‘MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARI, TINERETULUI $I SPORTULUI Elena Hutanu DITURA DIDACTICA $I PEDAGOGICA, R.A.DiversitaTea Lumn Vir CLASIFICAREA ORGANISMELOR Biosfera cuprinde peste 5 milioane de specii din care oamenii de stint au identificat si descris 1,5 milioane. Reprezentanfii biosferei de azi constituie doar un mic procent din cele peste 10 miloane de specii care au populat planeta timp de 3,5 x 10° ani de cdnd a aparut viata pe Pamant, Din numarul total de specii actuale, 75% sunt specii care aparjin artropodelor, grup cu reprezentanti foarte diversi in care sunt inclusi homarii, crevetii, crabii, racii, scorpionii, paianjenii, miriapodele si insectele, ultimele cuprinzénd cele mai humeroase specii ale grupului artropodelor. Cum sunt clasificate, grupate pe categorii gi sistematizate aceste mii de specii de insecte, toate plantele si restul animalelor? Raspunsul la aceasta intrebare este taxonomia (gr. taxis = ordine, aranjare; nomas = lege), adica stiina care stabileste regulile si principiile clasificarii (lat. classis = clasi; facere = a face). Taxonomia oferd pe de o parte, o imagine reali a diversititii organismelor vii de pe pamant, iar pe de alta parte asigura informatiile necesare_construirii filogenici vietii prin furnizarea datelor utile explicdrii fenomenelor evolutive. Datele furnizate de taxonomie sunt utilizate de sistematica biologica, stiinja care descrie diversitatea lumii vii, aplica un sistem stintific si unitar de nomenclatura tuturor speciilor si construieste 0 clasificare ierarhizatd a organismelor pe baza relatiilor evolutive dintre acestea, in realizarea organismelor vii, taxonomia utilizeazi -gorii sistematice — taxoni — care reprezinta niveluri in ierarhia unei clasificdri. Taxon sunt termeni abstracti, dar organismele cuprinse in sunt concrete. Organismele nu sunt clasificate ndividualitati, ci ca grupuri, Cuvinte ca oameni, Tindunele sau mure reprezinti grupuri distinete de viefuitoare. Acestea sunt elementele concrete ale clasi- ficarii. Orice astfel de grup care se poate identifica prin caracteristicile sale reprezinti un taxon, iar acesta poate fi inclus intr-o categorie definité din ierarhia unei clasificari. Categoria sistematicd stabileste rangul gru- pului in ierarhie. In ordinea rangurilor lor, taxonii sunt: regn, increngitura, clasi, ordin, familie, gen si specie, Regnul este cea mai mare categorie sistematica uti- lizata in clasificarea lumii vii. Desi ined din antichitate Aristotel a grupat vietuitoarele in plante si animale, abia in a doua jumitate a secolului al XVIII-lea Karl Linné a introdus notiunea de regn pentru denumirea acestor grupe (Regnul Animal si Regnul Vegetal). Sistemul celor doua regnuri a fost larg accep- tat timp de doua secole, dar dupa descoperirile inlesnite de microscop au apirut dificultati de incadrare a microorganismelor in unul dintre cele dou’ regnuri. Aceasta a condus la separarea unui al treilea regn — Protista, care grupeaza organisme eucariote unice- lulare si coloniale. Ulterior, pe misuré ce a fost descoperiti ultrastructura celulelor, bacteriile au fost separate din Regnul Protista, formind Regnul Monera (Procariota), iar fungi au fost separati de Regnul Plante, devenind un regn de sine stititor — Regnul Fungi. Investigatiile microscopice au permis identificarea a dowd tipuri de organiziri celulare: procariot— cu nucleu neindividualizat si eucariot —cu nucleu individualizat, separat prin membrana nucleard de restul componentelor celulare. Sistemul celor cinci regnuri (fig. 1.1) a fost instituit in anul 1969 de ecologistul american Robert H. Whittaker gi a rezistat pand in prezent, fiind larg acceptat de lumea biologilor. Fig. 1.1, Sistemul celor cinci regnurivf J Increngitura (sau filumul) este categoria sistem major alestuit dintr-un grup de clase care au un pis general de organizare comun. Clasa este 0 categorie sistematica inferioara in turii si superioara ordinului Ordinul este o categorie sistematici inferioara clase care reuneste mai multe familii inrudite. Familia cuprinde un grup de genuri inrudite. Genul reprezint& o specie sau un grup de speci cu om ne comuna, care se deosebeste de alt taxon de acelasi = prin comportament, morfologie etc. ‘Specia este unitatea de baza folositi in clasificares nismelor si defineste un grup de indivizi intre care se == lizeaza reproducerea sexuatd, in urma c&reia rezulta deso dentifertili. Toate speciile au onomenclatura binara. Aceasts introdusi de K. Linné in secolul al XVIt-lea sireprezin sistem stiinfific de denumire a speciilor cu doua cuvi limba latina: primul reprezinta numele genului si este <== cu prima litera majusculd, iar al doilea reprezinta numele speciei si nu se scrie cu majusculi, Cu ajutorul nomen: turii binare pot fi identificate cu precizie speciile din intre: lume, De exemplu, stejarul numit si gorun in Romania, es sale chéne* in Franta, ,oak" in Anglia, dar are o singura d= numire stiintifica — Quercus robur— aceasti denumire este identificata spec specii in categoriile sistematice inseamna atat ordonars= cunostinfelor stiintifice privind caracteristicile generale = particulare ale acesteia, ct gi identificarea aseminarilor = deosebirilor dintre specia respectiva si alte specii (fig. 1.2) Fig. 1.2, Incadrarea sistematicd a speciei Homo sapiens EVALUARE 1. Care sunt contributiile aduse de K. Linné taxonomiei si sistematicii? 2. Care sunt domeniile de studiu ale taxonomiei? 3. Analizati figura 1.1 si identificati principalele caracteristici ale fiecdrui regn. SUMAR Taxonomia clasifica si ierarhizeaz& grupuri de organisme care au caracteristici asemandtoare. Pentru realizarea clasificarii organismelor, taxonomia utilizeazd categorii sistematice sau taxoni de diferite rangur: regn, increngaturii clasd, ordin, familie, gen, specie, jn prezent, cea mai acceptatd clasificare grupeaz& viefuitoarele in cinci regnuri: Monera, Protista, Fungi, Plante gi Animale, Fiecare specie este denumita cu dowd cuvinte latinesti dupa sistemul de nomenclaturs binard introdus in secolul al XVII-lea de suedezul Karl Linné. loci?VIRUSURILE Virusurile sunt parazitiintracelulari obligatori lip- siti de metabolism propriv, motiv pentru care mu sunt considerati vii. in afara unei celule gazde, virusurile sunt particule infectioase numite virion, compusi dintr-un invelis numit eapsida alcatuita din proteine si un genom format din acizi nucleici: ADN sau ARN. Capsida este responsabila de protejarea genomului viral, recunoasterea si fixarea pe inveligul celulei gaz- de specifice. Genomul viral stocheaza sub forma codi- ficatd informatia genetica ce poate suferi mutatii si asi- ‘guri multiplicarea. Exemple de virusuri ADN: virusul variolei, virusul herpes, bacteriofagul T4 (fig. 1.3.c). virusul hepatitei B; exemple de virusuri ARN: ebola, virusul gripei, virusul turbarii, virusul_ mozaicului tutunului—VMT (fig. 1.3,a),virusul HIV (fig. 1.3,b). Clasificarea virusurilor se face in fimetie de urmé toarele criterii: morfologie (dimensiuni, forma), proprietiti fizico-chimice (mas moleculara, pH, stabiltate ionicd), proprietati biologice (gazde, mod de transmitere),tipul de proteine din compozitic,tipul de acid nucleic continut — virusurile sunt adenovirusuri (Conf ADN ribovirusuri (confin ARN). = capil ops a 4 coats Fig. 13. Stuctura uno visi a) VMT, gazda ~celula vegetal b) virusul HIV, ‘garda —celula animals; e) bacteriofagul T4 Se cunose mai multe modalitati de replicare a viru- surilor. In cazul unor virusuri care infecteaza bacteriile (bacteriofagi), acestia invadeaza celula gazdi si devi- ‘zi metabolismul acesteia determinand sinteza unui ‘numar mare de copii ale virusului si, in final, distrug ‘gazda eliberandu-se noi virusuri— ciclul ite (ig. 14). Alli bacteriofagi, dupa ce infecteaza celula gazda isi inserd propriul genom ADN in ADN bacterian si convietuiese ca bacteriofagi in acesta—ciclul lizogen (fig. 14). inacest mod se comport virusul HIV. EVALUARE 1, Care este structura unui virus? 2. Descrieti modurile de multiplicare ale virusurilor? 3. Ceefecte determina virusurile in celulele umane? SUMAR ty Lee Gp 4 CER foscateoen e< va (ADN viral) Fig. 1.4. Replicarea virusurilor in ciclul lizogen, profagul poate urma una dintre cele dou posibilitifi: fie supravietuieste ca parte integratl in materialul genetic al gazdei (stare de infectie latent’, fie sub actiunea unor factori extemi, profagul este activat si foloseste celula garda pentru producerea de noi virusuri ‘Adesea, prin desprindere, profagul poate lua un fragment din genomul gazdei pe care la o urmitoare infectare il insereazd int-o alti celulé gazdi, fenomen de transfer ‘genetic numit transductie. ‘Virusurile provoaci o mare vatietate de boli la toate agrupele de viefuitoare. Bolile produse de acestia se nu- mese viroze, cum ar fi: gripa, riceala, herpesul, encefa- lita, varicela. impotriva virusurilor nu sunt cficiente antibioticele, iar vaccinarea este utilé inainte de imbolnivire. in genomul gazdei, profagul poate exprima o parte din propriul genom. De exemplu, gona care codified informatia geneticd necesard sintezei toxinei specifice difteriei este a unui profag si nu a bacilului Coryne- bacterium diphteriae responsabil de declansarea bolii Virusurile sunt specifice tipurilor de celule pe care le infecteaza. Astfel, adenovirusul simian 40 determing infectie liti-ca in rinichii maimuei si infectielatenta in celulele de goarece si in cele umane. Virusul Papiloma in infeciilitice formeaz negii genitali, in timp ce in infectia latent determina aparitia cancerului de col uterin, Viroicii si prionii sunt cele mai simple particule in- fecfioase. Viroizi sunt compusi numai din acid nucleic, iarprioni numai din proteine. \Virusurile sunt particule infectioase acelulare lipsite de metabolism. Se multiplica intr-o celula gazda, Virusul este compus dintr-o capsida proteicaisi un acid nucleic. Capitola! 4. —$_$_ -£— ——-—&@———_$_———————REGNUL MONERA Regnul Monera cuprinde cele mai mici organisme procariote cu organizare celulari, cu dimensiuni cuprinse, in general, intre 0,1 i 10 jum, motiv pentru care sunt incluse in grupa microorganismelor. Mediul de viata al procariotelor este foarte variat; sunt rispéindite in sol, pa, aer, in corpul plantelor gi ani- ‘malelor, pot tri in conditii extreme cum ar fi apele ter- male cu temperaturi de peste 100°C sau gheturile vesni- ‘ce cu temperaturi sub— 120°C, in soluri extrem de sarate sau extrem de alcaline, ca in lips& total de oxigen. Modul de viaga: procariotele sunt solitare si mai rar coloniale, libere, dar i parazite. Caractere generale: cele mai numeroase speci de procariote sunt bacteriile (gr. bacterion = bastonas). Exist mai multe forme fundamentale de bacterii: coci (ferici), baciti (bastonase), spiili (spirale) (fig. 1.5). ») Fig. 1.8. Forma bacterilor 4) baci; b) cock e)spiri Bacteriile sunt alcatuite din membrani plasmaticd, citoplasma, ADN — materialul genetic, ribozomi cu rol in sinteza proteinelor si substante de rezervi (fig. 1.6). Alituri de acestea, multe specii de bacterii prezinta si « perete celular rigid care le confera forma specific + capsuld cu rol protector; * fimbrile — filamente fine mai scurte decat flagel si mai rigide, cu rol in atasarea de substrat sau de alte bacterii in formarea coloniilor; * pili — filamente mai lungi cu rol in reproducerea sexuat ‘ flageli—organite cu rol inmigcare; * pigmenti asimilatori asociati cu. membrana la bacteriile fotosintetizante. perete celular ADN ibozomi ‘membrani ig. 1.6, Aletuirea une bactsit ‘confinuturile marcate eu asterise reprezint& curriculum difereniat, Bacteriile se hrdinese atit == totrof— prin chemosintezi si > tosintezd, cat si heterotrof ~ <= profit si parazit; unele dintre bac- teriile saprofite (Lactobacilli lactis) produc fermentatia lactic si sunt folosite in industria lapt=- Fig. 17. Lactobacilus lacs fui pentru prepararea brit (actobacit) turilor, iaurturilor(fig. 1.7). Respirafia bacteriilor este att aerobai (Bacillic subtilis — raspandit in sol, Lactobacillus lactis), cit anaeroba (Clostridium botulinum — se dezvolta in \e gume ca fasolea sau in ciuperci conservate incorect = provoaca botulism, boald fatala declangati de toxina se — botulind; boala este evitat% dack legumele conservate sunt fierte 10 minute la 100°C). Bacteriile se inmultes: asexuat prin diviziune directa. in conditii neprielnic= iferentiaza spori derezistenfi, Nus-a identificat un proces de formare a ga- muss < metilor sau de unire intre aa celule, ci mecanisme spe- ~ — $ cifice prin export de cop ale materialului_ genetic, Sit sau schimb de material 220. J genetic intre dou’ bacterii Fig. 1.8. Schimb dem (fig. 1.8). ‘genetic intre doua bacte ‘Clasificare: exist mai multe sisteme de clasit care a procariotelor, in functie de criteriul utiliz: Dupa biologul Herbert Copeland (1938), re Monera sau Procariota reuneste organisme uni lare, Riri nucleu individualizat. in acest regn sun incluse toate bacteriile, iar din anul 1970 au fost incle- se gi cianobacteriile. Incepand din anul 1990, regnu! Monera se considera compus din trei subregnuri *1, Archaebacteria: cuprinde bacterii exclusiv robe (organisme care nu necesité oxigen), primitive, populeaza habitate restrinse cu conditii extreme cur sunt apele termale, zona arctica, solurile s&riituroase = acide (bacteriile metanogene- Methanobacterium sp. 2, Eubacteria: cuprinde bacterii poropriu-zise care populeaza o gama largd de habitate aerobe si anaerod= Vibrio cholerae, Escherichia coli). age +3. Cyanobacteria cuprinde procariote noscute si sub mumele d= alge albastre-verzi, for autotrofe, cu insusiri ce asemanatoare bacte- riilor (fig. 1.9). Fig.1.9. Nastoc commune (cleiulpimantului) BiologieImportanta procariotelor: procariotele joaci roluri importante in viafa noastra de zi cuzi. Cianobacteriile contribuie prin fotosinteza la men- finerea concentratiei atmosferice a oxigenului, asigura compusii cu azot necesari plantelor prin fixarea azotului atmosferie (fig. 1.10) si constituie compo- nentele fundamentale ale ecosistemelor acvatice. Din pacate, numérul speciilor de cianobacterii este in scidere datoriti actiunii radiatiior ultraviolete care penetreazi din ce in ce mai mult atmosfera, ca rezultat al reducerii stratului de ozor ‘Alte procariote asigura reciclarea carbonului, azotului, fosforului sia altor elemente. Multe procariote au important economic si medical pentru om. Astfel, eubacteriile patogene au afectat istoria omenirii prin producerea unor boli ca tuberculoza, gonoreea, ciuma, pneumonia, sifilisul si botulismul (fig. 1.11). Unele bacterii (Escherichia coli) sunt utilizate de ingineria genetic& pentru producerea industrial a unor vitamine, enzime, medicamente, Athebacteriile constituie hrand pentru alte organisme in ecosisteme ca apele termale sau zonele ‘eu ghefari vesnici. Bacteriile metanogene sunt larg utilizate in curafarea apelor reziduale. Sub actiunea bacteriilor metanogene, plantele si algele care se dezvolti in norojul format in apele reziduale sunt descompuse cu producere de metan. pol dd Fig, 1.10, Rhizobium leguminosarum (bacerie fxatoare de azot) 4) bacteri izolate; b) celuld vegetal populati de bacteri; ‘)nodozitate in ridlcina plantei;d)sectune pinnodozitate EVALUARE Fig. 1.11 Bacteri patogene 8) Diplococeus pneumoniae (pneumocoe); b) Corynebacterium diphieriae(baclulditri);c) Salmonela yph (bacitu ificy {) Mycobacterium tuberculosis (bacilultubereulozei) Aplicatiepracticé Evolufia unei populatii de bacterii Dacii plasm o singura bacterie intr-un mediu cu condifii optime pentru crestere, aceasta si descendentii ei se divid timp de o ord si jumatate la intervale de 20 deminute, 1. Calculati numarul de bacterii care vor popula mediul de culturi dupa o ori si jumatate si completati tabelul de mai jos cudatele determinate: rept ne a] 0 220 seas 220] 14 2020 | 10 | 0| ‘Namie lac acter 2. Construiti un grafic utilizand toate datele din tabel, astfel incét intervalele de timp sa fie trecute pe axa orizontalé, iar cifrele corespunzitoare numérului decelulele bacteriene si fie trecute pe axa vertical’, a) Ce formaare graficul? ) Care ar putea fi cauzele mori bacterillor dupa 300de minute? «)Cepputetispune despre eresterea bacteriilor? 1. Precizafi care este principala caracteristica discriminatoric a celulelor procariote ? 2. Prin ce modalitafi evitim imbolnavirile bacteriene? 3. Ce aplicatii practice uilizeaza efectele activitiii bacteriene? SUMAR Regnul Monera cuprinde bacterile care sunt cele mai vechi si mai simple organisme unicelulare de pe Pimdnt. Toate bacterile sunt procariote simu au nucleul individualizat. Bacterile sunt autotrofe si heterotrofe (predomind); se inmultesc prin diviziune direct8, Au o deosebita importanfa in circuitul materiei in natura, dar sidatoriti efectelor patogene asupta omului si speciilor de interes economic. Capitolul 1 7REGNUL PROTISTA Regnul Protista este un grup extrem de divers care ‘cuprinde cele mai simple eucariote ‘Mediul de viata: datorita modului de branire, precum i ineapacitatii de deplasare in mediilipsite de apa, protistele sunt, in general, acvatice. ‘Modul de viafii: protistele sunt specii libere, soli- tare si coloniale. Un singur grup de protiste (algele) sunt fotoautotrofe, iar celelalte sunt heterotrofe, hrinindu-se cu bacterii, cu alte celule din categoria protistelorsau curesturi organice suspendate in apa. Caractere generale: cele mai multe specii sunt unicelulare, altele sunt coloniale, Find eucariote, celulele protistelor au nucleu individualizat alaturi de care existi numeroase organite celulare (fig. 1.12) flagel corpuscul bazal vacuoli contractilit lew ™ cromatofor ‘membrana Fig, 1.12, Euglena viridis (cuglena verde) Miscarea este realizata cu ajutorul flagelilor si cili- lor prezenti pe membrana plasmaticd, aceste organite avand totodata sirol de receptori pentru diversii stimuli din mediul exter. Flagelii protistelor au aceeasi struc- turd interna cu a flagelilor cetulelor tuturor organisme- lor eucariote, fapt ce demonstreaza unitatea structural a lumii vii, Respiratia celulard este anaeroba la formele primitive, dar predominant aerobi la majoritatea speciilor. Reproducerea este asexuata prin diviziune, darsi sexuati, inregistrandu-se procese de cariokineza (mitozi si meioza) (vezi capitotul 2). Clasificare: Regnul Protista cuprinde organisme extrem de diverse, pe care biologi le grupeaza in trei mari categorii: protiste cu caractere de animal (protozoare), protiste cu caracter de plante (alge) si protiste cu caracter de fungi (mixomicete si oomicete) Grupa protistelor cu caractere de animal sau grupa protozoarelor cuprinde patra filumuri: Sarcodina, Zoomastigina, Ciliophora si Sporoz0a. +Filum Sarcodina: cuptinde amocbele. Acestea se deplaseaz’ cu ajutorul pseudopodelor (picioare false) care sunt expansiuni citoplasmatice formate la periferia citoplasmei. pseudopode. Fig. 1.13, Amoeba proteus (amocba) Existi numeroase specii de amoebe: Amoeba proteus (fig. 1.13) care populeazi apele dulci, hhrinindu-se cu alte protozoare si bacterii; radiolarii si foraminiferii constituie un grup de amoebe marine. ‘Acestea se disting prin prezenfa unei capsule rigide formata din siliciu, in care este inchis continutul celulei, Naegleria fowleri este prima amoeba incriminaté. in producerea__meningoencefalitelor; Entamoeba histolytica este 0 amoeba parazita care provoaca afectiuni gastrointestinale Ia om, dar poate ataca gi alte organe (plimanii sificatul). *Filum Zoomastigina: cuprinde protozoare care au atasati la suprafata celulei unul sau mai multi flageli = organite care le asigura mobilitatea. Propulsarea celulei este rezultatul miscarilor de pendulare sau de biciuire a apei executate de flageli. Dintre flagelate, cele mai studiate sunt: zoomastiginele (care includ genurile Trypanosoma si Giardia) si euglenofitele. Trypanosoma este un gen cu reprezentanti exclusiv paraziti - Tippanosoma gambiense provoacé boala somnului si este transmis& prin musca fete (fig. 1.14). Giardia intestinalis paraziteaza intestinul multor ani male, printre care si omul. Este lipsita de mitocondrii, ‘motiv pentru care este considerati protozoar primitiv. Euglena este un cucariot acvatic, dulcicol, cu nutritie mixta (fotoautorofa si heterotrof&). Fig 1.14, Trypanosoma gambiense °° ri€Filum Ciliophora: cuprinde protozoare he- terotrofe care au ca organite de miscare eili, prezenti pe toati suprafata membranei. In cadrul acestui grup reproducerea sexuati se realizeazA prin conjugare, proces prin care are loc un schimb de material nuclear {ntre doi indivizi uniti prin intermediul unei punti cito- plasmatice. Exemple de ciliate: genul Paramoecium include ciliate reniforme, cu siruri de cili dispusi in spirala si care le conferd viteza mare de deplasare. Specia Paramoecium bursaria (fig. 1.15) realizeazi endosimbioze cu algele verzi, relatie care sustine originea cloroplastelor din alge. Vorticella este un ciliat in forma de palnie, care nu igi foloseste cilii pentru deplasare, ci pentru a-si ,sorbi* hrana. vacuoli * de — vacuola digestivi ndasimbiord citostoma macronucleu citoproct. —— > x vacuoli contractibi Fig. 1.15, Paramoecium bursaria (pantofiorul) Filum Sporozoa: cuprinde protiste imobile, care se inmulfese prin spori si sunt exclusiv parazite. In aceasti increngdturd este inclus Plasmodium, gen ‘cuprinzand cateva specii care provoacd malaria. Boala se manifesta prin frisoane si febri; este transmis de {antaral anofel si provoacd distrugerea globulelorrosii. *Grupa protistelor cu caracter de fungi: cuprin- de organisme unicelulare care traiesc in soluri umede, pe substraturi organice aflate in descompunere, fiind saprofite; unele sunt parazite pe plantele de cultura Multa vreme aceste grupe de organisme au fost consi- derate ca cand parte din Regnul Fungi, insi descifra- rea ciclului lor de viala si a variatelor tipuri morfolo- gicea condus la incadrarea lor in Regnul Protista. Filum Myxomycetes: cuptinde mixomicctele, numite si mucegaiuri mucilaginoase; provin din celule flagelate care fuzioneazi formand un sincitiu ~ masa citoplasmatied in care se afl mai multi nuclei Physarium (fig. 1.16). in conditii neprielnice, cum este iminuarea hranei, din aceasti formafiune se diferen- fiaza sporangi din care sunt eliberati in mediu spori. Din acestia se formeaz’ mici celule ameboidale care vor fuziona refficénd sinciti 2) stare de sinitiu Fig, 1.16. Physarium (raucogai mucitaginos) Filum Oomycetes: cuprinde oomicetele, numite gi ‘mucegaiuri de apd; spre deosebire de mixomicete, for- ‘meazi agregate celulare cu aspect de filamente, Celu- Iele sunt uninucleate si prezinta perete celular celu- lozic. Se inmulfesc sexuat diferentiind gameti flagelati si din acest motiv necesité un medi aevatic pentru dispersie, Reprezentanti ai acestui grup sunt genurile Saprolegnia—mucegaiul apelor si Phytophora— adap- tat la viata parazitara gi care provoacd mana cartofului. Grupa protistelor cu caracter de plante (alge): cuprinde organisme unicelulare, acvatice si, in gene- ral, fotoautotrofe. Clasificarea acestui grup a fost si este un subject controversat intre specialisti care au inclus fie in regnul Protista, fie in regnul Plante datoriti.caracteristicilor lor biochimice. In confor- mitate cu actuala programa scolara, algele unicelulare sunt incluse in regnul Protista, iar algele pluricelulare sunt incluse in regnul Plante. Criteriile de clasificare a algelor sunt: natura peretelui celular, pigmentii fotosintetizanti si substantele de rezerva. in figura 1.17 sunt reunite principalele filumuri ale grupului alge cu reprezentanti sicaracteristici ale acestora. b)diferenjierea sporangilor Filum Chrysophyta ‘Filum Pyrrophyta Filum Chlorophyta ‘Actinocylus sp. Peredinium sp. Halopshaera minor —eaprnde alge aur si ditomee Tuprinde alge eu lage ~uprinde alge cu agli = depociteaza gras = deposieard amidon ~ depociteazd amidon contin clrofil a, ¢ si earotenoizi uncle st eteotrofe = perete collar celuleie “distomecle au pero celularcasliciu | ~confin clorfil a,c, caotenoizi i perinind contin clorofil a yi = perete cellar eu platoye fumes omamentate = au vacuo contracts Capitolul 1 Fig. 1.17, Protiste—algeImportanta protistelor: protistele participa la intrefinerea ciclurilor biogeochimice ca producatori, consumatori si descompunitori, au rol de filtre ale mediului inconjuritor (mai ales acvatic) si sunt fertilizatori pentru sol. Protistele intra in aledtuirea planctonului, constituind hrané pentru alte viefuitoare acvatice Protistele fotoautotrofe contribuie la oxigenarea mediului si constituie producatorii _primari fundamentali in ecosistemele acvatice. Importanfa economica implicd atat efecte nega- tive prin suprapopulatie sau produsi toxici eliminati in mediu, edt si efecte pozitive cum sunt utilizarea speciilor ca materii prime pentru industria celulozei si hartiei, obtinerea mediilor de culturi pentru laborator (agar), principii active pentru medicamente siproduse cosmetice. »Cadavrele diatomeclor formeazi roca numita diatomic, care este utilizati in fabricarea vopselelor, afiltrelorsi ca adaosin compozitia pastei de dinti. EVALUARE Aplicatiepractica, Observatii microscopice asupra unor protiste Materiale necesare: Microscoape, lame si lamele, pipete, fire fine de bumbac gi o proba de apa extras dintr-un lac (balta) in anotimpuri calde sau, in lipsa acesteia, 0 infuzie de fan. Mod delucru: 1, Pe o lama de microscop curata plasati 4 — 5 picdturi din proba de apa, 2. Addugati citeva fire fine de bumbac ~ acestea vor linisti agitatia protistelor, ficindu-le astfel mai usorobservabile. 3. Acoperifi lichidul cu o lameld si observati-I la microscop. 4. Desenati celulele observate, comparafi desenele cu imaginile reprezentantilor Regnului Protista din manual siidentificati genurile din proba. Rezultate: ~au fost identificate protiste in celulele cairora s-au observat organitele: membrana, nucleu, cloroplast ete. 1. Care suntprincipalele deosebiri dintre protiste si procariote? 2. Careeste grupul de protiste lipsit de reprezentanti paraziti? natura. 3. Descrieti rolul protistelor SUMAR, Regnul Protista cuprinde organisme eucariote grupate in: alge unicelulare fotoautotrofe, protozoare predominant heterotrofe si mucegaiuri heterotrofe saprofite si parazite. Algele sunt exclusiv acvatice si cuprind mai multe tipuri de pigmenfi asimilatori, dupa care se grupeaza in: alge verzi, galben-auri, dinoflagelate ete. Protozoarele sunt unicelulare mobile si cuprind Sarcodinele, Zoomastiginele, Ciliophorele Sporozoarele. Mixomicetele si oomicetele sunt imobile si produc spori; se aseamaina cu alte protiste prin stadiile ameboidale. REGNUL FUNGI Regnul Fungi cuprinde eucariote imobile, hetero- trofe, organisme cu roluri ecologice fundamentale in asigurarea circuitului substantelor in natura (fig. 1.18). Fig. 1.18, Psalliota campestris (ciuperea de camp) Meediul de viati: apa, sol, arbori in descompunere, ori- ce substrat organic daci acesta nueste total lipsitde apa. Modul de viata: in general, fungii sunt imobilis existé putine specti cu faze mobile in cadrul ciclului lor de-viatd. Toate speciile sunt parazite sau saprofite, Caractere generale: reprezentantii regnului fungi sunt eucariote cu corpul format fie dintr-o celula sfe- ricd sau ovalai (drojdiile), fie dintr-una sau mai multe celule filamentoase ramificate numite hife care se impletesc formand o mas compact numité miceliu, Dupa structura materialului nuclear, hifele pot fi haploide, dicariotice (doi nuclei in celula) si diploide, unicelulare cu structurd de sincifiu sau multicelulare. Celulele fungilor au pereti celulari, dar acestia nu contin celuloza, ci chitind si ergosterol (substanta spe- cificd) Fiind heterotrofi, fungii se dezvolt& pe substra- turi care contin substanfe organice. Hrana este initial digeratd in exterior sub actiunea enzimelor digestive si ulterior moleculele organice de dimensiuni mici sunt absorbite prin peretele celular si membrani. Acest mod de hrinire este usor de realizat deoarece hifele se dezvolta stapungand substratul cucare se hrinese, 10 BiologicSubstanja de rezerva depusi in celule este glico- genul, ca si in celulele animale. Celula fungilor pre- Zint& asemandri cu celula animala. Fungii se reproduc asexuat si sexuat. Reproducerea asexuatii se poate realiza prin fragmentare, prin divizi- une directé sau prin spori asexuafi. Reproducerea sexuati se realizeaza prin spori sexuati rezultati prin diviziune cariokineticd de tip meiozi. Adesea, acelasi individ produce att spori asexuati, cat si sexuati. Organul in care se diferentiazi sporii sexuati este spo- rangele, dupé a cdrui forma sunt identificate speciile. Clasificare: Regnul Fungi cuprinde patru filumuri majore delimitate prin modul in care se formeazi sporii: Chytridiomycota, Zygomycota, Ascomycota, Bazidiomycota. Filum Chytridiomycota: cuprinde reprezentanti pre~ dominant acvatici care se reproduc prin spori asexuati si sexuati, prevazuti cu flageli. in peretele celular con- chitind si celuloza. Ca reprezentant — Synchyerium endobioticum — parazit care provoaci negii carto- fului (fig. 1.19). nu elibereaza spori decat in atmosferé umeda. Hifele Jor sunt de tip sincitii. In conditii de uscdciune formeazi spori de rezistenta numifi zigospori. Cea mai i” rl Fig. 1.20, Rhizopus stolonifer (mucegaiul negru de pane) Filum Ascomycota: cuprinde cele mai rispandite si mai numeroase specii de fungi (75%). Caracteristica este prezenta hifelor septate si a sporangelui in forma de sac numit ase. Acest filum cuprinde numeroase ‘genuri parazite atat la plante cat sila animale, cum sunt Aspergillus si Candida, care provoaca la om menin- gite, endocardite si diverse infectii ale urechilor, un- Bhiilor, ochilor si organelor genitale. Acestea sunt grew de tratat deoarece ascomicetele sunt eucariote si sunt greu de obfinut antibiotice care si aib efect numai asupra fungilor. Alte specii sunt extrem de valoroase $i utile: Saccharomyces cerevisiae, folositi pentru objinerea alcoolului (fig. 1.21) sau Penicillium sp., folositd pentru obfinerea antibioticelor. Fig. 1.21. Saccharomyces cerevisiae (drojdia de bere) Filum Bazidiomycota: cuprinde fungi cei_ mai avansafi din punct de vedere evolutiv, cu. micelii formate din hife multicelulare, care se inmulfese prin spori produsi in bazidie — formatiune cubica. ‘Acest grup este bine cunoscut pentru speciile de ciuperci comestibile pe care le consumim, cum sunt: Agaricus bisporus, Pleurotus ostreatus, Boletus edulis (fig.1.22). Fig. 1.22. Boletus edulis (hrib sau manatarca) Importanta fungilor: speciile saprofite din regnul fungi sunt un grup extrem de important de descompunatori care asigura circuitul materiei innatura. Multe specii saprofite au o mare important economicd fiind sursi direct’ de hrané sau sunt utilizate pentru producerea de antibiotice, alcool, vitamine, tonice, citostatice, imunostimulatoare etc. ‘Alte saprofite, cum sunt genuri ale filumului Chytridiomycota, care trdiesc in tubul digestiv al unor mamifere, contribuie larealizarea procesului de digestie. Speciile parazite sunt cauza diminuarii pro- ductiilor agricole, a multor boli la plante si animale sau declansatori de reacfiialergice laom. Ascomicetele si bazidiomicetele formeaza cu ra- dicinile plantelor superioare simbioze (asocieri) nu- Capitola! 4 $= = $ & i @ @—£: ——_ @ —@ —\_ ——tmite micorize. Fungii, cu abilitatea lor de a absorbi apa si nutrimentele de pe o suprafafa mare, aprovi- zioneaza plantele cu api si sdruri minerale din sol, iar acestea in schimb furnizeazii glucidele bogate in ener- gie pe care le produc prin fotosintez3. Genuri de fungi care realizeaz micorize sunt: Auricularia si Tuber In cazul plantelor din Familia Orchidaceae, plantu- Iele nu se pot dezvolta decat cu ajutorul fungilor. Micorize realizeaza multe grupe de plante ca: muschii de pamant, ferigile, coniferele si plantele cu flori Deoarece micorizele sunt atat de rispandite, unii biologi considera cd aceasta simbioza a reprezentat un clement esential in trecerea plantelor din mediul aevatic la el terestru, *LICHENIL Lichenii nu constituie un regn ci, mai curand, 0 combinatie intre doud regnuri: Fungi si Protista. Mediul de viagii: lichenii traiesc aproape oriunde pe glob, la poli si in zonele ecuatoriale, pe sol, stinci, pe scoarfa copacilor, daca exist& un minim substrat pe care sa se fixeze. Reusesc 4 populeze cele mai aride zone find adaptai sa suporte foarte bine uscdciunea. Modul de viaga: pe stanci golase siin paduri unde pot fi vazuti pe trunchiurile copacilor, ins farda fi parazifi. Caractere generale: spre deosebire de fungi, lichenii sunt asociatii simbiotice intre fungi si alge. Fungii din licheni sunt fie o specie de ascomicete sau de bazidiomicete, iar alga este, de obicei, 0 specie de clorofiti sau de cianobacterie. Adesea, cei doi parteneri din aceasti simbioz4 pot fi intalniti si separat, ins, in anumite medii, partenerul heterotrof (ciuperca) este incapabil s& supravietuiasca fri cel autotrof (alga). Dupa morfologie se deosebesc lichen frunzosi, crustosi si tufosi (fig. 1.23) inmultirea lichenilor se face prin fragmentare sau prin structuri specializate numite izidii si soredii, formatiuni care cuprind ambii parteneri ai simbiozei. Importanta lichenilor: fixati pe stanci, lichenii le erodeaz contribuind la formarea solului creand astfel conditii pentru instalarea altor organisme, fiind numiti si ,pionierii vegetatiei™. Lichenii reactioneaza vizibil lapoluanti, find excelenti bioindicatori. EVALUARE ° Fig. 1.23. Tipuri de licheni 8) lichen frunzos; b) lichen crustos;c) lichen tufos Aplicatie practicd Obtinerea unei culturi de drojdie de bere si observarea microscopici a acesteia. Materiale necesare: Eprubete, lame, lamele, pense, solutie de gucoza 1%, drojdie de bere. Mod de lucru: 1. Se toama in eprubete solutia de glucoza, se pune un dop de vata in tifon, dupa care se sterilizeaza pri fierbete la bain-marie 30 de minute. 2. Se adauga putina drojdie proasy ricite la temperatura camerei 3. Se observa dupa 20 de minute, 4, Se fac preparate intre lama si lamele cu pic’turi din culturi 5. Se observ la microscop si se reprezinta prin desen observatiile. Rezultate: — in mediul de cultura sunt identificate bule di care demonstreaza desfisurarea fermentafiei; in mediu sunt celule de drojdie de bere, unele dintre ele suntin curs de inmugurire in eprubetele 1. Care sunt argumentele pentru separarea fungilor de plante? 2. Prin ce insusiri se aseamnd fungii cu organismele Regnului Protista? 3. Cerol ecologic au lichenii? SUMAR Fungii sunt organisme exclusiv heterotrofe si imobile. in peretele celular este prezenta chitina, depoziteazi glicogen. Copul este un tal compus din filamente impletite numite hife care impreund constituie un miceliu. Se inmulfesc asexuat prin inmugurite si spori, iar sexuat prin gamefi. Specii de fungi formeaza simbioze cu alge sau cu cianobacterii numite licheni, 92. aaa iio gicREGNUL PLANTE Regnul Plante cuprinde un numar de peste 280 000 de speci rispandite in toate zonele globului, in medi acvatice si terestre. Plantele sunt organisme eucariote, pluricelulare, fotoautotrofe cu celule protejate de perete celular. Plantele sunt caracterizate prin lipsa mobilititii, find fixate de substrat prin structuri ca rizozi sau ridicini; au un mod de viafi sedentar. Miscarea plantelor se realizeazi prin crestere. Exist mai multe sisteme de clasificare a plantelor si incd mult dezbatute de biologi. Cea mai larg acceptati clasificare are drept criterii diferentierea tesuturilor conducdtoare si a organelor vegetative. Dupi aceste criterii, plantele se divid in: plante avasculare si vasculare, Plante avasculare sunt algele pluricelulare i briatele, iar plante vasculare sunt plantele supe- rioare cuprinse in Filumurile Pteridophyta si Spermatophyta (Gimnosperme si Angiosperme). PLANTE AVASCULARE Algele pluricelulare sunt organisme acvatice foto- autotrofe. Corpul algelor se numeste tal. Dupa tipul pigmentilor asimilatori, se deosebese patru grupe majore de alge: verzi, rosii, brune gi aurii Filum Chlorophyta: cuprinde algele verzi, un grup de aproximatiy 7000 de specii cu diverse tipuri de tal, demonstrind evolutia acestei structuri (fig. 1.24), Datorit caracteristicilor structurale si functionale (celule cu perete celular celulozic, amidon ca substangii de rezerva, prezenta pigmentilor de clorofili a sib etc.), mulfi biologi considera cd restul plantelor au evoluat din forme ancestrale dealge verzi Spirogyra (atasea broastei) Cladophora (ina broast’) Ue (alata mail) Volver tal plurielularflamentos, ~ al plurcstlar filaments, tal puricelular ait “tal colonial seramiicat ‘amifcat Fig. 1.24, Evolujia ipurilor de tal n cadrul Filumului Chlorophyta Filum Rhodophyta: cuprinde algele rosii, circa 4.000 de specii care populeazi marile calde. Numele de alge rosii este dat de prezenta pigmentilor carote- noizi — ficoeritrina $i ficocianina care mascheazi clorofila $i dau culoarea rosie acestor alge (fig. 1.25). = Fig. 1.25. Chondrus crispus Fig. 1.26..Nereocystis uetkeana Filum Phaeophyta: cuprinde | 500 de specii de alge brune marine, cum este specia Nereocystis Iuetkeana care poate creste 25 m intr-un singuran (fig. 1.26) . in arhipelagul Bermude traiesc speciile de alge brune numite Sargassum care dau culoarea brund acestor ape, motiv pentru care sunt numite gi, Mari de Sargassum". Filum Bryophyta: cuprinde 25000 de specii care descind din primele plante adaptate la mediul terestru. Reprezentantii acestui grup sunt considerati ,amfi- bienii* plantelor deoarece traiesc pe uscat, dar au nevoie de apa pentru reproducere. Mediul de viafa: terestru, in locuri umede si umbroase, fixafi pe stinci, trunchiurile copacilor, sol, unde se aglomereazi un numa mare de indivizi gi formeazi ,,covoare“ moi ca de plus. Caractere generale: talul pluricelular este compus din celule care au adesea un unic cloroplast ca si unele alge, iar peretele celular nu contine lignin ca cel al plantelor superioare, Corpul briofitelor este diferentiat in izoizi, tulpinite si frunzigoare (fig. 1.27) in aceste structuri se diferentiaza fesuturi cu rol de aplrare gi fesuturi fundamentale. in centrul tulpinitei existi celule cu rol conduciitor, rd a fi adevarate vase conducitoare ca la plantele superioare. Lipsa unui veri- tabil fesut conductor explicd taliamica abbriofitelor Capitola 1. —$ $_$_$£@ —|@ —_—_—_—. 13si modul de absorbtie al apei. Astfel apa, si odati cu ea siru- rile minerale, sunt extrase pe toati.suprafata corpului prin ey capilaritate si, ca urmare, pre- zenfa apei pe suprafafa corpu- lui este important. Puterea de imbibitic a unor specii de brio- fite este impresionanté — Sphagnum sp. absoarbe 0 can- titate de api de 20 de ori mai ‘commune mare decat greutatea propriu- (iusehiul de amin) [yi tal, in conditii de uscaciune. Gazele respiratorii difwzeazi in general prin suprafata plantei, exist ins muschi care prezinti pori Dupa numarul de cromozomi din celule, o briofita tipicd altemeazA intre doua stiri: haploid’ (gametofit) care produce gameti si diploida (sporofit) care produce spori. Faza diploid este total dependent& de cea haploida, fiind incapabila de autofotosintezd si dezvoltindu-se pe structura haploida intreaga sa viata. Briofitele se inmulfesc asexuat prin fragmentare si propagule, Inmultirea sexuaté se realizeaza prin spori produsi in organe reproducitoare pluricelulare Clasificare: Filurmul Bryophyta cuprinde trei clase distincte care, in ordine filogenetica, sunt urmatoarele: Hepaticatae (hepatice), Anthocerotatae si Bryatae (muschi propriu-zisi). *Clasa Hepaticatae ~ numele acestui grup de briofite—hepatice—este datorat primului gen deseris— Marchantia (fig. 1.28). Acesta are frunzisoare lajite cu forma aseminatoare lobilor ficatului (hepatocite = celullele ficatului. sporogon spori tulpinita frunzigoare izoizi Fig. 1.27. Polytrichum Fig. 1.28, Marchantia polymorpha (ferea pimnintului) EVALUARE 1 Care sunt caracteristicile structurale ale briofitelor? 2. Prin ce se deosebese principalele grupe de briofite? 3. Ceroluri indeplinesc briofitele in ecosisteme? SUMAR in general, aceste briofite au simetrie bilateral, iarrizoizii pot fi atét unicelulari, cat si pluricelulari Clasa Anthocerotatae cuprinde briofite cu 0 mor- fologie aparte datoriti. for- mirii pe tulpinifé a unei co- Joane de fesut in forma de filament in capatul caireia se diferentiazi sporii. Repre- zentant pentru acest grup este Phaeoceros laevis fig. 1.29). Fig. 1.29, Phacoceros laevis Clasa Bryatae: cuprinde ‘muschii propriu-zisi sau bria~ tele; se deosebese de hepatice prin simetria radiaré si predominanta rizoizilor pluri- celulari. Acest grup este cel ‘mai numeros si mai studiat dintre toate briofitele, fiind raspandit in toate zonele, de la desert la poli. Una dintre cele ‘mai utile specii de mugchi este Sphagnum (fig. 1.30), cu- noscuti si ca briofita de turba pentru c& formeazi aceas categorie de carbune natural Importanta_briofitelor: briofitele au diferite functii ecologice: descompunatori ai organismelor moarte, pionieri ai vegetatiei imbracand supra- fata sténcilor si crednd asfel conditii pentru dezvoltarea al- tor organisme, impiedicd ero- —* eymbifolium Ziunea solului, mentin umi- (rujchiul de turba) ditatea solului, constituie adaposturi pentru multe insecte, sunt hrand pentru multe specii de animale. Briofitele sunt buni indicatori pentru schimbarile intervenite in ecosisteme, reactionéind foarte rapid la ‘modificdrile solului, apei si aerului Fig. 1.30. Sphagnum Briofitele sunt eucariote fotoautotrofe, pluricelulare, singurele talofite incluse in regnul plante. Lipsa fe- suturilor vasculare a dat numele grupului briofitelor de plante avasculare. Talul briofitelor este diferentiat in rizoid, tulpinitd si frunzisoare, iar pe aceasta structurd se formeazi organele de reproducere si cele de forma- tea sporilor. Se inmulesc asexuat 5i sexuat, iar gametii (flagelati) sunt dependenti de apa. Sporofitul (gene- ratia diploid) este total dependent de gametofit (generatia haploida), care il sustine sil hrineste toata viata. 14 BiologiePLANTELE VASCULARE {inacest mare grup sunt reunite plantele superioare, care sunt caracterizate prin diferentierea fesuturilor conducdtoare si a organelor vegetative. Prezenta {esuturilor vasculare lemnoase gi liberiene, cu celule conducdtoare (trahei si traheide), face ca grupa plantelor vasculare sé mai fie cunoscuté si sub numele de grupa traheofitelor. Deoarece au organele vegetative diferentiate, corpul plantelor vasculare este numit corm, iar plantele sunt numite si cormofite. In ‘grupa plantelor vasculare sunt incluse doug filumuri Pteridophyta si Spermatophyta. Filum Pteridophyta: cuprinde ferigile care formea- ‘24 grupa primelor plante vasculare aparute pe Pamant. ‘Mediul de viafii: pteridofitele sunt, in general, terestre, putine specii sunt ins adaptate Ia mediul acvatic (fig. 1.31), Ferigile sunt comune in padurile tropicale, iar in zonele temperate prefers regiunile de deal si munte, fiind réspindite in piduri, in locuri umede si umbroase. Fig, 1.31. Salvinia narans(pestigoara) Caractere generale: alcituirea ptetidofitelor poate fi caracterizati prin descrierea uneia dintre cele mai cunoscute ferigi — Dryopteris filix-mas (fig.1.32) Cormul ferigii este format din radicini adventiv tulpini de tip rizom subteran si frunze mari dublu penat-compuse numite fronde. frunze ridicini Fig. 1.32. Dryopteris fls-mas (eriga) Existd specii de pteridofite la care nu sunt diferen- fiate ridacina si frunzele (Rhynia). Vasele conduedtoare lemnoase sunt reprezentate de traheide prin care seva circuli cu viteza mai micd decat lacelelalte grupe de plante vasculare. Pteridofitele nu formeaza flor sinici semint. Reproducerea este asexuati si sexuatd. Inmultirea asexuati se realizeazii prin spori produsi de sporofit in organe pluricelulare specializate numite sporan; ‘Acestia se dezvolti in structuri de aprare numite sori ce se formeazi pe partea inferioara a frunzelor. Repro- ducerea sexuata se realizeazi prin gamefi sexuafi diferenfiaji in gametofit. Cele doua etape, asexuati — sporofit sisexuati — gametofit, sunt independent. Clasificare: Filumul Pteridophyta cuprinde ‘rei clase: Lycopodiatae, Equisetatae sFilicatae. Caracteristicile acestor clase sunt sintetizate in figura 1.33. Casa *Lycopodiatae *Eaquisetatae sporont gametoit Repre: zentant ycopodium clavatam(pedicus) -Equsctumarvense (Coad clu Polpodion wdgare feigus) _| ~ fuze mii dapus a spiala au epider lpn ia frunacior bog in siici | — Sze mar, molinervate, toate, | | ae ‘njorl pint frunne mit pose verti a podurletupni' | _ de bie! compe teri | pn trtoae ~ sporangi se ormesz pe indivi die ~ sprani se formeaza in sor pe Sprang a aspect de piculefe acelagtindvid Fig. 1.33. Reprezentantii Filumului Pteridophyta Capitola! 4 $$ $< $< $< $< $ $< $< $$ $$$ 15Importanta pteridofitelor: din punct de vedere stiin- fifi, ferigile au reprezentat o etapa importantd in cuce- rirea uscatului de cdtre plante prin aparitia tesuturilor veritable si mai ales a celui conducditor. Ferigile nu sunt total independente de mediul acvatic, deoarece repro- ducerea nu se poate realiza in condifii de uscdciune. Ferigile au si o utilitate practic&: cele fosile au format carbunii superiori, iar cele actuale sunt utilizate in diver- se domenii, cum ar fi floricultura, fiind frumoase plante omamentale in locuinfe si in gridini; de asemenea, rizomul unor ferigi era folosit la combaterea viermilor intestinali, oprirea hemoragiilor sau ca expectorant. Aplicatiepractica Comparatie intre plantele avasculare si cele vasculare Materiale necesare: Muschi de pamant care si poarte sporofit cu spo- range in capatul filamentului, feriga cu sori diferen- fiat, lame, lamele, lupa, pensa, ac spatulat, pipete si ‘vase mici cu apa, microscop. EVALUARE 1 Examinati plantele cu ochiul liber sicu lupa. 2. Desenati plantele observate. 3. Masurafi inalyimea celor doua plante si notati dimensiunite incaiet, 4, Desprindeti sorii de pe fata inferioara a frunzei de ferigd folosind pentru aceasti operatie pensa. Plasati sorii pe o lama microscopica si spargefi usor carcasa tare a formatiunii pentru a elibera sporii maronii. Adaugati céteva picturi de apa peste spor si acoperiti-i cu 0 lamela. Observati forma sporilor la microscop. Desenati-i 5. Repetati aceleasi operatii de la punctul 4, darcu sporangele muschiului de pamant. 6. Comparati rezultatele. Rezulta sporangele muschiului de pamant si sorii ferigii contin spori; —mugchiul este mai scund decat feriga; —ambele plante sunt verzi; —ambii sporangi sunt maronii 1. Care este caracteristica pentru care ferigile sunt considerate plante vasculare? 2. Din ce cauzi ferigile nu pot fi considerate perfect adaptate la mediul terestru? 3. Prin ce insusiri se deosebesc ferigile de muschii de pamant? SUMAR Pteridofitele sunt cormofite a c&ror reproducere sexuati depinde de prezenta apei. Cele dous stiri, sporofitu si -gametofitul, sunt independente si pluricelulare. Sporofitul este dominant, fiind reprezentat de organele ‘vegetative: ridicina, tulpina (rizom subteran) sifrunza, FILUMUL SPERMATHOPHYTA Spermatofitele sunt plante vasculare, cu seminte, adaptate mediului terestru. Caracteristici: * fesuturile vasculare au o structurd complexa gi sunt prezente in toate organele plant ‘© reproducerea sexuatd este independenti de prezenta apei deoarece gametii masculini nu inoata; + ctapa haploid — gametofitul — este sever diminu- ald in avantajul celei diploide-sporofitul; * diferentiazi spori sexuati diferiti (heterospori): microspori sau spori masculini (granule de poler) si macrospori sau spori feminini (sac embrionar), ‘* dupa fecundare macrosporii rman pe sporofit si se transforma in samanta, ‘Acest filum cuprinde doud mari subfilumuri: Gymnospermatophyta si Angyospermatophyta, Subfilum Gymnospermatophyta: cuprinde spermatofite cu seminfe neinchise in fruct. Datoriti prezenjei glandelor rezinifere (care produc rasina) speciile sunt cunoscute si sub numele de risinoase. 16 Mediul de viag: terestra, avind o mare rispin- dire in zonele montane. Reprezentantii acestui filum sunt arborii din taiga — vegetatie caracteristica regiunilornordice. ‘Caractere generale: gimnospermele sunt plante Jemnoase, arbust si arbori. Cele mai cunoscute dintre gimnosperme sunt coniferele. Acestea se disting prin idacing, de obicei pivotanta, cu ramificatii viguroa- se; tulpina arborilor este dreapti si inalti, iar frunzele sunt aciculare, uninerve si persistente la majoritatea speciilor, exceptie ficdind zada—Larix decidua, ‘sae polinie ») ig. 1.34. Localizare sporilorsexuati la gimnosperme ‘8) macrosporange eu spor feminin; b) microsporange cu spori maseulini Biologiejn structura vaselor conducdtoare lemnoase sunt in ovar. Reproducerea este sexuatd, polenizarea este prezente traheidele. Florile sunt organizate in conurisi _realizati cu ajutorul vantului, fecundatia simpla. Si- sunt unisexuate. Conurile masculine constituie © manfa este compusi din embrion, mai multe cotile- singur’ floare si sunt formate din solzi purtatoride saci _doane cu substanfe hrnitoare si un invelig de protecte. cu polen, iar conurile feminine sunt inflorescente com- Clasificare: Subfilumul Gymnospermatophyta puse din solzi care poarti ovule descoperite, neinchise __cuprinde cinci clase distinete prezentate in figura 1.35. Cast Ginkgoatae Gnetatae Pinatae ‘Taxaceae Repre- lentant Ginko biloba J (ocborele pagodelor) | _Webwiachia mirabilis _| Abies alba brad) | Taxus baccarat) ~ripandic in Asia| grup ew numa 3 genurt | reciente ag, | arbor arbust cu tulpini “futpin de peste30m | —specia Welwischia— | vant i seceth Cfruncteeutimb lag, | mirabilis age in| —frmzce sunt ac bilobat,cunervsiane | Africa culare s,m ge- | tia recintl o fomafine Carac-| bifureti sforma de | ~trunchiu crete seal posstemte | (anil) x o cup rosie, care a | ehantascarese ings: | inmare parte sol |—cuprindconifercte: | ineonjoara paral simania | frunzepenat compuse, | benesesi cad toamna | —fiunzelecangte sii | brad pinl, mol |~ include spesia Sequoia ‘ispuse. In vert la vefl| ~facele au o parte Inte acoper in neg | dul jcapdnul,ienu| ganic (arborle mamut) ‘ulin exter coast mmepartea viz | pei ee are are 120 m inatime, ~ plate omamanctale trunchiult Om diametrs 5 vechime “reristente la poluare 4500 ani Fig. 1.35, Caractersticile grupelor de gimnosperme Importanta: coniferele ocupa arii largi pe glob si Aplicatiepracticé, au un important rol economic. Diferente morfologice intre frunza de brad si Lemnul loreste larg utilizatin constructii, industria cea demolid Jemnului, industria celulozei si hartiei ind va alegeti pomul de Crciun si vreti si fiti Din ragini se extrag substanje antifungice si siguri cA alegeti un brad si nu un molid, verificati cu insecticide, atentie frunzele. [até in tabelul de mai jos ce Din mugurii de conifere se obfin siropuri expecto- caracteristici au frunzele celor doua conifere: rante sistimulatoare anabolizante. [Ais ta to Fc abi (ol Multe gimnosperme sunt plante decorative si altele, oe formeaz’ paduri curol ecologic. aoe see ee |Cae sie EVALUARE = 1 Identificati cel putin cate o caracteristic& specifica fiecirui grup de gimnosperme. 2. Ce organ nouapare la gimnosperme? 3. Care este importanta ecologica a gimnospermelor? SUMAR Gimnospermele sunt plante lemnoase cu vase conducdtoare de tip traheide gi cu seminfe neinchise in fruct. Sunt numite si risinoase datorité glandelor rezinifere care secreta rasina. Cele mai rispandite gimnosperme sunt coniferele. Acestea au ridicini pivotanti, tulpina arborilor este dreapta si inaltd, iar frunzele sunt aciculare uninerve, persistente la majoritatea speciilor. Florile sunt unisexuate si in forma de conuri, cele masculine unice, iar cele feminine inflorescente. Ovulele sunt neinchise in ovar. Reproducerea este sexuata. Polenizarea este realizat cu ajutorul vantului. Capitola} $= & @$£— —@&$ —@ 47SUBFILUMUL ANGIOSPERMATOPHYTA Subfilumul Angiospermatophyta cuprinde plante superioare cu flori si seminfe inchise in fruct ‘Mediu de viata: terestru; secundar prezinta adaptari silamediu! acvatic. Modul de viata: angiospermele sunt réspandite pe tot globul pimantese, fiind plantele cel mai bine adap- tate la mediul terestru. Majoritatea speciilor sunt libere, ‘un numér restréns de genuri sunt parazite sau mixotrofe. Caractere generale: angiospermele sunt predomi- nant ierburi, dar si arbusti si arbori. Organele vegeta tive si de reproducere au morfologii si structuri variate, jn functie de mediul de viati. Vasele conducatoare Jemnoase sunt compuse din trahei (vase perfecte) mult mai eficiente in transportul sevei. Frunzele, de obicei, late, cu limb mare, prezintd stomate previizute cu mecanisme rapide si eficiente de reglare a transpiratici, Reproducerea este sexuatt ‘Organele de reproducere sunt: floarea, fructul si simanja. Florile, cu invelig floral diferentiat sau nediferentiat, sunt in general hermafrodite, astfel c@ in acceasi floare se afla atat microsporii continuti de gra- nulele de polen, cat si macrosporii aflafi in sacul embrionar. Sacul embrionar este in ovul, jar acesta este inchis in ovar, organizare specificd florii la angiosperme, Polenizarea este realizata in general de insecte, florile adaptandu-se pentru atragerea acestora prin culori, forme si substante mirositoare si hrdnitoare (polen, nectar). Fecundatia, independenta de prezenta apei si a umiditafi, este dubla deoarece gréunciorul de polen germineaza si elibereazi doi nuclei spermatici. Acestia vor fuziona cu céte dou componente ale sacului embrionar. Dupai fecundatie ovulul se transfor- rma fn slimantZ, care va fi inchs in fructul format din ovar. Adesea, fructele sunt dotate cu dispozitive care contribuic la dispersare:tepi, cérlige et. Clasificare: Subfilumul Angiospermatophyta include doui clase majore de plante exemplificate si caracterizate in figura 1.36. Gast Magnolia (etedonats) tate (anocedonats) Filia apuminose a | Malus pil it -Aoaca) __ Phaseolus gris) Fema Fabscee Familia Viaewe Repre- : entan | FV FS Si | etiamprtene tity _s infer ie) | Fama Faces : | Fagus sation (48) = 18 BiologieCasi Magnolia (cotledonate) Litlatae (monocotiedonate) (caraceise A AT Te | Tipu Pivotant ‘Adventivi, | ridin PR imesh Brassica rapa api) | ‘Tipul Ramificatd, Neramificati, | de serial, \ aula, tulping cutee \ cuerestere ‘peal | Inaivett reel Sad Rar eexe in grosne. Quercus ror (tee) Phoets dacyiera eurmal) idem epider scour ate scoan Hee S| age cee canductoare Tnerremnos | P52. |preschim Paice Ranunculus repens (oar de ae) Zea mays (oma) tin Forma frumzeler | perv eratiune Nevaiane ai palmatl_ paralels. nervatiunes Petiol sau penata. Pelargonium sonal agai) Poligonatum adoraim (esse ui Solomon) Pentanere rime; = Ses een score “Tipal de Nori aieenine. Tedifereoyat. ‘a ales Peni = de insecte. ‘adesea de vant.| Rosa cain (9) : Galanthus nivalis (give) tegument = emia Dout a salar cotledoane, | adospern Sees | ie Phaseolus vulgaris (fasole) = Zea mays (porumb) Fig. 1.36, Reprezentani i caracterele generale sle monocotledonatelor 5 dcotiledonatelor Capitolul 1 19Importanta: angiospermele reprezinti un grup variat format din circa 235 000 de speci care demonstreaza o excelent’ adaptare la mediul de via. Numérul impresionant de specii indicd importanta acestui grup de plante atat in menginerea echilibrului biosferei, cat si pentru numeroasele lor utilititi economice. Din angiosperme se extrag o serie de principii biologic active pentru fabricarea de medicamente, Multe specii sunt sursi de hrana pentru om si diferite animale domestice. Din fibrele unor plante (in, bumbac, cdnepa) se fac diverse tesituri. Lemnul unor arbori, ca ciresul, mahonul, nucul, stejarul, este un excelent material de constructie. Viata noastra ar fi imposibild fara aceste plante, Aplicatie practicd A. Analizarea floriila angiosperme Structura florilor este un criteriu de identificare a angiospermelor. Aceasta este redata simbolic prin for- mula florala. Simbolurile utilizate pentru construirea formulelor florale sunt: » (simetrie radiara;o|° (simetriebilaterala); Q floare unisexuata femining;©” floare unisexuati masculinds K = caliciu (indicele scris la baza simbolului reprezinta numérul de sepale); C = corola (indicele scris la baza simbolului reprezint4 numirul de petale); P=periant (indicele scris la baza simbolului reprezinta numarul de tepale); A = androceu (indicele scris la baza simbolului reprezinti numarul de stamine), G = gineceu (indicele scris la baza simbolului repre- zinté numarul de carpele). Cand gineccul este inferior (adica scufundat in receptacul), se plaseazi o linie deasupra simbolului G. Dac& gineceul este superior, linia este plasata sub litera G. Daca clementele unui invelis floral sunt concrescute, adicd sudate pe margini, atunci cifra care reprezint’ numarul de elemente este scrisa in paranteze, Daci numarul elementelor unui invelis floral este mare, se foloseste simbolul pentru infinit 20. Daca elementele aceluiasi invelis floral nu sunt dispu- se la acelasi nivel, numarul lor este reprezentat A+B, unde A reprezint numarul elementelor de la un nivel ‘iB numarul elementelorde la celalalt nivel. Formula florala de mai jos este a florii de maces: aTK.CAG,, 1. Corelati formulele florale de mai jos cu florile din imagini. Identificati elementele discriminatorii dintre cele trei familii de dicotiledonate. B. Adaptiri ale angiospermelor Ia polenizare ‘entomofili. Peo floare de lalea sau de crin realizati urmatoarele: 1. Observati la microscop graunciorii de polen ai angiospermelor. 2, Sectionati un ovarsiidentificati ovulele. 3. Comparati dimensiunile celor doua tipuri de spori. 4, Argumentatiaceste diferente C.Determinarea speciilor destejar Identificati speciile de stejar din zona in care locuifi sau din cea mai apropiati padure, utilizénd urmatoarea cheie de determinare: La ~ frunzele au lobii in forma de dinfi de fie- rristrau, sunt aspre si prezint& peri stelafi cer (Quercus cerris) T.b~frunzele au alte caracteristici 2.a—lyjerii nu prezintd peri 2.b—lujerii sunt prevazuti cu peri 3.a-frunze cu petiol scurt (sub I em). 3.b~ fiunzele au petiol lung (peste lem) 4.a~ frunza cu peri grupati... iu (Quercus pedunculiflora). 4.b — frunze lipsite de peri . cAmpie (Quercus robur). 5.a—lobii frunzelor sunt ingusti, ascutiti si inegali in lungime gorun de deal (Quercus dalechampii). 5.b — lobii frunzelor sunt rotunjti i au lungimi dife- tite ese orun de munte inferior (Quercus petraea). 6.a ~ frunze fara peduncul si piroase cu lungimi peste 10m... ‘gmifa (Quercus frainetto) 6.b — frunze cu petiol, paroase si lungi de maxim 8em.... vw tufan (Quercus pubescens). stejar de BiologieEVALUARE 1, Prin ce caracteristici suntangiospermele superioare gimnospermelor? 2. Enumerafi cinci diferente majore intre dicotiledonate si monocotiledonate. 3. Care sunt insusirile ce au permis adaptarea la mediul terestru a angiospermelor? SUMAR Angiospermele populeazi toate zonele globului. Sunt plante vasculare — contin fesuturi vasculare lemnoase compuse din trahei — vase perfecte. Se reproduc sexuat; organele de reproducere sunt floarea, fructul si siminga. Florile au ovulele inchise in ovar. Dupa fecundatie ovulul se transforma in siménfé, care va fi {nchisd in fructul format din ovar. Fructele potavea dispozitive care contribuie la diseminare. LECTURA PLAD Demai bine de 100 de ani, de céind Charles Darwin a publicat pentru prima oara o descriere a plantelor carnivore, aceste organisme au fascinat si fascineaza atatpe tineri cat si pe adult. Plantele carnivore sau mai exact ,,plantele insectivore“ sunt réspandite in toate zonele globului cu exceptia polilor. Existé variate specii de plante carnivore ‘cumorfologii diverse, dar toate au frunzele transformate in capcane pentru capturarea prizii. Diversitatea este consecinfa adaptari aledtuiri siformei corpului pentru supraviejuirea in condifii vitrege de viata, pe soluri mldstinoase, srace in minerale si mai ales sirace in compusi ai azotului. Raidacinile lor sunt slab dezvoltate sinuformeaziinici micorize sinici simbioze cu bacteriile fixatoare de azot. Frunzele au o fotosintezit de mica intensitate, dar secreta enzime de tipul celor produse de glandele digestive ale animalelor. Plantele carnivore cultivate in condipii speciale care le impiedicit sit isi completeze , meniul" cu hrand animal supravietuiesc, dar au talie micé siadesea nuse reproduc. Criteriul de clasificare a plantelor carnivore este tipul de capcand pe care o formeazé frunzele modifi- cate. Dupa acest criteriu se deosebesc trei mari grupe de plante carnivore:cu suprafee lipicioase, cu urne sau ale céiror frunze executa miscari rapide. Genul Drosera prezinta numeroase specii intdlnite in zone temperate i tropicale, cu forme si dimensiuni variate. Capturarea prazil este realizatd cu substanta lipicioasd care formeaza picaturi la capetele perilor de pesuprafata frunzelor. Drosera capensis (roua cerului) Capitolul 4 \TE CARNIVORE Substanta lipicioasd functioneazd apoi ca un sue gastric care digeré chimic in timp si descompune insecta. Substanjele chimice rezultate sunt apoi absor- bite de frunza. Genul Nepenthes este intélnit in Asia, Australia, Tailanda, Frun- zele, modificate in forma de urnd, ‘au indlfimi variabile cuprinse in medie intre 4 cm si35.cm, unele pot refine chiar Llitru de lichid. Dionea muscipula (capcana de ‘muste a lui Venus), singura specie a genului, este cea mai faimoasi dintre toate plantele carnivore datoritdé modului unic si eficient in care isi captureazéi prada. Capcana Tui Venus este compusa din frunze —_Nepenthes alata (uleiorul tropical) mici care poarté jepi modificagi dispusi pe marginile celor doud ju- mata simetrice ale fruncelor devenite capcane. Pe fata superioara, fiecare jumatate de frunzit poarté trei tepi senzitivi care daca sunt atinsi de doud-trei ori determina indoirea rapida a celor doua judi de fruncii una peste cealalta siprinderea insecteiintre suprafetele lor. Dionea muscipula (capcana de muste a lui Venus) Odati pliata, frunza secreta encime digestive care vor descompune prada. Dupd céteva zile frunza se redeschide sipiciiturile de ploaie vor spata resturile,lejunulu™ 21REGNUL ANIMAL, Regnul Animal cuprinde 35 de increngaturi (filu- ‘muri) care reunese peste 1 000 000 de speci dintre care 95% sunt specii nevertebrate si doar 5% sunt vertebra~ te, Organismele animale au urmitoarele caracterstici sunt pluricelulare, motiv pentru care sunt numite si ‘metazoare; sunt heterotrofe si au ca substantl de rezer- va glicogenul; celulele sunt lipsite de perete celular de natura celulozica; au tesuturi diferentiate; se reproduc sexuat; stadiul diploid este dominant in existenta lor. Diferentiazi gameti si in urma fecundatiei se formeaza celula ou care parcurge mai multe etape de dezvoltare: morula, blastula, gastrula (fig. 1.37). in cadrul dezvoltitii ontologice a metazoarelor, fiecare foitd embrionara va diferentia structuri specifice: ectoderm — tegument, sistem nervos; endoderm — sistem respirator, sistem digestiv; mezoderm — sistem circulator, sistem osos si muscular. cella ow igoo Be) eo - | bastocel Aa~ ry ee cedoderm Fig. 1.37. Dezvoltarea ontologic8 a metazoarslor Se considera cd au ancestori din grupul protistelor cucaracter de animal ~flagelate. Principalele filumuri ale Regnului Animal sunt: Porifera, Cnidaria, Plathelminthes, Nemathelminthes, Mollusca, Annelida, Arthropoda, Echinoderma, Chordata. Be *Filum Porifera (spongieri): cuprinde aproxi- mativ 9 000 de specii. Numele de ,poriferi" este dat de ‘numerosii pori care perforeaza peretele corpului, iar cel de spongieri de la spongind, substanta care intra in aleituirea peretelui corpului. Au dimensiuni cuprinse intre cétiva milimetri gi peste un metrudiametru. Mediul de viata: acvatic dulcicol si salmastru. Modul de viagii: sedentar. Spongierii traiesc fixati pe fundul apei sau pe diferite suporturi. Unele speci sunt solitare, altele sunt coloniale. Caractere generale: corpul spongierilor este fie lipsit de simetrie, fie are simetrie radiara,fiind perforat de por’ inhalanyi $i un singur orificiu exhalant numit oscul. Peretele corpului este alcatuit din doua straturi de celule: ectoderm la exterior si endoderm interior (fig. 1.38). intre cele dout straturi se afla ectomezen- chimul, strat de natura gelatinoasi in care se afla filamente de spongind si spiculi de siliciu sau calear (confera rigiditate), precum si rare celule ameboidale. Desi celulele sunt diferite, nu se recunose tesuturi veritabile datorité slabei specializari celulare. Spongierii se hrinese cu particulele organice pe care le refin din curentul de api ce trece continuu prin cavitatea generala a corpului. Apa pitrunde prin pori si este eliminatd prin oscul. Fluxul permanent de lichid este intretinut prin migcarea cililor celulelor endodermice — coanocite ~ celule cu flageli inconju- rati la baz de un guleras gelatinos. De la endoderm, particulele nutritive ajung prin difwziune la toate celulele corpului. Schimbul de gaze se realizeazii la nivelul peretelui corpului, iar resturile nefolositoare sunt eliminate direct in apa, Reproducerea este asexuati si sexual, Asexuat, inmultirea se realizeaza prin fragmentare, spongierii avand o mare putere de regenerare. inmulfirea sexuati se realizeazi prin gamefi produsi de acelasi individ ~ hermafroditism, Larva rezultata dupa fecundatie este mobil si dupa un timp se fixeaza devenind unnou adult. oxcul por por ectoderm endoderm Aaget coanoeit Fig. 1.38, Spongier BiologieClasificare: Filumul Porifera cuprinde clasele Calcarea, Demospongia si Hexactinellida. 1. Clasa Calcarea se individualizeaza_ prin prezenta spiculilor de carbonat de calciu in ectomezenchim. Popu- leazi mii tropicale pe langa (arm, ajungand pa- na la adancimi de 2000 demetri (fig. 1.39). 2. Clasa Demospongia este cea mai numeroasa din- tre clasele de spongieri. Spiculii sunt din spongind, sili- ciu sau alte substanfe organice. Toate speciile de spongi- eri de apa dulce fac parte din aceasta familie (fig. 140). Fig. 1.39. Sycon ciliatum (sicon) Fig. 1.40, Halichondria panicaea (miez de paine) — detaliu 3. Clasa Hexactinellida cuprinde spongieri_cu spiculi de siliciu. Corpul este alcatuit din sinciti. Este considerati cea mai veche clas de spongieri, multe dintre speci fiind disparute (fig. 1.41). a) Dee Fig, 141. Rhisopotterion crierosum (spongier je sticlé*) 4) individ; b) colonie Importanga: spongierii sunt filtre vii pentru apele dulei si sArate pe care le populeaz& (un spongier de numai 10 em inaltime filtreaza peste 20 I de apa pe zi). Cateva specii fra spiculi de siliciu sunt folosite ca bureti de baie, Unii spongieri sunt adgpost pentru artropode cu tegument moale. Filum Cnidaria: cuprinde celenteratele, animale cusimetrie radiar‘ si didermice. ‘Mediul de viafit: acvatic dulcicol sisarat. Modul de viagii: solitar sau colonial, mobil sau sedentar. Sunt pridatori. Caractere generale: corpul celenteratelor are for- ‘ma de sac prevazut cu un orificiu buco-anal inconjurat de tentacule cu ajutorul cdrora prind prada. Peretele corpului este compus din doua straturi de celule: ecto- derm (exter) si endoderm (intern). Intre cele doud straturi existé o patur’ gelatinoas’ numita mezoglee. In structura peretelui corpului se diferenfiaza fesuturile, Eetodermul este format din diferite tipuri de celule dispuse pe un singur strat (celule micepiteliale, senzoriale, enidoblaste sau urzicitoare); mezogleea confine celule nervoase dispuse in refea, iar ectodermul confine celule flagelate care alterneazi cu celule care secreta enzime digestive (fig. 1.42). » clu de sustinere peretcle al ectoderm — 2 om ‘mezoglee cnidoblast | ‘nism — omy celal ~~ senzorialé cavitatea__ ‘cell corpulut ‘mioepiteliali ») Fig.1.42. Structura corpului la Hydra viridis (hidra) 1) cnidoblaste; b) structura peretelui corpului; e)hidra Hrana paitrunde prin acelasi orificiu prin care sunt climinate resturile nefolositoare sicelulele sexuale. Ci celulelor endodermului asigurd circulatia substangelor si faciliteaza schimburile cu mediul inconjurator. Locomotia se realizeaz prin contractia celulelor mioepiteliale, Nu au organe diferentiate. Celenteratele se inmulfesc asexuat prin inmugurire si sexuat formand o larva ciliata, caracteristicd numita planula. Exist dou forme morfologice in cadrul increngaturii: forma fix polip si forma mobilé—meduza. Clasificare: celenteratele includ trei clase: Hydrozoa, Scyphozoa si Anthozoa. Clasa Hydrozoa: cuprinde specii care altemeazi intre stadiul de polip si cel de meduz&, primul find do- inant, Chiar daca stadiul de meduza se diferentiaza, el imine adesea fixat, Reprezentant al acestei clase este Hydra viridis (fig. 1.43) care toata viata se afla in stadiul de polip. Acest reprezentant este dulcicol, dar Capitol 4 —$—$=$= $ <$<_$_ > _ _ _ _ <_< <__$__<_ <_< 23majoritatea hidrozoarelor sunt marine; speciile coloniale trdiese numai in apa saat. O particularitate structurali a acestora este lipsa celulelor in mezoglee. Fig. 143, Hidra viridis (bidra) Clasa Seyphozoa: include meduzele exclusiv ma- rine, multe otrivitoare, unele chiar letale. Dimensiu- nea lor variaza de la cétiva milimetri diametru la peste doi metri. Cea mai mare meduzi este Cyanea arctica, cu tentacule de peste 40 m. Specia Aurelia aurita populeazi Marea Neagri; are forma de clopot, cavitatea corpului este impartité in patra pungi stomacale, neuronii sunt concentrati in ganglioni nervosi 5i in inele nervoase la marginea umbrelei. Se deplaseazi prin inot sacadat (fig. 1.44), Fig, 144, Aurelia aurita(meduza de curent rece) *Clasa Anthozoa: cuprinde cele mai renumite celenterate prin speciile de corali sau frumoasele anemone de mare care apartin acestui grup (fig. 1.45). Mezogleea contine carbonat de calciu care constituie un adevarat schelet extern, In timp, acest ,schelet™ a dus la formarea recifelor coraliere. In aceasta clas nu se inregistreaza stadiul de meduza. Sunt specii solitare si coloniale. 48, Carallium rebrum (mrgeanl rosu) Cavitatea corpului este imparjita de septuri radiare selerosepturi— in loji care marese suprafata de di- gestie. Dispozitia acestora la unele forme fosile de- ‘monstreazi tendinta spre simetria bilaterald (fig. 1.46). 24 Fig, 1.46. Dispoziia septurilor interne la corali a) seleractnian; b) Fugos Importanta: rolul ecologic al celenteratelor const in faptul cd se constituie ca verigi in lanturile trofice, fie ca parti componente ale planctonului, fie ca speci de dimensiuni mari care nu intra in diverse asociatii cu alte vietuitoare, Coralii constituie adapost pentru alte viefuitoare. Din punct de vedere economic, ,,scheletul" corali- lot poate constitui materie prim pentru fabricarea unor obiecte decorative Aplicatiepracticd Observarea organizarii interne la antozoare Imaginile de mai jos reprezinti dowd specii de corali: Tubastraea (a) si Lithostrotionella (b) Comparati cele doua imagini cu cele din diagrama de Ja figura 1.46. Precizati tipul de aranjament septal pentru fiecare specie de coral Dispozitia septuilor interne la coral Filum Plathetminthes: cuprinde viermii lati— cele ‘mai simple animale tridermice (au trei straturi funda- mentale de celule prin aparitia mezodermului intre ectoderm si endoderm) sicu simetrie bilaterala. Mediul de viati: umed sau acvatic (dulcicol sau salmastru), dar si in corpul altor animale. Modul de viata: liber sau parazit. Caractere generale: viermii lati nu au 0 cavitate interna si, ca urmare, forma corpului este turtitd Capul este diferentiat la polul anterior al corpului prezinté doi ochi simpli. Sistemul nervos central, ‘compus din ganglioni nervosi si cordoane nervoase, demonstreaz fenomenul de centralizare. Viermii lati au un singur orificiu buco-anal. Majoritatea nu au sistem circulator, tubul digestiv este adesea foarte ra- ‘mificat pentru a asigura difuziunea nutrimentelor in tot corpul. Excrefia este realizata de structuri simple care elimina produsii in intestin. Nu au sistem respirator si circulator. Reproducerea este asexuatl (prin regene- rare) si sexuaté (viermii lati sunt hermafroditi). BiologieClasificare: viermii lati sunt grupati in trei clase, ale céror caracteristici sunt descrise in figura 1.47: Chast “Turbellaria “Trematoda Cestoda weoiee. = carlige- Repre- zentantt orificiul cordon uco-anal —_nervos us Fasciola hepatica Eyplanara gonocephala(lanatie) (iermete de gilbeazt) “oem soli (tenia) ~ speci liber, acvatice ~ endoparzii ~endoparaziti a forma de func —ipsese el de a suprafaa compu Corp lung inform de panglic format = ms au vente forma de franz din sotex 3 proglote Carne. | —aucelue ciliate a suprafqacorpului | —au ventuze au ventze 9 lige teristie: | autab digesv ~ au tub dgesiv pss cli din ealuele de la supraaya au organe de sit ~ Adult nu au organe de sim corpus tubuldigestv ~au stad lavare in alte gezde ~ adult nd au organe de simp extrem de prolific fu stad larvare in le garde prolife: Fig, 1.47, Caracterele generale ale viermilor lati Importantit: viermii lati liberi au rol ecologic deosebit hrinindu-se cu resturi ale animalelor moarte. Speciile parazite produc daune animalelor domestice, iar din punct de vedere stiintific demonstreazi adaptarile structurale si functionale consecutive vietii parazitare. Descifrarea ciclului de viafa al viermilor paraziti a permis luarea masurilor profilactice pentru limitarea imbolnavirilor. Filum Nemathelminthes (grec. nemathos = filament): cuprinde circa 500 000 de speci de viermi cilindrici din care au fost descrise numai 15 000. ‘Mediul de viata: nematodele traiesc in cele mai va- riate nise ecologice (sol, apa) ale globului pamantesc. Modul de viata: liber sau parazit. Caractere generale: nematodele sunt viermi nesegmentafi, multe dintre specii sunt microscopice, dar sunt si speciile parazite care pot depasi 1 m. Corpul cilindric, cu simetrie bilaterald, acoperit cu o cuticul invelig flexibil lipsit de cili sau flageli sub care se afl muschi dispusi longitudinal. Tubul digestiv are orificiul bucal separat de orificiu! anal. Nu diferen- EVALUARE, 1. Care sunt caracteristicile fundamentale ale animalelor? tiaza sistemele circulator si respirator. Reproducerea este sexuata, sexele sunt separate si prezinté un accentuat dimorfism sexual (femela este mai mare decit masculul). Reprezentantii care paraziteazi omul sunt limbricul (Ascaris lumbricoides) (fig. 1.48) — parazit intestinal, trichina (Trichinella spiralis) — provoacd trichineloza formand chigti in musculatura, Wuchereria — provoaca boala elefantiazis la om prin blocarea circulatiei limfatice, Fig. 1.48, Ascaris lumbricoides (limbricul) Important: nematodele libere populeazi toate nigele ecologice constituind verigi in lanturile trofice. Nematodele parazite sunt raspunzittoare de produ- cerea multorboli laplante, animale, inclusiv laom. 2. Enumerati tipurile de celule din peretele corpului spongierilor si precizati rolul fiecdreia. Prin ce se deosebesc polipii de meduze? 4, Prin ce caractere se aseamana planaria cu tenia? 5. Care sunt caracterele de superioritate ale nematodelor? SUMAR Toate speciile de animale din inerengaturile Spongieri, Celenterate, Platelminti si Nematode sunt lipsite de o adevarata cavitate a corpului adic celom. Aceste animale sunt acelomate. Caracteristicile acelomatelor sunt cuprinse in urmatorul tabel: Capitol 4 —$—$—$ = $ @™£&£@—@&@$ @ —_____— 25oa aoa i = FILUMUL ANNELIDA ‘Anelidele sunt viermi inelati,tridermici, cu 0 veri- tabila cavitate general a corpului (celomati) si cu simetrie bilateral. “Mediu de viaga: terestru siacvatic. ‘Modul de viata: majoritatea speciilor sunt libere, unele sunt ectoparazite. ‘Caractere generale: viermii inelati au corpul format din inele - metamere— care corespund unei comparti- tmentiri interme numiti metamerie. Partea extend a inveligului corpului este acoperité de cuticuli umedi st transparenti. in peretele corpului exist muschi dispusi jn doud straturi, cel extern circular si cel intern longitu- dinal. Unele anelide poseda pe fiecare metamer cite 0 pereche de apendici numiti parapode , Parapodele poar- {i epi rigizi numiti cheti curol in trdrea pe substra. ‘Cu exceptia primului siultimuluiinel, toate celelal- te inele au structuri identice; segmentele tubului di- gestiv, ca gi sistemele circulator, excretor si nervos, se repetd in fiecare metamer. Aparitia metameriei corpu- ui sporeste pe de o parte capacitatea de supraviefuire, plexe si independente ale segmentelor corpului. Din ecesitatea de a coordona aceste migcari, sisternul nervos al anelidelor se dezvolta producdndu-se 0 con- centrate la polul anterior al corpului, fenomen numit cefalizare, Celomul constituie un veritabil schelet hidrostatic asupra cdruia muschii actioneazi in timpul contractiei producdnd presiunea ce determina alungirea corpului (prin contractia fibrelor circulare) si scurtarea corpului (prin contractia fibrelor longitudinale). Migc’- rile de acest tip pot fi limitate numai la anumite regiuni ale corpului printr-o bund coordonare nervoasi. Sistemul nervos este format din creier ganglionar si perechi de ganglion’ ventrali in fiecare segment al corpului—sistem nervos sealariform. Suprafetele de schimb al gazelor sunt tegumentul branhiile. Circulafia este in general inchisé. Reproducerea este sexuati, exist specii herma- frodite si sexe separate, Sunt cateva specii la care se inregistreazi fenomene de inmugurire. Clasificare: Filumul Anelida cuprinde trei clase, iar pe de alt parte permite realizarea de migedri com- ale ciror aracteristici sunt cuprinse in figura 1.49. Chast "Polychaeta = Reprezen- tan Nereis (viermele de nisip) “Lumbrcus terrestris (cima) Hirado medicinal (iptoarea) aul de vial marin, pei ibere | —mediul de vig apa dulce sau sol umed Teetoparzite pre ch am pose “falcha 9 permode Ccarac- | ~preznté chi i parapode oP Tipese, che pain ~ firs chet si terltel | ~ausexe separate : —hermafrodite = prea ventu Ducal analt ~fecundaie inte fecundsie ineruigtd —hermafrdite ett direct noi embrioni fk dezvolre| ~fecundaie incruciett = _larvara; sunt speci vivipare — nu exist stadii larvare_ Fig. 1.49. Caracterele generale ale anetidelor BiologieImportanja: anclidele terestre, sipand galerii si hrdnindu-se cu pimént, sunt de mare important in agriculturé, optimizind oxigenarea, umiditatea, pH-ul, compozitia solului. Ramele contribuie la ‘descompunerea frunzelor cazute toamna dupa toamni, participand astfel la circuitul materiei in natura. Aplicatie practicé Observatii asupra morfologiei si organizatiei internearamei ganglion cerebroizi ‘ant ganglionar ventral faringe pinimi* contract aie whe vas dorsal stomac Intestin vas dorsal Lumbricus terrestris (ima) Materiale necesare: Rame (conservate in alcool 70% sau formol 5%), tava gi trusd de disectie, lupa, ace cu gimilie, pipet, solutie de acid azotic (5%). Ramele se pot colecta in orice anotimp, cu exceptia iernii, mai ales dupa ploaie. Moddelucru: A. 1. in tava de disectie parafinata se agaz rama cu fafa dorsal in sus (aceasta este mai inchisa la culoare). EVALUARE 2. Se fixeazi rma cu ace de gamilie infipte unul la polul anterior (mai ascufit) si altul la polul posterior. (mai rotunjit i Lit 3. Cuajutorul lupei se identifica: a) numiirul de segmente —intre 100 si 180; ») orificiul bucal situat in primul segment al corpului—prosomiu; ¢) chefii chitinosi dispusi pe patra siruri longitu- dinale pe suprafata corpului; 4) porii exeretori dispusi din segmental 5 si pana la penultimul segment; ¢) daci rama a fost colectatd primivara si vara, pe segmentele 32 si 37 se aflé o ingrosare in forma de sa numiti clitelium, cu rol deimperechere si de formare a coconului, structurd in care se formeaza inveligul si se dezvolta ouale. B. 1. Schimbafi pozitia rimei, fixind-o cu fata ventrala in sus. 2, Sectionati rama pe lungime dupi o linie lateral fafa de linia mediana. 3. Fixafi tegumentul cu ace de gimilie si cu ajutorul lupei identificati: a) perelii interni care delimiteaza la interior inelele corpuluis b) tubul digestiv alb-galbui pe care se observa vasul sangyin dorsal, iar in porfiunea anterioaré 5 inele vasculare cu rol de inimi; ©) ganglionii nervosi cerebroizi - inelul nervos periesofagian; 4) ridicafi cu pensa tubul digestiv, picurati solutie diluati de acid azotic si observati lantul ganglionar reprezentat de perechi de ganglioni in fiecare inel; ¢) organele excretoare, nefridiile, care au un capat latit ca o palnie de la care pomeste un tub fin ce se deschide la exterior in segmentul imediat urmator; 1) organele genitale: masculine (testiculele) in seg- ‘mentele 10, 11 si feminine (ovarele) in segmentul 13; 2) desenafi organizatia intend a ramei observate. wereierul" si 1. Care sunt elementele de superioritate ale anelidelor in comparatie cu filumurile anterior studiate? 2, Ceroluri indeplinesc ramele in natura? 3. Descriefi relatia dintre modul de locomotie si sistemul locomotor al anelidelor. SUMAR | eS oe oS Anelidele (viermii inelafi) sunt animale tridermice, cu simetrie bilaterala si corp segmentat compus din inele sau metamere delimitate in interior de pereti. Majoritatea speciilor sunt libere, acvatice gi terestre. Cu excepfia primului 5 ultimului segment, celelalte segmente ale corpului au structuri asemandtoare, Sunt clase care prezintd prelungiri ale segmentelor numite parapode gi fepi chitinosi numifi cheti, infipfi in tegument. ‘Au toate sistemele de organe diferentiate: sistem nervos scalariform, tub digestiv cu orificiu bucal si anal, sistem circulator inchis, o pereche de organe excretoare in fiecare metamer. Reproducerea este predominant sexuati, dar existi omare putere Capitolul 4 27FILUMUL MOLLUSCA Reuneste aproximativ 80000 de specii de ani- male nevertebrate cu corpul moale printre care se numira lenfii melci, sedentarele scoici si activele caracatife. Numarul speciilor de moluste este mai mic decét al artropodelor, insi au dimensiuni impresionante (calmarul urias cdntireste cfteva tone siare 16 mlungime). ‘Mediu de viagi: terestru si acvatic, Modul de viaga: liber. Caractere generale: molustele sunt animale trider- mice celomate, nesegmentate, cefalizate cu simetrie bilateral’ (exceptie fac melcii care datorité risucirii au picrdut simetria bilaterala). Corpul este compus din cap, picior musculos anterior si_masi viscerala posterior. Tegumentul fin formeaz un pliu numit ‘manta care acoperd masa viscerala si secret& cochilia sau exoscheletul cu rol protector. Cochilia incomoda in migcare se reduce sau dispare la speciile foarte mobile. Tot mantaua delimiteaza si cavitatea paleal — in care se afla suprafata de schimb a gazelor respi- ratorii reprezentati de branhii sau plimén. Sistemul nervos este aledtuit din ganglioni nervosi cerebri pediosi si viscerali, conectati prin cordoane nervoase. Sistemul digestiv are orificiile bucal si anal separate, iar in gura exist radula, pies care marunteste hrana. Sistemul circulator este compus din inima si vase discontinue (sistem circulator deschis). Reproducerea ‘este sexuata, iar fecundatia este, in general, interna. Clasificare: Filurmul Mollusca cuprinde 6 clase, dintre care trei sunt majore: Gastropoda, Bivalvia, Cephalopoda. Caracterele specifice acestor clase sunt prezentate in figura 1.50. Chast Bivalvia ‘Cephalopoda Repre- entang! Helis pomatia (meal de livad) Mytilus edulis (ii) (Qctopus vulgaris (erecta) Terese, aevatice Tacvatce Taevatee asimerce = Simetre bilateral = Smetnebilatoala fn impul dezvoltri arate masa Soap comprimat lateral ncis inte dua valve| coc redus, uneor absent visceral ese rsuci — cap redus,ipsesetentaculele cap foe bine diterenfa, entacuele costlie dnto singur ples de bicet | — pezinl brani Sich bine dezvolst | fn forma conicd —fehninese cu particule retinue prin rare | — au brani ~prezintl cap, ochi si tntaculesenzoriale_| — feundapi extern tu adalé i cle comos ea de papagal ~Formele terest au pid, cel acvatce apt elimindndlichid de culoaea aubranhit, ‘cemeli pentru a inela urmiitorit su radula ~ fecundafie iter a situa anterior feeundate interns | Fig, 1.50, Caractere generale ale moustelor Importanfa: molustele reprezint& verigi ale lanju- rilor trofice contribuind la susfinerea si perpetuarea speciilor. In mediul acvatic au rol de filtre vii care con- tribuie la purificarea apei. Molustele au si utilitate eco- nomic&: hrand, materie prim& pentru confectionarea EVALUARE 1. Care este alcdtuirea generalé a corpului molustelor? bijuteriilor, Scoicile producdtoare de perle sunt cultivate in mari calde, regiuni de unde a fost pescuitd perla ,,Lao-Tze' in forma de creier uman si care cént reste 6 kg. Unele specii sunt dauntoare, fie distrugind egumele (Limax), fie avand o muscétur’ toxicd. 2. Prince insusiri se diferentiaza cefalopodele de celelalte clase de moluste? 3. Care este relatia dintre modul de viata activ al cefalopodelor si organele lor de coordonare? SUMAR Molustele sunt nevertebrate cu corp moale, celomate, tridermice, cu simetrie bilateral (exceptiind mele’ Corpul este compus din cap, masa viscerala si picior musculos. Tegumentul se prelungeste cu mantaua— val fin care imbraci tot corpul si produce cochilia calcaroas& ce protejeaz’ corpul majoritiii molustelor. 2. $$$ i iologiio’FILUMUL ARTHROPODA Filumul Artropoda (gr. arthron=articulatie, podos = picior) este cel mai mare dintre filumurile regnului animal cuprinzind aproximativ 75% dintre toate speciile cunoscute. Au fost deserise circa 900 000 de specii de artropode, multe ins au ramas ined de identificat si descris. fn grupul artropodelor sunt inclusi paianjenii, scorpionii, cdpusele, mustele, miriapodele. Mediul de viata: datoritd adaptarilor morfologice si fiziologice ale diverselor specii, artropodele popu- ieaza toate mediile de viati (acvatic, trestru siaerian). ‘Modul de viafit: artropodele sunt specii libere sau parazite. Multe specii formeaza comunitifiin care indi- vizii detin funcfi specifice: albine, furici, termite ete Caractere generale: arttopodele sunt metazoare tridermice cu simettie bilaterald. Au dimensiuni varia- bile (de la cele microscopice, pana la lungimi de 3 m). Corpul, protejat de un exoschelet chitinos produs de tegument si refficut periodic prin napérlire, este segmentat. Acesta este compus din cap, torace $i abdomen (unele clase au cefalotorace format din unirea primelor doud segmente), care difera morfo- structural {ntre ele si prezinté apendice articulate. Toate sistemele de organe sunt bine dezvoltate. Locomofia este asigurati de apendicele articulate acionate de muschi antagonici. Primordial sunt trei perechi de apendice, secundar s-au diferentiat apendice ca specializar la diverse medii si moduri de viaté Digestia este asigurati de un sistem digestiv complet diferentiat, cu orificiu bucal, tub digestiv si anus. Gura este prevazuti cu piese bucale adaptate pentru infepat, mestecat, rupt, supt. Sistemul nervos, marcat de o cefalizare avansata, prezinti un creier ganglionar si ganglioni nervosi perechi in fiecare segment al corpului. Organele senzoriale sunt bine dezvoltate si reprezentate de ochi simpli si compusi, antene, organe de echilibru, receptori auditivi, chemoreceptori siperi senzitivi, Excretia este asiguraté de diverse structuri ca: glande coxale si maxilare, tubi uriniferi care se deschid in tubul digestiv. Sistemul circulator, format din inima si vase, este de tip deschis. Sistemul respirator prezint& ca suprafete de schimb © mare diversitate de structuri ca branhii, trahei, plamani sichiar suprafata corpului. Reproducerea este sexuatd. In general, sexele sunt separate, prezentind adesea dimorfism sexual. Fecundatia este interna; exist’ specii ovipare,vivipare si ovovivipare. Dezvoltarea larvard se realizeaza prin metamorfoza completa (cu stadii imobile si mobile) sau incompletd. Clasificare: Filumul Arthropoda cuprinde mai multe clase dintre care trei sunt caracterizate in figura 1.51. Casi Crustacea Arachnida Insecta Reprezentanti Palinurus vulgaris (langusta) Aranea lobata (panjen) Locusta migratoria (Vieusta) — scvatck tort terete, avvatioe Corp format din cefalotorace si abdomen | — corp format din cefalocorce si abdomen |— corp format din cap, trace yi abdomen — exoscheletimprenat cu carbonat de caleial — och simpli ~o pereche de ochi compusi st och simpli = Sporechi de picioare articulate, prima | — ipsa antenelor — adesea organiza in grupuri adesea prevazuti cuclest pau perechi de picioare articulate |-membri grupurilor manifests comporta- Caracteristici |~0 pereche de ochi compusi TEchimbul de gaze se realizeazi prin | mente sociale si sunt dependent de co- gurl cu cel pujin tei piese bucale pliméni, rahel sau brant ‘municares tact si chimicd = schimbol de gaze prin brani — Bre stad lacvare | tre perehi de picioare ariculate = dezvoltare larvard direct eprezenlani: scorpion, péianjen, _|-schimbul de gaze prin rahe ~reprezentanf: rae, crab, cilop, pduche, cpus ete | éezvoltare larva prin metamorfora puricele de api, crevet,langust etc |-reprezentanji: muse, tnjar, fumicd, albin buburuzs, gdndac de bucivie et. Fig. 1.51, Caracterele generale ale artropodelor Capitolul 4. ——_$_ $ $________________—-._29Importanti: specii de artropode se giisesc in toate tipurile de ecosisteme, intrind in competitie pentru hrand cu o mare diversitate de viefuitoare, inclusiv ‘omul, $i rispdndind numeroase boli. O functie impor- tant& si benefica pentru alte specii este rolul artropo- delor in polenizarea plantelor. Alte avantaje: unele EVALUARE 1. Care sunt principalele elemente de superioritate ale artropodelor 2. Ceasemanairi exist intre anelide si artropode? artropode sunt sursi de hrand, altele sunt utile pentru obfinerea unor medicamente, productia de matase sau productia de miere, mentin echilibrul populatiilor prin parazitism si hiperparazitism, mai ales insectele. Multe dintre formele parazite se hrinesc cu vegetale, fiind un real pericol pentru productia agricola. ‘comparatie cu anelidele? 3. Care credeti cd sunt factorii care au limitat evolutia artropodelor? SUMAR, : Artropodele sunt animale nevertebrate, tridermice, celomate cu corp segmentat si simetrie bilaterald. Sistemul nervos este putemic cefalizat si centralizat. Corpul este protejat de exoschelet care este compus din chitind si “uneori carbonat de calciu. Tipic, fiecare segment al corpului are o pereche de apendice compuse din segmente _ articulate care sunt utilizate pentru locomotie, hranire sau / si ca receptori senzoriali. Au inima dispusa dorsal si ccirculatie deschisa. Se reproduc sexuat si majoritatea speciilor au o dezvoltare larvara prin metamorfozi. LECTURA SUCCESUL ARTROPODELOR IN CUCERIREA TUTUROR NISELOR ECOLOGICE Cusiguranja, pe arena evolufiei lumii vii artropode- lesunt invingatoare. Ele isidemonstreaza succesul prin imensa diversitate, impresionantul numér de specii, vasta distribufie, multitudinea mecanismelor de apaira: re si adaptare la schimbarile conditlor de mediu, Céi- teva dintre cele mai importante motive care le-au per- ‘is atingerea acestor performanfe sunt urmétoarele: + Diapauza— stare de viaté latenta in care sunt ince- finite procesele vitale; reprezintit 0 modalitate prin care insectele reusesc si depiseasci perioadele nefavorabile. ¢ Mimetismul — imitarea morfologiei unor reprezentanti care au arme de aparare, de cditre cei fara astfel de arme, pentru ase proteja de pradatori ¢ Exoscheletul—asiguré apararea pasiva. + Apirarea activi — prin venin, substanje toxice, iritante eliminate in mediu sau inoculate prin infepaturi, vitezé mare de deplasare,comportament de intimidare, comportament social. ¢ Comunicarea in cadrul grupurilor sociale are diverse semnificafii: atragerea partenerilor, avertizarea pericolelor sau marcarea teritoriilor. Aceasta se realizeazé prin diverse tipuri de semnale: semnale chimice—feromoni; ~semnale vizuale—bioluminescenfai ~semnale sonore—emitere de sunete; ~semnale tactile—atingeri *FILUMUL ECHINODERMATA Filumul Echinodermata cuprinde stelele de mare, castravefii si aricii de mare, speci care populeazi adéncurile marilor si oceanelor, habitate la care s-au adaptat printr-o serie de caracteristici specifice, Mediul de viagét: acvatic marin. Modul de viata: specii libere, sedentare, rar pelagice; nu existd echinoderme parazite, Caractere generale: echinodermele adulte au sime~ trie radiara sau pentaradiara. In peretele corpului exist un endoschelet compus din plici impregnate cu calciu si prevazute cu spini care ies la suprafafi, perforand tegumentul. Corpul, fird si diferentieze cap, are un pol oral unde este situat orificiul bucal si opus acestuia polul aboral cu orificiul anal. Cavitatea corpului — celomul — este compartimentat, iar in unul din com- partimente se afla un sistem de canale care formeazi sistemul ambulacrar. Acesta se continua la exterior cu tuburi in forma de ,picioruse™ prevazute cu ventuze terminale. Miscarea, sensibilitatea, schimbul de gaze gi circulatia sunt realizate prin sistemul ambulacrar — sistem hidrovascular. Nu au organe specializate pentru exeretic. Reproducerea este asexuati i sexuati. Stelele de mare, daci sunt fragmentate, fiecare fragment poate regenera intregul organism, Sexele sunt, in general, se- parate, dar exista si specii hermafrodite, Fecundatia este extemi, Larvele au simetrie bilaterala si sunt mobile, Clasificarea: Filurmul Echinodermata cuprinde cinci clase, dintre care mai studiate sunt; Asteroidea, Echinoidea si Holothuroidea, Céteva dintre caracterist cile acestor clase sunt enumerate in figura 1.52, 30? A@oo-a A inicioChaat “Holothuroidea Repre- zentanti CCeramaster patagonicus (stea de mare) Cucumaria tricolor (castravete de mare) ci ~ form de sea aplatizat ~ forma alungiti teristic ~ simetrie pentaradiars |2 Iipsesebrajele = —__tipsese spinit Fig. 1.52, Caracterele generale ale echinodermelor Importanta: in ecosisteme, echinodermele prida- toare, cum sunt stelele de mare, limiteaz extinderea EVALUARE 1. Ce tipuri de simetrie au speciile de echinoderme? 2. Care sunt rolurile sistemului ambulacrar? numericd a populafiilor de moluste, mentinand echili- brul ecologic. Unele specii sunt comestibile. 3. Cecaracteristici ale echinodermelor sunt consecinfe ale sedentarismului? SUMAR, Echinodermele sunt speciilibere, sedentare, care populeazi mediul acvatic mari Corpul are simetrie radiar’ sau pentaradiara. Au endoschelet compus din plici calcaroase. In cavitatea corpului exist un ansamblu de canale care formeaza sistemul ambulacrar. Acesta are rol in miscare, sensibilitate, respiratie, circulatie. Echinodermele nu au structuri excretoare. Sexele sunt separate sau sunt hermaftodite. Fecundafia este externa, Reprezentanti: steaua de mare, castravetele de mare, ariciul de mare. FILUMUL CHORDATA cuprinde o inima, vase de singe si singe in care hemoglobina din globulele rosii este rispunzatoare de Animalele reunite sub numele de cordate ne sunt cele mai apropiate deoarece cuprind alaturi de alte vertebrate si specia umand. Chiar daci cele mai cunoscute cordate au coloana vertebrald, nu trebuie ins si credem cA toate cordatele sunt vertebrate. Caracteristicile comune tuturor cordatelor, chiar daca acestea apar in perioada embrionara si nu persist pe toatd durata viefi lor, sunt urmatoarele: cordon nervos dorsal — banda de fibre nervoase care coboara pe partea dorsali a corpului; aceasté structurd realizeaz conexiunea dintre creier si organe camuschi, viscere; — notocord — ax intern cartilaginos situat sub cordonul nervos dorsal susfinndu-I; — fante perifaringiene — deschideri prin care interiorul gatului este conectat cu exteriorul; aceste fante devin la unele specii branhii cu rol de schimb al gazelor respiratorii; — coada — expansiune a corpului situatd posterior fafa de orificiul anal; — sistemul circulator este, in general, inchis si Capitolul 1 transportul oxigenului; —musculatura corpului este segmentati; - orificiul bucal se diferentiaza in timpul dezvol- tirii embrionare dupa diferentierea orificiului anal (deuterostomieni); — reproducerea este sexuatii si, in general, sexele sunt separate, Filumul Chordata cuprinde trei subfilumuri importante: Urochordata, Cefalochordata si Vertebrata. *Subfilum Urochordata: cuprinde cordate numite si tunicate, dar si mai bine cunoscute sunt sub numele de,,stropitoare de mare“. Mediul de viata: acvatic. Modul de viatit: spec nice, sedentare Caractere generale: corpul adultilor este simpli- ficat, ca un sac cu doua orificii: sifonul bucal si sifonul cloacal. in interiorul corpului apa este filtrat sisuntretinute particulele nutritive. libere, majoritatea bento- 341Larva acestor animale este mobild si prezinta notocord. Aceasta larva petrece un timp inotind liberd, dupa care se fixeaza si toate structurile interne caracteristice cordatelor dispar. Reprezentanté. pentru aceasti increngéturd este Holocynthia papillosa (fig. 1.53). Fig. 1.53. Holocynthia papillosa *Subfilum Cefalocordata: cuprinde 25 de specii Mediul de viata: acvatic marin. Modul de viatii: liber, speciile traind mai mult afundate in malul sau nisipul de pe fundul apelor. Caractere generale: cefalocordatele au corp ase- minitor cu al pestilor, dar cu dimensiuni de 5 ~ 6 cm. tit stadiile larvare, cat si cele adulte prezintd caracte- ristici de cordat: notocord prezent, fante perifaringiene, muschi segmentari, Se hrinesc cu particulele mi- croscopice filtrate din apa la nivelul tentaculelor care mirginesc orificiul bucal. Reprezentant: Branchiostoma lanceolatum (fig. 1.54). orifici bueal fante branhiale ‘orificial anal Fig. 1.84, Branchiostoma lanceolatum (amfioxus) EVALUARE 1. Care sunt insusirile comune tuturor cordatelor? Subfilum Vertebrata: cuprinde peste 400 000 de specii Mediul de viatéi: terestru, acvatic si aerian. Modul de viaga: in general liber. Caractere generale: veretebratele au ca principal caracteristica inlocuirea notocordului (coarda dorsal) cu coloana vertebrali compusi din vertebre. Aceasta este o structuri flexibil’, dar rezistenta, constituind endoscheletul. Spre deosebire de exoscheletul artropodelor, scheletul vertebratelor (fie cartilaginos, fie osos) este compus din tesut viu care creste odati cu animalul. Totodatd, scheletul vertebratelor asiguri protectia organelor interne si serveste ca suport pentru fixarea muschilor. Scheletul vertebratelor, impreund cu muschii acestora permit realizarea de miscari rapide si eficiente. O alt& caracteristic’ a vertebratelor este existenta a doua perechi de membre evoluate din inotatoarele pectorale si pelviene ale pestilor. Scheletul capului inchide o cavitate in care este protejat creierul, De-a lungul evolutiei vertebratelor creierul creste in dimensiuni si complexitate, dezvoltind regiuni specializate in coordonarea tuturor functiilor. Cefalizarea la cel mai inalt nivel este insotita de cresterea complexitatii organelor de simt, Vertebratele au un tub digestiv complet diferentiat, insofit de glande anexe siun celom dezvoltat. Sistemul circulator este inchis, sangele circula numai in interiorul vaselor sangvine. Sistemul respirator prezinta structuri eficiente de extragere a oxigenului din api sau din acrul atmosferic. Principalele organe excretoare sunt rinichii, care posed’ mecanisme de conservare a apei sau de eliminare a excesului de api din corp, in functie de necesitiiti, Sexele sunt, in general, separate, iar reproducerea este, de obicei, sexuatd. Subfilumul Vertebrata cuprinde doua supraclase: Agnatha si Gnathostomata. 2. Care sunt caracterele discriminatorii intre cele trei increngaturi ale cordatelor? 3, De ce dintre cordate numai vertebratele sunt prezente in toate cele trei medii de viaté SUMAR, Toate cordatele sunt tridermice, cu simetrie bilaterala si celomate. Cordatele sunt animale la care se diferentiaza notocordul (coarda dorsal), au fante perifaringiene, cordoane nervoase dispuse dorsal, muschi segmentari, sistem circulator inchis, reproducere sexuati. in grupul cordatelor sunt incluse trei subfilumuri: Urochordata ~ imobile si pierd coarda dorsala la maturitate, Cefalochordata - mobile, cu coarda dorsal pe toatd durata vietii, Vertebrata —notocordul este inlocuit de vertebre care constituie coloana vertebrala. 33 _—$£ —@&$ << Biv ogic*SUPRACLASA AGNATHA Supraclasa Agnatha (gr. gnates = falei) cuprinde ciclostomii numiti astfel dupa forma gurii (grec. Jyclos = cere, stoma = gur’). Acestia nu au falei arti culate si sunt reprezentati de aproximativ 60 de spec fiind considerate cele mai vechi vertebrate, fosile vii. ‘Medial de viafa: acvatic duleicol sau marin. Modul de viafa: speci libere; unul din ordinele acestei clase cuprinde numai speci parazite. Caractere generale: corpul are lungimi cuprinse intre 15cm si 2,5 m, serpentiform, acoperit cu placi osoase, mat, rar maroniu sau gri, Nu prezinta inotitoare perechi, ci doar inotitoare codali, motiv pentru care agnatele nu sunt bune inotatoare. Falcile nearticulate sunt prevazute cu mai multe randuri de dingi coogi, dispusi concentric care se afl si pe limba forma de piston de siringa. Agnatele se hrinesc cu resturile organice refinute prin filtrarea apei cu cadavre, iar speciile parazite se fixeaz pe organisme cu corp moale cum sunt pesti (fig. 1.55). Pradatorii au glande a cAror secrefie impiedicd coagularea sangelui si totodati descompun {esuturile prazii. Scheletul este in intregime cartilaginos. Muschii nu sunt specializati, formand o pituri sub tegument. Ochii sunt simp: si rareori functionali. Respiratia este branhiala Circulafia este deschisd, iar inima contine numai singe neoxigenat. Reproducerea este sexuati, sexele sunt separate. Clasificare: Supraclasa Agnatha cuprinde dowd clase: Preraspidomorpha —cunumeroase specii fosile si, cca reprezentanti actuali, Myxine, Bdellostoma stouti ciclostom care se hrineste cu resturi organice si Cephalaspidomorpha —cu numeroase specii fosile gi, ca reprezentant actual, Petromyzon marinus cu corp serpetiform, marmorat pe spate si lung pani la | m. Este ispandit in Marea Mediterana si in Oceanul Atlantic, cocupaind apele litorale. 1.88, Petromyzon marinus SUPRACLASA GNATHOSTOMATA *CLASA CHONDRICHTHYES Aceast clas cuprinde primele vertebrate cu falei articulate, numarand peste 600 de specii Mediul de viata: acvatic, marin ‘Modul de viaga: liber, majoritatea fiind pradatori foarte iscusiti si feroce. Caractere generale: sunt pesti cartilaginosi cu cor- pul fusiform, turtt atat lateral ct si anteroposterior. Te- gumentul este acoperit cu solzi placoizi aspri datorita inilor de pe suprafata lor. Nu au viz bun, ins mirosul este bine dezvoltat. Posed organul liniei laterale —re- ceptori situati in tegument pe ambele laturi ale corpului si care sunt stimulati de variafii ale presiunii, Prezinti inotétoare perechi; inotitoarea codala are lobi inegali, este heterocerea. Gura este situat’ subterminal gi pre- zinta 6 — 20 de randuri de din, cei activi fiind din pri- mul sial doilea rind (numarul dintilor poate depasi 3000 la marele rechin alb). Scheletul este cartilaginos, rar cu vertebre calcificate. Suprafata de schimb a gazclor este reprezentati de branhii dispuse in cavitati care comu- nicd prin fante branhiale cu exteriorul. Nu au vezicula inotdtoare, temperatura corpului este variabili. Repro- ducerea este sexuatd, fecundatia interna si sunt ovipari Reprezentanti: Carcharinus glaucus (rechinul albastru), Squalus squatina (cainele de mare), Pristis pristis (pestele fierdstrau), Dasyatis pastinaca (pisica de mare) etc CLASA OSTEICHTHYES Aceasti clas reuneste 29 000 de specii find cele mai diversificate dintre speciile de vertebrate. ‘Mediu de viaga: acvatic dulcicol si marin. Modul de viatit: pestii ososi sunt liberi, carnivori, ierbivori si ominivori. Caractere generale: tegumentul bogat in glande mucoase, acoperit cu solzi dermici, rar nud. Gura este situat terminal, Pe ambele laturi ale corpului se afl organele liniei laterale, Au inotitoare codal cu lobi Capitolul 1 egali—homocered si inotatoare perechi, toate sustinute de raze cartilaginoase sau osoase. Scheletul este partial sau integral osificat. Au vedere bund si percep culorile, ceea ce le permite si detecteze pericolele si si is recunoasca perechea, Schimbul de gaze este realizat la nivelul branhiilor care sunt fixate pe arcuri branhiale situate in camera branhiala si acoperiti de opercule. in general au vezicula gazoasa. Inima este bicameral, iar i ‘Au temperatura corpului variabilé 33Reproducerea este sexuat,sexele separate si fecun- datia extema; multe speeii sunt ovipare cu stadi larvare. Reprezentanti acestei clase sunt acipenseridele cu schelet in parte cartilaginos (cega, morunul, nisetrul, pistruga, viza, sipul etc.) si teleosteenii cu schelet osificat (pastravul, stiuca, crapul, babusca, carasul, linul, cleanul, plitica, fiparul, somnul, zvarluga, anghila, c&lutul de mare ete.) fig. 1.56). Fig. 1.56. Comparajie intre peti cartilaginosi si osogi Importanta: pestii sunt o important veriga in lanturile trofice ale ecosistemelor acvatice. Din punet de vedere economic pestii sunt deosebit de utili, omul EVALUARE consumand camea, jorele si uleiul de peste bogat in vitamina D. Din fina de peste se obtine hrana pentruanimalele din crescitori. 1. Caresunt deosebirile dintre pestii cartilaginosi sicei ososi? 2. Ce adapta au pestii pentru viafa in mediul acvatic? 3. Explicafi importanfa aparitieifilcilorarticulat. SUMAR estii sunt primul grup de vertebrate care au diferentiat un schelet osificat. Dupa gradul de inlocuire a carti- lajului cu 0s se grupeaza in pesti cartilaginosi si pesti ososi. Corpul pestilor este adaptat la mediul acvatic prin: forma corpului hidrodinamicd, prezenta solzilor, secre{ia de mucus a tegumentului, inotitoare perechi, vezicula gazoasi, suprafefe de schimb al gazelor branhiale, linia lateral. LECTURA PESTH DIPNOI $I CROSOPTERIGIENT Acesti pesti prezinta cdteva adapttiri pentru mediul terestru, fapt ce sustine ideea cd tetrapodele actuale au un strémos apartinind pestilor ososi. Astfel, dipnoii au unul sau doi plamani cu aspect de-saci, care comunicd_cu esofagul $i servese pentru respiratia aeriand. Inotitoarele perechi au baza c&irnoasé si ingustd, cu un schelet format din numeroase oase. Acestea servesc la deplasarea pe fundul apelor dulei pe care le populeazi. Craniul si coloana vertebralii sunt cartilaginoase. Reprezentant: Lepidosira paradoxa cu o lungimde de 1 — 1,25 m, care traieste in fluviul Amazon. Crosopterigienit fosili aveau plaméni funcfionali. Scheletul inotdtoarelor are aspect de ppensulé (grec. chross = pensuld). Reprezentat actual — specia Latimeria chalumnae. Latimeria chalumnae BiologieCLASA AMPHIBIA in acest clasi de vertebrate sunt cuprinse toate tetrapodele (grec. tetra = patru, podos = picior) ale caror oud sunt lipsite de un invelis protector cu rol nutritiv, fapt care le impune legatura cu apa pentru evitarea uscari rapide si distrugerii in mediul terestru. Mediul de viagi: este indicat chiar de numele acestei clase (gr. amphi = in dowd parti), semnificind cele dou medii de viata (acvatic gi terestru) la care sunt adaptati. Modul de viagat: liber. Caractere generale: corpul amfibienilor are forme variate: trunchi alungit cu cap, gat si coada sau corp compact lifit cu cap fuzionat cu trunchiul, fir’ gat, Tegumentul este neted, umed, bogat in glande dintre care unele sunt producatoare de substante otravitoare. Majoritatea speciilor au patru membre al ciror schelet are acelasi plan de organizare la toate tetrapodele: cele anterioare au 4 degete, iar cele posterioare 5 degete. Scheletul este osificat, cu o coloand vertebral com- rnul nu se Adultii nu zvoltat pusi dintr-un numar variabil de vertebre articuleaza la coaste si nu au cutie to au linie laterala. Sistemul nervos este decat la pestis se prefigureaz scoarta cere Gura este mare, cu dinfi mici prez falei. Organele respiratorii sunt plaméni: s (mai ales la formele tarvare mentin suprafafé de schimb) si tegumentul bine Circulafia este dubla, incompleti si in tricamerald. Temperatura corpului este variabil animale poikiloterme, Organele excretosre reprezentate de o pereche de rinichi. Sexele sunt separate, fecundafia este inter’ la mandri si extemi la broaste. Sunt predominant o dezvoltarea embrionilor se realizeazii prin metanio-! Clasa Amphibia cuprinde trei ordine; Urodels — amfibieni cu coads (salamandra, triton, proteu), 4 = amfibieni fara coada (broaste) si Apoda ~ amfibic {iri membre (scormonitorul inelat) (fig. 1.57) pe ambele anhiile Ordin Urodela ‘Anura Apoda Repre- zentanfi Megalobatrachus maximus (Salamanca wrias8) ‘Rana esculenta (broasca de lac mic’) | een ape de mane in China pia crac: tes | 10m gine ~ rispnditd tn Europa triste in locuri umede, ascuns ~6-12em inpimant, in Brzilia ~camivors Fig. 1.57. Reprezentanti ai amfibienilor Importanta: amfibienii sunt hrana pentru moluste, pesti si pasari. De asemenea, reprezinti un excelent material didactic, pe care se fac studii de fiziologie ani- mala. Din glandele unor amfibieni se extrag principii EVALUARE 1. Ce structuri noi apar la amfibieni? 2. Care sunt adaptarile amfibienilor la viata terestr? 3. Care sunt aseminarile amfibienilor cu pestii? SUMAR active pentru medicamente utilizate in tratarea unor boli cardiovasculare; unele speci sunt comestibile, Din larvele unor anure se extrag reactivi pentru testiri hormonale, Amfibienii sunt primele vertebrate tetrapode care s-au adaptat structural si functional la mediul terestru: dez- voltarea membrelor, respiratia pulmonar, tegumentul bogat in glande mucoase, subtire si bine vascularizat, are rol in schimbul de gaze; prezinti glande lacrimale, circulajia dubla, inima tricamerali, dezvoltarea sistemului nervos sia organelor de simt. Pentru a se reproduce, amfibienii depind de mediul acvatic. Capitol mmsCLASA REPTILIA Acest grup de vertebrate este primul in cadrul c&ruia reproducerea se realizeaza prin oud cu invelis calearos si anexe embrionare cu rol protector si nutritiv, structuri datoriti c&rora reptilele devin independente de mediul acvatic. ‘Mediul de viagat: predominant terestru Modul de viata: liber. Caractere generale: corpul reptilelor are forme va- rite, fiind compact la unele specii sau alungit laaltee. ‘Tegumentul este gros, acoperit cu solzi comosi epider- mici, placi dermice sau chiar osoase. Sunt absente sau foarte rare glandele tegumentare. Periodic reptilele isi schimba inveligul tegumentar prin naparlire. Membrele perechi au de obicei cate 5 degete adaptate la mers, alergat sau cétérat; acestea sunt absente la serpi si uncle soparle. Scheletul este bine osificat, coastele se articuleaza Ja stern delimitand o veritabild cusca toracica; craniul prezint& un singur condil occipital. Dentifia este adaptati mai ales apuciti prizii, majo- ritatea reptilelor inghit cu totul prada far sa o mestece. ‘Au circulatie dubld, inima este in general tricame- rali, cu excepfia crocodililor care au inima tetraca- ‘merala si, in consecinfa, circulatia devine completa. Principalele organe excretoare sunt cei doi rinichi. Sunt poikiloterme, depinzind de temperatura mediului pentru derularea reactiilor metabolice, dar dezvolti comportamente de termoreglare. Sistemul nervos se perfectioneaz’, apare scoarta cerebrali si prezintil2 perechi de nervi cranieni. Rep- tilele au vizul si auzul foarte bine dezvoltate, iar limba arerol atit de organ olfactiv, cat side organ gustativ. Sexele sunt separate, fecundatia interna. in ouale cu coaji calcaroasi, embrionul are anexele embrio- nare: amnios, chorion, sac vitelin i alantoid’. Nuapar stadii larvare, embrionul igi incheie complet dezvol- tarea in owinainte de ecloziune. Clasificare: Clasa Reptilia grupeazi, pe baza ‘Aupliméni bine dezvoltati, iar branhiile lipsesc cu. _particularitatilor morfostructurale, mai multe ordine desdvarsire. prezentate in figura 1.58. Ordin Lacerta Chelona Crocodylia Repre- zentant Lacerta vir (gutest) Elaphe quatorlineata Testud hermani Gavatisgangeius (gill) ‘ape dungat) (Groat estos de usct) predomi specie eeste ~acvatice gi teestre ~acratie si trese ceeeecanaat wunchi |—lpsese membres, centua | —membreputemicecaresujin | —au coada inform de vskt sicoada disdncte scapula ster onpul permit pica tun bilateral emire trate imping __| cap, trunchil i coada bine delimitate pie corpului_ | ~membre puterice, col ante trun darn ssn bine [nu sunt dliitate Sunt potejat de un esu format | scare cus degete gi cele poste- ___| —piteosoase integument. | ~ plimna sting aoa dincarpacesi plaston, care | oar cu degee unite de 0 ‘Carac- | _ coloratie diferita la cele dows | — lipseste vezica urinard ‘sunt plici dermice acoperite ‘membrana interdigitalé teristel | Sexe — num mare gi variabil ide plici comoase; carapacea | —posterior ding sunt cuprinsi in = pla inegai everebre(jemiluriagiaa | ese suai cuprimele 8 veibre | alveole TInajoritatca caivore pest 300 de verebe) ‘orale mobile ~inma feacameral oadapreinh autonomic | —anieuayia mailer este exci eamivore “ovina extrem de mobi 3 ~ovipace = = | ipa ovovivpa, ar vivpa : Fig. 1.58. Reprezentanti ai reptilelor Importantai: reptilele au rol ecologic mentinand balanta numerica a speciilor de pesti si moluste pe care Ie consuma. $i din punct de vedere economic rep- tilele sunt folositoare: unele reptile sunt consumate ca hrand; din pielea de sarpe sau crocodil se confectio- neazi obiecte de marochindrie; veninul serpilor este utilizat pentru extragerea principiilor active ale unormedicamente. 36 —_—_—_ BiologEVALUARE 1. Care sunt principalele adaptari ale reptilelor la limitarea pierderilor de apa in conditiile vietii teres 2. Prin ce caracteristici sunt crocodilii superiori celorlalte reptile? 3. Care sunt asemanatile structurale intre amfibieni si reptile? SUMAR Reptilele sunt primele vertebrate care s-au adaptat la mediul terestru si sunt independente de mediul aevatic Pentru a dobindi aceasta independenti, reptilele au trebuit sd faci fatd uscciunii si au inregistrat modificari intrei mari domenii: tegumentul, scheletul si craniul. ‘Tegumentul a devenit foarte gros si a pierdut glandele. Scheletul s-a perfectionat, mai ales cel al membrelor are au capacitatea de a susfine corpul in timpul deplasarilor prin mers, alergare sau c&irare: craniul a dobandit o mai mare mobilitate prin articularea la coloana vertebral, fapt ce a determinat si stimularea perfectionarii organelorde simt sia creierului care are o veritabili scoarti cerebral LECTURA DINOZAURIT Reptilele au fost uneori considerate grup primitiv care a esuat in cursa pentru evolugie. In realitate, rep- tilele au fost animalele dominante in mediul terestru, acvatic $i cel aerian pentru un interval de peste 120 de milioane de ani, perioada mult mai extinsat deedt cea pe care o domind actualele mamifere, Multe dinte aceste reptile sunt acum disparute, dar ordinele care au supraviefuit sunt importante si intrét in competitie cu cele mai recente si mai evoluate pasari si mamifere. Paleontologii au incadrat dinozaurii in Clasa Reptilia si, ca urmare, trasaturile acestei clase sunt considerate trasdturi ale tuturor dinozaurilor. Cu toate acestea, descoperirile noi atestit ca dinozaurii erau homeotermi, se deplasau rapid, trdiau in grupuri si isi cloceau oudile pentru ca apoi si isi ingrijeasca puii intocmai cum o fac pistrile si mamiferele actuale. Aceste descoperiri constau in numdarul mare de resturi Jfosile gisite intr-un teritoriu restrans, precum si descoperirea unui cuib de dinozaur cu femela langa el. Aceste noi date, care demonstreazét ci dinozaurii erau homeotermi, aveau organizare sociald si se deplasau cu vitezti mare, indreptijesc 0 nowi analizd a dinozaurilor si un now réispuns la intrebarea: SUNT DINOZAURIREPTILE? Brachiosaurus fraasi CLASA AVES Clasa Aves cuprinde vertebrate care au membrele anterioare transformate in aripi. Mediul de viata: acrian, terestru si acvatic, Modul de viati:: liber. Caractere generale: corpul pasarilor este fusiform aerodinamic, compus din cap, gat, trunchi cu coada si membre. Membrele anterioare au scheletul redus si sunt transformate in aripi, Membrele posterioare sunt adaptate la diverse medii si moduri de viata (mers, inot, carat etc.). Epiderma este acoperiti cu pene, fulgi gi puf pe trunchi si aripi, in timp ce membrele posterioare prezinti solzi comosi ca reptilele. Nu exist glande sudoripare. Singura glandi dezvoltaté la speciile acvatice este glanda uropigee (contine grisime) a carei seeretie este distribuitd cu ciocul pe toate penele, ficdindu-le astfel hidrofobe. Scheletul este complet osificat, alcdtuit din oase pneumatice, Scheletul capului este format din oase sudate si un singur condil occipital. Lipsesc dintii si se formeaza ciocul de natura comoasd. Sternul prezint& caren’ — pentru fixarea celor mai dezvoltafi muschi — pectoralii — necesari la zbor. Sistemul nervos si organele de simt sunt dezvol- tate. Sistem circulator inchis, inima tetracameralZ, circulafie dubla si completa. Temperatura corpului este constanti, independenta de cea a mediului extem—sunt animale homeoterme, Sistemul respirator este compus din plamani conectati cu saci aerieni utilizati in timpul zborului pentru ventilafie. La intersectia dintre trahee si bronhii exista sirinxul — organ fonator. Excretia este realizati derrinichi, Tubul digestiv, cdile genitale sicele Capitola ¢§ $8urinare se deschid in aceeasi cavitate — cloaca ~preva- zuti cu un orificiu la exteriorul corpului, Sexele sunt separate, femela are la maturitate numai ovarul sting; fecundatia este interna si sunt ovipare. Ouale sunt incubate, femelele sau masculii clocesc, iat dupa ecloziune puii sunt ingrijiti de ambii parinti. Clasificare: exist peste 9000 de specii de pasari fundamental foarte asemandtoare si din acest motiv clasificarea lor este inci disputatd intre omitologi. Cel mai simplu sistem de clasificare imparte pasirile in doua grupe majore: cele care nu zboari — acarenate (strut, pasarea kiwi— figura 1.59) si cele care zboara — Fig, 1.59. Apter australis (pasarea kiwi) carenate (numeroase ordine, dintre care opt sunt exemplificate in figura 1.60). | orainut Ciconiitormes Ordinul Galliformes Ordinul Passeriformes Ordinul Falconiformes = Ciconiaciconia (barza alba) | Gallus gallus (giina bankiva) Hirundo rustica (ndunica) Haliaetusalbiclla (codalbul) Ordinul Columbiformes Ordinul Cuculiformes | Ordinal Pieiformes ‘Ordinal Anseriformes ‘Streptopelia decaocto gugustveul)| _Cuculus canorus(cueul) | Dendrocopos maja (ioclnitoarea mare)| Cygnus eygnus (lebida de it) Fig. 1.60, Reprezentafii grupului Carenata Importantit: marea majoritate a pisarilor silbatice _dundtoare asupra productiei agricole. Multe speci intervin in limitarea populatiilor de nevertebrate, de pastiri sunt crescute pentru ou’, came sau in controland efectul devastator al unor insecte _scopdecorativ. EVALUARE 1, Care sunt adaptiile pastrilor pentru zbor? 2. Care sunt caracteristicile discriminatorii ale clasei psi in cadrul Subfilumului Vertebrata? 3. Descrieti rei elemente specifice grupului de p&siri acarenate. 4. Descrieti trei elemente specifice grupului de paséri carenate. SUMAR Pasirile sunt vertebrate care au cucerit spatiul aerian. Aceste vertebrate sunt caracterizate de prezenta penelor, transformarea membrelor antericare in aripi, homeotermia, disparitia dintilor, reducerea numarului de oase, prezenta oaselor pneumatice, aparitia sacilor aerieni, reducerea unui ovar la femele, dezvoltarea sistemului nervos si a organelor de simt. Pasirile au un comportament evoluat, prezentind viaf& sociala, grija fata de urmasi si comunicare intre semeni prin sunete. 3 BiologicCLASA MAMMALIA Clasa Mammalia este compusi dint extrem de divers de vertebrate, numarand de specii foarte avansate din punct de vedere evolutiv fafa de restul speciilor regnului animal, In aceasta clasi este inclus ordinul Primates cdruia fi apartine gi specia umand, Homo sapiens. Mediu de viati: majoritatea speciilor sunt terestre, 1000 de speci sunt zburatoare, iar 80 sunt acvatice Modul de viafa: liber, sunt distribuite in toate zonele geografice. Caracteristici generale: mamiferele sunt tetrapo- de homeoterme cu o rat mare a metabolismului, ca psdrile. Ceea ce fi deosebeste pe reprezentantii Clasei Mammalia de alte vertebrate sunt parul care acopera tegumentul si glandele mamare care asigura hrana descendentilor. Gura cu dentigie dubla: prima de lapte, care este apoi inlocuita cu cea definitiva, Dinfii difera intre ei ca structuré si rol (dentitie heterodonta) Membrele prezinté adaptari la modul si mediul de viat’, variind in structurd, forma gi suprafata de sprijin. Calea digestiva se intersecteazd cu cea aeriand si, ca urmare, nu sunt funcfionale simultan, Au laringe cu corzi vocale pentru emiterea sunetelor. Sistemul circulator este inchis, inima tetracamera- 14, circulafia este dubla si inchisa, Creierul este foarte bine dezvoltat. Alte caracteristici structurale discrimi- natorii pentru. mamifere sunt: formarea regiunii cervicale a coloanei vertebrale din 7 vertebre (exceptie, echidna gi platypus care au numai6 vertebre cervicale, precum si lenegul care are 9 ~ 10 vertebre cervicale). Numar redus de oase in scheletul capului fafa de reptile; in urechea medie sunt diferentiate ‘rei oscioare (ciocanul, nicovala si scarifa), iar urechea prezinti pavilion; cavitatea toracicd este separata prin diafragma de cavitatea abdominald, emisferele cere- brale sunt cel mai dezvoltate, mai ales in zona rostral si frontal’, Craniul se articuleazi cu coloana verte- brala prin doi condili occipitali. Sexele sunt separate, fecundatia intern, embrionul se dezvolt’, in general, in uter si este hranit prin intermediul placentei. (Clasificare: Clasa Mammalia cuprinde trei subclase majore diferentiate prin modul in care se desfisoari dezvoltarea embrionara: Prototheria, Theria si Eutheria. *Subclasa Prototheria cuprinde numai trei specii actuale; sunt mamifere (monotremele) care depun oud. Aceste oui sunt clocite in euib si dupa ecloziune puii sunt hrdnifi cu lapte secretat de gladele mamare ale ma- mei. Reprezentantii acestei grupe sunt Ornithorhynchus anatinus (ornitorincul) i Tachyglossus aculeatus (echidna), specii care triiesc in Australia si Tasmania, Subclasa Theria cuprinde mamiferele marsupiale; acestea au un areal restrins la Australia, Noua Zeelanda si partea centrala a Americii de Sud. Marsu- pialele nasc embrioni incomplet dezvoltati care se ata- saz de mameloanele glandelor mamare $1 igi continua cresterea adapostiti intr-un pliu tegumentar numit marsupiu, Reprezentanti pentru grupul marsupialelor sunt Dendrolagus bennettianus (cangurul de copac), Macropus agilis (cangurul rapid). Subclasa Eutheria: cuprinde 95% dintre speciile de mamifere actuale (placentarele) motiv pentru care sunt cele mai cunoscute. in cadrul acestui grup, intre mama si pui se stabileste o relatie de lung durata pentru cd la nastere puii sunt lipsifi de apdrare si total dependenti de parinti. Acest grup are reprezentanti care s-au adaptat secundar la toate mediile de viata. in figura 1.61 se pot identifica principalele grupe de mamifere placentare: ‘Ordinul Insectivora Erinaceus europaeus (ariciul) — corp scurt si gros de 25 —30 em; «= serinestecuinsecte, viermi, mele, pisiri si mamifere mici; = rezstent a veninul erpilor; este considerat folositor deoarecestirpeste soareci. ofp Ordinal Edentata Bradypus tidactylus(lenesul cu tei degete) membrele anterioare mult mai lungi deeat cele posterioae, picioare ‘cu gheare in forma de secers, foarte putemice: btu retezat obic: ~coloana vertebral are 9 vertebre cervicale, fi poate intoarce capul 180°, isi petrece viata atimat pe crengi; este vegetarian, Capitolul 4 39Genul Eptesicus (diferite speci de lileci) = lilieci care populeazateritoriul Roménie; zboard nouptea, ziua se adi postese in vigaunile stancilor sau in podurilecasclor. Ordinul Rodentia ricetus cricetus(hirciogulcenusiu) ~rozStoaree se aipostes in galeri subterane; au buzunarele obrajilor mari ~ foarte proifice, ot avea cate 4 ~ 18 pui, de3 —4 ori pe an; — harciogul este un important daundtor al eulturlor agricole Ordinul Carnivora Canis lupus up) ~ lupul ate inte 90 180 em lungime si crea 60 kg: triste in grupuriizoate, activ de abicei dupi inserare,vineazt jn hate si poate parcurge 60 ~ 70 km pe nogpte; este foarte primedios. Ordinal Cetaceea ~ este cea mai mare dintre balene, atingind 30 m lungime: mult vinatd pentru unturd i este pe eale de disparte: ~ din macoasa paling s-au dezvoltatplici comoase ~ fanoane — care constituieo sit pentru refinerea microorganismelor eu care se brinese A = _Monachus monachus (Toca innit iin Marea Neagra) ~ membre anterioarereduse care servesc la trite pe usest, membre posterioare reduse ransformate in visle; ~ comp cilindrc, cap mic, lipsese pavilioanele uechii; ~camivor. Ordinul Artiodactyla ‘Sus scrofa (poreul mistret) ~ se deavolttdegetee 354 care se teria in copite; ~formeaza cote mii = masculi pot atinge 300 kg; ~ populeaza diverse regiuni in Romana, dar prefer cele cu bliin care | se scald pentru a seipa de para ~are compl acopert de peri feposi, lung, adesea despcati la vt sip fn, lung, lnos, 40 Biologie‘Ordinul Perissodactyla qu caballus (all) — impariopitatele au un singur deget—cel din mijoc (al teiles)— care se termina in copitis trese in eete cu numa mai mare de femele; ~ sunt domestic ~ sunt animale iebivore. ‘Ordinul Proboscidea Loxodonta africana africana (elefantul african de step) prez prelungire a nasului—trompa ~ flosi® entra miros,pipit si prehensiune (apucat; incsivit superior: formeazi fldsi; sunt irbivoris ~ elfantal indian are 7 m lungime (2:m trompa), 3 m iifime. ‘Ordinul Primates Gorilla gorita (gorila) Importanfa: populind toate mediile, mamiferele sunt verigi importante in lanturile trofice ale ecosiste- melor. in cadrul clasei se remarca o mare variatie adap- tativa concretizati prin modificari morfologice, struc- turale si functionale ale corpului pentru a permite EVALUARE 1. Care sunt caracterele generale ale mamiferelor? 2. Prince se deosebese cele trei grupe de mamifere? Fig. 1.61. Principalele grupe de mamifere placentare ~ plantigradele merg pe tat talpa; au ete 5 degete la ambele tipuri ‘Ge membre terminate cu unghi pate; in general arboricole; com ‘copert eu par des ce poate avea 10cm lungime; au eapacitates dea folosi unele; duc o vat de familie dezvoltat; ~gorila merge eu toate cele 4 membre, are 2m idltime 51250 kg (masculi. supraviefuirea in toate cele trei medii de viata. Multe ‘mamifere sunt de important& economies, find crescute pentru carne, bland, lapte. Exist multe specii de impor- tanta cinegetic’—sport care este reglementat de legisla- fie pentru evitarea extinctiei speciilor. 3. Deserieti caracterele discriminatorii ale placentarelor. SUMAR Clasa Mammalia cuprinde cele mai evoluate vertebrate. Corpul este format din cap, trunchi, membre si coada sieste acoperit cu par si bland, iar tegumentul este bogat in glande. Scheletul se dezvolt mai ales la nivelul neuroeraniului, iar regiunea cervical a coloanei vertebrale este in general compusa din 7 vertebre. Sunt homeoterme. Sistemul nervos dezvoltd mai ales emisferele cerebrale. Organele de simt se perfectioneaza, cel ‘mai bine dezvoltat este simtul mirosului (Ia carnivore). In general, au membrele terminate cu 5 degete. Majoritatea nasc pui si acestia sunt hrdii cu lapte produs de glandele mamare. Capitola! ¢ —__________ 1PROTECTIA FLOREI $I FAUNEI iN ROMANIA Conditiile fizico-geografice concretizate in variate forme de relief, refele hidrografice majore, inclusiv uunul dintre cele mai vaste sisteme de delté ale Europei (Delta Dunatii), precum si pozitia geografica a Romaniei, au determinat marea diversitate a florei gi faunei, considerate ca fiind printre cele mai mari din Europa (fig. 1.62). De-a lungul timpului activitatea omului a produs efecte nefavorabile si chiar drama- tice in ceea ce priveste biodiversitatea, ca si in pastra- rea echilibrului ecologic, care au determinat disparitia multor specii de plante si animale (120 de specii de mamifere, 150 de specii de pisari), iar efectivele dimi- nuate ale multor specii pun sub semnul intrebarii dura- bilitatea lor in timp, in condifiile degradarii continue a mediului. In aceste condifii se impune nu numai cunoasterea biodiversitiii, ci si protejarea acesteia, Fig. 1.62. Leontopodium alpinum (floare de colt) Romania a fost printre primele tari europene care, dupa Suedia (24 mai 1909), a legiferatinstituirea tezer. vatilor naturale ca o Asura de conservare si protejare a patrimoniului faunistic si floristic national. Ariile naturale protejate sunt de mai multe categorii si in fiecare se urmi protectia si conservarea uunor habitate care contin elemente reprezentative de interes stiinfific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alt& natura, Categoriile de arii naturale protejate sunt: 1. Rezervatii stiintifice in care sunt permise numai activitajile stiintifice si numai cu acordul Academiei Romine, 2. Parcurile nationale pot fi vizitate in interes stiintific, educativ, recreativ i turistic (fig. 1.63) 3. Monumente ale naturii care contin elemente de unicitate si, in functie de vulnerabilitatea lor, pot fi vizitate gi de publicul larg, Fig. 1. 63, Parcul National Retezat 4. Rezervatiile naturale au ca scop protectia unor habitate si specii naturale in care predomin&, de obicei, un anumit caracter: botanic, zoologic, forestier etc. urmirind indeosebi mentinerea relafiilor naturale dintre specii si factorii abiotici locali. De obicei, aceste arii sunt larg deschise publicului si turismului. 5. Rezervatiile biosferei sunt arii naturale ce au ca Scop conservarea si protectia unor zone de habitat natural sia diversitatii specifice (fig. 1.64). Suprafafa totala a ariilor naturale protejate din Romania se intinde pe aproximativ 5% din suprafaa {Arii si repartizarea in diferite zone ale firii 0 puteti urmat in tabelul de mai jos: Bala Micka Brille 17520,00 ha Buses 32.663,00 ha 24.041,00 §396,00 ha CheileBicazaui Hamas 657500 ba Chile Neri — Beuita 3710000 ha Cacia 7100.00 ha Delis Duna $80,000.00 ha Domopled — Valea Come 60.100,00 ba Griistea Munceluui— Cioelovina 10,000.00 ha Murat Apuseni 75.7840 ba Mani Miinuta 11321,00 ba Piatra Crajulu 14800,00 ha Pore de Fier 115 655,80 ha Rewezat 38.047 00 ha Rodina 46.399,00 ba Semenio 36.664 00a Fig. 1. 64. Rezervatia biosferei Delta Dundrii in teritoriile protejate sunt numeroase specii de viefuitoare al ciror efectiv si numar de populafii au sezut dramatic in ultimii ani gi care au fost declarate specii ocrotite de lege, beneficiind de un regim special de ocrotire. Potrivit Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romane, au fost identificate specii din diverse regnuri si increngaturi care sunt ocrotite prin lege. O situatie actualizati a numarului de specii care sit protejare este evidentiat’ in tabelul urmator: BiologicSpecii de plante si animale aflate in stare nefavorabild in Romania, [ Grup organisme| Periclitate | Vulnerabile Menifee @ 26 ist 1 7 Repile 4 7 ‘Afb 3 9 esi 0 6 Mole 1 * “Arcopode 9 -Aagipee 7 26 roe : 2 | Tos 2 ™ | in fiecare arie protejati se afli specii de o rara frumusefe si valoare stiintifick si ecologic’, atit ca patrimoniu national, cat si mondial Rezervatia biosferei Delta Dunarii* numiti si .paradisul pasfrilor* este cea mai mare rezervatie de {imuturi umede din Europa, acoperind 0 suprafata de 2.681 km’. Aici au fost identificate 5 200 de specii si sunt {ntlnite specii ocrotite de plante ca Ephedra distachya (carcelul), Carex colchica, Nimphaea candida (nufirul), Convolvulus persicus (volbura) ete., precum si frumoase exemplare de animale ca Pelecanus onocrotalus (pelicanul), Fulica atra (lisita) (fig. 1.65) Egretta garzetta (egreta), Cyngulus cyngulus (Iebada), Phalacrocorax carbo (cormorant). Fig, 1.65. Pasiri ocrotite din Delta Dunarii a) Fulica atra (lista); b) Pelecanus onocrotalus (pelicanul) in Parcul National Bucegi sunt numeroase specii ocrotite prin lege: planteca Gentiana lutea (ghintura EVALUARE 1. Care sunt modalitaile de conservare a biodiversitatii florei si faunei Romaniei 2. Unde se afl cele mai intinse arii protejate in Romania? galbena), Daphne blagayana (iedera alba), Larix decidua (larice) si animale ca Felis iynx (rasul), Rupicapra rupicapra (capra neagra), Ursus arctos (ursul brun), Canis lupus (lupul) (fig. 1.66, 1.67). a) Fig, 1.66. Animale ocrotite din Parcul National Bucegi a) Canis lupus (lupul); b) Ursus arctos (ursul brun) a) Fig, 1.67, Plante ocrotite din Parcul National Bucegi 8) Daphne blagayana (iedera abi); b) Larix decidua (latice) Parcul Forestier Vandtori ‘Neamt confine rarititi floristice ale Romaniei, la care se adauga unele specii ocrotite in intreaga tari: Angelica archangelica, Cypripedium calceolus, Taxus baccata (tisa) (fig. 1.68). Sta- bilitatea si eficienta functionala a tuturor ecosistemelor de pe P&mant sunt direct dependente de mentinerea biodiversitaqii, deziderat atins prin protejarea speciilor. in vederea conservarii capitalului natural deosebit de divers, Romania a depus toate eforturile pentru realizarea unui cadru legislativ si institutional pentru constituirea unui numar de ari protejate. In prezent eforturile continua prin administrarea ariilor protejate constituite in toate zonele geografice ale tari. 1.68, Taxus baccata 3. Exemplificafi cate 5 specii de plante si animale protejate care populeaza teritoriul farii noastre? SUMAR Pe teritoriul Romaniei existd o mare biodiversitate, ins degradarile mediului produse prin interventia omului ameninti cu reducerea unui numér important de specii. Pentru conservarea faunei si florei au fost desemnate arii protejate, in care din aproximativ 200 de specii ocrotite, 59 necesita o interventie speciala. Capitola! 4 ——____EVALUARE 1. Care dintre urmatoarele variante este denumirea stiingificd a unui organism: a) Rosa; b) Canina; ©) Rosa canina; 4) Roza. 2. Care dintre urmatoarele categorii sistematice apartine familici: a) genul; b) increngatura; ©) ordinul; d) regnul. 3.Corelati regnurile din coloana A cu grupele de organisme din coloanaB ColoanaA a) Protista b)Monera c) Fungi ¢) Animal ColoanaB 1. pasar 2. ciuperei 3. virusuri 4alge 5. bacterii 4. Corelati regnurile din coloana A, cu insusirile specifice dincoloana B: ColoanaA a. Monera b. Vegetal c. Animal 4. Fungi ColoanaB 1. eucariote unicelulare autotrofe 2. eucariote pluricelulare mobile 3. eucariote pluricelulare imobile 4. procariote unicelulare 5. sincitii heterotrofe 5. Clasificarea taxonomicd reflecta evolutia lumii vii. Analizénd incadrarea sistematicd a speciei Homo sapiens din figura 2 pagina 4, ce concluzie puteti formula privind originea si evolutia acestei specii? 6. Din cele aproximativ 5 milioane de specii care se presupune ci populeaza biosfera, care este procentul speciiloridentificate si descrise de biologi? 44 7. Virusurile nu sunt considerate organisme vii deoarece: a) sunt imobile; b)nusemutti dependent; ©) nu confin informatie genetica pentru propriile sinteze; 4) nu seadapteaza la mediu. 8, Analizati urmatorul desen si completati legenda cuelementele structurale ale virusului. 9. Ce etapa urmeazi dupa atagarea virusului gi inocularea ADN viral in celula gazda, in ciclullizogen: a) devierea metabolismului celulei gazde; )sinteza copiilor de ADN viral; ¢) inserarea ADN viral in genomul gazdei; ) distrugerea celulei gazde. 10. Este posibila detectarea infectiei HIV inainte de declangarea bolii SIDA deoarece virusul: a) se inserd in genomul gazdei b)semultiplica; ) exprimi o parte din genom; 4) incorporeaza genele gazdei *11. Arhebacteriilesunt: a) exclusiv fotoautotrofe; )prezente inmedii de viafi extreme; )exclusiv parazite; d) exclusiv aerobe. 12. instructura bacteriilor este intotdeauna prezent: a) flagelul; b)peretele celular; ©)ADN; 4)unpigmentasimilator. 13, Care sunt tipurile fundamentale de protiste si prin ce se caracterizeaza acestea? Biologie*14, Cianobacteriile se deosebese de celelalte grupe de bacterii prin modul de realizare a a) respiratiei; b)nutritiei; )reproducerii; d) migearii 15. Ordonafi dupa gradul de complexitate al structuriitalului urmatoarele alge: a) Ulva lactuca (salata de mare); ‘b) Volvox; ) Spirogyra (matasea broastei); 4) Chlamydomonas. 16, Imaginea de mai jos reprezinta o alga. incadrati specia in grupul din care face parte si argumentati aceastd incadrare in conformitate cu insusirile talului 17. Imaginea de mai jos reprezint& un segment din talul protistei Spirogyra matasea broastei). ‘Analizaji elementele structurale din desen si completatilegenda Capitolul 1 18, Corelati protistele din coloana A cu insusirile caracteristice din coloana B: Coloana A a) amoeba b) euglena ©) diatomeele ) mucegaiul apelor Coloana B 1, formeazii agregate filamentoase 2. este mixotrofa 3. prezinta invelis silicos 4. confine pigmenti carotenoizi 5. emite pseudopode 19, Multa vreme mixomicetele si oomicetele au fost incluse in regnul Fungi. Precizati insusirile comune acestor protiste cu ciupercile. 20. Corelati afectiunile din coloana A cu agentul patogen corespunzator din coloana B: Coloana A a) meningoencefalita b) boala somnului c) malaria 4d) afectiuni intestinale Coloana B 1, Paramoecium bursaria 2. Plasmodium sp. 3. Entamoeba histolytica 4. Trypanosoma 5. Naegeria fowleri 21a) Care este principalul rol al protistelor anima- edintr-un ecosistem acvatic? b) Ce insusire fundamentala a protistelor ani- ‘male sta la baza clasificdrii acestora? 21, Regnul Fungi cuprinde reprezentanti care au fost multé vreme inclusi in regnul Plante. Descope- rirea ultrastructurii si compozitiei biochimice a fun- gilor a condus spre identificarea unor asemanari intre acestea si animale, precum si la separarea lor intr-un regn de sine statator. a) Care sunt asemanarile dintre celula fungilor si celula animal? b) Care sunt insusirile specifice celulelor fungice? 22. Criteriul dupa care sunt grupati fungii este: a) structura peretelui celular; b) mediul de viata; ¢) modul de nutritie; 4d) modul in care se formeaza sporii 4523. Grupul de ciuperci cu cele mai multe specii comestibile es a) Zygomycota; b) Chytridiomycota; ©) Bazidiomycota; d) Ascomycota *24. Precizafi numele asociafiei dintre fungi si plantele superioare. Eplicati relafiile dintre partenerii acestei asociatii *25. Lichenii: a) mu se pot reproduce; b) necesita o sursa de azot pentru hrinire; ©) paraziteaza arbori 4d) traiesc in condifii extreme. *26. Lichenii sunt simbioze realizate intr: a) ascomicete si plante; b) bazidiomicete si alge; ©) zigomicete si cianobacterii; 4) bazidiomicete si plante. 27. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt comune tuturor plantelor: a) au tesuturi conducdtoare; ) sunt fixate de un substrat; ©) au ca organ de reproducere floarea; 4d) formeaza fructe. 28, Briofitele nu ating indltimi mari deoarece lipseste a) frunzulita; ») rizoidul; ¢) fesutul vascular; 4) clorofila, 29. Care dintre urmatoarele grupuri de plante au contribuit la formarea zac‘imintelorde cdrbune natural: a) plantele avasculare acvatice; ») plantele vasculare care diferentiaza seminte; ©)plantele vasculare care nu diferentiaz& seminfe; 4) plantele vasculare acvatice. 30. Toate pteridofitele au diferentiate: a) radicina; ) tulpina; ©) frunza;, 4) floarea, 31. Care dintre urmatoarele insusiri sunt specifice tuturor plantelor: a) sunt organisme pluricelulare; b) se inmultese sexuat; c) realizeaza fotosinteza; d) au simanta imbraca fruct. 32. Ferigile pot fi intalnite in locuri umede deoarece a) au reproducerea dependent de mediul acvatic; b)auridacini aerienc; c)au frunze cerificate; 4)aufrunzeaciculate. 33. Corelati clasele Subfilumului Gymnosperma: tophyta din coloana A, cu trasitura specified propri fiecdreia aflatd in coloana B: Coloana A a) Cycadatae b) Gnetatae ©) Pinatae 4) Taxaceae Coloana B 1, nu au glande rezinifere 2. aspect de palmier 3. depagesc 10 m indltime 4. au frunze aciculare 5. trunchiul creste in mare parte in sol 34. Cele mai cunoscute gimnosperme sunt coniferele. Precizati de unde provine denumirea de conifere si ce rol are aceasté structura in. viata plantelor? 35. Aledituirea florii la angiosperme. A. Care dintre urmatoarele asocieri este corecti: a) pistil — formeaza polenul; ) ovarul — formeaza fructul; ©) ovulul — formeaza floarea; 4) invelisul floral — formeazi simanta. B. Completati urmatorul desen care reprezinta floarea angiospermelor. 36. Corelati organele dicotiledonatelor din coloana A cuparticularititile aflate in coloana B: 366 BictogicColoanaA: a) ridacina b) tulpina ©) frunza 4) floarea Coloana B 1. de obicei neramificata 2. cu petiol 3. bine diferentiate invelisurile 4. nearticulata 5. pivotanta 37. Angiospermele sunt organismele dominante in regnul Plante, Aducefi argumente pentru acest fapt, rispunzind la urmatoarele intrebari a) Ce caracteristici morfologice specifice au plantele din desert (cactusii), din pajistile de munte (erburi pitice) si din campie (ierburi inalte)? b) Ce rol au structurile care insofesc embrionul din seminfe? ©) Ce rol au diversele morfologii ale fructelor angiospermelor? 4) Prin ce caracteristici esenfiale se deosebese animalele de plante? 38. Care dintre urmatoarele insusiri_ nu sunt ‘comune tuturoranimalelor: a) heterotrofia; ) mobilitatea; 6) structura colonial; 4) pluricelularitatea, 39. in urmatoarea imagine este reprezentat un stadiu din evolutia embrionara, Precizati urmatoarele: a) Ce stadiu embrionar reprezinta imaginea? b) Care sunt structurile indicate de sageti? ©) Cerol auaceste structuri? *40. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt proprii spongierilor: a) se reproduc sexuat; +b) sunt asimetrici; ©) au corp pluricelular; 4) prezinta stadii larvare. 41. Care dintre urmitoarele caracteristici. sunt consecutive viefii endoparazite a trematodelor si cestodelor: a) corpul turtit; b)concentrarea anterioardi a organelor de simt; c) prezenta ventuzelor; d) simetria bilaterala, 42. Care dintre urmatoarele caracteristici demon- streaza inrudirea dintre anelide si artropode: a) sistemul digestiv este complet diferentiat; b) compul este segmentat; ¢) se reproduc sexuat; 4) au cordon nervos dispus ventral. 43, Radula este un organ specific: a)anelidelor; b)artropodelor; c) molustelor; 4) echinodermelor, 44. Care dintre urmatoarele caracteristici constituie adaptiri ale gasteropodelor pentru viata in mediul terestru: a) utilizarea mantalei in locul branhiilor ca supra- fata de schimb; ) cefalizarea si dezvoltarea organelor de simt; ©) risucirea corpului si pierderea simetriei bils- terale; 4) reducerea numarului de ganglioni nervosi. 45. Analizati imaginea de mai jos Identificati partile corpului animalului din imagine si incadrafisistematic specia analizatd, pe baza elementelor identificate. Caappiteotest | mm 4746, Pe baza observatiilor realizate cu ocazia disec- tiei pe rama recunoasteti structurile indicate in desenul urmator si completati legenda, *47. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt conse- cine ale vietii sedentare a echinodermelor: 4) aparitia sistemului ambulacrar; b)sistemul hidraulic de locomotie; ©) disparitia unor sisteme de organe; d) reproducerea sexuati, 48. Analizati morfologia vertebratului din imagi- neaurmatoare. a) Precizati tipul de coada, dispozitia orificiului bucal, dispozitia solzilor,tipul de camera branhial ) Precizati clasa de vertebrate din care face parte. 49. Care dintre urmatoarele caracteristici nu apar- fin cordatelor: a) notocord dorsal; b)cordonnervos dorsal; ) fante peribranhiale; d)coloana vertebrala, *50. Deosebirile dintre pestii cartilaginosi si cei ososiconstau in: a) numarul de inotitoare perechi; b)existenta operculului; )respiratia branhiala; d)corpul acoperit cu solzi, 51. Amfibienii sunt animale adaptate la doud medii de viata: acvatie si terestru, Precizaji care sunt adaptirile acestui grup de viefuitoare pentru fiecare din cele dous medi. 52. Coloana A cuprinde ordine ale clasei reptile, iar coloana B particularitati specifice fiecdrui ordin, Corelatifiecare odin cu particularitatea lui definitorie. Coloana A a) lacertilieni b) ofidieni )chelonieni 4) crocodilieni Coloana B 1.nuaumembre 2. coada prezinta autonomie 3.au corp protejat de carapace 4. sereproduc asexuat 5. au inimé tetracamerala 53. a) Incadrafi in ordinul corespunzator reptila din imaginea de mai jos: +b) Argumentati incadrarea fiicutd, 54, Reptilele se reproduc independent de mediul acvatic. Aledtuiti o comparatie intre structurile repro- ducatoare ale amfibienilor si cele ale reptilelor si identificafi adaprarile acestora la mediul terestru, 55. Sunt homeoterme: a) pasarile si amfibienii; b) reptilele si pasirile; ) pasarile si mamiferele; 4)amfibienii sireptilele. 56. Corelati structurile care intra in aledtuirea cor- pului pasdrilor aflate in coloana A, cu rolurile acestora aflate in coloana B. Coloana A. a) sirinx ») ipsa dinilor si oase pneumatice 88 $$$ pt gic¢) saci aerieni 4d) pene, puf i fulgi ColoanaB 1, scderea greutitii corpului si usurarea zborului 2. contribuie la rAspandirea speciilor 3. asiguri comunicarea si contribuie la impere- chere 4. ajutdi la mentinerea homeotermiei 5. sunt utilizati in ventilafia plimAnilor in timpul zborului 57. Analizati pasirea din imaginea urmatoare, Pe baza caracteristicilor morfologice identificate, precizafi ordinul in care este inclus reprezentantul analizat. 58. Este o caracteristicd pentru mamifere: a) homeotermia; b) diferentierea dintilor; c) prezenta glandelor mamare; 4) existenta organelor de emitere a sunetelor. 59, Suntadevarate urmatoarele afirmatii: a) toate mamiferele sunt adaptate la mediul de viafa terestru; ») toate mamiferele nase pui vii; ¢) toate mamiferele au bland si glande mamare; d) toate mamiferele au 7 vertebre cervicale. *60. Monotremele: a)nase pui vii; +) au corpul acoperit de solzi cornosi; )nuau glande mamare; 4) cuprind numeroase specii +61. Marsupialele: a) trdiesc in toate zonele geografice; b) au dezvoltarea embrionara completa in corpul matern; ©) au glande mamare; 4) sunt lipsite de ding 62. Clasa mamifere este grupul de vertebrate care populeazi toate cele trei medi: terestru, acvatic si aerian. Alcatuifi un tabel in care scrieti caracteristicile chiropterelor, pinipedelor si carnivorelor, caracte- ristici prin care puteti argumenta adaptarea la mediu a mamiferelor. Pinipede Carnivore Chiroptere 63. a) Precizati care sunt subclasele majore ale clasei Mammalia. b) Dati cate un exemplu de reprezentanti pentru fiecare subclasa. 64. Identificati céte un criteriu morfologic pentru incadrarea urmitorului animal in clasa si ordinul corespunzitor. 65. Identificati rezervatia naturald din imaginea de mai jossiprecizati céteva speci ocrotite care o populeaza. 66. incadrati sistematic gorila precizand: =regnul: ~filumul; —clasa; —ordinul; — familia, Raspunsuri: Seerlaaeoaiocn s Os 4 a {OF {9:90 'P: S79: ez ‘pee e—p'z— oe na'e—b0E STP ‘€-9'%—q ‘C—B: Bt qe OP: ST 'q: HI £92714 11970159659: L:%0€ 9 = SEG p—- BibT PiZ—9'¢—q ty—Bi gf Capitolul 4 A se“rCapiroLuL 2 Cevuta — UnrraTEA STRUCTURALA st FuNcTIONALA A VIETI NOTIUNI INTRODUCTIVE. TEORIA CELULARA Unitatea structurala si functionala a organismelor vitestecelula, Acest concept, cunoscut ca ,teoria celulara, s-a dezvoltat treptat de-a lungul secolelor, ca rezultat al evolutiei microscopului. Componentele microscopu- lui au fost inventate de Jansen in anul 1590 si constau din doud lentile asamblate pentru mérirea imaginii corpurilor observate. Cu un microscop improvizat, in, anul 1665 Robert Hooke a examinat o sectiune prin, pluta sia utilizat pentru prima oard termenul de celult in descrierea elementelor observate, el considerind celulele goale, iar peretii celular vii (fig. 2.1). Iintre anii 1650 1700, Antony von Leeuwenhoeck utilizdnd lentile simple, dar de bund calitate, care ma- eau de 200 de ori, a fost primul cercetator care a obser- vat si descris organisme microscopice vi de tipul bac- teriilor $i protistelor, reusind identificarea nucleului » Fig. 2.1) Microscopul lui Hooke; b) sectiune prin plutt ‘asominitoare cu cea observatd de el De-alungul secolului al XVIII-lea au fost publicate reprezentiri grafice si descrieri ale observatiilor microscopice realizate in special asupra tesuturilor vegetale. Perfectionarea tehnic’ a microscopului realizati de Dolland in anul 1827 este urmati rapid de cresteea intresuluitn domenil microscopic. Inanul 1838, botanistul german Matthias Schleiden studiazd diferite specii si concluzioneaza ci toate plantele sunt alcatuite din celule, iar in anul _urmator zoologul Theodor Schwann afirmi ci animalele au corpul format din celule si propune celula ca structura fundamental a lumii vii. in anul 1855, fizicianul german Rudolf Virchow sustinea ideea c& celulele provin numaidin alte celule prin diviziune. Din argu- mentele experimentale aduse de Schleiden, Schwann, si Virchow a rezultat teoria celulard bazati pe trei principii fundamentale: 1, Toate organismele vii sunt alcdtuite din una sau mai multe celule. 2. Celulele reprezinté unitatea structurala gi functionalia lumii vii. 3. Celulele provin din alte celule vii prin procese de diviziune. Stiinfa care studiazA structura gi ultrastructura celu- lelor se numeste ciologie. in ultimul secol s-au efectuat numeroase cercetiri experimentale care au dus la dez~ voltarea domeniului biologiei celulare in cadrul cdruia sunt combinate diverse tehnici in vederea intelegerii proceselor biologice la nivel celular. Specialistii biologiei celulare descifreaz4 procesele fundamentale cese desfisoari in orice celula gi in orice organism. Nu numai structura este un argument pentru considerarea celulei ca unitate a lumii vii, dar si caracteristicile fiziologice ale acesteia sustin teoria celular, Celula este in esenfZ autoreproducdtoare a unui sistem chimic, Pentru a-si menfine alc&tuirea si concentratia chimica a componentelor sale, celula este separa fizic de mediul extern, fiind totodata capabilé si realizeze permanente schimburi cu acesta, astfe! incat substanfele consumate si poati fi inlocuite, iar resturile nefolositoare si fie eliminate. Prin aceste schimburi celula isi mentine stabilitatea, Bariera care separ sistemul chimic de mediul inconjuritor este membrana care controleaza schimburile si formeazé granita celulei. Intotdeauna in celule exist citoplasma, precum si material genetic sub forma acizilor nucleici care controleazi activititile celulei si se autoreplic& pentru a se forma noi celule. incepand din secotul al XIX-lea continutul celulei a fost numit protoplasma gi descris ca fiind un fluid in care se desfisoara procesele vitale. In prezent, datorité, observatiilor realizate cu ajutorul microscopului electronic au fost identificate in protoplasm’ organite celulare cu structuri si funefii specifice. Primul organit observat.a fost nucleul, ulterior au fost identificate si alte ‘organite cum sunt: ribozomii —prezenti in toate celulele, cloroplastele—prezente numai in celulele plantelor etc. BiologieEVALUARE 1, Cine a utilizat pentru prima oard termenul de celula? 2. Care sunt principiile teoriei celulare? 3. Prin ce argumente putefi sustine teoria celulara? *COMPOZITIA CHIMICA A MATERIEI VII Scoar{a Piméntului confine peste 100 de elemente chimice, iar dintre acestea 16 sunt esenfiale pentru existenta vietii. In corpul organismelor 99% din masa si din numarul de atomi sunt, in ordinea ponderii: hidrogen, carbon, azot si oxigen. Importanfa acestor patru elemente chimice este datorat& valentelor lor chimice si mai ales capacitatii lor de a forma legaturi chimice covalente stabile. in tabelul de mai jos, elementele sunt ordonate dupa masa atomica si nu ‘dup’ abundenta lor in corpurile vietuitoarelor. Elementele chimice prezente in organismele vii Sie ieane ccna ee | Elemente chimice prezente fn eat foarte mick H—hidrogen a= oda Mn mangan Btor C-carbon Mg" —magneziu Fe-fer Al-aluminiu Neazot l= eor Cocotalt Si seu Ooigen poise Cu eupra v—vamdla P=fosfor Ca —calciu Zn—zine ‘Mo - molibden Sonilf es | = Tad Dintre cele patru elemente chimice de baz pentru compozitia materiei vii, carbonul se distinge ca element fundamental deoarece el sta la baza imensei varietati de substante organice diferite intre ele prin marime, compozitie si forma. Proprietitile chimice importante ale carbonului sunt: mas moleculard mica, formeaza legituri carbon-carbon construind si- uri Iungi (catene) circulare sau liniare, formeazi legaturi chimice covalente puternice si stabile cu alfi atomi (hidrogen, oxigen, azot). Elementele chimice se combina formand molecule anorganice si organice (fig. 2.2). in organismele vii existi o mare similitudine privind tipurile de molecule care le aleatuiesc. Indiferent de regn sau specie, cea mai important ‘molecul anorganicd este apa, iar cele mai importante molecule organice sunt glucidele, lipidele, proteinele siaciziinucleici. iferenge intre moleculele anorganice gi cele organi Capitolul 2 a Fig.MOLECULELE ANORGANICE Apa Far apa viata ar disparea de pe Pimant deoarece ea este un constituent vital al organisme- — lorsireprezinta mediul de viata al multor viefuitoare, Apa poate reprezenta intre 60 — 95% din masa proaspati a unui orga- nism, fapt justificat de proprie- titile acestor molecule: di- Fig. 2.3. Moleculi de ap mensiuni mici i polaritate. Polaritatea este datorata inegalei distributii a sarci- nilor electrice in molecula si are ca urmare crearea unui pol predominant pozitiv, respectiv a unui pol pre- dominant negativ (fig. 2.3). Ca urmare, 0 moleculi de api vaatrage cu polul negativ (atomul de oxigen) polul pozitiv al unei molecule vecine, iar cu polul pozitiv (atomiii de hidrogen) polul negativ al altei molecule. Legaturile dintre moleculele de apa sunt legituri slabe de hidrogen care se desfac usor, ceea ce explica de ce apaeste un bun mediu de dizolvare. Atractia. electrosta- tick a moleculelor de apa determina atat coeziunea (intre cle), cit si adeziunea acesto- ra (la diverse substra- turi) (fig. 2.4) Fig. 24. Molecule de api impreuna, coeziunea si adeziunea permit urcarea moleculelor de apa impotriva fortei gravitafionale prin tuburile fine ale vaselor conducdtoare din corpul plan- telor, proprietate mumit§ capilaritate. O altd insugire a apei este stabilitatea termici — este nevoie de o mare cantitate de energie pentru a modifica temperatura apei, si ca urmare, mentine constanta temperatura ce- lulelor in conditile variafieitermice a mediului extern. MOLECULELE ORGANICE Glucidele Glucidele sunt molecule organice compuse din car- bon, hidrogen si oxigen; numarul atomilor de carbon variazi, dar raportul hidrogen/oxigen este intotdeauna egal cu 2, Existé trei tipuri de glucide: monozaharide, dizaharide si polizaharide, Monozaharidele sunt glucide simple ca: glucoza, galactoza si fructoza, care au aceeasi formul chimic& (C,H,,0,), dar proprietati diferite. Acest grup de glucide reprezint& principalele surse de energie, fiind oxidate in celule pentru sustinerea functiilor vitale. Dizaharidele sunt molecule rezultate prin condensarea a doua glucide simple; de exemplu, maltoza (dizaharid provenit din glucoza) si zaharoza (forma sub care sunt transportate glucidele in corpul plantelor), Polizaharidele sunt formate prin condensarea unui numar foarte mare de molecule de glucoza si este forma sub care sunt depozitate glucidele in celule (fig. 2.5). glucoza Fig. 2.8. Glicogen — polizaharid Celulele vegetale depoziteazi glucoza sub forma de amidon, iar celulele animale sub forma de glicogen. Exist si alte forme de condensare a glucozei — 52 celuloza — polizaharid care intra in structura peretelui celulelor vegetale si chitina — constituent al exosche- letului unor animale. idele Lipidele sau grasimile sunt molecule organice insolubile in apa, utilizate de celule ca surse de energie si ca material de constructie ce intra in structura com- ponentelor celulare (fig. 2.6). In numeroasele legaturi C-H pe care le contin, lipidele inchid o mare cantitate de energie, astfel arderea unui gram de lipide elibereazi de doud ori mai multa energie decat arderea unui gram de glucide, Grasimile sunt compuse din acizi grasi si glicerol. Acizii grasi constau din lanturi de carbon care prezinta la un capat o grupare carboxil hidrofila. Acizii grasi care au legituri covalente duble in structura lor se ‘numesc nesaturafi, iar cei cu legaturi covalente simple se numese saturafi, Dietele bazate pe grisimi de origine animali sunt bogate in acizi grasi saturati, incriminafi in declansarea bolilor cardiovasculare. E Dis Fig. 2.6. Lipid BiologieGlicerolul confine trei grupari polare OH, care il fac solubil in apa, Pentru formarea grasimilor, fiecare ‘grupare OH din glicerol reactioneazi cu cate o grupare acida din acizii grasi, motiv pentru care lipidele sunt numite si trigliceride; deoarece acestea nu sunt molecule polare, ca parfile lor constitutive, cle se numese si grsimi neutre, Allte trei grupe importante de grisimi sunt: fosfoli- pidele ~ constituie membranele celulare; cerurile ~ protejeazi corpul plantelor si animalelor si sunt imper- meabile pentru api; steroizii — indispensabili celulei nervoase si materie prima pentru sinteza unor hormoni. Proteinele Proteinele reprezinta prin- cipalele materiale de cons- tructie ale componentelor celulare (fig. 2.7). Unititile structurale ale proteinelor sunt aminoacizii care se lea- gi intre ei forménd languri lungi de polipeptide. O pro- teind poate confine unul sau mai multelanfuri depolipep- Fig-2.7. Moleculi protec tide in care pot intra sute de aminoacizi. Existi numai 20 de tipuri de aminoacizi, care se pot combina intr-o infinitate de variante; ordinea acestora in proteine este determinata genetic. @ Fig. 2.8. Relatie cenzimé ~ substrat Enzimele sunt proteine cu rol de biocatalizatori care influenteaza sensul, ordinea si viteza de + desfisurare a reactiilor biochimice din celule. Enzimele actioneazi cu un grad mare de specificitate, recunoscdnd cu precizie substratul pecareil influenjeaza (fig.2.8). Acizii nucleici Acizii nucleici sunt molecule organice uriase formate din catene ale cdror unitati sunt nucleotidele (fig, 2.9). O nucleotida este 0 molecul’ compusa din EVALUARE 1. Care sunt rolurile apei in celula? 2. Descriei structura ADN. 3. Cerol aumoleculele organice in celula? SUMAR trei unititi: un radical fosfat (rest de acid fosforic), un glucid (pentoza) si o bazi azotati — purinic’ (A = adenina, G — guanina) sau pirimidinica (C-citozina, T—timina, U—uracilul). Acizii nucleici — ADN (acid NH dezoxiribonucleic) si ARN (acid ribonucleic) —au functii specifice in celulé. ADN reprezinta mate- rialul genetic care stocheazA in- formatia pentru propria sa repli- cafie si pentru ordinea in care se inlintuiesc aminoact in pro- 3 2 teine. ARN intervine in procesul | OF de sintez a proteinelor. ae ‘ADN are o structura bicatenara (fig. 2.10), le giturile dintre catene realizindu-se prin punti de hidrogen formate intre o baz azotati purinica siuna pirimidinicd: adenina formeazd punti de hidrogen cu timina; citozina formeazi punti de hidrogen cu guanina. ADN confine ca glucid dezoxiriboza sinu contine uracil. ARN este monocatenar. Nucleo- tidele din ARN nu contin timind, care este inlocuiti cu uracil, iar glucidul este riboza, Exist trei tipuri de ARN implicate in sinteza proteinelor: Fig.2.10.ADN__ ARN m (mesager)—copiaz mesajul genetic din ADN gi il aduce la locul sintezei; ARN-t (de transport) — aduce aminoacizii la locul unde sunt asamblafi in proteine; ARN-r (ribozomal) ~ intra in structura ribozomilor, organite celulare la nivelul crora se realizeaza sinteza proteica. ATP (adenozintrifosfat) este o nucleotida care confine adenin& si trei radicali fosfat intre radicalii fosfat sunt legituri macroergice; ruperea unei singure grupari fosfat elibereazd 30,6kI (fig. 2.11). adenini sgrupari fosfat Fig. 2.11. ATP in corpul organismelor, 99% din numarul de atomi sunt cei de hidrogen, carbon, azot si oxigen. Aceste elemente se combini in molecule anorganice si organice. Dintre moleculele anorganice, apa este cea mai important datorit& polaritijii. Moleculele organice sunt specifice organismelor vii. Acestea sunt glucidele ~ principala sursd energetic; | dele intr fn structura tuturor membranelor celulare; proteinele — prineipalele materiale de constructie celulara; acizii nucleici—materialul genetic care contine informatia ereditara. Capitolul 2 53TIPURI FUNDAMENTALE DE CELULE Chiar daci moleculele organismelelor vii sunt compuse din aceleasi elemente chimice care intr gi in alc&tuirea moleculelor din corpurile lipsite de viati, diversele modalitati in care sunt organizate moleculele in celule constituie o caracteristicd distinct a lumii vii. Diversitatea este o trasdturd care se confirma si in ceea ce priveste dimensiunile, formele si organizarea intend a celulelor (fig. 2.12). Fig. 2.12. Tipuri de celule ) neuron; b) ovul; e) celula vegetali; d) hemati ©) celulé muscular’ striaté Dimensiunile celulelor sunt, in general, microsco- pice, foarte putine pot fi vazute cu ochiul liber asa cum este cazul ovulului uman (fig. 2.13). Aceste dimensiuni microscopice confer’ celulelor anumite avantaje: un prim avantaj este mentinerea unui raport crescut intre suprafata si volum. Acest raporteste important pentru ca toate schimburile dintre celula si mediu se realizeaza la nivelul membranei. Cresterea volumului unei celule face ca raportul suprafat®/ volum sa scada si suprafata de schimb cu mediul inconjuritor si devina insuficienta pentruacoperirea nevoilor metabolice. Al doilea avantaj al dimensiunilor mici este menfinerea controlului nu- cleului asupra tuturor activitifilor din celuki, un volum crescut de citoplasma ar face ineficient acest control. nm tnm — tOnm 100mm ym 1m 10 HM 1 Fig. 2.13, Dimensiunile dferitelor structuri acelulare si celulare 8) api; b) fosfoipid;c) emoglobind; d) virus; e) mitocondrie; ‘ bacterie; g) celulé animal; h) celulé vegetal Forma celulelot variaz’, fiind adaptat& functiei pe care o indeplineste celula: celulele vaselor conducé toare din plante au forma tubulara cu platouri ciuruite, celulele nervoase sunt lungi si cu prelungiri fine, globulelerosii sunt discuri rotunde etc. Organizarea interné: celulele contin variate structuri interne numite organite, fiecare indeplinind functii specifice. Sunt multe tipuri de celule, dar cu toate acestea exist elemente componente comune, prezente in aproape toate celulele. Majoritatea celulelor au in alcatuirea lor membrana care le inconjoara, le protejeaza si realizeaza schimburile cu mediul extern; citoplasma (mediul intracelular) este sediul proceselor celulare; organitele celulare care desfaisoara functii specifice; materialul genetic care controleazi activitatea celulei. ribozomi membrani AX nucleu — citoplasma reticul sndoplasmik bgp endoplasmic a) ») Fig. 2.14. Tipuri fundamentale de celule a) procariota; b) eucarioti Modul de organizare a materialului genetic este cri- teriul cel mai important de clasificare dupa care se dis- ting dou’ tipuri fundamentale de celule (fig. 2.14). Celu- lele care au nucleu si membrane care delimiteazd organi- te celulare se numese eelule eucariote, iar celulele fra nucleu individualizat si organite celulare fara membrand se numese celule procariote. Diferenta dintre procario- te si eucariote este atdt de mare ineat toate organismele procariote au fost reunite intr-un regn separat ~ Regnul Monera. Restul viefuitoarelor (protiste, fungi, plante si animale) sunt organisme cu celule eucariote, Aplicatiepractica, Dimensiunile celulei A. Relafia suprafafi/volum 1. Analizati imaginea de mai jos. Biologie2. Calculati suprafata si volumul celulei cu latura de 4mm, 3, Calculafi valoarea raportului suprafata/volum pentru fiecare celula din imagine (S=6F ; V=I) 4, Aleatuifi un grafic in care pe vertical notati valorile raporturilor calculate, iar pe orizontala notati valorile laturilor celulelor. 5. Ceconcluzie puteti trage din analiza graficului? 6. Calculafi raporturile suprafafé/volum pentru ce- lule sferice cu razele de Imm, 2mm gi respectiv 4mm (S8=4ar; V=4nr/3) 7. Folosind valorile determinate 1a punctul ante- rior, aledtuifi un grafic in care pe verticala notati valo- rile raporturilor calculate, iar pe orizontala notati valo- rilerazelor celulelor. EVALUARE 1, Care sunt avantajele dimensiunilor mici ale celulelor? 2. Prin ce caracteristica esenfiala se deosebesc celulele procariote de cele eucariote? 3, Precizafi componentele celulare prezente in toate tipurile de celule. B, Determinarea marimii celulelor 1. Plasafio rigla transparent pe placa microscopului. Privind prin ocular potri- vitirigla in central imaginii ca in figura aliturati, Se poate observa cd diametrul cAmpului microscopic are 3,5 mm. 2. Pastrand acelasi obiectiv, plasati in camp un preparat microscopic. Potriviti preparatul astfel incat celulele Si se afle pe o linie corespunzitoare diametrului cimpului microscopic. 3, Numérafi celulele care se incadreazi in dimensiu- nile diametrului. Cunoscand lungimea diametrului pu- tefi estima marimea relativa a celulelor. in imaginea alituratd sunt 46 de celule care se dispun pe cei 3,5 mm. Rezulté c& o celulé are dimensiunea medie de 0,076 mm. STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA $I ROLUL COMPONENTELOR CELULEI MEMBRANA CELULARA Celulele tuturor organismelor sunt inconjurate de o membrani, Aceasta este un strat subtire care separa confinutul celular de mediul inconjurator. Membrana celulara functioneazi ca o poarta, controlind ceea ce intra si iese din celuld. Unele molecule traverseazd cu usurinf& membrana, in timp ce altele nu pot trece deloc. Din acest motiy membrana este considerati semipermeabili. Membrana este compusa din molecule de fosfolipide si proteine. Fosfolipidele sunt formate din doi acizi grasi legati la un capat de o grupare fosfat. Aceasti compozitie confera polaritate fosfolipidelor, cele doua capete ale moleculelor lor au proprietifi diferite in apa: capatul cu gruparea fosfat este hidrofil, iar cel al acizilor grasi este hidrofob, Deoarece citoplasma este un mediu bogat in api, iar mediul exterior celulei este de asemenea apos, fosfolipidele membranei sunt dispuse Capitolul 2 {n dou straturi, unul cu gruparea fosfat spre exterior si al doilea cu gruparea fosfat spre interior. Datorita acestei orientiri, membrana are structura unui strat bimolecularlipidic (fig.2.15). " i i ‘i a ( a) ») Fig. 2.15. Membrana celular a) strat bimolecular lipidic; b) fosfolipid pol hidrofob,Proteinele asociate cu stratul bimolecular lipidie Sunt extrem de variate. Unele sunt atasate pe suprafafa membranei — proteine periferice, altele strabat am. bele straturi lipidice — proteine integrate. Proteinele Participa la transportul substantelor prin membrat pe o fata a membranei si transpor- tand-o pe cealaltd fata acesteia. Acest tip de transport realizat de o proteind se desftigoara contrar diferentelor de concentratie dintre mediul extem si citoplasma, necesit’ consum de energie si se numeste transport activ. Unele proteine formeazi canale sau pori prin care anumite substanfe traverseazi membrana, Proteinele scufundate in ambele straturi lipidice ale ‘membranei leagi la suprafata externa glucide prin care Se recunose celulele intre ele sau functioneazi ca loc derecunoastere a virusurilor, hormoniloretc. Traversarea membranei celulare semipermeabile de catre moleculele de api se numeste osmozi. Acest proces se desfisoara prin difuzie, fri consum de snergie. Difuwzia se realizeazi pe seama energici cinetice a moleculelor si este facilitati de cresterea temperaturii si dimensiunile mici ale moleculelor care traverseazi membrana, Sensul de dificie a apei este determinat de variatia concentraiei mediului, mole. culele de apa deplaséindu-se din mediul cu concen- ratie mare de api spre mediul cu concentratie mai ‘ici de apd. Plasati intr-o solutie hipertonied (con- centratie mai mare decat a citoplasmei) celula va pierde apa prin difuzie pind la echilibrarea concentratillor mediilor intem si exter. intr-o solutie hipotonica (Concentratie mai mica decat a citoplasmei) apa difu- zeazi in celuld pani Ia echilibrarea concentratiilor (fig. 2.16). Plasand o celula animala in apa distilata (s0- Fig. 2.16. Consecingele osmozei 4) mediu izotonie; b) mediu hipotonic; e) mediu hipertonie Cresterea volumului celulei se numeste citoliz’, O celula vegetal plasati in apa distilata nu va creste in volum datoritd prezentei peretelui celular. in acest caz, presiunea pe care apa o exerciti asupra peretelui celularse numeste turgescenti, Osmoza si transportul activ nu sunt singurele mecanisme prin care sunt transferate materiale pe o fala si alta a membranei. Particule de dimensiuni mari, ca microorganismele sau agregatele macromolecu. tare, pot fi transferate la nivelul membranei si prin rocese de citoziicu consum de energie. Citoza consti in for- marea unor vezicule in care @) sunt incluse diverse tipuri de substante. Aceste vezi- cule pot fi formate pentru introducerea substanfelor endocitozd sau pentru climinarea substantelor — exocitoz’ (fig. 2.17). Fig. 2.17. Endocitoza Modelul mozaicului fluid Membrana celulara este fluida, are consistenja uleiului vegetal. Lipidele si proteinele membranei sunt in permanent miscare: proteinele se deplaseaza de-a Jungul lipidelor schimbandu-si locul si formind desene sau mozaicuri. Datoriti acestor proprietiti, modelul structural modem al membranei celulare este numit modelul mozaicului fluid (fig. 2.18). poteanaria protein ; a Periferied’ _- —glicoproteina 2 protein integrati fosfolipide Fig, 2.18, Modelul mozaicului fluid PERETELE CELULAR Peretele celular este dispus la exterior, peste mem- brana celulelor vegetale, fungice si a unor procariote, Acest invelis conferd rigiditate, mentine forma, iar in dii cu concentratii mai miei deat concen olasmei se opune bombarii si exploziei celuletor. stele celular este compus din polizaharide cu ‘ibrilara: mureini la procariote, chitina la \ulozi in celulele vegetale (fig. 2.19), - 2.19. Peretele celular celulozie Biologie*Capsula Capsula este un invelis caracteristic celulei procario- te (fig. 2.20). Acest invelis este adesea insofit de mucus (polizaharide) si impreund formeazi glicocalixul. Pre- zenfa glicocalixului confera bacteriilor o serie de avan- taje cum sunt: atasarea mai bund la substrat, rezistenfa la apararea imunda gazdei, protectia la usciciune. ADN (nucleoid) citoplasma ‘capsuli membrana perete celular Fig, 2.20, Invelisurile celulei procariote Aplicatiepracticé A. Observarea osmozei Materiale necesare: Celofan, o lingurité de zahir, apa, pahar, betisor, strecuraitoare micd, rigli. Mod de lucru: 1, Dizolvati zahrul in jumatate de pahar cu apa. 2. Umeziti celofanul si plasati-l in sit 3. Umpleti un paharcu aps si plasafi strecuritoarea pe pahar astfel incat partea convexi si fie scufundata in apa. 4, Tumati solujia de zahdr in partea concavé a strecuraitoarei astfel incat nivelul lichidului s& fie la jumitatea capacitatii strecuratoarei, 5, Misurafi cu ajutorul betisorului variatia adan- cimii lichidului de la momentul inifial, dupa 15 minute sidupa 30 de minute. 6.Notati valorile in caiet si aledtuiti un grafic. Recultate: Se constati cresterea si apoi revenirea nivelului lichidului din strecuratoare. Celofanul este permeabil EVALUARE 1, Care este structura membranei celulare? 2.Cerol are peretele celular? 3. Ceavantaje au bacteriile prevazute cu glicocalix? 4. ince conditii se produce citoliza? SUMAR si apa, prin difuziune, a pitruns in solutia cu concen- {rafie mai mare, crescdnd nivelul lichidului. Dupa 30 de minute concentratiile lichidelor se echilibreazi gi nivelul solufiei din sitd revine la valoarea initial. B, Plasmolizasideplasmoliza Materiale necesare: Bulb de ceapa rosie, lame, lamele, solutie concen- tratd de clorura de sodiu, pipete, pense, bisturiu, hartie de filtru, microscop. Moddelucru: 1, Sectionati bulbul de ceapa si desprindeti epider- ma superioara rosiatic’. 2, Montafi epiderma intr-o picditura de apa gi aco- periti-o cuo lamela 4. Observati preparatul la microscop si identificati peretele celular, citoplasmaroz si nucleul. 5. Addugafi pe o laturi a lamelei o picdtur’ din solutia concentratd de clorura de sodiu. 6. Observati din nou preparatul si vei constata desprinderea membranei de peretele celular, fenomen de plasmoliza datoratosmozei. 7, Adaugati o picdturé de apa pe o alta latura a lamelei si plasafi hartia de filtru pe latura unde ati adiugat anterior solutia de clorurd de sodiu. 8. Observati preparatul si constatafi revenirea citoplasmei la starea initial —deplasmoliza. BeB a)stare deechilibru —_b)plasmolizi_-—_e)deplasmoliza Plasmoliza in celula de Blodea canadensis Rezultate: Prin dfuziunea apei are loc fenomenul de plasmoliza. Celula este detimitata de mediul exterior prin invelisuri, Acestea sunt: membrana, peretele celular si capsula. Membrana este un strat bimolecular de fosfolipide in care sunt scufundate proteinele.. Acest mod de structurare amembranei este cunoscut ca modelul mozaicului fluid. Membrana este semipermeabila, controland intrarile si iesirile moleculelor in si din celula. Peretele celular este caracteristic celulelor vegetale si are in compozitia sa macromolecule din polizaharide. Peretele celular este rigid, dar las s treaci majoritatea moleculelor. CCapsula se afl la suprafaja celulelor procariote si este compusi din polizaharide si glicoproteine. Capitola 2 —$= @ <&< << << $< 7,CITOPLASMA incelule, intre nucleu (nucleoid) si membrana se afli citoplasma. Aceast component celulari este aledtuitd din citosol (citoplasma fundamentals) si organite celulare (citoplasma structurat) (fig. 2.21). centrioli membrani mitocondrie lizozom ‘endoplasmatic nucleu ——_nucleol a) ee cloroplaste endoplasmatic ‘membran: vacuo Fig. 2.21. Structura tipurilor fundamentale de celule eucariote a) celulé animal; b) celulé vegetala CITOSOLUL Citosolul reprezinti substanfa fundamentala a citoplasmei, fiind 0 solutie apoasi de consistenta gelatinoasa in care akituri de organitele celulare sunt scufundate diferite incluziuni. Citosolul confine 90% api, iar restul este compus din alte tipuri de substanfe organice si anorganice ale materiei vii: ioni, struri, glucide, aminoacizi, acizi grasi, nucleotide, vitamine. In citosol, macromoleculele formeazi solutii coloidale caracterizate de altemanfa unor regiuni predominant apoase (stare de sol), de obicei spre periferie, cu regiuni predominant vascoase (stare de gel), Desi este transparent si aparent fri 0 organizare structurati, citosolul investigat cu microscopul electronic dezvaluie o refea complexa de fibre proteice numiti citoschelet (fig. 2.22). Exist cel putin trei tipuri de fibre in structura citoscheletului: microtubuli, microfilamente si fibre intermediare. ‘menfin forma celulei si participa la realizarea rilorcelulei, Fig, 2.22. Citoschelet Departe de a fi numai un depozit de substante cu rol vital, citosolul este sediul unor procese metabolice si prezinti curenti citoplasmatici care antreneazi in migcare organitele celulare. ORGANITELE CELULARE Organitele celulare sunt structuri care functioneazi organe miniaturale, fiind raspunzitoare de jirea unor functii specifice. Intr-o celuld eucarioté tipicé sunt prezente urmitoarele organi celulare: reticul endoplasmatic, ribozomi, mitocondri aparatul Golgi, lizozomi, vacuole, peroxizomi. Acestor ultrastructuri, in functie de tipul de celula si specializirilor acesteia, li se adauga centrozomul, plastidele, neurofibrilele, corpusculii Nissl, miofibrilee. Uneori, celulele au organite cu rol locomotor: cili siflageli. 258 > ————_____.——$ SS _________ BiotogieOrganite celulare comune celulei vegetale si animale Reticulul endoplasmatic este un sistem membranar de tuburi si vezicule extins ca o refea intre membrana celulari simembrana nucleara (fig. 2.23). Dezvoltarea intracelulara a reticulului en- doplasmatic este direct pro- portional cu intensitatea acti- vititii celulei, Existi dowd tipuri structurale de reticul en- doplasmatie: refed — lipsit de ribozomi si rugos —are atasati pe suprafatrribozomi. Rolurile reticului endoplasmatic sunt urmatoarele: asiguri transportul intracelular, conecteaz nucleul cu periferia celulei, detoxificd de substanfe nocive. in Fig. 2.23. Reticul endoplasmatic anumite celule are functi specifice: reglarea nivelului ionilor de calciu in celula musculard, participa la sinteza hormonilor steroizi incelulele glandulare. Ribozomii sunt organite celu- lare minuscule cu diametru de i aproximativ 20 nm prezente in nu- ‘mr mare atat in celula procariotd, cit si in cea eucarioti, Sunt consti- » tuifi din doud subuniti (mare si beetle ™icd), ambele compuse in mare Fig. 234 Submit arte din ARN (fig. 2.24). La ni- a)subunitate mica; yelul ribozomilor se realizeazi b)subunitate mare sinteza proteinelor celulate. in timpul procesului de sinteza, ribozomii actionea- Aca punctde legatura intre toate moleculele implicate, precis pozitionate unele fata de celelalie. Acestea sunt: ‘ARNin si catena polipeptidicd din care se construieste proteina, De asemenea, la nivelul ribozomilor sunt localizati factorii implicati in inifierea, alungirea si incheierea catenei polipeptidice sintetizate. Mitocondrile sunt organite celulare in forma de ve~ zicule alungite sau de bastonas cu lungimi cuprinse in- tre 1,5— 10 jm si diametrul sub 1 pm, al efror numar in celula variaza direct proportional cu intensitatea activi- titit acesteia (in celulele hepatice sunt peste 1 000 de EVALUARE 1, Caresunt componentele citoplasmei celulare? 2. Ceroluri are citosolul in celula? mitocondrii), O mitocondrie este compusi din invelig si matrix (fig. 2.25). /nvelisul este format din doud mem- brane: cea externd neteda, iar cea intend cutatd. Cutele, numite eriste, au diverse forme (lamelare, tubulare etc.) si miresc suprafafa de reactie a mitocondriei. Matrix! confine enzime, ADN, ARN, ribozomi. Mitocondriile sunt sediul respiratici celulare, unde compusii organici sunt oxidafi, iar energia rezultati este convertiti in legiturile macroergice ale moleculelor de ATP. ‘ membrand membrand a intern’ extern a Fig, 2.28. Mitocondrie Aparatul Golgi este un ansamblu de saci aplatizati numifi cisterne din care se desprind permanent vezi- cule (fig. 2.26). vericule ‘Adesea, celulele vegetale contin 4. p) Fig. 2.43. Crossing-over 1) eromozomi omologi in curs de recombinare; b) cromozomi recombinati Profaza II Metafaza II Anafaza I: cate un eromozom din fiecare pereche migreaza spre un pol, iar celalalt la polul opus. Cromo- zomii dintr-o pereche se orienteazé la intimplare spre un pol sau altul, avand loc o recombinare genetic intercromozomala prin combinarea intre cromo- zomii de origine paterna si cei de origine matema, fenomen de imperechere, résucire yi apoi separare care este numit si dansul eromozomilor. Telofaza I: cromozomii ajung la poli, se despiralizeazi si se refac nucleele. ‘Meioza Ul: cromozomii nu se replied inainte de a incepea doua etapiameiozei. in aceasti etapi se desfigoara evenimentele unei mitoze si, pentru cd nu s-a produs dublarea cromatide- lor, rezultatul meiozei II este aparitia a doua celule ha- ploide din fiecare celulé mama (fig. 2.44). Prin diviziunea meiotica se formeazi gametii. Din fiecare celula germinativa care intra in procesul de ‘meiozi se formeazii cate 4 gameti (fig. 2.45). in corpul animalelor superioare, cu sexe separate, meioza se desftisoara in organele sexuale masculine —testicule si feminine — ovare. In urma meiozei se formeaza ga- ‘mefii masculini—spermatozoizii si feminini -ovulele. Prin unirea gametilor in procesul de fecundatie se for- ‘meazii celula-ou sau zigotul in care se reface garnitura de cromozomi diploida, caracteristica speciei. Anafaza IL ‘Telofaza I patru celule fiice hhaploide Fig. 2.44, Meioza IL Capitolul 2 65Spermatogeneza Ovogeneza o=~"@ prima diviziune Fig. 2.48. Spermatogeneza si ovogeneza Comparatie intre mitoz si meioza Mitoza este diviziunea care asigura cresterea si re- facerea fesuturilor. Meioza se desfiisoara numai in or- ganele reproducitoare, ducéind la formarea gametilor. Procesele de mitoza si meiozi se deosebese prin: ~replicarea ADN are loc o singura dati inainte de mitozi si meiozi, dar in meiozd se petree doua diviziuni nucleare; ~ ctosing-over-ul are loc intre cromozomii perechi numai in timpul profazei meiozei I; in placa metafazicé cromozomai sunt dispusi in te- ‘rade‘n metafaza I, dar sunt aliniati individual in mitoz’: in anafaza meiozei I migreaz spre polii fusului de diviziune cromozomi bicromatidici, iar in anafaza me- iozei migreaza spre poli cromozomi monocromatidici; —evenimentele meiozei II sunt identice cu cele din mitoza, dar nucleele celulelor care parcurg meioza II sunt haploide, Cele doua tipuri de diviziuni (mitoza si meioza) se succed de-a lungul existenfei unui organism eucariot pluricelular cu reproducere sexuati. Gametii produsi prin meioz se contopese si refac in celula-ou gamitura de cromozomi caracteristic’ speciei. Mitoza in celula-ou asigura formarea embrionului si continud apoi si asigure cresterea estuia pénd la completa maturizare cand, in organele producatoare se vor produce prin meioza noi gamefi. Aplicatiepractica Observatii microscopice asupra mitozei si meiozei A. Observarea cromozomilor mitotici din radi- celele de ceapai Materiale necesare: Radicele de ceapa tinute in emulsie de a-bromnaftalen sau colchicind 0,5%, carmin acetic 2%, HCl-normal, hartie de filtru, lame, lamele, pipet, microscop, sticle de ceas sau vase Petri Mod de lucru: Btapele experimentului sunt ilustrate in figura de mai jos: a) se pun solutie de carmin acetic 2% si céteva picdturi de HCl-normal pe o sticli de ceas; b) radicelele tratate cu o-bromnaftalen sau colchicina 0,5% se adauga pe sticla de ceas; ©) se incdlzeste la spirtiera timp de 5 minute fara a permite fierberea; 4) pe o lama se pun céteva piciituri de carmin acetic in care se plaseaz& varfurile de 2~3 mmale radicelelor; ©) aplicati peste radicele lamela si hartia de filtru, presati cu degetul, dupa care cu un bat de chibrit bateti usor pentru a etala preparatul; £) observati la microscop cromozomii in diferite faze ale diviziunii mitotice, comparand cu figura din manual, care reprezinti fazele mitozei si cromozomi din radice- lele de Allium cepa (ceapa) Pde ° & ay o € Realizarea preparatelor microscopice Pentru observarea cromozomilor si fazelor diviziunii cariokinetice BiologiePentru o buna etalare a celulelor sectionati cu grijé anterele eliberdnd cu spatula confinutul. Observati la microscop celule in diferite faze ale diviziunii meiotice. Identificafi fazele meiozei cu ajutorul schemei din figura de mai jos. anafazit metafazi interfazi profaza telofazi Fazele mitozei si cromozomii mitotici din radicelele de Allium cepa (ceap’) *B. Observarea cromozomilor meiotici din antere de secard sau grau Materiale necesare: Antere de secara sau grau, fixator Carnoy (alcool etilic absolut si acid acetic glacial 3/1), carmin acetic, HCI N/1, sticle de ceas, pipete, hirtie de filtru, lame, lamele, befisoare de chibrit, ac spatulat. Moddelucru: “Anterele se las 24 ore in fixator. Colorarea si obfine- rea preparatului se realizeaziica in investigatia anterioara. Etapele meiozei EVALUARE 1, Deserieti fazele mitozei si meiozei. 2. Precizati deosebirile dintre diviziunea mitotica gi cea meiotic’. 3. Care sunt modalititile de realizare a citokinezei? lulele se afld fie in curs de diviziune, foro paren sae de repens mums ‘viafacelulelor formeazi cilul celular ce consti intt-o suecesiune de evenimente care vor asigura cresterea si Laprocariote diviziunea celular se realizeaza prin fisiune (diviziune directa). Diviziunea celulelor eucariote presupune dou procese: diviziunea nucleului si_diviziunea citoplasmei (citokineza). Diviziunea nucleului se poate desfaisura in dou moduri: prin mitoz4 si prin meiozi. Mitoza se finalizeazi cu formarea a doi nuclei care au aceeasi cantitate de material genetic, in timp ce meioza se finalizeaz cu formarea unor nuclei care contin jumatate din cantitatea de material genetic. Mitoza este procesul prin care se inlocuiesc celulele imbatranite sau traumatizate ale corpului, iar meioza este procesul care se finalizeazi cu formarea gametilor. Capitolul 2 67EVALUARE 1. Care sunt argumentele conform cirora celula este considerati unitatea lumii vii: a) se divide, are membrana sinucleu; b) se divide, are perete celular si membrand; ©) se conserva prin metabolism propriu; 4) se divide si are metabolism propriu. 2. Elementul chimic esential pentru structura componentelor celulare este: a)oxigenul; b)carbonul; ©) hidrogenul; 4) azotul. 3. Viata depinde de proprietitile speciale ale moleculei de api. Precizati cinci proprietiti ale moleculei de apa si explicati importanta acestora in procesele biologice de: ‘ transportal substanfelor, *homeotermie, © ascensiunea apei in vasele conducdtoare ale plantelor. 4, Completafi urmitoarele fraze lacunare: a) in orice celula, principalele tipuri de substante onganice SUM... s : b) Glucidele se depun ca substante de rezervi sub forma de .. .. in celulele vegetale si ca : inceluleleanimale. ©) Enzimele sunt ... . eu rol de 4) Ordinea aminoacizilor din proteine este determinati de din ADN. ¢) Intre radicalii fosfat din ATP exist legaturi care prin rupere degaja o cantitate de KD. energie de 5. Corelati tipurile de acizi nucleici din coloana A curolu! acestora din coloana B Coloana A, a)ARNm b)ARNt )ADN )ARNr ColoanaB 1. aduce aminoacizii a locul sintezei proteinelor 2. intra in structura ribozomilor 3. seautoreplica 4. intervine in sinteza lipidelor 5.aduce mesajul genetic la nivelul ribozomilor 6. Dimensiunile mici ale celulelor sunt importante pentru; a) menfinerea capacititii de autoreproducere; +b) mentinerea compozitici mediului inte celular; ©) pastrarea suprafefei adecvate realizarii schim- burilorcumediul; d) pastrarea formei constant. 7. Identificati tipul de celula reprezentati in desenul de mai jos. ‘Completafi legenda cu elementele structurale care compun celula, 8. Care dintre urmatoarele afirmafii definese mai bine diferenta dintre celulele procariote si cele eucariote: a) procariotele au perete celular, iar cucariotele nu; b)procariotele au cli iar eucariotele nu; ¢) procariotele nu au nucleu individualizat, euca- rioteleau nucleu cu membrani nucleari; 4) procariotele au dimensiuni mai mari decat eucariotele, 9. Cei doi acizi grasi din fosfolipidele membranei celulare se dispun: a) spre suprafata membranei; b) spre interiorul membranei; c) transversal in membrana; 4) paralel cu suprafafa membranei, 10. Celula nu consuma energie pentru: a) difuziune; b)endocitoza; ©) transportactiv; 4) transportul substantelor. 11, Cand o celuld este plasata intr-o solutie hipoto- nica: a) solutia patrunde in celuld pana la echilibrarea concentratiilor; Biologieb) apa patrunde in celui pana la echilibrarea concentratiilor; ©) apa iese din celulé pana la echilibrarea concentratiilor; 4) solutia iese, iarapa intra in celula, 12. Explicati de ce modelul structural al membranei a primit numele de ,modelul mozaicului fluid’. 13, Celulele vegetale a) aucapsula celular; b) nu prezinta variafi ale concentratiei citoplasmei; c) nu prezinté cresteri de volum in solutii hipoto- nice; ‘d) au turgescenta scAzuta in solutii hipotonice. 14, Ce molecule nu se afla in stare libera in cito- plasma unei celule eucariote: a) aminoacizii; ») lipidele; ©) ADN; ARN. 15. Care activitate exprima rolul reticulului endo- plasmatic: a) depoziteaza; b) transporta ) asigura diviziunea; 4) realizeaza digestia. 16. Citosolul este sediul unor depozite celulare dar si al unor sinteze celulare importante. Descrieti alcdtuirea si rolul citosolului precizénd urmatoarele: *compozitia chimica; +proprietitile fizice; + structuraccitoscheletuluis + rolul citoscheletului; + sintezele care se desfasoari in citosol. 17. Desenul de mai jos reprezinté celula vegetalé. Completati legenda si identificati structurile specitice celulei vegetale. Capitolul 2 18. Criste se gasesc in organitele celulare numite a) lizozomi; b)ribozomi; ¢) mitocondrii; <)aparat Golgi. 19. in general, organitele celulare nu au ADN cu exceptia: a)ribozomilor; b) lizozomilor; ¢)mitocondriilor; )aparatului Golgi. 20. Lizozomii aurolul dea realiza: a) transportul intracelular; ») sintezele specifice celulare; c) digestia intracelulara; 4) transportul transmembranar. 21. Apreciafi cu adevarat sau fals urmitoarele afirmati a) cloroplastele sunt specifice celulei vegetale; ) vacuolele sunt specifice celulei animale; ©) plastidele sunt propriicelulei animale; e) toate celulele au centrioli; ) mitocondriile sunt sediul respiratiei celulare; ‘g) amiloplastele depoziteaza substante de rezerva, h)cilii sunt structuri identice cu flagelii. 22. Care dintre urmatoarele componente se afla in nucleu: a) citoplasma; b) ribozomi functionalis )cromatina condensata in forma de cromozomi;, nucleoli, *23. Cilii i flagelii sunt structuri cu rol in migcare. Descricfi particularitajile structurale ale acestor organite. a) Care este diferenta dintre structura cililor si flagelilor lacelulele procariote sicele eucariote? 'b) Ce demonstraza unitatea structurali a cililor si flagelilor tuturor structurilor eucariote? 24. Descriefi ciclul celular si precizati ce se intmpld in timpul interfazei in celula. 25. Prin ce difer’ cromozomii bacteriilor de cromozomii celulelor eucariote: a) nuse replica; b) sunt mai mici; c)au ADN monocatenar; 4) formeazi numar impar de cromozomi in divi- ziune.26. in ce etapa a mitozei se dispun cromozomii la ecuatorul fusului de diviziune: a) profazi; b)anafaza; ©) telofazi; d) metafaza. 27. Asociati fiecare structurd celular din coloana A, curolul sau specific din coloana B: ColoanaA, a)centromer b)centriol c)cromatida )cromozom ColoanaB 1 .cromatina pliata sirasucita 2. aduce cromozomii la centrul celulei 3. dispusi la polii fusului de diviziune 4. asambleaza cromatidele perechi $.seafla in nucleul interfazic 28. Recunoasteti faza din cadrul diviziunii celulare teprezentata de figura urmitoare. Descrieti aceast faza. 29. in ce etapa a meiozei se petrece separarea cromozomilorperechi? a) Profaza Il; b) Telofaza II; ©) Metafaza I; @)Anafazal. 30. Identificati procesul reprezentat in figura de mai jos. Precizati in ce tip de celule eucariote se desfagoara. Descrieti procesul reprezentat de desen. 31. Gametii contin cate un cromozom din fiecare pereche de cromozomi caracteristici speciei deoarece: )nu se separa cromatidele in timpul meiozei; b) au loc doua replicari ale ADN in timpul meiozei; ¢) cromozomi omologi se separa in timpul meiozei: 4) au loc fenomene de crossing-overin profaza I. 32. Citokineza reprezinta: a) separarea cromozomilor; b)separarea citoplasmei; ©) individualizarea nucleilor; 4) individualizarea cromozomilor. 33. Identificati organitul celular reprezentat in desen. Completati legenda cu numele structurilor corespunzitoare. Precizati rolul acestui organit. 34, Crossing-overul se desfigoar intre: a) cromatidele surori ale aceluiasi cromozom; b)doud tetrade diferite; )cromatidele neperechi ale unei tetrade: 4) nucleii celulelor fiice. 35. Alcdtuiti o comparatie intre mitoza si meioza I, completand intr-un tabel deosebirile dintre evenimentele din timpul celor doua tipuri de diviziuni, cain tabelul de mai jos: Etape Tipul diviziunii Mitoza Meiozal Profaza Metafaza Anafazi Telofaza | 36. Explicafi in ce mod meioza asiguri variabi- litatea indivizilor unei populatii? 37. Ordonati in ordinea crescatoare a dimensiunilor urmatoarele molecule: a) proteing b)apa; ) fosfolipide; 4d) glucoza. 7.).———__ Biro38. Urmatoarea diagrami reprezinti ciclul celular. M s G, G Identificafi greselile in ordonarea etapelor ciclului celular din diagrama. Precizafi principalele procese care au loc in etapele S,GI siG2. 39. Prin mitoza organismele: a) evolueazi; b) sereprodue; ©) crese; d)seinmultese. 40. Prin meioza organismele: a) evolueazi; b) sereproduc; ©) formeazi gameti; d)semultiplica. 41. Identificati procesul din imaginea de mai jos: 42. Crossing-over-ul reprezinta: a) transfer unidirectional de material genetic; b) schimb reciproc de material genetic intre cromozomiineperechi; ©) schimb reciproc de material genetic intre cromozomii perechi; ) 0 modalitate de conservare a materialului genetic. 43, Metafazele meiozei I si meiozei II se aseamana prin: a) numarul cromozomilor din placa ecuatoriala; Capitolul 2 b) numarul de cromatide ale cromozomilor aflafi in diviziune; ¢) numarul de filamente ale fusului de diviziune; 4) pozitia cromozomilor la inceputul metafazei 44, Completati urmatoarele fraze lacunare privind fazele meiozeil. a) inprofaza I cromozomii formeaza..... cromatidice sau bivalenti. b) Punctele de apropiere si atingere dintre croma- tide senumesc d ¢) Crossing-over-ul se realizeaza intre cromozomii 4d) in metafaza I tetradele cromatidice sunt dispuse ‘inplaca ecuatoriala. 45. Observati imaginea de mai jos. Recunoasteti ce faz a mitozei este reprezentata si completatilegenda. 46. Recunoastefitipul de diviziune si diferitele faze ale acesteia in imaginea de mai jos si completati legenda. Raspunsw Pep rh £9: Ob £9: GE “BP 9G: LE “9: HE “4: ZED: TE 7ST P*S—9°€—Q“p— BE LZ “P:97 54: SZ “PE TT 209: 61 £92814: S119! p19: E154: 118: OF 9°T-P‘E-9°T-9'S 8:59:27 PTCarne —_ ERepitaTEA st VARIABILITATEA Lumut Vir MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE Desute de ani, oamenii au selectat animale si plante urmérind ca productivitatea acestora sa creasca, Soiu- rile si rasele erau obfinute fara o cunoastere temeinicd a mecanismelor care guverneazi transmiterea caracte- relor de la o generatie la alta, adicd fra cunoasterea legilor ereditiii, Aceste legi au fost recunoscute abia in secolul al XX-lea, in urma studiilor experimentale de geneticd. Genetica este 0 ramurii a biologiei care studiazi ereditatea si variabilitatea organismelor. Ereditatea este insusirea tuturor viefuitoarelor dea poseda informatie genetica, pe baza careia sunt transmise de la ascendenti la descendenfi caractere morfologice, fiziologice, biochimice si comporta- ‘mentale. Informatia genetic este codificata bioc! leici Variabilitatea este capacitatea indivizilor de a se deosebi intre ei prin insusiri ereditare si neereditare, astfel incatnu exist’ copii identice. LEGILE MENDELIENE ALE EREDITATI Primele explicatii privind mo- dul de transmitere a caracterelor ereditare au fost emise de Gregor - Mendel. Legile ereditatii enun- fate de el, desi publicate in anul 1866, au fost larg cunoscute dupa anul 1900, cand alfi trei cer- cetitori (DeVries, Correns si Tschermak) au ajuns independent Fig. 3.1. Gregor Mendel Ja aceleasi concluzii. Mendel, cultivand selectiv, pe parcursul mai multor ani, diferite soiuri de mazire a descoperit ci anumite caractere ale genitorilor se observa la descendenti, in timp cealtelenu, Mendel a urmirit 7 caractere usor de identificat si care se exprima in doua forme: culoarea florilor (rosii sau albe), pozitia florilor (axilare sau terminale), talia tulpinii (inalté sau scunda), forma bobului (rotunda sau zbarcita), culoarea seminfelor (galbene sau verzi), forma pistdii (latitd sau ingusta), culoarea pastdii (galbend sau verde). Alegerea mazirii nu a fost intamplatoare. Aceast{ specie este usor de cultivat, produce ‘multe seminte si se poate repro- duce atat prin polenizare direct Fig. 3.2. Pisum sativum citsi prin polenizare incrucisata. (imazire) Datorité acestor caracteristici, Mendel a putut controla, polenizarile, dar a si verificat concluziile cereetirilor sale in timp relativ scurt. Prin autopolenizarea soiu- rilor de mazare selectate, Mendel a obfinut soiuri pure care transmit aceleasi caractere de-a lungul genera- fiilor. Incrucigarea intre indivizi care se deosebese prin 72 unul sau mai multe caractere se numeste hibridare. Individul rezultat dintr-o astfel de incrucigare se numeste hibrid. Cand se incruciseaz genitori care se deosebese printr-un singur caracter, fenomenul se numeste monohibridare. Incrucisand soiul de mazire cu talie inalté, cu soiul care prezinti caracterul talie scunda, Mendel obtine in prima generajie (F1) numai plante cu talie inalta. Realizind autopoleniziri cu indivizii rezultati din prima generajie Mendel obtine in cea de a doua generatie (F2) indivizi cu talie inaltd gi indivizi cu talie scunda. Raportul de segregare din cea de-adoua generatie era de 3:1 (fig. 3.3). tale inalta tale sound Fig. 3.3. Monohibridizare BiologieAceste rezultate au dus la concluzia ca un caracter poate fi dominant (talie inalta) —cel care se exprima in prima generatie, iar alt caracter este recesiv — cel care nu se exprima in prima generatie. Prin aceste rezultate, Mendel descopera diferenta dintre factorii ereditari $i caractere, Genotipul reprezinta totalitatea factorilor cereditari, acestia primind ulterior denumirea de gene. Fenotipul reprezint totalitatea insusirilor unui individ, rezultate din interactiunea dintre genotip si ‘mediu. Pentru explicarea rezultatelor experimentelor, Mendel postuleazii c& fiecare caracter este determinat de doi factori ereditari gi astfel in celuld exista cate 0 pereche de factori ereditari pentru fiecare caracter. In gamefi, datoriti injumatijirii garniturii de factori ereditari exist numai un factor ereditar din fiecare pereche. Daca factorii ereditari perechi sunt identici, individul este pur din punct de vedere genetic — homozigot (TT). Daca factorii ereditari perechi mu sunt identici, individul este impur din punct de vedere genetic heterozigot (Tt). Raportul de segregare 3 : I se verificd gi in genera- tile urmatoare. ‘Aceste rezultate I-au condus pe Mendel la enun- farea legii purititii gametilor: gametii sunt intot- deauna puri din punct de vedere genetic, ei contin numai unul din factorii ereditari pereche. Combinarea probabilisticd a gametilor determina fenomenul de segregare in a doua generajie in raport de 3 dominant la I recesiv. Mendel si-a continuat experimentele si a realizat inerucigarea dintre dowd soiuri de mazire care se deosebeau prin doud caractere (dihibridare): mazare cu talie inalta si pastdi verzi (TTVV), cu mazare cu talie scund& si pastai galbene (ttvy). in prima generatie toate plantele au prezentat talie inaltd si piistai verzi(fig.3.4). Gamefii produsi de descendentii din prima genera- tie au fost de patru tipuri: ambii factori ereditari domi- nani, ambii factori ereditari recesivi, un factor domi- nant gi celélalt recesiv, un factor recesiv si celélalt do- ‘minant cain tabelul de mai jos. Seles len lec alee ee eee nw foam | cw | mw | tw w | aw | aw | ww | ow » [ow | aw | mw | tw (Daten pst gatene Bi ican pas ke seund 9 pst veri 34, Dihibridarea Prin unirea probabilisticd a gametilor mascu- lini si feminini cu aceste combinatii de factori ereditari, au rezultat in a doua generatie (F2) 16 combinatii de factori ereditari, care demonstreaza cea de-a doua lege a eredititii — lege segregirii independente a perechilor de caractere, conform independent de alte perechi de factori ereditari Segregarea in cazul dihibridarii se realizeazi in 3:1 raportul de9: Capitola! 3 $$ = _$__ <_< 73*Importanta legilor mendeliene: aceste legi demonstreazi ca transmiterea caracterelor se realizeazd prin intermediul factorilor ereditari numiti gene. Acestea sunt prezente in toate organismele si, prin combinarea lor probabilisticd, se produce segregarea caracterelor la descendenti, Genele recesive se manifest numai in stare homo- EVALUARE Zigotd, iar cele dominante se manifest in descendent atat in stare homozigoté, cat si in stare heterozigota. Cunoasterea modului in care se produce segregarea genelor prin hibridare este aplicati in obtinerea soiurilor de plante si a raselor de animale, facdnd posi- bila combinarea prin incrucisiri controlate a carac- terelor utile si valoroase din punct de vedere economic. 1.Explicatinotiunile: hibridare, genotip, fenotip, homozigot, heterozigot. 2. Care sunt argumentele susfinerii primei legi mendeliene? 3. Care sunt argumentele sustinerii celei de-a doua legi mendeliene? SUMAR Genetica este o ramuri a biologiei care studiaza ereditatea si variabilitatea organismelor. Ereditatea este apacitatea tuturor viejuitoarelor de a poseda informatie genetici pe baza cdreia se transmit insusiri descendentilor. Variablitatea este capacitatea indivizilor de a se deosebi intr ei prin insusiri ereditare si neereditare. Gregor Mendel a descoperit primele legi \dependente a factorilor ereditari. silegea segregar ale ereditifii, Aceste legi sunt: legea puritatii gametilor ABATERI DE LASEGREGAREA MENDELIANA Factorii ereditari mendelieni au primit ulterior numele de gene. Un caracter ca talia plantei, culoarea PAstlii sau culoarea florilor este determinat de cel putin o pereche de gene, identice sau diferite. Sub actiunea factorilor de mediu structura genelor se modificd si apar gene alele, perechi de gene care afecteazi acelasi caracter, dar in variante diferite, contrastante; de exemplu, caracterul forma bobului are dous variante: neteda sau zbarcit’, Experimente de hibridare efectuate pe alte specii au evidentiat abateri de la segregarea mendeliand de tipul dominant-recesiv, respectiv raporturi diferite in segregare. Aceste abateri sunt datorate interactiunilor dintre genele alele si cele nealele. INTERACTIUNI INTRE ALELELE ACELEIASI GENE * Semidominanga (sau dominanta incompleta) este fenomenul in care fenotipul starii heterozigote este intermediar intre fenotipurile starilor homozigote. Acest fenomen a fost descris la planta Antirrhinum cu flori in varianta rosu si alb. incrucisdnd soiul rosu homozigot cu soiul alb homozigot se obtin in a doua generatie descendenti cu flori rosii, r0z si albe in raport de segregare 1:2:1, 50% din descendent prezentand fenotip intermediar roz (fig, 3.5). Interactiunea a fost identificata sila animale. * Supradominanta este interactiunea dintre alele care in stare heterozigoti determina accentuarea unor caractere ca talia, prolificitatea etc. Astfel, hibrizii din a doua generatie se deosebesc de genitorii homozigoti (AA < Aa > aa) printr-un fenotip de tip heterozis manifestat prin cresterea taliei, vigurozititii, fertilititii, rezistenjei la factorii patologici ete. Raportul de segregare in a doua generatie este si in acest caz de 1:2:1, 50% din indivizi prezentand fenotip heterozis. 74 | | | RR rose | Rr-roz ie Je | [cat Fig. 35, Semidominanta Biologie* Gene letale —tip de interactiune intre alele care in stare homozigota determina moartea individului. Acest tip de interactiune a fost descoperit la soareci. Acestia au blana cenusie (tipul sAlbatic) si galbuie. Incrucisarea dintre un soarece galbui si unul homozigot cenusiu determind o descendent cu raportul de segregare 1:1, deci 50% soareci gilbui si 50% cenusii, iar din nerucisarea intre doi soareci galbui se obfine intotdeauna o segregare in raport de 2 : | (2/3 soareci galbui si 1/3 soareci cenusii). Aceste rezultate au sugerat cd fenotipurile diferite sunt determinate de douti alele; soarecii gilbui sunt numai in stare hetero- zigota; alela pentru culoarea gilbuie este dominant fafa de gena pentru culoarea cenusie si in stare homo- zigota determin’ moartea individului, fiind gen’ letala, Codominanja. Grupele sangvine umane sunt determinate de trei alele ale unei gene care manifesta céteva tipuri de interactiuni in determinarea tipurilor de grupe de singe. Seria alelicd include trei alele majore: L’, L®, 1. Din combinarea acestor gene alele rezulti ase genotipuri: trei homozigote si tei heterozigote. Grupele de singe determinate de fiecare pereche de gene suntevidentiate in tabelul urmator. “Genotip Grupa de singe or All ABIV {in aceasta interactiune, genele alele L* si L® sunt dominante fafi de gena | si sunt codominante, ‘impreund, determindnd un nou caracter - o noua grup desange—ABIV. INTERACTIUNI iNTRE ALELE DIFERITE Polialelia este fenomenul prin care un caracter este determinat de mai mult de doud alele. Acest fenomena fost identificat la plante si animale. La iepuri, de exemplu, existi patru alele care determina culoarea blinii, iar intre acestea exist o dominanfa gradata ce se poate exprima: C>c*> "> ¢, Deoarece existi patra alele cu grade diferite de dominanya, exist si patra genotipuri si patru fenotipuri (fig. 3.6). Tepure silbatic: Tepure chinchilla Ganatips CC: Ces CE Ce | Genie es Ce Fenetp cena Fovetipgrt bd - -” ~—S Tepere nb imal Tepate albinos Geantipicesce enon ce noi ab cu negra jaanoaa Fig. 3.6. Policia Capitolul 3 Gipitsibeste fenomenul prin care alelele unei gene mrascheazi exprimarea alelelor altei gene. Acest fenomen a fost identificat la mai multe specii, printre care si planta Collinsia parviflora (albastrita) la care exist douti perechi de gene implicate in determinarea culorii florilor, fiecare pereche fiind reprezentata atat de gene dominante, cat si de gene recesive si, ca urmare, florile au culori diferite: albe (ww, MM), purpurii (WW, mm), albastre (M'm; Ww). Incrucisari intre homozigoti albi (ww, MM) si purpurii (WW, mm) produe in prima generatie descendenti heterozigoti albastri (M’m, W'w). Daca sunt incru- cisafi descendentii din F1, se obtin in F2 descendenti cu toate fenotipurile in raport de 9:3:4; adica 9 din 16 albastri, 3 din 16 purpurii si din 16 albi. Acest mod de segregare este explicat prin faptul c& alela w este epistaticd pentru alelele M sim. In consecinta, M sim se pot exprima numai in prezenta alelei W. Aplicatie practicd Determinarea grupelor de singe Exprimarea fenotipic a genelor determinante pen- tru grupele de singe duce la sinteza unor proteine specifice care, fie se afl in plasma sangvind anticorpi, fie sunt atasate membranei eritrocitelor — antigene. Distributia acestor proteine este specifica fiecdrei grupe de sange gi este ilustrata in urmatorul ta- bel, La contactul dintre anticorpii a cu antigena A, sau lacontactul dintre anticorpii B cuantigena B se produce aglutinarea eritrocitelor. Pe aceasta reacfie (anticorp — antigen) se bazeaza identificarea grupei de sange 751 ‘Autcorp | Grepl destage ~ Supa de singe BIL] nu aglutineazalaserul anti-A Crocttara)” | plasma sangving) dar aglutineazé la serul anti-B datorita prezentei antigenelorB. = op or ~ grupa de singe ABIV aglutineaza la serul anti-A eer B = | silaserul anti- , datorita prezentei antigenelor AB. a a BOL AB a ABIV Aspectul probei Aspectul probe Grupa 1 ____ ——~——____] cu tipul cu tipul de Distributia anticorpilor antigenelor de ser anti-A ‘de ser anti-B ‘singe ‘in grupele de sfinge umane Materiale necesare: Seruri cu anticorpi anti-A si anti-B, lame, pipete, ‘mostre din cele patru grupe de singe. Modde lucru: or 1. Pe lame se picura serurile anti- Asi anti- B. 2. Se adaugi in fiecare ser cdte o picaturd din proba de singe. 3. Se observa daca se produce aglutinarea gi apar aglomerari colorate ca in imaginea urmitoare. .% By a) Reacfii la seruri cu anticorpi z a) neaglutinare; b) aglutinare BUT Concluzii: Daca aglutinarea este observati in picatura cu ser Z anti-A, inseamna ci mostra de snge poseda antigene @, adicd este grupa BIT. in figura alaturaté sunt prezentate rezultatele experimentului: z ~ grupa de singe OI nu confine anticorpi si nu ABI” aglutineazi la contactul cu seranti-A si seranti-B; Z ~ grupa de singe AII nu aglutineaza in contact cu eS serul anti-B, dar aglutineaza in contact cu serul anti-A datorita prezentei antigenelor A: Identificarea grupelor de singe EVALUARE 1. Ceeste codominanta? 2. Ceconsecinje are codominanfa asupra raportului de segregare a factorilor ereditari? 3. Care este principiul identificdri grupelor de singe? SUMAR Important practicd (diferenfierea grupelor de singe, heterozis etc.) 6 BiologieTEORIA CROMOZOMALA A EREDITATIL jn intervalul de timp scurs de la experimentele realizate de Mendel si_pand la redescoperirea legilor ereditatii, multi biologi au fost preocupati de localiza- rea materialului genetic. Cei mai indicati erau gametii, deoarece acestia reprezinté singura legaturi dintre generatii. Ovulul si spermatozoidul se considera cd au © contributie egal la inzestrarea geneticd a descen- dengilor. Cu toate ci dimensiunile celor doi gameti sunt diferite, nucleii sunt aproximativ egali ca marime, motiv pentru care acestia au fost considerati candidatii cei mai buni pentru adapostirea factorilor ereditari. inainte de cristalizarea teoriei cromozomale a eredi- titi, cunostinjele cele mai vaste privind continutul nucleului erau despre cromozomi, structuri observate in timpul diviziunii celulare. Compararea evenimentelor ‘meiozei si fecundatiei cu ipotezele lui Mendel a eviden- tiato serie de similitudini (ilustrate in tabelul de mai jos). [Evenimentcle care se petree Ipotezele lui Mendel in timpul moiozei si fecundatiel In elulelesomatice cromozomii] Caracterele sunt determinate sunt perehi de factor ereitari perechi ‘Cromozomii perechi se separ in timpul meiozei {In timpul formar gametilor, pere- chile de factori ereditar se sepa In ficeare gamet exist un singur| Fieare gamet primeste un singur ‘cromozom din fieeare pereche. | factor ereitar din fiecare tp Factor era se ransmit dela 0 ge era la ala ca unit independent Prin fecundajie, in cella ou se |Fiecare organism moyteneyte un {In celula-ou fuzioneaz nucle, reac perechile de cromozomi |singur factor ereditar de la un parinte omologi pentru fiecare caracter. Aseminari intre meiozi, fecundatie si ipotezele lui Mendel Pe baza similitudinilor identificate, Sutton si Boveri au fundamentat teoria cromozomali a ereditifii, conform cireia factorii ereditari sunt situati in cromozomi. Termenul de factor ereditar a fost inlocuit de Johannsen in anul 1909 cu termenul de geni —unitatea structurald si functionala a ereditit in perioada 1910 — 1920, Thomas Hunt Morgan efectudind 0 serie de experimente de incrucisare la Drosophila melanogaster (musculita de ofet) elaboreazit tezele teoriei cromozomale: plasarea linear a genelor fn cromozomi, transmiterea inlanfuitd a genelor aflate in acelagi cromozom (linkage) si schimbul reciproc de gene intre cromozomii omologi (crossing-over). * Plasarea linearii a genelor in cromozomi. Dupa localizarea genelor in cromozomi.a urmat identificarea ‘modului in care sunt dispuse acestea. Datorité existen- {ei unui numar de caractere mult mai mare decat numarul de cromozomi din celulele unui organism, Morgan a concluzionat c fiecare cromozom conjine mai multe gene, iar acestea sunt dispuse linear in cromozomi, ocupind un anumit loc numit locus. * Transmiterea inlnfuitd a genelor. Morgan si colectivul de cercetitori americani pe care I-a coordonat au identificat numeroase forme mutante la musculita de ofet, Astfel, fafd de forma salbatica la care aripile sunt normale (vg ), corpul gri (b’) si ochii rosii (bw’), au fost identificate mutante cu aripi vestigiale, (vg), corp negru (b) si ochi cafenii (bw) ete (fig. 3.7). ig. 3.7. Forme la Drosophila melanogaster (musculifa de ofet) mutante 4) tip normal; b mutant cu ochii albi; ©) mutant cu aripi vestigiale; d) mutant cu corp negru Realizand dihibridarea intre o femelé normala cu corp gri si aripi normale (b* b’; vg" vg’) si un mascul dublu mutant cu corp negru si aripi vestigiale (bb; vgvg), obfine in prima generatie indivizi cu fenotip normal, darheterozigoti (b”b; vg’ vg) (fig. 3.8). x 2 o Fig. 3.8, Fenotipul indivizilor utilizayi in demonstrarea linkage-ului 4) femel normali: corp gri aripi normale; b) mascul dublu ‘mutant: corp negru, aripi vestigiale in urma inerucisérii unui mascul obtinut in prima generatie (fenotip normal, genotip heterozigot: b” b; vg" vg) cu o femeld dublu mutanta cu corp negru si atipi vestigiale (bb; vevg), se obfin in a doua generatie ‘musculife cu fenotip normal si musculite dublu mu- tante in raport de 1:1. Explicatia abaterii de la raportul de segregare 9:3:3:1 conform legilor mendeliene pentru dihibridare, const in manifestarea fenome- nului de linkage datorita cdruia genele plasate in acelasi cromozom se transmit inlanfuit. Capitotal 3 ________$______ 77Schimbul reciproc de gene intre cromozomii omo- Jogi. Continuand cercetarile, Mendel realizeaza ineru- cisiri intre o femeli produsd prin dihibridare care pre- zenta caractere normale, dar cu genotipul dublu-hete- rozigot (b’ b; vg" vg) si un mascul dublu-mutant (bb; vgvg). Deoarece masculul are acelasi genotip cu al genitorilor initial, acest tip de incrucisare se numeste backeross sau retroincrucisare, Rezultatele incrucisirii au uimit cercetitorii care au constatat cd si genele plasate in acelasi cromozom pot, segrega $i se pot combina independent si ca urmare, in a doua generafie (F2) s-au obfinut atit musculife cu feno- tipul genitorilor, cdt si musculife cu fenotip combinat. Astfel, 41,5 % din descendenti au prezentat corp gri $i aripi vestigiale, 41,5 % din descendenti cu corp negru $i aripi normale, iar 8,5 % au prezentat corp negru si aripi vestigiale si 8,5 % corp gri si aripinormale (fig. 3.9). Fig. 3.9. Demonstratia fenomenului de crossing-over a) rezultate asteptate; b) rezultate objinute prin crossing-over plicatia data de Morgan acestor rezultate const in fenomenul de crossing-over din timpul profazei Ia EVALUARE 1. Care sunt tezele teoriei cromozomale? diviziunii meiotice. Aceasta explicatie I-a condus pe Morgan la enuntarea celei de a treia teze a teoriei cromozomale: teza schimbului echilibrat de gene intre cromozomii perechi. Prin crossing-over se realizeazi combinajii noi de gene, acesta fiind umul dintre procesele fundamentale care determina variabilitatea genetica a organismelor. Aplicatie practic, Recunoasterea sexelor la Drosophila melanogaster (musculita de ofet) Materiale necesare Musculife, lupa, eter. Moddelucru: Pentru obtinerea unei culturi de musculife de ofet este suficient ca intr-un anotimp cald sa lasafi un vas cu fructe zdrobite céteva zile la cAldura si descoperite. Veli constata c& pe fructe se vor aglomera musculite negre pe care usor le puteti colecta intr-un borcan acoperit apoi cu tifon. Pentru observare, musculifele trebuie anesteziate cu eter sau cloroform. Recunoasterea sexelor o realizati cu ajutorul lupei siaurmitoarelor descrieri: 1. Masculul este mai mic si are abdomenul mai rotunjit, 2. Pe partea dorsali masculul are capatul rostral mai negra, in timp ce femela are dungi in aceasti regiune. 3. Pe partea ventral a abdomenului, masculul are © potiune neagra dispusd terminal care la femela lipseste. 4, Prima pereche de membre ale masculului are periin forma de pieptene pentru cuplare care lipsesc la femell. Recunoasteti morfologiile descrise in imaginile de maijos. peri pentru acuplare femeli ‘mascul . = Diferenje intre cele dou sexe la Drosophila melanogaster (musculita de ofet) 2. Prince se abat rezultatele experimentelor lui Morgan de la legile mendeline? 3. Ceconsecinte biologice are schimbul echilibrat de gene intre cromozomii perechi? SUMAR Teoria cromozomali a ereditaii susfine, pe baza datelor experimentale, cd factorii ereditari sunt situati in cromozomi. Termenul de factor ereditar a fost inlocuit de Johannsen in anul 1909 cu termenul de gend — unitatea structurala si functionala a ereditatii. In perioada 1910 ~ 1920, Thomas Hunt Morgan efectuand 0 serie de experimente de incrucigare la Drosophila melanogaster (musculita de ofet) elaboreaza tezele teorici cromozomale: plasarea linear a genelor in cromozomi, transmiterea inlanfuité a genelor aflate in acelagi cromozom (linkage) si schimbul reciproc de gene intre cromozomii omologi (crossing-over). Biologie 78RECOMBINAREA GENETICA Recombinarea genetic este procesul prin care elemente genetice provenite din doua surse independente sunt reunite intr-o singuri unitate. La nivel molecular, recombinarea poate fi considerati deplasarea unei secvenfe de informatie de la 0 moleculi de acid nucleic la alta, Recombinarea rezulté prin schimb de material genetic intre secvente omoloage de ADN provenite de la surse diferite. Un exemplu de recombinare genetic& este schimbul de fragmente cromozomale —crossing- over, realizat in celulele eucariote in timpul profazei I a meiozei, proces cunoscut si sub numele de recombinareintracromozomali. Derularea schimbului de fragmente cromozomale in meiozii cuprinde urmatoarele momente: 1. Cromozomii perechi, numiti si omologi, se apropie intre ei. Cromatidele sunt finute apropiate datorité unei nucleoproteine care se dispune intre cromatidele nesurori ale celor doi omologi. 2. Se formeazi sinapsa cromozomalé in care cromozomii materni si paterni ai fiecdrei perechi se dispun pe toata lungimea lor, cu exactitate, centromer la centromer si gend la gend. Rezulta astfel bivalentii sau tetradele cromozomale fig. 3.10). cromatide nesurori aucleoproteine de legitura ] r — chiasma } i 1 i | _gentromer Chk ill 1234 1234 rr34 Fig. 3.10. Crossing-over 3. Cromatidele nesurori ale bivalentilor se ating in puncte numite chiasme gi se rup, dupa care se lipesc, EVALUARE 1, Ceesterecombinarea genetica? 2. Descrieti fenomemul de crossing-over. 3. Ce consecinfe are fenomenul de recombinare genetic? SUMAR dar cu schimbarea cromatidei de origine. Astfel, segmentul rupt de pe cromatida maternd se lipeste pe cromatida pater’, proces de crossing-over in urma clruia rezulta cromozomi recombinati 4, Dupa crossing-over cromatidele surori ale cromozomilor nu mai suntidentice. Sinapsa cromozomala se dezorganizeazi, se sepa- rcromozomii omologi si cate un cromozom din fieca- re pereche migreazi spre polii fusului de diviziune unde vor formanucleul uneia dintre celule fice. ‘Numéirul de chiasme poate fi cu atat mai mare cu cat Iungimea cromatidelor este mai mare. Realizind hibridari succesive intre indivizi si analizand freeventa crossing-over-elor, se poate determina distanfa dintre diferite gene si apoi se aledtuiesc hirtile cromozo- male, in care genele sunt plasate in cromozomi in functie de frecventa recombinirilor. Datoriti crossing-over-ului cromozomii doban- desc o combinatie noui de gene, fapt ce sporeste varia- bilitatea geneticd a gametilor si, consecutiv, variabi- litatea genetic’ a descendentilor. * Recombinarea geneticd la organismele cucariote se poate realiza si prin segregarea independent a perechilor de cromozomi numit si recombinare intereromozomala. Acest fenomen consti in sepa- rarea cromozomilor omologi, astfel ineat celulele fiice vor poseda combinatii de cromozomi proveniti de la genitori, Numarul combinafiilor posibile creste direct, proportional cu numarul perechilor de cromozomii. Formula pentru calculul acestor combinatii este 2’, unde, reprezint numérul perechilor de cromozomi omologi. Pentru specia umana, unde numérul perechilor de cromozomi este 23, numarul combinafiilor de gameti este 2” adic 8388608. Avand in vedere ci, la randul lor, gametii se combina probabilistic, numarul de genotipuri posibile face ca descendenfii si nu fie niciodata identici si s& nu se asemene cu genitorii. Recombinarea geneticd este procesul prin care elemente genetice provenite din dou surse independente sunt reunite intr-o singur& unitate. Un exemplu de recombinare geneticd este schimbul de fragmente cromozo- male ~ crossing-over — realizat in celulele eucariote in timpul profazei I a meiozei, proces cunoscut si sub numele de recombinare intracromozomala. Datorita crossing-overului eromozomii dobandesc o combinatic now de gene, fapt ce sporeste variabilitatea geneticd a gametilor si, consecutiv, variabilitatea geneticd a descendentilor. Capitola! 3 —$— $—$ @ ££&& @ $< $—_—_——————_—__—_——_79*EREDITATEA EXTRANUCLEARA Cea mai mare parte din ADN in celulele eucariote se aflé in cromozomi la nivelul nucleului. Aléturi de acesta, in citoplasma exist material genetic si in alte componente celulare dintre care cele mai importante sunt mitocondriile si cloroplastele. Aceste douii organi- te celulare contin un tip de cromozom in care se afli gene care codifica proteine necesare derulirii functi- lor lorspecifice: ADNmt—in mitocondrii si ADNep-in cloroplaste. Genele mitocondriale sunt rispunzitoare de procesele oxidative care conduc la sinteza molecu- lelorde ATP, iar genele cloroplastice sunt rispunzatoare de desftigurarea procesului de fotosinteza Caracteristicile comune ADN mt siADN ep sunt: a) numa mic de gene in comparatie cu ADN nuclear (ADN nuclear uman confine aproximativ 100000 gene, intimp ce ADN mt contine numai 37 de gene); b) genele organitelor celulare sunt, in general, ab- sente in ADN nuclear, rareori pot fi cdteva din genele organitelorcelulare in nucleu, dar sunt inactive; c) ADN din organite este circu 4) ADN din organite nu prezinta regiuni conden- sate de heterocromatina; ) transmiterea la descendenti a ADN din organite este diferitd de transmiterea ADN nuclear; +) replicarea ADNmt si ADNep este independent de ADNnuelear; 2) exist mai mult de doug copii ale ADN din orga- nite, uneori chiar sute de copii. ‘Numérul organitelor intr-o celula variaz’: ~ pot fi 5760 de cloroplaste in celulele de sfecl, iar in unicul cloroplast al_protistei Chlamydomonas sunt {ntre 500 si 1500 de molecule de ADNep; - mitocondriile variazi de la 1 la 45 in drojdii, in celulele umane pot fi, in general, de la 2 la 10 si chiar 100000 in ovule. ADNmt este mai putin constant decdt ADNep, prezentand deficiente in contracararea efectelor unor factori de mediu; in celule canceroase s-au identificat anomalii structurale si functionale ale ADNmt. Pe baza analizei genomurilor mitocondrial si cloro- plastic se considera ea acestea isi au originea in orga- nisme procariote care au realizat simbioze cu celulele gazde eucariote. in celulele procariote nu existé mito- condrii si cloroplaste. Mitocondriile si cloroplastele se transmit nemendelian, numai pe linie mater, Acest tip particular de ereditate a fost intuit inca din anul 1902 de C. Correns cate a studiat modul de transmitere in descendenta a varietatii cu frunze patate (pete albe) la specia Mirabilis jalapa (barba-impiratului); aceste experimente au demonstrat ci numai descender proveniti din fecundarea unui ovul provenit de la plante cu firunze patate au mostenit caracterul (fig. 3.11). 80 2 o” zigot Fig. 3.11. Descendenfi cu fenotip mate Transmiterea ereditard a caracterului frunze pitate se realizeazi pe linie matema si este datorat cloroplastelor. Aceste organite celulare sunt transmise descendentilor odatd cu citoplasma oosferei, substantia in care se afla primordiile cloroplastelor, in timp ce in pelicula find de citoplasmi a nucleilor spermatici aceste structuri sunt absente. Ereditatea extranucleari a fost verificata siin cazul animalelor. La specia de gasteropode acvatice Limnaea, directia de risucuire a cochiliei (dextrali sau senestrala) este determinati de gene mitocondriale ‘materne (fig. 3.12). Fig. 3.12, Limnaea sp. cu cochilie dextrala Cunoasterea modului de transmitere a ereditatii extranucleare are o serie de implicatii practice. Astfel, sterilitatea masculind la plante (androsterilitatea) este ‘0 afectiune transmisa pe cale materna, ca urmare a interactiunilordintre ADNmt, ADNep si ADNanuclear si se manifestd prin producerea de polen nefunctional. Aceast anomalie este utilizati in agriculturi pentru facilitarea obtinerii exemplarelor care prezinta fenomenul de heterozis. Acest fenomen se manifest in prima generatie dupa hibridarea intre organisme homozigote. Principala problema in obfinerea heterozisului este impiedicarea autopolenizarii, iar acest lucru se poate rezolva prin sterilitatea masculina, BiologieEVALUARE 3. Cedeosebiri exista intre ADNep siADNmt? 1. Care sunt principalele localizari ale materialului genetic extranuclear? 2. Care sunt caracteristicile comune ADNep siADNmt? DETERMINISMUL CROMOZOMAL AL SEXELOR Corelatia caracterelor fenotipice cu structura cromozomilor este foarte evident in determinarea cromozomalai a sexelor. Aceasti corelafie a realizat-o Morgan prin observafii asupra cromozomilor muscu- litei de ofet (Drosophila melanogaster), identificand diferente fenotipice intre cele doua sexe si asocierea acestor diferente cu cele de forma si dimensiuni ale eromozomilor celor dou’ sexe (fig. 3.13). Examinarea unui num&r mare de exemplare ‘masculi si femele a condus la identificarea in toate celulele a cromozomilor perechi (omologi), dar in toate celulele observate o anumiti pereche de cromo- zomi prezenta aceleasi diferente lacele doua sexe. Ke} ye aS Y t Fig, 3.13. Cromozomii la Drosophila melanogaster (musculita de ofet) Musculita de ofet are gamitura diploid’ de 8 cromozomi, adica in celulele corpului existi 4 perechi de cromozomi numerotate cu cifrele romane I, II, IL si IV. in toate celulele cromozomii perechilor II, III si IV. apfreau la fel, dar cromozomii perechii I sunt diferiti. La femele cromozomii perechii I sunt identici, in forma de bastonas, iar in celulele prelevate de la masculi sunt diferiti: un cromozom in formi de bastonas, iar al doilea in forma de bastonag frant. Apairitia cromozomului in forma de bastonas frant este intotdeauna corelati cu sexul masculin. Aceasti pereche de cromozomi a fost numiti cromozomi ai sexului sau heterozomi. Restul cromozomilor se numesc autozomi. Identificarea cromozomilor sexului a condus spre descifrarea principalului mecanism de determinare a sexelor si anume cel cromozomal, cu deosebiti importanja in mentinerea raportului 1 : 1 fntre cele oui sexe (sex ratio). Existi dou’ mecanisme cromozomale de deter- minare a sexelor: tipul Drosophila si tipul Abraxas (fig. 3.14). genitori Om a) gameti mearge sta = ® Qe > gamett —DrX\ yoy wy wy Fig. 3.14. Determinismul genetical sexelor 4) tip Drosophila; b) tip Abraxas Tipul Drosophila. Acest tip este caracterizat prin determinarea sexului feminin de doi cromozomi identici XX. Datoriti acestei determinari cromo- zomale, toti gametii produsi de femele sunt identici, confindnd numai heterozomul X, motiv pentru care sexul feminin este omogametic, Sexul masculin este Capitolul 3 —————————————————— rdeterminat de doi heterozomi diferiti: X si Y; in consecinté, masculii pot forma doua tipuri de gamefi, sexul masculin fiind hererogametic. Tipul Drosophila este intalnit la plante, unele nevertebrate, mamifere, inclusiv laom. Tipul Abraxas. Acest tip de determinare cromo- zomali a sexului este caracterizat prin sex feminin heterogametic, femela posedind doi heterozomi diferiti YW, iar masculul este homogametic, posedand doi heterozomi identici (YY). Acest tip este intalnit la nevertebrate, amfibieni, reptile si pasar Alaturi de tipurile Drosophila si Abraxas, in natura existi si alte tipuri de determinism cromozomal al EVALUARE sexelor, ins frecventa acestora este mica. Cateva dintre acestea sunt prezentate in continuare: * Determinism cu heterozomi multipli ~ exempli- ficat la rozitorul Mus minutoides minutoides ~ unde, prin duplicare si translocare de heterozomi, sexele sunt determinate de mai mult de o pereche de cromozomi: femelele au heterozomii X,X,X,X,, iar masculii au heterozomii X,X.Y ; * Determinism al sexelor cu femele 2n i masculi n intalnit la albina (4pis mellifera) si explicat prin faptul ca femelele provin din ovule fecundate, iar masculii provin din ovulenefecundate. 1. Care sunt principalele mecanisme de determinare geneticda sexelor? 2. Cerol aremecanismul cromozomal de determinare a sexelor in structura populatiilor? 3. Cese infelege prin nojiunea sex heterogametic? SUMAR Cromozomii care congin genele determinante ale sexului se numesc heterozomi, iar ceilalti cromozomi ai celulei sunt autozomi. Principalul mecanism genetic de determinare a sexului este cel cromozomal. Existi dou’ mecanisme principale de determinare cromozomali a sexelor: tipul Drosophila, in care femela este homogameticd — are heterozomi identici si produce un singur tip de gameti, iar masculul este heterogametic; tipul Abraxas, in care femela este heterogametica — are heterozomi diferiti si produce dous tipuri de gamefi, iar masculul ‘este homogametic. INFLUENTA MEDIULUI ASUPRA EREDITATIL Efectele factorilor de mediu asupra materialului genetic se coneretizeaza in mutatii. Mutatia este 0 modificare neprogramati in structura materialului genetic, care nu este rezultati prin recombindiri genetice, La nivelul ADN, mutatia este reprezentati de schimbari in suecesiunea nucleo: tidelor, care vor determina aparitia de noi proprietafi la nivel celular. Dup& amploarea modificarilor produse in structura materialului genetic, mutafiile se clasifica in: genice, cromozomale si genomice. = mutatiile genice afecteaz un numar redus le cromozo- male determina rearan- jari ale unor fragmente ‘cromozomale; ~ mutatfiile genomice determin modificarea numirului de cromozomi Fig. 3.15, Fructe fick seminje— Titec gennet dincelule (fig. 3.15). Efectele mutatiilor asupra cromozomilor si genelor sunt foarte variate. La om, in multe cazuri mutafiile sunt letale, impiedicnd dezvoltarea unui organism anormal. Asa de exemplu, aproximativ 20% din sarcini sunt avortate spontan inainte de 12 sptimani si dintre acestea 50 % prezinta anomalii genetice. Mutatiile genice pot conduce la formarea unui numar mare de alele ale aceluiasi locus in cromozom, Efectul acestor mutafii este cresterea heterozigotiei si a fondului de gene al populatiei si, implicit, a variabilitatii acesteia, Anumite forme de mutatii cromozomale pot duce la schimairi ale secventei genelor gi, ca efect al acestei modificari, poate aparea un caracter avantajos. Un alt efect avantajos al schimbirii secvenfei genelor in cromozomi este tendinja acestora de a se transmite in bloc, adicd de a nu se supune crossing-over-ului, fapt avantajos in cazul unei mutatii utile, Majoritatea mutafiilor sunt recesive fati de gena alela ,normala* si pot rimane neexprimate multe ge- neratii in populatie, pani cdndoastfel de gen va fi in i Biologiestare homozigot si se va putea exprima fenotipic. Foarte rar, poate apirea o aleli mutanta dominanté, ccaz in care se va exprima imediat in fenotip. Factorii care pot determina mutafii se numese fae~ tori mutageni, Mutatiile pot aparea spontan (natural) sau pot fi induse experimental prin utilizarea unei game variate de agenti mutageni. Identificarea mutatiilor se realizeaza usor datoriti modificarilor fenotipice con- secutive acestora, Procesul prin care ia nastere 0 mutatie si care se desfaigoard in intervalul cuprins intre actiunea factorului mutagen si aparitia mutatiei se numeste mutagenezi. Factorii mutageni au capaci- tatea de a mari frecventa mutafiilor, in comparatie cu frecven{a mutafiilor spontane produse de cauze natu- rale. Factorii mutageni se clasificd in factor’ fizici, chi- mici sibiologici. FACTORII MUTAGENI FIZICT Cei mai importanti factori mutageni fizici sunt radiafiile ultraviolete si radiatiile ionizante. Radiafiile ultraviolete au ca efecte ionizarea bazelor azotate in timpul replicarii ADN, determinand imperecheri aberante de tipul T G siG TsauTT. ‘Radiasiile ionizante pot fi corpusculare ca electro- nii, protonii, neutronii, deutronii, particulele alfa sau electromagnetice, razele gamma si razele Roentgen (X). Efectele radiafiilor ionizante sunt fragmentiri ale cromozomilor si/sau cromatidelor, precum si transformarea apei in peroxizi, cu efecte nocive asupra materialului genetic. FACTORII MUTAGENI CHIMICI Factorii mutageni chimici se clasific in: analogi ai bazelor azotate, agenti alkilanti, antibiotice, acridine, acidul nitros si cofeina. Analogil bazelor azotate sunt: 5-bromouracilul, S-clorouracilul, 5-iodouracilul, 2-bromode- oxiuridina, 2-aminopurina. Efectul mutagen al analogilor bazelor azotate este determinat prin tranzactii de tipul AT-GC in timpul replicdrii ADN. ‘Adesea, tranzactiile sunt bidirectionale si astfel se produce reversia mutatiilor pe care le produc. Agentii alkilanti, cum sunt dimetil si dietilsulfatal, etil sau metil-metansulfonatul, epoxizii, colchicina, iperita sunt substanfele care au in structura lor chimic& doua sau mai multe grupari alchil functionale de tipul: CH, — CH, $i altele. Cele mai importante efecte ale agentilor alkilanfi sunt: fragmentarea macromole- culelor de acizi nucleici, erori de replicare a acizilor nucleici, eliminarea bazelor azotate purinice din acizi nucleici, inhibarea fusului celular cu blocarea diviziunii celulare. Cel mai utilizat blocant al fusului de diviziune este colchicina, aceasta pro- duce remanenfa unuiasaua ambilor cromozomi_ pe- rechi in placa metafazicd dupa terminarea acestei Fig. 3.16. Bfectul colchicinei faze adiviziunii (fig. 3.16). Antibioticele sunt substanfe care interactio- neazi cu enzimele implicate in procesele de replicatie si transcriere sau direct cu structura ADN producénd mutatii Acidul nitros inlocuieste gruparea amino din bazele purinice si pirimidinice, determindnd impere- cheri gresite intre baze. De exemplu, dezaminarea citozinei conduce la legarea citozinei cu adenina in loc de guanina, Cofeina, in cantititi mari, blocheazi sinteza bazelor azotate adenind si guanind, impiedicind desfaisurarea normalé aetapelor ciclului celular. FACTORII MUTAGENI BIOLOGICT Cei mai importanti factori mutageni biologici sunt virusurile care pot actiona direct asupra materialului genetic. Interactiondnd direct cu ADN celulelor gazde, virusurile provoacd urmatoarele efecte mutagene: fragmentiri cromozomale, translocatii, transfor- marea maligna a celulelor, modificari ale diviziunii gi diferentierii celulare. Cel mai important mod prin care virusurile modificd ADN celulelor gazde este inserarea unor fragmente de ADN proprii sau preluate din alte celule gazde. Aceste fragmente sunt functionale in celula gazda si prin exprimare vor determina sinteza de noi proteine, exteriorizata in noi insusiri sino caractere. Capacitatea virusurilor de a actiona direct asupra ‘materialului genetic a determinat utilizarea acestora ca vectori prin care sunt incluse gene utile in genomul altor celule. Aceste gene produc medicamente sau inlocuiese gene defecte. Capitolul 3 —$— $ $< $ @EVALUARE 1. Explicati termenul de mutageneza, 2. Cate sunt tipurile de factori mutageni? 3. Ce efecte au factorii mutageni biologici? SUMAR ‘Mutatiile sunt modificir ale structurii materialului genetic care nu se produc prin recombinati genetice. Acestea afecteazi genele, cromozomii sau intregul genom. Factorii care pot determina mutafii se numese factori ‘mutageni, iar procesul mutagenezi. Factorii mutageni sunt clasificaj in mutagen fizici, chimici si biologici. IMPORTANTA MUTATILOR in urma actiunii factorilor mutageni apar mutatii, dintre care 1/1000 sunt utile, restul indiferente (prin interventia procesului reparator) sau daunatoare Apliciind tratamente combinate cu agenti mutageni, s-au obfinut mutafii artificiale din care au fost selectionate mutafii utile la plante sila animale. Mutatii utile obtinute la plante. Iradierea timp de 1 = 2 ani aplicat’ la pomii fructiferi a determinat aparifia de fructe nepubescente la piersic, fructe de mar cu epiderma de diferite culori etc. Radiatiile ionizante au determinat producerea unor noi varietiti de garoafe, vita-de-vie si alune. O mutatie utila apare cu o frecventi foarte mica. Pentru objinerea rezistenfei la pitare a frunzelor de alune, au fost iradiate un numar foarte mare de plante, apoi analizate un milion de plante, cultivate ulterior pe suprafata de 64 acri, iar din acestea numai un individ aprezentat mutatia utila. Tot radiafiile ionizante au produs rupturi cromo- zomale in urma c&rora a fost posibil transferul seg- mentelorde ADN incromozomii altei speci. Astfel, segmentul de ADN care determina rezistenta la rugina de la Aegilops umbellulata a fost desprins ca urmare a iradierii si apoi transferat in genomul speciei de griu Triticum aestivum. inultimii ani, prin aplicarea tratamentelor cu agenfi muta- geni au fost obtinute peste 300 de sojuri de plante alimentare pig si peste 150 de soiuri de plante ‘mutant cu fructe omamentale iri seminge Mutatii utile obtinute la animale. Japonezul X. Tazima, iradiind cu raze X viermii de matase, a pro- vocat rupturi cromozomiale. Acestea au determinat aparitia unor mutante manifestate la femele prin aparitia de pete negre pe corp. Aceasti mutatie face posibila identificarea cu usurinf& a masculilor, care produc mai mult matase dacat femelele. 17. Planta Tot prin iradiere, la viermele de matase s-a realizat atagarea fragmentului cromozomal care contine gena ce determina culoarea neagri a ouiilor pe cromozomul W. Astfel, ouile din care rezulti femele si care au heterozomii YW vor avea culoare neagra si pot fi usor separate cu ajutorul unei celule fotoelectrice pentru fi cultivati numai masculii La animale, mutatiile somatice nu pot fi transmise descendentilor, cu exceptia cazurilor in care sunt afec- tate gonadele, fenomen ins foarte rar. Totusi, muta- fiile somatice sunt intalnite sila animale (fig. 3. 18), Fig. 3.18, Reducerea stratului de grisime obtinuta prin mutatie a) came objinutd prin mutajie; b) carne de pore nemodificat genetic Lana unor rase de ovine australiene prezinta regiuni cu firul de ln mult mai lung decat in restul corpului, Frecvenfa acestor regiuni duce la determinarea momen- tuluiin care s-a produs mutatia in etapele ontogenici. Prin iradierea masculilor inainte de imperechere cu 2 500 R s-a obfinut sterilizarea unor insecte daund- toare, cum este specia Callitroga‘homini-vorax, care depune oudle pe pielea animalelor domestice, iar larvele se dezvolta sub pielea acestora. Mutatii utile obfinute la microorganisme. Prin tratamente cu agenti mutageni biologici au fost produse mutante la ciuperca Penicillium care producea 60 mg penicilin’/I de mediu de cultut dupa aplicarea cétorva zeci de cicluri de mutatii (un ciclu consta in tratarea cu agentul mutagen si selecti unei colonii avantajoase) s-a ajuns la suse capabile si produc 20 g/l de mediu, deci o cantitate de peste 10.000 de ori mai mare decat susele neameliorate. 8 AA i logicEVALUARE 1. Explicati metoda de includere a genei pentru rezistenfa la rugind in genomul graului. 2. Ceagent mutagen a determinat cresterea productiei de matase naturala? 3, Cecantitate de antibiotice produce susa mutanté de penicilium dintr-un litru de mediu de cultura? LECTURA MUTATILE $1 CANCERUL Unii dintre cei mai importangi agengi mutageni chimici sunt cei cancerigeni. Cancerul este o tulbu- rare a diviziunii celulare care se declangeazé atunci cand celula normald creste si se dezvolta intr-o manieré necontrolata $i invaziva. Rezultatul acestei modificari in activitatea celulei este formarea unei tumori care inmod constant igi mareste dimensiunile. Cancerul este una dintre cele mai inspai- méntitoare si ucigdtoare dintre bolile umane, motiv pentru care se fac eforturi deosebite in directia descoperirii cauzelor si modalitailor de tratare $i protejare fata de cancer Se cunosc unele forme de cancer cu origine virald. De exemplu, sarcomul Rous (cancer dezvoltat in fesut conjunctiv) care se instaleazd la puii de gaind este produs de un retrovirus. Pentru replicatia ARN viral ‘acesta este copiat intai intr-un ADN, sub actiunea enzimei reverstranscriptaza. Compardnd virusul sarcomului cu virusul inrudit care nu produce sarcom, s-a descoperit prezenfa unei gene in plus, preluati de virusuri din genomul puilor de giind. Aceasta este inactiva in celulele puilor de gaind, dar devine activa daca este incorporati in genomul virusului sarcomului Rous cand acesta infecteazé:o noui gazdii. Céind devine incorporatiin virus, gena nu raspunde la enzimele de control care o inactiveazd si, in consecinfé, se exprima, Astfel, s-a demonstrat cd apa- rifia cancerului este consecina activitafii defectuoase agenelor care inmod normal controleazé cresterea. Structura virusului sarcomului Rous: ARN viral confine numai cdteva gene care codifica proteinele capsidei virale (env si gag) si enzima reverstranscrip- taza (pol) care catalizeaza sinteza unui ADN copie a ARN viral. La aceste gene se adaugd gena (src) pentru sarcom care este inglobati din genomul gazdei in timpul unor infectiianterioare. in urma investigatiilor asupra efectelor factorilor de mediu cu potengial cancerigen s-a ajuns la concluzia = TIneluderea unei gene din celula gazditin geno- sul viral ca multe forme de cancer nu au origine viralé, ci sunt recultatul unor mutafii. Studiile care au urmarit stabilirea caracteristicilor celulelor maligne au dus la descrierea modului in care mutatiile duc la aparitia cancerului, Pentru aceasta a fost utilizati tehnica transfectiei care se realizeazit in urmatorul mod: 1. izolarea ADN nuclear din celulele tumorale umane; 2. fragmentarea ADN extras cu ajutorul enzimelor; 3. testarea abilitafii fiecdrui fragment de a induce cancer in celulele umane. In urma_utilizérii acestei tehnici s-a putut demonstra ca este necesaré numai 0 geni specifica pentru transformarea unei celule care se divide normal intr-o celulé canceroasi. Deci, deosebirea dintre o celulii normald si 0 celula canceroasa consta inprezenta genei numitéoncogend. Oncogenele sunt gene normale care funcfioneaza gresit. Acestea au fost identificate prin tehnica transfectiei $i izolate. Frecvenja mare a initierii cancerului la varste de peste 40 de ani este probabil cauzata de acumularea de mutatii atat la nivelul membranei celulare, cat si la nivelulnucleului. Capitolul 3 ——_$_$___————— 85GENETICA UMANA *METODE DE CERCETARE UTILIZATE iN GENETICA UMANA Din considerente etice, dar si datoriti altor cauze cum ar fi viteza scdzutd de succesiune a generatiilor, prolificitatea scdzuta a speciei umane, studiile de geneticd la om prezinti dificultati, motiv pentru care au fost elaborate metode speciale cum sunt: —metoda pedigreului: ~metoda studiului gemenilor monozigofi; ~ metoda studiului familiilor consangvine si a izo- latelor. (1) Barbat normal O Femeie normal @ Femeie tarata WE Barbat tarat © Femeie normali heterozigota 1) Barbat normal heterozigot| Fig. 3.19. Schema pedigreului Metoda pedigreului (fig. 3.19) const in studiul lunor caractere normale si patologice ereditare, prin analiza ascendentei de-a lungul mai multor generati. In constructia unui pedigreu se utilizeazi notafii convenfionale care permit analiza modului de transmitere a caracterelor. Se mai pot folosi si alte notatii conventionale, cum sunt cele de mai jos. ed © clisitorie -gemene monozigote necunoscut Prin aceasti metodi au fost analizate numeroase boli ereditare, malformatii dominante sau semidomi- nante cum sunt prognatismul, polidactilia, heme- ralopia sau maladii recesive ca albinismul, diabetul insipid, fenilcetonuria etc, Metoda studiului gemenilor monozigoti Gemenii monozigoti provin din acelagi ovul si spermatozoid, deci au acelasi genotip si, in consecint’, se aseamind anatomomorfologic, fiziologic si comportamental, avind intotdeauna acelasi sex. Prin aceasté metoda s-a putut determina caracterul ereditar al unor afectiuni cum este debilitatea mintala si caracterul neerediar al tuberculozei care se intal- neste in aceeasi familie, chiar de-a lungul mai multor generat, fara si fie determinata de anumite gene. ‘Metoda studiului familiilor consangy siaizolatelor e Bariere de naturd geograficd, religioasa, social, rasiald au dus la cdsdtorii intre persoane inrudite, fapt ce a avut ca rezultat 0 puternica consangvinizare si 0 crestere a homozigotarii unor mutafii recesive cum este albinismul Albinismul are o freevenfa redusi, de numai 1/20 000, ins& in populatiile de ameridieni din Panama si S.U.A. care sunt populafii relativ inchise, freeventa acestei maladii este de 1/140. Metode moderne de studiu a eredititii umane Achizitiile din domeniul stiinfei in general, perfee- tionarea mijloacelor de investigare, ca si descoperirile din domenjul geneticii au dus la dezvoltarea unor metode noi de cercetare a ereditifii umane care permit diagnosticarea precoce aunor maladii genetice. Unele dintre metodele modeme de studiere a eredititii umane sunt: = studiul complementului cromozomal prin tehnici de bandare; metoda permite identificarea modifi- c&rilor apirute in numdrul si structura cromozomilor; — studiul cromatinei sexuale, metodé bazaté pe heterocromatinizarea unuia dintre cei doi cromozomi X la sexul feminin, permite pe Tanga identificarea sexu- Jui f&tului si determinarea unor aberatii heterozomale; ~studiul frecventei genelor prin metoda matematicd: = determindiri biochimice ale mutatiilor materia- Jului genetic sia proteinelor —diagnoza prenatala prin amniocentezd, metod& care permite investigarea directa a materialului gene- tic sia proteinelor din celulele fitului, BiologieEVALUARE 1. Ce informati furnizeaza metoda pedigreului? 2. Cetip de afeetuni pot determinate prin metoda tudiului gemenilormonozigoti? 3. Care este consecinta genetic’ a consangy’ SUMAR Studiile de genetic& umani se realizeaz prin metode specifice si prin tehnici moderne de investigatie a ‘materialului genetic, Metodele specifice sunt metoda pedigreului, metoda studiului gemenilor monozigoti si ‘metoda studiului familiilor consangvine. Metodele modeme de investigare a materialului genetic uman sunt diverse si dintre acestea au devenit uzuale: studiul cromozomilor prin tehnici de bandare, studiul cromatinei sexuale, determinarile biochimice ale mutatiilor, iagnoza prenatal, *CARIOTIPUL UMAN NORMAL Cariotipul este reprezentarea cromozomilor unei celule diploide, ordonati pe perechi si grupe in functie de dimensiuni, forma, plasarea centromerului etc. (Gig. 3.20). Fig. 3.20. Morfologia unui cromozom cu satelit Fig. 3.21. Tipuri morfologice de cromozomi dupa pozitia centromerului Deoarece in metafaza mitozei cromozomii se pot evidentia cel mai bine, cariotipul se alcdtuieste cu cromozomii aflati in acest stadiu, colorati specific, astfel incat, in funcfie de structura chimicd a diferitelor segmente ale ADN si se poati observa bandarea specific’ fiecdrei perechi de cromozomi omologi. Prin similitudinea benzilor se pot identifica precis cromozomii din aceeasi pereche. Cromozomii se pot clasifica dupa dispozitia centromerilor (fig. 3.21). Cariotipul uman normal este format din 46 de cromozomi, din care 22 perechi de autozomi si o pereche de cromozomi ai sexului numiti heterozomi, notafi XX la femeie si XY la barbat. Capitolul 3 Dup& dimensiuni, pozitia centromerului si prezenta satelifilor, cromozomii umani se clasifica in 7 grupe notate cu primele litere ale alfabetului in ordinea mirimii dela Ala G (fig. 3.22). Fig. 3.22. Cariotip uman normal evident prin tehnica banda Grupa A. cuprinde cromozomii perechilor 1 ~ 3, cei mai mari, metacentrici perechile 1 si 3, submeta- centrici perechea 2. Grupa B. cuprinde cromozomii perechilor 4 si 5, ‘mari, submetacentrici. Grupa C cuprinde perechile 6 ~ 12 de cromozomi, de mirime medie, metacentrici; acestei grupe fi aparfine si cromozomul X. Grupa D cuprinde perechile 13 — 15, mai mici, acrocentrici, care prezinté sateliti pe brafele scurte. Grupa E. cuprinde perechile 16 — 18, scurti, de tip metacentric (perechea 16) si submetacentrici (pere- chile 175i 18). Grupa F cuprinde perechile 19-20, scurti side tio metacentric.Grupa G include perechile de cromozomi 21 ~22, acrocentrici gi cu sateliti; in aceasta grupi este inclus si cromozomul Y care este lipsit de satelit, dar este tot de tip acrocentric. seu __ deletia regiunli 2p banda 4 cromozomul 2 deletie ‘normal Fig, 3.23. Delefia unui segment din baju scurt al ‘romozomului 2 uman evidentiat prin bandare Identificarea cromozomilor este posibiliica urmare a aplicarii tehnicii de bandare. Fiecare cromozom prezinti 0 succesiune specific’ de benzi date de prezenta eucromatinei sau heterocromatinei, ca si de compozitia chimicd de baze ale ADN. Benzile au dispozitie specifica fiecdrei perechi de cromozomi si in cariotipul uman nu se schimbi, fiind la fel in orice tip decelula, tesut (fig. 3.23), Benzile au o importanta practic’ deosebita deoarece au facut posibild identificarea perechilor de omologi, recunoasterea unor remanieri cromozomale catranslocatiile, deletile, aditile etc Aplicatiepracticé Analiza cariotipului_uman evidenfiat prin tehnica bandat Pentru identificarea cromozomilor si alcatuirea ca- riotipului uman, cele mai importante rezultate le-a adus introducerea tehnicilor de bandare. Metodele de ban- dare se bazeazi pe distribuirea specific’ si constanta in, EVALUARE 1.Ceeste cariotipul? 2. Care este alcatuirea cariotipului uman normal? 3. Care este cauza formarii benzilor cromozomilor si ce important practi SUMAR cromozomii umani a hetero- si eucromatinei, Metoda necesitéi conditii speciale pentru realizare, conditii care nupot fiasigurate in laboratorul de biologie scolar. Se recolteazi celule umane; cel mai frecvent se folo- sesc limfocite care se cultiva pe un mediu special siapoi se trateaz pentru a se evidentia cromozomii. Celulele sunt dispuse pe un frotiu, colorate si fotografiate. Existé mai multe metode de prelucrare pentru bandare, cea mai utilizati este metoda G, care folo- seste solutia Giemsa pentru colorarea cromozomilor. Dupa tratamentul pentru bandare, de-a lungul brafelor cromozomilor apar benzi (dungi) trans- versale care au intensititi de culoare diferite si permit localizarea heterocromatinei i eucromatinei Celulele aflate in metafaza se fotografiazii, apoi se decupeazi cromozomii si se ordoneaza pe perechi, grupe, in functie de mirime, forma, dispozitia centromerilor, modul de bandare. Cariotip uman evidentiat prin tehnica bandarii 8) celule umane in cultura; b) tratarea celulelor in vederea evidentierii cromozomilor; e) colorare; d) fotografiere are evidentierea lor? Cariotipul uman normal este compus din 22 de perechi de autozomi si 1 pereche de heterozomi XX la femeie si XY la barbat, Dupa dimensiuni si morfologic ‘cromozomii umani se clasificd in 7 grupe notate in ordine cu literele alfabetului si gupate in ordinea marimii lor. Identificarea cromozomilor se realizeaz& prin tehnici de colorare speciale numite si tehnici de bandare, fiecare cromozom prezentand o succesiune specifica de benzi determinate de colorarea diferit’, consecinta a tipului de cromatind: eucromatind, heterocromatina gi de compozitia de baze din diferitele segmente ale ADN. Benzile cromozomilor au o mare importanfa in identificarea unor modificari morfologice si structurale. 88 BiologicLECTURA DETERMINISMUL GENETIC AL UNOR CARACTERE NORMALE UMANE Determinismul genetic al culorii ochilor la om. Culoarea ochilor variaza intre albastru deschis si negru inchis. Intre aceste limite existé numeroase variante, motiv pentru care acest caracter este consi- derat complex. Culoarea ochilor este determinatd de 3 gene alele notate cu E" pentru albastru, E” pentru negru si E® pentru ochit caprui. Ordinea de dominant acelor 3 gene este urmétoarea: E", E”, E". Caurmare a acestei dominanye, ochi de culoare albastrét nu pot avea decdit indivizii homozigoti EE" Din interactiunea celor 3 gene, la indivizii heterozigofi iau nastere nuante intermediare. Recent s-a descoperit cd 0 gend situaté pe cromozomul X intensified pigmentarea ochilor mai mult la femei, care posed 2 cromozomi X si mai putin la barbati, care posed un singur cromozom X, fenomenul este deci sex-linkat. Determinismul genetic al culorii pielii la om. Culoarea pielii la specia umana variaza la fiecare rasé in parte, fard afi un caracter de superioritate sau de inferioritate 0 culoare sau alta, deoarece genomomul uman are aceeasi determinanti, aceeasi cantitate de material genetic. Culoarea pielii este determinatd de cantitatea pigmentului melanind care variazé cantitativ la diferite rase. Cantitatea de melanind este determinati de mai ‘multe gene nealele care au un efect cumulativ Existé mai multe ipoteze privind numdrul perechilor de gene care determina pigmentarea pielii, de la 2 pand la 20 de gene, dar este cert ca acestea segregi independent si au un efect cumulati. Determinismul genetic al culorii parului la om. Culoarea pirului este si ea in functie de cantitatea de pigmenti care este determinaté genetic de 2 perechi de gene, una pentru pigmentul brun (melanina) si una pentru pigmentul rosu. Fiecare dintre aceste perechi de gene apartin unei serii polialele, astfel seria care controleazd productia de melanind cuprinde gene M", _M”, M*, iar din seria care controleazé productia de pigment rosu fac parte genele R’ siR Din combinarea alelelor si insumarea efectelor lor rezulté fenotipuri variate concretizate in marea diversitate de nuange de par de la blond foarte deschis, pani lanegruinchis. Determinismul genetic al sexelor la om. Sexul indivizilor este un caracter ereditar determinat de gene din anumiji cromozomi care au fost denumiti cromozomi de sex sau heterozomi. Acestia sunt de un singur tip, XX la femei, motiv pentru care sunt numite i homogametice intrucét nu produc decdt un singur tip de ovule, in timp ce, la barbagi, sunt doud tipuri — XY — motiv pentru care acest sex este considerat hheterogametic deoarece produce dowd tipuri de spermatozoizi. Heterozomii X si Y¥ nu sunt omologi si nu realizeazd crossing-over, in timp ce, intre cromozomii XX au loc recombindri intercromo- zomale. Cromozomul Y joacé un rol esential in determinarea masculinitégii si prezena lui alaturi de heterozomi X, in orice numar ar fi acestia, va determina intotdeauna sexul masculin Cromozomii X si ¥ nefiind omologi, implica expri- ‘marea unor gene recesive la sexul masculin deoarece nu exist gene alele care sa le acopere ~ fenomen numit hemizigofie. Un asifel de caz este alopecia sau chelia timpurie care este caracteristica barbatilor fiind determinata de gene situate pe cromozomul Y. Cromozomul X congine gene de importanta majord, astfel, dacd nu s-ar produce separarea cromozo- milor in timpul meiozei, in unii gameti formafi vor ‘fii ambit heterozomi (XX), iar alfii nu vor con- fine heterozomi (0). Dacii ovulul lipsit de heterozomi este fecundat de un spermatozoid cu heterozom ¥, potentialul baiat mu se va naste ci va fi avortat. Dacd insd ovulul fard eterozom va fi fecundat de un spermatozoid cu heterozom X, se va forma un fat cu sex feminin care, chiar daci' va fianormal, se va naste. Determinismul genetic al inteligentei. Cea mai acceptaté teorie privind determinarea genetica a inteligentei admite cd factorii implicapi sunt atat de natura ereditara, cat si ambientali. Astfel, un copil se naste cu un potengial intelectual determinat de genotip care se va exprima in functie de conditiile in care acestasedezvolta, creste si este educat. in urma aplicarii unor teste specifice, inteligenja unui individ poate fi apreciati prin stabilirea valorii coeficientului de inteligensa (Ql) Distributia OI in populatia umané este gaussiand, cei mai dotai avand QI cuprins intre 120 — 140, handicapayii_mintali avand QI cuprins intre 70 — 80, iar cei mai numerosi, cu o inteligenta medie, au QIcuprins intre 90-110. Copiti adoptati au QI apropiat de cel al parin- tilor biologici reusind, in condifii bune de viata, sa depaseasca QI al fratilor sai cu numai 10 puncte. Acest fapt demonstreazi dependenta genetica a inteligentei de genotip. ‘Nu se cunosc gene speciale pentru inteligenta, se pare ca determinarea genetica este poligenicé, adiciideterminatd de un sistem de gene. Capitotul 3 89MALADITLE CROMOZOMALE UMANE Orice boali care are la origine o modificare a infor- matiei genetice este considerati maladie genetica. Termenul de maladie genetic’ nu poate fi inlocuit cu cel demaladie ereditara pentru c& nu toate modificarile informatiei genetice se transmit la descendenti. Cele mai multe anomalii cromozomale nu sunt mostenite. Dupa nivelul la care se petrece alterarea materialului genetic, maladiile genetice se clasifica in maladii cromozomale si maladii metabolice. Anomaliile autozomale Autozomii umani au dimensiuni mati si, in conse- cinfa, un numar mare de gene, astfel c& orice modi- ficare numerica are consecinfe grave, Cauza apariti anomaliilor numerice cromozomale este nondisjunc- tia cromozomilor perechi in timpul diviziunii celulare, fenomen favorizat de factori genetici specifici deter- minafi deci de caracteristicile materialului genetic al pirinjilor sau de factori mezologici determinati de mediul de viafd al parinjilor (fig. 3.24), Din analiza da- telor privind malformatiile embrionare rezulta c& monosomiile (lipsa unui cromozom) autozomale an- treneazi moartea timpurie a embrionului. Cele mai freevente aberafii cromozomale sunt trisomiile (pre- zena unui cromozom suplimentar) si restructuriile cromozomale de tipul deletiilor si translocat a) Fig. 3.24, Aparifa anomaliloreromozomale a) meioza I; b) meioza It Dintre aberatiile autozomale de tipul trisomiilor, cea mai mare parte nu sunt compatibile cu supraviefuirea embrionului, iar dintre cele viabile cele mai freevente sunt trisomiile 13, 18 si 21, cea mai freeventa fiind ultima, Trisomia 21, cunoscuté si ca sindromul Down, este intdlnita in patologia uman& cu o frecventa cu- prins@ intre 1/600— 1/700 de nou nascufi, Originea sin- dromului a fost descoperita in anul 1959 de cerceti torul Lejeune. Cromozomul 21 suplimentar poate fi liber sau translocat pe alt cromozom (fig. 3.25). Fig, 3.28. Copil cu sindrom Down Indivizii afectati prezinta cap mic si ochii oblici, nas turtt la baz, epicantus (pleoapa a treia in unghiul intern), urechi mici si implantate mai jos, gat scurt, degete scurte, piele uscati si aspri, inapoiere mintalA. Alituri de modificdrile morfologice, sindromul este insofit si de numeroase modificdri activititii enzimatice (este crescuti acti superoxid-dismutaza), Media de viata a acestor trisomici a fost foarte mica pani la descoperirea antibioticelor, apoi media de varst& a ajuns la 27 de ani si sunt raportate cazuri in care persoanele afectate au depaisit varsta de 50 de ani, Trisomia 18 este cunoscuta si sub numele de sindrom Edwards, Incidenfa la nastere a acestui tip de trisomie este cuprinsi intre 0,01 —0,08 in functie de zona geograficd. Indivizii afectati prezinta malformafii ale capului, fefei, toracelui, gatului, sunt inapoiatimintal, au deficienfe neurosenzoriale si malformatii cardiace. Trisomia 13 este recunoscut si sub numele de sindrom Patau. Incidenfa acestei trisomii este de 0,01 %, majoritatea indivizilor afectafi fiind elimi- nafi in primele 3 luni de via(d intrauterina. Afectiunea se manifesta prin numeroase malformatii ale scheletului, sistemuluinervos central etc. Restructurarile cromozomale de tipul deletilor, inversiilor, translocafiilor determina aparijia unor malformatii congenitale si maladii ereditare. Sindromul ,,cri du chat" este restructurarea cromo- zomali cea mai cunoscuta, produsi prin deletia par- fiald a bratului scurt al cromozomului 5. Aceasti abe- rafie determina microcefalie, inapoiere mintala grav’, {ntarziere in crestere si malformatii ale laringelui, fapt ce determini tipatul caracteristic al copiilor afectati. alti restructurare, remarcata cu o frecventa dubla la fete fat de baieti, este deletia partiallé a brapului scurt al cromozomului 4; persoanele afectate nu supra- viefuiesc decat un numar redus de ani. $0?—_$@$a aa ctogicAnomaliile heterozomale Cromozomii sexului, X si Y, au deosebiti impor- tanfi atat in asigurarea raportului dintre sexe (sex ratio), cat si pentru numarul mare de gene confinute in special de cromozomul X (confine 5% din genomul uman), Datorita importanfei heterozomilor, aberatiile cromozomale heterozomale determina afectiuni genetice dintre care unele grave si chiar letale, ‘Cauza aparitiei anomaliilor heterozomale este non- disjunctia cromozomilor sexului in meioza, fenomen care duce la formarea de gamefi cu un numiir aberant de cromozomi X si Y. In urma fecundarii apar descendenti cu modificari numerice ale heterozo- milor. = 9 Qe ‘gameti descendenti xxx Fig. 3.26. Originea maladiilor heterozomale Din schema de fa figura 3.26 se remared modu! in care numai nondisjunctia heterozomilor poate produce anomalii heterozomale, daci fenomenul se petrece si la formarea gametilor masculini efectele sunt mult amplificate. Cele mai importante aberatii heterozomale sunt caracterizate in tabelul urmator. Matadia | Tipat | Freeventa araeteristii | heterozomllor| maladie | CAraStr Sindromal] —xx¥ | 18%6din | —fenotip normal Kinet now-niscj|~coeicient de itligentt onal ~ atte testicularé ~ ginccomastie (hiperdezvol {ara glandelor mama) ~ azoospermie (spermatozoa ‘mobili. Sindromul] xX | 4100 000 | ~ fine peste medie | innou | nalscu "| stro testicularh ~ inocomastie ~azoosperie Sindromall xo | 1/15000 | ~talieredust, ar depsese “Tumer dinnou | MSem | Seeay, | ~ a8 btrnicioass = git curt ~inteligents medic ~ anomalit scheletioe (Caracteristiclle unor aberatiiheterozomale umane ‘Anomaliile cromozomale numerice sau structurale care apar la zigoti sunt in mare parte eliminate deoarece cariotipul uman a dobandit o mare stabilitate de-a lungul evolutiei. Dac& totusi cromozomii sunt afectati si se nase copii cu maladii cromozomale, acestia prezinti napoiere mintald, malformatii i sterilitate. De aseme~ nea, s-a constatat eliminarea unei bune parti din produs de conceptie care prezinti anomalii cromozomale nu- ‘merce sau structurale inca din timpul vietii intrauterine. ‘in ce priveste frecventa aparitiei de anomalii cromozomale s-a constatat c4 femeile mai in varstd, peste 40 de ani, nu sunt capabile s& elimine embrionii anormali. Studii recente au dus la concluzia cd gi varsta tatalui are un rol important in aparitia anomaliilor cromozomale. Astfel, prin tehnica bandarii s-a stabilit c& in 24% din cazurile de trisomie 21 cromozomul suplimentar provine de la tata. Aplicatiepracticé Identificarea anomaliilor cromozomale Imagineaa) reprezinté cariotipul normal. 1. Comparati imaginea a) cu imaginile notate b), ¢) sid). 2. Identificafi anomaliile cromozomale reprezen- tate deimaginileb),c) sid). Sie uit ae Fy , ‘sa at Rae 1 #4 ER dGaN ES Chee eo 6 oe do ah se at Si eee er ae “bp At cee 2 =(p 9 Ee 2B ») Capitolul 3 —____________—_ 18 z 3 $ ooltlt oni de PGE Ee ofa 6 = 8 9 10 atl 12 fi fhe si op: a¢ sh ae sa {> EVALUARE 1. Care este principala cauzi a aparitiei maladiilor cromozomale umane? 2. Care este fenotipul indivizilor cu sindromul Down? 3. Dece este letali monosomia YO? SUMAR Bolile ereditare cromozomale sunt determinate de modificari numerice si structurale ale cromozomilor, Dupi tipul cromozomului care sufera modificari, maladiile cromozomale sunt autozomale si heterozomale, iar Priveipala cau a aparijiei acestora este nondisjunctiacromozomilor omologi in impul diviswnd cette Reaemia freevente maladiiautozomale sunt: trisomia 21 trisomia 18, trisomia 13.Celemai eunosents ‘maladii heterozomale sunt sindroamele Kllinefelter i Turner. LECTURA TRISOMIA 21 $I MALADIA ALZHEIMER Un studiu american intreprins atat pe persoane afectate de trisomia 21 (sindromul Down), cét si pe genitoriiacestora, relevi existenfa unei predispozifiia celor studiafi la maladia Alzheimer. Numerosi trisomici suferd de pierderi de memorie, dificultai in desfasurarea activititilor cotidiene si toate acestea se manifesta chiar din primii ani de viata. Cercetittorit au remarcat ci mamele copiilor trisomici, in special cele care au néscut inainte de 35 de ani, dezvoltai de cinci ori mai frecvent maladia Alzheimer fata de alte mame. Totodata, cercetitorii francezi au demonstrat existenta unei relayii intre nivelul secretiei proteinei numite ApoE4 si varsta la care se instaleazét maladia Alzheimer. Raméne de aflat dacé acest factor de predispozitie la maladia Alzheimer este prezent la mamele copiilor trisomici Alt indice de corelatie: pacientii sunt hipe sensibili la adrenalin care este in general utilizaté pentru dilatarea pupilei necesara examindrii oftalmologice. Aceasti substangi determina, in concentrapit foarte scéizute, dilatatia foarte puternicé @ pupilei pacientilor afectati de maladia Alzheimer. Astfel se poate imagina un test extrem de simplu pentru depistarea precoceamaladiei MALADII GENETICE METABOLICE Maladiile metabolice ereditare sunt consecinfe ale mutatiilor genice si determina tulburari ale metabo- ismutui celular. Ipoteza existenfei unor erori inniscu- te de metabolism a fost lansati in anul 1909, data la care se cunosteau: albinismul, aleaptonuria, cistinuria si pentosuria. In prezent se cunosc 3 500 de maladii ereditare dintre care circa 300 sunt mai importante. Tulburaile determinate de o deficient enzimatica sunt consecutive producerii unei mutatii care determina diminuarea sau absenja activitatii unei enzime. in sens larg, toate tulburdrile ereditare sunt erori de metabolism, In functie de plasarea genelor afectate de mutatie, maladiile metabolice ereditare sunt de dou tipuri autozomale siheterozomale. 2 BiologieMaladiile metabolice autozomale Mutatiile genelor la om pot determina tulburari grave ale metabolismului. Atunci cnd genele afectate de mutafii se gisesc in autozomi, maladiile provocate de acestea se numesc autozomale si prezinté o frecvenfi egala la ambele sexe. Cele mai frecvente maladii metabolice ereditare autozomale sunt enzimopatiile, hemoglobinopatiile, maladiile metabolismului glucidelor, lipidelor, mineral si al bazelor azotate puri- nice si pirimidinice. Enzimopatiile sunt de- terminate de mutatii ale genelor implicate in sinteza unor enzime (fig. 3.27). in tabelul de mai jos sunt prezentate caracteristici ale catorva enzimopatii. Fig. 327. Copil albinotic fete Tnsuficienta producere | Blocarea transforma de galactozs galactozei in glucoza | Inhibarea metabolismutui hidrocarburlr. Enzimopatie Cauze | Gatactozemia Fenileetonuria| ‘Blocarea transforma fenilalanine in rozina datorith deficient enzi | mei hepaticefenlalanin- hidroxilaza. ‘Afectareasistemului ner ‘vos — idigie fenilpiuviea| Hemoglobina umani este 0 heteroprotein’ com- pus dintr-o componenta proteica — globulina si una neproteici. — hemul. Componenta proteicd este aledtuita din doua lanturi polipeptidice: «$i B a caror sintezd este determinata de gene diferite. Genele implicate in sinteza catenelor a. i B pot suferi mutatii variate si astfel se explicd numarul mare de hemogl binopatii. Manifestarile hemoglobinopatiilor imbra si ele forme variate, de la productie redusi de hemo- globin, la hemoglobin slab functionals si pana la hematii alterate si instabile. Toate aceste manifestari sunt reunite sub numele de anemii dintre care cele mai cunoscute sunt anemia falciforma (fig. 3.28) si tal miile, Tabelul de mai jos cuprinde caracteristicile acestor doua forme de anemii. fectul mutafei | Caracteristict supra catenei Hemoglo- | Lant polipeptiai binopatie | afectat de mu polipetiaice Anemia Inlocuirea acidu- [in stare homozi falciforma Ei lui glutamic din | gots determina pozitia Via cu | moartea; fminoscidal [in stare heterozi- valid si transport cant Tai reduse de oxi- gen, ‘Talasemia |p —nu se sintet ‘majorh 20x24, dar apare 0 hemoglobin tals HOF. ‘Blocareasintezei | Transport insu- eaten cient de oxigen. ‘Bocarea sintezei enzimei| Pat, hi, tegument de tirozinaza care va bloca | _pigimentate formarea pigmentului | Hipersensbilitate la slang Tumind gla expuneri solace, Cretinismal | Absenjaenzimei care | Blocarea sntezei de hor sporadic cu | intervie in tansformareal_ moni troidieni {gus tirzine! in troxin, Caracteristicile unor enzimopatii Hemoglobinopatiile sunt determinate de mutatii ale genelor care sunt rispunzitoare de sinteza hemoglobinei. Pana in prezent au fost identificate peste 300 de hemoglobine anormale. Fig. 3.28, Aspectul hematiilor in anemia falciforma Caracteristicile unor hemoglobinopatii Anemia falciformi este foarte rispandita in Africa, Asia, Oceania si regiunile mediteraneene, unde riscul imbolnivirilor de malarie este crescut. Fafé de aceasti boali, anemia falciforma aduce indivizilor afectati un avantaj deoarece agentul patogen al malariei (Plasmodium falciparum) se dezvolté in hematii, dar nu in cele care au forma de secera, adica cele care au hemoglobina mutant. Astfel, frecventa genelor mutante, care determina anemia falciforma, se ‘menfine mare in aceste populatii, fenomen evidentiat si de numarul mare de indivizi heterozigoti (menfiondm cA starea homozigoti a genei pentru anemia falciformi este letala). ‘Metabolismul bazelor azotate purinice si pirimi- dinice poate fi modificat de mutatii. Una dintre mutatii afecteaz enzimele implicate in primele faze ale sintezei purinelor si determina afectiunea numita gut, Maladia se manifest’ prin cresterea cantitatii de acid uric in snge, formarea si acumularea in articulatii acristalelor de urat de sodiu. Metabolismul mineral este de asemenea afectat de maladii ereditare cum este hemocromatoza. ‘Aceasta se manifesta prin acumularea unei cantititi Capitola! 3 ——$=—a <_< A _ $< _ _ _ _ _ 93te de fier in epiteliul intestinal, iar atransfe- rinemia congenitala este caracterizati de acumuliri de fierin plasma sangvina, ficat, miocard, rinichi etc. Metabolismul lipidelor poate fi afectat de mutati ale genelor care contin informatia geneticd necesard sintezei enzimelor implicate in acest tip de metabolism, Cele mai cunoscute maladii din aceasti categorie sunt hiperlipemia idiopatica sihipercolesterolemia. Hiperlipemia idiopatica este consecutiva aparitiei unei gene recesive autozomale care controleazi sinteza enzimei lipoproteinlipaza. Bolnavii nu prezint& acest enzima si, ca urmare, acumuleaza in ‘mediul intern cantitati mari de trigliceride Hipercolesterolemia se caracterizeazi prin formarea de depozite de colesterol si fosfolipide cauzate de lipsa unei enzime implicate in degradarea colesterolului, Metabolismul glucidelor poate fi afectat de muta- fii care produc blocaje ale proceselor de sinteziia gli- cogenului sau a glucidelor simple din produsi neglu- cidici, precum si ale proceselor de hidroliza a glucidelor pentru obtinere de energie. Maladii metabolice heterozomale Maladiile heterozomale sunt determinate de muta- {ii ale genelor plasate in heterozomi. Toate aceste ma- Jadii sunt sex-linkate gi, in consecinfa, nu au freeventa asemiinatoare la cele doua sexe. Cele mai cunoscute sunt hemofilia, daltonismul si miopatia Duchenne. Hemofilia, produsa in urma delefiei unui fragment din cromozomul X, este caracterizati de deficiente ale procesului de coagulare (fig. 3.29), 12s 4 O Femeie normali — [-] Barbat normal @ Femefe heterozigots [] Barbat hemofilic Fig. 3.29. Transmiterea ereditard a hemofiliei Deoarece procesul de coagulare se desfgoara in mai multe etape, fiecare dintre acestea fiind catalizata de 0 enzima specifica si formele de hemofilie sunt variate in fuunctie de enzima care nu se produce. Toate tipurile de hemofilie sunt maladii sex-linkate si nu se manifesta fenotipic decat la birbati deoarece gena afectata este situatd pe cromozomul X. Astfel, o femeie purtitoare heterozigot aparent normal X°X casdtoriti cu un barbat normal XY va da nastere in proportii egale la fiice normale XX sila fiice heterozigote aparent normale X°X, jumitate din fii normali XY si jumatate din fii hemofilici X°Y. Daltonismul consta in incapacitatea de a deosebi culoarea rosie de cea verde. Transmiterea acestei maladii este identic& cu cea a hemofiliei, maladia aviind 0 frecventa de 8% la barbati si de numai 0,48% la femei (fig. 3.30), Genitori Fr oom g 25% 25407 284 daltonism daltonism RE o 25% 2 25% 25% 25% daltonismdatonism Fig, 3.30, Transmiterea ereditard a daltonismului Miopatia Duchenne este cunoscuta si sub numele de distrofie muscular si are o freevenfa de 1/3 500 de baiefi. Maladia afecteaza in special biietii si este cauzati deo mutatie a unei gene situate in cromozomul X, fiind una dintre cele mai mari gene care a suferit ‘mutatii, cunoscutd pana in prezent, Manifestarile bolii sunt anomalii ale mersului la varste mici pentru ca, la 20 de ani, tinerii si nu mai poati merge de loc ca urmare a atrofieriiireversibile a musculaturii, Pang la varsta de 20 de ani maladia poate fi letalé deoarece poate afecta si muschiul cardiac. BiologieEVALUARE 1, Cesunt hemoglobinopatiile? 2. Care sunt cauzele gutei? 3. Dece hemofilia si daltonismul se manifesta numai la barbati? SUMAR Maladiile ereditare metabolice apar prin mutafii genice si determin’ tulburari grave ale metabolismului celular. Acestea se manifesta prin deficiente enzimatice prin care sunt blocate reactii metabolice specifice. In functie de tipul cromozomului in care s-a produs mutafia genicd deosebim doud categorii de maladii ereditare ‘metabolic miopatia Duchenne. autozomale ca anemia falciformé, albinismul, guta i heterozomale ca hemofilia, daltonismul gi SFATURILE GENETICE SI * DIAGNOZA PRENATALA Maladiile genetice sunt inca cercetate progresele inregistrate in domeniul ingineriei ‘nu sunt inca toate tratabile gi vindecabile. in lipsa trata- mentelorpentru multitudinea de maladii ereditare, sin- gura cale de evitare a aducerii pe lume a unui copil bol- nay de o afectiune geneticd ramane controlul medical de specialitate, Procesul de identificare a riscurilor de aducere pe lume a unui copil cu afecfiuni genetice side investigare a stirii genetice a embrionilor in stadiile incipiente ale evolufiei lor intrauterine poart numele deconsiliere genetica sau ,,sfaturi genetice*. Sfaturile genetice sunt un serviciu de sénatate care asigura vitorilor pirinfi identificarea si infelegerea modului in care se transmit anumite caractere la descendenti. Prin sfaturile genetice, cuplurile care au varsta de peste 35 de ani, au inregistrat pierderi de sarcini, au in familie membrii cu afectiuni genetice sau au copii afectati de o maladie genetic’, se informeazi asupra riscurilor de a aduce pe lume un descendent cu maladie genetica. Tehnicile prin care specialistii geneticieni medici si biologi pot identifica riscurile de a aparea la descendentii unui cuplu o maladie genetic presupun atat interviul membrilor familiei, analiza unor investigafii medicale de rutina, analiza unor certificate de deces ale unor membrii de familie gi teste specifice investigatiilor genetice. lichid amniotic amniotic cone 5a sedimentate Fig. 331. Etapele amniocentezei Capitolul 3 Investigatiile specifice se pot realiza atat inainte de conceperea unui copil cat iin timpul sarcinii. Investigatiile genetice specifice anterioare conceperii unui copil presupun analize directe realizate prin teste biochimice pentru identificarea unor proteine anormale sau alcdtuirea cariotipului pentru identificarea unor modificdri in structura si ‘numarul cromozomilor. *Diagnosticul prenatal. Investigatiile genetice spe- cifice din timpul sarcinii se bazeazi pe analiza materia- lului genetical fitului precum sia exprimirilor acestuia in proteine. Studiul direct al embrionului si confirmarea clara a normalitafi, respectiv anormalitifii genetice a viitorului copil nu o poate aduce decait anali- za materialului genetic al celulelor embrionare. Acest studiu se realizeaz prin amniocentezi (fig. 3.31). Lichidul amniotic este obinut prin puncfie transab- dominald in siptimanile 14 — 18 de sarcina si dupa localizarea prealabild a placentei cu ultrasunete. Lichi- dul este centrifugat si din precipitatul obfinut se recol- teazi celule embrionare. Aceste celule vor fi prelucrate dupa tehnici citogenetice specifice, vor fi colorate si ob- servate microscopic pentru identificarea cromozomiilor. Prin amniocenteza se detecteazi toate aberatiile cromozomale si un numir mare de erori de metabolism inndscute, unele dintre acestea fiind precizate in tabelul urmitor. Erorieromozomale | —_Erori metabolice ‘wisomie Tay-Sachs (idigia 213 ‘maurotici) trisomie 10 histiinemia spina bifid leueodistrofia retacromaticd | 2X ‘alactozeria Boli genetice identificate prin amniocentezs ssEVALUARE 1. in ce situatii se recomanda solicitarea sfaturilor genetice? 2. Ce tipuri de maladii genetice pot fi detectate inainte de conceperea unui copil?? 3. Ce tipuri de maladii genetice pot fi detectate prin amniocenteza? SUMAR Sfaturile genetice sunt un serviciu de singitate care asigura viitorilor parintiidentificarea i injelegerea modului in care se transmit anumite caractere la descendenti. Prin sfaturile genetice cuplurile care au varsta de peste 35 de ani, au inregistrat pierderi de sarcini, au in familie membri cu afectiuni genetice sau au copii afectati de o maladie geneticd se informeaza asupra riscurilor de a aduce pe lume un descendent cu maladie genetic’. Investigatile specifice se pot realiza att inainte de conceperea unui copil, ct si in timpul sarcinii, ,. LECTURA ALTE MODALITATI DE DETECTARE A MALADIHLOR GENETICE Prin manevrele executate pentru extragerea lichi- ecografului este directionat tubul care se plaseazd intre dului anuiotic, amniocenteza implicé si un rise pentru fit si mama. Din acest considerent au fost dezvoltate si ‘alte metode prin care se pot identifica eventualele aberatii cromozomale din genomul fatulu. Una dintre metode consta in extragerea celulelor din vilozitajile corionului. Aceastd metoda se poate utiliza din a cincea sdptéméana de sarcind. Medicul introduce un tub prin vagin si apoi uter. Cu ajutorul i scaner cu ultrasunete peretele uterin $i corion — membrana care inconjoar’ fatul siprezinta vilozitayi. Aspirénd lichidul din aceasta regiune sunt extrase celule care au acelasi material genetic cw al fétului si care pot fi utilizate $i investigate pentru detectarea anomaliilor cromozomale ale viito- rrului copil. Metoda aceasta prezinté avantajul investi- - ‘celule dis Vilozitatile ‘corionului $i studi biochimice $i analize cromozomale (Objinerea celulelor corionice O alts metoda vizeazé analiza foliculilor ovarieni pentru identificarea unor aberajii cromozomale in preovule. Pentru realizarea acesteia se utilizeazé laparoscopul care iumineaziicavitatea abdominald si un tub de aspiratie care extrage preovule din foliculii ovarieni. Inaintea investigasiei, femeia este tratatit hormonal pentru a declansa maturarea mai multor ovule ce urmeaza a fi aspirate si investigate. Pe produsul de aspiragie se realizeazit investigatii cro- ‘mozomale in globulii polari, iar ovulele sunt plasate in condipit optime intr-un mediu de cultura. Dacé in globulii polari nu se identifica aberatii cromozomale, aatunci nici ovulul nu va prezenta astfel de modificari. Ovulele din mediul de culturé por fi utilizate pentru fecundare in vitro gi ulterior pentru inseminarea unui ter pregatit hormonal in vederea nidatiel. siamalize cromozomale Objinerea ovulelor pentru analize genetice BiologieINGINERIA GENETICA SCURT ISTORIC Ingineria geneticd consti in addugarea, eliminarea sau rearanjarea secventei nucleotidelor ADN, procese reunite sub numele de tehnologia ADNrecombinat. Istoria ingineriei genetice se poate considera c& isi are ridacinile in vremuri preistorice, de peste 10000de ani, de cénd omul a selectionat diferite speci de organisme pe care le-a crescut si cultivat in conditii artificiale in scopul obfinerii diferitelor produse. Daci anul 1906 este anu! oficial denastere a stiinjei cunumele genetic’, in anul 1938 a fost utilizat pentru prima oard termenul de inginerie genetica, iar in anul 1953 James Crick si Francis Watson descoperi struetura macromoleculei de ADN, intervenfia asupra ‘materialului genetic s-a realizatintr-un timp extrem de scurt. © scurta insiruire a principalelor momente din istoria recent a ingineriei genetice demonstreaza viteza dezvoltirii acestui domeniu: *+ 1966 ~ Marshall Nirenberg si Gobind Khorana descoperi codul genetic care explicd modul de functionare a materialului genetic; + 1960 — Stewart Linn si Werner Arber descoperit enzime de restrietie in bacteria Escherichia coli Aceste enzime, cunoscute si ca endonucleaze, seg- menteazi ADN in locuri specifice si sunt instrumente extrem de utile in ingineria geneticd. Interventia lor asi capete ,lipicioase™ in molecula de ADN, facénd posibild atasarea altor fragmente de ADN; + 1967 ~ sunt izolate ADN-ligazele ~ enzime care determini sudarea capetelor moleculei de ADN; + 1970 — se reuseste refacerea unei plante pornind dela ocelula vegetala fara perete celular (protoplast); + 1972 ~ Paul Berg obsine primul ADN recombinat in vitro” la eucariote, pentru care va fi recompensat cuPremiul Nobel in anul 1980; + 1973 Herbert Boyer si Stanley Cohen, cu ajutorul cendonucleazelor, insereaza ADN intr-o plasmid (ADN circular din eitoplasma bacteriilor) pe care o utilizeazi pentru transformarea geneticd a unei bacterii (fig. 3.32.) + 1977 - Frederick Sanger determina seeventa baze- lorazotate ale genomului virusului §X174. + 1978 — Louise Brown di nastere primului copil objinut prin fertilizare in vitro; + 1979 insulina este produsd artificial, + 1982—se demonstreaza cd genele pot fi transferate de la o specie de plante la alta pentru imbunat nutritiei, cresterii sirezistentei la imbolnaviri aacestora; + 1983~se ,nasc" primele ,himere* interspecifice— organisme cu genom format prin combinarea genomu- rilor diferitelor speci (ig. 3.33); + (999 ~ James Watson $i colaboratortt initiazat proiectul de alcatuire a mapei genomului uman; Capitolul 3 negrares ADS ee jtrl gee Fig, 3.32, Inserarea ADN in plasmid + 1991 —prima terapie genicd umana; + 1993 ~ Richard Palmiter si Ralph Brinster pla- seazi genele umane pentru hormonul de crestere intr-un embrion de soarece care va deveni un adult cu talie de doui ori mai mare decat ceaa speciei; + 1995 — primul copil nascut prin fertilizarea ovu- lului cu o spermatida (precursor al spermatozoidului Fig. 333. Himert interspecificd - miel eu portiuni de blana cu fir lung si drept, caracteristic pentru cape + 1997 — primul miel clonat prin implantarea unui ovul rezultat din transferul unui nucleu dintr-o celula donor de lao oaie adult, intr-un ovul anucleat; + 1998 — se descoperi la oaia Dolly imbatrinirea prematurdiacelulelor (fig. 3.34). + 2002—este publicati harta genomului uman, Fig. 334. Oaia Dolly cu mama sa seofiand 97EVALUARE 1. Ceeste ingineria genetica? 2. Precizafi principalele descoperiri utile pentru evolutia ingineriei genetice. 3. Explicati ce este o himerd. SUMAR Ingineria geneticd consti in addugarea, eliminarea sau rearanjarea secvenfei nucleotidelor ADN, procese reunite sub numele de tehnologia ADN recombinat. in anul 1906 se naste genetica; in anul 1938 a fost utilizat pentru prima oar termenul de inginerie geneticd, iar in anul 1953 James Crick si Francis Watson descopera structura macromoleculei de ADN; interventia asupra materialului genetic s-a realizat intr-un timp extrem de scurt, odati cu descoperirea endonucleazelor si ligazelor, instrumente pentru manipularea materialului genetic. METODELE INGINERIEI GENETICE intocmai cum in cele mai vechi timpuri oamenii au cultivat plantele cu care se hrineau si au ales semintele din fructele cele mai mari i mai gustoase, ingineria genetic selecteazA informatia genetica avantajoast. Diferentele intre ce se selecta la inceputurile omenirii si ce se selecteazi in secolul XXI sunt determinate de cunostinjele gi instrumentele pe care lumea de azi e-aacumulat. incondifii naturale, zestrea genetic’ a descendenti- lor provine de la parinti din aceeasi specie si prin reproducere sexuatd. Utilizarea sofisticatelor tehnolo- gii ale ingineriei genetice permite producerea unor descendenfi cu insusirile dorite si in care genele nu trebuie si fie ale aceleeasi speci. Acestea sunt posibile deoarece toate organismele vii au ca material genetic ADN, care functioneaza dupa un cod universal permi- {and oricdrei celule si se ,inteleag’ cu oricare alta. Inserarea genelor determinante a caracterelor dorite se realizeazi prin tehnici complexe numite printr-un termen general — tehnica ADN recombinat, Dintre numeroasele metode utilizate pentru modificarea informatie’ genetice, cele mai des utilizate sunt plasmidele, virusurile si impuscarea cu. particule invelite cu gene. Metoda plasmidelor este prima tehnici de ingi- nerie genetica si este, in general, utilizati pentru modi- ficarea microorganismelor cum sunt bacteriile. Meto- da consti in plasarea unui mic inel de ADN numit, plasmida (prezent in bacterii) intr-un container care confine enzime speciale — endonucleaze (enzime de restricfie) care vor segmenta macromolecule intr-o anu- mitd regiune. Acelasi tip de enzimi este utilizata si pen- ‘rua separa gena care urmeazda fi inserat in plasmid. Sub influenfa endonucleazei, ADN se segmenteaza gi formeaziicapete ,lipicioase™ ce se vor suda, Pasul urmator este plasarea celor dou segmente de ADN jn acelasi container unde, sub actiunea enzimelor din categoria ligaze, capetele lipicioase se 98 sudeazi si se formeazi un inel de ADN care are inclus un nou segment cu o noud informatie geneticd. Noile inele de ADN sunt separate prin centrifugare pe baza diferentelor de greutate moleculara (au greutate mai mica decat fragmentele separate care au intrat in compozitia lor), Noile plasmide separate sunt adaugate unei culturi de bacterial cAror genom este cunoscut, iar unele dintre acestea vor prelua din mediu plasmidele libere care vor incepe si se exprime prin sinteza unor proteine. In general, ADN introdus in plasmidele bacteriilor nu aduce numai instruefiunile pentru sinteza unei proteine, ci aduce si rezistenfa la anumite antibiotice. Genele pentru rezistenta la antibiotice suntutilizate pentru separarea bacteriilor care au inclus plasmidul de cele care nu au plasmid, deoarece intr-un mediu de cultura cu antibiotice vor supraviefui numai bacteriile rezistente. Bacteriile izolate sunt apoi utilizate fie in cercettii, fie in industrie pentru producerea unor substanfe utile, Metoda vectorului viral. Aceasti metodi de inginerie genetic’ este asemindtoare metodei plasmidului, dar genele sunt inserate direct in genomul unei celule prin intermediul unui virus (fig. 3.35). Etapele premergitoare inserdrii sunt asemind- toare, segmentarea ADN viral siADN ce trebuie inclus este realizati ca in metoda plasmidului cu ajutorul endonucleazelor, sudarea dintre cele dou segmente de ADN este realizati cu ajutorul ligazelor, iar separarea segmentului de ADN nou format se realizeazi tot prin centrifugare. Deosebirea majors const in faptul c& portiunile rispunzitoare de efectele patogene ale virusului trebuie eliminate in prealabil pentru a nu imbolnivi celula gazda. Daca acest lucru este realizat, virusul cu ADN recombinat este eliberat in organismul int undejsi va inseragenomul care cuprinde portiunea Biologienou integrata in ADN si va incepe exprimarea. Aceast tehnicd este 0 posibild modalitate de tratare a unor maladii genetice. 5. rat capete 27" slipicioase | __digerare a cu endonucleaze foo, ( ) ADNimportat* > ‘ | inserare ADN | ADN hibrid asamblarea, ee ‘virusulul | particul Infectioasi (virion) 38, Metoda vectorului viral — includerea genelor in ADN viral Metoda impuscarii cu particule invelite cu gene este utilizati in plante pentru introducerea unor gene ca cele pentru rezistenta la insecticide sau la atacul EVALUARE unor daundtori. Prin aceasti metoda, mici particule de ‘metal (tungsten, argint) placate cu ADN sunt pereutate incelule, de unde sunt ulterior transportate in nucleu si utilizate de celule. Cu toate cd metoda nu este la fel de precisa ca cele anterioare, totusi s-a dovedit eficienta, ‘Altri de aceste trei metode frecvent utilizate, au ‘mai fost dezvoltate si alte metode ca: microinjectia si porarea electrochimica. “Microinjecfia utilizeazé micropipete din sticl& care .,injeapa membrana celulara si sunt introduse genele in citoplasma de unde vor pitrunde in nucleu. Aceasti tehnicd se poate aplica numai in celule de dimensiuni ‘mai mari cum suntovulel Porarea electrochimici utilizeaza solujii chimice speciale si curent electric de mica intensitate care creazi mici pori in membrana celulara. Prin acesti pori sunt inoculate genele. ‘Toate aceste metode de inginerie genetic’ sunt inca perfectibile, deoarece adesea produc efecte adverse nedorite si din cauze inc’ insuficient cunoscute. Pana cénd geneticienii nu vor infelege pe deplin functionarea ‘materialului genetic, ingineria genetica implica riscuri. Ingineria genetic’ a permis aprofundarea cu- nostinfelor despre structura si functiile materialului genetic si totodati a dus la dezvoltarea unui domeniu numit biotehnologie, care aplica ingineria genetica in diverse sectoare ca medicina, agricultura, zootehnia. {in domeniul medicinei, tehnica ADN recombinat a permis obfinerea insulinei, a hormonului de crestere, a hormonului angiotensini Il, a interferonului — prin insertia genelor umane in plasmide sau prin sintezi attificiala, Prin modificarea genomului virusului gri- pala fost tratatd boala fibroza cisticd —vectoriivirali au introdus gena normala in celulele umane purtétoare a ‘genei mutante responsabile de producerea boli fn agriculturd au fost produse sojuri rezistente la imbolnaviri, rezistente la frig sau cu producti- vitate sporitd. in zootehnie au fost perpetuate caractere utile prin {insmantiriartificiale in care s-au utilizat celule adulte incare s-a inoculat nucleu cu ADN recombinat. 1. Descrieti principalele metode de modificare genetic& a organismelor? 2.Care este rolul enzimelor de restrictie (endonucleaze) sialligazelor in tehnica ADN recombinat? 3. Care sunt domeniile de aplicatie a ingineriei genetice? SUMAR, Metodele utilizate pentru modificarea informafiei genetice cele mai des utilizate sunt plasmidele, virusurile si impuscarea cu particule invelite cu gene. Ingineria geneticd a permis aprofundarea cunostintelor despre structura gi functiile materialului genetic gi totodatd a dus la dezvoltarea unui domeniu numit biotehnologie, care aplicd ingineria genetica in diverse sectoare ca medicina, agricultura, zootehnia. Capitola! 3 99*BIOTEHNOLOGHLE Biotehnologiile reprezinta un ansamblu de metode si tehnologii prin care sunt utilizate organismele vii pentru obfinerea unor produse utile. Aceste tehnici si metode au fost utilizate de om din cele mai vechi timpuri pentru fabricarea painii, vinului, conservarea legumelor, obfinerea produselor lactate sau recent pentru obtinerea biogazului ca sursi neconventionala deenergie Progresele inregistrate in domeniile geneticii moleculare, biologiei celulare gi geneticii au dus la dezvoltarea ingineriei_genetice care a permis dezvoltarea biotehnologiilor modeme. Acestea sunt 0 tegorie de metode si tehnici prin care este schimbat genotipul unei celule in scopul obtinerii unor avantaje pentru om. Prin tehnici de inginerie geneticd se realizeazi colectarea si manipularea unei cantititi precise de gene care apoi sunt combinate cu un ADN receptor al unui organism viu, Produsele biotehnologiilor modeme sunt utilizate in diverse domenii ca: industria farmaceutica, terapia genic’, obtinerea organismelor transgenice, terapia reproducerii, protectia mediului, clonare, ecologie. in industria farmaceutica, o serie de substante ca hormonii (insulina, hormonul de crestere), factorii VIII si IX implicati in coagulare, activatorul de plasminogen, eritropoetina (stimuleaza producerea globulelor rosii), interferonul etc. sunt produse in culturi celulare de bacterii (Escherichia coli este cea ‘mai folosita) care au primit gene incluse in plasmide. Prin biotehnologia numita terapie genici, gene nispunzitoare de producerea unor boli la om sunt inlocuite cu gene normale. Exist mai multe metode de transferare a genelor. Cea mai simpli dintre metode este transferarea genelor intr-o cultura de celule compatibile, iar apoi celulele sunt implantate in corpul pacientului. Astfel terapia genic a fost utilizata c sueces in anul 1990 pentru tratarea unei deficiente imune la copii. Celulele sangvine cu gene normale au fost injectate in corpul bolnavilor unde au produ: suficiente celule normale care au imbunatatit sistemul imun, in prezent, terapia_genicd este utilizati in tratarea bolilorcanceroase, fibrozei chistice si SIDA. Aplicarea tehnicilor de manipulare a materialului genetic a permis integrarea genomurilor de la speci diferite, obtinandu-se organisme transgenice. Astfel s-au obfinut plante transge animale transgenice. in agricultura efectele aplicarii biotehnologiei au devenit evidente in timp foarte scurt. O astfel de aplicajie_ se realizeazi dup’ tehnica reprezentati sumar in figura3.36. ena rezistentel Jv ataculinsectelor plant sensibita Ia atacul insectelor plasmids 7 ADN vegetal cule vegetate ‘ EE . — ADN bacterian (Qa— was bo 4 BYES Mincinwccer ss Fig. 3.36. Tebmiva inchoderit unei noi gene fa plante Astfel a fost tratata o cultura de arbori papaya care fusese atacatd de viroza produsi de virusul PRSV, care produce decolorari in frunze prin distrugerea clorofilei si, ca urmare, plantele nu se mai hrinese suficient, iar productia de fructe este compromisa (fig. 3.37). a) ») Fig. 3.37. Papaya a) planta transgenica; b) planté cu viroza Prin introducerea genei rezistente la _atacul virusului, extras din genomul altei specii_ prin utilizarea plasmidelor, productia de papaya a redevenit rentabili (fig. 3.38). $900. $$ $$$$_$_[$_?$?$?$$ Bio togin£38, Culturi de papaya in centrl lotului—plante transgenice; la periferie~plante bolnave Si Ia animale au fost realizate organisme transge- nice. Un domeniu in care au fost obfinute rezultate deosebite este piscicultura, in care gene umane sau de la alte specii au fost introduse in genomul speciilor de pesti din crescatorii, Astfel, specii de interes piscicol au dobandit talie mare, vigurozitate, rezistenta la frig silaagenti patogeni (fig. 3.39). Fig, 3.39. Pesti de crescatorie 2) peste transgenic; b) peste nemoditieat Uneori, un organism transgenic poate arta ciudat ca soarecele din figur, care poartlin spate o ureche umn Fig, 3.40. Soarece transgenic Ardtand ca munca unui cereetitor nebun, soarecele din figura 3.40 este gazd& pentru cresterea unei urechi mane. Acest experiment a fost realizat de profesorul Charles Vacanti de la Universitatea din Massachusetts si consta in plantarea nei proteze in forma de ureche compusi dintr-un material plastic biodegradabil imbracat cu celule vii. Celulele s-au fixat de fibrele din plastic si au crescut luand forma mulajului de plastic. {in timp, scheletul din plastic s-a dizolvat, iar cultu- ra de celule formata are o forma tridimensional, de Capitolul 3 ureche. Soarecele nua suferit nici o trauma, ela asigu- rat mediul nutritiv pentru dezvoltarea celulelor umane. *Aplicatiile biotehnologiilor in ecologie Modificarea geneticd a soiurilor de plante are efecte benefice si asupra mediului inconjurdtor. Acesta este protejat prin utilizarea microorganismelor descompunatoare si detoxificatoare, utilizarea unor micelii fungige transformate care absorb substante radioactive sau diminuarea acumulétilor de oxizi de sulf, azot, monoxid de carbon prin utilizarea biogazului ca sursi de combustil Clonarea este 0 metoda prin care se obtin noi organise. Dupa originea lor, existétreitipuri de clone: 1. Grup de indivizi identici din punct de vedere genetic, care provin dintr-un singur parinte prin reproducere asexuatd. 2. Grup de indivizi identici din punet de vedere ge~ netic, care provin prin mitozi din aceeasi celuli mama. 3. Grup de molecule de ADN produse din acelagi segment de ADN care este replicat cu ajutorul bacte- riilor sau virusurilor. Clonarea genelor sau sinteza artificial de gene Identificarea si izolarea enzimei ADN-polimeraza a facut posibild clonarea unor secvente precise din macromolecula de ADN, adica a unor gene Procesul cunoscut sub numele de reactie de polime- rizare in lang (engl. polymerase chain reaction-PCR) consti in recunoasterea unei secvente de ADN si producerea in eprubete, cu ajutorul enzimei ADN-po- limeraza, a unui numir mare de copii ce sunt apoi introduse in celule. Aceasta tehnica este posibila datorita spe tii enzimei ADN-polimeraza de a recunoaste cu exactitate un anumit segment din ADN. in majoritatea laboratoarelor de terapie genicd exist dispozitive automate de producere a clonelor de ADN. Clonarea genitorilor Laanimale, clonarea se poate realiza fie prin separa- rea unei celule embrionare, fie prin transfer de nucleu. Separarea celulei embrionare se realizeazi in stadii incipiente ale evolutiei embrionare cfnd celulele sunt totipotente, nu sunt inca specializate pentru o anumiti functie si au abilitatea dea reface un intreg embrion. Transferul nuclear presupune extragerea ADN dintr-o celula ou, inlocuirea nucleului cu nucle: celule, aplicarea unui impuls electric pentru a niga prin care s-a produs transferul nucle 1997 a fost realizati clonarea unui = tehnica transferului nuclear 401Dolly s-a nascut in data de 5 julie anul 1996 si in anul 1998 a fost diagnosticati cu artrita, dupa care la numai 6 ani a murit (fig. 3.42). Evolufia acestei clone a ridicat probleme de eticd si multe dezbateri pro si contra clonarii, dezbateri care continua si azi. Fig. 3.41. Extragerea nucleului Oaia Dolly a provenit dintr-o celuld prelevat& din uterul unei oi de 6 ani, deci o celul& deja specializata. Aceasti celulda fost,nfometati pentru.ase oprisinte- za proteicd si cresterea. Din celulé a fost apoi extras nu- cleul siimplantatintr-o celuta-ou anucleati (fig. 3.41). Fig. 3.42. Oaia Dolly la maturitate EVALUARE 1. Care sunt domeniile de aplicatiea biotehnologiilor? 2. Ceeste terapia genica? 3. Descrieti metodele de clonare? SUMAR Biotehnologiile sunt un ansamblu de metode si tehnologi prin care sunt utilizate organismele vii pentru ‘obtinerea unor produse utile. Biotehnologiilor moderne reprezinta o categorie de metode si tehnici prin care este schimbat genotipul unei celule in scopul obfinerii unor avantaje pentru om, Prin tehnici de inginerie geneticai se realizeaza colectarca si manipularea unei cantititi precise de gene care apoi sunt combinate cu un ADNreceptoral unui organism viu, Produsele biotehnologiilor moderne sunt utilizate in diverse domenii ca industria farmaceuticd, terapia genic’, obfinerea organismelor transgenice, terapia reproducerii, protectia mediului, clonare, LECTURA UTILIZAREA BIOTEHNOLOGIILOR IN PRODUCEREA VACCINURILOR Vaccinurile sunt foarte eficiente in imunizarea organismului wman, deoarece asigurdé declansarea producerii armelor contra agentilor patogeni, inainte ca acestia sd ft produs boala. Cand o varianti nevirulenté a unui agent patogen este injectata in organism, elementele sistemului imun — limfocitele — declanseazii apararea specifica. Varianta nevirulenti injectata foloseste drept model, fata de care limfocite- le declanseazé sinteza de anticorpi (imunoglobuline). Metoda traditionalé de vaccinare utilizeaza agengi patogeni atenuati sau omordti, incapabili de multi- plicare, crestere si de declansare a bolii. Acest tip de vaccinare a fost utilizat pentru fabricarea primului vaccin antipoliomielitic. Marele rise al metodei tradi- fionale consti in ratarea inactivirii complete a tuturor agenilor patogeni si declansarea imbolndvirii in urma vaccindrii, Acest risc este si motivul pentru care vaccinul antirabic este administrat numai dupa ce un individ este muscat deun animal suspect de turbare. in prezent, prin contributia biotehnologiilor mo- derne a devenit posibild o vaccinare mult mai siguré 102 Aceasta tehnici implicd inserarea genei care codifica proteinele specifice invelisului agentului patogen, intr-o bacterie-gazda inofensiva. Asifel modificata genetic, bacteria inofensiva va fi injectaté si va stimula limfocitele pentru a produce anticorpi. ‘Vaccinare prin biotehnologiile moderne BiologieEVALUARE 1. Completati urmatoarele fraze lacunare: a) Primele experimente stiintifice de genetica au fostrealizate de... b) Dac& doua alele care influenteazA acelasi caracter sunt identice, atunci organismul este . dinpunct de vedere genetic. ©) Hibridul provine din indivizi care’ d) Mendel a numit genele. ¢) Totalitatea genelor unui individ constituie iar exprimarea acestora intre constituie 2. Daca se realizeazi 0 monohibridare intre soiul de mazire homozigot cu bob galben (caracter dominant) si soiul de mazare homozigot cu bob verde, (caracter recesiv), rezultatele asteptate sunt: a) descendentii vor fi cu boabe galbene si verzi in raportde3 dominant a 1 recesiv; 'b) descendent vor fi cu boabe galbene gi verzi in raportde | dominant a 1 recesiv; c) plante fie dominante cu boabe galbene, fie recesive cu boabe verzis d) numai descendenji heterozigoti cu fenotip dominant—boabe galbene. 3. Ce descendenfa rezultd in prima generatie din hibridarea dintre maziirea cu bob neted si galben cu genotip heterozigot: NnGg si mazarea cu bob zbarcit sigalben cu genotipul heterozigot:nnGg. 2)6/16 cubobneted gi galben; b)3/16cubob neted si verde; 6) 6/16 cubob verde sizbarcit; 4d) 1/16 cubob zbarcit si verde. 4, La tomate culoarea rosie a fructelor (R) si talia inaltd a tulpinilor (I) sunt caractere dominante. Cu ce probabilitate ar putea rezulta descendenti heterozigoti pentru ambele caractere dacd se realizeazi o hibridare intre 0 planta cu fructe rosii, talie inalti gi genotip Rrif si o planta cu fructe galbene, talie inalta si genotip li? a) 9/16; b) 1/16; 122; 4/6, 5, La om culoarea ochilor ciprui este un caracter dominant (C) fat de culoarea albastra (c). Ce genotip are tatil (cu ochii cprui) unui copil cu ochii albastri, ‘dacd mamaare ochii de culoare albastra? Capitolul 3: a)CC; b)Ce; cee; 4d) toate tei variantele sunt corecte. 6. Analizati diagrama de mai jos. Precizati ce tip de hibridare reprezints. Indicafiraportul de segregare din F2. “T~talleinats tale seunda 7. Descendentii mai vigurosi si mai prolifici in prima generatie dup’ dihibridare sunt consecinta fenomenului de: a) homozigotare; b)heterozis; c) crossing-over; @)hibridare. 8. Ce grupe de singe poate avea tatfl unui copil cu ‘grupa ABIV dacd mama are grupaAIl homozigot: a) O1siBIM; b) OLsi AML; ©) BIT si ABIV, d)O1si ABV. &9. Chiasma se formeaza intre: a) cromatidele perechi; b)tetradele eromozomale; ©)cromatidele nesurori; 6) gametii de sex diferit. 10. Observati masculul de Drosophila melanogaster din imaginea de mai jos: a) Precizatice tip de fenotip are. ») Precizati ce genotip are daca in urma incrucisarii cu femeli normal homozigota, toti descendentii au fenotip normal. en 11. Crossing-over este fenomenul prin care se pot determina: a) pozitiile genelorin cromozomi; b) pozitiile cromozomilor perechi; ©) pozitia centromerului in cromatide; 4) frecventa hibridarilor. 12. Laom, determinismul genetical sexelor este: a) 2 XX," XO; ©) 2XX,o7 XY; d) 2X0, o° XY. 13. Genele extranucleare: a) se transmit pe linie materna; b)semostenese conform legilormendeliene; c) sunt libere in citoplasma; 4d) setransmit pe linie paterna. 14. Este specific ADN mt: a) replicafia simultand cu ADN nuclear; b) prezenfa intr-un numar de peste 2 copii in celule; )confinutul de gene identic cu ADN nuclear; ¢) continutul genelor raspunzitoare de procesul fotosintezei 15, Explicafi care este utilitatea cunoasterii modu- lui de transmitere a ereditiii extranucleare la porum- bulcultivat? 16. Calculati probabilitatea nasterii unor descen- denti de sex masculin la reptile. 17. Ce tip de determinism genetic al sexelor este reprezentat in diagrama de mai jos. amet descendent ya Ny Precizati ce organisme au acest tip de determinism genetical sexelor. 18. Completati umatoarele fraze lacunare: Trisomiile sunt consecinfa fenomenului de ..aeromozomilor perechi, Un cromozom 21 in plus determina sindromul Un cromozom X jn minus la femei determina Un cromozom Y in plus la barbati determin’ 19. Daca se incrucigeaza liber indivizi cu genotip AaBb, raportul de segregare in urmitoarea generatie este3:1. a) Ceraportde segregare ar trebui si se produc? b)Ceadeterminat raportul de segregare objinut? 20. La Drosophila melanogaster (musculita de ofet) genele care controleaza culoarea rosie a ochilor (W) sunt dominante, fata de cele care determina ochii albi (w)si sunt situate in cromozomul X. Ce fenotip va rezulta in descendentii rezultati din ‘ncrucisarea unci femele (Ww) heterozigote cu un mascul cu ochii albi (ww)? 21. La broaste, genotipul recesiv aa determina albinismul chiar dac& descendentii mostenese alela dominanta V—verde. Care ar trebui si fie rezultatele unei hibridri intre doua broastecu genotip AaVV? a) toate albinoase; b)toate verzi; c) segregare9:3:3:1; 4) segregare in raport 3:1 22. Precizati daci propozitiile din urmitoarcle fraze sunt adevarate si dac’ intre ele exist o relatie cauzi-efect. a) Sindromul Down nu este 0 maladie genetica deoarece indivizii afectati de acest sindrom rareori ating maturitatea 906 a Bic tagic.b) Indivizii cu gamitura hetrozomali OY nu supravietuiesc deoare cromozomul X contine gene de importanta vital. ‘) Multe dintre maladiile genetice congenitale sunt eliminate din populafie deoarece indivizii afectati sunt sterli sau nu supravietuiesc. 23. Una dintre cele mai valoroase aplicatii_ale ingineriei genetice este terapia genic. Precizati uurmatoarele: a) Ce este terapia genic? ») Care este cea mai simpla metoda de realizare a acestei terapii? ¢) Care este domeniul de aplicare aterapiei genice? 24, Clonarea este 0 tehnicd de manipulare a ‘materialului genetic. a) Precizatisidescrietitehnicile declonare uilizate Jaanimale. ') Descrieti clonarea care a determinat objinerea oii Dolly 25. Tehnica bandarii cromozomilor permite: 2) identificarea maladiilormetabolice umane; ») separarea eromozomilorrestructuratis )identifiearea unor cromozomi restructurati; 4) separarea genotipului matem de cel patern. 26, Observati figura de mai jos si precizati maladia geneticd ce determina modificarea formei hematiilor si descrieti efectele acestei modifica transformarea 27. Absenta enzimei care determi tirozinei in tiroxind produce: a) fenileetonuria; )anemia falciform: c)cretinismul; 4) talasemia. 28. Azoospermia este comuna sindroamelor: a) Downsi Turner, b) Tuer siKlinefelter; ©) Klinefelter si .dublu mascul™ 4) Turner si Down. 29. Anemia falciforma este omutatie a) cromozomala; b)genica; ) genomic; d)heterozomala, 30. Hemofilia este o maladie genetic: a) eromozomali; )autozoma c)metabolica, a) indusa chimie. 31. Prin amniocenteza se poate determina a) daltonismul; b) sindromul Turner; ©)poliomielita; 4d) culoarea ochilor. 32. Cofeina poate provoca a) hemofilia; ») depigmentarea; ¢) nondisjunctia cromozomilor omologis 4) blocarea sintezei bazelor azotate. 33. Antibioticele nu sunt recomandate in timpul sarcinii deoarece pot produce: a) perturbarea sintezei proteice; b) blocarea diviziunii celulare; ¢) inlocuirea bazelor azotate; 4d) imperecheri gresite intre bazele azotate. 34. Mutafiile spontane sunt de obicei a) dominante; b) letale; ©) recesive; 4) exprimate imediat in fenotip 35. Clonarea genelor a devenit posibild cu ajutorul enzimei a) endomucleaza; b) ADN-polimeraza; ©) liga 4) ATP-hidrolazi. 36, Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte: a) plasmidele si virusurile pot fiutilizate ca vector b) numai plasmidele pot transporta ADN recombinat; ¢) vectorii adue numai gene importate in celula gazda; 4) plasmidele nu au fost utiliza in terapii umane. Capitolul 3 10537. Plasmidele gi virusurile sunt veetorii utilizati in ingineria genetica. a) Care sunt asemdnarile intre tehnicile care utilizeaza acesti vectori? b) Care sunt deosebirile intre tehnicile care utilizeaza acesti vectori? *38, Care dintre urmatoarele afirmaii constituie avantaje ale producerii insulinei prin biotehnologiile moderne: a) are aplicatii restranse; b) este mai costisitor; ©) produce efecte adverse; ) se produce in cantitate mare. +39. Biotehnologiile modeme utilizeaz metodele ingineriei genetice pentru obfinerea unor produse utile, a) Care sunt domeniile in care se aplict biotehnologiile moderne? b) Ce rezultate s-au obfinut prin biotehnologiile moderne? +40. Care dintre urmatoarele produse nu sunt rezul- tate prin biotehnologiile modeme: a) enzime modificate; b) hormoni; ©) segmente de ADN; 4) gene umane noi. 41. Prin amniocenteza se detecteaza toate: a) aberatiile cromozomale; b) maladiile metabolice; ©) mutafiile genice; d) anomaliile genetice. 42. Corelati bolile genetice din coloana A, cu ‘manifestarile acestora din coloana B: Coloana A a) Sindromul Klinefelter b) Sindromul Down c) Sindromul Turner 4¢) Sindromul Edwards Coloana B 1. malformatii cardiace 2. ochi obli 3. lipsa unui heterozom 4. comportament antisocial 5. azoospermic 43. Prin amniocentez poate fi detectata eroarea metabolic’: a) spina bifida; 106 ») idiotia maurotica; ) sindromul ,,cri du chat"; 4) sindromu! Patau. 44, Gameji cu numar aberant de heterozomi apar datorita: a) crossing-over-ului; ) agentilor virali; ¢) perturbarilor din meioza; 4) perturbailor din mitoza. 45. Care dintre urmatoarele maladii sunt consecin- janon-disjunefiei heterozomilor in meioza: a) Sindromul Edwards; b) Sindromul Down; ©) Sindromul Turner; 4) Sindromul Patau 46, a) Care sunt biotehnologiile moderne aplicate in agricultura? b) Ce rezultate au fost obfinute prin aplicarea acestora? 47. Care sunt etapele metodei plasmidelor in a objinerea ADNrecombinat? seat 48. Analizati de- i senul de alaturat. a) Precizaji ce me- capete toda de inginerie ge- slipicionse* etapa netickeste ilustrati 7 b) Completati Ie- genda cu etapele de ADNimportat- - rulirii acestei metode. etapa GQ) | 8 | ADN hibria particu infectioasa 7 ‘virion 95 Sh'9: bh'0: gp] —P'E-9'°7—Q°S—B: Zh 2B: Th: Ob !D: SE "8: 9€ ‘a: Se 19: PE Te: CEP: ZE 89: 16 "9: 0¢ 94: 679: gz '9: 47 '9: ¢7 “ejeenes oHtejor 6 qexgaope exgaape — 9 ‘greznea atfejar 1S rexEAape, ‘yoswaape— qstR5‘SJ—P: ZC ‘P: 179608 +91 59: pL fOrET fOr ZT 1119: 6 {92 8iqi Liq: 6 ‘pi pier Ee p:T etapa 11 Raspunsuri: BiologieMIC DICTIONAR DE TERMENI BIOLOGICI Abiotic—care este lipsit de viata. abisal —de mare adncime, de abis, locuitoral zonelor foarte adanci ale oceanelor (peste 2000m). ABO -sistem de grupe de singe. acarenate — grup de pasiri cu aripi slab dezvoltate, lipsite de carend. acid dezoxiribonucleic (ADN) ~ materialul genetic din care sunt constituiti cromozomii, compus din doua catene polinucleotidice legate prin punti de hidrogen. acid ribonucleic (ARN) ~ macromolecule implicate in sinteza proteinelor conform mesajului genetic cuprins in ADN, compuse din catene polinucleotidice. adenozintrifosfat (ATP) — substanta ce confine legaturi mactoergice care furnizeaz energia necesard desfasuririi proceselor celulare. aerob — organism care poate trai numai in prezenta oxigenului molecular liber. aglutinare — reuniune sau strangere in formafiuni vizibile macroscopic a bacteriilor, hematiiloretc. aleli ~ formé alternativaa unei gene. amnios — membrana fetal dubla, in forma de sac, plind cu lichid; foita interna este numiti amnion, iar cea externa corion. anabolism ~ etapa din cadrul metabolismului in care au loc sinteze cu consum de energie; sinonim asimilatie. anaerob — organism care este capabill si triasc in lipsa oxigenului molecular liber. anticorp — substanf’ produsi de organism ca rispuns la un antigen si care reactioneaz’ cu acesta distrugéndu-I sau inactivandu-1. antigen — substanti strdina, agresiva fai de care organismul reactioneaz producdnd anticorpi. antiser ~ser care cofine anticorpi. asimilatie—sinonim anabolism, Baci — fruct cirmos cu miez suculent in care se gisesc una sau mai multe seminge, bacil —bacterie in forma de bastonas. backeross — incrucisare intre un hibrid si partenerul care prezinti acelasi genotip cu al parintilor din care provine hibridul. bacteriofag — virus care infecteaza bacterii. bentonic — organism adaptat la viata pe fundul apelor, marilor, oceanelor. biocenozd — comunitate de organisme formata din specii ale tuturor regnurilor si care convietuiese in acelasi habitat sau biotop. blastula — stadiu in dezvoltarea embrionara a animalelor. Dictionar ‘Calus—tesut aledtuit din celule nediferentiate. cambiu — fesut vegetal meristematic (care asigura cresterea). capsid —inveligul proteic al unei particule virale. cariokineza — diviziunea nucleului; etapa a diviziunii celulare la eucariote. carpeli — structuri a gineceului care reprezinta organul de reproducere feminin al angiospermelor. catabolism — etap’ in cadrul proceselor metabolice, in care au loc descompuneri insofite de eliberarea energiei; sinonim dezasimilatie. celom-cavitatea corpului la animale. chemosintezi — proces de sintezi a substantelor organice prin utilizarea energiei provenite din oxidarea unor compusi anorgani chim — lichid vascos rezultat in urma digestiei gastrice. icloza —-miscarea citoplasmei in interiorul celulei. ciclul litic — ciclul vital al bacteriofagilor care se multiplied in celula gazda pe care o distruge. ciclul lizogen — ciclul vital al bacteriofagilor care igi inser materialul genetic in genomul celulei gazde. ciclul Krebs ~ ciclu de reactii chimice care constituie principala baz energetic acelulei. clond — descendenté rezultatd dintr-un singur individ prin inmulfire asexuatd. clivare—segmentare. coenzima — substangi care activeazé 0 enzimi sau accelereazi functia acesteia. consangvinizare —unirea unor gamefi proveniti de la indivizi inruditi. corion — foifa exten a embrionului vertebratelor (vezi amnios). corm — corpul plantelor care au diferentiate organele vegetative (ridacina, tulpind, frunza). cormofite— plante cu organele vegetative diferentiate (vezi corm). Dansul cromozomilor ~separarea aleatorie a cromo- zomilor perechi dup’ metafaza cariokinezei daltonism — imposibilitatea distingerii culorii verde decearosie; boald ereditara, dezasimilatie—sinonim catabolism. dializ& — separarea unor molecule dintr-o solutie, cu ajutorul unor membrane. diapauzi — incetarea spontand a cresterii sau inactivarea unor procese fiziologice la unele specii de insecte diapedezi — trecerea globulelor albe ale sdngelui prin perefii capilarelor sangvine. 107diferenfiere—suecesiune de procese complexe carese petrec‘in zigot—embrion, in urma carora rezultatreptat structurile organismului dikarion —celule fungice care contin doi nuclei haploizi. ~ cu sexe separate pe indivizi diferit disjunctie—separare. dominant ~ termen atribuit alelei dintr-o pereche de alele care se manifest in stare heterozigoti Ecologie — ramura a biologici ce studiazi relatiile dintre organisme si mediul de via endocitozé — invaginarea membranei celulare gi formarea unei vezicule. endoschelet—schelet osos aflat in interiorul corpului enzim& — substanfi proteicd biocatalizatoare, care actioneaza specific asupra unor substraturi, initiind, intrefindind sistopand anumite reactii biochimice. epifite — plante care tdiese agitate pe alte plante (lichenii) eritropoiezi — proces de diferentiere a eritrocitelor (hematiitor). ‘eucromatini — substantS cromozomalt care se colo- reazi normal si care trece periodic printr-un ciclu de spiralizare si despiralizare in timpul diviziunii celulare. exocitozi—eliminare de material din celulA. exoschelet — structurd rigida cu rol de schelet, situata Jasuprafafa corpului sau in tegument, Fragocitoza — ingestia si distrugerea prin digerare a uunor particule antigenice. fauni — totalitatea animalelor dintr-o anumiti zon& geografica. feromon — substanta secretati de corpul animal, care influenteaz& anumite comportamente ale acestora, filogenie — istoria sau dezvoltarea evolutiva a oricarei speci fisiune — cale de reproducere asexuatd, prin scindarea fn doua sau mai multe parti a unui organism uni- sau pluricelular; sinonim sciziparitate. {itoplaneton —plancton compus din plant. fosili — organism sau organ pastrat in_straturile sedimentare ale Paméntului si provenit din diferite ere sau perioade geologice. Gamet—celuli sexuald, ‘gametofit ~ etapa a ciclului de viafi in care sunt produsi gametii gastruli—stadiu in dezvoltarea embrionului animalelor. genitor—parinte. genom ~ set complet de cromozomi mostenit de la paint. globuline—grup de proteine insolubile in apa. gregar — cu tendinja de a se grupa, de a forma comunitii, colonii Habitat—locul incare traiesc organismele. haploid — celuld care poseda in nucleu jumatate din ‘gamitura de cromozomi caracteristica speciei. haustori ~ organe speciale de supt, caracteristice plantelor parazite hem — grupare neproteica a hemoglobinei, care reali- zeazi legiturile cu gazele respirator hemizigot -o singurdalelé laun locus. hemofilie — boali hemoragica datoraté_lipsei factorilor coagulariiseste 0 maladie ereditara. hermafrodit ~ care poseda ambele sexe pe acelasi individ. heterocromatind — substanta cromozomali care se coloreazi intens, cu structurd compacti si care nu se decondenseaza in timpul formar nucleilor. heterozis — superioritatea genotipurilor heterozigote (talie mare, rezistenti la agresori, prolificitate crescuta) histone — proteine care intra in aledtuirea cromozomilor. homeostazie ~ mentinerea constant a echilibrului mediului inter. homozigot—genotipcualele identice. ‘Tmunitate~capacitatea unui organism de a manifesta rezistenja maxim fat de un factor nociv care tinde s& perturbe homeostazia. imunoglobuline—anticorpi. infestare — invazia si dezvoltarea in organisme gazde aunororganisme parazite. invaginare— patrunderea spre interior a unei structuri ca foita embrionard. in vitro—in afara organismului in vivo~in organismul viu. izogamie — unirea unor gamefi de sex opus dar nediferentiati morfologic. Encrengiturd — unitate taxonomic’ major compusi din mai multe case; sinonim filum, inkin¢uirea genclor linkage. inmulfire — insusirea_organismelor vii de a se reproduce sia forma noi indivizi 908 BiologicLatent—care este instare inactiva etal care are ca efect moartea. limfocite — globulele albe: 1. B: produc anticorpi, 1. T: fagociteaza antigenele, activeaza alte leucocite, ‘memoreaza caracteristicile antigenelor intalnit. liz distrugere, dizolvare. ocus—locul sau pozitia ocupati de o gend fn cromozomi.. ‘Macrofag —celuli fagocitara mare. macrogamet—gamet feminin. ‘melanind — pigment de culoare bruné care coloreazi tegumentul, parul, irisul. metabolism bazal ~ metabolism standard al unui organism aflat in stare de repaus; prin metabolism ‘bazal sunt intretinute functiile vitale. srospor — spor din care se dezvolté griunciorul de polen. morubi— primul stadiu din dezvoltarea embrionard a animaletor. mutagen — agent care produce schimbari in structura genetica ‘Mecton—animale inotatoare. nidafie-—fixarea oului in mucoasa uterina. nis — in ecologie, loc ocupat de specie in habitatul ei ce include ansamblul componentelor chimice, fizice $1 biologice, cum sunt: tipul de hrang, momentul din timpul zilei in care specia se hrineste, umiditatea, temperatura, zona pe care specia o utilizeazd, modul de reproducere si comportamentul. Se consider c’, datorité necesititilor specifice, dowd specii nu pot ocupaaceeasi nis& ecologica. notocord — ax de sustinere elastic, protejat de o foita conjunctiva, prezent a vertebratele primitive. ‘Ocel—receptor pentru lumind prezent la nevertebrate. ontogenezi — istoria cresterii si dezvoltirii unui organism. ‘oocit —celula sexual femela, diploida, la animale. ‘oogamie — proces sexual realizat prin unirea unui gamet femel mare si imobil, cu un gamet masculin mic simobil ordin — unitate sistematicd utilizati in clasificarea organismelor; este inferior clasei si superior familiei; reuneste mai multe famili organogenezit — aparitia, diferentierea si dezvoltarea organelor. Dictionar ‘osmoreglare — proces prin organismelor vi este mentinut la un n osmoza — difuzia care are loc miscibile (se pot amesteca) print semipermesbild. Pedigreu — genealogie, arbore genealozic. stramosilor unui individ reprezentati pe o dia, sau intr-un tabel pelagic — despre viefuitoare care traiese libere in ape ‘marine, peptid — substanj% compusi din doi sau mai multi aminoacizi. peren— caret multiani pigment — substanta organicd prezenta in organisme, sintetizat& de celule vegetale si animale si care coloreaza diferite fesuturi si organe. Exist pigmenti fotosintetizanti_implicati in fotosintez4, pigmeni respiratori implicafi in transportul gazelor ete. plancton — animale si plante care plutesc in stratul superficial de pind la 200 m adancime in mari si oceane. plasmageni — factor ereditar extranuclear in mitocondrii, cloroplaste, plasmide. plasmodiu — masi de citoplasma multinucleata produsa prin cariokinezA, fara citokineza. plasmolizt — pierdere prin osmoza a apei de citre vacuole, in cazul situarii celulei intr-un mediu hipertonic; provoaca vestejirea, plici ciuruite—sinonim vase liberiene. poliploidie—fenomen de crestere a garniturii de baz a rnumérului de cromozomi. poligenie — determinarea unui caracter se realizeazi demai mult deo pereche de gene. profag-stadiul de provirus neinfectios caracterizat de integrarea genomului viral in genomul celulei gazde. este si formeazd fructe si seminfe mai Radula — organ de rizuit caracteristic molustelor; are forma unei plici chitinoase prevézute cu siruri nume- roase de dinti cu aspect de pila; piesa este situats superior, deasupra limbii, recesiv factor ereditar—gendi~ dintr-o pereche ce nu se manifest in starea heterozigot. replicatie — dublarea prin copierea dup’ o mati existenti, de acelasi tip; proces de sintez’ a macromoleculei de ADN. retrovirus—viruscu genom ARN. ribozi — monozaharid pentozic care intra in stractar ARN. 403‘Sac embrionar—macrospor. secventializare — stabilirea monomerilor si a ordinii acestora in moleculele polimerice. segmentare — imparjirea corpului de-a lungul axei antero-posterioare in segmente. segregare — separarea perechilor de alele omoloage, una de la mama si alta de la tat, in cadrul diviziunii meiotice, in timpul formarii gametilor. sept—perete despirtitor. Septic—infectat cu agenti patogeni. ser—lichid rezultat in urma coagulirii sangelui sex-ratio—numérul de masculi la 100 de femele in mo- mentul formatii zigotilor, la nastere sau la maturitate; raportul numeric dintre sexe int-0 populatie siliev—fructuscat. sineifiu ~ masa citoplasmatic& cu mai multi nuclei, delimitata deo membrani ergide ~ cele doua celule situate de-o parte si de alta a oosferei in sacul embrionar din ovulul angiospermelor. sindrom — ansamblu de simptome concomitente si care caracterizeaziio anumita boali soma ~ corpul animalelor si plantelor, aledtuit din celule diploide. specie — unitate de baz utilizata in clasificarea Vietuitoarelor. spor — structurd specializati de inmultire sau de rezistenti sporofit faza diploids din ciclul vital al uni organism. stoma —orificiu, por, deschidere, gurd. Tal — corpul vegetativ nediferentiat in ridacina, tulpina si frunzi la plantele inferioare. talofite~ gup de plante cu corp reprezentat de tal. taxonomie— stiinta clasificarii organismelor. teoria celular — teorie conform cireia celula este unitatea lumii vii, provine din alte celule, alcdtuieste toate tipurile si toate formele de vietuitoare. teratogen—agent care induce malformatii congenitale, tetrad ~ grup de patru cromatide reprezentand 0 pereche de cromozomi omologi — bivalenti; formatiune care apare in meioza I trisomie—un cromozom este prezent in trei exemplare tumord — multiplicare excesiva a celulelor dintr-un anumit fesut care duce la aparitia unei umflaturi sau a unor noduli; tumorile pot fi beligne, neinvazive (care nu se extind) sau maligne, care se extind si se dezvolta {in locuri indepartate de zona de origine. turgescenfi — starea celulelor vii de crestere a presiunii osmotice interne; stare a celulelor vegetale caracterizata prin marirea volumului datoritd presiunii interne; este cauzata de absorbtia apei in vacuole si toplasmi, care apasd asupra peretilor celulari pe care intinde, determindnd starea de turgescenta (umflare). Univalent — cromozom neimperecheat in profaza meiozei; acesta suferi frecvent fenomenul de neseparare de omolog (nondisjunctie). Vacein — preparat biologic objinut dintr-o cultura de organisme patogene vii inactivate sau atenuate, utilizat in dobandirea imunitatii fata de diverse boli infectioase variabilitate ~ diferenje intre indivizii aceleiasi speci; sinonim variatie. variegare -fenotip mozaicat. vase liberiene ~ conduc seva elaboratd, bogati in substante organice produse prin fotosintezA: sinonim placi ciuruite. viabilitate ~ capacitatea de a trai si de a continua s& se dezvolte, virion — particula infectioasé viralii completa, aled- tuitd din acid nucleic siinvelis proteic. virulent — proprietatea unor speci de microorga- nisme patogene de a infecta si de a se multiplica intr-un organism gazda. virus defectiv ~ particuld virald care a pierdut o parte din genom; astfel de particule infectioase nu se pot ‘multiplica far interventia unui alt virus ajutitor. vivipar — organism care naste descendenfi vi. %X-cromozom — cromozom al sexului la organismele unde sexul este determinat potrivit tipului Drosophila. X-sex linkage— gene plasate in cromozomul X. xenogamie— fecundare incrucigata. xilem—fesut lemnos, alcatuit din vase lemnoase xilofite—plante lemnoase, '¥-cromozom — cromozom al sexului la organismele unde sexul este determinat potrivit tipului Drosophila; prezenfa acestui cromozom determina sexul masculin, Zigomort — simetrie bilaterala sau un singur plan de simetrie a corpului zigot— celul diploida care rezultd la cucariote in urma contopirii gamefilor feminin si masculin zoogamet—gamet mobil. zooparazit —parazit al animalelor. zoospor ~ spor mobil, flagelat sau amoeboid. 9910 Biologic