Ministerul Educatiei Nationale Mirela Mihdescu ¢ Stefan Pacearca Anita Dulman ¢ Crenguta Alexe * Otilia Brebenel intuitextMinisterul Educatiei Nationale _ COMUNICARE | IN LIMBA ROMANA Mirela Mihdescu * Stefan Pacearca Anita Dulman * Crenguta Alexe © Otilia Brebenel 2014 Editura Pua _ dntuitextDisciplina: Comunicare in limba romana Clasa: a Ila Tipul programei scolare: Comunicare in limba romGnd pentru invatéméntul primar, clasa pregatitoare, clasa | siclasaaIl-a Numar de pagini/fascicul: 72 Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei Nationale. Manualul scolar a fost aprobat prin Ordinul ministrulul educatiei nationale nr. 4781 din 13.10.2024, in urma evalurii si este realizat in conformitate cu programa scolar aprobat8 prin Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 3418 din 19 martie 2013. Manualul este distribuit elevilor in mod gratuit, atat in format tiparit, cat sin format digital, si este transmisibil timp de patru ani scolari, incepand cu anul scolar 2014-2015. Inspectoratul c0lar son Scoala / Colegiul / Liceul CEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE: Aspectul manualului* Anul | Numeleelevului | Clasa | Anul scolar format tiparit format digital laprimire | la predare | laprimire | la predare 1 2 3 a “Pentru preczarea aspect manual se va fool undl dive urmatorlermenk nou, bun, ingil, neingt, deteriora. * Cadrele didactice vor verifica dacé informatille inscrise in tabelul de mal sus sunt corecte. « Elevii nu vor face niciun fel de insemniri pe manual. 111 fe tah te internet TELEFONUL COPILULU! fans sexsnen rumarul de telefon european 031.80.80.000 de asistentd pentru copii www.helpline.sigur.info Referenti: Prof. univ. dr. Marin Manolescu - Universitatea Bucuresti Conf. univ. dr. Luminita Mihaela Draghicescu - Universitatea Valahia Targoviste editura INTUITEXT Departamentul vinzdr Bucuresti, b-dul Dimitie relefon: 0372.156.300 Pompei nt 108, Clédirea 021.233.0763, Conect 1, eta 3, zona A, vanzari@intuitextro biroul ne 2, sector 2 wowmintitertro CCopyreht © 2014 —EdituraINTUITEXT “Toate deeptuile sunt cezervatefturINTUITEXT. Nico perte dn acest volum nu poate copia rg permisinen ser ElturilINTUITEXT Imnul national al Romaniei Desteapta-te, romane! de Andrei Muresanu Desteapta-te, romane, din somnul cel de moarte, __ In care te-adancira barbarii de tirani! Acum ori niciodata croieste-ti alta soarte, La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani! Acum ori niciodata sa dam dovezi la lume Ca-n aste mani mai curge un sange de roman, Si cd-n a noastre piepturi pastram cu fald-un nume Triumfator in lupte, un nume de Traian! Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine, Romana natiune, ai vostri stranepoti, Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine, ,Niata-n libertate ori moarte!“ striga toti. Preoti, cu crucea-n frunte! caci oastea e crestina, Deviza-i libertate si scopul ei preasfant. Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina, Decat sa fim sclavi iarasi in vechiul nost’ pamant! pentru clasaa tkaCuprins Desteapté-te, romdne! de Andrei Muresanu Prietenii nostri: Aris si Maia.. Bun venit la scoala! Bun venit la scoalal Povestea abecedarului plerdut, dupa Passionaria Stoicescu Printre sunete si cuvinte......... iT Biblioteca pentru copil, dupa Sultana Craia___- Cartea—Cuprinsul unei cart... Prezentarea unui obiect. CUVANU ne 5 Cum se serie o carte, dupa Petre Ghelmez_ Asezarea in pagina a textului tiparit. Asezarea textului in pagina caietului a Recapitulare : 2 : Proiect — Cum si faci o carte de colorat Evaluare Ne jucdm, corect&im, InVEtSM -ccvncenoc1nnnnnnenennnen Culorile Pamantului Prietenie, dupa Silvia Kerim... Textul literar Cuvinte cu inteles asemanator............ a Alfabetul. Sunetul. Litera Uriasul Bun al Paméintului, dup Gheorghe Onea Textul narativ. = o Cuvinte cu inteles OPUS... eeu Micscape Scrierea corecta a cuvintelor care contin literele isi d. Scrierea corecta a cuvintelor care contin litera x Poveste de demult, dupa Virgil Carianopol.... Persomajele on cnvenennnnnennnnn = Cum te prezinti... a si Proiect — Cartea personajelor indrégite Recapitulare i, a C Evaluare —— = Ne jucém, corectim, invtém!.. aaa peacnoiaiel 11 12 13 14 15 16 sonic raraneaat Ee als) env 20 21 ssa 23 24 25 eases 26 27 28 29 a 30 31 31 32 33 34 35 sea 37 38 ‘Comunicare in mba roman Manual jn lumea plantelor Grédina loanei, dupa Emilia Caldararu Intonarea propozitiei. Punctul si semnul intrebarii (?) serscmernmennm Unde-i unul, nu-i putere, dupa Victor Sivetidis. Intonarea propozitiei. Semnul exclamarii (!) .c..c-0ecrneweenenernnn Trandofirul, dupa Emil Garleanu. — x Povestirea orala cu intrebari de Sprijim.....n...nmrvnniwn Necunoscutul, dupa Vasile Malschi Formulare de intrebari si réspunsuri.... EC IES care ccc cea eRSESE END OR a aancsarven ” o~ Ne jucdm, corectam, vate! in lumea animalelor Povestea ursului cafeniu, dupa Vladimir Colin.. Dialogul vorbitor, asculttor. Linia de dialOg.o..o-enen-n Doua puncte 5 sais Virgula — : COrmuinicarea politicoasd ~ Salutil Oinvitatie, dup3 Mircea Santimbreanu .... 3 5 Comunicarea politicoasa. Solicitarea, permisiunea Cum ne spunem parerea.. comme aa = Povestirea unei intamplari traite. Recapitulare ccs rine - ana FED eer cera errr crepe eee Natura. Jarna pe ulifi, de George COSbUC enn Stupul lor, dupa Tudor Arghezi Vocale si consoane 5 ae Scrierea cuvintelor care contin grupurile de sunete: 0a, e9, fa, ie, ua Scrierea literei m inainte de p sib 7 Cuvinte care au aceeasi form’, dar inteles diferit...... Recapitulare...... si eames Evaluare..... ee tru clasa alla 40 41 42 43 44 5 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 66 67 68 69 70 71 72Of ier ain uitat stcimi pun penarulin ghiozdan! Sunt tare uituc, mama merew imi spure! | Le ee —_ aon ametead uric ngredentele in uct! Sigua mat va certa cand va descoper. Dar sunt cercetitor si am nevoie de substante oo r Bun venit la scoala! ajele ai bine mes? vei rousi SB NEED ESoare JEON te use d! He of alfabetice we vei 35! de coer ste cuvinte’ rostit avin gin cuvil vei de! \e aN veil iti vei imbunatati modul in care vorbesti cu ceilalti pentru ca: «= ifi vei imbogati vocabularul cu cuvinte care au infeles asemanator/opus anumitor cuvinte date; $ i aaa sa tral cet = vei spune pirerea ta in legatura Vel purersaiele deoarert i ena cu fapte relatate in textul citit; ie ee serie terel® nich = vei participa la discutii in perechi . Wee ‘aifabetic®s a ” yr it et . sau in grup. oh Z Qin a vei sore ni atime e ee vintelor ordo Vei deveni un cititor mai bun intrucat: '® vei citi texte literare atractive; ‘= vei formula réspunsuri la intrebari despre continutul textului citit. Xe > Manual pentru clasa allaAMINTESTE-TI! D observa imaginea. Aminteste-ti si scrie literele mici si mari ale alfabetului, LUCREAZA! 2) Alcdtuieste Alfabetul scolarului 3) Lucratiin grup. pornind de la litera initial a unor cuvinte Realizati Aifabetul numelor care au legaturd cu viata de scolar. de copii. a-—acuarele, atentie, antrenament A-Anda, Alex b—bascheti, birou, ... B—Bogdan, JOACA-TE! Numeroténd literele alfabetului vei putea descoperi mesajul ascuns. Galt 5 il ‘Comunicare fn limba ror c Povestea abecedarului pierdut dupa Passionaria Stoicescu ‘Au fost odata niste scolari din clasa I care au pornit voiniceste spre munte. Unii aveau ‘in bagaje cate o carte cu povesti. Numai Mihai se trezise cu un abecedar in rucsac. S-a zbenguit, a alergat si de abecedar a uitat. |-a cdzut sub o tufé de zmeura. Atunci trecu prin poiana Arici-Pogonici. Deschise abecedarul. in dreptul literei A, vazu un arici cu tepii mici. ~ Aaa! O carte pentru arici. Cine o fi uitat-o aici? Au venit apoi broscute, c&prioare, dihori Abia spre seard, veni si Mihai. li ceru iertare abecedarului, asa, cu | mare! Eu le-am transmis animalutelor sa nu le para rau de abecedar. Voi scrie o alta carte frumoasé si le-o voi aduce in dar. LUCREAZA! @ Transcrie, apoi desparte in silabe cuvintele care denumesc animalele intalnite de Mihai pe drumul cétre abecedar. 2 = vulpe ‘ broascé —~ privighetoare - = gargarita iepure _ dihor 2) crie cuvintele ramase in ordinea crescatoare a numérului de silabe. Manual pentru clasa a tla ir)Descoperd in grila de mai jos cuvintele: a) cu inteles asem&nator cuvintelor: scolar, voiniceste, dar; b) cuinteles opus cuvintelor: deschide, mici, vine, frumoase. ARGPURATE BJSLMBDEL VII TLE] e}S | 7 Be Exemplu: olwimialali lulc ley 2 scolar=elev ¥ b) frumoase - urate E|TiInic H t|ole|t NRAACADOU @ ordoneazd cuvintele si scrie propozitile obtinute, Ariciul } —_ (pierdut) ® @ iteste biletul pe care animalele |-au gasit langé tuf’. Rispunde la intrebiri. | Dragi animdlute, Sé nu vé par réu de abecedar. ®) Vai scriu o alté carte frumoasé siv-o aduc in dar. Tu crezi cd animalele erau suparate? De ce? Cine crezi cd a scris biletul? De ce crezi acest lucru? c) Despre ce carte crezi ca ar putea fi vorba in bilet? == Motiveaza raspunsul. @ imagineazs-ti cd te adresezi animalutelor. Scrie-le tu, un bilet. Gaseste nume hazlii pentru urmatoarele animale: | @)_Citeste lectura recomandata Exemplu: Arici-Pogonici mai jos. Te vei intalni cu personajele sale in paginile urmatoare ale manualului. Povestea bréidutului, ide Passionaria Stoicescu (volumul Pand de gaitéi si povestile ei) 1 ' ' 1 ' ' ‘ ' 1 ' ‘Comunicare in limba roman’ Printre sunete si cuvinte ii vei imbunatati modul in care vorbesti cu ceilalti pentru ca: = vei alcatui propozitii cu diverse avinte nou invatate stdin ee amestecate; © vei dezvolta propozitii adaugand 7 ag cat nal treptat cuvinte; asmmisi im Set © f= vei purta dialoguri in care prezinti gi putea Sr carece: ace diferite obiecte. wine mesalele so rexte res cat ransct evel Bea de agezare a scriet Vei deveni un cititor mai bun intrucat: = te vei orienta in interiorul cartilor citind cuprinsul acestora; ® vei cduta carti la Coltul de lectura al clasei sau la biblioteca; = te vei orienta intr-un text in functie de alineatele/paragrafele acestuia; 0? ~ #} ws vei descifra mesajele textelor citite. fo Manual pentru clasa a tla 7 \Biblioteca pentru copii dupa Sultana Craia Mama lui Alexandru se duce la dentist. Baiatul merge la biblioteca de langa cabinetul medical. Acolo sunt benzi desenate, carti cu animale si cu avioane. Bibliotecara fi permite sa rasfoiascd orice carte sau revista. intr-o incapere, e o jucdrie mare cat el. Aici asculti, in c3sti, muzicd sau povesti. Numai sa se dea sonorul incet. Alexandru isi pune castile. Aude sunete de flaut. ntai mai slabe, apoi mai puternice. Se uita pe cuprinsul c&rtii Basmele roménilor, de Petre Ispirescu, cdnd simti o bataie pe umar. Era ju- céria Spiridusul povestilor. —\Vrei s vezi casa mea? —Ecasa ta? —Da, Casa Cértilor. —Stai singur? — Nu, Uite zanele, printii. Alexandru e hotarat s3 mai vin in Casa Cértilor cu sunete si cuvinte vrajite. ALINTELES TEXTUL? " VOCABULAR @ caseste cuvintele care arata: flaut —_ spiridus a) numele instrumentului muzical; b) numele jucdriei. ee @ cauts in text si raspunde la intrebari: a) Ce carte rasfoia copilul? b) Cine a scris cartea pe care o risfoia baiatul? ©) Ce poate asculta baiatul la cisti? d) Ce nume a dat Spiridusul povestilor, bibliotecii? De ce? LUCREAZA! © completeaz’ propozitille folosind cuvinte din text. a) Acolo sunt c&rti cu .. b) Sunetele de flaut se aud mai... , apoi mai... © ‘scrie propozitii cu ajutorul cuvintelor: carte, bibliotecd, bibliotecard. ‘Comunicare in imba romana Cartea — Cuprinsul unei carti DESCOPERA! Observa imaginile de mai jos. Spune ce cuvant ar trebui scri (carte, cuprins, bibliotecé) \ Elefonban 20 » Shwe 7 ettucemppae 2 roast 1 Soi Sia. | Fenelon « || Gat 7 Semimercltiapa 5 } Sai eer cab iat . | Scag” Wocamages abla bs Desmidran 12 Promise pie 3 Mou sai elvan ore © eacees jen ped s | ie Si ol tad » | Beatie. isin | festa | Seen 3 |) ensue jean » || an rs ae : | Observa pagina de mai jos. Formuleazé réspunsuri a) Ce arat& numérul scris cu albastru ila ce crezi c& ajuta? b) Dar numérul scris cu verde? CUPRINS 1. Luceaférul de zi si luceafarul de noapte. a 5 2. Aleodor imparat. ama 3. Pasdrea maiastra......... sas a ee | 4. Praslea cel voinic $1 merele de AUP. econwwnenwnnnnninnennend 5. Voinicul cel cu cartea in mana nascut........ ican Cuprinsul ne ajuta s& ne orientam in carte. Acesta se afla la inceputul sau la sfarsitul arti. LUCREAZA! © eschide manualul tau la cuprins. Citeste titlul de la pagina 10, respectiv 15. JOACK-TE! Cuvéntul ascuns " Scrie cuvantul potrivit fiecdrei imagini. Citeste, apoi scrie prima litera din fiecare cuvant. Era un... fermecat. ‘Manual pentru clasa allaPrezentarea unui obiect DESCOPERA! @ iteste pentru a afta ce dar a primit fiecare copil De ziua mea, Aris mi-a adus un dar foarte frumes, Un obiect |) | Eu am primit ojucéirie { wo coperté lucioasd, cu poze hazl, cu poezii amuzonte. Pe | muzicald. Are coarde, arcus Cconsumase doua célimari cu cerneal’, stiloul se tocise cAnd cartea a fost gata. A trimis-o la o editura si ©) Cate alineate are textul ee Sci i i | Intr-o 2i a fost anuntat cd maine va fi lansarea. Clini seisatiia cartes = Lace ord e lansarea aceasta? Parc’ ar fio racheta, nu alta. — Dace, o carte nu e un fel de rachet? — Chiar asa, 0 racheta catre sufletul omenesc, zise Mag, tatl magarusului. Cum se scrie o carte dupa Petre Ghelmez a) Unde s-a scris titlul? d) Unde este scris primul cuvant din fiecare alineat? Titlul textului se scrie la mijloc de rand. Alineatul este un rand retras din text. LUCREAZA! @ Alege cuvantul potrivit pentru completarea fiecdrei propoziti: Cate alineate are textul Cum se scrie o carte? * Consumase ... cocreioane 1 cerneala © Magérusul a trimis cartea sala... ceditur’ 0 tipografie Reciteste textul Biblioteca pentru copii, dupa Sultana Craia. Identific’ numérul de alineate, © Raspunde la urmatoarele intrebari a) Ce motiv a avut mégarusul ca sd scrie o carte? JOACA-TE! b) Ce intelegi prin racheté céitre cosmosul sufletului omenesc? Mesajul mégdérusulut c) Imagineaz-ti cd ai fi invitat la activitatea de lansare a cartii. Ce i-ai spune Citeste cuvintele in ordine. magarusului? Cartea frumoasdesteo 1... 2... 3... 4. LUCREAZA! @ scrie réspunsuri pentru urmatoarele intrebari: a) Tu despre ce ai scrie in cartea ta? b) Ce titlu ai da c&rtii tale? - hry © scrie propozitiicu ajutorul cuvintelor: carte, sunete, culori. @ Realizeaz’ o coperta pentru cartea magérusului. SPUNE-TI PAREREA! @ crezi cd oricine poate scrie o carte? De ce? | aracheté 4, sufletului ‘Comunicare in imba roman Manual pentru clasa allaAsezarea textului scris in pagina caietului DESCOPERA! Observa asezarea in pagind a unui text scris. a) Unde s-a scris titlul? Dar numele autorului? b) Cate alineate are textul Prima zi de scoalé? ©) Unde este scris primul cuvant din fiecare alineat? d) Scrie pe caiet textul Prima zi de scoala. = data titlul autorul alineat 5 splimbuic ewe Sima. vd yeeabi de Chlia. Gasirnir lpallal a aregpul sé. sume dean ine NO ae re Tnvim. im clase. Dpubu. bine + dnalt. Ma ridie in virful. pietoa- ule, mic. sphijin Im coals 41 sabia he- use Ai mi ape peo mangine te Bameii. Reguli de scriere: * Literele si fie scrise corect sicitet. + Marimea literelor si aplecarea lor spre dreapta s8 nu se schimbe. . * Sa fie evitate stersaturile. * Sd existe spatiu liber intre cuvinte. LUCREAZA! 8 a) Scrie pe caiet dou’ alineate din textul Cum se scrie o carte. Respect’ regulile de scriere si de asezare in pagina caietului. b) _Formati perechi. Faceti aprecieri referitoare la scriere si la asezarea in pagina. Reguli de asezare in pagina: ‘Intre dou’ texte diferite sa fie un spatiu de cel putin trei randuri. Titlul s& fie scris la mijloc, deasupra textului. Fiecare idee noua sa inceap’ cu alineat. ‘Comunicare in limba roman A fost odata un pom de Lucia Olteanu Ce e cuierul? Un pom. Fiecare brat a/ fost o ramurd cu muguri, cu frunze lucioa- se si noi, iar ici, colo, aruncate ca palariile, purta cuiburi de pitigoi Noaptea avea agatat, drept clopotel, un ciripit din cine stie ce vis ivit. LUCREAZA! a) Ce ¢ cuierul in textul citit? a) Lace a trudit autorul zile si nopti? JOACA-TE! Cu alte cuvinte... Uneste si potriveste! a raul acoperisul palaria febra casei in familie Manual pentru clasa alla @ Citeste textul A fost odatd un pom, de Lucia Olteanu. Formuleaz’ rspunsuri pentru urmatoarele intrebiri: b) Ce este clopotelul? Recapitulare Povestea cartii de povesti de Emilia Caldararu A fost odata... nu prea demult, cand povestile din carte erau niste gdnduri ‘minunate in mintea $i inima autorului. Zile si nopti a trudit s& scrie cuvinte frumoase care si farmece si sa imbie. Prietenul scriitorului, pictorul, a citit \povestile si a zis: Ca sd le placé si mai mult: copiilor, eu le voi zugravi in culori. CAUTA iN BIBLIOTECA! Copacul povestilor de Bucur Milescu © > Jp Jp Lucreaza in pereche. a) Cititi fiecare cate un cuvant. Observati ce s-a schimbat. lamé-rama —cleste—creste glas—gras —clut—crut b) Alc&tuiti cate o comunicare folosind fiecare cuvant. Lucreaza in grup. Formati cat mai multe cuvinte folosind numai literele date. Scrieti cuvintele in ordine alfabetica. ‘ v7 PA A JOACA-TE! Litere cu chipuri 5 Formati grupuri. Desenati cateva litere cu chipuri. Decupati literele si un betisor in spatele lor. Creati un scurt moment de teatru in care literele vorbesc despre ele. ‘Manual pentru clasa a tlaUriasul Bun al Pamantului dup’ Gheorghe Onea - Péidure impérat Traia odata, demult, un Urias Bun. Intr-o zi, s-a urcat la munte sa-si caute un sdlas. A coborat apoi la sesuri, unde a descoperit oamenii, Mare i-a fost mirarea cand i-a vazut pe piticii aceia c&rand cu greu apa din fantanile sdpate spre fundul Paméntului. Uriasul Bun si-a dat seama c& oamenii sufereau de lipsa apei pe care o vazuse la munte. Si-a pus ‘in gand sa-i dea drumul spre campurile arse de soare. Si-a faurit un ferastrau din cremenea unui varf de munte, apoi a pornit spre lacuri. = in curand veti uda cémpurile. Aici aveti doar un rost, s dati frumusete acestor locuri. Apele au pornit susurand catre sesuri, Pe Uriasul Bun nu |-a mai vazut nimeni de atunci. VOCABULAR stlas = adipost sesuri ALINTELES TEXTUL? Citeste cuvintele care arata: a) pe cine a descoperit Uriasul; _b) ce cduta Uriasul la munte. Alege cuvantul potrivit pentru completarea fiecdrei propozi * Oamenii sufereau din cauza.... a lipsei de apa © Uriagul si-a facut... a fantana Completeaza enunturile urm&toare: a) Uriasul si-a facut din cremene.... . ImagineazS-ti cd ai intAlni pe cineva asemSnator cu Uriasul Bun al Pémantului. Scrie 0 intrebare pe care ai vrea si i-o adresezi. LUCREAZA! Scrie réspunsuri pentru urmatoarele intrebari: a) Ce intelegi prin sé dati frumusete locurilor? b) Ce s-aintémplat cu apele de munte? Alcatuieste propozitii cu ajutorul cuvintelor: ferastrau, sesuri, sdlas. b) Oamenii sufereau ... . co vantului a ferastrau ‘Comunicare in imba roman Textul narativ DESCOPERA! Scrie simbolurile imaginilor pe caiet, pentru a indica ordinea intamplarilor din textul Uriasul Bun al Péiméntului. e" Transcrie pe caiet propozitiile. Respect ordinea intamplarilor din textul Uriasul Pémédntului. Apele au pornit catre sesuri. * Uriasul Bun si-a faurit un ferastrau + Uriagul Bun s-a urcat la munte s8-si caute un slag. + Oamenii cdrau apa ca sd ude campurile, Textul in care se prezinta intamplari asezate intr-o anumita ordine se numeste text narativ. (©) Meese eticheta potrvité pentru a ardta cnd si unde s-au petrecut intamplarile. Cand a trait Uriasul? Unde si-a cdutat slag Uriasul? demult maine) in zilele noastre lacdmpie/ in p&dure | la munte LUCREAZA! Alcatuieste propozitii cu ajutorul cuvintelor odatd, cdndva, acolo, departe, dincolo. (©) Lucreaza in grup. Cine? Formati 5 grupuri. Fiecare grup va alege o singurd ined jintrebare dintre cele scrise in jurul stelutei. Fiecare grup Ce? va formula, pe baza textului, cat mai multe intrebari de tipul celei alese. Raspundeti la intrebirile formulate de celelalte grupuri. 9 ©) scrie propozitii dup modelul dat. Oamenii uda. cine? ce fac? cine? ce fac? ce? cine? ce fac? ce? ce fel de? Cand? De ce? Manual pentru clasa allaCuvinte cu inteles opus ~ DESCOPERA! Poveste despre fluture dupa Nichita Stinescu Un fluture mare si trist s-a gandit ca ar putea zbura cu mult mai sus. Cum? Dac scar lasa inghitit de un vultur. Asa ar simti cd sunt departe si jos, sub el, nu departe si sus, deasupra lui. S-a dus la vultur si i-a pus sfios: — Marite Vultur, inghite-ma acum, te rog! © scrie cuvintele cu inteles opus celor subliniate: Un fluture mare si trist voia sa zboare mai sus. Fluturele ar si departe si jos, sub el. & norii sunt Cuvintele bucurie si tristefe sunt cuvinte cu inteles opus. Cunoscénd cuvinte cu inteles opus, iti imbogatesti exprimarea. LUCREAZA! ®) Uneste cuvintele cu sens opus. ©) scrie cuvintele cu sens opus pentru bucurie ‘indraznet ‘ urmatoarele cuvinte: departe aproape pitici, a urcat, se bucurd, greu. sfios inapoi tristete © completeazd, pe caiet, comunicérile folosind cuvinte cu sens opus celor subliniate. a) Este curajos fluturele? b) Este vesel fluturele? Nu, fluturele este ... Nu, fluturele este ... ©) inlocuieste cuvintele subliniate cu altele care au inteles opus. Spune dacé textul are acelasiinfeles sau nu. Motiveaza ‘Apa asterne, iarna, cearceafuri albe. Ca si fie totul mai curat. are: APAL _ JOACA-TE! Si ce nume frumos si ‘Comunicare in imba roman rr Scrierea corecta a cuvintelor care contin literele 7 si G DESCOPERA! jntamplare dintr-o zi dup Nichita St8nescu Tntai, s8 va spun cum am petrecut intr-o zi. M-am insotit la plimbare cu Fane. Zicea cd el a invatat pdurea intreaga. Daca as fi stiut ce-am sa indur, m-as fi intors din drum. Ne-am inveselit noi putin cand am gasit ciuperci, Pe urma, ne-am ratacit si ne-am invartit in loc. Dupa ce ne-am tocit incéltgrile indestul, ne-am inteles sé ramanem peste noapte la stand, intrucat era tarziu. A fost bine. Ne-au dat mancare siam dormit imparateste. Maine vom cobori in sat. © observa cuvintele subliniate in textul de mai sus. * Ce sunet redau literele i si a? * Unde este scrisa litera i? Dar litera 4? LUCREAZA! Transcrie, pe caiet, completand cu litera care lipseste (7sau 4): _Nceput, sf_rsit , cobor_, hotar_, _ntelept, _nc_ntat. ©) Gaseste cuvinte scrise cu si cuvinte scrise cu. Scrierea corecta a cuvintelor care contin litera x DESCOPERA! Xenia si xilofonul dupa Nichita Stanescu Xenia e prietena mea. Ea canta la xilofon. E un exemplu de darnicie, Tin excursii, imparte cu mine pachetul de acasa. Asa facsi eu. Xenia e tare vesela. imi place sa o strig in padure, cu mainile palnie la gura. Xenia nu raspunde. Sta pitité dupa vreo tufé. O clipa sunt speriat: unde o fi? Cum s& ma intore acasa fara Xenia? Cand apare, sunt cel mai fericit baiat din lume. (©) Giteste cuvintele care il contin pe x, respectand indicatiile de mai jos: Litera x se citeste gz: Litera x se citeste cs: exact, exist8, exemplu, exercitiu) _—_explic3, experiente, excelent, pix LUCREAZA! (©) Scrie cate un cuvant pentru fiecare imagine. Manual pentru clasa allaPoveste de demult " r Personajele dupa Virgil Carianopol DESCOPERA! © Transcrie, pe caiet, enunturile de mai jos. Completeazd in casete numele potrivite. Demult, paméntenii trudeau fara stiinta si luptau greu cu necazurile. Stépdna Vézduhului a trimis un Intelept s& ry strangi grijle din Jara de apa si din Tara de piatré. oa A pornit inteleptul si a strans grijile intr-un sac A fermecat, legat la gura. 7 - Mi-ar prinde bine un popas, zise batranul ‘inteleptul Celesta Raurel Stapana —Vorbeste cu mine, Inteleptule! spuse Celesta— Vazduhului rabdarii. Stau singura de veacuri. Ma bucur ci-mi tii de urat. — Racoreste-te in undele mele! spuse Raurel. Mi-ai luat grijile si sunt limpede. - Odihneste-te pe iarba, Inteleptule! spuse Mitru, cosasul. Ai trudit mult, iar sacul e greu. inteleptul se uitd catre St3pana ca sa cear’ incuviintare. Cand a coborat ochii, cosasul dormea sprijinit de sacul bine ferecat. Racoreste-te in undele mele! Mi-ar prinde bine un popas. Odihneste-te pe iarbal Vorbeste cu mine! Personajele sunt oamenii, animalele, obiectele care participa la intamplirile dintr-o povestire. StépGna Vazduhului, Réurel, inteleptul, Celesta, Mitru sunt personaje. = ©) Formati grupuri de cate patru copii. Alegeti s& cititifiecare, cuvintele unuia dintre VOCABULAR personaje: Réurel, Inteleptul, Celesta, Mitru. de veacuri = de foarte multa vreme ferecat = \egat strans imi fii de urGt = stai cu mine ca s4 nu ma plictisesc LUCREAZA! ©) ce crezi ca vor si comunice inteleptului celelalte personaje? Alege cuvantul potrivit. Motiveazi alegerea. AL INTELES TEXTUL? a) MA bucur c&-mitii de urat. | bucuria @ Citeste cuvintele care arat3: b) Mi-ai luat grijile si sunt limpede. a) unde l-a trimis Stdipana Véizduhului pe intelept; _b) cea strans ingeleptul. ) Aitrudit mult. (©) Alege varianta potrivit pentru completarea fiecarei propo: (©) tucratiin perechi. Prezentati, pe rand, un personaj dintr-o poveste cunoscuta. Spuneti * Oamenii trudeau ... . Cocustiinta 0 fara stiinta ce personaj este si care este povestea. Exemplu: * fnteleptul a strans grijile intr-un ... . ocufar cintr-un sac fermecat a era frumoasé, harnicé, || 1a slut, lenest, ascultétoare si bund la tdfnoasd si rea Ia inimd. (©) Raspunde la urmatoarele intrebari a) De unde a strans inteleptul grijile? b) Ce i-a spus Celesta inteleptului? Dar Raurel? Dar Mitru? LUCREAZA! (©) scrie raspunsuri pentru urmatoarele intrebari: a) DecesebucuraCelesta? b)_ Cum era Raurel? ©) serie propozitii cu ajutorul cuvintelor: cosas, ferecat, incuviintare, grij. ‘Comunicare in imba romanCum te prezinti + DESCOPERA! Sa-ti arat cine sunt eu dup’ Constanta Buzea = Hai sé mergem impreuna La oglinda din antreu S8-ti art cine sunt eu. Uite, eu sunt o fetita Cu breton si alunita Eu sunt sora ta. Pai, nu? —Cine-s eu? — Pai, tu esti tul ~ Eu sunt loana. Cine-s eu? — Esti oglinda din antreu © subliniazd cuvintele prin care se prezint’ fetita, in poezie Sturat3, NUME: Ionescu ©) citeste fisa de toatl aléturaté, Me NUME. loana a) Care este numele? yates sae b) Dar prenumele? Clasa: a lla Scoala nr. 1 Beius Cand te prezinti unei persoane mature, spui mai intai prenumele, apoi numele. C&nd te prezinti unui coleg spui numai prenumele. LUCREAZA! ©) crie fisa ta de identitate, dupa modelul celei de la exercitiul 2. (©) imagineaz’-ti cd mergi la medic. Prezint’-te: a) unui copil ca tine aflat in sala de asteptare; b) medicului. JOACA-TE! Exeriplut Formati perechi. ‘-Estebdiat? = —Da. Unul se gandeste la un coleg, iar ‘Are ochialbastri? — Da. celélalt formuleaza intrebari pentru ~Este blond? = Nu. aafla cine este colegul. ~Este brunet? Da. Este Andrei? —Da. ‘Comunicare fn limba roman’ rc Proiect — Cartea personajelor indragite CE VEI FACE? Vei face o carte ilustrat cu cele mai indrgite personaje din povestile pe care le vei citi tn clasa a IIa. CUM VEI FACE? (>> informeazé-tel Citeste povestile pe care le indragesti. ©) cauta c&rti cu povestiilustrate. >) observa ilustratiile in care apar personaje. (> Fo lista cu personajele indragite. |) Alege personajele pe care si le desenezi. PDENPEMTRUCREU TITS a) _Realizeaz8 un desen pentru fiecare personaj. Exemplu b) Scie cateva comunicari prin care s& prezinti Era o fetitd mic’, mica de fiecare personaj. tot si draguta, numai cat ©) Verificd ce ai scris si corecteazé, daca este cazul. degetul cel mic de inalta (© stabilit, in clasd, care este numérul de pagini! ©) Stabileste ordinea in care vor aparea personajele. ©) Realizeaza coperta. (©) Asazi toate foile impreund pentru a obtine o carte. CUM VEI STI DACA Al REUSIT? Prezinta cartea colegilor, parintilor. ©) Roagi:-i si-ti spund ce le place si ce-ti recomanda. CAUTA IN BIBLIOTECA! -y_Citeste lectura recomandata. Realizeazé un jurnal personal de lectura in care s8 notezi titlul si personajele din basmele/povestile/povestirile citite. Poti transcrie, de asemenea, glume, ghicitori, poezii. La scoald, dar nu raménem acolo, de Marin Sorescu ‘Manual pentru clasa a tlaRecapitulare Taina Pamantului dup Ada Teodorescu Traia odata, intr-un tinut insorit, o festoasa batrand si inteleaptd pe nume Temistocle. Ea stia Taina Paméntului. Dela ovreme, Temistocle isi simtea puterile slabite. |-a chemat pe sarpele tacut, Septimiu, si pe Tacus, bufnita isteata. Dintre puii de om, a chemat pe Astrid, cea mai curioasé fetita. Voia sa le dea spre pastrare Marele Secret. Septimiu a ajuns primul. A salutat in felul lui ssait. Astrid a venit mai tarziu. S-a uitat imprejur s8 n-o vada cineva. Técus a sosit dupa lasarea serii. S-a orientat greu. Prea multa lumina! Temistocle le-a dat cate o piatra sclipitoare in care era inchisa Taina. — Pastrati-o, feriti-o de dusmani si dati-o mai departe Omului Bun. LUCREAZA! (OD) Recunoaste personajele. Exemplu: 1.A.c — Técus, bufnita isteaté 1, Técus () 2. Astrid Septimiu | 4. Temistocle / Qo? ° ‘ la.tacut —_b, batrandsiinfeleapta| —c.isteaté) dd. curioasi |e. bun |) Noteazi in caiet A pentru enunturile adevarate si F pentru cele false: © Temistocle traia intr-un tinut intunecat. + Jestoasa a chemat sarpele, bufnita si pe Astri + Mai inti a ajuns Septimiu. * Astrid a venit mai devreme. ©) Transcrie textul inlocuind cuvintele subliniate cu altele cu inteles aseménétor. (©) sctie pe caiet doar varianta corecté de ordonare alfabeticd a numelor: a) Astrid, Tacus, Temistocle, Septimiu b) Astrid, Septimiu, Temistocle, Tacus ©) Astrid, Septimiu, Tacus, Temistocle Lucreaza in pereche. Cutati in dictionar cuvinte care contin literele i, , x. Alcatuieste pe caiet cate cinci cuvinte pentru fiecare liter’, ‘Comunicare in imba roman Evaluare Fata muntilor Demult, traiau pe varful unui munte Barba-Albé si feciorii lui. Argintild era inalt, puternic 5 tacut. Auras era scund, slabut si curajos. Scoteau din munte aurul si argintul pe care il duceau la targ. intr-o noapte, cand se intorceau spre casa, au ratacit cararea. Auras zari un roi de luminite care staruia mai mult deasupra unui loc. Aud scancet de ursulet, spuse Argintil’. ~E planset de copil, grai Auras. Pipaind stancile, Auras s-a apropiat de locul ciudat. Argintila a rimas pe loc. Fluiera pentru ca Auras sé gaseasca drumul inapoi. ~la te uit, o fetita! Au luat-o cu ei si i-au pus numele Fata muntilor. (©) Scrie pe caiet numele personajului care: @ a) este inalt, puternic si tacut; @b) aspus c8 aude scAncet de ursulet; Od agasit fetita. ® ©) Cautd in text doug cuvinte care sé aibé acelasi infeles cu zise. Scrie-le. @b) Gaseste cuvinte cu inteles asemanator pentru zai. Auras zri un roi de luminite. @ 6) Alcdtuieste un enunf folosind sensul asemandtor al cuvantului curajos. (©) Transform’ enuntul urmator folosind cuvinte cu sens opus. Auras era scund, slébut si curajos. Auras nu era .. «sl (©) Asaza in ordine alfabetic’ urmatoarele cuvinte: @ a) puternic, tacut, inalt @b) Auras, Astrid, Argintils Od) cas8, cale, care ©) ©) Completeazi culiteraisau a cuvintele: tg _ntoarce —_hotr_ ©») Scrie cuvintele sugerate de imaginile alaturate. @ 0). Sctie céte un cuvant care contine una dintre lterele t,x. a ‘Cum te poti aprecia Suficient (dewant O eo Bine 2cuvinte OO oo Foarte bine cl é \¢ Manual pentru clasa allaNe jucam, corectam, invatam! - fii : in Jumea plantelor Lucreaza in grup! Descoperiti comorile Pamantului! Cuvintele din imagine sunt scrise invers. Scriefi-le corect. ordine alfabetica cuvintele descoperite. PASUL 2 Completati lista cu alte cuvinte pentru a realiza un Alfabet al comorilor Paméntului. Scrieti mesaje pe care muntii, pasarile, apa le-ar putea transmite oamenilor. Thi vei imbundtati modul in care vorbesti cu ceilali pentru ca: ‘= vei alcdtui propoziti cu diverse sg transmnitii® cuvinte nou invatate; vei putea 5° z f= vei formula corect intrebari pentru. pine mesal™ F a obtine raspunsurile dorite; vei uta enuntutl ad = vei formula raspunsuri la intrebarile ave denne cebirilor: altor persoane. Vei deveni un cititor mai bun intrucat: © vei citi texte atractive despre plante; @ vei formula intrebari si raspunsuri pe baza textelor citite; © vei desprinde mesajul textelor lecturate; © vei citi texte cu intonatia potrivita semnelor de punctuatie intalnite. ©e@690 Manual pentru clasa a tlaBunicul lucreaza in gradina. Sapa rondurile, grebleazé iarba, tunde trandafirii. Pregateste gradina pentru iarna. loana isi cauta si ea uneltele de gradina. Le giseste si vrea sii dea © mana de ajutor bunicului. Dupé un timp, loana incepe s& se plictiseascd. Nu stie cum s& plece la joacd, Nu vrea nici s& pamant in par. Bu ilo vede VOCABULAR | ronduri= straturi de flor AL INTELES TEXTUL? a) unde lucreaza bunicul; b) ce cauté loana; Formuleaza réspunsuti: LUCREAZA! Gradina loanei dupa Emilia CaldSraru lucreze, dar nici n-ar vrea ca bunicul sa creada cd ei i s-a facut lene. Incepe sé-si puna atrage atentia cd se murdareste. — Nu-i nimic, rSspunde linistit’ fetita, — Dac iti torni pamant pe cap, 0 — Da? se mir’ fascinat loana. Pai, eu vreau s8-mi creasca pe cap 0 gradin’ cu flori. creasca acolo o gradina. Transcrie enunturile care indica: ©) unde vrea sa plece loana; d) ce arvrea fetita s& i creascd pe cap. a) Dece si-a pus loana pamént pe cap? b) Care este parerea ta despre loana? Argumenteaz’. Cititi in pereche. Tu citesti un enunt, colegul tu, urmatorul enunt si asa mai departe. Alcatuieste cate o propozitie cu urmatoarele cuvinte: ronduri, fascinata. ‘Comunicare in limba roman’ Intonarea propozitiei. Punctul si semnul intrebarii (?) AMINTESTE-TI! Citeste dialogul. * Difera intonarea celor doua propozitii? De ce? * Cine intreaba? * Cine réspunde? * Numeste semnele de punctuatie folosite. Propozitia este 0 comunicare. in intonarea propozitiei tinem cont de semnele de punctuatie. Punctul indica o pauza in citire. Semnul ‘intrebarii ne indicd folosirea unui ton potrivit. LUCREAZA! @® Formati grupuri. Recititi textul Grddina loanei dupa Emilia Cald’raru. Organizati concursul Cel mai bun cititor. Cititi fiecare ultimele patru alineate, cu voce tare. Desenati pe cate un cartonas simbolul Q). Dati cartonasul aceluia care a respectat cerintele scrise alaturi: CAstiga cititorul care are mai multe cartonase. @ Scrie intrebari potrivite pentru urmatoarele raspunsuri. a) Bunicul lucreaza in gradina de flori. b) Ioana isi cauta uneltele de lucru, Alcatuieste propozitii in care cuvantul grebleazd si se afle: a) lainceput; b) in interior; ) lafinal. Descoperd propozitiile si transcrie-le corect. Gradina bunicului e plina de flori el le ingrijeste cu mult dragoste le ud’ mereu toate plantele au nevoie de ap’. Manual pentru clasa allaUnde-i unul, nu-i putere dupa Victor Sivetidis {ntr-o zi, vantul a iesit la plimbare. La poalele muntelui a intalnit o padure de br&duti S-a oprit si a zis: —Imi atineti calea! Va scot din radacini! Un brad micut si-a scuturat acele verzi si a raspuns: = Daca vii ca prieten, treci linistit prin ramurile noastre! Dacd vii ca vrajmas, nu te vom lasa! iti vom rupe imbracamintea, iti vom zgéria trupul. Vantul a spus: Ce obraznic esti! Am scos din radacini un brad urias, dar pe voi! —Pe noi nu ne scoti, c&ci ne ajut&m unul pe altul. Ce puternic a suierat vantull Cat de rau si-a rupt imbracdminteal Pe braduleti n-a putut sa-i scoata din rédacina, pentru ca se tineau de mana. VOCABULAR imi otineti calea = imi stat in cale, m8 opriti vrdijmas = dusman, inamic AL INTELES TEXTUL? @ completeaza enunturile cu varianta corect de raspuns: a) intr-o zi, aiesitla plimbare.... aun bradut ci vantul b) Vantul a intalnit o padure de bréduti.... ala poalele muntelui on varful muntelui ©) Vantula scos din rédacini.... O.un brad micut aun brad urias 0 0 padure de brazi @ Formulear’ rispunsuri: a) De ce dorea vantul sa scoata brazii din radacini? b) Cum au reusit brazii sd tind piept vantului? ©) Care este mesajul pe care il poti desprinde din text? LUCREAZA! © Alcatuieste intrebari pentru raspunsurile: a) Bradul micut si-a scuturat acele verzi. _b)_Vantul a suierat puternic, © completeaza enunturile folosind cuvinte din text: * Daca viica prieten, ..... . * Daca vii ca vrajmas, ‘Comunicare in imba romana - Intonarea propozitiei. Semnul exclamarii (!) 8 DESCOPERA! a) Citeste in gand replicile. b) Ce exprima propozitia rostitd de vant? Wscotdin rin! @ Ce exprima réspunsul dat de bradut? acd vileapieten, trenton ramerileroostre! © Alege dintre propozitile de mai jos pe acelea care exprima: 0 urare, o mirare, un sfat, o porunc&, un salut. * Plecati din calea mea! * $8 v8 feriti din calea lui! * S8 rimaneti sanatosi! * Unde ati plecat? * Ce obraznic esti! * Bund ziual Enunturile care exprima o urare, o mirare, un sfat, o porunca, o amenintare, un salut se intoneaza potrivit mesajului transmis. La sfarsitul lor se scrie semnul exclamarii (! LUCREAZA! Citeste cu intonatie: Véintul a sulerat puternic. Brazii au fost uniti? Ce puternic a suierat vantull Ct de uniti au fost braziil Transforma propozitille a) si b) in propoziti la sférsitul cdrora s& scrii semnul exclamarii. Citeste-le. a) Brazii au rAdacini puternice. b) Bradul este verde iarna? Formati grupuri de cate trei. Cititi pe roluri textul Unde-i unul, nu-i putere. Transcrie si completeaza cu semnele de punctuatie potrivite. Natura este prietena noastra ... Ea ne incanta cu frumusetea sa ... Planteaza si tu un copacel ... Scrie trei sfaturi pe care le-ai da oamenilor pentru ocrotirea naturii. JOACA-TE! Descoperé proverbul! 16 ©6 @ 6 Manual pentru clasa alla Vrei sa te bucuri de verdele naturii ...©o © 6 Trandafirul dup Emil Garleanu Laomarginededruminflorisetrandafirul. Foe ldcreasbe graye Dunetise |e opreau sa-i soarba mireasma si-i rupeau cate o floare. $ Nec@jit, trandafirul zise: —Uite, spinul e chipes si nimeni nu-l rupe! Pe mine ma dezbracd toti de frumusetile mele. Un sticlete zise: —Cum sa se atinga de el? E plin de ghimpil Atunci vazu trandafirul tepii vecinului. Toata noaptea se rug’ sd se intample o minune, s8 capete si el ghimpi. Dimineata, dorinta i se implinise. Dar trecatorii tot fi rupeau florile. Doar c3 acum, lacomii se alegeau si cu intepaturi. Asa se face c&, in loc sa fie albe, florile lui s-au deschis rosii, rosii ca focul. ce VOCABULAR colorate Alege cuvintele care continua enuntul: Sticletele crede cd drumetii nu se ating de spin deoarece: a) nuareflori; b) areghimpi; ce rutcios. Formuleaza réspunsuri. a) De ceeranecdjit trandafirul? _b)_ Ce dorintd si-a pus trandafirul? ©) Cum credea trandafirul cd va scpa de drumetii lacomi? Lucrati in perechi. Cititi textul pe roluri. Unul va fi trandafirul, iar celalalt sticletele. a) Scrie pe caiet ultimul alineat din text. b) Alcatuieste cate o propozitie cu urmatoarele cuvinte: sticlete, soarbe, necdjit. ‘Comunicare in limba roman’ Povestirea orala cu intrebari de sprijin a) Observa imaginile. Acestea ilustreaz’ Povestea brddutului, de Passionaria Stoicescu. : Cine a gasit conul scdpat de veverita? a Alle Unde a ascuns ariciul conul de brad? Cea facut ariciul? Ce s-a intémplat cu samanta de brad? b) Formati perechi. Alc3tuiti oral cel putin o comunicare pentru fiecare imagine. Folositi-va de intrebarile scrise sub fiecare ilustratie. ) Povesteste, oral, folosindu-te de ilustratile observate. Formati grupuri. Qe a) Observati imaginile. Acestea ilustreaz povestirea Copacul povestilor, de Bucur Milescu, b) Alcatuiti comunicari cu ajutorul ilustratiilor. c) Prezentati-le in fata colegilor. Manual pentru clasa allaNecunoscutul dupa Vasile Malschi Intt-o dimineata, nucul vazu sub el capul unui necunoscut. —Buné dimineata, nucule! imi ing’dui s8 tréiesc léngi tine vreo treizeci-patruzeci de ani? — Cine esti? Sunt un corcodus! ~A, un fel de prun. Sé trdiesti, fratioare! La inceput, corcodusul lupta si se ridice deasupra buruienilor. Ce greu era s ajunga varful nuculuil! De mult timp nu mai plouase. R&dacinile celor doi se infigeau adanc in pamant dup’ o pic&tura de ap’. De la o vreme, corcodusul incepuse si oboseasc&. Lipsit de lumin§, se gandea cum sa gaseasc o iesire. SlSbit de puteri, mai fluturé o vreme banutii ingalbeniti. Usor ca un pai, vantul il smulse din rédacini. De atunci, nu se mai stie nimic de el. VOCABULAR gtd mi lasi, imi permiti ALINTELES TEXTUL? Alege varianta potrivita pentru a completa enunt\ Corcodusul ar fi dorit sa traiasca 0 treizeci-patruzeci de ani 0 0 suta de ani Citeste, apoi completeazd oral pentru a obtine propo: a) Lainceput .... b) Delaovreme.... c) Deatunci.... a) _Sférsitul este cel pe care il doreai? Propune tu un alt sfarsit. b) De ce crezi c& s-a ingélbenit corcodusul? LUCREAZA! Gaseste in text, apoi scrie pe caiet: a) ocomunicare la sfarsitul cdreia s-a scris punctul; b) ocomunicare la sfarsitul cdreia s-a scris semnul exclamarii. © © © 6 ‘Comunicare in imba roman Formulare de intrebari si raspunsuri DESCOPERA! a) _ Citeste comunicarile. intr-o primavara, la marginea unei poieni, a scos cpsorul nucul, un copacel cu doar doua frunze mici. Nucului fi plécu poporul de flori si buruieni din poiana. El a intrat in vorbai cu ele ca si afle cum le cheama. ga —Nalba —Pe mine, —Pe mine, — Pe mine, coada mare! sunditoare! paipédie! soricelului! b) Raspunde la intrebari. Completeaza raspunsurile, pe caiet. Gine a scos capsorul pe lume? A.scos capsorul pe lume .... Cea facut copacelul? Copacelul a intrat .... Cum se numeste copacelul? Copicelul se numeste Cénd a scos nucul cépsorul? Nucul a scos c&psorul .. Unde a aparut pe lume nucul? Nucul a aparut Ce fel de flori si buruieni mai cresc in poiana? —_—_in poiand mai cresc..... @ observa ilustratiile de mai jos. Alege pentru fiecare intrebare raspunsul potrivit. Cine se afla pe deal? Ce fac copii? Cum se numesc copacii? 1. Copacii plantati sunt brazi. 3, Copili se afl pe deal 2. Copiii planteaza copaci. 4, Brazii au conuri. Pentru a obtine raspunsurile dorite se pun intreb&ri potrivite. in formularea rspunsului se reia o parte din intrebare. Cefac? Cine? Unde? Cand? Cum? Ce fel de? LUCREAZA! © completeaza propoxitille folosind cuvinte potrivite: a) Frunzele s-auasternut...., (unde?) b) Pasdrelele ... . (ce fel de?) pleacd ... . (unde?) © Giseste pentru fiecare intrebare un cuvant potrivit, apoi scrie propozitii dup’ modelul dat: a) Copiiiplanteaz’. b) .. . s ) ae S e? ce fac? cine? ce fac? ce? ine? cefac? ce? ce fel de? Manual pentru clasa all-aRecapitulare + - Evaluare Povestea copacilor Citeste textul de mai jos. Demult, copacii au pornit sa-si caute o asezare. Au plecat de la tSrmul marii c&tre Un pardias zglobiu serpuia printre pajisti verzi. Pe malurile sale cresteau salcii, plopi culmile muntilor. si mesteceni albi. Intr-o salcie batrana era cuibul lui Cirip. Intdi, salc4mul si-a tremurat banutii frunzelor si armas pe loc. Sedea pe o creanga a salciei si simti miros de benzina. Camioane, excavatoare $i = Vor bate vanturile si nisipul o sé-ti prafuiascd frunzele! buldozere se miscau pe pajistea verde. Aici se va construi o autostrada. —Nu-inimic, s-a scuturat salcdmul. lubesc soarele fierbinte si marea albastra. Trebuie Camenii au t&iat copacii si i-au urcat in masini, au captat apa prin conducte, pe sub s rman cineva si aici, pamént, au acoperit pajistea cu un strat de asfalt. Drumul serpuia de-a lungul raurilor. S8lciile Salcia nu mai exista. Cirip si-a facut s-au aplecat deasupra apei si s-au opri cuibul intr-un stalp de beton. Le-a povestit —E tot cea ce ne doream! mai tarziu copiilor despre paraul cu apa ~ Ce apa limpede! Ne primiti printre voi? limpede, despre salcii si plopi. au intrebat rachitele. — Dal rspunsers slciile. @ Raspunde ta intrebsri. Mai departe, drumul urca pe coline. @ a) Cine serpuia printre pajisti? ~Aici e de noi! au spus pomii. @b) Unde si-a facut cuibul Cirip? Asa s-au raspandit pe coast&: vi merii, peri, gutuii, nuci i, ciresii, @ 0) Ceau construit oameni i @ ordoneaz’ cuvintele. Scrie pe caiet propozitiile obtinute. @ eee @a)_ simte, Cirip, mirosul @ ordoneazs imaginile. Completeaz’ enunturile. @b) Oamenii, copacii, taie, toti ©) apa, limpede, Cirip, povesteste, despre © descopers propozitile si scrie-le corect. ) Plopii s-au asezat pe lang’ drumur teii au rimas pe dealuri brazii s-au urcat la munte. Aici... . Imi place ... . Etot .... 4) * a % @ a) Alege intrebarea potrivita pentru raspunsul dat. @ crati in were Completati propozitiile. Jn pédure se auzea ciripitul pdsdrelelor. intai . APO? oan « Mai departe .. 1 De unde se auzea ciripit de pasarele? ci Unde se auzea ciripit de pasarele? @b) Scrie o intrebare pentru raspunsul: Ursii s-au dus in barlogul lor. © scrie propoziti la sfarsitul c&rora sa pui semnul exclamarii. @ 0) Scrie 0 intrebare in care sd folosesti cuvantul copacii. lubesc soarele fierbinte si marea albastr’. Ce mult... Drumul serpuia frumos de-a lungul réurilor. Ce frumos © completeazé propozitile cu semnele de punctuatie corespunzatoare, Aascultat cateva clipe Ce vuiet puternic ... . @ Formuteaz’ intrebari potrivite pentru raspunsurile: Plecati sd va adapostiti Se aude dinspre padure .... a) S-au raspandit pe coast&: visini, ciresii, meri si perii, gutuii si nucii b) Au plecat de la t&rmul mari, c&tre culmile muntilor. ‘Cum te poti aprecia: Suficient |2semne| CAUTA IN BIBLIOTECA! 3’semne Citeste lectura recomandata. Noteaza in jurnalul de lecturé titlul, autorul si personajele. Fricosul, de Emil Garleanu ‘Comunicare in imba roman ‘Manual pentru clasa allaNe jucam, corectam, invatam! PASUL1 | E mai usor sa invtim impreund. | | Pentru a obtine rdspunsurile dorite, trebuie sé) stim cum sd intrebdim. in formularea réspunsului | relucim o parte din fatrebare. Eu intreb, iar tu raspunzi! Unde creste bradul? Ce culoare au florile salcémului? Bradul creste la munte. .. au culoarea alba. @ Twintrebi, iar eu raspund! Cine... alune? Veverita ménéned alune. Ce fruct sux. cel mai mult? Mie cel mai mult imi place mérul 8 Gasim pentru fiecare intrebare un cuvant potrivit, apoi scriem propozitii a) cine? ce fac? Pasarelele construiesc. b) cine? cefac? ce? Pasarelele ..... cuiburi. c) cine? cefac? ce? cefelde? Pasarelele construiesc ..... calduroase. PASUL2 @ sa descoperim ce scrie aici! . Tu prieten un bun, ||fOerte | oa Sa fim o clip un copacel! Vrei sd fii salc4m ori salcie? Citim Povestea copacilor, apoi ne facem un desen frumos: Salcémul Aris, Salcia Maia. ‘Comunicare in limba roman’ in lumea animalelor ce messiele __qigaintelest ma ce: veire * alte persoane 4, folosin spuse ot cipal oe enarionet . a A pe dest r es mast cpunsutil@ jntred3ti ey ve sgtul audi’ refe Iti vei imbunatati modul in care / vorbesti cu ceilalti pentru ca: | = vei utiliza formule de adresare, de i isc solicitare, de multumire; © vei formula mesaje potrivite pentru catransmitl me a primi informati, Kimuriri; vei puted sjete deo ee ‘© vei povesti intamplari traite de tine pine me liza 5 nele sau auzite; vel ur formule PON aa eat j folosi for” ‘= iti vei spune parerea intr-un mod veil et Seti) solicit, politicos. Vei deveni un cititor mai bun intrucat: = vei discuta despre ilustratiile care insotesc textele; © vei citi cu mai mult atentie textele; © vei citi pe roluri. Eee eee: Manual pentru clasa a tlaPovestea ursului cafeniu dupé Vladimir Colin Odat3, Martin, un urs cafeniu, s-a pomenit in lumea gheturilor polare. 0 focé le zise suratelor: —Ce urs murdar, pare inmuiat in sos! Ursul se intalni apoi cu niste ursi albi si zise: — Fratilor, ce bine imi pare s& va vad! Un urs alb spuse cu dispret: — Uratule, mare indrazneald ai s& te crezi fratele nostru! Martin incepu s& planga. Un pinguin il intreba: —De ce plangi, prietene? —Focile rad de mine, iar ursiialbi m8 dispretuiesc! Pinguinul ji aduse o bucata de sapun si il puse sa se sépuneasc’. Curand, blana lui era alba, stralucitoare. Pinguinul il duse printre ursii albi. —Ce urs frumos! REmai cu noil strigau ursii albi. VOCABULAR cu dispret = lipsit de respect -a aflat pe neasteptate AL INTELES TEXTUL? Formuleaza raspunsuri la urmatoarele intrebari: | @ imaginears-ti a) Cine era Martin? | ved ut ftfost’pe b) Cu cine s-a intalnit ursul cafeniu? ©) Cei-a adus pinguinul prietenului su? d) Cuma devenit blana lui Martin dupa ce s-a spalat? e) Unde l-a dus pinguinul pe Martin? f) Dece |-au acceptat ursii albi, pe Martin, in cele din urma? { banchiza. I Adauga un ; gand al taula ' finalul textului. LUCREAZA! a) Alegeti-va cate un personaj. Cititi pe roluri. b) Completeaza, oral, comunicarea fiec&rui personaj. A) Urétule, A Dece. Confectioneaz o mascé pentru a interpreta la Carnavalul de Créiciun rolul unuia dintre personaje. Pastreazd masca in portofoliu. ‘Comunicare in imba roman - Dialogul — vorbitor, ascultator. Linia de dialog 8 AMINTESTE-TI! a) Observa cine vorbeste si cine ascult de fiecare data. Méine mergem st ‘Am luat deja biletele! vedem ursul polar! e e Camenii pot comunica intre ei oral sau in scris. Comunicarea oral dintre doua sau mai multe persoane se numeste dialog. b) Ce informatie transmite copilul? Dar mama? @ Lucratiin perechi. Continuati dialogul dintre mama si copil. © Gandeste-te la o vit’ realizatd la Zoo. Formuleaz’ un mesaj scurt si transmite-| colegilor. Réspunde la intrebérile pe care acestia ti le adreseaza. DESCOPERA! @ teste replicile de mai jos. Spune cui apartine fiecare comunicare. ~Fratilor, ce bine imi pare sii va vad! = Urdtule, mare indraznealié ai sé te crezi fratele nostru! © Citeste comunicérile. Observa scrierea lor. = De ce plangi, ursule cafeniu? =Focile rad de mine, iar ursii albi ma dispretuiescl Linia de dialog arat§, in scris, inceputul spuselor fiecdrui participant la comunicare. LUCREAZA! @ ® oviaz’, pe caiet, comunicarile de la exercitiul 1. b) Scrie, la alegere, un dialog din Povestea ursului cafeniu. Ce ai facut ler? Multumese, ma descure singurd. pentru clasa a l-aDoua puncte DESCOPERA! Erau acolo mai multe animale: foci, morse, ursi albi. Brusc, sloiul s-a crapat. Animalele au sarit ‘in apa. Un pui de urs a ramas sub o bucata de gheatd. Martin a sarit in ajutorul lui si a cazut in apa. Clabucul s-a dus si Martin s-a aratat iar cu adevarata lui culoare, cafenie. Mama ursuletului a zis: — Alb sau cafeniu, nu conteaza, esti un urs bun siviteaz! Ursii albi au spus: = Nu blana il face pe urs! (Povestea ursului cafeniu, dupa Vladimir Colin) VOCABULAR banchizd = intindere de gheat’ @ @) iteste propozitia in care semnul (:) anunta vorbirea ursoaicei si pe cea a ursilor albi. b) Citeste propozitia in care semnul (:) anunt’ insiruirea animalelor de pe banchiz’. Semnul doud puncte (:) anunt3 vorbirea cuiva sau st8 inaintea unei enumer&ri. in vorbire, indicd 0 pauzi mic’. LUCREAZA! @ scrie pe caiet, textul urmator. Pune tn ... semnul de punctuatie potrivit. Astzi mergem la gradina zoologics ... Mi-am pregatit din timp urmatoarele obiecte.... carnetelul, pixul, ecusonul, sapca ... Aris imi spune ... iti propun sé mergem cu bicicletele Alcatuieste trei enunturi in care sa prezinti insusiri ale unor animale pe care le cunosti. Foloseste semnul (). Realizeaz desenul unui animal si pune-I in portofoliu. JOACA-TE! Completeaza spatiu! punctat cu cuvantul obtinut in grila. Animalele ____ se prezinté! 1 Suntinelat& si umblu infésat! 4, Sunt alb, greoi cu parul fin si seman 2, Seman cu sireata, dar nu-mi ‘cu Mos Martin. oti spune Roscata! S.Sunt r__, rudi eu: Rudolf, Dasher, +3. Nu-s nici peste, nici vapor Dancer, Donner, Vixen, Comet, Cupid, Sunt gigantul macilor! Prancer, Blitzen ai lui Mos Créciun! ‘Comunicare in imba roman Virgula DESCOPERA! Ciobanila era un caine adoptat de niste elevi si de invatatorul lor. intr-o zi, invatatorul stranse elevii si le spuse: — Copit, lui Ciobanil i se urdste far8 voil Treceti pe la scoald si luati-I si pe ell Cel mai mare dintre copii a spus: —Domnule, noi ne ducem cu colindul! —Cu atat mai bine! Va merge si el! Asa s-a dus Ciobénilé cu steaua, cu co- lindul, cu sorcova si cu plugusorul. (Ciobéinilé, dupa Vasile Voiculescu) fives. @ Lucratiin grup. Uni copii vor citi textul pe roluri. Ceilalti copii vor observa unde se fac pauzele in timpul citirii. Virgula separa cuvintele care exprimé o adresare, de restul comunicarii. Virgula separa cuvintele unei enumerari. in timpul citirii, semnul (,) reda o pauza scurt’. LUCREAZA! @ Giseste enuntul care contine o enumerare. Scrie propozitia pe caiet. Ciobéinilé insotea copiii pe camp. Eifiaruncau fel de el de lucruri: betigase, ménunchiuri de paie, coajd de copac. El le aducea in gurdi si le fécea bucurie copiilor. e Scrie textul. Pune in locul ... semnul de punctuatie corespunzator. @ Alcatuieste o propozitie in care s8 enumeri Aris i-a cerut lui Mos Craiciun urmatoarele lucruri ... 0 2garda pentru ciifel ... o cusc’ nou ... un ham si cizme de cauciuc. Arisa scris ... ... Mos Craciun ... poti sé vii mai devreme biectele pe care le doresti de la Mos Craciun. JOACA-TE! Be ys BE ys BE ps VE ps BE gt Este ciobtinesc, devotat, neobosit, iubitor, rabdditor, curajos, energic, inimos, séritor, ocrotitor. Scrie initialele cuvintelor scrise sub urme, in ordinea dat& mai jos. Este prietenul ! CO Se ee 4 IO, Manual pentru clasa allaComunicarea politicoasa — Salutul DESCOPERA! Se apropia ziua lui Alexandru. li promisesem © hain’ nou’, asa c3 m-am dus la croitoria La cei cinci mari mesteri croitori. ‘Am deschis usa si am dat buna ziua. = Buna ziual mi-a raspuns mesterul arici. - Va salut, s-a ridicat mesterul lup. — Sa trditil s-a aplecat mesterul urs. —Poftiti, poftiti, m-a imbiat mesterul iepure. = Luati loc! mi-a ardtat un scaun mesterul bursuc. $i pe urma, toti mester — Cu ce va putem servi? (in pddure toate-s bune, dupa Octav Pancu-lasi) incor: a) Numeste personajele din textul de mai sus. b) Precizeaza cérui personaj apartine fiecare dintre comunicarile urmatoare: 1. Bund ziua! 2. Va salut! 3. Sa trditil 4. Poftiti, poftiti! 5. Luati loc! 6. Cu ce vi putem servi? oeoad Alege persoana céreia crezi c& i se adreseazi Aris: postagului, Maiei, lui R&ducu. Salut, € Bundi ziua, & Salutul trebuie s se potriveascd persoanei céreia il adresam. LUCREAZA! Scrie comunicérile. Completeaza-le folosind cuvintele potrivite dintre cele date. — Sud nines 1 (Baris imam (Bunieuie (detmnuleloneseu See (deamnd aaetor~ ‘Comunicare in limba roman’ ‘Manual pentru clasa alla @ Citeste comunicarile prin care este prezentata locuinta furnicilor. @ scrie réspunsuri la intrebérile: © imagineaz’-ti cd esti Jambo. Scrie un bilet prin care si le rspunzi furnicilor. @ completeacé enunturile: © 4u procedat bine furnicile folosind pentru a se scuza un biletel? De ce? O invitatie dupa Mircea Santimbreanu Odatd, furnicile |-au invitat la ele pe Jambo, elefantul. Doreau sa-i arate locuinta lor. Era un musuroi cu doua etaje, cu o sufragerie mica, o cimara la fiecare etaj si cu scari in spiralé. Elefantul primi cu bucurie invitatia si spuse: =O si-mi fac bine aceasta vacanta. Le voi multumi pentru invitatie! Ajunse noaptea in Poiana Mare. in- treba in stanga, in dreapta: —Puteti s4-mi spuneti unde pot ga- si locuinta furnicilor? Nea gasit-o nicdieri si a hotdrat s& Dragé Jambo, ck Te rugém sa ne ierti cd te-am pus pe astepte dimineata. drumuril Nu ne-am géndit la un singur A doua zi, vazu musuroiul. lucru: casa noastra este prea micd pentru C€nd sa paseascd induntru, z8ri un _elefanti. biletel pe usa: Furnicile AV INTELES TEXTUL? a) Care sunt personajele? b) Pe cine au invitat furnicile la ele? ¢) Cuma primit Jambo invitatia? LUCREAZA! a) Elefantul a acceptat invitatia pentru ca ... b) Dac as fi fost eu elefantul ... ¢) Din acest text am invatat ..Comunicarea politicoasa. Solicitarea, permisiunea DESCOPERA! @ Citeste comunicarea prin care Jambo solicit informatii despre casa furnicilor. Gaseste o alta comunicare politicoasa. a) Citeste comunicarea prin care furnicile tsi cer iertare de la Jambo. b) Tu cum ai fi procedat? © observ cum se adreseaz’ vorbitorii. Spune care dintre formule indica’: a) permisiunea; b) solicitarea. M-ar interesa Faw eR Spuneti-mi, Fiti amabil aie Tr iteti lw i a i o revista ehaee | vd rog, la ce as dori un bilet cu animale! : ord incepe pentru maine! spectacolul? ‘in comunicare, folosim formule de politete pentru a ne arta respectul fata de cei cSrora ne adresim. LUCREAZA! © caseste pentru fiecare comunicare din prima coloand o comunicare cu acelasi inteles in a doua coloan’. 1. Va multumese! 2. Puteti sé ne spuneti? 3. Vi rugiim sa ne iertatil Va rugim si ne spuneti! Multumim pentru tot! Ne cerem scuze! |. Ne-a facut placere sd ne revedem! aooe © scrie, pe caiet, comunicarea prin care se adreseaz o rugdminte: a) Multumesc, Andrei! b) Te rog s8-mi dai un creion! c) imicer scuze pentru intarziere! © Alcatuieste dialoguri folosind formulele: Te rogl, Multumescl, Mé scuzatil, imi permiteti st. ‘Comunicare in imba romana Cum ne spunem parerea DESCOPERA! @ Citeste textul Disputa, dupa Bucur Milescu. Melcul, broasca si soarecele dezbateau o problema complicaté: ce sunt stelele, luna si soarele. Fiecare isi spunea pirerea: — Eu, zise soarecele, cred c& soarele e 0 budinc’ urias§, iar luna o roat8 de cascaval. Stelele sunt soriceii cerului care mananca cele doua bunatati —Eimposibil, spuse broscuta. Soarele eo balt cald3, jar luna o balt& rece, cu apa fermecata. Stelele sunt broscute care se bucura ba de una, ba de cealalta. —Eu vad lucrurile altfel, adiugs melcul. Soarele e casa melcului de lumin§, iar luna casa melcului de intuneric. Stelele sunt copiii care se infrupta din frunzele cerului. Nimeni nu voia si renunte la parerea sa si incepu 0 cearta zdravana. Citeste cuvintele care indica ce cred animalele ca sunt soarele, luna si stelele. Formuleaza raspunsuri: a) Ce personaje din textul Disputa spun: Eu cred cdi..., E imposibil..., Eu vad altfel. b) Care dintre formule crezi c& ajut& comunicarea? Care formul’ Ingreuiaz’ comunicarea? Motiveaza. ) De cea inceput cearta zdravana intre soarece, broasc’ si mele? @ ® Citeste pirerea lui Aris cu privire la drumetia pe care clasa urmeaza sa o faca. As mai adéuga Cred ci trebuie sé a (Supede acon gens) _améndém drumetia! As dori o explicatie... & a e D instance 2 9 b) Cum crezi cé ar putea fi continuati fiecare dintre replicile colegilor lui Aris? Intr-o discutie, suntem politicosi si atunci cand avem pareri diferite. LUCREAZA! © @ _Formuleazé intrebiri potrivite pentru réspunsul: Sunt de pdrere cd e mai bine si plecim de dimineata. b) _Raspunde la intrebare exprimandu-ti parerea: Ce zici, ar fi mai bine intdi sé te joci si apoi sé scrii? Motiveaza. Manual pentru clasa allaPovestirea unei intamplari traite DESCOPERA! Dimineat’, mama a intins rufele pe franghie. Vantul le batea si le indlta ca pe niste stegulete. ‘imi legasem pe frunte, ca pe 0 coroana, 0 panglicd plind cu pene colorate, cum poarta indienii. Tocmai cénd ma grozéveam mai tare, a venit si curcanul nostru Costache si a inceput s3-mi dea tarcoale curios. Se mira probabil. Ce fel de pasare o fi llie? Cat eram de indian, m-am speriat si in graba mare m-am incurcat intr-o fata de perna intins’ la uscat. Asa cd... franghia s-a rupt si toate rufele ude au cazut peste noi. Cum sé-i explic mamei? (0 intémplare cu haz, dupa Lucia Olteanu) @ @ Alege alineatul care iti place mai mult. Motiveaza alegerea. b) Cum se numeste personajul principal? ¢) Ce si-a pus llie pe frunte? d) Imagineaz8-ti ce explicatie |-ai da tu mamei. Prezint-o colegilor. @ imboldi im + bun —> imbunat * boboc *broboads —* padure *podoabi —* pachet * prieten * piatra * bujor * bare’ * bogitie Manual pentru clasa allaCuvinte care au aceeasi forma, dar inteles diferit DESCOPERA! @© Citeste poezia istetild, dups Irimie Straut. Istetila-i un pustan Argint viu, un ndzdravan... Ce cauti, mai frate-n car? —Vreau niste dovleci s& car! Multe ti se-nvart in cap... ~Hainele nu ma incap. ~Taci si-ti dau in schimb un leu. —Nu-s balaur si nici leu... ~ Poate-ti faci din sipci un zmeu... — Fat-Frumos |-a-nvins pe zmeu Si-i viteaz... in general, Parc-ar fi chiar general! — Te-am vazut vara la mare. — Da, am fost cu mama-mare! —Tu arti cd esti un pict Sugubit, istet de pic... Mii, destept intre destepti, Multe ganduri imi destepti... imi place c& esti... cu minte, insa si-un copil cuminte... 2 ig VOCABULAR pustan = pusti, copil nézdravan sipci = bucdtele de lemn subtiri si lungi AL INTELES TEXTUL? Citeste cuvintele scrise cu rosu in text. Gseste o imagine potrivitd fiecdrui cuvant in desenul alaturat. Precizeaz’ numérul imaginii de fiecare data. Alcatuieste, oral, propozitii folosind cuvintele desteaptd, se desteaptd. la fel, dar au intelesuridifer LUCREAZA! @ Arcatuieste, in scris, propozitii folosind cuvintele: broascd, bancd, pui, lac, ochi. Fiecare cuvant sé aiba intelesuri diferite, de fiecare dat, ‘Comunicare in imba roman Recapitulare @a ‘Citeste poeziile propuse de Aris si Maia la Colful cititorului. Alege-o pe cea care iti {pla ‘mai mult. Motiveaza alegerea. b) | Gise un coleg care a ales aceeasi poezie. Memorati-o. Recitati cu intonatia si “ gesturile potrivite. Prezentati si celorlalti colegi poezia aleasa de voi. Fel de fel de réspunsuri Capcana Zece mate ‘dup8 Daniela Crésnaru dupa Nina Cassian dupa Tudor Arghezi| | Cee dincolo de soare? ‘Se zice c§ atunci cdnd plous, |) Zece mate au fost poftite Eo mare de cicoare, Din sapte boabe se facnoug. |) La un ceai, pe negandite. Luna e un ban din salb8, Dar, de team’ si n-o plous, Ziua e naframa alb3, Se zice c&, atunci cand ninge, |) Poate si de alta fic’, Norii sunt clabuci de puf |) Ursoaica labele ‘si linge. St la us cea mai mic’... Care umblé prin vazduh. Au plecat de-acas5 nous. P8sdrelele sunt flori Cu aripi la subtiori, retul joaca oina Nou’ mate asculta aici Dimineata e lumina Un concert pentru pisici. Pe care o vid din prag, Se zice c&, pe timp de soare, |) Una sfordie pe nas Floricicd risarit’ Nueniciploaie,nicininsoare. |) Si acura doarme dus. Chiar din 2dmbetul tau drag. Si din toata ceata spusa ‘Mate opt au mai ramas. }) @ Propune si tuo poezie la Colful cititorului. Scrie-i titlul si autorul. 8 Gaseste in poezia Fel de fel de réspunsuri cuvintele in care s-a scris m inainte de p sau b. Aledtuieste cate o propozitie cu aceste cuvinte. @ scrie pe caiet poezia Capcana, de Nina Cassian. Gaseste cuvintele care se potrivesc cu ploud, respectiv soare. Scrie-le pe caiet. © wcratiin perechi. scrieti o list’ de cuvinte care contin grupurile 0a, ua, ea, ie, ia. Faceti schimb de liste cu alte perechi. Corectati unde este cazul. Citeste versurile de mai jos. A e-un acrobat (a mare) Si-altceva este a mic; E albina truditoare Poposind din stup pe plic. Oalbina de cerneala Se-ntalni un pisdlog Cu un pui de piulit’: FScea piu-piu, pe ulita. = Unde mergi, mai pisdlog? Ce ne-aduce bune vesti —Merg sé fac piperul zob! Sine-apropie de scoala — Asa pisdilog mai zic ~~" Cade casa cu povesti. Fard s vorbesti nimic... (Nichita Sténescu si Gheorghe Tomozel) bainte hated CAUTA IN BIBLIOTECA! + Scrie doua propozitii in care cuvantul pistilog si aiba intelesuri diferite. + Creeaza o poerie pentru literele O sio. Un fel de abecedar de Nichita Stanescu si Gheorghe Tomozei ‘Manual pentru clasa allaEvaluare a @ citeste imparatia Calutului de mare, dupa Emilia Caldararu, Tare as vrea sa stiu anume Cum poti tu, cdlut de mare, Cel mai mic clut din lume Sa umbli din zare in zare! Fara teama iti tai carare Site pierzi in dep&rtare. Cred ca de istet ce esti Peste mari imparatesti! Completeaza in scris enunturile: @ a) Titlul poeziei este... . @b) Numele autorului este . @c) Ultimul vers din poezie este ... . @© Pe fiecare rand se afld un intrus. Bareaza-l! — @ 2) impérat, umple, cdmpie, cAnd, impreuns; @b) umbla, dimb, stramb, bland, umbra; @c)_cémpenesc, imbujorat, impaunat, incununat, imbunat. © iteste propozitia: Vine un téndir a opt. Scrie pe doud coloane, dupa modelul urmator: literele corespunzdtoare vocalelor _literele corespunztoare consoanelor © serie pentru fiecare cuvant unul care s& se potriveasc’. De exemplu: nou’ — vou @a) vioara-..... @b) paie— Od) lalea-.... © Alcatuieste cate o propozitie pentru fiecare imagine. ‘Comunicare in imba roman978-606-93847-8-7 | 5 | Is102051 intuitext E didactic.co €> suntparinte.ro Editura INTUITEXT