Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • De La Criza Orientala La Marile Aliante PDF

    Uploaded by

    Midoschi Claudia
    10 views6 pages

    Original Title

    De la Criza Orientala la Marile Aliante.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    10 views6 pages

    De La Criza Orientala La Marile Aliante PDF

    Uploaded by

    Midoschi Claudia

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 6
    Modulul IV Istoricil considera ca 16 julie 1683, Ziua cand a fost despresurata Viena asediatd de turci sia inceput ‘expansiunea Imperivlui habsburgic, ‘marcheaza unul din cele 10 eveni- ‘mente care .au zguduit lumea” (L'Histoire" nr. 268, sept. 2002) 1 Principala trasatura care deo- ‘sebeste epoca fanariota de cele premergatoare este noul caracter ‘al dominatiei otomane, mult mai apasator atat din punct de vedere politic, c@t si economic. Cu instau- rarea fanariotilor, Principatele sunt ‘complet integrate sitemului politic i militar otoman, incetand a mai avea 0 politica externa gi 0 diplo- ‘matie proprie. Constienti de greutatea menti- neriiunei identi) police propril Int-0 zona geopoltica atat de divi- até, boierl s-au straduit s& inter- nationalizeze problema Principa- telor, transformandu-le tn state neutfe tampon, menite a preveni Ciocnitea intereselor civergente ale Rusiei, Austriei si Turciei (Vlad Georgescu, {storia roménilr, 1989) 2 “Pentru. intelectualii_ roma anul 1848 a marcattriumfulideii de natiune. Tn Moldova si in Tara Romaneasca, ei au cdutat s8 des- jeze protectoratul rus gi $8 restablleasca echilbrul istoric cu Imperiul Otoman, in vreme ce in Transitvania, Banat si Bucovina ‘g-au propus s& uneasca pe tofi Tomanii intr-un stat autonom. Dar astel de ganduri_contraveneau pragmatismului Rusiei si Austrie.” (storia roménior, 1998) 4 Romania si concertul european. De la ,criza orientala” la marile aliante ale secolului XX SPATIUL ROMANESC IN SECOLUL LUMINILOR Despresurarea Vienei, datorita interventiei surprinzatoare a regelui polonez lan Sobieski, a avut consecinle exceptionale. Succesul repurtat sub zidurile vechiului burg a apropiat mai bine de un secol doua tinere puteri, Austria habsburgica si Rusia Romanovilor, de acum incolo intr-o mare alianta antiotomana -Criza oriental” odata inceputa avea sa-si arate urmairile $i asupra spatiului romanesc. Starea conflictual austro-ruso- ‘otomana, dar mai cu seama cea ruso-otomana, prelungita pana la sfarsitul Primului R&zboi Mondial, a cuprins nu mai putin de 11 infruntari armate majore, dintre care primele sase pana la 1812, si arata clar o criz4 importanta — succesiunea Imperiului Oriental si eventuala partajare a mostenirii intre competitori Tintr-o prima faz, Curtea de la Viena a inscris puncte impor- tante, impingand fortele otomane pana la linia Carpatilor. Transilvania asttel eliberata primea in 1691 Diploma Leopoldina’, care consacra natiunile privilegiate si .religille recepte" Diminuat teritorial si tn plin conflict cu noile puteri crestine, Imperiul Otoman a ineredintat Principatelor, devenite acum teritorli de frontier, misiuni noi, care comportau loialitate absoluta: obser- varea atenté a migcarilor inamicului si capacitatea de a disponibi- liza resurse materiale si umane mult sporite fafa de trecut, in even- tualitatea unui conflict armat, in cursul céruia defectiuni precum cea a lui Dimitrie Cantemir erau de neconceput. Pentru ca elitele boieresti autohtone si principii ridicati din ran- durile lor nu se mai bucurau de incredere, Poarta a hotarat s&4i inlocuiascé pe domnitorii autohtoni cu fanarioti, o aristocratic greaca de dregatori, mai ugor de controlat pentru ca functiona de secole in slujba Imperiului. Straini dupa nume (desi unii dintre ei se inrudeau in antecedente indepartate cu familii domnitoare din Principate, iar alti proveneau chiar din familii boieresti indigene), fara a sti uneor! limba {ari gi fara a avea relatii cu elitele autchtone, ei ar fi trebuit sa fie slujbasii perfecti ai unui Imperiu in stare de razboi si de criza. Statutul fanariofilor si-a ardtat ins& de la inceput ambiguitatea. insaircinati de Poarta cu misiuni precise, asupra lor apasa in primul rand mostenirea greco-bizantina, care-i indrepta spre un ceremo- nial fastuos, care ascundea conditia lor reala. Retails Internatlonale Dar asupra lor actiona si succesiunea voievodala romaneasca, potrvit careia, induntrul (ari sale, puterea domnului era nelimitata iin pofida cerintelor din ce in ce mai insistente si imperative ale Porti, a incertitudinii permanente cu privire la durata mandatului lor si, nu de pufine ori, a ostilitafi elitelor autohtone, unii dintre ei, pre- cum Constantin Mavrocordat (cu 10 domnii alternative in Valahia si Moldova in anii 1730-1769) sau Alexandru Ipsilanti (cu doar 3 dom- nii intre 1774 si 1797), au incercat sa racordeze Principatele la secolul luminilor, infaptuind 0 politica de reforme nu intotdeauna finalizata. Intarirea autoritatii centrale si sporirea capacitatii eco- nomice a contribuabilului raspundeau ins in egald masura si pre- siunii autoritafilor otomane, interesate in fond sa-si asigure din Tarile Romane un volum cat mai mare de resurse gi de servic In acest context, elitele boieresti vor declansa 0 migcare pe- tiionala adresata initial Rusiei, ulterior Austriei, iar la inceputul secolului urmator gi Franfei napoleoniene. Programul incorpora critica severa a regimului dominatiei turco-fanariote si prezenta o gama larga de soluti, de la incorporarea Principatelor Rusiei fariste si ortodoxe, la consolidarea autonomiei sau, de la sfargitul secolului al XVill-lea, la dobandirea independentei. Concomitent cu migcarea petitionara din Principate, corifeli Scolii Ardelene for- mulau, la un secol dupa ,Diploma Leopoldina” (1791), ,Supplex Libellus Valachorum’, 0 sintez& a programului national al romanilor transilvaneni, consecinta iosefinismului in climatul generos al Re- volutiei franceze, cu acelasi succes ca si actiunile elitelor boieresti de peste munti UNITATE $1 INDEPENDENTA Perioada 1821-1848, care deschide epoca modema in Princi- pate, a consacrat noi dezvoltari. Miscarea lui Tudor Vladimirescu a pus capat dominatiei turco-fanariote si a restabilit domniile paman- tene. Declangarea unui nou conflict ruso-otoman, de data aceasta pentru eliberarea Greciei, a consfinfit protectoratul rus asupra Tarilor Romane, a redat Valahiei teritoriul fostelor kazale (raiale) de la Dunare $i a eliberat comertul ramanesc de povara .monopolului ‘otoman’, Bratienii, Golesti, Balcestii, dar si Kogalniceanu si Cuza vor initia regenerarea in Tarile Romane. Revolutia de la 1848 s-a declansat la lasi, la sfarsitul lui martie, si la Izlaz, in iunie, dupa re~ volutia de la Paris. Programele adoptate reprezentau liberalismul european (cu un mare accent pe libertatile individuale), spre Franta si Anglia indreptandu-se toate sperantele guvernului provizoriu din capitala Valahiei Din pacate, nu posibilii aliati occidental, aflati prea departe i avaind alte interese, au hotarat soarta Revolutiei, ci antanta ruso-oto- mand, interesata sa pastreze statu-quo-ul de la Dunare. Rotate Internattonale ‘Alexandru Moruzi il primeste pe ambasadorul Angiiei la Constantinopol (19 julie 1794) cinavimea voastra_[domnul Constantin Mavrocordat], ne mus- trai pentru darurile date, dar altel nu putem face nimic, nici nu e bine 8 nu dam c&ci poarta marelulvizit i cei din jurul lui sunt nemargi de lacomi. Cand vor ceva, prima propunere o fac cu blandete, apol Incep ocarile, forta, ameninfarile, ‘neat nu te pofi opune." (Reprezentanta diplomatic’ a ‘Moldovei fa. Constantinopol, 1985) 4 Un boier din Buhusi tsi trimite ‘copilul s& tnvele la Pars. Peste un timp, doreste s& faca si el cAlatoria, La sugestia solic! 'si face haine ‘europenesti, pe care le Imbracé dupa multe discuti La trontiera austriacd un prim soc. Pentru cele ‘rei ocale de tutun pe care le avea {in bagaj, vamesul austriac Ti cere 0 taxa. De unde sa stie el, venit din- ‘ro fard unde boieri nu plateau nci- ln fel de dit i unde habar n-aveau de lege si de regulament c ,aga se Iraiegte in lumea civilizata’. (N. Gane, Serier, In Istoria Romanioi in texte) ACTIVITATE INDEPENDENTA. 1. Intamplari de genul celei rel tale de N. Gane se repeta si azi, dupa intrarea Romaniei in UE. Stabilifi trei domenii de impact al traditiet romAnesti cu modemitatea europeana si des- crie{i consecinfele, Modulul 1V 41 Intre 7-17 octombrie 1860, prin- cipele Al. loan Cuza a facut o vizta sultanului, Abdul Majid (1839-1861). Dimitrie Bolinneanu care a descris clitoria face urmatoarele aprecieri: .Vizita Mariel sale, desi subordo- natd voinfel Europei, are alura unei ‘ntrevederi a doi suverani, dintre ‘care cel mat interesat Tn chestiune este Impaiatul otomanilor. Niciodata ‘in cazuri de acestea, Poarta nu a exprimat atta dorinfa de a vedea tun domn roman in capitala Turciei, hiciodaté nu a oferit mai multe ‘onorur alegior romailor, ina nicio- data un domn nu a arétat mai mutta demnitate, mandrie nationala si mai ulind grabé de a face aceasta Vita impusd de tratate.” (0. Bolintineanu, (Catatoria domnitorului Principatelor Unite la Constantinopol, 1860) 2 Tnainte de a primi scrisoarea marelui vizir Fuad-Paga, Cuza serisese unui alt inalt oficial oto- rman, explicéndui de ce a fost ne- ‘oie s8 secularizeze averile ma- nastiest si la sfarsit adaugase aceste cuvinte care rezumau situa tia: In aceasta chestiune, Aleta, ‘eu nu sunt principele romainior, eu sunt Romania insagi.” (C.C. Giurescu, Vala si epoca lui Cuza-Vode, 1968) Intrarea armatel romaine in Dobrogea (ltografe de epoca cu caracter alegoric) 96 Si in Imperiul Habsburgic s-a desfasurat cate o revolutie in fiecare provincie romaneasca (in Banat, in Transilvania sau in Bucovina), in general dirijate de imperativul afirmarii nationale, dar si aici, precum si in Principate, unitatea romaneasca a Intampinat multe dificultati, ca si aceea dintre natiunile oprimate (romani si maghiari), astfel c8, in cele din urma, Habsburgii si Romanovii sau impus autoritatea. Absolutismul reinnoit se intoarce in Transilvania, ca i hulitul regim regulamentar th Principate. Intrate mai cu seama sub aspect economic in sfera de influenta a Occidentului (0 data cu liberalizarea comertului ca urmare a Trata- tului de la Adrianopole), rézboiul Crimeii a agezat Tarile Romane sub ‘© noua influenta politica gi a impus o structura a aliantelor pentru o durata mai lunga a istoriei. Victoria Imperiului Otoman (aliat cu Anglia si Franta) si infrangerea Rusiei au creat o situatie noua. Diplomatia de la Paris a reactivat ,chestiunea romaneasca', intrucat un stat latin tampon la gurile Dunaiii si la Marea Neagra ar fi zgazuit Rusia in expansiunea ei spre vest, n-ar fi deranjat prea tare Poarta (formula aleasa oferea doar unirea legislativa, oricum in vigoare si in vremea Regulamentelor Organice) si ar fi dat cAstig de cauza boierimil ibe- rale, animatoarea ,partidelor nationale" in disputa cu sustinatorii vechiului regim. In plus, inlocuirea protectoratului rusesc cu garantia colectiva a Marilor Puteri deschidea un dialog politic care nu putea fi decat in interesul Principatelor. Victoria Frantei asupra Austriei (1859), care consolida hegemonia lui Napoleon al Ill-lea asupra continentului, dar si reactia foarte vigu- roasa a lui Cuza a convins Marie Puteri ca Principatele sunt suficient de mature ca s8-si asume unirea deplina si le-au acordat-o. Ulterior, primi ani ai lui Carol |, dominati de instabilitatea politica si chiar de o ,criz& dinastica”’, trdeaz& chiar o anumita izolare a Romaniei. Reticent fata de elitele politice autohtone, noul principe coresponda frecvent cu tatal sau aflat la Sigmaringen, de la care primea principalele indrumari In cele din urma va intelege c&, de fapt, credibilizarea sa era strans legata de dobandirea independentei tari. Dar ,Declaratia de independenta” (9 mai 1877) a fost intam- pinata cu raceala sau chiar indiferent& in Europa, iar Rusia, care ‘semnase 0 conventie militara pentru ca trupele ei sa ajunga de pe teritoriul nostru in Balcani, se ferea sa accepte orice forma de cooperare. Avea s-o impund, in cele din urma, impasul la care sa ajuns in luptele de dincolo de Dunare si asediul esuat al Plevnei. Jocul complicat al intereselor Marilor Puteri ne-a recunoscut independenta, dar cele trei judete din sudul Moldovei au fost reali- pite Rusiei, iar articolul 7 al Constitutiei a trebuit sa fie modificat (e drept, nu in sensul dorit). Deteriorarea relatillor cu Rusia a apropiat Romania, acum independent, de o mare alianta, gruparea Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria si Italia), dupa vizite succesive la Viena si Berlin ale regelui Carol (din 1881) si ale primului ministru lon C. Bratianu. Era insa raul cel mai mic ca intre doua puteri amenintatoare sa te aliezi cu una Impotriva celeilalte. Retails Internatlonale In preajma Primului Razboi Mondial, dupa incheierea celor doua conflicte balcanice care aveau sa stinga practic ,criza orientala”, Romania era o fara stabila, in plina crestere economica, membra a unei aliante redutabile. Viitorul ei depindea ins de reunirea tuturor romanilor in granitele unui singur stat national Constituirea Triplei Intelegeri (Antanta), in 1907, a dat nastere nei noi aliante politice, care intr-un viitor apropiat avea s&-si dis- pute intaietatea cu gruparea Puterilor Centrale. Rivalitatea ruso- austro-ungara pentru Balcani si Europa sud-estica reprezenta opor- tunitatea de atata vreme asteptata de diplomatia de la Bucuresti de a-Si gasi, intr-un viitor conflict generalizat, locul potrvit. ‘Antanta era dispusa sa recunoasca drepturile noastre asupra Transilvaniei si Bucovinei, ceea ce explicd semnarea, doi ani mai tarziu, a conventillor militara si politica si intrarea noastra in Primul Razboi Mondial 3 Logea netionaitilor din Ungaria (1868) Att. 1 — Deoarece in vitutea unit police a natiuni, limba de stat a Ungariei e limba maghiara si pentru vitor imba de deliberare gi discutio a parlamentului ungar e exclusiv mba maghiara. Legile vor fi create in mba maghiard. Acestea trebuie Ins& s8 fie editate in traducerea autentica si in limbile tuturor celoralte nationalitati ce locuiese in fard. Limba oficialé a

    You might also like