MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE Directia General Educatio Timpurio, Tnvatimant Primar gi Gimnaziat CCitre Inspectoratele Scolare Judefene/Inspectoratul Scolar al municipiului Bucuresti, {in atentainspectorului scolar generals inspectorulu yeolar de spectaitate ‘pentru invasimantul prescolarfoduestie impure in vederen implements unites coevente a Curriculum pentru educuiatinpurie (aprbat prin OMEN ny.4694/02.08.2019) se aproba Serisoarea meiodied entra anal selar 2019-2020, Prevzutl in ane. ‘Va rugim si distibuii in toate untile de invatimant prescolar acest document gi, lero, 8 ‘veifcajmodul in care sunt respctate recomandarile cute DIRECTOR GENERAL, (Mikaela Tania Irinia afar DIRECTOR, INSPECTOR GENERAL, o“ erieEDUCATIA TIMPURIE — 0 NECESITATE, volun plan sistemic seurricular (Gu et me € mai teama i facem un anumit Tuer, cu atdt mai siguri putem fi od acel ‘ceva este Important pentru not” pentru ‘reserea suet noir, (Gteven Pressfield) In Romain, ce in majoritate stator lumii, edueatiatimpurie a eopillor (ETC) contribu Ia supmavifuire, cregteea, dezvollarea gi insiaireafnviferen timpirie a copiilor, inclazind aspectele sini lor, ale alimeniajei $1 igienei, precum sale dezvoltii cognitive, sociale, fizice gi emofionale, incepind din momental naserit (gi chiar mai tnaime, din perioeda rauterina de dezvoltare) gi temindnd cu intrarea in gcosa primar, in cadrul tavayménust obligatori In acest contest, pind la aparifia Legit Educated Nayionale w.1/2011, eu modiicle si completileulieroare, Minister Edvcajet Nationale (MEN) s-a asumat dezvolars, cu precidere, a componente! de invajamint prescolar (cop de 3-6 ent) si, ulterior, consoldare gi extinderen ecesteia cu componenta de educate anteprescolar (copii de la natere la 3 an), care fete, n prezent, in proces de rextnctrare. Experienfele acumulate, ca urmare a expunerii si patel specialigtitr romani ta diterite contexte intemsfonsle, fivorizate indeosebi de UNICEF, Banea Mondiala. sau Comisia Europeand, a facilitatconstruires unui curiculn pentru educaietimpurie dinamic-eveluty, rin preluare, adugare gi adaptare la noile comet. 1. Curriculumal pentru educatie timparie argumente, aspect revizuite lelemente de stabiltate (ance) Dupitdoi an de analiza, coneepere gi plotare, anal geo 2019-2020 fncepe cu un curriculum pentrn educatie timpurie (aprobat prin OMEN ‘nr4684/02.08.2019) care tsi propune si realizeze 0 reacuslizae si 0 restructure a curiculumulilnajional pent educate impure, ‘vind la bazd mei multe argument: > necesittes corelirii eu prevederi si recomandii din documente promovate la nivel European, cu impact gi eu implcaiisemnitictive, cum at fi: Comunicarea Comistel Buropene sf Conchuzile Consituti Uniunit Buropene privind edueatia $i ngrjirsa limpurie: Sa oferim copier nasiri cel mai bun start pentru tumea de mdine QOLVC/75103), 4 Quality Framework for Early Childhood Education and Care ~ uportal Grupalui de Lucru pentra Educate i Ingrijie Timpurie dela nivelal Comisii Enropene (2014), Recomandare a Conslulul privind sistome de inaltdcaltate de educaie sf ingrine a copillorpregcolari (22 mai 2019),> corclares cu celelate niveluri de ivapimdnt, pentru realizarea cosrenfei lt nivelul sistemului educafional roménese gi pentru conturares, altri de educefia produst a clelateniveluri de invafimnt, a competenfelornecesarevitorului adult into societate In continu schimbare; > corelarea permanenté cu levislajia in vigoare, indeoscbi cu prevederile care vizeazk domeniul educate impurtdin: Legea educate! nosionale ry. 1/2011, eu mosiietile $i complettile ulterioare Legea m.272/2004privind protecia $I promovarea dreptrilor copillui, cu modifcsile gi completrile ulterioare, Legea w.263/2007 privind Infintarea, organizarea yt funetionarea ereelor, eu modifiesile si completitile tuleiowte;) Hotdrdrea de Gwvern 1r12522012 ‘de aprobare a Metodologiet de onganizare i furcjionare a creelor sia allor servicii de educatie tmpurle > atingereafntelors/sauimplementarea unor masuri din strateille europen si nationale e relernjé pentru domeniul educaici, especiv: Swaregla Fwopa 2020, Sirategia national privind redweerea pérdsirl timpurl a scolll (RG nx.A172018), Stratego national privind incluzlunea Socal $i reducerea sardcel (HG at.383/2013); Stratego netionald penru protecjia $i promovarea dreprrilor copia’ (HG 11372014), ‘Sirategia Guvermuli Roméniel de inch a cetdjenifor romani apartinénd minaret rome pent prtoada 2014-2020 (HG I8/14.01.2015); Strategia nafionala de indore pe ‘ot parcursl vii 2015 2020 (HG nr 418/2015), Srategia nayionala pentru devoltare ‘durabils- Orizontai 2013-2020 2030; > necesttea unei abocdae sistemice a educaycttimpuril, care nglobears, deopotiv, ‘ucetia anteprogeolar gi educatiaprescolrs, evtindu-se abordaces lor fragments a cumn sa inemplat pnd acum sccentuares roll eculu berg al ativtiilor integrate in prcesul de inva; teecerea de Ia un curriculum pe obiecive spre un curiculum care are in vedere ‘competenele vitoae ale copii, in context in cae la toate nveluile de Tavs « fost operat aceastimodificare ‘Aste, actualul curriculum peat educate timpurie a suportat o revizuire structurald, care 8 ‘cond lao descongestionare a aestuia§ lao corlar cu preveder loyisltve tn vigoare pri > liminares pistittbelare eu exemple de comportamente si confinutri pe ecae tem anual de stadia, > eliminarea dealilor prvind conjinutuile inti clemente privind sutocunoayteres, dezvoltsea ‘context near acest rutin a devento practicd a eadrelor didactic; > revimirca planului de tnvifamant prin adlugatea activiailor specifice itevalelor de ‘vrs aferentenivelulu antepreseola i pin eliminsea coloanel cu numie de atviii; > eviaitea Fipe de apreciere a progresulu copiluu, a programului zis de acivitat gi ‘a mathetiprivind planiticarea etiviilor, > reconfiguraea modalijilor de desfiyurare organizatoricl si financard x activittilor ‘opfionale, cae, find activieji din planul de tavijamist apicail, In nivel national, Snireii populatpregolare, mu pot face parte deoit din pachetal de activi didacice tui,> accentarea rluli jocului liber i vaja copilulai anteprecolar si pregcolar i alocarca ‘uselunerperoade dstintc in programul alaie do etvitats; > reconfiguruea curiculumului pe domeail de dezvoltare, conform prevederilr ar.67 (1) din Legea educayie nationale 1/2017, 1 modifciile i completrileulterioate; > liminsrea obiectivelor cadmu gi de refering si fnlocurea acestora cu dimensiuni ale Mentinerea sceluas! sistem de efeini; legisla european in vigoare, studi Corelarca ou lesislajianatonalé in vigoare, indecscbi cu prevederile care vizeszA Programul anual de studi (contnutuile educate gi inv) organizat th jurul sae teme de integra curiulard Cine sunt/ susem?, Cnd, cum si de ce se Inampia?, Cum ese, a fost si va fl ach pe pian, Cine sh cum planiieorgenzeact 0 activitate?, Cum exprindm ceed ce simim? si Ce $i cum ‘rea 38 fu? > Damsnile_de_dezvotu, ca repere podagogice ceils penttu a realiza individualzaea edcaj gaia; > Brmaramul zinc de atvitat, eu reper pivindorgasizarea Ii pe or ip tpur de activi de ivijare > Tinurle de activi de Invite Jocurt yt Activ Liber Atese, Ativitdt pentru Dezvolore Personal, Activia pe Domenii Experiential) si cele cin domeait ‘experizatale (omental Limba yi Comunicare, Domenia! Stine, Domenial Om si Socitate, Domentd Estes Creativ, Domenial Pxiho-Motrc), > ‘Abordarea integra a ectivtilor, > Lucrl pe poiect tematic: > xistena iil oir, sel inns aes. nu moment demise, > > in grin, acest {nace ler (recomandat eau Taina insu ind, deopotivs, inijloc de eealiaare, metodt de invifimsnt, Joeul = ca aatvtate fundamental copii ata activtlor. care adevenit variabil, in funete de particulritileeopi ‘plicit, de interes manifest de srupul de copi/eopil penta acests, de continu > Activitalle pe domenii expeicyile ~ ADE, tindndu-se cont de faptul cb tebuie ‘vate in vedere toste domenile experienisle si cl ele necesart asiguarea unui schlibrun planificares miloseslor de ealzare a activitiioe nice si sintimdnales > Planifcares anueld, care tebuie si cuprindd: fle eel mult 7 proiete tematce cu 0 uraté maxima de 5 siptiminifproiee, le wn aumér mai mare de proiecte variind intre 13 siptimini, sitiméni independents, mroiecte de o zi (leme consurent) siML Categorie probleme, ridieate de citreendreledidactie in intlnirileregionale |. EVALUARE Evaluaren trebuie si wrmireascdprogresul copluli in sport cu el insugi si mai putin rportarea la norme de grup (lative. lar progres eoplulultebuie moniorizat cu atenic, ‘nnegistrat,comunicat si discuat cu pari (cu o anumith periodicitate). De asemenea,evaluarea ‘nebuie st indeplinesscd tsi fine: masurare (cea Mviatcoplul), predieie (este nivelul de La ineputul fectruian scolar, primele dout-treisiptimdn (de regu, tn jurul dati dde 1 octombrie) sunt rezervate culegerii de date despre cop inal), Educatorele vor observa copii in timpul di vor dialogs atit cu prin, cit si cu copii propiate de realitte, eu privire la dezvoltarea psibo-zic si nivel de cunostinge si deprinder al copiilor din grup la care lucreaza. Toate acest informati pot fi consermate in Caen de observa acopilor sau i Fiza de aprecire a progresulu vor sala baza labors Caracterizar grape i ulterior, planfiariclendarstice anuale > In ceea ce priveye evaluates continus, educstoarele au 0 serie de oporuniai tn ‘rogramul zinc penta realizareaacesteia,Totodsa, nv trebuie $8 piendem din vedere procesul de evalure, derulat ca parte a fiecirui proicct tematic sau a unel siptiméni tematice independents, desfigrat cu cop de-a lng nul sol. > Sfisial semestulisfiryitul anuli scolar sau sfrsitl de cilu necesito evaluare mai tend. Este vorba de evaluaea sumativa, cre nu necesita. dlimitar fixe ca dura in imp si care va avea in vedere: fie silreapaslor urmdtori in parcurgerea ‘urrculumlui (ce urmeazA st desfigurim cu copii in semestul al ea sau fh anal ‘scolar urmator, fie culegrea datelor pent finalizarea complet figelar de apreciere @ ‘rogresullcopiulu nant de intrare in etapa urmatoare (trecerea dela anteprescoar la rescoar,trecees de a prescolar a invajamintl primar) Ca in eazul evade inal, se recomand# utilizarer unei palete lagi de mijloae si insrumente de evalure gi cevitarea excesulu de fige de lura, cu seopl de a confer copilulusigurana si detasare Intimpul acestui proces.Figa de apreciere a progretull individual areca obictv evalunres longitudinal a dezvotri copilului si a niveluui de pregtie al acestua pentru urmitoarea tapi de inviyimnt. Ea constituie'un instrument de lueeu care punctaz3 competentle copilului ce ar webui 58 fie ducasiatimpurie in Romani, factor de facttare a accesulul ta educapie pena tpi ‘opi > Unitatea ce inimant pentru educate tinpure si roll ef in constrirea comuniajilor de ivaare dela nivelul comunti.