You are on page 1of 22
INSTRUCTIUNI TEHNICE : PENTRU PROTECTIA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT _SIBETON PRECOMPRIMAT SUPRATERANE Wi MEDI AGRESIVE NATURALE SI INDUSTRIALE INDICATIV C 170—87: INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTIL $I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR — INCERC Dr. Ing. .Romulus Constantinescu Chim, Dinu Teodorescu dr, ing. Toan Pepenar ' chim, Livia Caranda poosabil' din partea ICCPDC: Ing. Aurclian Radulescu * (&) Gounvcqiunt TEHNICE PENTRU PROTECHIA. | tndicgtir € 1087 oe DIN BETON AMAT $1 NETON PRECOMPRIMAT SUPRATERANE IN MEDIT AGRESIVE NATURALE $f INDUSTRIALE imtocuiese © 170-83 1. PREVEDERT GENERALE tf, Prozentele instructinni tehnice sere! itiile speciste_de_proiectare, executive gi protectia anticorosivi a cle » hentelor-suprateranedin_beton arnrat st bet at wn vederca utilizarii lor atit in atmosfere umede slab_agresive, cit gi in atmosfere impurificate cu_gaze, vapori si_pulberi, agresits {mentionate in anexa 1) ceifice industriet chimice gt a allo \dustria cu procese chimice similare (industria metalurgici industria construcfillor de masini, industria ugoari, industria ralimentara §.2.)- 1.2. Aceste instructiuni tehnice nu se referk la: ‘clementele din beton armat si beton precomprimat ingro- sol si cele aflate pargial sau total in solugti sau lichide SGiementele din belon armat si beton precomprimat din *E edit marin, care fac obiectul Normativulut C 140-86, anexa siti speciale de proicctare, executare si intrefinere a constructiilor din zona litoralului Mari Negre" : — elementele din betoane usoare, ‘exceptind betoancle cu ate de granulit a ciror utilizare se va face in conformitate vederile prezentelor instructiuni_ tebnice. 1.3. Instructiunile tehnice se aplici si Ia recipientit din beton armat si beton precomprimat, pentru protectia pirtilor exterioare heingrapate in sol gi a pirfilor interioare care nu sint in contact cu lichide. Aprobate de nstitwtal central de cereetare Cox. | proiectare. si ditectivare i aborate de Ae ANSTETUTUL DE CERCETARL Be Srmuctie si ncosoMiA constieccyate | femonent ~ FeCRDC oe 61 14, Instructinaile tehnice nu previd sisteme speciale de pro- a armaturit de ofel cum sint: acoperiri metalice gi nemeta- ote clectrochimict (catodicd, anodica) etc S consider’ ca pr incip prota “alel), previzindu-se in acest sens it de calitate gi de aledtuire minimale (protec{ie primar), m si sisteme dé protectie anticorosiva aplicate pe suprafata Eantclor cle construetii (protectie secundar’) 15. Instructiunile tchnice se aplicd pentru-protectia eleinen- de construclii in condifii de exploatare (elnologies normale. CONDITHL DE CONCEPTIE La proiectarea elementelor din bi si beton_pre- _in_atmosfere agresive, fema_de- proiectaze trebuie si juere caracteristicite-printtpale ale mediului agresiv: f® natura_aget natura_agent antilor_agresivi; agresivi; Snente taaaE aenereneee resive_(li- “Variafie si valori accidentale eh a ere \igroscopicitatea si solubilitatea_in a. substan{elor t {gresive imiditatea relativ Bfemsati mediuh yvitatea mediului se va aprecia de wclantul de inginerie’ tehnologica pe baza datelor culese din piltii similare aflate in-exploatare sau din publicatiile de a aerului; concentrafii ale gazelor agresive mai ridicate decit in anexa I (tabelul 1.1,), in cazul prezentei gazelor » (abel si care au caracter agresiv fafa de Bon si la temperaturi ale mediului peste -+50°C, gradul de agre- iate al mediului se determina pe baza cercetirilor efectuate de Fintitut de specialitate. t cuprinse In cazul prezentei in mediul agresiv a citorva gaze agresive Nnde concentra ia fiecdruia se afli in limitele indicate pentru grupa determinati, aprecierea influentei comune se va adopta dupa yafianta cu cea mai mare agresivilate, 2.3. Pentru elementel eibild formarea_condensulu euro tree s pe supra Agresivitate sew agresive, gi gaze 24 tn cai saul existen{ei pe suprafaja clementelor de constructie ‘a depuncrilor de saruri solide si pulverulente, se considera medii cu agresivitate medic sau puternicd, in fimetie de gradul de solu- vilitate si higroscopicitate a depuncrilor (anexa 1), Gradul de solu bilitate si higroscopicilate_a depunerilor se_va_stabili_pe bara” ercetirilor efectuate de un institut de specialitate. studia din punct de vedere tehnic si economic si se va alege intre misurile de protectic a elementelor de constructie giicele de evitare a degajirilor agresive, avindu-se in vedere inire- sfinerea si durabilitatea construcfiei prin aplicarea fiecireia dintre ipisuri. 2 6, In cazul in care se ate sisteme de protectic | nticoro- (pivind eeu explosiane steetinerea protectiilor anticorosive, care se va intocmi pe baz (iilor date de Turnizorit ma AWTICOTOSIVe si a preve-— nolan pee rezenvele-TRaCPC TUT Teles 2.7, Sistemele de protectie anticorosiva se pot aplica in mod Hiferentiat pe obiectele de constructie ale investitiei si pe diferi- tele porfiuni ale aceluiagi element, in functie de modul in care- {ioneazd medin! agresiv i de forma elementului de constructic. 2.8. In cazul utilizdrii procedeulni glistrii se va prevedea prin Proiect modul de prelucrare a suprafefelor gi in ined obligatoriu *protectia secundaria prin pelicule va corespunde unci clase de agr sivitate superioare cu o treapti celei reaultate din anexa I (tabs lt 12). ‘I: 2.9. Elementele de beton armat gi beton precomprimat care wurmeazi a fi utilizate in medii agresive vor avea, de reguli, forme cit. maisimple, reyulate, netede, fra intrinduri, ew muchii tesite #ffStumiite, si ‘cane sf mu permit depuneri de pulbert sau acusmu- latéa de lichide, os 2.10. N sur © constructive’ Iuate , i rt dA ene Misarite, construct ie prin proieet trebuic astlel Bu pute incit si conduct Ia evtarea slagnirii_condensului in zonele de imbinare a clementelnete-constractic“h alte inst ™ alii, in zonele de stripungere §.a 211 In medii cu agresivitate puternicA_n ae ich_mut_ se vor utiliza lon_precomprimat, folosirea Tor putindu-se adm umai pe hasa eerectivilor exp expernentitle hte de un instite de specialitate, m E 2.12. in medi en de Pilate), nu Se ivi de hidrogen (sp: SF MUM HeMcCe Tin wt spatii inchise, neven- xcton-precomprimat si_pulernicn 2.13. In medii cu agresivitate m Lo 2.14, Elementele Tranegate de sevor utiliza nomad in-medii ew agresi tats aba aa féasele I gi 11), iar clementele din Beton precomprimat cu aeregate & gramulit nismai in medii cu agresivitate foarte slab’ (clasa J) fishiba (clasa IT, pet. af: ~ , 2.13. Sistemele de je de protectic anticorosiva a suprafetei cle- siatelor din beton armat si beton precomprimat Hs a alege venform anvesei II, Pentru acceagi clash de agresivitate, alegerea nie vavintele preetzute in accastt anext sau stabilite depo icant conform pet. 2.16, se va face pe baza unor criterii tehnico- ssromice prezentate jit memor inl proicctului gi in dumctie de mentul de produse de protectie care sv fabrick Ia intocmiri eau p fabrick la data intocmirii Aplicarea sistemelor de protectie a i nu i ‘a sistemelor de protectic anticorosiv’. nu inlocuiese acl «d realizarca condifiilor de protectic primar indicate in ea din prezentele instructiui: teimice nedie $i puternich se interzice cu Zabrele din Feton”precomprimat Estilizarea gr 2.16. Sistemele de protectie a aA ele de p je anticorosiva previzute in pre- pee instruction (chnice nu exclud folositea ia altor produse I protectie garantate de furnizor. Folosirea acest ea acestora se va face cu avianl unui institut de specialitate. a ees 1.17. Prin proicet se va asiguia_posibilitate: vii si soiinerié tutmror fetelor clementuluiede construc Tn cavut Feceplionale, cind pentru unele portieni nu se poate respecta xeasta condiie, se vor prevedea misuri de inchidere si clangare {aacestora sau se va prevedea o protcctie suplimentar’ fat de cea snbililS pentru fetele care rimin vizibile si accesibile. G ++ struetinni tehnice, se va face | Se va indjca modul de protectic a tuturor detaliilor construc: Rive: imbinari, locuri de ancorare, locuri de fixare a wnor utilaje, Igporitive, etc, Aceste lucrari vor fi executate inaintea apliciei stemelor de protechic anticorosiva. 2.48. Se va acorda o atentie deosebita protejirii partilor din “Felemente aflate pina la 1,80 m de la cot pardoselii. In cazul posi- HHL aparijiel Unor slropiri accidentale cw solufii agresive. pe por{inmile expuse se va prevedea oprotectic cu pla _ eve, iar racordarea Ja pardoseali_pritplinte din acelagi material Stratul de poz’ al plicilor si vosturile dinlte pict vor Ti din mac _Teriale identice cw cele folosite pentru pardoselile din accleagi nei 2.19. Alegerea tipului_de cin 0 nate lafiexpicalate in mediile agresive, la care se referi, prezentele tm indt-se scama,de urmitoarcle { precizari Jig; 4 in medii cu agresivilale foarte slabii si slabi sint indicate Wcimentuil Pa 13 pontru_Lelonarmat_fi_cimentul P40_pentry Bbeton a i dic gi_puternick sint indicate i cimenturile cu revistentg maniti Is sulfatide pHa. USE Gi SRA {in medit cu. SO,, SO,, HS, H,S03, H.S0,. sullat}. cic) gi cimenturile_portland_obi ink Sdaosnri de max. 13% de tip Pa'35 si P 40 (in medii eu Cla, FICI, acrosoli salini, oxizi de wot ttN0,, etc.) ; Ja prepararea’ amestecurilor de injectare a fasciculclor in canalele_clementsex-aupdlas_postintinst se vor utiliza cinventarile_P 40, P45. Cimontarile SR gi SRA pot fi_inlocuite cu_cimentul cu rezistent{A_marité Ta _sulfatt fabricat conform NTR 1511-83, iar } Gmentul P 40 poate {1 Inlocait cw-cimentul portland £1 sari fabricat conform NTI SITES. Pentru situafit speciale de actiune combinati a agentilor corosivi alegerea tipului de ciment se va efectua pe baza avizului unui institut de specialitate. 2.20. La prepararea mortarelor si betoanclor se vor utiliz agregate care corespund prevederilor STAS 1667-76 ,Agregat turale grele pentru mortare gi betoane cu lianfi minerali”, © 2386-79 Agregate minerale usoare. Condifii tehnice generale 5 — cd. 1050 65 de calitute’ i STAS 7343-80 a face pe bara avizului unui mult”, cu wn ‘itoarele. preeiziri se_interzice _utilizarea_agregatelor_calcaroase inp acide, foTosirea Tor putindu-se adinite numat pe baza covceta ecttiate de un institut de specialitate; — yuse-admite—utilizaroa_nisioului de mare, —_ 2.21. Apa utilizati Ja prepararea betoanelor pentru lucrig: de beton armat si beton precomprimat va corespunde conditiilep din, Normativul pentru executarea lueririlor din beton $i belos armat” C 140-86, i maturi se v: jtilizatea altor arn bit de specialitate: de calitate RB. 25. Conditiile : fia ‘ectia suprafetei ¢ ifiate Ie poorer vor corespunde prescriph i precompri rere, caiele de sarcini). j.26. Betonnele’ destinate a fi exploatate iy medi agresive mute i uni tehnice ebuie si in a te in prezentele instructiuy Hee condifiile in indicate tabelul | ale produselor din anexa HT ementelor din “beton armat gi pe eeneegscriptiilon de caitate ‘Tabelul a mediiloe agresive SS prepararea betoanclor se pot utiliza aditivii Baresi | sgrestv-| agresivs | Agresith aditivi dispersanti de tip LSC; Comigis tehuice ses [tere [tate “| ee + adilivi reducdtori de api gi antrenori de aer de tip Di a SAN— aditivi intens reducitori de ay — superplastifian{i de entra elemente din bevon asia lip FLUBET (la elemente subtiri si cu arméturi dese) Bs 15) Be20 | e223 | Be 3d i f aditivi inhibitori de*coroziune, numai la elemente din — | re} pe | re heton armat in medii cu confinut ridicat de cloruri a oe » Ch, HCl, sim, ve Utilizarea aditivilor se va face {inind seama dé prevederile ; gas | a0 | din Normativul C 140-86 a ooo coal 38 > _Se interzice utilizarea adaosului de cloruri de calcein, 290 A nes lL a “Tolosirea altor aditivi se va face mumai cu avizul unui insti- 060 | 999 | oe , eect al ‘Pentru elemente din beton precomprimat . Be 3 | Be 30 | Be 40 VClasa tievomelni e a re [pepe] PR _ 2.23. Armiturile principale de rezistent’ pentru clementele din beton armat vor Ty rea Vor Thseilaate din o[eVten-svind caracteris- ticile prevazute In STAS 433/1,2—80, ulilizindu-se cu precadere 2, PC 60 (25 G 28) fitate, mist {Grad de impermes «le cu profil periodic: PC In medii cu agrestvtt kgm? Dozaj ‘minim de ein pehtrw ageegate : aio} a0 | 350 - ae jor_din sir 0...16 ma fat 45 $00 = 2.24. Armiturile pretensionate pentr-ekemente din beton 0...31 mm. eas | ao - ,Fecomprimat vor’ fi realizate.din ofel de inalta rezistenta avind || yore amc max. Fs | ots | a Haracteristicile previzute in STAS 6482/2, 3, 4-80: B — sirma de ofel SBP cu g minimum $ mm; - = toroane sau’ impletituri din SBP cu minimum al Brnelor de 3 mm. “a Pee rainicet se referd numai ta elementele de 1 Satie tehiee oy Pemura.elemen~ ee eae te de acopersg pangee), Pent ele ER etd (1 eres podeste, bmanceygh et) situate S evdzute in tabel i Tabelul 2° agresivitate medie si paternicd, se vor adopta condifiite tehnice pr. —— fe varute in tahelul T pentra elementele sitvate im medit ew 0 ch ; Grdsimea minim de acoperite eu beton agresivitate imediat tnferionrd (ogresivitate slabA st cespectiy m 4 8 aemfturif, nm 2 In cazul elementetor din beton armat situate in sedi cw ageesivitey staba datorata degajtriler de aluel {anexa T, tabelul { i ‘Anmiteri_nepre ; $0 vor prevedea Imtaane cu grad de impermenbititace sige ft Bis Yensionate Mie Armituri_ pretensionate 3. Dorajete de ciment indicate fn tabel sint ynini area |OHREY F resistenta : Cimento eee eae nt JF] Elesa de agrosiv 4. Betonnele cu agregate de granulit trebuie si indeplineasca conditine | [eft® * MU" in pack cu | iy cetetatte Wicate in ,.Normatizol privind prepararca gi utilizarea, betes, im ls grosimen | “clement Gu agregate spare” C 153-81, ca Fespectarea pradulai de fmpere fn fin | infin |< 100 mm bilitate indicar in tahetul | din presentele nstructiuni telmice. pict fperani | grinzi| stitpé | — sie 2.27. Pentru monolitiziri care rimin in contact cu mediul agresiv’ se va folosi un beton cu dozaj minim de ciment de 30 ‘Fetin “irdepenctert—de—chass agresivitate a _medialui sj de sistemete de protectie ce messin se-aphicas Liseabiliate bélonulut_de-monotttizare-determinat_talochl dé punere in lv, «are, frebuie si corespundi unei tasiri de 12 4: 2, cm (Lj), Montarea”tiitayor clemontelor prefabricate sevat n pat de mortar de ciment In cazul in care totugi Famin goluris infie'élemente si suprafaja de rezemare, matarea lor se va wealiza cu mortar de ciment inainte de finisare. i isuri Capiirca la imbinirile bri } cate, ta contactut dintre betonul vechi si cel nowt, se vor inchide 2.28. Grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton a amiturilor de rezisten{i nepretensionate sau pretensionale famituri preintinse si armaturi postintinse exterioare) sint date in tabelul 2. Se admit abateri numai in sens pozitiv: ¢ —_ Gtosimile_mininle ale stratului_de accperire cu beton a farmaturilor postintinse sub formi de Tascieule vor trebui sf ame eaam eae BM 30_mm_in plici cu grosimea_mai_mici de 100 mm si BF s may Tete aT aoe, (Clemente, pentrimedit cu_ay fale Joarle: i sabe Satay (Agresivitate foarte [taba ij" ArmAturile cu fol constructiv in grinzi care se afli_in_medii iu: agFesivitate_medie_sau Gi vor avea o acoperire cr loi = i | i L29--Par{ile metalice ale unor imbinari ce rimin neaco- perite cu beton se vor proteja conform .,.Instructiunilor tehnice pentru protectia anticorosiva a elementelor de constructii me- pitalice” C 139-87. . F Fay. 2.30. La proiectarea clementelor din beton armat in medii Piceresive, deschiderca maxima de calcul a fisurilor normale pentru incircirile de exploatare normate se limiteazi la: ‘0,30 mm_ta-agresivitate foarte slabi; +.0,20 mm 1a agresivitate slab’ 2+ 0,15 mm la agresivitate medic; {+ 0,10 mm la agresivitate puternich. | | ‘La elementele din bel al_care_s¢_projecteazi jn medii ‘agresivilate slabi, medie si puternici, deschiderile maxime i spori cu 0,05 min, -F 40mm Pentru medi cu_agresivitate medic. In cazul realizirii canalelor cu tevi din materiale plastice} ee au se extrag, grosimile minime de mai sus se pot reduce cu 5 min \ . 69 potectic elastice pe bazd de rigini polisulfidice de tip Alutehit i dellectoarele trebitie_proidctate_astfel ineit V214 sau pe basi de amestecurt de caueine de tip Romfesi tansr vagentilor agresivi Ja structur 305 etc) ~~ La clementele din beton armat ca cu agresivilate medic i puternica gi la care deschidk gi schiderea maxim: de cileul a fisuvilor normale se Timiteazd Ia 0,15 mm vespectiy 0.19 min, se va prevedea armiturd suplimentard nuimai tn. zo acle in care aceasti armare este strict necesari. “ ¢ proiecteazt in medij 3. CONDITIE DE EXECUTIE 3.1. Compozitia betonului, prepararea, tansportul, punerea jn opord 51 controlul calitAtii se vor efectwa conform prevederilor din Normativil C 140-86 si din Normativul C 155-81 "3.2, Elementele prefabricate din beton amnat_si_beton. pre- Sdomprimat destinatefolosirii in medji.agresive vor avea yn mar bh) special (JES— agresivitate foarte slabi, AS — agrésivitate faba, AM agresivitate medic si ALY — agresivitate puternici). 3.3, Utilizarea procedeului glisirii la constructii din beton ‘at situate im medii cu agresivitate medie gi puternicd se poate Ace numai in cazul in care el va fi executat de intreprinderi ‘eialjzate in astfel de lucrari, respectindu-se strict gradul de jermheabilitate indicat la pct. 2.26 Be Sint necesa‘e.misuri severe de verificare a suprafetelor dupa. Feiiea din cofraj, iar reparafiile trebuie efectuate pe betonul 231. Verificarea clementelor din heton precomprimat la ‘are se va efectua pe baza STAS 10.107/0, cu urmatoarele. pecizivi: 4 in medij cu agresivitate foarte slab’ se limiteaz mirimea deschiderii fisurilor normale fi 0,10 mm conform clasei If de fisuabjilitate— — oo in medii cu agresivitate_slabi se _limiteazi__amisi- mea Uleschiderii fisurifor normale Ia 0,10 mm (clasa IT de {i- suabilitate), in condigiile in care sistemele de protectie aplicate ye beton preiau deformatiile sporite din dreptal fisurilor In’ caaul_mediilor cu agresivitate_medie,.s¢impun_condi \ii deasigurare-a~tmehiderit_eventualelor fisuri: sub incireari } tolale--de—exploatare(clasa” T de fisurabilitate). “Pentru ele mentele din beton precomprimat tipizate, calculate pentru casa I de fisurabilitate, destinate afi exploatate in medii ai agresivitate medie se poate adopta tipul de clement pentru 1-2 clase de incircare superioare. ; 2.32. La proiectarea elementelor din beton precomprimat inmedii cu umiditate ridieata, se va limita efortul unitar maxim ch compresiune in beton in exploatare la valoarea 0,8 Re, iar 3 3.4, Armatura se va pozitiona cu distanfieri din_beton sau Wolictilend, atit la partea inferioard, cit si lateral: Se interzice Hitilizarea distanjierilor dit-metat— | Capetele armiturilor postintinse 51 dispozitivele de_an= or proteja_prin inglobare in _beten. Grosimea de pro- ae. sgorare HI afi de mint " ‘apetele libere ale armiturilor aq fi weriicarea la starea Hint de rezistents, recistenfa de eae jin Ae tae Doi. Capetels tibere e anmiituri hi an considera 0,85 Re (Re — definita in STAS [peticulizat, in cazul in Sa 1 BEE 233. Se vor prevedea pri . - 3.6. La transportul, depozitarea,.manipularea si verificarea ~ Bit 3. Se vor prevedea prin project masuri pentru eliminates | garmAturilor ce urmeazt a fi pretensionate, precum i Ja excel ie Mic la condlicnre a* Tekan hiaburi "pentru dirijarea PElucrarilor se vor respecta prevederile din .Normativel pentru iy axeanalizaroaalichidolon fe aceidental:”| Fexecutarea lucririlor din beton precomprimat” C 21-85. In cazul ds uitilajelor ilor gi conductelor se va [¥armaturilor nepretensionate se vor sespecla prevederile din Nor- Pxmativul C 140-86 a | PRs: 3.7. In situatiile excepfionale ‘in care termenul de realizare . ‘Beeprotectiei prevazut in Normativul C 21-83 nu poate fi respgctat, Ufel incit prin piesele metalice (bride, plicuje, cu praz: de tr fe] SK_nu_se_transmitd_caro- sten{a a elementelor de.-construcfie. n ‘simea_de_acoperire cu beton a de calcul a fisurilor), indicate 1m Cap “uni-tehiice, sc_va_aplica o_fonewiaFi din mortar_de_éiment de ‘compozitia: 1 parte ciment/2, I va cere avinil proiectantului asupra miisurilor de protectic ‘dase vor adopta, GM) In cazul arméturil HMfi protejate p fbi) protectia temporara poate fi realizati_print cun_strat (stra. i) din Euepens =pisip.,.L nm cu adaos de Atacct lor_pretensionate 5 pirli nisip 0— 1 mm sau 0—3 mm] £0,050, partiAracct Sait ‘in _wortar de ciment aplicat pee forcretare conform ,,Instractiinilor Tehnice pentru aplicarea prin Aorcretare a mortarcior si etommetor” 130-78 Se vor utiliza nisip silicios Spalat gr chmenturi indicate le pet. 2.19. Se interzice adaosul_de var in mortar si sclivisirea tencuielit - 4.5, Suprafefele de beton pregitite in modul aritat_ mai sus, vor fi protejate cu sistemele de protectie indicate in anexa IT, fo functie de clasa de agresivitate a medinlui si starea suportulut de beton (umiditate, fisuri). Produsele de protectic, compozitiile si indicatiile de apli- care 2 sistemelor de protectie sint ardtate in anexa IIT 4.6. Aplicarea sistemelor de protectie indicate in anexa IL FE, Gnlocuiesc/exclud realizarea conditiilor de protecjie primar indicate in cap. 2 din prezentele instructiuni tehnice. 4.7: La execiitarca_lucrivilor’de_protectie_anticorosivi este asigure condi{iile de wmiditate si temper Pitre cerute de materialele anticorosive, prectm sf ih Terea_spa Millor incare se realizeazi aplicarca protectich ei si_aplicarea_ststemelor_de_pro-_ ntelor de_construclie prefabricate_se e_protectic, care 2 SI PROTECTIA ONULUI lon armat” CG 149-87. In cazul in care se constatd asemenca. iecte, ele_trebuie ri 5 ; 4.2/ Inainte de aplicarea sistemelor de protec{ie anticoro- ja, in afara condifiilor specificate la pet. 4.1., se va efectua fegitirea suprafefei elementelor din beton armat si beton pre- femprimat care consti din: Fe cortivea_st ‘asperizarea_suprafetei prin_mijloace_meca- pice: sablare, periere mecanicd. ete: ‘Tésprituire, prin suflare cu aer comprimat; tecie anticoro: vor efectua la_sal, exceptind ‘ultimele stratur Ne vor aplica la pozifie. AR. 49. Tnaintea inceperii Iucririlor de protecfie anticorosi 236 va realiza o,suprafati etalon cu solujia de protectie adoptati sareva ti. aio de-proiectant gl bencliciar. Dimensiunile supra- \tefet etalon, se vor stabili-de I Caz ta-caz-de citre projectant te a ne ‘SF70. Lucririle de protectic anticor Se_Vor eXecuta de “echipe special calificate, in_conformitate cu preve ferile sFimuncitorilor care i_cind este ps. ete): ‘uscarea suprafetei_ptatta_atingerci_p iste widieat de furnizorit produselor de protectie anticoro | Pregitirea_suprafetei_trebuie “efectuatd, de_asemenca, le de remedierile prin betonare sau torcretare. 4.3. Inainte de aplicarea sistemelor de protecfie trebuie ve- dicate atit respectarea condifiilor de Ja pet. 5.3. si 5.4. cit gi {iunilor pentru atestarea_cadrelor_tchnice jwentuala aparitie de fisuri. 7 44, Pentru clementele din. beton armat si beton_precompri- mil, la caFeM-s=au- prevent sar Sa Fe zat orieare dintre ff a clementelor din beton, tenftiile de protect ie primard (clasa hetonului, dozajul de ciment, [feton_armat_ieclementetor -nctalice,-pentea lucrari de con~ pul Je-ck imngie al betonului, gro- uci 7 Brin pi xeeutie”, elaborate 3 LINCERC si aprobate de ICCPDC eu De Jblicate in Buletinul Constructiilor protecfie anticorosiva se vor executa ice de executie, sub *supravegherea un Jrien{t in aceasti categorie de luerdyi 5. CONTROLUL SU WERIFICAREA RILOR DE PROTECTIE ANTICORG ENPLOATARE $t INTR $.1. Obligatiile gi rispunderile mn Jatitii, de proiectare gi de constructi fisiii constructiilor, sint reglementate Conform art, 48 al. c. din Lege, pont} aur obligatia si or istii lucravilor jsuprafeyei gi a lwcrarilor de protectie fale, {recvenfe, responsabilitati, docum Fuind seam’ de prevederile din prezentele instructiuni tehnice fidin proieet, precum si pe baza reglementirilor din prescriptiile ehnice in vigoare lor de constructii $i instalafii aferente b — Normativ C 140-86; — Normativ C 21-83; ~ “nsgructioni pentru verificarca pseculantului, beneficiarului gi CIC, iar 5.3, Calitatea elementelor din bet Jonprima se va verifica in conformital care tencuiala sun @ \ .Nermatiy pentru verificarea calitatii 5 Tva reface cu tencuiala cu ad: cizia nr. 73 din 6.09.1983 vol. 1/1984). Lucririle pe baza fiselor tehnole- nui cadru tehnic cu ex- CALITATIL LUCRA- OSIVA. REMEDIERI, EPINERE asigurarea ¢a prin Legea nr. 8/1977. unitafile de construct it nizeze efectuarea autocontrolului ca toate fazele de execatie. : 2 Controlul calitatii si receptiile pe faze a elementelor 13.1 in beton armat si beton precomprimat, a lwerarilor de pregatire anticorosiva (etape, me- ente, ete.) se vor, efectua ‘standardelor &% duselor ffexpirat “hde api execu Sennen anSeEetn antes cae sort 5.5, Calitaten prodiaselor de protectie se va verifica conform 5.6. Co a) Controlul in Umpu 4 controlul_vizwal cerificarea_conform pet controlul cali Fa _chrora_€Xisl in_caz de dubi jar normelor respective. Se ari certificate de calitate saa cu termen de valabilitate, interzice, wtilizarca pro tyolul suprafetei elementelor din beton si a operatici* Contierfenului de protectic se va face atit in timpul ei, prin urmirirea respectirii ingtrnctionilor de 0, at si in final, aterm exectifici_va_consta_din adului de pregitire a suprafetei; Ace ei a Tupi_care-marcste dimanti,_cte. ce vor fotosi produsy Tmpurital, custe, etc. Fiveste natura sau_cali- receptia tu "C56-85; calitafii si recep{ionares Hyaivilor ascunse la constructii si instalafii aferente” ; nilte reglementiti specifice anumitor categorii de ierati fn urma verificirilor efectuate se vor jie procese verbale de receptic calitativ ncheia pe faze de exe~ semnate de organele dupa caz si de proiectant. on armat sau beton pre: te cu prescriptiile tehnice + contolul_viz nel protect continue si_uni “F Verificarea_grosimii finale a_acoper ‘Werifica urinal defecte; forme, male a acoperirii_de_protectie_(la ia ade- cel putin 7 zile de la aplicare) ca microcomparaton ut Sturt iprin-metada_gfifer (conform STAS 3661-65, cu distanis intre taieturile echidistante in forma de gril de 2—4 mm), dupa tare protectia se reface local cu acelasi sistem de proteetic, care s fost aplicat initial. Numérul probelor pe clemente, zane saw i par{i ale elementelor se va ‘li prin documentatia de exe~ tie (pe meta pitrat sau pe metr Linian). tiving sean de forina elementului, cultatea de aplicare si intreti Saderile Normativului C 36-85. ‘starea de cxpunere In mediul agresiv, qifi- inere a protectiei, etc. si de preve- 5.7. Receptia preliminari si final a clementelor din beton Sarmat gi beton precomprimat, precum gi a lucrarilorede protectie 15 plicorosivii se va face in conformitate cu prevederile in vigoare, Firind receptia obiectivelor de investiii. La recep{ia finali a obiectivului se vor verifica actele in- friate (pct. 3.2.) gi se va face o reesaminare vizuala a lucririlor protect anticorosi 5.8. Pe toati durata exploatirii constructici se va, efectua control periodic, prin gfija beneficiaralui, asupra stirii pro- lof anticorosive, la imtereate-de-timp-determinate de natora aditiilor de exploatare, dar” man, in vederca— pistirii_ si remedierit deteriora ilar. —— Reniedierile se vor efectua.imediat_dupi depistavea ‘deterio- structiunitehnice lat conform prevederilor “prezentelor. ploatare si intre {.5.9...5.19) $i a instructiiinilor de pvor fi date de proicctant (pct. 2.6.) Pentru executarea remedierilor se vor prevedea, anual, pe~ fade de intrerupere a procesului tehnologic de fabricatie. 5.9. Remedierile degradirilor eleraentelor de constructii_ sau protectiilor s aza unui project claborat sar Vor exccula pe Fat de provectanfal de epeciatitale- La intocmirea_aces(ué Frciect se Vor Iva in considerarc urmitoarele opera{ii: indepar- eton_degradat gia compusilor de coroziine iS $1 refacerca stialarilor degre s extinse_gu cea 10 cm {afi de suprafata degradati. (icindu-se observatii asupra stirii betonului-sau. a toneviclii. 5.13. Seva face verificarea_alcaliniti{ii_betonului_pe—e— Jincime de cca mm cu o solufie alcoolici de _fenolftaleina 4.9,1%. Dack betonul se coloreaza_in_rogu violet intens se consi- ster cesta sulicient de alcalin pentiw a asigura protectia arm: turilor déofet tm cazut-absenter agentilor cu actiune corosiv fafa de ofel (ex. ioni Cl’, SOF elc.). In acest caz se procedeazi Ia refacerea protectici pe zona de beton-de pe care s-a indepirtat 5.14, In cazul in care se constata betonul si-a_pierdut al- calinitatea (daci betonul nu se colore: Aas Sc Tepett operafia de verificare pe straturi succésive de belon de cca Sm i pina la beton alcalin sau armituri. In acest car se v-betonul dezalcalinizat, completindu-se cu m5 cient (1 parte ciment/2,5 pirti nisip 0—3 mm/0,05—0,1_ pirti aracct), in straturi de max. I cit grosime sait_cu Deton fine peste care sc protectia inifiala en 5.15. Daci in zona cu protectia degradati se constatii ci detonul prezints fisurice-depisesc 0.10 mm, se va deschide fisura pe o lifime de min10 mm_pini la armatura de ofel, facindu-se In cazul in care se constatt ci ‘observatii asupra st&rii_acesteia. ‘armitura este corodata superficial, se indepirteaz’ betonul de erarnnatura curatay, Se CurM spe- ui de é, care si asigure rezistenta si protectia el stiuchie degradat “SMW. Denivelarile, zonele de beton segregat, fisurile, zoncle amiluri descoperite sau cu acoperire insuficienti gi cele ne- pletate cu. beton se vor remedia in conformitate cu preve- ile din Instructiunile tehnice C 149-87. 3.11. In vecinatatea_pieselor de trecere, remedierile se vor Bre prin injectare de amestecuri pe bazi de cimvent sau de-ame: i pe baz de rigini cpoxidice. Spatial dintre piesele de tie- sielement se va umple cu_un material elastic, Bi 5.12. Pe zonele in care se constala degradari ale protectiilor Fiuri, bigici, exfolieri, éte-) Se Vor indeparta protecfiile pe zone Tacteristicilor initiale ale clementulwi gia siste= acoperire pe o-zomt re (pin i gute initial prin i L Atura de_produg rin repararca_cu_mortare sau_mase de 2 ori cu mortar de ciment (1 parte ciment/2,5_pirfi-nisip-o—3aam/ /005—0,1-parft-aracety,iir-straturi de max. | cm grosime sau cul_beton fin, peste care se-apliciprotectia initials. i Tn cazul in care armatura gi-a redus sectiunca initial cita avizul unui institut de specialitate, ~~ 5.16. Remedierile indicate Ia pet. 5.14. gi 5.15. se vor efec- étua numai in cazul in care rezistenta elementului de constructic_ “nu este afectata. In caz contrar_refiedierea_elementului se_va ' facepe baza_uniui_proiec fal intocmit sau avizat de proicc- tantul de specialitate. ~ j.___d-IT. Refacerea protectici_deyradate sc_va face in toate ca- 4) 2urile_cu"produse de protectie compatibile cu. cele prevazute 7 pentru refaccre se va va so ‘Vinifial, Alegerea sistemului de protectic face Tinind seama de comportaréa protectiet apticateanterior, je starca suprafefei, de conditiile de exploatare, de posibilitatile i 7 Je executie si de procurare a produselor de protectie. La_execy. food crivilor_de ve a. protec{ ici anticorosive este absola mpera Gir si_se asigure condifiile de umiditate si de temperatucs, Zi aplicarea protectiei 3.18. Dack dup un anumit interval de exploatare s-a cov latat ci sistemele de protec{ie anticorosiv-a,clementelor de itructie intr-un mediu a cHrui acfiune agresiv nu a fost cu. fscutd la proiectare nu sint corespunz! tea s¢_vor fslocui cu alte sisteme de- Clie Gave ntre timp Vor fi testate faborator in acest scop de un institnt de-speciati—| ule - 3.19, Toate datele privind comportarea nentelor de constructic, defectiunile intervenite si misurile de jmuedicre Vora fi consemnate in cartea tehnick a-constiic{ici exploatare a ele 6. NORME DE PROYECYIA MUNCII $I. PSE 6.1, La realizarea Incririlor de protectie anticorosiva se ‘or respecta cu strictefe masurile de piotecfie a muncii gi masu- fle privind prevenirea incendiilor previzute in: Sorme republicane de protectie a muncii, aprobate de linisterul Muncii gi Ministerul Sanatijii cu Ordinele nr. 34/1975 60/1975, cu modificdrile aprobate cu Ordinele nr. 110 $i 39/1977; ~ Norme de protectie a amuncii in activitatea de construc- Jiemontaj, aprobate de Ministerul Construotiilor Indust ja Orddinul ne. 1233/D/1980 ; — Norme departamentale de protectie a mune! 168 |. M.L.Ch. — Nomae tehnice de proivctare si realizare a constructiilor rivicd proiectia la actiunea focului, P 118-83 ; — Norme de prevenirea si stingerea incendiilor, .aprobate é Ministerul Constructiilor Industriale cu Ordinul ne. 742/D] [1981 ; ‘orme generale de protectie impotriva incendiilor la fioiectavea si executarea construcfiilor gi instalafiilor, aprobate prin Decretul nr. 290/197; Fgeintretinerea i fei gi_disciplinei in Gre au instalatii cu gt gia altor acte normal epublicane anticorosiv in par -prevazute. GLASIFICARES NEDILOR AGRESIVE fjimilare, reewltare ee eae Alaris Concentraiilor goaclor #grest. fale existente | Solu vespirator al _--Deeret pentru instituirea-unor seguli privind exploatarea a actalatiilor, utilajelor si masinilor, intarivea or nunc’ in unitatile cu foc continuu sau ad ridicat de pericol in exploatare, Decret 400/198! ‘Toate’ net. 6.1., precum "2, Toate prevederile normelor indicate 1a pet wn eet eC emmative in vigoare de protectia muncii si PSL fe furnizorilor de produse de protectie mod cumulatiy, pentru e caz J normativ si capitolul in cave sint de ramuri si al se yor aplica in te gi indiferent de actu! . ANENAL SPECIFICE INDUSTRIEL CHING RE sae SL ALYOR INDUSTRIT CU PROCESE CHINICE SI “oT, Gaze agresive io ani nar nee a ce onan ca tuvosTgea spect procesele tehnologice «fe Tabricalic, se mentionne yie sh a 6 co evyelul exementelor de constr r ‘ labor Tomulai (cele determinate pelul 1.4 Couventeayia Formula chimed Grupa de concenteatic| —_penumicca gazului a gavelor agresive era) a i vioxid de sult Hiotogen suttonse Net fauna ice * Acid clorhidric: ORENIS asot : ” Tabet 1.2 Clasa de agresivitate | Uniiditaten relative | Caracteristicile gaxctor ‘8 mediilor ‘a aerulai (%) agresive (tabelwl 1.1) Biosid de sult Hideogen sulfurat = fart gaze agresive the! fluoride Chor 5 3) 61.75 Acid clorhidric er ‘Amoniae b) 566 = gaze agcestve geupa A jemperit si vmidi- Oxiei de arot fe predaminanta Bioxid de sulf 503 5,1 30 peste 75% — fark gaze agresive Tidrogen sulfurat HS 051— 30 1) 61...75 geen dei Thnorhidric ui ost 30 H gaze gresive gropa Clor Oo, osi— 20 9 <6 = gare agresive prapa Acid clorhidic net eee agai |_————— —_—— ‘aovoniae xy ey) 11, Agresivitate ay 315 = seein | Aan ) gaze agresive grupa a Wy 61...75 — gaze agresive grupa Bb} Oxizi de azot eet 9 <60 — gare agresive grup € UH, Palbert agiesive edie oases eeneeneeneee tepunerie se sbrart soluble pverulente devin ograve fal de be a) 215 — gaze agresive giupé Sorin condens gi winezire icp b) 61.75 = gaze agresive propa C = pulberi agresive fat solubile in apa gi higroscopice, deoares (. pet. IT, anexa 1] feruita solugii de concentraic maxims. Ca shruri solubile si cu higrescopicitate 04: CASO 4; ZASOg; NaCl; KCI: NaxCOs; (NHS (Og: NaNO, KNO5; (Hy)y COs; CONH) Ce shruri solubile si higroscopice sint considerate BANO,}s, ete oie ie agresive Iuate sn_considerare_in_gcezentele_instruc{iani cor cae P ae ae ere singe de agesiates fonrte- Sav Te, odie qi puter pas a ace in tudetie de natura si.cancentcaQis gazclor grs9C, — woze 4, - ctor) | 006. | g2 ) ~ stadouorpes rote: = ; Loge a 20218 219 oze—ost (eee er coz | t * yeode-uorpa® gszowe — guansty eas | (09) oor “| 1 |s05-2a exauwert e pen veut Sbpuesa | og—os | coz | ft | Soca teuweN ByoNE TT y edna |e meen | | | er ed =] o> Sasaide waero| oe | Fy Saou FI : 83 (4 yeaa puex | ormor | cut | vg xaqdowsy cout easapHHOsOC aes xaqdowsy Howe — “1 wat FO quusy e gure | (O81) os | ¢ (soso Lxouuionr sinatied — eat Subocr | 061091 | coe | (| $0F-Dd.uNeuWewt aHOWE ~ “a aassosde . servis | aeea sey Ce so mw ae g Sine STH 90 et roy - — | = [ipuea"se atiaovent wins — 1 /orUasocL re y (2071 ; af 271 Tenuy NOLZG NiQ ZININGTS ULNA “¥ sey 3 ¢ * z t a oo) : pater 3 ayfaosoud 9 ninipous © causou5, * 19 apna . AQIWIHD TaULSMGNT ata NOLEN NOTHLNENATS gads ZAISTUDY TAAESOWLY qatanoraa ialsavuans VY. Guvtints JOM SSTIONL AD MULsAANE WoL 1S Nf Lvfiniawosyd NoLTa 1S LVWRY MSOUODUNY atiQTLOWs Aq FWALSIS ore (© sesy Tow — “1 tq so\dowey (ore) oce—o7z, ay xaqdoutsy + oo | c “uta wy, (oat) 0s | ¢ | Sasser exten sinoried — st zant | oe | xoroyy ysxoue — °C] ee 9 vdasd Bassai ‘red (9 (out) oz | t anu gro | OFTHE | SL | se | ost—osr | ost | t i oz | 1 | prea ‘ vaneabat VIN | ay |__| wa or quanay 2 ee cus DPMS are (oz) oceo0t Hz Kaen prHetted = op xaydousy wesoue — °6 ys satdousy) aes Uy xatdousy wsHOWE — “F| oe 06-24 0s, a xadousy TM: yr Tyo BIONL TINEA. — xonoyy qoute — “¢] ey xoqdousy wrooned — ys xdowsy ta xodousy THOWT 89 (ooe! | crease | 008 | vos 9 Le i ox) ra | | ove woc-orz | 009 (ost) 08 Gt 09

You might also like