EDITIE OFICIALA CZ. + 624.1511 STAS INSTITUTUL ROMAN GEOLOGIE TEHNICA 39491-71 De ‘Terminologie STANDARDIZARE Standards ronerte vn J ENGINEERING GEOLOGY GEOLOGIE TECHNIQUE: Wil TEXHHYECKAM tes 2799 1, GENERALITATI ta a Prezentul standard stabileste nofinnile ter menilor specitiei folosifi in geologies (whn’ed, (geologia inginereasea). 12. Geologia tehnicd este o 1omura x Geologie’ care studiazd procese! mecanice ale rocilor in vederes deter miniirii conditiilor de proiectare gi ex: huerdri inginerest i, masurilor necexire pentru asigur pumerea in val o0logice gi fizico- vutie a diferitelor eu stabilitapii acestora, preeum si pentru vé-a rocilor utile in veilerea folosirii lor in diverse domenii. rmaritd conform leait g 1 Nofiunile specitice nor domenii imudite folosite in geologia tehnicé dar necupriuse 8) fn pregental sonar, x0 vor proiua din standardele respective do terminologie. a 3 TERMINOLOGIE 4 5 i = £ 4 vet. terme Notiuno t 1 | Acoperiy yoo- | Totalitates depozitolor litologice situate dearupra unui anumit i logic punct de referinti, bine determinat (punct de exploatare, ov: Ton reper ete.) A: = = _ * 2 Distanfa pe verticald diutre suprafata terenului si baza exea- vatiol 3 | Adincime do | Nivehut gol mai cobortt al izotermot do O°0 enre afeotesi un inghet deport geologic 7 |= | Atinat ‘taro cary definogte relafia tn eare se glsese clomentelo compo niente dinti-un attumit depoait do root in eeca ee priveste mont dle wronjore, in oomdit ile unel porositaft maximo Afloriment AIntersectia unci formatiuni geologice cu suprafata terenului in care se poate observa aledtuirea unoi formafiuni, strretura, texture, compozifie, oigines #1 raporturiie ful en forms( mils 7 inconjuiateare Sinonins: Deschidere natural : Data sprobil reo Data intra fm vg ostestort STAs soloed cuesers :GEOLOGIE TEHNICA ~ Terminologi Pet.| — ‘Termon Notiune 6 Anoviere de particule de diverse forme yi dimensiuni, reaultate prin actiunea agenfilor naturali, sau artificial z Treaptit gramtlonietried care se refer’. bs frvefiunile detrities cu dimensinni euprinse intre 0,02... 0,002 mm 8 Rock detviticd rexultaté din eonsolidares depozitelor eons tuite din aleurite © | Alterare sat mecnie print ae ua se obfin modifiears privind structura, texture, ehuentul | 3b a tovilor. Princkpalolo tipuri de lt 10 weeare_ac- | Atuneeare de orice tip gi forn in momentul studierti 11 | Alunecare are- | Alunecare dezvoltatd pe suprafala a edrei lungime exte aprox: ali mativ egal en Kigimen 12 | Alunecare asoe-| Alunecare care se dezvolti in depozite nestratifieate venta 13. | Alunecare con-| Alunceare al edirei sens de dephisiro este aeglay eu inolinarea | seeventii | Stratelor 14 | Alun ro la care masa do roei dephisata este in sture de oon: ourgiitoare lastie eurgitoare ao | Alun cu caro in care masa de roci deplasate are o grosine cuprinsit adineime ied | intre 1 si 5 an 16 | Alunecare de- | Alunceare eare se dezvoltis in sens regresiv de ly pieiorul pantei lapsiva, spre partes superioard a versantultti. Sinonim: Alunecare glisant’s Alunecire de | Proves geologic dinamie (actual) datorat unei succesinni eon- teren tine de cauze natirale sau artificial caultate sint deplasarea tmor mage de roci pe Is ¢ de-| Alunecare care se dazvoltit de In partes superiaarii a versau- tului spre piciorul pantei, in fruntea aluneedérii existind un contrafort constitnit din toci stabilo, Sinonim: Almecare impingitoare 19 | Alunecare gli-| Sinoném: Almecare delapsivit santis 20 | Alunecare im- | Sinonim: Aluneeare detamsivis pingitoareGEOLOGIE TEHNICA ~ Terminot STAS 3949)1-71 Nopiune Alunecare #1 clirei sens de deplasare este ops sensului de incli- nove (cidere) al stratelor Alunecare i: | Alunecarea in cave Iungimea este mult mai mare dee.t Lagi in ceea ee priveste dezvoltares. in plan. nies acter atit del*yciv eit gi detrusiv Alunecare mix-| Alunecare care are th zt | Atune Tip de alunecare in eare eehilibrnl roeilor s- plerdut dm plistiel, catza modifieirit consistentei rocilor, masa de roei deplasats | situindw-se in domeniul plastic | Atuuecnre po- | O suprafafé de teren in care masa de roci degi stabil, sire xeumuliti toft factorii necesari deplasarii pe pant& 26 care pro-| Alunecire in_eare masa de roei deplasate are 0 grosime cu- prinsi intre 5...20 m Alunecare Alunecarea in care masa de roei deplasate are o grosime fourte profun- | mai mare de 20 m aa 28 | Alunecare sta- | Alunevare de orice tip yiformi, care an generiit-o bilizatis sau stins definitiv gi mm mai pregint& perieol de reaetiva de dezvoltare sint in care unele zone din 29 | Alunocare Alunecare tial (seri) stabilizate stab ilizatah 30 | Munccae Tip de altmecare care se prodice pe planele de stiatifieatie ale surtetu ral depozitelor, structura si textura masei deplasate fiind foarte putin modifieat% ‘Tip de slunecore in care fenomenele de sufozie eu jueat rolw prineipal in ecea ce priveste declangarea sa SL | Alunecare su- fozionar 1 care masa de roci deplasate are o grosime mai mies Alunecare su- | Aluneca perficials de 1m. 3. | Aluviuni Deposit slo acumautsre eonstituit din particule rulate si subrulate de diverse ilimensiuni, resultat in urma proceselor de alte rare gi eroziune, transportat de etre apele curgitoare in tare de suspensie, prin rostogolire sau tirire ‘ied mobili, rezultaté mai ales din deaagre- sub influenta agenfilor externi 34 | Arent Acumulare pss mit | area rooiler granit'STAS 3949H-71 GEOLOGIE TEHNICA ~ Terminologie A Autolit Avalon Balast Bare Baza aluneedirii Bazi de denu- datie Bazi de oxo Beleing Pet.| —Termen | Nofiune | 35 | Hractinne granmlometeied ale eivei particule au dimensiunt wai miei de 0,002 mm sin 0,005 umn, funelie de seara folo- sit Angilit | Roc argiloast care iy wana wor prove pierdut plast'citates yim so amai desfae in apa Incluziune provenit& dintr-o rock inai yeeho inst de ace origine yi uatwad ou forneatiues ce o inchide Alunecare Diused pe pant gene auaselor de zipadil, deckonss ‘al sub iimpulsul unor eforturi dingmice Element geomorfologic negstiv, crest in wen corstifiere, de fornia ciret ard sant elipsoidaki, eu versan{i foarte abrupfi in care indlfimea este mai mare deeit dis motiul, wale pele superficiale dispar in subteran proceselor de Amestee natural de nisip gi pietriy in diferite proportii, whili- anb prin xortare Ie preyarares sizrestelor necesare contect io. niril betounelor si mortarclor, fe tundstiile eiilor de eomuni- eifio ob uni in forma de poteoava sun de semily xerturilor, eu convexitates in «lineetia vintulud si i 15 ...20 filjime de Suprafa(a in care sint situate punetele eu adincimi mixime din cadrul unei mase alunecate Suprafafa in care este situat punctul eu cote cea mai joosi in cadrul unei zone denudate Plouul in care este nitmat punctul eu cote ees ia hidrotres Sinonim: Nivel de eroziune juasta retelei Meandvu piirisit yi desph it de albia actual Mia unui riw Benn’ Bloc de rock Bancheti lata de cirea 1m, executatis pe taluzele rambleclor som debleelor inalte pentru’ mrirea stubilitatii taluzelor si oprirea plinintului eate ar eides pe taluz Fragment angular sau putin rulat provenit din dezayregarea @ nuaselor de roci coerente, prabugit san transportat de apele cu regim torenfial, eu dimensiuni mai mari de 20 em,Pag. 7 GEOLOGIE TEHNICA — Terminologie STAS 3949/1-71 Pet | ‘Termen Notinne 48 | Rolovinig | Root sodimentard detritic’, mobili, preponderent sluvionar’, aledtuit’ din frogmente eu’ dimensitini euprinse inte 7...20 fom, molate, sa sib rulnte, provenite din dexagregarew. fini : 31 mecanicd a roetlor enerente 49 | Caderide stinei| Proces geologic dinamie actual ce xe manifest prin deta- sare de Dlocuri din masivele de roei eoerente, eu versan{i abrupti. 50 | Carieri, cavatie exeontati in vederea exploatiirii In zi reel naturale de constructie sous altorsubstante mincrale utile Carat Totalitatea fenomenclor geologice care se produe in seoarta te- restr si la suprafata ei ea urmare a proceselor de dizolvare si antrenare mecanied efectuate de apelo inedreate en CO, prin circulatia lor in regiunile eu roei solubile, Se diferentiozit ¢ carbountic, sulfatie gi earstul stiri Cartare geolo- | Ansamblul operatiilor de identificare, delimitare, descriere, giek tohniek | earacterizare si reprezentare po hiirti ‘a diverselor aspecto §1 porticularitit’ ale terenulti si rocilor, in vederea xezolvar ii din punct de vedere geologic tchnie a problemelor date spre cercotare 53 [Casan{a rocii_ | Propriefates unei roei de a se sparge nyor sub actinnes anni efort 54 | Cavernit Cavitate formatit in- mod natn depozite san artificial in masa unor 55. [Cimp de aln- | O asor necare | in plan io do sluneetiri de diverse tipuri ou o larg’ dezvoltare 56 | Gimp carstic | Zona in care apar pe suprofete Intinse numeroase procese de carstifiere Cimp de erozi- | Zonk in eare procesn! de erozinne superficial are 0 dezvoltare une | foarte larg fn plan 58 |Cocfi¢ient de | Pierderea de mast s rocilor supuse act gelivitate expriniata in procente fati de masa init niserstit i de inghet-denshet, Hi. a epruvetei in stare 59 | Cocfivient de | Raportul dintre volunml recii extrase gi volumul aceleagi rei foiere in muusivete STAS 3949/1-71 GEOLOGIE TEHNICA ~ Te Pet.| ‘Termen Notiune 60 |Coeticient de | Raportul dintre diferenta de rexisten{& de rupere la compresi inmuiere dup& | uno in stare uscath gi saturaté gi rezistenfa de rupere la saturapie compresiune in stare uscati 61 | Coeficient de | Raportul dintre diferena de rezistent& de rupere Ja compresi- inmuiere dup | une in stare useatd gi dup’ gelivare gi resistenja de rupere golivare la compresiune in stare uscats 62 | Cocficient de | Raportul dintre absorbfia In presiune normal’ gi absorbfia la saturatio presiunea de 150 daN/em! in cazu) rocilor cocrente 63 | Coeficient de | Reristenfa de rupere In compresiune tmpirtith Ia 100 tirie a rock jo 100) 64 | Coozinne Forta de legiituré dintro particulele solide ale wnei roci care se opune le detagare, sfiirimare sou alunecare cind ac{ioneazit unele forte exterioare. La rocile magmatice, metamorfice sedimentare consolidate gi compacte se deosebeste 0 coeziune moleculari sau de rofea in eadral cristalelor si o eoeziune de adorenti intre partieulele componente ale rocii prin forfele de idezinne dintre particule san dintre acestes gi cimentul de legituid, Ultimul tip de cooriune se nun coerentis } 65. | Coezinne reali {in care forfele de legituna dintre portiolo so mentin, i dupa uscare sau seufundare in ay 66 | Colmatare 1, Umplerea porilor, fisurilor, golnrilor din masa unei rect cu substanfe din solutiile san suspensiile eare eireula prin acestea. 2. Umplerea unei depresiuni en debitul solid transportat de diversi agenti de transport: 67 | Coluvin ‘Tip genetic de depozit acoperitor cuaternar, neconsolidat, format pe seama rocilor de baz’, in urma proceselor de alte rate fizicd, chimiei si mecanied si transportat de apole de yi- roire pe distante relativ mici gi depus in zonele eu pantis redusts 68 | Compactitate | Raportul dintre densitatea aparenti gi densitafea unei roci 69 | Complex geo- | Asociafie de reei, de cele mai multe ori diferite din punet de logie genetic | vedere petrografie, formate in aceleagi conditii faciale 70 | Con de dejectic | Element geomorfologic rezultat prin acumularea materialului detritic, transportat de etre apele ourgatoare cu regim to: rentiol si depus in zonele in earo panta talvegniui se mieso- rea,GEOLOGIE TEHNICA — Terminlogie STAS 3949/1-71 Pag. 9 Pet.[ — Termen Notinne T 71 | Coneretiune | Concentratie sub form nodularii, neregulatis a unor componenti autogeni, produs al oimentirii selective, datorits apelor de cir- enkifio shut reeristalizirii, in mast unei roei sedimentare 72 | Condifii geolo- | Totalitates particularitatilor care caracterizazi o anumitd zonk | give tehmice | studiaté din punct de vedere geologic tehnic: litologie, zoo- morfologie, procese geologice dina mice aetuale, hidrogeologie, arametri ”fizieo-mecaniei si roeilor ete, in eonditii naturale sub influenta unor factori externi 7% |Consisten( | Proprietate care carneterizeazi, starea in care se fli 0 rock funefie de structuri, textura gi umiditate TL | Coperta Deporitele de roci de la partes superioar’ a unui zieimint 75 | Corozinne Procesul de eroziune pe care-1 exereiti vintul asupra rocilor ou ajutoral partieulelor puse in migeare prin actinnea de deflatic 76 | Crov Dopresiune larg, putin adined, datorati proceselor de sufozic san. wnor tasiiri Tente in depozitole macroporice 77 | Chest, Element: geomorfologie en aspect de treaptit, a eiirei panta este contrard inelindr’ stratelor gi care racordeani dont suprafete strnoturale 78. |Cnlensnl stra- | Rocile din baza unui ziiedimint de snbstante minerale sam reek tului utile 179. | Curgero do te- | Proces de deplasare superficial pe panti a rocilor dexzagress ren ca continnt: variabil de argilé gi saturateen api peste limita superioari de plastivitate 80. | Deblen Bscavatie deschist efectuati pentin obfinerea unei platforme sub cota naturalé a terenului, necesara amplasirii edilor de co: mnicatie, constructilor, eanalelor ete. 81 | Defilen Sector de vale ingusti on versonti abrupti, careteristic cursurilor de api core stribat reginni muntoase constitute din roe! eocrente 82 | Neflatie Procesnl de spulberare gi antrensre exer ving asmprn particulelor fine de ly suprafate depozitelor de roei neeoerente san pseySTAS 3949)1-71 GEOLOGIE TEHNICA — Terminelogie Pet.| ‘Termen Nofinne 83 | Degradarea ro- | Totalitatea proooselor care conduc Ja sehimbiri in structura oilor §i textura maselor de roci, feindu-le inapte penta seopul urmarit 8 | Delnvin Depoxit geologic-genetic in facies continental format pe seama roeilor de baz’, in urma procesolor de dezagregare §1 alterare fiziod gi chimich, acumulat pe versont sub acfiunea apelor de siroire, deplasirilor de teren ete. 85. | Demdatio Proces complex de nivelare a reliofuhni sub actinnea agentilor externi prin deragregarea, altersrea gi erodarea rocilor, trans portul si depunercs lor in zonele depresionare 86 |Deplasare de | Proces geolog’e dinamie actual, prin care masele do roei sub teren influenta unui complex de factori igi pierd echilibrul. stabil, deplasindu-se po versangi sub impulsul gravitatiet 87 | Deschidere na- | Sinonim: Afloriment tural 88 | Desehidere ar- | Punot in care apar Ja suprafafa terenului rocile de basi in tificiala, urma aetivititii omni 80 | Depresinne de Forma negat vi de relief realizatd in urma actiunii procesclor deflatia eoliene Detritus Material gianular, mirunt, remuliat din diverse roei fie in urma proceselor naturale de dezagregare, altorare eto., fie in urma proceselor de forare, perforare, uzare ete. SL | Dezagregare | Fragmentarea rocilor de Ja suprafafa scoarfei sub influenta fac- torilor fizioi externi 92 | Diaotart Fracturdé colmataté eu mater‘al secundar, care afecteaztt masele de roci gi care s-a produs fiird o deplasare important’ a celor dou’ plirfi rezuitote prin fiactura 93. | Dituzinne Fenomenul de pitrundere din toate directiile a moleculelor unui corp in interiorul masei unui it corp en eare este in contact, datorit& numai migedrii lor si nu unor forfe exterioare Dolini Forma negativa de relief do naturi carsticd ew aspect de pil nie, rezultatd, in urma proceselor de coroziune, pribugire, tasa- ro sau aetiunii combinate a eestor procese. Se deoscbese doline de prabugire, doline de sufozie, doline de dizolvare eeSTAS 3949[1-71 GEOLOGIE TEHNICA = Tent Pot.| ‘Tormen Notiune 108 | Exploatare | Totalitatea operatiilor care eonstituie procesul tehnologie de extragere ¢i punere in valoare a substantelor minerale gi rocilor utile dintr-un anu mit 2ickmint 109 | Explorare Ansambln] de Ineriiri geologiee prin care se face conturarea xXck mintelor stabilindu-se conditiile geologice de zici mint §i caracteristicele tehnice ale svestors 110 | Fatune Deposite organogene necimentate, formato prin acumularea sfitimaturilor cochiliilor de moluste in zona de litoral a unei mri 111 | Fasonare Prelucrarea prin tiiere, eioplire, sau deformare plastied a unet roci, in vederea realiririi unoi epruvete sau obiect de form dotorminati 112 | Bigag Formi elementari de relief cu ndincime mai mick de 3 m, reaullaté in urma actiunii eroziunii pe verticali de eitre apele superficiale. Sinonim: ogns 113 | Fenomen fizi- | Sinonim: Proces geologic dinamie actual 0-geologie 114] Fin gronulor | Termen folosit pentru s earacteriza structura unei roci in care’ partieulele componente an dimensiuni in jure 1 mm diametrat 115 | Firm Zapads persistentt de pe muntii inaifi, deveniti. granulard 91 compacté ca urmare a proeeselor repetato de inghet-dezghet, 116 | Formfi de Element geomorfologic materializat prin neregularitifi ale suprafefei terenului, remultat al interactiunii agentilor interni si externi en un anu mit complex de roci. Se disting: Forme carstice de relief, formo eoliene de relief, forme negative de relief, forme pozitive do relief 117 | Franjuri capi- | A se vedea: zona franjurilor capilare Tare 118| Friabilitate | Proprietatea unor roci mai putin coezive de a se desface in particulele componente sub actiunes agenfilor externi 119 | Front de cari- | Zonit deschisi intr-un zicimint asupra edireia se exeent’s ope- er rapiunile de exploatare 120 | Gavan Crov de dimensiuni mai miei 121 | Gelivatie Proces fizic natural exogen de deragregare a rocilor de Ja suprafafa scoarfei pimintulni sub influenfa inghefului gi dezghejulaiFas. GEOLOGIE TEHNICA ~ Terminologi STAS 3949)1-71 Peot.| ‘Termen Notiune 95 |Domeniu de | Intervalul cuprins intre valorile umiditafii la limita inferioard plasticitate | (de frdmintare) gi ln limita auperioar’ (de ourgere) ale plastci- ati 96 | Drumlinuri | Forme pozitive de relief de origine glaciard en contur eliptio, aledtuith din material morenie, eu nueleul constituit din roel dure sam nisipuri fluvioglaciare. 97 | Dunk Formi asi metrics de relief sleituitd in nisip, formaté in urma procesolor eoliene in zonele in care vinturile au directie ‘constants 98 | Durabilitatea | Stabilitatea fizicd,, chimict si mecaniet a unei anumite roe rook po o anumit& perioads de timp su actiunea agentilor extorni Sinonim: Tiinie's roeii 99 | Duritatea rooii | Proprietatea fiziel a mineralelor gi rocilor monominerale de- torminati de coeziunes de refea, exprimat’ prin rezistenta pe care o opun acfiunii mecanice de waurk prin zgiriere eu un corp etalon 100 | Eflorescent& | Depunere de minerale pulverulente sou ou aspect de ernst pe suprafata rocilor, format’ prin cristalizares substan{elor aflate in solufie in apelo de infiltratie 201 | Bluvin Tip genctie de deposit euaternar formas in urma proceselor de alterare fizie’ gi chimics a formatint.ilor de bazk in loo cantonat, pe snprafete aproximetiv orizontale lipsite de o dre- nare activi 102 | Eroziune Proves distiuctiv neintrerupt, rezultat: in urma interactitni factorilor naturali in zona de referin(d a principalilor agenfi externi care conduc Ja pencplenizare 103 | Raker ‘Tip do relief glaciar de seumulare care se prezint& sub forma unor miei movile longitudinale sledtuite din nisipuri gi argile eu pietriguri gi blocuri. 104 | Exeavatio Cavitete in ccoar{a pimintului la suprafata sau in adineime, oreaté natural sou artificial in scopul amplasirii unor construc: fii sau exploatiirii substantelor minerale yi rooilor utile 105 | Extoliore Procesul de fisurare gi desprindere a unor zone subfiri de pe suprafafa rocilor in urma aetiunii agenfilor externi. 1106 | Exoratie Procesnl de eroziune datorat actinnii ghi 107 | Exocarst Domenin care cuprinde totalitatea formelor carstiee de Ia suprafafa masivelor de roci earstificate.Ms GEOLOGIE TEHNICA = Ten STAS 3949/1-71 Pet.| Termen Notiune 122 | Gelivitate A so vedew : cocficient do gelivitate 123 | Geologie ingi- | Sinonim: Geologie tehnici nereasci 124 | Geologie teh- veden punetil 1.2 niet 125| Grad de alte- | Roportul dintre tirin actnaké » unei rock si tibrin rare 126 | Grad de com- | Impiitirea convenfional a zonelor in care urmeazii 9 se exeeuta plexitate geo- | oercetiiri geologieo tehnice in funefie de difieultatile privind: logicd tehnies | structuia geologiet, conditiile zeo morfologice, Arogeologice, dezvoltarea proceselor geologice J ‘tuale 127 | Grad de umi- | Raportul dintro umiditaten unei rooi la un moment dat gi umi- ditate ithtea aceleagi roei in stare saturati 128 | Gritdigto Sinonim: popini 129 | Grind Eloment geomorfologie pozitiv, ineonjurat de opi constitnit: din depuneri aluvionsre, finviatile, fhiviomarine san_ marine cind se numese cordoane litorale. 130 | Grohoti Acumulare de fragmente angulare do roci coerente de dimensinni gsi forme varinbile, reznltatt din dezagregarea si desprindexea Foailor de pe versanfi,cantonste pe pante sou Is yieionnl a tors 131 | Grosier ‘Tormnen granulometrie dat unni nisip ale edrni pertionle 3 mensiuni enprinse intre 1...2 mm 132 | Hala yatiul de depozitare al sterihului reauliat tn wry niiniere, exploatiirii rocilor utile son const nef ie’ subterane 133 | Harta geologi- | Reprezentarea graticd in plan a conditiilor geologiee tehni c& tehnied | finute prin Iucriri de coreetare geologicd tehnick cu ajutorul semnelor conventionale stabilite prin standarde, in scopul de a fi folosité In stabilirea amplasamentelor construct iilor gi do: meniilor de utilizare a roeilor utile. 134 Harta geologi- | Harfile intocmite Ia seiri mai miei de 1:500.000 in care se ck tebnick de sintenit reprezinti centralizat factorii natuiali eci mai importanti pentrn toate felurile de constructic, servind pentrn etapa Planifiesrii de perspectiv’s in alegerca ‘amplasamentnlui diver- selor obicetive de mare importenti, Ia plonifiearea regional ‘& Viitoarelor cereetiri geologice ingineresti pentru etape mai avansaty: de projectareSTAS 394/91-71 GEOLOGIE TEHNICA ~ Terminologie Pet.| — Termen Nofinne Harta conditi ilor _geolog tehnic 136 | Harta raion’. tehnico 137 | Harta geolog’ ed tehni tStoare cd tehniek ana. ities, 139 | Harta, geologi- tobied 140 | arta geologi- c& tehnied de sitmatie e& tehnic& sin- | inginerosti T Tirta care reprezinté centralizat factorii naturali cei mai ce | importanti pentru toate felurile de constructii, selectionati §i caracteriznti corespunzittor eu eerintele pe care le impune proieetarea si explontarca eonstrnetiilor Harta, caro se separ unititile taxono mice identiee din punct ri geologice | de vedere 21 condifiilor geologice ingineresti Marta anexati Inirtil or de az: in eare se refloctit fuctorii spe- aju- | ciali folosifi pentru evaluares, geologies tehnicd a teritoriulut } Ja proiectares diverselor tipnri de constrnetii (harta de docn- mentatie, harta fismatiei, harta permenbilit&tii rocilor ete.) 138 | Harta goologi- | Harta in care se reprozint& wna sau mai multe earneteristio’ geologice tehniee Harta in care sint cumulate mai multe caraeteristiei geologice le rocilor aria Ta seca medlie (150000 ...1 100 000) care se intoe meste in primul stadin de dezvoltare, servind ea documentatie Ia intocmirea hirfilor speciale si de detalin 141 | Harta geologi- cf Lehnied spe. cin, 142 | Harta goologi- c& tehnies de detatin 143 | Impor meabili- nave 144 | Impregnare 145 | Ineluzinne 146 rozitate Haris intocmita To seara 1:10 000 ....1:25 000 pentru al doilea stadin de proiectare, care permite informiri supra. amplasy. mentelor diversolor eonstructii. Ele eonsemmeasd date precise agnpra caracteristicelor geologiee tcbniee ale roeilor afeetaie de constructit ssn exploatate Harta intoo miti Ia sears mai mare de 1:10 000, pentrn w stadin de proiectare, reprezentind docu mentat pentmn alegerea amplasamientulni, detatiind precis caraeteristi- cile geologice telmiee ale rocilor din zona constrnetillor sau, explontiiii. | Totalitates operat iunilor eare se efectueani in seopnl mieso. ririi coeficientului de filtratie al unei roei poronse, pentru ea cesta sii tind etre zero | Operafia de imbibare a unni material poros eu o ann mits su s- | tanfa pentrn 9-i mari rezistenfa la acfiunen agentilor externi, pensrn impermeabilizare ete Particwli de material striiin solid, liehia tinutit sam) gaons 1 evistale sam in mas amumiter vee © de po-| Raporinl dintre volunml golurilor gi yolumul scholotulni Hencral al une roei en texture nederanjatii ee eePag. 15 GEOLOGIE TEHNICA — Terminologie STAS 3949/1-71 Pot.| — Termen Notiune 147 | Infoiere Cresterea volumulni unni material sav unei roei prin exec tarea de Iucriri de excavatie datorité destinderii sau sorbfiei de api 148 | Innisipare Procesul de depuncro a nisipulni in talpa forajelor, pe conduete, {n fintini sau bazine de api 149 | Izbue. Termen folosit pentru a indies punetul de emergen{it en inter- mitents al apei sutberane, drenati de un canal earstie 150 | Tzohieti, Corba care unegte toate punctele en acceagi cantitate de pre- cipitatif Intr-un anumit interval de timp 151 | Teopahitas Linia care unegte toate punetele de egal grosime al unui anumit orizont, strat ete. 152 | Troseisti Linia care unogte toate punetele eu aeeeagi intensitate seixmick, 153 | Tae do alune- | Tae format in urma proceselor de alunceare sau obstrndrii viii care de citre alunecdrilé de teren. Sinonim: Lae de baraj natural 154|Tac de varaj | Sinonim: Lac de alunceare natural 158 | Lapien Microrelief carstie format la suprafata unet roei solwile dator i ‘& actinnii de dizolvare a apelor metcorice, reprezentat prin sanfuri separate prin ereste aseutite 156 | Lavin’ Masti de ziipada gi ghia eare se deplaseazi pe pantele m si care antreneaxi odati ou ele fragmente de roei, capaci ete. Sinonim: Avalangs 187 | Levigare Procesul de indepirtare din mass rocilor, » sustan{elor solubile sana particulelor minerale fine prin dizolvare gi antrenare hidrodina mic’. 158 | Limb de alu- | Forma de relief alungiti formatit in urma proceselor de alune necare care a inaselor de roci pe pant 159 | Loess Rook detritics nestratificatd, onaternari, continental, core ponte aparfine unor tipuri genetice diferite. Granulometric este constitwitt predominant din fractiunea 50um...10um eu un con- timut variabil de CaCO,, dispersat sx sub formi de eoneret uni, prezintis textur’ macroporied gi enluri de la galben cenugin I gaulben rogeat 160 | Lut (lehm) Rock sedimentard detritied, continental’, recent’, constitwits Gintr-un amesteo deargilé (7,..90%) praf (2..50%)3i nisip (sub 50%), friabili in store uscatd $i plastied in stare umedi4 GEOLOGIE TEHNICA — Terminol Nofiune Forma poritiva de relief, eu aspect variat cai pind Ia core s-a manifestat erozinnen indie adineimea Adinoiturd de dimensinni reduse in talvesml unei vai earstien, vezultati in urma aefiunii de eoroxiun superficinle gi subterane Teli formats de eursul unei ape care sabate o unitate de rolief en panti mic, in urma proceselor de croziune lateralis a malurilor in parten concava gi de depunere in partes convert Doporit aluvionar sou lacustru, alestuit din particule argi- loase foarte fine corespunzittoare stiri coloidale, afinat $1 pufin consolidat, care confine §i substanfe organico Probis netulburaté recoltatd din divers une sau exploatere, in yederea efect mecanice in Inborator Iueritri de prosp. ii ineeredtilor finico- Depozit geologic genetic rezultat din acumularea materialului detritic foarte heterogon din punet de vedere gramulometric, transportat si depns de eXtre ghefari. Se pot diferentin uma toarele tipuri: moreni terminali, morond frontali, more: terali, morend de impingero ets. ‘Termen folosit uncori pentru milul ew confinnt ridicat de subs tanfe organice ibusire care are I sam psendocan in zonele de dexvoltare a roeilor neeooren- te Rocite ale eiror elemente componente sint liber nici o fortd de adeziune. neosistind Rock sedimentari detritied, nocoerenti, constituiti din frag- mente de minerale yi roci eoerente et dimensiuni cuprinse intre 0,02... 2mm, caracterizati prin. permeabilitate nino, ompresibilitate redusi gi fins plasticitate ‘Nisip ce trece in stare da curgere datorits prosiunii hidrodina- mice a apei, care depigeste masa partieulelor solide consti tuente Nisipuri nestabile, antrenate prin procesele coliene Nivel] planului orizontal eare treee prin punetnl cel mai eo- borit din profilul longitudinal al albiei unui curs de api Pet.| — Termen 161 | Martori de eroziune Marniti 163 | Meanda | 164 | ari. 168 | Monotit 166 | Morents 167 | Naimot 168 | Narnive 169 | Neooerent 170 | Nisip 171 | Nisip curgitor 172 | Nisip zhunttor 113 | Nivel do Dox Nivel de ora zune Sinonim: de erorinnevas. 17 GEOLOGIE TEHNICA ~ Termin STAS 3949/1-71 ‘Termen Nofiune 176 | Oxlinds de frie-| time veniti {3 Incfoasit in masa rocilor, eu si fri striatiuni, pro- freewrea suprafetelor de minim’ rezistenta sub saci nea miscirilor tectonice sau proceselor de deplasure w masclor | de teren pe put 177 | Padind Depresiune in doponite ow text more si pant link a versunfilor macroporied en diametrul 178 | Paleouarst Camst fosil in care procesele do carstifiere au ineetat, find dus in eviden{a numai prin formele We relief specifiee earstului Concre{ juni de CaCO, care xe aeuneazii crenlatit, mai mari de 20 mm, Ia diferite ‘uivele in depozitele de format ‘deobie 180 | Pelit ‘Tarmen grauulometrie care se refer’ la Sractinnile fine, cu diametrul mai aie de 0,001, 0,002 funefie de seara granulometried nat nn 0,005 mm, in cousiderare Ast | Peneplen Yoni joan user ondwhatd, on maxtor de exosiune, format in ttrnma ini proces de deutda(ie, care depiieste ca intensitate Vite de ridicare a seourtei terestre din zona respoctivas ase Gol subteran de dimensiuni mari, instalat in roei solubile, Tenultat In urmaprocesolor de coroziune 4i eruziune a pelo subterane, de pribugire, sau actinnii combinate a avestira 183 | Pietris Deposit sedimentar detritie nevoerent, de uaturd fluviatilis Jaoustra san morini, constituit din fragmente de roel tari, / Tulate sau subrulate, cu dimensinni cuprinse intre 2,..20 mnt Piemont Relief de acumulsre de mari dimensinni, format. la eoutaetul unei roginni muntoase eu o depresiune su 0 eimpie | rin inter: ferarea conurilor de dejectie depuse de apele curgdtoare Blement geomortologic de for proceselor do erstifier - Sinonim > Dotine i une: pilnii, creat in wma 186 | Polje Depresinne de dimensiuni foarte mari, in xe instalata in zonele de scufundare tectonici iunile carstiee, 187 | Ponor Punetul dintr-o dolind in eare apa dispare in subter natural, datorit proceselor de earstifiere ran in med, oping Forma de relief care apare izolati in cadral nei viale, in lunes sau pe terasele inforicare. Sinonim: Gridigte 18s vai flu. ialisti pentru a defini unele 189 | Pornitura ‘Termen vechi, folosit de wnii speci tipuri_de_aluneeiriSTAS 3949/1-71 GEOLOGIE TEHNICA ~ Te ee eal wo 190 | Prat Fracliune granulometricd in care particulele au diametrul | oupri ns intre 0,02...0,002 mu 191 | Prabusir Cider bruste si libero ale unor blocuri sau nase de roei_pe panti su in golurile subterane, formate in urna procesolor de carstifiere, sufozie xan din expleatirile miniere Presiune lito- | Prosiunee exercitatd intr-un complex de roci dutoriti unor dinami eforturi tectoni 193 | Presiune lito- | Presinnes dintr-unsnumit punct inte-un complex de roc’, de!er- tinaki de groutatea dopozitelor do deasupra acestui punet wnim: Sarcind geologic’ 194 | Vresiume Forfa oxercitati de un lichid caro nu se afl in miscare, asupra drostatic’ unitifii de suprafata 195 | Presiune totali | Presiunea uniturd totaki eare aofioneazi asupre unui masiv de roi. 196 | Probi tulbu- | Probii in care sint modificate condifiile uaturale de zkedmint rath 197 | Prodi netul- | Probe in care nu sint modifieate condifiile natu mint (wniditate, compozipie, structuri, textura 198 | Proves gevlogic | Totulitatea proceselor actuale care acfioneazi sub imperiul dinamie actual | agenjilor extern si interni, asupra maselor de roci, producing transforamiri, mai mult sau mai pufin importante, matoria- lizato prin diverse elemento geomorfologice sau modificari ale structurii si texturii depozitelor Sinonim: Fenomen fizico-goologie 199 | Proluviu p genetic de depozit euwternar, detritic, heteroyen din punet de vedere granulometrie, format din alterarea fizicd, mecanic si chimicd a rocilor de ‘baz, transportat si depus de edt torentii episodici la piciorul pantelor, pe terasi gi sesuri sluvionare 200 | Prundig Depozit aluvionar, format predominant din particule rotunjite de roci coerente, de dimensiunilo nisipului si pietrisulai 201 | Psamit ‘Tormen granulometri¢ care so referi la fraotivnile detritice eu diametril cuprins intro 2...0,02 mm 202 | Psetit ‘Termen granulometric care se roferd la fracfiunile detritice ou diametrat mai mare de 2 mm 203 | Ramblew Umpluturé executati artificial in scopul de a realiza plat- formele necesare amplasixii construcfiilor gi in special a cdilor de transportGEOLOGIE TEHNICA ~ Terminolagie STAS 3949)1-71 Pet, 204 | Raionare goo- 205 | Ravenit 206 | Rezervii yeolo- | giel 2os | Rip 209 | Kowa coerentit | ‘Termen logics tehniek ecoerent Rock acoperi- toare Nofiune ‘rbirea unei zone cereetute in regivni, teritorii, raivane, enii, funefic de condifiile geologice ingineresti Vasle de erozinne ev profil transversal in forud de V gul in trepte, relat in urn pe versonti ew falve scurgerii toreutialea apelor do Cuntitatoa de snbstantt mineral utike intra anunit nint, pus in evident& prin Incrixi geologice de pros uni san explorare, Dupa gradul de cunoastere rezervele se impart in urmittoarele eateyorii: A, 1, C, gi Cs | 1. Forma a eroziunii in adineimea rezultatit in aria aefiunit torentilor episodic’ pe yant anal dexehis eu diverse sec{inni eave are rolul de a coleeta apele snperficiale xia Te eonduce intr-o zouk de acumulare sat pe refelele de irigat ie Versant en pante abruple, erent in urnne an al san prabuyii masivelor de rock Ktoca ale cite: particule sau elemente componente sint strins legate intre ele prin forte de adezinne, dateritie pasted sat cimentului gi se opune act iimii forlelor esterioare Roca ale eirci cle mente componente sint Libere, in eare forfole de adeziune tind etre zero Material provenit croziunii (epiclastic) urna fragmentivit reeilor sub actinnea din explozii vuleanivo (piroelastie) Material jrovenit in urmia yroceselor de dezayregare gi alte: 0, care piistreart in sediment caracteristicile chintice gi mi- ralegice sale rocii de erigine (detritus mineral) sat material Troveait din restul de crganisine (detritus organie) Totalitutes formotiunilor dezvoltate in diverse faeiesuri, Moctete de provescle de culure, ene au suferit un proces de diagencit Deporitele in facies continental do la partes superioar’ a tere- muilui, de virstd cuaternari, neafeotate de provesele de eutare (aluviuni, deluvii, proluvii, eluvii, coluvii ete.) 215; 216 Roza fisurilor Diagraina in care se inseriu direcfiile gi inclindrile fisurilor care afecteaza 0 roci sau un grup de roci dintr-o anumita zon Sinonin: Presiune litostatiek Pag. 19ee STAS 3349)1-71 GEOLOGIE TEHNICA ~ Terminclogio Termen 247 | Sandeit | oti | ‘otiune 1 Cinpic fhivio-glwiari, ugor valuriti, constituith din nisip si piotris, situata Ia marines ghetarilor, in fafa morenelor fron- tale, format din interforarea conurilor de dejectic Seoventii Sol fosil Solifluxinne Sohodol 223 | Sortare Staletite Stalag mite remalui Succesiune ritmied de strate en grosime redust, in care dimen- siunile elenentelor componente se modified treptat de ki grosier Ia fin Complex residual de naturk mineraki. gi organic’, rezultat din alterares rocilor sub actiunew agentilor externi, ‘plantelor si organisinelor si cure coustituie piturt superficial a seuartei terestre Dopozit de alterare cu caracteristici fizico-chimice aseminiton- re ct ale xolurilor actuale, care apar deobicei ingropote into succesiune de depozite loessoidie Alunecsres gravilalionald a solului, care are loc eind parte superioard asa se dezgheatt iar partes mai profund’ ranine inghelatia, Punetul din albia unei y sebteran care un curs de api dispare 1 mod uitumal, datorita procesului de carstificare Proces de seleclionare a materialului in timpul transportului si sedimentirii, in funofie de marime, form gi natura mi- norulegie’ Aurexate minerale in for caviti{ilor subterane de depuse pe tavanul ile coloidale Agregate minerale de diverse forme depuse pe pardoseala cavitiitilor subterane de extre solufiile coloidale ce se seurg din stalactite Operatic prin care se confcrd unei roci proprietifistabile in timp Ja actiunes agentilor naturali sau artificiali eare iar pu- tea moditie acesto proprieti{i uct Modul de aleituire al unei roci iu cess ve privese dimensiunile, fornia yi niodul de coneroxtere a cristalelor sau particulelor com pouente Subminare Proves de eroziune la baza versanfilor, generator de pribugiri sa SUEpETi Suforie Procesul de antrenare a particulelor fine din formafiunile nisi- poase Is atingerea gi depiigirea gradientului hidraulio critic, al ‘earui efect este afinarea rocilor sau formarea de goluri‘Pag. “ GEOLOGIE TEHNICA ~ Terminologie STAS 3949)1-71 Pet.| ‘Termen Notinne 230 | Suprafati de | Suprafata de teron, relativ neteda san viluritf, inelinatil, care exoziune fntersectesa’ forma{iunile de baci, creat in mm proceselor de erozinme 281 | Sujrafa{i do | Suprafota de sopararo intre zona stabil gi zona deplasati, pe alunecare caro sn Fodus procesul de alrneesre a masclor de roei ye pant’ 292 | Smprafuta ‘Ver ant walizat din erozinne, pribugire san alunecare peste Structural | prafo(a de stnatifieatie a forimatintilor de boa 283 | Surpiri Sinonini: Pribugiri 284 | Sistozitate | Fenomenul de divizibilitate al maselor de rooi sedimentaro si , diipit anumite plane de stratifieafie sau plane for mate in urma procesulnide metamortisi, sub actinnea fortelor oregencticn alune- | Sinonim: Suprafatii de alunecare thavin- | Forma de relief aproximativ planit som slab ineTinofit spre aval, situati In oammilé iniltime deasmpra nivelului riului, real tata dinac{iumes de eroziune gi deprnere a unui 207 senlp- | ‘Terasa formatis in roeile de bax, in care deporitele de acunm- tuna Jane alnvionari. lipsese 238 | Temas profu-| Element gsomorfolegie plan saw slab inclinat constitwit: din vial depozite proluviate 239 | Tesi prot} Terasa alnvionari innoeatit Jo partea superiouri de depozite A prolviale 240 | Toxtur’ Modul do distribupio in spatiu a eristaletor san part ieulelor com. ponente din masa imei roei 241 | Tixotropia | Proprictaten unor roci de a-si modifion starea de consistent, root ajungind pink ln curgare, in timpnl exercitirii unei actinni ecaniee gi'de a reveni in seurt timp la starea initiaks dnp ‘neetarea canzei 242 | Torent Gurs do api, on pante reperi gi nerewulate, en debit reds sam nul, incea mai mare parte wannini, are datoriti: ploilor mari Ai topirii brngte a ziperii, presinti viituri violente de seur durata, en mare putere de exoziune, transport gi de dept nere 9 materialolor in albia torentului san in court de dejectie 243 | Triinicia toed | Sinonim: Durabilitaten roeitpas. 22 STAS 3949/1-71 GEOLOGIE TEHNICA - Terminologie eilor Pet.| ‘Termen Nopiune 244 | Trovanti Concrepiuni de forma rotunjiti, cu dezvoltare diseontinui canto- nati in depozitele nisipoase formate in urma proceselor de cimentare selectivis in situ 245 | Umflarea rooi- | Cresterea in volium a nnei mase de roci, ea urmare a proceselor lor de absorbtie si adsorbfie ex ap 246 | Umiditatea ro- | Raportul in procente dintre mass apei continutit intr-un volum de Toc’ si masa aceluiagi volum do rock useata la 105°C Umplutura Acumularea artificiaki de roci sau alte materiale foarte hetero- gene din punet de vedere grannlometrie si petrografic, general nefavorabil amplisirii construetiilor 248, 249 Vale consee- venti, Vale obsec- venti ‘Vale reseeven- 1 Deprosiune de formi alungiti, instalati in regiunile carsticn, rezultatd din interferarea mai multor doline Vale instalati in roei solubile, en versanfi abrupti, nige gi cade, en sectoare in care cursnl de aps poate fi subteran ‘ale al edirei sens de enrgere a apei corespunde eu sensul de inclinare a stratelor le a cirei directie privind sensu] de curgere @ apei este contrark inelinirii stratelor Vale a eirei directie privind sensul de eurgere a apei este obli- co fafii de sensul de inclinare a stratelor | Vale subseo- venti stratelor Vale a elret directio este paraleli: eu direc rare Zon de inghot | Zona franj rilor_capilare | uni perimetrn ¢ | p 254 | Vitezd de alu 2a en care so deplaseart masele de roci in unitate de timp necare proces] de alunecire 265 | Vulcan noroios | Locul de aparitie ln suprafata tcremulni a unei cantititi de noroi antrenatd de gaze de naturi vuleanicd sau sedimentegend. eu formarea unor miei conuriaseminitoare ea form vuleanilor propri zigi 256 | Ziteimint, Acumulare natural de substanfe minerale gi roci utile in seoarta terestri sau Ia suprafata ei, o edrei exploatare in conditii de conjunetnré economies dati poate fi considerata rational Zonk de alte | Dezvoltarea in plan gi pati a proceselor de alterare in drut uni masiv de roci san uni filon de minerale a Dezvoltarea in plan gi spatin a proceselor de inghet: in eadeul fi Zona situata deasnpra nivelulni hidrostatie pind In ero apa se ridiew datoriti fortelor capilare TP. Tiparal «290