Dosarul nr.

3-4087/2019
2-19159282-12-2-08102019

ÎNCHEIERE
11 octombrie 2019 mun.
Chişinău

Judecătorul Judecătoriei Chişinău (sediul Rîșcani), Galina Ciobanu, studiind din

oficiu, la faza de pregătire, cererea de chemare în judecată înaintată de către Dorel Musteaţă,
Nina Cernat, Anatolie Galben, Luiza Gafton şi Petru Moraru împotriva Asociației
Judecătorilor din Republica Moldova, Ţurcanu Anatolie, Postica Aureliu, Avasiloaie Tatiana,
Guzun Corneliu, Fujenco Dmitrii, Buzu Ecaterina, Anton Marina, Bostan Angela, Chirtoacă
Ion, Pavliuc Ghenadii, Sternioală Oleg, Clima Vladislav, Alexandru Gheorghieş, Ţurcanu
Radu şi Negru Alexandru privind constatarea şi declararea nulităţii absolute a hotărârii
Adunării Generale (excepţionale) a Judecătorilor din 27 septembrie 2019,

A C O N S T A T A T:
1. La data de 07.10.2019, Dorel Musteaţă, Nina Cernat, Anatolie Galben, Luiza Gafton şi
Petru Moraru, au depus la Judecătoria Chișinău (sediul Centru), cerere de chemare în
judecată împotriva Asociației Judecătorilor din Republica Moldova, Ţurcanu Anatolie,
Postica Aureliu, Avasiloaie Tatiana, Guzun Corneliu, Fujenco Dmitrii, Buzu Ecaterina,
Anton Marina, Bostan Angela, Chirtoacă Ion, Pavliuc Ghenadii, Sternioală Oleg, Clima
Vladislav, Alexandru Gheorghieş, Ţurcanu Radu şi Negru Alexandru privind constatarea
şi declararea nulităţii absolute a hotărârii Adunării Generale (excepţionale) a
Judecătorilor din 27 septembrie 2019.
2. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 08.10.2019, s-a dispus
declinarea competenței la examinarea cauzei specificate, cu remiterea acesteia
președintelui Judecătoriei Chișinău, pentru redistribuirea aleatorie a dosarului, prin
intermediul PIGD, unui judecător specializat în materie de contencios administrativ.
3. Astfel, prin încheierea președintelui Judecătoriei Chișinău din 08.10.2019, s-a dispus
redistribuirea cauzei în procedura contenciosului administrativ, aleatoriu, prin intermediul
PIGD, unui judecător din cadrul sediului Rîșcani al Judecătoriei Chișinău, sediu
specializat în materie de contencios administrativ, pentru examinare. Cauza fiind
repartizată judecătorului Cazacu Grigore, la data de 08.10.2019, ora 17:00.
4. La data de 08.10.2019, judecătorul Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), Cazacu
Grigore a decalat abținere de la examinarea cauzei la cererea de chemare în judecată
înaintată de către Dorel Musteaţă, Nina Cernat, Anatolie Galben, Luiza Gafton şi Petru
Moraru împotriva Asociației Judecătorilor din Republica Moldova, Ţurcanu Anatolie,
Postica Aureliu, Avasiloaie Tatiana, Guzun Corneliu, Fujenco Dmitrii, Buzu Ecaterina,
 Anton Marina, Bostan Angela, Chirtoacă Ion, Pavliuc Ghenadii, Sternioală Oleg, Clima
Vladislav, Alexandru Gheorghieş, Ţurcanu Radu şi Negru Alexandru privind constatarea
şi declararea nulităţii absolute a hotărârii Adunării Generale (excepţionale) a
Judecătorilor din 27 septembrie 2019. Declarația de abținere fiind admisă prin încheierea
Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 09.10.2019.
5. Respectiv, la data de 09.10.2019, ora 11:38, cauza specificată a fost redistribuită
aleatoriu, prin intermediul PIGD, judecătorului Ciobanu Galina.
6. Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
necesar de declara inadmisibilă acțiunea înaintată, din următoarele considerente.
7. Conform prescrierilor din art. 3 al Codului administrativ, legislaţia administrativă are drept
scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activităţii administrative şi a controlului
judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor şi a libertăţilor
prevăzute de lege ale persoanelor fizice şi juridice, ţinîndu-se cont de interesul public şi de
regulile statului de drept.
8. În conformitate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepţia
art. 169-171.
9. După cum rezultă din prevederile art. 207 alin. (1) al Codului administrativ, instanța
verifică din oficiu dacă sunt întrunite condiţiile pentru admisibilitatea unei acţiuni în
contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acţiunea în contencios administrativ
se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
10. La caz, se constată că, la data de 07.10.2019, Dorel Musteaţă, Nina Cernat, Anatolie
Galben, Luiza Gafton şi Petru Moraru, au depus cerere de chemare în judecată împotriva
Asociației Judecătorilor din Republica Moldova, Ţurcanu Anatolie, Postica Aureliu,
Avasiloaie Tatiana, Guzun Corneliu, Fujenco Dmitrii, Buzu Ecaterina, Anton Marina,
Bostan Angela, Chirtoacă Ion, Pavliuc Ghenadii, Sternioală Oleg, Clima Vladislav,
Alexandru Gheorghieş, Ţurcanu Radu şi Negru Alexandru privind constatarea şi
declararea nulităţii absolute a hotărârii Adunării Generale (excepţionale) a Judecătorilor
din 27 septembrie 2019.
11. Prin cererea înaintată, reclamanții au solicitat constatarea şi declararea nulităţii absolute a
hotărârii Adunării Generale (excepţionale) a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, ca
fiind emisă cu încălcarea normelor legale.
12. Articolul 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, stabilește temeiuri de
inadmisibilitate a unei acțiuni în contenciosul administrativ, în special când reclamantul
nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.
17.
13. Conform prevederilor art. 17 al Codului administrativ, se defineşte dreptul vătămat ca
orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin
activitate administrativă.
14. În conformitate cu art. 20 al Codului administrativ, dacă printr-o activitate administrativă
se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi
revendicat printr-o acţiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanţele
de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ,
conform prezentului cod.
15. Conform art. 39 din Codul administrativ, controlul judecătoresc al activităţii
administrative este garantat şi nu poate fi îngrădit. Orice persoană care revendică un drept
vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin nesoluţionarea în termenul
legal a unei cereri se poate adresa instanţei de judecată competente.
16. Potrivit art. 189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, orice persoană care revendică
încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorităţi publice poate
înainta o acţiune în contencios administrativ. O acţiune în contencios administrativ poate
fi înaintată şi atunci când autoritatea publică nu a soluţionat în termen legal o cerere.
17. În acest sens, se impune a fi specificat că, pentru admisibilitatea acţiunii în contenciosul
administrativ este necesar să fie revendicat de către reclamant un drept propriu şi să
existe o activitate administrativă desfăşurată de către o autoritate publică. Or, pentru a
contesta activitatea autorității publice, persoana trebuie să justifice un drept al său
încălcat prin actul contestat, așa cum, autoritățile acționează în regim de putere publică și
asigură activitatea statului în domeniul pentru care a fost format. Respectiv, activitatea
acesteia trebuie să fie una fermă, și, actele emise nu pot fi contestate de oricine, fiind
impusă astfel, o ineficiență și lipsă de putere a actelor emise. Din aceste considerente se
impune condiția de încălcare a unui drept al său, pentru ca actul administrativ să poată fi
contestat de o persoană, care în cazul în speță, lipsește.
18. Din cererea de chemare în judecată, reiese că reclamanții solicită declararea nulităţii
absolute a hotărârii Adunării Generale (excepţionale) a Judecătorilor din 27 septembrie
2019, însă, din faptele descrise nu rezultă decât anumite împrejurări, fiind exprimat
dezacordul reclamanților cu hotărârea Curții de Apel Chișinău din 20.09.2019 și cu
decizia Curții Supreme de Justiție din 26.09.2019, dar nici din circumstanțele prezentate
în cererea de chemare în judecată, din solicitările reclamanților și nici din actele anexate,
nu rezultă încălcarea prin actul contestat şi nici prin activitatea administrativă, a cărorva
drepturi ale reclamanților.
19. În cazul în speță, se remarcă că, hotărârile Adunării Generale a Judecătorilor, nu
constituie în sine acte administrative individuale, iar pe cale de consecinţă nu se
raportează celor 5 criterii obligatorii ale activităţii administrative prevăzute de art. 5 din
Codul administrativ.
20. Subsecvent, se specifică că, în cererea de chemare în judecată înaintată, nu este indicat, în
sensul admisibilității acţiunii în contencios administrativ, revendicarea unui dreptul
propriu lezat prin activitatea administrativă.
21. Conform art. 10 alin. (1) Codul administrativ actul administrativ individual este orice
dispoziţie, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru
reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce
nemijlocit efecte juridice, prin naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de
drept public.
22. Instanţa de judecată reţine, că, la caz, hotărârea Adunarea Generală a Judecătorilor nu
întruneşte cerinţele legale pentru a fi apreciată ca fiind un act administrativ individual, şi
anume, nu este emisă de o autoritate publică şi nu are un efect juridic exterior.
23. În sensul art. 7 din Codul administrativ, autoritate publică, se consideră orice structură
organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ, care
acţionează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes public. În
consecință, pentru ca o instituție să fie apreciată drept autoritate publică, este necesară
întrunirea a 4 elemente cumulativ: - structură organizatorică sau organ; -
instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ; - să acţioneze în regim de
putere publică, adică are capitate juridică de drept public; - acționează în scopul realizării
unui interes public.
24. Conform art. 8 din Codul administrativ regimul de putere publică reprezintă ansamblul
competenţelor prevăzute de lege în vederea realizării sarcinilor autorităţilor publice, care
le conferă posibilitatea de a se impune cu forţă juridică obligatorie în raporturile lor cu
persoane fizice sau juridice.
25. În afară de aceasta se reţine că, reclamanţii prin înaintarea acţiunii împotriva pârâţilor
judecători, persoane fizice şi împotriva Asociaţiei Judecătorilor din Republica Moldova,
au recunoscut implicit că hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor, este o măsură
administrativă și nu constituie un act administrativ în sensul Codului administrativ, iar
Adunarea Generală a Judecătorilor, nu are personalitate juridică de drept public.
26. Conform art. 6 din Cod administrativ, procedura administrativă este activitatea
autorităţilor publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea condiţiilor, pregătirea
şi emiterea unui act administrativ individual.
27. Prin urmare, se constată că, hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor, nu este un act
administrativ individual, așa cum aceasta nu produce efecte juridice în exterior, dar este o
simplă măsură administrativă cu efect interior asupra autorităţii judecătoreşti, care se
referă la autoadministrarea judecătorească, or, Adunarea Generală a Judecătorilor este
unul din organele autoadministrării judecătoreşti şi asigură realizarea practică a
principiului autoadministrării judecătoreşti. Mai mult ca atât, din conținutul cererii
depuse și din solicitările înaintate nu este clar care anume hotărâre se contestă de către
reclamanți.
28. În concluzie, având în vedere prevederile legale enunțate supra, se constată că, sunt
întrunite condițiile de inadmisibilitate conform Codului administrativ, așa cum nici din
circumstanțele descrise în cererea de chemare în judecată, nici din solicitările
reclamanților și nici din actele anexate, nu rezultă încălcarea, prin actul contestat sau prin
activitatea administrativă, față de reclamanți a unui drept al acestora prin prisma Codului
administrativ, precum şi ținând cont de faptul că, solicitarea din acțiunea înaintată nu face
obiectul contenciosului administrativ, acţiunea înaintată de Dorel Musteaţă, Nina Cernat,
Anatolie Galben, Luiza Gafton şi Petru Moraru împotriva Asociației Judecătorilor din
Republica Moldova, Ţurcanu Anatolie, Postica Aureliu, Avasiloaie Tatiana, Guzun
Corneliu, Fujenco Dmitrii, Buzu Ecaterina, Anton Marina, Bostan Angela, Chirtoacă Ion,
Pavliuc Ghenadii, Sternioală Oleg, Clima Vladislav, Alexandru Gheorghieş, Ţurcanu
Radu şi Negru Alexandru privind constatarea şi declararea nulităţii absolute a hotărârii
Adunării Generale (excepţionale) a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, urmează a fi
declarată inadmisibilă.
29. Având în vedere cele expuse și în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) și alin. (2)
lit. e), art. 230 al Codului administrativ, judecătorul,

D I S P U N E:
Se declară inadmisibilă acțiunea înaintată de Dorel Musteaţă, Nina Cernat, Anatolie
Galben, Luiza Gafton şi Petru Moraru împotriva Asociației Judecătorilor din Republica
Moldova, Ţurcanu Anatolie, Postica Aureliu, Avasiloaie Tatiana, Guzun Corneliu, Fujenco
Dmitrii, Buzu Ecaterina, Anton Marina, Bostan Angela, Chirtoacă Ion, Pavliuc Ghenadii,
Sternioală Oleg, Clima Vladislav, Alexandru Gheorghieş, Ţurcanu Radu şi Negru Alexandru
privind constatarea şi declararea nulităţii absolute a hotărârii Adunării Generale
(excepţionale) a Judecătorilor din 27 septembrie 2019.
Se explică reclamanților că, declararea inadmisibilității acțiunii, în baza temeiurilor
specificate, exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu
aceeași acțiune.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
de la data comunicării, prin intermediul Judecătoriei Chişinău (sediul Rîșcani).

Judecătorul Galina
CIOBANU

Copia corespunde originalului,

judecător Galina Ciobanu