Gabriel Boroi Mirela Stancu irs uadaectiel coke Editia a 4-a, revizuita si adaugitaCAPITOLUL |. NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND PROCESUL CIVIL Sectiunea 1. Notiunea, fazele si etapele procesului civil §1. Notiunea de ,,proces civil” Protectia juridicd a drepturilor subiective civile sia altor situatiijuridice ocrotite de lege se obtine prin intermeciul procesulul civil. Procesul civil poate fi definit ca activitatea pe care o desfasoard instanta de judecata, partile, alte persoane sau organe care participa la judecaté, in scopul realizérii sau recunoasterii drepturilor subiective sia altor situatii juridice deduse Judecatii, precum $i al executarii silite a hotérérilor judecdtorest si a altor titluri executorii, conform procedurii stabilite de lege. §2. Fazele si etapele procesului civil Procesul civil parcurge dou mari faze: faza judec&tii si faza executdrisllite. ford judecatii Cuprinde judecata in prima instant si judecata in caile de atac. Rapin forurge seeps at ctpe: etapa srs etapa eercetirii procesului, etapa dezbaterilor si etapa deliberarii si pronuntarii hotararit Iscris@ incepe cu cererea de chemare in judecata, care este actul de procedurd prin care partea interesat (care poart denumirea de reclamant) ‘§upune judecatii o pretentie pe care o formuleazd impotriva unei alte parti (care rene nat Dupii sesizarea instantei cu cererealdé\chemare Mh jucecatd, completul de Ieee cir s-arepartsntale oo aieVien cack cores recent ete de competenta sa si dacé aceasta ‘indeplineste conditiile formale prevazuté ile Joye. In situatia in care cauza Aijeste de competenta sa, completul céruia Fa fost repartizata cererea dispune, prini iere, trimiterea dosarului completului speeializat competent sau, dupa caz, sectiei specializate competente din cadrul ‘netantel sesizate. in cazul in care cererea reclamantului nu indeplineste conditiile formate prevazute de lege, completul de judecata competent va dispune area cererii de chemare in judecata, punand in vedere reclamantului sa “4 lipsurile cererii, sub sar sanctiunea anulérii acesteia. Daca reclamantul eupleabiperttpense ca acesta s8 rSspundi printr-o fatémpinare;care feqrerinth un alt act de procedura scris, prin intermediul c&ruia paratul se apara Wolsiva pretentiei reclamantului. Intémpinarea formulatd de cétre pardt va fi seunleantd reclomantului, urmand ca acesta s& depund réspunsul la intémpinare, ~_ aePARTEA GENERALA Uneori, paratul pirdseste atitudinea pur defensiva si formuleaza pretentii proprii fata de reclamant, prin intermediul uneié De asemenea, partilor | li 2, care, intrandin proces din proprie initiativa sau din initiativa reclamantului ori a paratului sau chiar ainstantei, dobandesc calitatea de parti. Actele de procedurd prin care tertii sunt atrasi in proces imbraca si ele forma scris§, acestea find: cererea de interventie principala sau accesorie, cererea de chemare in judecata a altor persoane ce ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul, cererea de chemare in garantie, cererea de aratare a titularului dreptului real, precum si introduceree din oficiu a tertilor in procesul civil _Etapa scris& are ca scop stabilirea cadrului procesual, din punctul de vedere al Obiectulutsial partilor, precum s\informarea reciproci a partilor despre pretentile si mijloacele lor de apérare, care, n acelasi timp, sunt aduse sila cunostinta instanfei Judecatorul nu poate solutiona litigiul numai pe baza afirmatiilor facute de fiecare parte, astfel incat, in desfasurarea procesului civil, apareloladowa etandycea a ‘cercetéril procesului, care are ca scop formarea convingerii judecstorului cu privire Ja raportul juridic substantial dintre parti, in temeiul probelor ce se administreaza sial concluziilor partilor referitoare la eventualele exceptii procesuale invocate. Dup’ terminarea cercetérii procesului, se intr’ in cea de-aitreia etapa, cea a dezbaterilor in fond, in cadrul céreia partile au posibilitatea de a a-si sustine in mod real pretentiile, in urma probatoriului administrat in cauzd, prin intermediul ‘concluziilor in fond. Dupa inchiderea dezbaterilor, urmeazé etapa deliberaril $i/pronuntiicit hotérérii. Deliberarea are loc in secret, in camera de consillu, ins hotararea se Pronunta, in principiu, in sedinta publicd™. Dupd parcurgerea acestor etape, sé finalizéaza judecata in prima instantay Partea nemultumit§ de hotdrdrea primel instante poate sé o atace cu apel, Apeli este 0 cale de atac ordinara (simpla nemultumire a partii sau partilor este suficienta, legea neprevazand expres motivele pentru care poate fi exercitat apelul), in principiu, suspensivl de executare (termenul de apel, iar apoi introducerea cererii de apel suspenda de drept executarea silita, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege) si devolutiva (in fata instantei de apel are loc sau poate avea loc o noua judecata in fond). Totodati, in conditile legi, partea interesat8 poate exercita recursul, cale de atac extraordinard, de reformare, nedevolutiva, in principiu, nesuspensiva de executare. Legea permite si exercitarea unor cai extraordinare de atac (pentru motivele anume stabilite de lege), nesuspensive de executare, de retractare (sunt de compe- tenta instantei care a pronuntat hotararea ce se atac&), anume contestatia in “anulare sirevizuirea. "In cazul amén&rii pronuntarii hotardri, presedintele, odati cu anuntarea termenului la care a fost amanaté pronuntarea, poate stabil c3 pronuntarea hotéréri se vo face prin punerea solutei Ia dispoxita pértilor prin mijocirea grefe instante [art 396 alin. (2) Cproc.cv}.PARTEA GENERALA, 328 pretentil proprii le fie, care, intrand in paratului sau chiar orin care tertii sunt 2rea de interventie tor persoane ce ar hemare in garantie, nducerea din oficiu unctul de vedere al despre pretentille si uunostinta instantel. lor facute de fiecare doua etapd, cea a ecdtorului cu privire ce se administreazi ‘ocesuale invocate. a treia etapd, cea a de a a-si sustine in 28, prin intermediul iii $i pronuntarit 4, ins hotdrarea se prima instant atace cu apel, Apeli rtilor este suficient’, tapelul), in principiu, rea cererii de apel expres prevazute de ate avea loc 0 nous recursul,cale de atac vensiva de executare. tac (pentru motivele tare (sunt de compe- nume contestatia fn srea termenului la care a face prin punerea solute’ occu NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND PROCESUL CIVIL Luneori;faza judecstii nu parcurge decat judecata in primisiinstanta, alteori par- ‘urge si judecata in caile de atac, dar nu in toate; de altfel, contestatia in anulare fi revizuirea sunt destul de rar intalnite in practica ied executdrisilite intervine in cazul hot8rarilor judecdtoresti susceptibile de # fi puse in executare cu ajutorul fortei de constrangere a statului, precum si in cavul altor titluri executorii, dacd debitorul nu isi executa de bundivoie obligatia. Nu este obligatoriu ca procesul cull sé parcurg’ ambele faze. Astfel, va lips faza ‘executari site atunci cénd debitorul isi execut& de bunavoie obligatia sau cand hotirarea judecdtoreascd nu este susceptibild de executare silitd (de exemplu, hotdrarile pronuntate in cererile in constatarea existentel sau inexistentei unui dirept, cele prin care se respinge cererea de chemare in judecat&, prin care se dispune anularea sau rezolutiunea, rezilierea unui contract, fara a se dispune si ‘estituirea prestatiilor etc.) Deasemenea, este posibil sa se pund in executare un alt titlu executoriu decat o hotdrdre judecdtoreascd (de exemplu, un act autentic notarial care constaté o ereanta cert§, ichids i exigibil3, o cambie, un bilet la ordin etc.), asa incat procesul civil nu va mai parcurge faza judec3ti, ci numai pe cea a executarisilte. Sectiunea a 2-a. Normele de drept procesual civil 61. Notiunea si clasificarea normelor de drept procesual civil Prin norme ale dreptului procesual civil desemnim dcele regull generale si bstracte care reglementeazé organizarea si desfdsurarea procesului civil. Normele juridice care alcatuiesc dreptul procesual civil sunt susceptibile de ai multe clasific&ri Astfel, sub aspectul obiéetulUiipe care il reglementeazd, normele de drept procesual civil se impart in norme de organizare judecdtoreascé, norme de competent si norme de proceduré. Normelede organizare judectitoreascd feglementeazé functionarea instantelor Judecitoresti sia parchetelor, admiterea in magistratura, statutul magistratilor {qumirea si avansarea in functie, drepturi sitndatoriri, spunderee disciplinar3), ‘compunerea si constituirea instantel, activitatea personalului auxliar,administrativ side serviciu, vacanta judecstoreasc3. Sediul principal al acestornorme ilreprezint’ de organizare judecstoreasc3, dar ele pot fiintélnite siin alte acte normative, Wotiméle dé competentdreglementeazé delimitarea atributilor instantelor jude- estoresti de atributille altor organe de jurisdictie sau cu activitate jurisdictional (competenta general8), repartizarea pricinilor civile de competenta instantelor Judecstorestiintre instante de grad diferit (competenta materiala), precum siintre |nstante de acelasi grad (competent teritorial8). Sediul principal al normelor de competent’ este Codul-de procedurs civil’, ins norme de competenta pot fi intdlnite iin acte normative speciale. llPARTEA GENERALA, ‘Normele de procedurdreglementeaz’ modul de judecat8, precum si executarea silit8, sediul principal al acestora constituindu-| Codul de procedur& civild in functie de tntinderea cémpuluide aplicare, normele de drept procesval civil ‘se impart in norme generale si norme speciale, Normele generale’se aplic’ in toate cazurile s1in orice materie, dacé legea nu Prevede altfel. Ele se gsesc, de regul8, in Codul de procedurs civil. Normele speciale sunt aplicabile numai in cazurile expres stabilite de lege. Aceste norme pot fi intalnite fie in Codul de procedurd civild, disparat [de exemplu, art. 135 alin. (4) C:proc.ci. statueaza cé instanta competent’ va hotdri asupra conflictulul de competengé, in camera de consiliu, f8r3 citarea parlor, printr-o hotérare definitiva, derogand astfel de la art. 14 alin. (1) si art. 17 C.proc.civ; art. 144 alin. (2) C.proc.civ, in raport de care hotararea prin care se solutioneaza stréimutarea se da far motivare si este definitivl, text care derog’ de la art. 425 alin. (2)lit. b) Cproc.civ etc] sau grupate in Cartea a Vi-a, consacrat3 procedurilor speciale, fie in acte normative speciale. Calificarea unei norme de drept procesual civil ca specialé sau general prezint’ important practicd deosebit3, deoarece norma generalé reprezintasituatia de drept comun, iar norma specials constituie exceptia, astfelincat trebuie respectate doud regu: norma specialé derogé de la norma generalé — specialia generalibus derogant,insa norma generalé nu deroga de la norma specialé— general speciallbus non derogant. ind derogatorie de la norma generals, rezult& cd norma special& se aplicd ori de cate ori ne gisim tn fata unui caz ce intré sub incidenta prevederilor sale, deci norma speciald se aplicd prioritar fatti de norma generald, chia $i atunei cfnd ‘norma specialli este mai veche decét norma generald. Pe cale de consecinta, ar trebui sé se admitd c& 0 normé de drept procesual civil specialé nu poate fi modificaté sau abrogatié decét expres (si direct) de o norma generald ulterioard. Aceast8 concluzie rezultS si din regula generalia specialibus ‘non derogant, in sensul c8, dac& norma generalé (ulterioar8) nu deroga de la norma specials (anterioar8), inseamnd cd aceasta din urma nu a fost modificat sau abrogata. Pentru aspectele pe care nu le reglementeaz’, norma speciala se completeazd cu normele generale in materie, iar nu cu alte norme speciale, afar’ de cazurile expres prevazute de lege. Aceast’ concluzie este impusdi de insisi regula specialia generalibus derogant, in sensul c, find derogatorie de la dreptul comun, norma specialé este de strictd interpretare si aplicare, deci nu poate fi aplicat§, prin analogie, la situatille ce nu se incadreazé in prevederile sale, aceste situatii urmand a fi guvernate de normele generale, Pot exista si situafilin care intrélin concurs doud norme speciale, fiind necesar a se stabil care dintre acestea urmeazé a se aplica. Spre exemplu, art. 1000 alin, (1) Cproc.civ. prevede c8 ordonanta presedintial este supusd numai apeluluiin termen de S zile de la pronuntare sau de la comunicare, dup cum s-a dat cu sau fars citarea p&rtilor, iar art. 132 alin. (3) C.proc.civ. dispune c& hotdrdrea de declinarePARTEA GENERALA precum si executarea ‘ocedura civild. e drept procesual civil raterie, dac’ legea nu urd civild. tabilite de lege. Aceste isparat (de exemplu, ant va hotri asupra area partilor, printr-o siart. 17 C.proc.civ; 1 care se solutioneaz’ : deroga de la art. 425 msacrat procedurilor i sau general prezint’ reprezinta situatia de ict trebuie respectate -specialia generalibus =generalia specialibus a speciala se aplic3 ori orevederilor sale, deci 5, chiar $i atunci cand Je drept proceswal civil (si direct) de o norma \ generalia specialibus nar§) nu derog’ de la & nua fost modificatd reciali se completeazé iale, afar de cazurile insasi regula specialia reptul comun, norma poate fi aplicata, prin aceste situatii urmand peciale, fiind necesara nplu, art. 1000 alin. (1) amai apeluluiintermen am s-a dat cu sau fara notrarea de declinare MONUNL INTRODUCTIVE PRIVIND PROCESUL CIVIL 4 competentei nu este supusd niciunei cai de atac; intrucat aceast8 din urma orm se refer’ la o anumita solutie, indiferent de materie, trebuie s8 admitem |) hotirivea prin care instanta sesizat8 cu o ordonanta presedintialé fs! declina ompetenta nu este supus’ niciunet cai de atac. In Junctie de natura interesului ocrotit la edictarea normel, normele dreptului progesual civil sunt de ordine publicd si de ordine privaté. Norma de drept procesual civil este de ordine privaté daca urmareste ocrotirea nul interes individual, in schimb, este de ordine publict daca depaseste cadrul \oteresulul individual al p&rtilor, protejénd (si) un interes public sau chiar interesul Weneral al societdit. Pentru calificarea unei norme ca fiind de ordine public’ sau de ordine privat, ela, uneorr la indicatia legiuitorulul, concretizat& prin expresillefolosite ww poate Aiteori, norma nu contine o astfel de indicatie sau, desi cuprinde o indicatie, ‘saprimarea textului este defectuoasa, nepermitand sa se dea o calificare exact, {poten In care trebuie s& se tina cont de finalitatea textului, pentrua se stabili daca Aone depaseste interesul personal al partilor, urmarind asigurarea distribuirit Justiiiel in cadrul procesului civil sau, dimpotriva, norma urmareste doar ocrotirea \ntereselor plrtilor sau ale uneia dintre ele. Jn doctrind sin practica judiciar’ s-au cristalizat unele fégulidé interpretare, porindu-se de la clasificarea normelor de drept procesual civil in functie de ‘bjectul lor de regiementare. ‘ste, mele de organizare judeciitoreasctiau caracter de ordine publici, excep- {hi normele care reglementeaz recuzarea pentru cazurile de incompatibilitate feylaute de art. 42 C.proc.civ. Wornele de competent general, normele de competent materiald sinormele We eonpetentd teritorialé exclusiva sunt de ordine publica, astfel cum stabileste WL 125 alin, (2) C.proc.civ. Sunt ins8 de ordine privat’, potrivit art, 129 alin. (3) { proc ev, normele care reglementeazi competenta teritorialé atunci cénd partile jot Inlitura o asemenea competenta. WWoemele de procedurd au caracter de ordine publicé daca determin’ ofdinea WANE a lubecati sia executériisilte, potrivitfazelor i etapelor procesului civil, ‘au dact stabilesc principit ale procedurii civil, ins’ au caracter de ordin€ privat dyed stobilesc facilitati pentru ambele parti ori pentru una dintre ele. imc, uneor', in doctrina procesual& civilé nu se face referire laclasificarea de ordine publica si norme de ordine privata, ci se vorbeste despre in forme imperative sinorme dispozitive, clasificare care ar avea drept ‘iWietlu coracterul conduitei prescrise. Nu exist’ insé o suprapunere perfectd intre de ordine publica si normele imperative, respectiv intre normele de 8 si normele dispozitive, in sensul cd sunt imperative toate normele We ordine publicé, dar si 0 parte semnificativé a normelor de ordine privaté, in suura in care derogarea de la 0 asemenea norma ar atrage sanctiuni procedurale; ‘« ho1md este dispozitivé atunci cénd s-ar putea deroga de la continutul ei féré a slyage vreo sanctiune proceduralé.PARTEA GENERALA ‘Aceast clasificare prezinta interes sub urmatoarele aspecte: ~ Partile nu pot conveni, nici chiar cu autorizarea instantei, s& se abat’ de la normele de ordine publics, dar se pot infelege, expres sau tacit, si deroge de la normele de ordine privat8; ~ efectuarea unui act de procedur§ cu nerespectarea unei norme de ordine Public& prin care se instituie o conditie de validitate atrage nulitatea absolut, in vreme ce inclcarea unel norme de ordine privat8 (si imperativa) atrage nulitatea relativ’; = partile nu pot acoperi prin vointa lor viciile unui act de procedurd s3vérsit cu incélcarea unei norme de ordine public& si nici nu pot, in principiu, renunta valabil ta dreptul de a invoca nesocotirea unei astfel de norme, insi, in cazul normei de ordine privat8, partea protejata de acea norma poate renunta la dreptul de ase Prevala de nerespectarea acestela ~ incdlcarea unei norme de ordine public’, de regul8, poate fi invocaté de oricare dintre parti, de instanta din oficiu sau de procuror, ins& nerespectarea normei de ordine privaté (si imperativa) poate fi invocaté numai de partea in favoarea cdreia a fost edictatd norma respectiva; ~incdlcarea unei norme de ordine privat8 (siimperativa) trebuie invocatd intr-un anumit termen (de regul8, pentru neregularitatile savarsite pana la inceperea judecatii, prin intampinare sau, dacd int&mpinarea nu este obligatorie, la primul termen de judecat la care partile sunt legal citate, iar pentru neregularitatile s8varsite in cursul judec&tii, la termenul la care s-a sdvarsit neregularitatea sau, dacé partea nu este prezenté, la termenul de judecata imediat urm&tor si inainte de a pune concluzii pe fond); nerespectarea normel de ordine public’ poate fi invocatd, de reguté, in orice stare a judecdtii, desigur, tinandu-se cont side dispozitile legale referitoare la exercitarea cailor de atac, cum ar fi art. 488 alin. (2) C.proc.civ, §2. Aplicarea normelor de drept procesual civil 2.1. Aplicarea in timp a normelor de drept procesual civil Pentru ipoteza succesiuniilegilor (normelor) procesuale civile in timp, legiuitorul Nostru a optat pentru regula care d8 cea mai mare satisfactie previziu careia faza judeciiti, in intregul ei, este(guvernatd de d itn vigoare respectiv la data inregistrariicererii de chermare in Judecatés, jar faza executdii site este guvernaté de legea in vigoare la momentul declansarii executdrii silite, respectiv al ‘nreaistrért cererit de executare silites a executorul judecdtoresc't Astfel, art. 24 C.proc.civ. dispune c& dispozitile legii noi de procedur’ se aplics numal proceselor si executarilor silite Incepute dupa intrarea acesteia in vigoare, ‘lBxecutareasiltdincepe odati cu sesizarea organuluide executare, potrvit dispoziilor Cilia aa CCodului de proceduré iil, da prin lege specald nu se prevede alte [art. 622 ain. (2) C.proe.ciu]PARTEA GENERALA 2cte tei, sB se abata de la cacit, s8 deroge de la nel norme de ordine rulitatea absoluté, in tiv) atrage nulitatea procedura savarsit cu icipiu, renunta valabil 4, Tn cazul normei de nfa la dreptul de a se poate fi invocaté de r, ins nerespectarea § numai de partea in -ebuie invocata intr-un ite pand la Inceperea obligatorie, la primul entru neregularitatile t neregularitatea sau, iat urmator si inainte rdine public’ poate fi secont side dispozitile 488 alin, (2) C.proc.civ. civil vile in timp, legiuitorul sie previziunil, potrivit vozitille legit in vigoare icererli de chemare in in vigoare la momentul de executare silita:la de procedur’ se aplica rea acesteia in vigoare, rit dlspoattilor Caria aa [art 622 alin. (2) C.proc.tv}. NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND PROCESUL CIVIL lor art, 25 alin. (1) C.proc.civ. prevede c& procesele in curs de judecaté si executarile silite incepute sub legea veche rman supuse dispozitillor acesteia". Referitor la succesiunea in timp a-normelor:de'competenta, art. 25 alin. (2) C:proc.civ. stabileste, in aplicarea regulii mentionate mai sus, c& procesele in curs de judecaté la data schimbarii competenter instantei legal investite vor continua si fie judecate de acele instante, potrivt legii sub care auinceput. Asadar, instanta competent’ potrivit legii vechi, care era deja sesizat la momentul aparitiei legit ol, nu isi va declina competenta in favoarea instantei competente potrivit legii hol Mai mult, aceeasi prevedere legala mai mentioneaz& c&, fa Gaz de trimitere spre rejudecare, réman aplicabile dispozitile legale privitoare la competenta in Waoare la data cdnd a inceput procesul, Prin urmare, in cazul anulérii hotarérii Japelate i trimiteri spre rejudecare primet instante, in cazurile si conditile prevézute art, 480 alin. (3) si (4) C.proc.civ, se va trimite cauza spre rejudecare instanfet competente potrivit legit in vigoare la momentul declansérii procesului (Inregistrérti corerll de chemare in judecata), fiind f&ra relevant faptul c& Intre timp a aparut © lege noua care stabileste competenta in favoarea altei instante. Aceeasi este in cazul admiterii recursului si casSrii cu trimitere ~ art. 497 si art. 498 alin, (2) C.proc.ci. Pentru ipoteza in care /egeanoudi desfiinteazé o instant’, art. 25 alin. (3) © proeelvs din considerente de ordin practic, niu maimentine solutia supravietuiri \ogll vechi pentru cauzele in curs de solutionare, ci prevede c& dosarele se vor {imnite din oficiu instantet competente potrivit legii noi -e priveste legea aplicabilé mijloacelor de proba, art. 26 C.proc.civ. intre, pe de o parte, admisibilitatea siforta probanta a anumitor mijioace de prob lar, pe de altS parte, administrarea probelor. Astfel, potrivit alin. (1) al 4 06, conditile de admisibilitate si puterea doveditoare a probelor preconstituite + preuumtillor legale vor fi guvernate de legea in vigoare la data producerii 1), dupa caz, a s’varsirii faptelor juridice care fac obiectul probatiunii. Textul de » quacoperd insa si admisibilitatea probelor nepreconstituite (spre exemplu, s)ipisiblitatea probei prin declaratille martorilor), ceea ce inseamnd c& urmeaza ve aplica regula general8, deci c& admisibilitatea probelor nepreconstituite este sesvernat de legealta vigoare la data declansSril procesului, Alineatul (2) al art. 26 Wepune ed odministrarea probelor se face potrivt legii in vigoare la data administrari Jos deel legoa nou’ este de imediatd aplicare. S\ honarannjudecdtoresti'i sunt aplicabile dispozitile legil in vigoare la data seepelll pldcesului, in acestsens, art. 27 C.proc.civ. dispune c& ,hotararile réman Vijine calor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a liweput proc to Jy sees ce priveste sintagma .procese si executari site” uiizats de dispoitile legale care regle- mpa legitrebule precizat ci, des! indeobste prin ,proces civil" se infelege veal et fava executiri site, In aceast’ materielegiitoruleinfeles s8 separe cele ll in curs de destisurare, asfel Incdt, in materia succesiunillegllor in timp, folositinsensul de proces in cus de judecata, desemnand doar fazajudecai edPARTEA GENERALA, Executorea silité este guvernat8 de legea in vigoare la momentul declansarit sale. Prin urmare, chiar dac& hot8rdrea (sau un alt titlu executoriu) ce urmeazS a fi pusd in executare a fost obtinuta pe vechea reglementaret!, in cazul in care Cererea de executare silits a fost inregistrata dup intrarea in vigoare a unei noi reglementéri, executariisilite fi vor fi aplicabile dispozitile noli reglementéri"), 2.2, Aplicarea in spatiu a normelor de drept procesual civil Aplicarea normelor de drept procesual civil in spatiu prezint& un aspect intern siunul international. Potrivit art 28 alin. (1) Cproc.clv, dacd prin lege nu se dispune altfel, dispozitile legil de procedurd se aplicd proceselor de pe intreg teritoriul tari, De asemenea, Cartea a Vil-a a Codului contine norme juridice referitoare la Procesul civil international. Sectiunea a 3-a, Principiile fundamentale ale procesului civil Cu titlu de noutate legislativl, noul Cod de procedur’ civild a reglementat in ‘mod expres principiile fundamental ale procesulul civil ‘nainte de analiza succint aceste principli, precizim cd respectarea principilor fundamentale ale procesului civil constituie o indatorire nu numai pentru parti, Gi si pentru instanta de judecats. In acest sens, art. 20 C.proc.civ. stipuleazd ci Judecdtorul are indatorirea sé asigure respectarea si s8 respecte el insusi principle fundamentale ale procesului civil, sub sanctiunile prevazute de lege. in cazul "Tn acest context este important s& subliniem ¢8, in ceea ce priveste caracterul executoru,titluile ‘executorii nu sunt supuse reguli inscrise in at. 24 C.preccciv, Astfel, sub acest aspect, hotiraile Judectorest sl orbitrale sunt supuse legi care quverneaza efecteleacestora, deoarece exec.torialtotea este un efect al hotdrariijudecstorest,respectv arbitrale. In ceea ce priveste celelalte Inscrsurh care constitute, ptrivit leg, tituri executor, ele vor fi supuse legi in vigaare fa data intocmir lor, deoarece, in cazul acestor tiluri executor, executoralitatea este 0 caracteristicdintrinaecd a Inscrsurior respective, astfl inci, sub acest aspect, ee nu pot supuse uneileguiterioare, dup cum lege ulterioar3 nu poate suprima ceracterulexecutorival unui astfel de inscrs. Slusia este similar’ Cell aplcablle in ceea ce priveste puterea doveditoare a nscrsurlorca probe preconstituite se {ntemetazépe rafun de prevzblitate a efectlorinscrisuliconstatator al ectuli urd Int-adev, in aceastéprivints, p&rtile nu pot aveain vedere si nu trebuie i se supund decdt leg in vigoare ls dota producer inscrisulul, iar nu une! leg vitoare. 170 rezervltrebuie fScuta ins in cazul contestote la ttl atunci cénd ttl pus in executare este o hotérdre udecdtoreescd pronunfata sub imperiul Codului de procedur cvilé din 1865 ar executares st fost demaraté ulterior itrrinvigoare a null Cod de procedurd civ. Sub acest aoect asa um in mod jusifica a ardtat in literatura de specialtate [0.N. THEOHARI In G. BORO! (coord), Nou! od de procedur civil. Comentaru pe articole. Vo. At. 1-455, ed, 32-2, &d. Hamangiu, Bucur, 2016 (ctatin continuare Nou! Cod, vo. |, ed.2-2, 2016}, p. 80), pentru determinarea Side ator de ‘are esto susceptbill hotérdrea pronunatdincontestatiala tly trebue i se acs recur la legea cx auvernea2é regimul lor de atac, motivele stermenele de execitare cu privre la hota pusa in executare scare a ficut obiectul contestaie la ttPARTEA GENERALA momentul declansarit doar atunci cand se far8 ca acestea si se ilui a fost consacrat ile a pértilor pe toaté yy ‘syantojati in raport cu cealaltd sau cu celelalte parti din proces. __Astfel, tuturor partilor le sunt comunicate actele de procedura pentru care Jegee Impune obligatia comunicarii, fiind incélcat principiul egalitatii armelor, spre ‘sxemplu, atunci cand instanfa ar comunica numai unuia dintre parati cererea ie ehemare in judecata. Acelasi principiu ar fi nesocotit dacé, in dovedirea sau, W ca2, in combaterea aceleiasi teze probatorii,instanta ar Incuviinta proba cu | numal uneia dintre parti, resping&ndu-i-o insd partii adverse, desi aceasta ‘Woplusese proba cu respectarea termenelor sia altor cerinte stabilite de lege. 67, Dreptul la aparare __ Breptul la apérare reprezint un principiu constitutional, fiind consacrat in | 24 din Constitutia Roméniei, potrivit cdruia dreptul la aparare este garantat If tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales ‘uit din oficiu, dispozitii asemanatoare regdsindu-se si in art. 15 din Legea 4104/2004, precum si in art. 13 alin. (1) si (2) C.proc.civ. __ Iii (oate etopete procesuale, inclusiv in faza de executare silitd, partile au dreptul ‘We osistate sau reprezentate de un avocat, regula fiind aceea c4 partile sunt si se prevaleze sau nu de acest drept, apreciind in concret dacé este necesar speleze la cunostinfele unui specialist in domeniul juridic sau dacs pot infelege, up atare sprijin, procedurile judiciare. ‘AyWeolul 13 alin, (3) C.proc.civ. dezvolt8 continutul dreptului parti la apSrare ‘oulrul procesului civil, aceasta avand posibilitatea s& la cunosting3 de cuprinsul \ilv), consultindu-tin cadrul arhivet sau tn sala de sedin, & propuna probe, ‘*)/pi foc apairir, 38751 prezinte sustinerile in scrs si oral sis& exercite cdile legale We ae, cu respectarea conditilor prevazute de lege. ‘anjie a acestul principiu este reprezentat de ojutorul public judiciar ‘sonlat persoanelor fizice sub forma onorariului pentru asigurarea reprezentaril, ‘Wistentel juridice si, dup’ caz, a apardii, printr-un avocat numit sau ales, pentru ‘fealiarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim in justitie sau pentru prevenirea ‘ul litiglu, prevazut de art. 6 lit. a} din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public Jlelae in materi civla, ep! partea are dreptul sé nu se prezinte personal in sala de judecaté, ci prin ‘Jepreientant, instanta poate dispune infétisarea in persoand a pértilor, chiar si ‘yt cind acestea sunt reprezentate (spre exemplu, in incercarea de impéicare A pirtior) 90, Oralitatea dezbaterilor Prinelplul oralitati este consacrat de art. 15 C.proc.civ,, care prevede c& procesele ‘f6 eabot oral, cu exceptia cazului in care legea dispune altfel sau cdnd pérgile 4 0b 09 227 din 25 aprile 2008,30 PARTEA GENERALA solicita expres instantei ca judecata sé se fact numai pe baza actelor depuse la dosar. Oralitatea se refers la dezbater, indiferent ca ar fi vorba despre dezbaterile asupra fondului cauzei sau despre dezbaterile asupra oricdrei alte chestiuni de fapt seu de drept supuse discutiel parlor, nefiind necesar ca pértile s8 isi formuleze sustinerile orale in cris pentru a fi retinute de c&tre instant’ la pronuntarea unei soluti. Totusi, potrivit art. 244 alin. (2) C.proc.civ, pentru dezbaterea fondului, Judecatorul pune in vedere péirtilor i redacteze note privind sustinerile lor si s3 le depuni la dosar cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru dezbaterea fondului in sedintS publicé, far a aduce atingere dreptului acestora de a formula Concluzii orale, De asemenea, potrivt art. 394 alin. (2) C.proc.civ, dacéi va considera rnecesar,instanta poate cere partir, lainchiderea dezbaterior, sé depund completari Ja notele mentionate in precedent, partile putandu-le depune iin cazul in care acestea nu au fost solicitate de catre instantd Prin lege pot fi instituite si exceptii de la principiul oralitatii dezbaterilor. Spre ‘exemplu, procedura cu privire la cererile cu valoare redusé este scrisa, pot art. 1030 alin. (1) C.proc.civ, insé, chiar si in aceastd procedur’, instanta poate dispune infétisarea partilor, in conditille alin (2) al aceluiagi articol, Tot ca excentie de la principiul oralitatil trebuie mentionatd si situatia fn care pairtilesolicité expres instantei ca judecata st se fac’ numai pe baza actelor depuse 'a dosar. De asemenea, in ipoteza in care pértile solicité judecarea cauzei in lips sinici nu se prezinté, solutionarea pricinii va avea loc numai pe baza actelor aflate la dosarul cauzei. in procesul civil, oralitatea este dublata de o procedurd scrisd, astfel incat sustinerile partilor, declaratiile martorilor, r8spunsurile la interogatoriu, precum si orice alte chestiuni dezbatute oral sunt consemnate sin scris, pentru a se putea exercita controlul judiciar asupra masurilor dispuse de instant&. Incélcarea principiului oralitai dezbateriloratrage nulitatea hottiréripronuntate, Care poate fi invocaté prin exercitarea apelului sau, dupa caz, a recursului, in conditiile prevazute de lege. §9. Publicitatea Articolul 17 C.proc.civ. prevede c& sediintele de judecaté sunt publice, in afard de cazurile prevézute de lege. O dispozitie asemanatoare regisim in art. 127 din Constitutia Romaniel, precum si in art. 12 teza | din Legea nr. 304/2004, Principiul publicitatii reprezint& o garantie a unui proces echitabil prin prisma exigentel de transparent impuse procedurii de judecatd, 0 exigent a procesului echitabil, care are ca scop protejarea justitiabillor impotriva unei justiti secrete, Care s8 nu fie supusa controlului public, constituind, in acelasi timp, un mijloc de @ conserva increderea opiniei publice in instantele de judecaté, Prin acest principiu se infelege faptul c& procesul civil se desfasoar§, ca regul’, in fata instantel, in sedint& public, in prezenta p&rtilor, dar si a oricirel altel ersoane stréine de litigiu, care doreste s8 asiste la dezbateri.PARTEA GENERALA aza actelor depuse fa va despre dezbaterile alte chestiuni de fant anfle 58 isi formuleze ala pronuntarea unei dezbaterea fondului, 1 sustinerile lor isi le it pentru dezbaterea acestora de. formula civ, dacé va considera i depund completiri une iin cazul in care atii dezbaterilor. Spre 6 este scris8, potrivit dur, Instanta poate re baza actelor depuse lecarea cauzei in lipsé pe baza actelor aflate rd scrisd, astfel tncat erogatoriu, precum si ris, pentru ase putea ants. ahotérériipronuntate, i caz, @ recursului, in sunt publice, in afaré sgisim in art. 127 din vr. 304/200. echitabil prin prisma exigenté a procesului a unei justitif secrete, asi timp, un mijloc de cata. desfasoars, ca regul’, dar sia oricarei altel sri. NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND PROCESUL CIVIL 31 Jn vederea respectirii acestui principiu, judecarea proceselor are loc la sediul Jnstantei, dacd prin lege nu se dispune altfel (art. 212 C,proc.civ), iar pentru fiecare sedinta de judecata se intocmeste o list cu procesele ce se dezbatin acea zi, care se afiseazl pe portalul instanfei sila usa sali de sedint8, cu cel putin o ord inainte de inceperea acesteia [art. 215 alin. (1) C.proc.civ}. De la principiul publicitati sedintet de judecaté exist’ dou’ exceptil = desfasurarea gedingei in camera de consilu, in cazurile expres previzzute de Jege. Spre exemplu: cercetarea procesului, in fata primel instante, se desfSsoar’ In camera de consiliu, daca legea nu prevede altfel (art. 213 alin. (1), art. 240 ‘lin, (1) siart. 261 alin, (2) C.proc.civ]}; potrivit art. 244 alin. (3) C.proc.ci., partile ot conveni ca dezbaterea fondului si aibi loc tot in camera de consiliu, iar, eonform alin. (4) al aceluiasi articol, cererea de judecatd in lips’ presupune ci Jpartea care a formulat-o a fost de acord si ca dezbaterea fondului s& aib’ loc in ‘amera de consilu, tn afaré de cazul in care partea a solicitat expres ca aceasta s3 sibiilocin sedint’ public’; tot in camera de consiliu au loc solutionarea cereriide - shtinere sau de recuzare (art. 51 alin. (1) C.proc.civ] a conflictului de competent ort. 135 alin. (4) C.proc.civ], a cererii de strSmutare [art. 144 alin. (1) C.proc.civ], 4) corerli de reexaminare a incheierii prin care s-a stabilit amenda judiciara sau sespligubirea (art. 191 alin, (3) C.proc.ciu], verificarea si regularizarea cererii de ‘«hemare in judecats si solutionarea cererii de reexaminare impotriva incheierii Jn care s-a anulat cererea de chemare in judecat8, in conditile art. 200 alin. (4) §i(?) Cproc.civ, ascultarea minorilor (art. 226 C.proc.civ.), solutionarea cererii de __ffoschimbare a termenului de judecat (art. 230 C.proc.cv.), procedura asigurSrit {robelor fart. 360 alin, (4) C.proc.civ], solutionarea cererilor de indreptare a erorilor ‘nateriale, de Smurie $1 de inturare a dispozitilor contradictorii art. 442 alin. (2) ft, 443 alin, (2) C.proc.civ), solutionarea cererii de suspendare 2 executari i recurate [art. 484 alin, (3) C.proc.civ], rezolvarea cererilor necontencioase, ‘nelusiv a apelurilor exercitate in materie necontencioasé (art. 532 alin. (1) si aif 53M alin, (5) C.proc.civ), solutionarea cereril de incuviintare a executrisilite {9/1 666 alin. (2) Cproc.civ), judecarea cererii de divort prin acordul sotilor[art. 930 ‘i. (3) C.proc.civ], luarea masurilor asigurstorii art. 954 alin. (2), art. 961 alin. (2) | proe.civ), solutionarea cererilor de valoare reduss [art. 1030 alin. (1) Cproc.civ], ore cererilor prin care se solictd evacuarea din imobilele folosite sau ocupate rept [art. 1042 alin. (2) C.proc.civ,] ete.; ~ dleclarorea sedintei secret, din oficiu sau lacerere, in cazurile in care dezbaterea ‘ondlulul in sedinta public’ ar aduce atingere moralitatii, ordinii publice, intereselor “Winonlor,vietii private a partilor oriintereselor justitiei (art. 213 alin. (2) C.proc.civ]. I) ambele situatii derogatorii de la principiul publicitatii, au acces in camera ‘We conailly ori in sala de sedint&, dupa cum prevede art. 213 alin. (3) C.proc.ci feprezentantil lor, cei care i asist’ pe minor, ap&ratorii partilor, martori, 4), (raducdtori, interpret, precum $i alte persoane cérora instanta, pentru temeinice, le permite s8 asiste la proces.PARTEA GENERALA Publicitatea sedintei de judecatd este restrénsé, nu ins inkiturat8, sin cazul ‘n care anumite persoane care asist8 la dezbateri tulbura sedinta ori nesocotese masurile luate oris-au prezentat intr-o tinut’ necuviincioas§, fiind indepartate din sala, prin dispozitia presedintelui completului de judecat8, dupa ce in prealabil |i s-a atras atentia s8 respecte ordinea si buna-cuviinta [art. 217 alin. (6) si (7) Coproc.iv. Trebuie subliniat ci, exceptand ipoteza la care se refer’ art. 396 alin. (2) C.proc.civ. (daca se amand pronuntarea, presedintele poate stabilica pronuntarea hotirérii si se faci prin punerea solutiei a dispozitia parjilor prin mijlocirea grefei instante), hotirdrea se pronunta in sediinté publicd (art. 402 C.proc.ci.). Inedlcarea principiului publicist atrage nulitatea hotérériljudecditoresti, nultate care nu este conditionaté de existenta unei vt&mari (art. 176 pct. 5 C.proc.ci). §10. Principiul continuitatii Principiul continuitatii este consacrat de art. 19 C.proc.civ, potrivit cérula jude- cdtorul investit cu solutionarea cauzei nu poate fi inlocuit pe durata procesului decdt pentru motive temeinice, in conditile legil, precum si de art. 214 alin. (1) C.proc.civ, care dispune ci membrii completului care judect procesul trebuie sé réméné aceiasi in tot cursul judecéiil. Existenta acestui principiu este justificatd de necesitatea ca judecstorul sisi formeze convingerea prin perceperea personalé a intregii desfasurdri a procesului, eliminandu-se astfel riscul ca anumite aspecte neconsemnate sau insuficient consemnate in incheierea de sedinté, dar relevante pentru solutionarea cauzei, sa nu fie cunoscute de judecétorul care pronunté hotrdrea. Faptic, continuitatea asiguré, direct sau indirect, mai buna ,gestionare” a dosarului, precum si celeritatea ‘mai accentuata in rezolvarea cauzel, Continuitatea trebuie asigurata si in caz de disjungere. In acest sens, potrivit art. 111 alin. (4) din Regulamentul de ordine interioar’ al instantelor judecstoresti!!, dosarul nou-format se va repartiza aceluiasi complet. Potrivit art. 214 alin. (2) si (3) C.proc.civ,, in cazurile in care, pentru motive temeinice, un judecator este impiedicat sd participe la solutionarea cauzei, acesta va fi inlocuit in conditille legi, iar dace inlocuirea judecdtorului a avut loc dupd ce 5-a dat cuvéntul in fond pairtilor, cauza se repune pe rol. Pot constitul motive temeinice de inlocuire a unui judec3tor detasarea, transferul, promovarea sa, intrarea in concediu de crestere a copilului etc. De retinut cd, potrivit art. 395 alin. (2) teza | C.proc.civ., la deliberare si la pronuntarea hotardrii vor lua parte numai judecétoril in fata cérora au avut loc dezbaterile, De altfel, pronuntarea hotéraril de un alt judecStor decat cel care a luat "Regulamentul de ordine interioaré a instantelorjudecStorest, aprobat prin Hotdrarea Plenului Consiivui Superior al Magistraturi nr. 1375 din 17 decembrie 2015 (M, Of. nr. 970 din 28 decembrie 2015)PARTEA GENERALA is8 inldturatd, si tn cazul i gedinta ori nesocotesc 8, fiind indepértate din 18, dupa ce in prealabil art. 217 alin. (6) si (7) rt. 396alin. (2) C.proc.civ. pronuntarea hotarérii s& locirea grefel instantei), iiijudecdtorest, nulitate = 176 pet. 5 C.proc.civ.). civ, potrvit cruia jude- it pe durata procesului n side art. 214 alin. (1) lect procesul trebuie sé tea ca judecdtorul s8 isi Jesfésurari a procesului, mnate sau insuficient 'u solutionarea cauzei, :a. Faptic, continuitatea lui, precum siceleritatea ».In acest sens, potrivit stantelor judecstoresti", in care, pentru motive stionarea cauzei, acesta rrului a avut loc dupa ce tor detasarea, transferul, lui etc. civ. la deliberare si la fata cérora au avut loc Btor decat cel care a luat obat prin Hotérdrea Plenulul ‘Of.nr.970din 28 decembrie J WIRODUCTIVE PRIVIND PROCESUL CIVIL ‘\# dezbaterea in fond a procesului constituie un motiv de casare, conform ‘lin, (1) pet. 2 C.proc.civ. Principiul nemijlocirii ‘nemijlocirii presupune ca probele sé fie administrate de cdtre instanta 14) convingerea in acest mod. sens, art. 16 C.proc.civ. dispune cé probele se administreaza de c&tre ae judecd procesul, cu exceptia cazurilor in care legea stabileste altfel, art, 261 alin. (1) C.proc.civ, administrarea probelor se face in fata We udecat’ sesizate, dacd legea nu dispune altfel. principiul nemijlocirii exist ins8 si exceptii wz5 cauza nu este aceeasi cu cea in fata cBreia au fost administrate Vstrarea probelor prin comisie rogatorie [art. 261 alin. (2)-(5) C.proc.civ.]; inistrarea dovezilor prin procedure asigurarii probelor, daca aceasta are principald, inainte de judecata fondului cauzei in cadrul cdreia vor fi (art. 359-363 C.proc.civ.); ‘tu declararii necompetentei, dovezile administrate in fata instantei inte Pimén castigate judecdtii si instanta competent’ investit’ cu "9 cauzei nu va dispune refacerea lor decét pentru motive temeinice Eproc.civ.); ‘anil constatarii perimarii unei cereri de chemare in judecatd, dacd se va corere de chemare in judecatd intre aceleasi parti, cu acelasi obiect ‘(aUieh, partile pot folosi dovezile administrate in cursul judecérii cererii ‘nmisurain care noua instanta socoteste c3 nu este necesar refacerea Nt 422 alin. (2) C.proc.civ. ‘potora admiterii cererii de stramutare, hot&rarea pronuntatd asupra acestui procedural va ardta in ce masur& actele indeplinite de instanta inainte tare, printre care si probele administrate, urmeaza s3 fie pastrate si, 9, luate in considerare de instanta desernnata in urma strémut&rii ‘alin. (2) C.proc.civ; \dmiterii abtinerii sau a recuz&rii, incheierea prin care aceste procedurale au fost solutionate va arata in ce masura actele indeplinite 1, printre care si eventualele probe administrate, urmeazi a fi pSstrate ‘ip (6) C.proc.civ]; injatrarea probelor de c&tre avocati sau consilierijuridici (art. 366-388, » ‘senulln care, in conditiile prevazute de lege, instanta penala a lasat nesolu- ‘v\lunea civild prin hotarare definitiv, persoana vattimatd sau succesoril ‘¢91@ Sau constituit parte civil in procesul penal, pot introduce actiune la /1yili, In fata cdreia pot fi folosite probele administratein cursul procesului | 27 alin, (2) C.proc.pen..PARTEA GENERALA §12. Principiul bunei-cre: Articolul 12 C.proc.civ ridicd buna-credinté la rang de principiu fundamental al procesului civil, atat in ceea ce priveste exercitarea drepturilor procesuale, cit siin privinga indeplinirii obligatiilor procesuale. Exercitarea cu rea-credinté a unui drept procesual poate constitui un abuz de drept, care se sanctioneaza cu angajarea réspunderii pentru prejudiciile materiale si morale cauzate, precum si cu obligarea, potrivit legil, la plata unei amenzi Judiciare. Aceleasi sanctiuni pot interveni si in cazul neindepliniri cu bundi-credintd a obligatillor procesuale. §13. Limba desfasurarii procesului Articolul 18 alin, (1) C.proc.civ. prevede c& procesul civil se desfésoars in limba romédnd. Pentru a facilita accesul la justitie, urmétoarele doua alineate ale aceluiasi articol recunosc cetdtenilor roméni apartindnd minoritétilor nationale dreptul 8 se exprime in limba maternd in fata instantelor de judecat8, in conditile legil, respectiv cetdfenilor stréini si apatrizilor care nu infeleg sau nu vorbesc limba romana dreptul de a lua cunostint’ de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbl in instanfa si de a pune concluzii, prin traducator autorizat, daca legea nu prevede altfel. {nsd, astfel cum dispune art. 18 alin. (4) C.proc.civ,, cererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba roménd. Mai retinem cé, potrivit art. 150 alin. (4) C.proc.civ., dacé inscrisurile sunt redactate intr-o limba strain&, ele se depun in copie certificata, insotite de traducerea legalizata efectuaté de un traducator autorizat, iar in cazul in care nu exist’ un traducator autorizat pentru limba in care sunt redactate Inscrisurile in cauz3, se pot folosi traducerile realizate de persoane de incredere cunoscatoare ale respectivei limbi, in conditile legii speciale. De asemenea, art. 225 alin. (1) C.proc.civ, dispune &, atunci cand una dintre parti sau dintre persoanele care urmeaza sé fie ascultate hu cunoaste limba romana, instanta va folosi un traducéitor autorizat, iar dacd Partile sunt de acord, judecdtorul sau grefierul poate face oficiul de traducator; in situatia in care nu poate fi asigurat prezenta unui traducdtor autorizet, se vor aplica prevederile art. 150 alin. (4) C.proc.ci. In sfargit, sunt de mentionat si anumite dispozitiiinscrise in art. 14 din Legea ‘nr. 304/2004. Astfl, in cazulin care una sau mai multe parti solicité sé se exprime {in limba materné, instanta de judecatd trebuie s8 asigure, In mod gratuit, folosirea unui interpret sau traductor autorizat (alin. (3) al art. 14]; asigurarea folosirii ‘traducdtorului in proces va avea loc fie prin emiterea de c&tre instant a unei adrese catre institutile abilitate pentru a desemna un atare traducétor, fie prin incuviintarea participarii unui traduc&tor autorizat agreat de cétre parti. In situatia in care toate partile solicité sau sunt de acord s8 se exprime in limba maternd,PARTEA GENERALA, : principiu fundamental Pturilor procesuale, cat ate constitui un abuz de ru prejudiciile materiale i, la plata unei amenzi pliniriicu bund-credintas ilse desfé'soard in limba 8 alineate ale aceluiasi itilor nationale dreptul ecatis in conditile leg 3 sau nu vorbesc limba scrérile dosarului, de a \utorizat, dacé legea nu ‘ile si actele procedurale le sunt 3, insotite de traducerea zul in care nu exist un scrisurile in cauz8, se pot scdtoare ale respectivel 1. (1) C.proc.civ. dispune urmeazi si fie ascultate tor autorizat, iar dacs :¢ oficiul de traducator; lucdtor autorizat, se vor rise in art. 14 din Legea rfl solicitd sé se exprime inmod gratuit, folosirea 14]; asigurarea folosiri le c&tre instant’ a unei tare traducétor, fie prin de citre parti. In situatia rime in limba matern3, JODUCTIVE PriviND PROCESUL CIVIL udecat trebuie s8 asigure exercitarea acestui drept, precum sib a Justitiei, cu respectarea principiilor contradictorialitatii, or Jolin. (@)]. Dezbaterile purtate de parti in limba materna se inregistreaz3, lin limba roman8. Obiectiunile formulate de cel interesaticu privire sl consemnarea acestora se rezolvl de instanta de judecata pan’ la Adezbaterilor din ace! dosar, consemindndu-se in inchelerea de sedins& Jnterpretul sau traducdtorul va semna pe toate actele Intocmite, pentru | aluncl cand acestea au fost redactate sau consemnarea s-a facut lvcoril sale [alin. (7). vor fi ezolvate apelindu-se la un at traducitor, care s8 confirme sau sinfirme sleet traducdtorul precedent -.N. THEOHARL, M. EFTIME, in G. BoRO| (coord), Nou! #44, 2016, vol. |, p. 58.PARTEA GENERALA NTRODUCTIVE PRIVIND PROCESUL CIVIL 35 de judecata trebuie sé asigure exercitarea acestui drept, precum si buna re a justitiei, cu respectarea principillor contradictorialitati, oralit8tii si de principiu fundamental alin. (4)]. Dezbaterile purtate de partiin limba maternd se inregistreaz’, repturilor procesuale, cat \indu-se in limba roman’. Obiectiunile formulate de cel interesati cu privire 1 sl consemnarea acestora se rezolva de instanta de judecatd pana la roate constitui un abuz de »4 dezbaterilor din acel dosar, consemnandu-se in incheierea de sedinta ntru prejudiciile materiale ))". Interpretul sau traducatorul va semna pe toate actele intocmite, pentru 'gii, la plata unei amenzi ilate, atunci cand acestea au fost redactate sau consemnarea s-a facut depliniricu bund-credintd ‘vaduceri sale (alin, (7). ivil se desfisoart in limba Dua alineate ale aceluiasi itdfilor nationale dreptul idecat8, in conditille leg, eg sau nu vorbesc limba lucrarile dosarului, de a “autorizat, dacd legea nu ‘erile siactele procedurale v,, dacd tnscrisurile sunt at, insotite de traducerea sazul in care nu exist un nscrisurile in cauzi, se pot toscdtoare ale respectivel lin. (1) C:proc.civ. dispune e urmeazs fie ascultate ic8tor autorizat, iar dact ace oficiul de traductor; iducdtor autorizat, se vor icrise in art. 14 din Legea Grti solicit sé se exprime :, in mod gratuit, folosire - 14]; asigurarea folos de citre instanjd a unei atare traducator, fie prin tde catre parti.In situatia “obleetiuni vor f rezolvate apeldndu-se la un at traducStor, care 8 confirme sau 8 nfirme prime in limba materna, de etre traducdtorul precedent —D.N. THEOHARI, M. EFTIMIE, in G. BORO! (coord.), Nou! 29,2016, vl. 58.