EMILY HENRY este scriitoare cu norma intreaga, corector gi 0 adevarata cunoscatoare cand vine vorba de gogosi. A studiat scriere creativa la Hope College gi la ‘The New York Center for Art & Media Studies. Pe lang Iubirea care a rupt lumea in dowd (2017), a mai publicat romanul A Million Junes (2018), 0 noua poveste de dra- goste cu elemente fantastice, EMILY HENRY IUBIREA CARE A RUPT LUMEA IN DOUA ‘Traducere din limba engleza gi note de Laura Ciobanu youngartSe intoarce in noaptea de dinaintea ultimei mele zile coal. Chiar gi cu ochii inchisi, ii simt prezenta in in- ‘Aga se-ntampla de fiecare data. — Natalie, trezegte-te! sopteste ea, stiind ci sunt deja —mi trezesc si daca bazaie o musca pe hol -, la fel de bine cum gtie ed Saint-Bernardul care baleste gi sfordie lait ca un covoras la picioarele patului meu, céinele ,de \“ pe care mi l-au luat mama si tata ca si ma ajute si dorm mai bine, va continua si bileasca i s4 sfordie pe durata intregii conversafi Deschid ochii in bezna, dau cuverturile la o parte gi ridic in capul oaselor. Greierii canta de cealalta parte ‘a ferestrei gi lumina albastruie a lunii strabate frunzigul at-o, agezata in balansoarul din colt, ca de fiecare cand vine si ma viziteze, ined de cand eram copil. Noaptea fi ascunde trasaturile batrane, iar parul des, ne- ru, incdruntit, ti eade despletit pe umeri. Poarta aceleagi haine cenugii ca intotdeauna si, desi au trecut aproape (rei ani, nu pare mai in varst decat ultima data cand am vazut-o sau la prima noastra intalnire. Ba chiar mi se 7Emu Heway pare c& a intinerit putin. Asta probabil pentru ci eu am mai crescut, iar ridurile si petele provocate de batranete nu ma mai sperie la fel de tare ca odinioara. MA gaindesc sa fip gi sa aps pe intrerupatorul veiozei de la capaitaiul patului, si fac unul dintre gesturile care, dupa cum m-au invafat cei optsprezece ani ai mei, i-ar face pe Ei s4 dispara, numai ca s-o pedepsese pentru ci m-a parasit atta vreme, pentru ed m-a ficut si cred cd a plecat de tot. Dar in ciuda amaraciunii mele, nu vreau si dispara, aga c& ramén nemigcata. — Draigut din partea ta c-ai trecut pe la mine, soptesc eu, Vorbitul imi provoacd o durere in gat, de parca acesta nu s-ar fi trezit odata cu mine. Ochii, care ined mi se obignuiesc cu intunericul, deslugese treptat amanuntele fetei ei ridate, liniile care-i incadreaza gura, ridurile din colfurile ochilor ei intunecati. —Unde-ai fost? — Chiar aici, spune ea. E unul dintre raspunsurile enigmatice care-i sunt ca- racteristice. — Au trecut aproape trei ani. —Nu si pentru mine, Din nou - pentru a mia oara - examinez salul zdrenfuit si rochia jerpelita care atérna pe trupul ei osos. —Nu, zic eu, tu esti in afara timpului, nu? Ea ridieé din umarul drept. — Astea-s cuvintele tale, nu ale mele. Au mai venit si alfii si te vada? ‘MA frec la ochi, tragand de timp. Mi-e rusine si recu- nos¢ cd n-a venit nimeni gi ca gtiu precis de ce, Degi vreau si fiu suparat pe ea fiinded m-a abandonat, de fapt e vina mea cé n-am mai vazut-o vreme de trei ani, Eu am faicut-o 8 Iubirea care a rupt lumea in dow \i dispara. Dar nu conteaza daca recunose sau nu: ea ori- cum gtie deja totul. Ca pentru a mi-o demonstra, spune: Cred c& Gus a tras un part. Ma aplee peste marginea patului gi privese cainele cel flocos. Limba ii atarna afara pana si in somn, iar nasul, care fi curge in permanent, adulmeca preocupat. Incepe agite o laba din spate, probabil visdnd ceva, si mirosul oaznic la care toemai s-a referit ea ma izbeste din plin. imi acopar nasul eu braful. ih, Gus! Esti un monstru gi te iubese gi esti absolut wiarbos. Astept s se imprastie grosul putorii inainte si-i ras- pund la intrebare. N-au mai venit, S-au dus cu tofii. Doetorita Langdon \ spus ci terapia EMDR a avut efect. A spus ci de-asta w-afi mai venit niciunul. S-ar parea cd toate traumele mele au fost solufionate. Sunt 0 norocoasa! Sau cel putin va eram pana acum cinei secunde. EMDR: desensibilizare gi reprocesare prin migeari ocu- lure. Eun tip de psihoterapie folosit in tratarea efectelor (resului posttraumatic gi, in cazul meu, ea s-0 fac sa dispara pe femeia din fafa mea gi pe ceilalti ca ea care au aparut de-a lungul anilor lénga patul meu. Ea cade pe ganduri un moment. Stii, abia acum o clip - 0 clipa pentru mine gi trei .ni pentru tine ~ fi-am spus ceva despre doctorija Lang- don, Lai transmis? Continui s-o privese cu severitate. ~ iti amintesti ce ti-am zis, Natalie? insista ea. Dau din cap o singura data. Ai spus cd o s& moara intr-un incendiu. Si?Emity Heney — Sie inca in viat, o informez eu. Mi-a propus s& in- cere sa iau Ativan, desi mama, fireste, n-a fost de acord. Dup parerea ei, nu e vorba deca de o perioada stresant, prin care trec tofi adolescentii. Dumnezeu - numele secret pe care i l-am dat cu ani in urmé, desi ea insista sd-i spun Bunica — rade si-gi priveste mAinile zbareite impreunate in poala — Habar n-ai, fetito. — Ai fost si tu de varsta mea? o intreb. Sprancenele dese se arcuiese deasupra ochilor ei negri, incetogati. — Da, spune ea incet. — Siera stresant? Ea inchide gura. — Cand eram de varsta ta, nu stiam nimic. Nici des- pre mine, nici despre univers, nici despre suferinta. imi amintese cd-mi era fried si mA maturizez, mi-era team si nu-mi pierd prietenii, eram convinsa c-o si-mi pierd mintile. Viafa mi se parea un malaxor gata si ma inghita. Dar lucrurile care mi s-au intamplat cAnd eram doar putin mai mare decat esti tu acum, ei, lucrurile alea au facut malaxorul si mi se para ca o baie cu spumant. imi cobor privirea catre o gaura din cuvertura mea. Mama a ficut-o dupa un model, pe vremea cand mama mea biolo- gicd era insircinata cu mine. Trebuia si fie pentru alt co- pil, dintr-o adoptie care nu s-a mai concretizat. in schimb a devenit a mea atunci cdnd ei au devenit paringii mei. — Mia fost dor de tine, fi spun Bunicii. —$i mie de tine. — Credeam minut. — Aga a fost. O vreme stam in tacere, privindu-ne. Apoi ea intreaba: is cd pentru tine n-a trecut decat un. 10 Iubirea care a rupt lumea tn dowd Ce mai fac gemenii? Bine, ii raspund. Coco se transfera de la anul la un licou specializat in artele spectacolului. Jack e tot cu fot- halul deocamdata. Mama e atat de méndré de noi tofi, de vivi co si explodeze de la o zi la alta. La sfargitul veri ea yi lata vor si ne ducd la San Francisco si Seattle. ixeursia asta e o traditie de-a lor inca de cand s-au cisitorit, Mama nu ealatorise aproape deloc pana atunci, i singura ei rezerva legata de maritigul cu tata era faptul i era atat de drag Kentucky, ineat nu s-ar fi dat dus A de-aici. Pe vremea accea erau siraci, dar tata i-a promis ea o si vada lumea sau cel pufin SUA. Astfel a luat hagtere Excursia Anuala a Familiei Cleary. Bunica inchide ochii si rémane aga un moment, iar vind ii deschide, colfurile lor se inerefese in mod simpatic. Credeam ca anul asta merge{i in Boulder, prin Den- i apoi Mesa Verde, spune ea. Jack face o intoxicatie tara si apoi Coco nu mai mandncd decat la localuri tin de mari lanturi de restaurante. Asta a fost anul trecut, zic eu. Anul asta e Highway 101, Daca te intereseaza un pont, probabil ed acum e mo- wmentul si-fi faci provizii de Dramamina, tu? Tu ce faci? Bine. Ma mut in Rhode Island din august, ca sa stu- diez la Brown, dar probabil ea stii asta deja. incuviinfeaza si suntem din nou invaluite de técere smigcare. Mi-a lipsit senzafia asta de a sta treaz noap- (ea in compania ei, in timp ce restul lumii viseaza. in lipsa acestor momente de pace, ultimii trei ani mi s-au parut un haos. E adevarat cé Dumnezeu te parasegte cand cresti? 0 intreb, De-asta nu te-am mai vaizut? N-am zis niciodata cd sunt Dumnezeu. eeEni Henry E adevarat, a evitat mereu s&-mi spuna ce anume e, {inc de cand mi s-a infafigat prima data, pe vremea cand aveam gase ani, gi nu pentru cA n-as fi intrebat-o, n-ag fi incereat s8 ghicesc sau nu i-ag fi expus ipotezele mele. inainte de aparitia Bunicii, toate halucinatiile mele fu- seserd inspaimantéitoare: sfere negre plutind la cafiva cen- timetri de nasul meu, barbafi cdrunti cu jachete verzi gi ochi ca nigte pufuri fara fund, femei vopsite ca niste clovni rasarind la capataiul patului. Cand apareau, tipam gi aprindeam lumina, dar cand parinfii mei intrau in goana pe usa dormitorului, creaturile erau duse deja, topindu-se in pereti de parca nici n-ar fi fost. — Ai visat urdt, ma linistea mama, trecdndu-si dege- tele lungi prin parul meu inealcit. Apoi tata aducea paturi din dulapul de pe hol i facea, un cuib pe podea, langa patul lor, iar eu imi petreceam restul noptii in camera lor. Dar eénd Bunica a aparut pentru prima oara, in toiul nopfii, m-am simtit altfel. Nu aveam un vocabular foarte dezvoltat end venea vorba de lucrurile spirituale sau me- tafizice ~ familia mea e dintre cele care merg la bisericd de dou ori pe an, iar aceste vizite bianuale nu au avut niciun efect asupra mea -, dar nici nu nutream vreo aversiune fata de ideea de Dumnezeu, ci numai fafi de ideea ca L-am putea infelege pana in cele mai mici detalii. Cred cd intrezarese stralucirea Lui pretutindeni: o cél- dura enorma, difuza, pe care o simt uneori pulsand in jurul meu, fficdindu-ma s& ma infior gi sd simt infepatura lacri- milor in ochi; Ceva misterios gi fara margine intrefesut in urzeala lumii, care refuza sé fie redus la un nume gi un set de reguli, preferdnd sa se strecoare in milioane de povesti adevarate sau inventate, conectand intre ele toate lucrurile insuflegite. 12 Iubirea care a rupt lumea in dou © poreclisem pe Bunica aga nu fiindea as fi crezut ca 1 acel Ceva, ci fiindea fl vedeam in ea si stiam cd ea fi uuparfine. N-aveam la indemana alte euvinte care sa deserie © faptura ce iegea din perefi ca s& ma apere de intuneric. Vedeniile acelea pared desprinse din The Shining! nu minasera pe paringii mei s& ma ducd la psiholog. \ fiicut-o in schimb aparitia acestei fapturi celeste care jua chipul unei indience batrane gi-mi istorisea miturile Cand am pomenit-o pe Bunica intr-o dimineata, 11 dejun, mama a iesit imediat din bueatarie ca pme pe tata, Mi-a fost clar cd faicusem o greseal, m aflat ce anume decat peste o saptamana, cand mama a venit acasi de la o intdlnire introductiva cu un psiholog pentru copii si a avut prima ei discutie serioas& ne. firese si te preocupe mostenirea ta spirituala, raga mea, mi-a zis ea cu vocea tremurand. Era ca o replic& dintr-una dintre cartile seriei Ai fost un dar special, pe care obignuia sa mile citeasca atunci ind eram miea, in locul devastatoarei propozitii ,Esti un copil adoptat", de care au avut parte mai incolo alti copii pe care aveam sa-i cunose. E OK sai explorezi identitatea. Aveam ochii deschisi, i-am zis eu. Nu visam. Bunica wo real, N-am reusit si-i conving, nici pe mama, nici pe tata, nici pe doctorifa Langdon, dar eu una stiam: Bunica era real, Si poate c& nu avea s& recunoasca niciodata cd era Dumnezeu, dar eu stiam ca era ceva, sau o parte din ceva, sublim. - Bine, zic eu, Mare Spirit, Batrane din Ceruri, Facator ul Pamantului sau Holitopa Ishki, orice-oi fi tu sau cum ta mi dil el darn. Roman de groaza al scriitorului american Stephen King. 13Emity Henry te-oi numi, réspunde-mi la intrebare. O sa ma parasesti acum c-am devenit adult sau... ce-oi fi eu in clipa asta? Bunica stréinge din buze. Se ridicd, iar inima mea o ia la galop, pentru ca niciodata nu s-a mai ridicat in picioare in zecile de nopti cand a venit la mine. Traverseazd incdperea, se asa pe marginea patului gi-mi ia mainile intr-ale ei. Pielea ei e incredibil de moale, precum catifeaua, nisipul fin sau matasea veche. — Natalie, spune ea, s-ar putea ca asta sa fie ultima oar. cand ma vezi, dar voi fi intotdeauna aldturi de tine. Clipese ca sf-mi alung lacrimile si clatin din cap. Cea mai veche prietena pe care-o am pe lume, cineva care con- form tuturor expertilor nu exist, care imi apartine mie si numai mie. N-ar trebui sa fiu surprinsd, Peste trei luni plec la Brown. in curand, balansoarul, dormitorul asta, co- linele blande gi alhastrui din Kentucky vor face parte din trecut. Chiar am crezut c-o si ma insoteasca? Totusi, ma. aud intreband-o: —De ce? Ea imi di la o parte parul de pe frunte, aga cum face mama mereu. — intinde-te, fetito! O sa-ti spun o ultima poveste si vreau sé fii atenta. E important. — De fiecare data zici c&-i important. — Pentru cd de fiecare data e important. Se intoarce la balansoar, nu inainte de-a se opri si-l sear- pine pe Gus dupa ureche, in timp ce acesta sednceste in somn. Se asaz gi-gi drege vocea. — Asta-i povestea inceputului lumii si-a femeii care-a cézut din cer. — Am mai auzit-o pe asta, ii amintese. De fapt sunt chiar sigurd cd asta-i prima poveste pe care mi-ai zis-o. Ea ineuviinjeaza: 14 Iubirea care a rupt lumea in dowd A fost prima, aga ed va fi gi cea din urma, fiinded intro timp ai invatat s4 asculti. si asculfi, aseulta cu oasele, las& povestea s& “ Astfel de lucruri mi-a spus de fiecare data. Ca , nu prea inteleg ce vrea si zicd, pentru ci if vad cu ea in toiul noptii, cand mintea-mi e incetosata, pentru ea vocea ei e echivalentul unei cutiufe muzicale Wintind Clair de lune* atét de mangaietor, incat cuvintele propriu-zise se pierd in tapiseria sunetelor. Ma intind la loe gi inchid ochii, liséind vocea ei si ma invalluie. A fost odata o lume mai veche, care a existat inaintea stre, incepe ea. O lume care nu cunostea moartea. 4i in acea lume traia o tanara femeie, care era foarte pu- Jornicd si foarte stranie. Tatal femeii a fost prima persoané din acea lume eare a murit si, chiar gi dupa moartea lui, 1 continuat s& vorbeasca adesea cu spiritul parintelui wiul, Moartea deschisese ochii tatalui ei asupra a tot soiul ote pe care femeia incd nu le putea vedea, si astfel ,piritul lui i-a spus s& se marite eu un strain dintr-o {ard in- loplirtata, pe eare el il alesese drept sot. Aga ed, impotriva dovin(ei mamei ei, tanara femeie, increzdndu-se in spiritul (atalui sau, a célatorit pana in acea tara indepartata, unde nfatigat stréinului. Acesta era un vrajitor puternic gi «\ primit cu scepticism cererea in casitorie a femeii, caci ou era foarte ténara, iar lui fi trebuia o sofie puternica gi S-a decis si o supuni la trei incercdri, iar dacd avea wi le treacd, urma si o ia de soi Mai intai a dus-o in coliha Ini si i-a dat. nigte porumb. Macina-mi porumbul sta“, i-a cerut el. $i ea I-a luat gi fiert pufin gi, desi erau o multime de gramezi, |-a maci- foarte repede cu piatra gi vrajitorul a fost uimit. Pentru cea de-a doua ineereare, i-a poruncit sa-gi scoata s giiteascé porumbul pe foc. Terciul a inceput sa ' Miscarea a treia din Suita bergamased de Claude Debussy. 15Eun Hesay fiarba si si sara pe ea, arzndu-i pielea, dar ea nu s-a clintit. ‘Astat nemiseata pana a terminat fiertura, desi porumbul o frigea. Ca ultima incercare, vrajitorul a deschis uga colibei gi si-a chemat animalele care il serveau. Acestea au venit iute giel le-a poftit si manance terciul de pe trupul ei gol. Si, desi dinfii lor ascutigi gi limbile lor aspre i-au ranit pielea si au scarbit-o, ea a rdmas neclintita in seninatatea ei, Atunci, vrajitorul s-a invoit sa se insoare cu ea. Vreme de patru nopti, proaspefii insuratei au dormit, cu talpile atingndu-se, apoi barbatul gi-a trimis nevasta inapoi acasa, cu un dar de carne deosebit pentru rudele ei, [-a cerut sd-l impart in mod egal intre tofi siteni mai cerut si le spund tuturor sé-gi dea jos acoperigurile ca sé-i poata binecuvanta cu o ploaie de porumb dulce in acea noapte, si aga s-a intamplat. Cand ea s-a intors, casa lui a devenit gi-a ei gi a inceput si-si petreaca zilele in compania unui copac care crestea acolo. Era un copac cu flori facute dintr-o lumina atat de stralucitoare, incdt luminau intreg taramul vrajitorului. Femeia jubea copacul - 0 faicea sa se simta mai putin stra- ina si mai putin nelalocul ei -, asa cd stdtea sub el si vorbea cu spiritele gi cu tatal ei mort. Iubea copacul atat de tare cA, intr-o noapte tarziu, cAnd toata lumea dormea, a iesit din casi gi s-a culeat cu el, ramanand grea. Cam in aceeasi perioada sojul ei s-a imbolnavit gi ni- ciun vraci n-a reusit si-1 vindece. In schimb, tofi i-au spus c boala i-a fost provocat de nevasta lui. El a inteles c& aveau dreptate: nu mai intalnise pe nimeni atat de puter- nic ca ea. I-a intrebat ce sa faca. in lumea aceea nu exista divorful. Singura moarte fusese cea a tatdlui ei, iar ei nu reusisera s-o infeleaga. Dar vracii erau intelepti si au gasit o solutie. Ha 16 Iubirea care a rupt lumea tn dows Seoate din radacini copacul de lumina, i-au zis ei, choam-o acolo gi f8- s8 eada in groapa. Dupa aceea pune copacul la loe gi puterile ifi vor reveni.“ i zi, vrajitorul a scos din rédacini copacul lumi- vii, dur efind s-a uitat in groapa a descoperit ea dedesubt se lume. $i-a chemat sofia gi, cand aceasta a venit, in acees Apleaci-te si vezi, sub noi e o alta lume! Ea a inge- incheat Kinga copae si a privit prin golul unde se aflaser’ ile. Mai intéi nu a vazut deeat bezna, dar apoi, \wncleva foarte jos, a deslusit un albastru intens, nespus de {rumos. Era plin de vise si sperante si de aceeasi lumina are curgea prin vinele copacului ei, Era chiar sursa lumi- i care o alinase end se simtise singura. Si-a privit soful bind si a zis: ,Cine s-ar fi gandit cd arborele de lumina creyte deasupra unui loc atat de frumos?* Soful ei a ineuviintat. ,Ma intreb cum 0 fi acolo jos, a ‘in el prudent. .Si eu ma intreb", a zis ea. »Poate ar trebui si coboare cineva pani acolo gi si vadit*, a spus el. Dar sofia lui era socata. .,Cum ar putea cineva s& facd una ca asta?" a intrebat ea. Sari, i-a propus el. Cum s& sar? a zis ea aplecdndu-se din nou deasupra {ropii. A incereat si-gi dea seama cam cat de jos se afla lume, dar n-a reugit. Nu mai vazuse niciodata o ase- -a distanta. »Cineva curajos ca tine ar putea-o face cu ugurinta, ‘-a spus soful ei. ,,,Transforma-te intr-o adiere blanda, -o petal sau o floare a copacului de lumina gi pluteste in jos sau plonjeaza ca un soim catre lumea frumoasé de nub noi. 17