Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Familia Mea Se Mareste Povesti Terapeutice PDF

    Uploaded by

    Mosulet Anca Gianina
    72 views20 pages

    Original Title

    familia-mea-se-mareste-povesti-terapeutice.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    72 views20 pages

    Familia Mea Se Mareste Povesti Terapeutice PDF

    Uploaded by

    Mosulet Anca Gianina

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 20
    Familia mea se mareste O povestre despre famille vitrege Uneor famille sunt supuse unor transforma, precum: pierderea unui pétinte, separarea sau divortul. Acceptarea unel alte persoane in familie poate fi mai dificl de reaizat in cazul copilor. Uni pot face 0 primirefrumoasé noului membru, percepénd totul ca pe o schimbare poate {ns alti pot deveni:furiosi, tristi,confuz,indignaf si chiar gelosi. In povestiea de faté rtustelor le este greu s3 aocepte gasca si bboboci de giscd ca facdnd parte din famia lor. Sunt ingrjorate ci Isi vor pierde mama si se simt vinovate de o posi stuatie in care tata or este inlocuit de o alt persoan8. Dar, sétuite de o prieten gi dupa ce si-au analizat sentimentele, ele auinteles cd o familie vitrega nu irseamna in mod cert si un lucru rau, $i-au dat seama & fecare rrembru define un loc al lu, bine stabil, in cadrul families cé este destuld iubire pentru fiecare. Potrté pentu cop cu varta cuprnsa inte 4 $i 10 ani Pee eee eee eee a ee Familia mea se mareste Despre familiile vitrege _—_— —_—_— Scrisa gi ilustrata de Lauren Snailham (Psiholog Clinician) Nota catre Terapeut / Profesor / Parinte {in munca mea cu copill am realizat ct de importanta este creativitatea si deschiderea. ce fosirea uno ehnici noi Uni copi se striduiesc din réspulr sii exprime sontimentele ss& se dezvali, Discutarea unor teme Gc precum dvoru,abuzul sau fara poate fo adevaraté provocare pene. Ini-an asemenea contest copill poate opune recite, pe pan item sau pe pian exten (in Sle de trai. Povestle sunt foarte prieenoase cu cop. Retatea lr este comand att aca, ct sila gona, lat de ce povesile erapeuce sunt ait de een unc nd vine vorba despre construire tre de carater, despre cscutarea unor probleme delicate despre gdsire unor modal efciente de a face ffs problemeor. Mai mult, ele reduc reicenlacopius de viene ce atenja giseazd de la copia person ‘Aces uot este posi prin utitzrea uno cverse personae, melaore, simbolu toate find pate infegranti 2 lumii imaginare a copii Un alt mare avant al acest ip de povest este faptul cele pot inrebunfate de un ‘numar mare de oament:terapeus, asistent social, pant sau profesorinvatatr, Fie c8 este vorba ce anaizarea unel probleme cu care se cnfruniécopi-pactent, fe cd este vorba de congtintizarea probleme de cétre cop, emofile trezite si resursele necesare pentru a face fal siafilor in ciscate pot fi generate de astel de povesti. {ndruméri pentru folosirea povestilor terapeutice Este de preferatca povesirea sé fie elta in integime, nanteainreprinder Uunel cut sau intespret. in cazul in care coptl intrvine cu o Intebare, rebuie s8 fe _ascuit si explorat ceea cei preocupd. Mai mut este de preferat sie puna gil aozeasi inrebare, Este 0 modaitateefcace de verticare a mod in care este in?eleasd storie. ‘in cazu unui copii cu tubutr de atone sau a una hiperatv ag recomend o ire in reall a povestii. Apo, in timpul sein ar trebuifolosite © sumedenie do activa si ‘expres mente s& airaga ateni gs rezeascd interesul copiul Uneori opi prefer nu dscute despre c2ea ce toomal a fost cit. Este deosebt de important s& le fe respectaté aoeasténevole de a teoe lao alt preccupare dort Cu tote eoeste, este de refnut aptulc, de obice,mpactl este la nivel de subconsent Chiar daca nu vorbesc despre povest, ei proceseaz& cont! terete fun nivel mal profnd Dar, scopul poate foricdnd atns int-un moment mult mai prelnio. Pe de alta parte, dacd copiul este nerdbdator s8 discute despre cele citte, este indicata utizarea unor tehnici prin care s& ii poata exprima experien ‘avut in urma contactuli cu povestiea, ea Tehnici de intrebuinfat dupé citirea povestii terapeutice - discutil despre povestire; Copitul poate fi inirebat ce parere are despre povestea in cauza gi daca sunt anumite pasaje pe care ardor s& le discute. Dac& iucajicu un singurcopil, arf foarte utls& luai in considerare céte 0 part a textulu, una in care personajul ‘si exprima sentimentele i s8 cere copluui s& igi expund gandurile sau sentimentele ‘eferitor la ace! fragment. Aji putea chiar s& il provocaf lao discute despre o experienti similard pe care s-at fi putt so aiba, Discufe sintrebarea trebuie adaptate varsteipacientlu -deser ‘ncurajai copilu sé realizeze un desen despre o anumité parte a povestiti care ia pldcut, displacut sau pe care doar si-o aminteste, Acesta poate fi analiza, discutat dupa aceea tehnicd pe care am gasit-o foarte utié este intocmirea unor tabele Impreund cu pacientul. Este o tehnio& apicabila tuturor povestrlr. Tabelul ‘poate fl inttuiat Tabet pentru a te simti mai bine” sau dupa bunul plac al cop in tabete sunt trecute tohnici de a face fa probleme analzate, unele gésite in povestie. De exemplu:.Cnd sunt ts, furios, cos, ingrorat, pot... vorbi cu cineva, ‘mbratisa perma, cere o imbralisare, executa sérturi tp ,stea", desena o imagine ete.” Tabalul poate fi decorat dup’ bunul plac al copiului respedtiv. Este 0 lucrare pe care o va iua cu el acasd, pentru afi de ajutor in alte momente grle. -cupa grijllor sau cutia sentimentelor. Lutul poate safle extrem de folostoratunci cnd pacientul este un copl. Poate {i Tntrebuinfat pentru reproduoerea unui personaj din poveste, a unei cupe agyijllor sau 2 orice altceva ce i pare copilulu ca find important. Decarece are propretatea de a se sca, lutl poate fi pictat in timpul urmatoarelor sesiuni si apoi ual acas8. Cutia ‘sentimentelor este $i ea foarte utlé deoarece coplul o decoreaz dupa bunul séu plac, ‘dupa care indeasd in ea bucalj de hartie pe care serie sau deseneaza reprezentar ale sentimentelor negative pe care le are, Folosirea povestirlor terapeutice intro clasd sau int-un grup 1h cazul unei clase de elev, trebuie avut in vedere faptul cé anumi opi pot sensibilia temele expuse. In acest caz, va sfauiesc s8 menfinefi expunerea fa un nivel c&t mai general cu putin. Daca si a un elev manifesté o reactie emotional prea intensé, oferif- suport afectiv gi monitorizat, To} copii trebuie supravegheati $i spent psihic si sutletest. In cazul in care unui inte copi pare afectat de mesajul povesti sau de ciscuta cin timpul sesiunii de terapio, atuncitrebuie 6 ciscutad cu el int-o ala gedint, dar individual. Dacd va Ingroreaza felul in care reactjoneazé, atunci este indicat s8 dscutaficu cei care 1 au tn gr. Concluzie : Eu am folosit aceste povestir in munca mea de psiholog gi s-au

    You might also like