Examen de licen ~27 nie 2017 Grita ne. 1 1, Nulitatea: a) trebuie prevazuti intotdeauna expres, pentru ci nu existi nulitate flird un text de lege; b) poate fi acoperita numai prin confirmare; ¢) nu poate fi acoperita prin refacerea ulterioard a actului juridic civil, chiar daca la data refacerii toate con te ale acestuia ar fi indeplinite 2. Efectele generale ale nulitatii fata de terti sunt reglementate in Codul civil: a) prin dispozit valabila a contractului; b) prin dispozitile particulare privind efectele-nulitatii; e) prin dispozi restituirii prestatilor; le privitoare la formarea le generale consacrate 3. Leziunea: a) permite si alte remedii decét anularea, dar numai la initiativa cocontractantului celui lezat; b) nw permite adaptarea contractului decat in cazul leziunii majorului; ¢) presupune dovada unui prejudiciu, atit in cazul leziunii minorului cat si in cel al leziunii majorului 4. Spre deosebire de conditia suspensiva, in cazul termenului suspensiv: a) plata fficuti inainte de implinirea/indeplinirea acestuia/acesteia este valabila; b) prescriptia nu incepe s& curga inainte implinirea/indeplinirea acestuia/acesteia; e) creditorul poate face acte de conservare a dreptului siu; 5. Este prescriptibila: a) actiunea in constatarea rezolutiu i; b) actiunea in revendicarea unui bun imobil adjudecat valabil de catre parat la itatie public’, in cadrul unei proceduri de executare silita; e) actiunea negatorie de servitute 6. Regula in materia nulitatii este aceea a: a) nulititii relative si totale: b) nulititii absolute si partiale; ) nulitati relative si partiale. 7. Eroarea asupra unui simplu mobil: a) atrage nulitatea relativa a actului doar daca acel mobil a fost un element determinant pentru ambele parti; b) atrage anulabilitatea actului numai daca ambele parti au fost in eroare; ¢) atrage anulabilitatea actului doar daca, prin vointa partilor, simplul mobil a fost considerat determinant pentru cel putin una dintre ele. 8. Cauza actului juridic: a) trebuie sa nu fie cont un tert; €) este 0 cauz de nulitate absoluta a actu '4 bunelor moravuri; b) trebuie probata, in caz de contestare de care iuridic 9. Nulitatea relativa: a) poate fi confirmati numai daca la data confirmarii conditiile sale de validitate sunt intrunite: ») sanctioneaza nerespectarea regulilor privind capacitatea de folosintl a persoanei juridice; ¢) poate fi invocat& numai de etre partile actului juridic ci 10. Daca termenul de prescripfie de 3 ani a inceput si curga la 10.04.2013 si la 10.02.2016 a intervenit cauzi de suspendare care a incetat la 01.03.2016, atunci prescriptia se implineste la: a) 10.04.2016; b) 10.05.2016; ¢) 01.09.2016. 11. Drepturile potestative patrimoniale: a) sunt intotdeauna imprescriptibile; b) sunt intotdeauna _prescript pun intotdeauna problema prescriptiei extinctive. ile; €) nu 12. in raporturile de vecinatate, limitarea dreptului de proprietate prin hotirre judecdtoreascd: a) urméareste sanetionarea unor inconveniente normale cauzate proprietarului vecin reclamant; b) este conditionata de culpa proprietarului vecin parat; e) niciuna din cele doua variante nu este corecta. 13. Posesia, ca atribut al dreptului de proprietate: a) reprezintd o stare de fapt; b) nu poate fi exercitata corpore alieno, ci este absolut necesar un contact direct si permanent al proprietarului cu. bunul, obiect al dreptului de proprietate; 6) niciuna din cele doud variante nu este corecta, 14, in materia coproprietitii obignuite pe cote-parti, incheierea unui contract prin care se urmareste exclusiv infrumusetarea bunului: a) presupune regula majoritatii, conform Codului b) presupune libertatea oricarui coproprietar de a efectua respectivul act, conform Codului Civil; €) se poate realiza conform contractului de administrare a coproprietatit incheiat intre coproprietari. 15. in materia uzucapiunii de 30 de ani: a) posesorul trebuie sa fie de bund-credinta; b) bunul uzucapat trebuie sa fie un bun imobil privit ut singuli; €) niciuna din cele douai variante nu este corectaExamen de licenti~27 iunie 2017 Grita ne. 1 16. in materia proprietatii devilmase: a) domeniul de aplicare este reprezentat exclusiv de cdsitorie in regimul comunitatii legale; b) cotele-parti din dreptul de proprietate sunt prezumate a fi egale; e) niciuna din cele dova variante nu este corecta. 17. Actiunea in revendicare imobiliard: a) daca este admisa si bunul a pierit din culpa paratului, acesta poate fi obligat la despigubiri doar daca este posesor de rea-credinta; b) daca este admisa si bunul a pierit din culpa paratului, acesta poate fi obligat la despagubiri indiferent de buna sau reaua sa credinta, intrucat Codul civil nu distinge in aceasta privinta; e) nu poate fi formulata impotriva detentorului precar care are fat de proprietar obligatia contractuala de restituire, intrucat ‘impotriva acestuia proprietarul poate introduce exclusiv o actiune contractuala inéuntrul termenului de prescriptie de 3 ani, 18. Riscul pieirii fortuite a bunului in contractele sinalagmatice translative de proprietate: a) este suportat de creditorul obligatiei de predare a bunului, indiferent de aspectul punerii sale in intarziere, potrivit Codul Civil actual; b) este reglementat de Codul civil actual printr-o norma juridica imperativa, de la care partile nu pot deroga; ¢) niciuna din cele doua variante nu este corecti. 19. Rezolutiunea unilaterala a unui contract: a) produce efecte intre parti din momentul emiterii de catre creditor a declaratici de rezolutiune; b) pe fond, produce asupra contractului, aceleasi efecte ca rezolutiunea judiciara; ) presupune in mod necesar o clauza contractual din care si rezulte dreptul creditorului de invocare a rezolutitnii 20. Exceptia de neexecutare: a) reprezinta, in conceptia Codului civil actual, 0 cauzé justificat de neexecutare a obligatiilor contractuale; b) poate fi invocati in ipoteza in care intre parti exist doud obligatii reciproce; ) poate fi invocata exclusiv in fata instantei de judecata, in cadrul unui litigiu intre parti. 21. in materia gestiunii de afaceri: a) daca este ratificatd de gerat, se vor aplica prevederile din Codul civil actual referitoare la drepturile si obligatiilor subiectelor de drept implicate in gestiune; b) presupune conditia ca geratul sé fie absolut strain de gestiune, conform Codului civil actual; ¢) niciuna din cele dou variante nu este corecta. 22. in domeniul clauzei penale: a) majorarea clauzei penale de caitre instanfa este permis cu titlu de exceptie de la obligativitatea contractului, potrivit Codului civil actual; b) alegerea intre invocarca clauzci si executarea siliti poate apartine si debitorului daca neexecutarea obligatici se datoreaza doar neglijentei si imprudentei acestuia; ¢) trebuie indeplinite conditiile raspunderii contractuale a debitorului, minus conditia prejudiciului. 23, in materia rispunderii contractuale: a) prejudiciul constand in pierderea unei sanse se repara potrivit regulii repararii integrale; b) se repar’ si prejudiciile imprevizibile, independent de forma sau gradul de vinovatie a debitorului; ©) in ipoteza unei clauze de exonerare, debitorul nu poate fi exonerat de rispundere in cazul neexecutarii intentionate a obligatiei contractuale. 24. Momentul transferului dreptului de proprietate in cazul vanzirii unei cantitéti de 10 tone de grau este: a) implinirea termenului suspensiv stabilit pentru plata pretului, chiar daca partile nu au prevazut expres amanarea efectului translativ al contractului de vanzare pan& la momentul plitii pretului; b) acela al incheierii contractului prin acordul de vointa al partilor, inclusiv atunci cdnd contractul se incheie intre absenti: ¢) acela al incheierii contractului, chiar daca bunurile nu sunt individualizate, dar vanzarea priveste intreaga cantitate de grau a vanzAtorului, iar prequl este unic si global. 25. Obligatia de predare a bunului vandut: a) de principiu, se considera indeplinité daci bunul este predat in starea in care se afla la momentul transferului de proprietate; b) de regula, fructele bunului vandut produse pan& la momentul predarii se cuvin vanzatorului; ¢) in toate cazurile, fructele bunului vandut se cuvin cumparatorului dupa ce a platit pretul 26. Pentru a se putea atrage garantia contra evictiunii de cétre cumparitor: a) in toate cazurile, una dintre conditii este ca terjul evingator sf invoce un drept, chiar si unul de creanta, nu neaparat un drept real; b) nu trebuie ca tertul sd invoce un rept de creanta; e) in toate cazurile, tulburarea din partea tertului trebuie s& aibii o cauza anterioara vanzirii, 27. in cazul contractului de locatiune de drept comun: a) chiria trebuie si indeplineasca toate conditiile pretului din materia contractului de vanzare; b) pentru a fi valabil, contractul trebuie sa fie cu titlu oneros; ¢) obiectul locatiunii poate fiun bun nefungibil, chiar si consumptibil, dupa natura lui sau dupa vointa partilor.Examen de ticenta— 27 iunie 2017 Grita nr. 28, in cursul contractului de locatiune: a) locatorul este obligat si se abtina de la orice fapt personal care ar putea stanjeni folosinta locatarului, fiindu-i totusi permisd orice inspectare a bunului; b) locatorul este obligat si se abtina de la orice fapt personal care ar putea stanjeni folosinta locatarului, iar efectuarea reparatiilor necesare va fi realizata numai la finalul locatiunii, altfel locatorul va raspunde in toate cazurile pentru sténjenirea folosinei locatarului; €) locatorul este obligat s& se abtini de la orice fapt personal care ar putea stanjeni folosinta locatarului, dar are dreptul si efectueze reparatiile necesare, fard a rispunde pentru stinjenirea folosintei locatarului, chiar daca acesta din urma va fi lipsit in parte de folosinta bunului. 29, De reguld, reprezinta o operatiune valabila, iar nu anulabila: a) contractul incheiat de creditorul mandantului in calitate de mandatar pentru vanzarea unui bun al mandatului din care urmeaza sa se indestuleze si mandatarul creditor; ) contractul de vanzare prin care mandatarul dobandeste bunul pe care era imputernicit si il vanda; ¢) contractul de vanzare in care atat vnzatorul, cét si cumparatorul au fost reprezentati de acelasi mandatar. 30. Contractul de vanzare prin care partile (tatal find vanzator, iar una dintre cele patru flice ale sale, cumparator) au stabilit c& pretul nu trebuie s& fie platit efectiv: a) reprezinta o donatie deghizata, supusd raportului, dar nesupusi reductiunii sau revocdrii (chiar daca ar fi indeplinite conditiile reductiunii sau revocdrii); b) reprezinta 0 donatie deghizata, scutita de raport, dar supus’ reductiunii sau revocarii (daca ar fi indeplinite conditiile reductiunii sau revocarii); ©) reprezinté 0 donatie indirect, supusi regulilor de fond ale donatiilor — raport, reductiune sau revocare (dacd ar fi indeplinite conditiile reductiunii, raportului sau revoe: 31. Copilul stranepotului de frate al defunctului: a) inkatura de ta mostenire pe ascendentii si pe colateralii ordinari, iar nu pe ascendentii privilegiati, dar numai daca vine la mostenire prin reprezentare succesorala; b) inlaturd de la mostenire pe ascendentii si pe colateralii ordinari, iar nu pe ascendentii privilegiati, dar numai daca vine la mostenire in nume propriu; e) nu primeste nimic din mostenirea acceptata de catre varul primar al defunctului 32. Daci la mostenirea lui X vor veni rude apartindnd categoriei colateralilor ordinari: a) impart mostenirea in mod egal, mai putin in cazul in care opereaza reprezentarea succesorala;, b) impart mostenirea pe linii, in cazul in care frati si surorile parintilor defunctului provin din cAsatorii diferite, fiind frati buni, uterini si consanevini ai acestora; e) cei trei veri primari ai defunctului vor putea imparti in cote egale mostenirea numai daca parinti lor renunta la mostenire. 33, in cazul in care la mostenirea lui X vor veni S (sotia supravietuitoare), M1 si M2 si T (parintii defunctului, dintre care MI este mama naturala, iar M2 este mama adoptiva cu efecte restranse a defunctului), Fi si F2 (copiii lui M2), mostenirea se va imparti dupa cum urmeaza: a) S va primi 1/3, M1, M2 si T cdte 1/6 fiecare, iar FI si F2 edte 1/12 fiecare; b) S va primi 1/3, MI, M2 céte 1/12, T va primi 1/6, iar FI si F2 cate 1/6; €) alté modalitate. 34, Dacii mostenirea lui X a fost acceptata de catre $1 si $2 (sotiile supravietuitoare de buna credinta ale lui X, cu care cesta se cisitorise in timpul cAsitoriei sale cu S), C1 si C2 (copiii lui X cu S, care au decis s& se sinucida in timpul arestului preventiv dispus de judecatorul de camera preliminara investit cu solutionarea dosarului de omor c&ruia Ti cizuse victima X ca urmare a loviturilor de cutite aplicate de catre C1 si C2 lui X la nunta lui C3, fiul lui $1 cu X — sinuciderea survenind la 3 zile de la data autentificdrii de catre un notar public a declaratiilor celor doi de acceptare 2 mostenirii), V1, V2 si V3 (verii primari ai defunctului), precizati cine va culege mostenirea daca cele dou sotii supravietuitoare va informeaza ca atat S, ct gi C3 au renuntat la mostenirea lui X, iar C3 a ascuns in fata notarului public cd a beneficiat de donatie nesupusa reductiunii (sume de bani reprezentand taxa de scolarizare de o valoare normala la 0 scoala de meserii la care C3 se inscrisese): a) SI si $2 vor primi cate 1/8 fiecare, iar C3 va primi % din mostenire, diminuata cu valoarea taxei de scolarizare; b) S| gi $2 vor primi cate 1/8 fiecare, iar C3 va primi % din mostenire, fara a fi diminuatd cu valoarea taxei de scolarizare, aceasta nefiind excesiva; ¢) SI si S2 vor primi cate 3/8 fiecare, iar V1, V2 si V3 cate 1/12 fiecare. 35. Sotia supravietuitoare a lui X va primi din mostenirea sotului stu defunct, in cazul in care acesta a dispus testament ca prietena sa A sf fie instituita legatara universala: a) 1/8 din mostenire, dac mostenirea mai este acceptati de Cl, copitul lui X cu A; b) 1/6 din mostenire, daca mostenirea a mai fost acceptatd de eiitre parintii defunetuluis ¢) 1/4 din rmostenire dacd aceasta a mai fost acceptata de verii primari ai defunctului. 36. Cauza act il intereseaza in cazul autoritatii de lucru judecat in ceca ce priveste verificarca triplei identitati de part «) rebuie indicata de reclamant sub sanctiunea nulititii exprese a cererii de chemare in judecata, (causa petendi): a) reprezint& temeiul juridic al cererii formulate de reclamant; b) nu este cea care i, obiect si cauza;Examen de licenti ~ 27 iunie 2017 Grita nr. t 37. Daci intr-o cerere de partaj judiciar cu privire la o mas partajabila cu o valoare estimata la 250.000 lei paratul formuleazi o cerere reconventionalé care are drept obiect anularea unui act juridic cu 0 valoare de peste 1.000.000 lei: a) reclamantul poate formula la réndul lui o cerere reconventionala la aceasta cerere reconventional, b) hotardrea va fi supusd apelului iar hotéirdrea data in apel va fi supusd recursului; ¢) competenta de prima instant& revine tribunalului 38. Referitor la abtinere: a) aceasta se judeca separat de cererea de recuzare formulate la acelasi termen, atunei cand cele doi cereri se intemeiaza pe motive diferite; b) spre deosebire de recuzare, interogatoriul nu este admis ca mijloc de proba; c) daca motivele de incompatibilitate sunt aflate dupa inchiderea dezbaterilor, cauza se va repune pe rol si se va solutiona cererea de abtinere, aceasta din urma neputnd fi solutionata in etapa deliberarii. 39. Cererea de chemare in judecata a altei persoane: a) dacd a fost admisa in principiu, se judecd chiar daca in privinga cererii principale litigiul s-a stins prin renunarea de catre reclamant la judecata cererii de chemare in judecata; b) se va comunica numai chematului in judecata, iar nu si partii potrivnice; e) presupune c& pardtul va fi scos din proces numai dacd declara in seris, cel mai tarziu pana la primul termen dupa admiterea in principiu, ci recunoaste datoria gi c& intelege sd.0 execute fatd de cel care igi va stabili dreptul pe cale judecdtoreasca, consemnand totodata la dispozitia instantei suma datoratl 40. Reprezinta nulititi conditionate de vatimare: a) daca actul de procedura a fost facut de o persoana care s-a prezentat ca find avocat, fra si fi dobandit calitatea de avocat, in conditiile legii; b) necitarea partii la judecata cauzei; ©) neachitarea taxei judiciare de timbru. 41, Judecatoriile judeca in prima instant&: a) cererile posesorii; b) cererile privind obligatii de a face, neevaluabile in bani, numai daca izvorul acestora este de natura extracontractuala; e) cererile in materie de expropriere (Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru utilitate public’), dar numai atunci cand despiigubirea are o valoare de pani la 200.000 lei 42, in cazul cererii de strimutare: a) la cererea celui interesat, instanfa competenta sd judece cererea de stramutare, pentru motive temeinice, poate dispune suspendarea judecatii, fara citarea partilor, cu darea unei cautiuni in cuantum de 1000 lei, inainte de termenul acordat pentru solufionarea cererii de strimutare, incheierea nefiind supusé niciunei cai de ‘tac; b) hotirdrea pronunjati nu este supusd niciunei cai de atac; ¢) dacit nu s-a dispus suspendarea judecatii si accasta (judecata) are loc pan la data solutionarii cererii de stramutare, accasti din urma cerere (cererea de strimutare) va iméne fara obiect. 43. Exceptia de conexitate: a) poate fi admisi numai dacd ambele cereri se aflé la aceeasi instant sau la instante de acelasi grad; b) odati admis printr-o incheiere interlocutorie, cauzele nu mai pot fi disjunse; e) se invoc’, in toate cazurile, in fata instantei ulterior sesizate, 44, Daca reclamantul solicit o proba cu incalcarea termenului prevazut de lege: a) aceasta poate fi acceptati, daci administrarea ei nu duce la aménarea cauzei, iar partea advers& are dreptul la dovada contrara numai sub acelasi aspect, accasta trebuind a fi ceruta, sub sanctiunea deciderii, Ia acelagi termen, daca partea adversa este prezenta; b) instanta nu va putea dispune deciderea din dreptul de mai solicita proba, daci nu se invoca exceptia deciderii de catre parat; «) instanta admite proba, cu singura conditie ca nevoia probei si reiasé din cercctarca judeciitoreasca, 45. in cazul in care dup& primirea cererii de chemare in judecata, judecatorul, tinand cont de numarul mare al partilor, a dispus reprezentarea acestora prin mandatar: a) daca reclamanfii nu se Tnteleg asupra persoanei mandatarului, instanfa va putea dispune suspendarea procesului; b) daca pardtii nu aleg un mandatar, instanta va putea dispune citarea acestora prin publicitate; c) rezolutia prin care instanta a dispus aceasta masurd nu este supusa cailor de atac. 46. Perimarea : a) nu opereaza cu privire la cererile de stabilire a paternitati; b) dac& a fost legal invocata si instanta a omis si se pronunfe asupra acesteia, va putea fi invocata pe calea apelului exercitat impotriva hotararii de fond: ©) intervine in cazul in care, dupa suspendarea cauzei pentru solutionarea unui conflict de competent, cauza raméne in nelucrare mai mult de 6 luni de la data la are a fost pronunfata hotardrea in cadrul regulatorului de competenta; 47. Cautiunea judiciaré: a) depusi se va restitui din oficiu, dac& cererea pentru care s-a depus cautiunea a fost respinsés b) poate fi depusa numai in numerar; e) poate consta si intr-un drept de ipotec’ imobiliara, sub unica conditie de a accepta expres beneficiarul. 1 jhe 4 vvExamen de licenta ~ 27 iunie 2017 Grita ne. 1 48, Reprezinta cazuri in care recursul revine in competenta instantei ierarhic superioare iar nu in mod necesar inaltei Curti de Casatie si Justitie: a) cererile formulate pe cale de ordonanti pregedintiala; b) incheierea prin care s-a respi cererea de interventie voluntara principala, formulata la prima instant; e) incheierea prin care s-a respins cererea de recuzare, atunci cénd hotirrea prin care s-a solutionat cauza este definitiva. 49. Contestatia in anulare: a) este admisibila chiar si atunci cand hotdrdrea atacata nu a rezolvat fondul; b) speciala este admisibila in cazul in care se invoca faptul c& instanta a omis s& analizeze un motiv de apel, dac& hotirdrea nu este susceptibila de recurs; ) este admisibila dac& dezlegarea dati recursului este rezultatul unei erori materiale constind in neluarea in seama a unui probe incuviinfate si administrate la dosarul cauzei. 50. Revizui b) se judecd inaintea recursului formulat impotriva aceleiasi hotardri; c) este admisibila atunci cdnd se intemeiazé pe faptul ci a fost admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata in respectiva cauzi, in legiturd cu prevederea legala pe care s-a bazat hotararea atacati, chiar si atunci cénd aceasta hotardre nu evoca fondul cauzei, 51. in cazul cdrei forme si modalitati a vinovatiei, faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada: a) intentia indirect®; b) culpa cu prevedere; ¢) culpa simpla. 52. Daci in confinutul infracfiunii, locul in care se savarseste fapta, reprezinta 0 conditie de existent a faptei prevazuta de legea penala, nerealizarea acesteia: a) face ca fapta si nu se realizeze doar in varianta calificata; b) face ca fapta si nu fie prevazuti de legea penala; c) nu influengeaza existenfa infractiunii in varianta de baz’. 53. Obiectul juridie al infractiu care a fost vatiimata valoarea sociala. I constituie: a) 0 valoare social ocrotita penal; b) 0 fapté materiala; e) mijlocul prin $4, Raspunderea penali a persoanei juridice: a) este exclusi in cazul unei autorititi publice care a sAvarsit realizarea obiectului siu de activitate; b) se poate angaja in cazul unei institutii publice pentru o infractiune savarsita in ‘exercitarea unei activititi ce nu poate face obiectul domeniului privat; e) exclude rispunderea penald a persoanei fizice care a contribuit la sAvarsirea aceleiasi fapte. 35. Promisiunea ficutd autorului, in timpul sévarsirii faptei c@ se vor tainui bunurile provenite din aceasta, dar care nu este indeplinita: a) nu reprezinta 0 contributie la savarsirea faptei; b) este 0 contributie de complice; ¢) este o contributie de instigator. 56. in cazul in care dupa comiterea faptei autorul, inainte de descoperirea faptei, a incunostintat autoritatile de comiterea ‘acesteia, care au reusit impiedicarea producerii rezultatului, atunci: a) autorul nu va fi sancfionat pentru tentative realizati; b) autorul va rispunde pentru tentativa la infracjiunea sivarsiti, dar conduita sa va constitui o cireumstanta atenuanta legala; c) autorul va raspunde pentru tentativa la infracfiunea sivarsiti deoarece nu el a impiedicat producerea rezultatului 57, Daci pentru trei infractiuni sivargite in concurs formal (ideal) s-au stabilit, pentru primele doua infractiuni pedepsele eu inchisoarea de 7 ani si 2 ani, iar pentru cea de-a treia infractiune amenda, pedeapsa rezultanta va fi de: a) 7 ani la care se adaugi pedeapsa amenzii: b) 7 ani (pedeapsa cea mai grea); c) 7 ani si 8 luni la care se adauga pedeapsa amenzi 58, Primul termen al recidivei poate consta: a) in sivarsirea unei infractiuni intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de un an sau mai mare de un an; b) intr-o condamnare la pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an; 6) intr-o condamnare la pedeapsa cu inchisoarea de un an pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an. 59, Daca infractorul condamnat definitiv pentru o infractiune continuatd este judecat ulterior si pentru alte acjiuni ce intra in confinutul aceleiasi infractiuni, pedeapsa corespunzatoare pentru infracfiunea sivarsit in intregul ei: a) poate fi mai usoara decat cea pronunfata anterior; b) trebuie sa fie mai grea decat cea pronunfata anterior, deoarece s-au descoperit acte de executare suplimentare; ¢) nu va putea fi mai usoara decat cea pronuntatd anterior. 60. Savarsirea nemijlocité, cu intentie, de ctre o persoand a unei fapte previzzute de legea penalA, la care cu intentie, contribuie eu acte de executare o alta persoan: a) constituie 0 participatie proprie; b) constituie o participatie improprie; «) nu constituie nicio forma de participatie penala. \p 5 UvExamen de ticenga ~ 27 funte 2017 Grita nr. 61. Infracjiunea continuati se sivargeste, cu indeplinirea gia altor conditi: a) print-o singura actiune ce dureaza in timp; b) prin mai multe acte de executare; ¢) printr-o singura actiune ce realizeaza continutul mai multor infractiuni. 62, Fayi de minorul care a sivarsit 0 infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 7 ani sau mai mare ori detentiunea pe viati: a) se ia obligatoriu 0 masura educativa neprivativa de libertate; b) se ia obligatoriu 0 masura educativa privativa de libertate; e) se poate lua o misura educativa privativa de libertate. 63, Sivarsirea unei infractiuni complexe pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii se sanctioneaza: a) cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita; b) cu pedeapsa prevazuti de lege pentru infractiunea sdvarsita al cArei ‘maxim se poate majora cu cel mult o treime; ¢) cu pedeapsa prevazuti de lege pentru infractiunea sivarsiti al cArei ‘maxim se poate majora cu cel mult 3 ani 64. in cazul in care in cauzA sunt incidente dou’ circumstanfe atenuante, una legal si cealalti judiciar’: a) maximul special al pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea sivarsiti se reduce cu o treime; b) limitele de pedeapsi previzute pentru infractiunea sivarsiti se reduc cu o treime; c) limitele de pedeapsi prevazute pentru infracfiunea savarsita se reduc in mod succesiv cu o treime ca efect al fiecarei circumstante. 65, Masura de siguranga a interzicerii ocuparii unei funcjii sau a exercitarii unei profesii: a) poate fi revocata la cerere dupa un termen de cel putin un an; b) se ia pe o duraté cuprinsa intre wnu si cinci ani; €) reprezinta 0 sanctiune ce se poate lua daca fAptuitorul s-a folosit de functia sau profesia respectiva pentru a comite fapta. 66. Grajierea colectiva: a) nu are efecte asupra masurilor educative privative de libertate; b) nu are efecte asupra pedepselor principale privative de libertate; ¢) nu are efecte asupra pedepselor a cor executare este suspendata sub supraveghere, in afard de cazul eénd se dispune altfel prin actul de gratiere. 67. in cazul sAvarsirii unei tentative la 0 infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de la 4 la 12 ani, cu refinerea a doua circumstanfe agravante, limitele intre care se va putea stabili stabili pedeapsa vor fi: a) de la 2 la 6 ani; b) de la 2 la 8 ami; €) de la 2 ani si 8 luni ta 9 ani. 68, Pentru 0 condamnare la pedeapsa inchisorii de 2 ani pentru care s-a dispus suspendarea executirii pedepsei sub supraveghere: a) reabilitarea este de drept, iar termenul de reabilitare va curge de la data implinirii termenului de supraveghere; b) reabilitarea este de drept, iar termenul de reabilitare va curge de la data rimanerii definitive a hotararii de condamnare; €) reabilitarea este de drept si intervine la implinirea termenului de supraveghere. 69, 1. a aplicat lui V. cinei lovituri cu o nuia peste picioare. Una dintre lovituri a nimerit peste o leziune produsi accidental in urma cu dowd sAptimani. La patru zile de la fapta lui 1. aceasté leziune a suferit complicatii, V. a mers la spital, a primit ingrijiri medicale, dar cu toate acestea a facut septicemic gi a decedat. Ce infractiune se poate refine in sarcina lui 1.2 a) omor; b) loviri sau vatimiiri cauzatoare de moarte; ¢) ucidere din culpa. 70. Faptuitorul (F) urmareste sf ucida vietima prin otrivire, sperdnd s& intre in posesia averii acesteia. Din eroare, a fost ucisi o alta persoana decat cea avuta in vedere de F. Incadrarea juridic& a faptei va fi in acest caz: a) omor simplu (art 188 C.pen.); b) omor calificat din interes material [art. 189 alin. (i) lit. b) C.pen.]; e) ucidere din culpa (art. 192 C.pen.). TL. Pentru refinerea omorului sivarsit cu premeditare este nevesari: a) doar exteriorizarea intenfiei de @ ucide 0 persoani, b) trecerea unei perioade de timp de la luarea rezolufiei infractionale pani la comiterea faptei; ¢) o chibzuinta de cel putin céteva zile asupra faptei. 72. Cel care, cu intenfie, o determina pe mama aflata intr-o stare de tulburare psihic& s8-si ueida copilul nou-nascut poate fi condamnat pentru savarsirea infractiunii de: a) instigare la uciderea ori vatémarea nou-nascutului sAvarsitt de catre mama; b) complicitate la ueiderea ori vatimarea nou-nascutului savarsita de catre mama; ¢) instigare la omor. 73, Prin aplicarea de violente fizice, faptuitorul constrdnge victima (V) sé-i dea o suma de bani. A doua zi, in timp ce se indrepta cu banii spre locuinfa faptuitorului, V este interceptati de organele de politie, care fusesera sesizate de un martor. in sarcina fiptuitorului se va retine: a) santaj; b) talharie; e) tentativa la santaj 74, Lovirea intengionati de cAtre fiptuitor, cu aceeasi ocazie, a dows persoane constituie: a) o infractiune de lovire sau alte violenfe; b) doud infractiuni de lovire sau alte violente aflate in concurs; ¢) o infractiune de lovire sau alte violente i forma continuata. (\ 6 UlExamen de licenti 27 iunie 2017 Grita ne. 1 75. Poate exista infractiunea de amenintare atunci cand: a) mesajul de pericol (ameninjarea) vizeaza un prieten al persoanei ameninfate; b) mesajul de pericol vizeaz4 stoparea unei actiuni sau a unei atitudini neingiduite, imputabila persoanei ameninfate; ¢) mesajul de pericol se refers la folosirea unei cai legale sau la folosirea pe cale licita a unui drept. 76, Fapta soferului de taxi care, desi observa ca partea vattimata coboard din magina fir si-si recupereze un bun depus pe bancheta din spate, nu 0 atentioneaz, iar ulterior isi insuseste bunul respectiv, reprezinta infractiunea de: a) insusirea bunului gasit (art. 243 alin. (1) C.pen.]; b) furt (art. 228 C.pen.); ¢) furt calificat [SAvarsit intr-un mijloc de transport in ‘comun — art. 229 alin. (1) lit. a) C.pen.] 77. Fapta inculpatului de a patrunde in locuinfa victimei, de a 0 imobiliza, de ao ameninfa cu moartea pentru a spune unde fine banii ascunsi si parasirea locuinfei inainte de a-i gsi din cauza declansarii unei alarme, in cazul in care leziunile produse de imobilizare au necesitat 3 zile de ingrijiri medico-legale, reprezinta: a) infractiunea de lipsire de libertate, infractiunea de amenintare, infractiunea de tentativa la furt, infractiunea de loviri sau alte violente aflate in concurs; }) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu infractiunea de tentativa la furt; e) infractiunea de tentativa la talharie, 78. in practicd, s-a retinut infractiunea de inseliciune: a) in situatia in care fEptuitorul a obtinut un credit pe care La folosit in alt scop decat cel declarat, iar garantiile aduse s-au dovedit grevate de sarcini ascunse; b) in situatia in care faptuitorul, dupa ce a obfinut un imprumut, fir a fi desfasurat o actiune de inducere in eroare, nu restituie suma imprumutata la data stabilita; ¢) in situatia in care fAptuitorul, firs a fi uzat de mijloace amagitoare la incheierea contractului, nu il mai poate executa din motive independente de voinga lui 79. Lovirea unui polifist aflat in exereitiul functiunii, dar care si-a depasit atributiile de serviciu, reprezinta infractiune de: a) ultraj; b) ultraj in concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente; e) lovire sau alte violenge. 80. Fapta persoanei care, in schimbul unei sume de bani, ascunde un bun despre care, in momentul primirii, a aflat c& provine din furt, reprezint&: a) complicitate la furt; b) tSinuire; ¢) favorizarea faptuitorului. 81. Infractiunea de marturie mincinoasé: a) poate avea ca subiect activ un interpret; b) nu se poate sivarsi intr-o cauza civilly ¢) are ca subiect pasiv principal persoana care suferd consecintele unei marturii mincinoase. 82. Elementul material al traficului de influent poate consta in: a) promisiunea de a da bani; b) acceptarea unei promisiuni de bani; ¢) determinarea functionarului public de a indeplini un act ce intré in indatoririle sale de serviciu. 83. Daca functionarul public corupt, in scopul de a satisface solicitarea mituitorului nu indeplineste un act privitor la indatoririle lui de serviciu, iar aceasta neindeplinire constituie prin ea insasi o infractiune: a) luarea de mité va intra in concurs cu respectiva infractiune; b) luarea de mita absoarbe respectiva infractiune; ¢) luarea de mita se refine in variant agravatt 84. La infractiunea de fals intelectual (art. 321 C.pen.): a) este posibil coautoratul; b) elementul material nu se poate realiza prin omisiune; ¢) tentativa nu este pedepsita. 85. Falsificarea unui inscris sub semnéturd privati si folosirea lui de c&tre autorul falsului reprezinta: a) infraciunea de fals in inscrisuri sub semnaturd privata in concurs cu infractiunea de uz de fals; b) infractiunea de uz de fals; ©) infracfiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata, 86. Potrivit regulilor de competenté previzute de lege, tribunalul: a) judec& in prima instant’, infractiunile date in ‘competenta sa potrivit legiis b) solutioneaza conflictele de competenta si judecd apelurile declarate impotriva hotiritilor pronunjate in prima instanfa de judecdtorii; ¢) judecd in prima instangé, judecd apelurile si solutioneazi contestatiile formulate impotriva hotararilor pronunfate de judecatorii, potrivit leg. 87, Persoana vitmati: a) este parte in procesul penal; b) este subiect procesual principal; ¢) este parte numai in cauzele {in care aojiunea penalai se pune in migcare la plangerea prealabilé. 88. Perchezitia domiciliara se dispune: a) in faza urmaririi penale de catre procuror prin ordonangi b) in camera preliminara de eatre judeeatorul de camera preliminara; e) in cursul judecdfii, de cXtre instanfa investité cu judecarea cauzei. Vv 4 Fi iExamen de licenta ~ 27 iunie 2017 Grita ne 89, Sirmutarea cauzelor penale: a) poate fi ceruti numai de parti sau persoana vatimati; b) solutionarea cererii de sirmutare are loc in camera de consiliu; e) solujionarea cererii de stramutare este de competenta ICI si a curtilor de apel 90. Retinerea, ca misurd preventiva: a) poate fi dispusi judecatorul de drepturi si dispusa, in condi cursul urmatirii penale, in conditiile legii de catre procuror, ibertiti si organul de cercetare penal; b) poate fi dispusa numai fafa de suspect; e) poate fi numai dupa audierea celui care urmeaza si fie retinut, in prezen{a avocatulu 91. Masura preventiva: dispusa in cauzele penale se revocd, dac&: a) procurorul a dispus o solutie de netrimitere in judecata; b) au incetat temeiurile care au determinat Iuarea masurii preventive; e) instanta pronun{i incetarea procesului penal. 92. Constituie caz de nulitate absoluta, incalcarea disporitilor privind: a) citarea partilor sia persoanei vatimate la Judecarea cauzei; b) compunerea completului de judecati; ¢) asistarea de cdtre avocat a suspectului sau inculpatului 93, Plingerea ca mod de sesizare a organelor de urmarire penala: a) poate fi introdus numai personal de titular; b) poate fi formulata numai in scris; e) daca se constata ca este gresit indreptata la organul de urmarire penala, se trimite pe cale administrativa organului judiciar competent. 94. Hotardrea instanfei este o senting’, in cazul in care: a) prima instant se dezinvesteste fird a solutiona cauza, b) instanfa competent se pronuna asupra apelului; ¢) instanta competenta solufioneaza recursul in interesul legii 95. Termenul de declararea apelului: a) pentru procuror este de 10 zile si curge de la pronuntare; b) pentru parji este de 10 zile daca legea nu dispune altfel, si curge de la data comunicarii copiei de pe minut; e) pentru parti, persoana -vatimaté termenul este de 10 zile si curge intotdeauna de la pronunjarea hotirarii, 96. Cauzele cu inculpafi minori: a) se judeca potrivit regulilor de competent speciale iar sedingele de judecata sunt nepublice; b) cauzele sunt judecate de judecatori anume desemnafi potrivit legit; e) referatul de evaluare privind starea inculpatului minor in aceste cauze se efectueazi numai la solicitarea parintilor sau dup caz a tutorelui minorului 97. Acordul de recunoasterea vinovatiei: a) poate fi incheiat, in condifiile legii, in tot cursul urmaririi penale si in faza judecitii pani la inceperea cercetarii judecitoresti; b) nu poate fi incheiat de suspectul sau inculpatul minor, ©) la incheierea acordului, asistenta juridica a inculpatului este obligatorie, 98. Dacd nu este posibili menfinerea aceluiasi complet in tot cursul judecarii cauzei, schimbari in compunerea acestuia pot interveni: a) pana la inceperea cercetarii judecatoresti; b) pana la inceperea dezbaterilor; c) in tot cursul judecati, pentru cauze temeinice. 99. Suspendarea judecdrii cauzei se dispune: a) in cazul constatirii printr-o expertiza medico-legala a faptului c& inculpatul sau persoana vatimati suferi de o boalé grava care-I impiedica sa participe la judecata; b) pe perioada desfigurdrii procedurii de mediere; e) daca a fost ridicata o exceptie de neconstitutionalitate. 100. La deliberarea hotdrarii judecdtoresti: a) iau parte numai membrii completului de judecatd in fata cdruia au avut loc dezbaterile; b) completul delibereazi mai intai asupra chestiunilor de drept si apoi asupra chestiunilor de fapt; ©) deliberarea se face potrivit legii intotdeauna in ziua in care au avut loc dezbaterile.