[Nu exist nici © dovada ginjficd pentru ceea ce se arm fn sczast carte, dar te ivi, ctitorule, 8 verfci sinteza pe care fam propus-o, inainte sil 0 respingi si, mai ales, so fexperimentex! pentru a afla dacd ii poate fi de folos in ‘mbunitireacaltii propre ale vet Dupi cum jai dat seama, contin si te tutuese si in aceast cart, ag cum am ficut- ifn celealte sere ale mele acd citi pena prima oard una dinre edie mele gi nu es familiarzat cu cursal ASCULTA-TI CORPUL, se poate intimpla ca anumite expresii si te uimeascd foarte tae. De exemplu, eu fac 0 distincte clara inte sentiment si intcligen, {tre “imelectuanyasi“ntligen, sau inte a stipini ceva sta controla ceva. Sensul pe care il atibui acestor cuvine este explicat in celelalte cri ale mele, sau in cadral aelerelor pe care le conde. Conjinutul cari se adreseaa att genului masculin et si ¢eluifeminin. Atuncicnd nu este cazul, precizez acest Incr {In celagi timp, continu sé folosese cuvéntul DUMNEZEV. $i {gi reamintese 8, atuneicind folosesc cuvéntul DUMNEZEU, fac referr la EUL TAU SUPERIOR, la fina ta adevrat, cel BU, care iti cunoaste adevératele nevoi, pentru a tri in iubire, fericire, armone, pace, sindtate, bnistare gi bucurie. Thi doresc s8 te descoperi in capitolele ce umesza cu aceeagiplcere cu care cu mi-am impirtgit descopernie Cu drag, Lise Bourbeau Capitotul 1 Formarea ranilor si a mastilor Cand un copil se nat, el sie, in adéncul Iu, ¢& moti pentru care se incarneaz este acela de a fi el insu, trecdnd Drint- serie de experienc, De altfel,suflctl lui a ales dinainte familia gi medial in care se va nasté, cu un scop foarte precs. Toi ave aceeayi misiune, vind pe lume: aceea de a teli © serie de experienfe pind nd ajungem si le acceptim si ne jubim pe noi ingne recind prin ele. ‘Atta timp cit 0 experienjt este titi in non-acceptare, adic find judecata, in culpbilitat, team, regret sau orice alt forma de non-acceptare, oamenii isi atrag firh inoelare circumstanele gi persoanele care fi fac s8 retaiascdacceasi ‘experinfa. Unit dinre ci, mu mumai cd experimenteaz8 acclasi tip de eveniment de mai multe ori pe parcursul une viep, dar ‘mai mult, tebuie si se reincameze o dati sau de mai multe ori pentru aajunge s& il accept in totalitate. ‘A accepta 0 experienj mu inseam cd acea experiend este preferata noasrl sau cA suntem de acord cu ea. Este vorba mai degraba dea ne acorda noui insine dreptul de a experimenta gi de a inva prin intermediul a ceca ce trim. Trebuie 88 invijim mai ales ce anume este benefic pentru noi gi ce anume nu este bun, ar singurul mod de a afla acest Jucru este si devenim constienji de consecinjcle acclei experiene. Tot ceea ce hotirim sau nu, ceea ce facem sau nu, ceea ce spunem sau mu ila fel, ceca ce géndim sau simfim va svea anumite conscin(e. ‘Om isi doreste si tliasedtntr-un mod din ce in ce mai inteligent. Ati cind igi di seamé ci o experienft provoac niste consecinfe diundtoare, in loc sii eproseze ceva sau si fic ranchiunot pe cineva, tebuies8 accept pur gi simpla faptul ca ales acea experien (char incongtient), pentru a descoperi A mua fost o migcareinteligenth pentru el. isi va aminti do acest lucru mai trziu. Astfel putem s& trim 0 experienté in‘copie. Din con, vi retinse ci, ciar aed vd spun “Namal reais tase ato laid inept Totus cor dept de a apeta demas le or aces rege sa txperen npc, nite dea june ho voi 9 cual sevesare peu at schimba. Ore de ce mu injepem la Inceput? Din caua ego nos, almentat de convngsie sont oj avem muneroateconvnger cate ne pedi fm ceca ce rem fm, Cu eit acexte manice da gin su senvinge ne fic sty cu at occa mai mull le siminuim.Ajungem chiar st cedem ca nu ne aprin nud at 4 ree clr nse nc incaan dea ule o Doar tui ind corpulnestu mena, emovenl si fic va esis DUNNEZEUL ite, mst a pe depin cit Tot rea tim noma seamed l nivehl sulle Acs, nemurior find, reving mee, sub ives forme umane, cu tot bagajul adunat in memoria sa de suflet. Inainte de a ne nagte, ne hotirim ce anume dorim si reparim in ‘impul urine inca Accasth dei ot eee ce am scum in teeu, nu sunt taegiteae ta cmv ora Cong, respectv cee cre aprine illest, De aia pe ters! vii ne vom da saa pa de plan os de ag $i dece anne tebe pari ‘Anne cd fe ale ceva “oceheit,nerezoha’, he refer ao expericl In on acoptares sgh, Exist dierent a accep 0 exprcf ao cepa p sine fs Deki ein ie al cde acest dre ibn baat Ta acest ca ae insemna d eidepl de gi dort un bit de a8 repige pe ica Acces de se on nex! set tren cocds dep dea ven escent itd le aol de ao os pnt apt deo puta pic Nu wc sk xi io jude na ta su asap ens oar singin ease eh se re ce Su He a va paca experi inch fn alta, aun cind, In ind, varexpnge pe ineva, fi 8 se acu, cu ° tT ulti compasiune si inelegere, fal de ea insigi. Ma exist gio alti modalitate de a ti daca acea experienja a fost rezolvata $i {with int-adevir in acceptare:persoana pe care o va respinge ma 0 va detest, ci i ca, la rindal ei, va fi pind de compasiune, stiind cd tuturor oamenilor lise poate fntimpla 38 resping& © alti persoan, in anumite moment ale vei lor Si au lagi egoal sii joace fete, goal care incre adesea, prin toate mijloacele, sine facd si credem ci am fncheat 0 situate. Ni se intimpls deseori =X spunem : “Da, fngoleg de ce celalat a actionat aga, pentru a nu fi necesar sh ne prvim pe noi fngine sisi ne ietim. Ego-ul nostra inccarcé fastfel sh gisescd o modalitate rapidl de a lisa de o parte itwaile neplicue, Se intimpla s8 acceptim o situate sau 0 persoand fri si ne fi ietat pe noi insine, sau firk si ne fi acordat dreptul de ai fi purtat pica celuilalt, sau de a fi inca resentimentari. Acest lucru insemna “a accopta doar experinta”. $i repet: “este important si fvem diferena inte @ accepla expercaia gia se accepta pe sine” Aceasthacceptare este greu de ficut, deoarece ego-ul nosira nu vrea si accepte faptl ci toate experienfele dfiile pe care le trkim au ca unie Scop si ne arate cl gi not ne purtim in aclai flea cela. ‘Tei dat seama pnd acum cd atunci cind acuzi pe cineva de ceva, acea persoand te acuza la rindul ci, de acelayi wera? De aceca este tit de important si ive i te cunosti ste accep et mai mul posibil,Acest era ne au 8 aim din ce {nce mai putine situa dureroase. Depinde de fiecare dint noi 8 hotirim s8 ne ludm viafa in propiile mani, pentru a deveni stipini pe propria existent, in le slim egovulfecrua si ne controleze vila, Dara face fay acestor hcruri necesité malt cura} deoarece in mod inevitabil se vor ange vechile ni, care ne pot produce foarte mult riu, mai ales dacd nu au mai fost tratate inca din vile anterioare. Cu ct suferi mai mult into situate sau cu o persoand, cu ait mai de depart provine acea problems. Pentru a te sjuta, pofi site sprijni pe DUMNEZEUL ti interior care este omniscient (E! sie tt), omniprezent (El este peste tt) si omnipotent (El este aotputeric). lar aceast putereste mere prezenti, vie in tine, Acjioneazd astfl incit te orienteaza spre persoance si spre situate care ii sunt necesare Pentru a crete si a evolua, conform planului de viaqa ales ‘nainte de a te fi niscut CChiar inainte de a te naste, DUMNEZEUL tiu interior ii atrage sufletul spre mediu! gi familia de care vei avea nevoie ia viitoarea ta viafl. Aceastiatracfie magnetic gi aceste obiective sunt determinate, pe de 0 parte, de ceea ce nu ai reugit incd si trdiesti in iubire si acceptare in viefile tale anterioare gi, pe de alté parte, de ceca ce viitorii tit plrinji au de incheiat prin intermediul unui copil ca tine. Acest lucru explica de ee, print ‘i copiii au, in general, aceleai ri de vindecat. ind te nagi, mu mai esti congtient de tot acel trecut, deoarece te concentrezi mai ales pe nevoile sufletului tiu, care ‘rea si te accept cu caltiil tale, cu defectele tale, eu forele tale, slabiciunile ale, doringele tle, personalitatea ta ete. Tofi vem astfel de nevoi. Cu toate acestea, la putin timp dupa ‘astere, ne dim seama e& atunci cind vrem s& fim noi ingine, ‘acest lucru deranjeazd lumea adultlor sau pe cea a apropiajilor ‘ost. Ajungem astiel la conchuzia cf, a fi natural, mu este bine, ‘nu este corect, Este 0 descoperire dureroas ce provoacd' mai ales copilului, accese de furie. Aceste crize devin att de frecvente incit sjungem si credem ed sunt normale. Sunt ‘numite “erizele copilirei” sau apoi, “crizele adolescentei”. Poate au devenit ceva normal pentru oameni, dar cu sigurantis ru constituie ceva frese, Un copil cae se agitt in mod natural, care este echilibrat si care are dreptul de a fi el insusi nu face ‘penul acesta de crze. Din nefericire, acest tip de cop nu exist aproape deloc. Am observat in schimb, ci majoriatea copiilor ‘tee prin urmatoarele patra etape: Dupii ce a cunoscut bucuria de a fi el insusi, copilul, in prima etapa viefi, va cunoaste durerea provoeaté de faptul ei ‘nu are dreptul des acfiona mereu asa, trecdnd astfel in cea de a ddoua etapa. Urmeazi apoi perioada de eriz8 gi cea de revolt, a treia etapa. Dupa aceea, in a patra etapa, pentru asi micsora suferinja, copiful se resemneazi si ajunge si-si creeze 0 nowk ppetsonalitate pentm a deveni ceea ce vor ceilalfi si devin ‘Malte persoane vor rimiine inchistate in cea de a teia etapt pe 10 > oat durat vei, adicd vor fi mereu in reetiune, frigi sau in sini deri timpul celei de a trea si celei de @ patra etape ne ereim ‘mai multe masti (noi personalitifi) pe care le folosim pentru a ne apira impotriva sufernfl trite pe parcursl celei de a doua tape. Aceste masti sunt in numar de cinci si corespand eelor cinci rini importante, trite de fiinfa umana. In timpul rumerogilor ani de studiu, am ajuns la coneluzia c& toate suferinfele oamenilor pot fi concentrate in cinci rini. Le ‘menfionez aici, in ordine cronologie,adic& in ordinea in care ficcare dine eieapare in viafa noastrs RESPINGERE ‘ABANDON UMILIRE TRADARE NEDREPTATE due alfel, objinem — acrostihulTRAHI (fi. TRADAT), asl pot fi memorate mai ugor. TRADARE RESPINGERE ABANDON UMILIRE (m francesa: HUMILIATION) ‘NEDREPTATE (in franceza: INJUSTICE) ‘Acest acrostih evidentia faptl 8, de fccare dats cénd una dine acesterni se reactveaz8,inreaga noastr fin se simte tide, Nu mai suntem credinciosi DUMNEZEULUI ost interior, nevoilor fine noaste, deoarece ne Hisim epo- ulcu convingrile gi temerile lu, si ne conduc via Talocuirea rnilor cu migtile este consecinja faptului && ‘rem si ascundem, de noi ingine gi de ceili, ceea ce ined mu fm vrut si rezolvim, Acesto escunziguri sunt 0 forms de frida, Care sunt acestc mit? Le-am notat mai jos, lng nile pe cae iceares le ascunds: uToate aceste ri si aceste misti vor fi explicate im detaliu {in capitolele urmétoare. Importania migtii este creat in functie de intensitatca rinii, O masca reprezinti un tip de personalitate, cu un caracter care fi este propria, dat fiind oX sau dezvoltat ‘mumeroase convingeri care vor influenfa atitudinea intrioara gi ‘comportamentele acelei persoane. Cu cit rana este mai ‘important, cu atit vom suferi mai mult, cea ce ne va obliga si ppurtim mai des aceste mast Purtim o mased doar atunci cind vrem si ne protejim. De ‘exemplu, in cazul in care o persoani traieste 0 nedreptate in turma unui eveniment, sau cind se judeci pe sine ca fiind nedreapti, sau cind fi este teamé de a fi judecati ca find incorecti, va purta masca ci de rigid, adic’ va adopta comportamentul unei persoane rigid. ( sa ilustez print-un exemplu, pentru a vedea mai clar felul in care rana gi masca ce fi corespunde, sunt legate una de alta, Rana interioara poate fi comparata cu o rand fizicd pe care © ai pe mand de mult timp, pe care o ignori gi pe care mu ai ‘ngrijito cum trebuia. Ai preferat si o bandajezi, pentru a nu se ‘mai vedea. Acel pansament este echivalentul masti. Ai crezut ‘of fcdnd astfel, vei putea pretinde cA mu esti rnit. Crezi eX inr- ‘adevir, aceasta este solutia? Bincinfeles c& ou! Stim cu tof Iucrul‘acesta, dar ego-ul, el, mu il stie. Este una dintre ‘modalitile lui de ane pal, SA ne intoarcem la exemplul cu rana de la mind, Sa ‘presupunem ci acea leziune te doare foarte tare, atunci cind cineva te atinge pe mind, chiar dacd rana este protejati de pansament. Cénd cineva te ia de min, eu dragoste, iar ta tpi b “Au! ME doare!”, pois imagines ct de suprin este cet. Oar chiara wrt 38 fincas? No, deoerece dacs suf ate tnd cinevate ating pe mind, este din cauza fap ct est ol cara hort 38 musi ingrjeascA rana. lr cellalt mu exc responsabl de durerea Este la fel pent toate nile. Sunt foarte malts situa care eredem c8suntem resin, abandonai, da, umilii, sau {tata intrun mod injust. In realitate, de fiecare data cind ne icf rin, ogoal nostra est cel care ven si ereadh cl ella este rispunzitor Paci, icercim sh gisim un vinovat. Citcodats, hotirim cf noi suniem csi vinovafi, cind, reali, ne cu nimic mai adevirat decdt atinci cind il fscuzim pe celfalt. Sti e, de fap, in vai nu exists persoane Yinovate” ci doar persoane sufrinde. Acim tiv ch, cx cit facuzim mai mult (pe sine sau pe cia), cu att se repet mai ult aceeasi-experienja. Acuzarea mi servste decit In nefericrea oamenilor. in timp ce, dacd privim cu compasiune parza umani cae sufer, evenimentele, stile i persoanele ‘or incpe si se transforme “Mate pe care le crim penta a ne apr, sunt viii n rmorflogin uni persone, in infifiarensaexteroar. Mi se pune adsea inrebarea daca pot fi defecate rile I copii mic. Eu personal, mi amiz observindi pe ec pte nepoe i mci, care fu, in momenta i cae sr acest randuri, ite spt Ia g oui ani. La majorite dine ei, pot sf focsp 88 v8d rile plecind de la aparenta fizick. Rinile ujor de reperat Ia aceast Yrs pot indica o rank mai important. In schimb, am obscrat Ja doi dintre cei trei copii ai mei, faptul ci trupul lor de adult indict ini diferite de cele pe cae le vedeam atunci nd era ‘opi san adolesceni. Corl este att de intligent, inci eet infodeaura un milo de ne arta ce anume avem de raoWvat jn relist, DUMNEZEUL nostu interior este cal care i fologest petra ne vor in urmitoarle capitole veji descoperi cum pute si v8 reenoaste: propre mii, precum si pe ecle ale elorlal. fn ttimal capt! voi vori despre comporameatle noi pe eae le putem adopta pentru a vindeca aceste rini neglijate pind acumsi ate, s8incctim 58 mai suerim. lar schimbarea migtilor ce sound aceste rn se va face, ste, in mod natural fn plus, este important si nu ne agitim de cuvintelefolosite pentru a exprima rile sau migile. Cinva poate fi espns si si frhiascd o nedrepate, alicineva poate fi tridat si reste acest Jura ca peo respingee,altcineva poate & abandonat si se simte unite. Cnd_veji cmoayte descrierea fecirei sini in parte. i caraciersticil ei, va fi mult mai cla pena vo. Cele cinci caractere descrise in aceasti carte pot avea ssominiri eu cele descrise in alte studi de caactere. Fecare dine aeste studi este diferi, iar acest nu isi propune si le fnliture sau si le inlocuiascd pe cele realizte in trecut, Una dine aceste tori, conceputd de citre psihologul. Gérard Heymans, in urma cu aproape o suté de ani, este incl destul de popula i azi, Se roglsese aici‘umaitoaele opt tipuri de camctere: pasionalul, coleiul, nervosul, sentimentalul, Sanguinsl, flegmaticul, apaticul’ i amorful.. Atunci ind HReymans foloseste termenul “pasion” pentru a descrie un tip de caracter, asta mu insemnd c& collate tipuri mu tiiese pasiunea in viaja lor. Fiecare dintre aceste cuvinte folosite pentru a descrc ipurile este necesar penta a defini caractrul dominant al nei persoane. Repe, nu tebuie si ne agiyim de sensul literal al cuvintelr. "Este posibil ca, dupa ce citi descriereacompor-tamentuli $i timdinea mast, pentru ficare ran, si vi recunoaset in ficcare dine cle. Dar se intimplé foarte rar ea o singuri persoand si aii toate cele cinci ini. De aceea este important st refinem descrerea fizica, deoarecs corpal reflec fidl ceca ce se intimplé in interoral nostr, Este mult mai dfiil si ne ecunoastem la nivel emotional sau mental, Aminii-vd cd ego- ul nostra nu vtea si ne descoperim toate convingerle, deoarese este hranit cu aceste coavingeri si prin ele supraviejuieste. in cartea de fajh nu voi explica mai mult ego-l, decarece am vorbit despre ast, dealiat in clrjile ASCULTA-T CORPUL, cel mai bun prieten pe care fl al pe Pamdnt gi Ascultt lar corp. > Se poate si reacjionati gi si nu fiji de acord, aflénd cd persoancle suferind de o anumith rand, au o reacjie legati de elajia cu unul dintre paring. fnsinte de a ajunge la aceasté coneluzic, am verificatipoteza cu mii de persoane, dack int adevar era asa, iar acesica au confirmat. Repet si acum ceea ce spun in ficcare atelier pe care il coordonez: parintele cu care faveam impresia ci ne tnfelegeam cel mai bine cind eram Adolescent, este cel cu care avem cele mai multe situatit de fncheiat. Este greu de acceptat ideca cA suntem resentimentar ‘exact fafi de pirintcle pe care il iubim mai mult. lar prima reacfia in fala aceste afirmati este, in general, negarea, iar dupa ceca, furia, iar apoi suntem pregitifi si facem fafa reali: ‘ste inceputul procesului de vindecare. Deserierea comportamentului si a atitudinilor legate de diferitelerini, poate 58 vi se pari negativi, Recunoscind ung inre rile voastre, pte si aveyio reactie In deserierea mati pe care o creti pentru a evita sufringa, Este vorba despre 0 rezstenj foarte umand si natural. Acordaji-visuficient de mult timp. Amintt-va cla fel ca toate persoanele din jurul vostu, smasca este cea care vi face 8 reactionafi tunci cd mu sunto voi insiv. Nuvi lnigtste gndul 8, atuncicind va deranjeazd tum comportament al cava, asa indi faptl cl acea persoand poarth o mascd pentru a mi suferi? Tinind cont de acest aspect, ‘efi deveni mai tolerang iva va fi mai ugor sii prvi pe celal ccu dagoste. Si luim exemplul unui adolescent care are ‘comporiamentul de “dur”. Cind descoperim c& se poarch astel peniru a-si masca vulnerbiltatea si teama, relafia cu el se va schimbs, pentru ci vom st cel nu este nici du, nici periculos. [Ne pstrim calmul si chiar putem si-i remarcam calitiile, in loc siine fic team gi si-i vedem doar defecele [Este fncurajator 8 stim c8, chiar daci ne nastem cu anumite ini ce trebuie vindecate, rini ce sunt frecvent activate prin _reacile pe care le avem in fa celolai sa sitwasior din jural nostr, migule pe eare loam creat penis a ne proisja ma sunt permanente. Pundnd in practicé metodele de vindecare sugerate fn | ukimal capitol al cari, veti vedea cum migtile se micyoreazi | trepiat, in conseciny atitudinea vost se va schimba 5, posbl 5 compl vost, | 1s