Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Biblia 1688 PDF

    Uploaded by

    Catalin Nenciu
    8 views935 pages

    Original Title

    BIBLIA-1688.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views935 pages

    Biblia 1688 PDF

    Uploaded by

    Catalin Nenciu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 935
    he shdsssannue seen: sot sesussaytts bite Se 3a ie Ba | IA KE 3 Rew eo abeca Re 74) UMIUNCRGIASCA SCRIPTURA fc: ay is ALE CEI VECHI Si ALE CEI NOAO LEAGE, ie TOATE Ds CARE S-AU TALMACIT DUPRE LIMBA ELINEASCA SPRE INTELEAGEREA Dyed LIMBI RUMANESTI, CU PORUNCA PREABUNULUI CRESTIN: $1 LUMINATULUI DOMN ne IOAN SARBAN CANTACOZINO BASARABA VOIEVOD ie §1 CU INDEMNAREA DUMNEALUL COSTANDIN BRANCOVEANUL, MARELE LOGOFAT, oes eRae ai a iat Ses Nepot de sor al Marici Sale, carele, dupa prestavirea acestui mai suspomenit domnu, Putearnicul Dumnezau, den sleagerea a toa- tei Tari Rumanesti, pre dummnealui l-au coronat cu domnia si st- pinirea a toaté Tara Ugrovlahici. $i intru zifele Mariei Sale s-au sdvirsit acest Dumnezaiese lueru. Carele si toata cheltuiala cea de savirsit 0 au radicat. eN TREROP ET EES See ET # zy ‘Tiparitu-s-au intiiu in seaunul Mitrepoliei Bucurestilor, ts 2 in vreamea pastoriei Preasfinfitului parinte Chir Theodosie, Ree P| mitropolitul {éirii si exarhu laturilor. pan’ ay ge Heal \$i pentru cea de obste priinfa s-au daruit neamului rumanese, ee | In anul de Ia facerea lumii, 7197, ne xg iar de Ia Spasenia lumii, 1688, Se x in luna lui noiemvri in 10 ile. eee si ie a x x eeie a OF * 82 a) Oe ze “ee wee 35 Lae 00 36 629 DUDA OSPLOEODASEIA ADORE DPR A DOD EO, ak biti, 2008 a A CARTILOR DUMNEZAIESTII SCRIPTUR] DESLUSIRE [PESTAMENTUL VECH]] Facerea Iesirea Levitioon Numerilt A dono leage Ibus Navi Judecstorii Ruth A. impirajiilor sera ‘Neamia Esthir Jov Psalticea Parimiile Ini Solomon Eclisiastis Cintarea cintivilor Isai Tecemia Pungerile Teremlet Ienechiil Daniil Osie Ioil Amos Ave Tona Mihea ‘Naw Avvacum Sofonia Aggheu Zaharia Malahia APOCRIFA Tovit Judith ‘Varah Poslania Teremiel Gintarea eelor 3 coconi Bsdea (LI 1 =i 1088 st st, Ist list list list 3ist fist list Iist list list list list list list list ist st Bist ist list ist. ist list Est Ist ist list list list list list list list list list ist list list list list list list Uist 1 38 70 93, 12a 153 173 102, 194 220 241 265, 287 308 336 344 355 363 382 429 446 452 455 487 529 534 572 583 588 590 595 595 597 600 01 603 604 606 612 eu eat 632 636 638 640 652 664 [storia Susanii list entry a lui Vil si bilaucel list cea dentiiu list A Maceaveilor | a doso ist a treia list Iesip ist TESTAMENTUL NOU Matei list Bvanghelia dupa | Marco list eum serie | Luca list Joan list Faptul Apostolior Ist Catra Rimleani list 4 Cor fnitia st cau comme {Mt Chtra Galatenni ist Citra Efeseant list Cited Filipiseani fist Citra Colaseani list 1 ist ‘Citra Soloneant |) isp tra Timothein {2 St Pavel cea 44% Fmo*he Tp sist Cate Tit list Citra Filion lst Cited Ovrei ist a Tu Tacow list 1 list ale tui Petar {> et Bpistolile 1 list ale lui Joan }2 list 3 lst Tuda list Apocelipsis ai Tui Joan list 601 693 69a n4 735, 10 751 mH 188 813 31 855 865 ana 881 884 887 890 ag2 94 895 898 900 901 902 909 giz ont 916 919 919 920 p21 | e-neeput au facut Dumnezhu 2] cceriul $1 pémsintul, Tara pa zinta] éca nevazut si netocmit, 3 FA Si intunearoe zicea deasupra }] preste cel fara de fund, si Du- OY Abul lui Dumnezix Sa purta ABET ceasupra ape. Si ise Dum- nezéu: SA s& facé luminal Si a8 facu 5 lumina. $i vien Dumnezat: lumina cd jaste ‘buna, gi osebi Dumeziu intre mijloeul lumi- 6 nit si tre mijlocul intunearecului. Sinumi Durnneziu lua zio si intunearecul numi noapte, Sisé facu sara si sé fhcu dimencayi, zi 7 una, Si vise Dumneniu: ,Facd-se fnléri- turd in miflocul apei, i fie osebitoure intre & apa gi Intre apa” Si s& faeu asa. Si few ‘Dumnezau intaritura $i osebi Dumnezauintre mijlocul apei care era supt intarituré si intre 8 mijlocul apei ce era deasupra intéritur’i, Si numi Durneriu intéritura ceri, $i viaw Dumneziin ci iaste bine, $i sa feu sara si $8 10 fécu dimeneafé, zi a dows. $i aise Dumne- du: ,Adune-se apa cea de supt ceri intr-o acunaze si 8 84 iveased uscatul! $i s8 fica asa. $i sa adund apa cea de supt ceriu la adu- narile ef sisaiviuscatul, Si numi Dumne- zw uscatul pamint si adunacile apelor numi misi, $i vizu Dumnezau cé iaste bine. $i zise Dumnezau: ,RAser® pamfntal burvian’ de iarba saménatoare, séminfé dupa fealius sidupé asdménare-s, silemn roditoriu faeind ronda, cdrula siminfa lui inte-insul, dupa 13 feliu-s,pre pamint!“ $i fu asa. Si scoase pminiul buruiand de iarba saménatoare, sA- mina dupre fealiv $i dupre aseranare, si lemn reditoriu care face roadd, caruia sé rminja lui intr-insul, dupre neam, pre pémint, 14 Sivéeu Dumneziu ca iaste bine, Si s4 facu 15 saré si si ficu dimeneafi, zi e treia, Si zise Dumneziu: ,Faci-se luminitori fntra. u 12 ca si osebeasca intre mijlocal ziti gl intre Jocui nopiil si sé fie fa seamne gi in vremi siin zile si in ani Si sa fie spve Limninare intra intiritura ceriului, ca sé umineaze pre pamint." Si si fécu aga, $i facu Dumnezau cei doi lurninitor!: lurminitorul cel mare spre stapinirea zilit si lamindtoriul cel mie spre stapinirea noptii, si stealele. $i puse pre ciasii Dumnezdu intra intaritura eeriuld, oa si umineaze pre pémint i s8 staptneascd ili sinoptii $1 si osebeasca intre miflocal luminii si intee mijlocul intuneareculul, $i vizu Dumnezin cf iaste bine. i si feu sard st s4 Zicu dimeneafa, zia patra, Sizise Dumneziiu: .Sconfi apele tiritoare de suflete vii si zburBloare zburind asupra parintului spre intéritura eeriului*, Sisé faeu aga. Si facu Duroneziu chitosii cei mari si tot suet vitelor tiritoare eave au scos apele,cupa fea liurile lor, sf tot sburdtoriul ce aboard, dupa fealiu-s. $i vazu Dumnezi cum sint bune, Si le biagoslovi Dumneztu,zicind: , Creasteit si vi inmulft gi umplefi apele in mari, sf 2bu- Titoarele mulleasci-se asupra pamiptului” Si sa facu sara si s8 fécu dirmeneapé, zi a cin- cea, Si zise DurnnezAu: SA scoatA pimin- ‘ul suflet viu dupa fealiu-s, cu patru picionre si tiritoare si jiganii pamiatului, dupa fea- Tus", Si sd faeu age. Si fica Dumnezeu hierdle pimintului dupa fealiu-s, si dobitoace- Je dup& fealiul lor, $i toate tirfloarele pimintu- tui dupa fealiu-s, Si vizu Dumnenéu of sint pune, SiziseDumneziu: ,Si {acemom duc a chipn! Nostra si dupi asiiminare; si si sti pineasca pestilor mécii, $i pasarilor ceriului, si dokitoacelor, si tot pamintul, si tutucor tritoa- relor ce s& tiras¢ asupra pamintului*. Si fica Dumnesiu ore om, dupre chipul tui 16 wv 18 rt 20 2 22 25 26 27 28 29 2 Facerea Dumneziu (au facut pre.dinsul; barbat si 30 fimeaie ou [cut pre dinsti. $i blagoslovi Durnneziu pre dinsii,zicind: ,,Creastefi-va si ‘4 umulif si umplefi pamintul si domnif pre dinsul; si stapiniy pegtilor mArii, st pastrilot cerfului, i tuturor dobitoacetor, gt tot. pamin- tl, ¢i taturor tirftoarelor ce s& tirase asupra 31 pamintului*, Si zise Dumneciu: lata, am dat voao toata jarba samanétoare, siminta ce simanst care iaste asopra parnintulu, si tot Jemnul care are intr-insul roadi de siminja 32, sfmAndtoare: voao va fide mineare, Sila ‘wate hiardle parafntului, si la toate pasicile ceriului, $i la tot tisitoriul ce sa tiraste esupra pamintului, care are in sine suflet de viafa, $i toata iarba vearde, de mincat". Si sé ficu 33 aga. $5 vizu Dumnezit toate cite au fdeut, sf iat - bune foarte, $i sé fuicu sard si sa feu demineaja, zi a gasea, CAPIT 4 88 sévirsina ceriul si pimintul si Htoati podouba lor. $i sivirsi Dum- neziu a sasea zi faptele Lui care le-au facut; si odihn} Dumneziu a UA saptes zi de toate faptele Lui care au 3 facut. $$ blagosiovi Dumnezdu zine a sap tea gi o fini pre ea, pentru ca intr-insa inceta de toate faptele Lui care incepu Dumneziu a 4 face. Aceasta © carten facerii ceriului si a plimintului, cind s-au facut. fn eare zi au facut 8 Domnul Dumnezéu ceriul, si pimintul, Si toata verdesja cimpului, mai Snainte decit a risari pre pamint, $toati iarba cimpuli, mai inainte de a s& face: pentru cé n-au plouat Dumnezau pre pimint si om nu era a luera 6 pre dinsul. $i izvor iesiia den pamint de 7 adapa toald fala pamintului, $i zie Dum neziu pre om, facitta luind den pasnint, si sufla a fafa lui suflare de viata gi a8 facu oral 8 in suflet viu. Si résiei Dumneziu grédina {in Edem, eatra risérit, sl puse acolo pre om 9 precarele au zidit. $i rasadi iarag Dumne- ‘Zi den pamint fot Jemmul frumos la vedeare si bun In mincere, si lemnul viefii in mijlocual gzédinii, si emnul a sti conostinza binelut 10 sirdului, Siruinse den Fdem, ea si adape gridina, de acolo sd fmparte tn patruince~ 11 paturi, Numele unuia - Fison, acesta © ce Sncunjara tot pamintul lui Rvilat, si acolo iaste 12 aural. $i surul pémintului aceiuin taste bun: si acolo iaste rubinul si piatra cea 13 vearde, i numele al doilea ru - Gheon, cesta incungiura tot pamintul Ethiopiei. 14$i rial al treilea - Tigti, acesta ¢ ce mearge inainte fn presjma Asirilor. Si 15 riul al patrulea - Efrat. $i luo Dompul 16 Dumneziu pre omul pre carele Lau aidit gt use pre dinsul in grading ca sa olucreaze pre dinsa gi sd 0 plizeases. $I prune! Dornnul 17 ‘Dumnezau tui Adamzicind: ,Dentru tot leme nul ce Saste fn grédind, eu mineare sa minine), Jaré dentru lemnul a priceape binele si 18 aul s4 nu mineafi dente-insul; iar in ee 2 Veli minca dentrinsul, cu moarte vefi mur" Si_zise Dommul Dumneziu: ,Nu 19 Jaste bine a fi omul singur; sé-i facem lui aju- toriu catra dinsul*. $i mai zidi Dumneziu 20 farag den pamint toate hiardle cimpulti si toate pasarile ceriului; 51 le aduse pre eale Ja ‘Adam, ca 88 vazA ce le va numi pre dinsele: si tot ce au numit Adam, suflet vin, acesta ¢ numele Iui. Si numi Adam nume tuturor 21 dobitoacelor, si tuzuror pasarilor ceriului, gi 1 toate hiardte cimpului; tara hui Adam mu sé afla ajutoriu aseamenea cu dinsul. $i puse 22 Dorm: Dumnezati pre Adam somnu, si adormi; st luo © coast dentr-ale lui st plini trup pentru dinse, Si zidi Dumnezau 23 oasta ce-au iuat de la Adam muiare si oaduse pre dinsa catra Adam, $i cise Adar; 24 cesta acum inste os din onsele meale gi trup den trupul mieu! Aceasta si va chema muiare, pentru cd dentra bérbatul ei s-au luat: Pentru aceasta va lésa onmul pre tatd-sdu gi 25 pre mumé-sa si sé va lipi Kinga muiarea hui $i vor fi amindo! intr-un trup". Si era amin- 26 doi despuiati, 5i Adam si muiarea hii, 51 nu sd rusina, CAP I Jaré garpele era mai infelept decit 1 #q toate hiarile ceale de asupra pémin- talui, care le-an ficut Dumnendiu: si aise sarpele catré muiare: .Ce cd au zis Dumnezdu 58 nu mincafi den tot Jemnul gradinii®® Gi zise muiarea: ,Den 2 roade lemnulal gricinii vom minea; “Tari 3 den roada lemnului ce iaste in mijloeul grain au ris Dumneafu: ‘SA nu mineati dentr-insul, nici sé vi alingefi de dinsul, pentru ca si nu murifi". Si mise sarpele cétra mulare: ,Nu 4 vefi muri cu moarte! Pentru ca stie Dum- 5 ‘nezau cum, ia ¢# 2i veti minea dentr-tnsul, sé vor dexchide ochii vostri si veli fi ca niste dumnezei, conoscind raul si binele!" Si 6 vizu mularea cumu ¢ lemnu) bun ls mineare siccum e placut 4 vedea eu ochil si feumos laste a4 priceape si, lind den roada Wai, mincd, si deade ¢f barbatului ei cu dinsa si mincard. Si sa deschisera ochii aminu- 7 rota si cunoscuré cur despuiati era, i cusura france de amochin sig facura Facerea 2 8 lor incingeri imprejur $i auzird glasul Domnuut Dumnezéu, umblind in gradina Inde sard; sisé aseunsdr8 Adam ai mularea hui de fata Domnului Dumnezau in mijlocul rai 9 lui, Sichemé Dumneziu pre Adam si zise 10 lui: ,Adame, unde e5fi7" $i zise Lui: , Gla sul Téu am auzit, umblind pen grading, gi m-am spimnintat, c& despuiat sint, si m-am LL ascuns*. Si zise lui Dumneziu: ,Cine au pus cum esti despuiat? Fara numa’ den lem- ‘ul ce J-am poruncit fie de acela singur sa nu 32 minincl, de acela al mincat?” Si zise ‘Adam: ,Muiarea care ai dat cu mine, aceasta 13 mi-au dat den lemn, siam mincet". — Sizise Dumnezau muierii: ,Ce ai facut aceasta? Si ise mularea: ,Garpele m-au emagit, 5! am 14 mincat“, $i zise Domnul Dumneziu sarpe- luis .Cici ai fdeut aceasta, blestemat - tu den toate dobitoacele si den toate hiardle cite sint asupra pamintului! Pre pieptul tau gi cu pin- tecele si umbli, $i pamint sé mininei in toate rilele viefi tale! $i vrejba voiu pune intru mijlocul tau si fntra milloeul muleri, si intra mijlocal semenfiei tale si intru mijlocal semengiei ei, El va pazt fie capul si tu vei paizi hui cileiile", $i muierii. cise: Mulfind voit mulfi scitbele tale si suspinul tau; intru scirbe vei naste feclor, af intoarcerea ta - cftré birbatul tu, si el pe tine va stiptal*, 17 Tard lai Adam cise: Cici ai ascultat glasul muierii tale gi ai mincat den lernnul care f-am_ poruncit fie dentru acca namai si nu manfnci, dentru aceln ai mincat, blestermat pimintul intru Jucrurile tale! Intru seirbe vei minea pre dinsul, in toate zilele vie}ii tate; 18 Méracini si ciulini va rasazi fie, si vei minca, 19 iarba cimpului, fatrn sudoarea feefii tale vet minca piinea ta, pind te vel invitty mint, dentra carete te-ai lust; ef pimint 15 16 pentrucée 21 mumé tuturor villot. Si fie Domaul Dum- nezin lui Adam 3i muierii lui imbraeaminfi de 22 piale, sii imbraca pre dinsit, Si zise Dum- nezeu: glati, Adam s& fécu ea unu) dentru Noi, ea s3 priceapa binele st raul, $i acum si nu cindai va intinde mina sa si va lua den lemnui viefi, si va minca si va trai in 23 veaci". Sid stoase pre dinsul Dornul Dumneziu den grédina desfiticiunti, ca si 24 lucreaze pimnfntul dentra care s-au iat, $i scoase afard pre Adam, si-1 sélaslui pre dinsul In preajma gradinit desfataciunit; gi puse hieruvimi gi sabia cea de paré ce sa fntoaree, ca s& pizascd , calea lemaului viefi CAP IV Fy Adam cunoscu pre Eva, muiarea iui, 1 W ci zamislind nascu pre Cain. $i zise: SY Aconisiin om prin Dumnezdu!* [Si adaose a naste pre fratele lui, pre 2 Gil Avel. Si si fcu Avel pistorin de oi, ised Cain era lucrind pamintul. Sifu dupa 9 eva sile, aduse Cain dentru rosdele pémin- tuluijirtvalaDumneziu. Si Aveladusesiel 4 den ceaie dentin ndscute den cile iui si den grdsimele lor. $i privi Dumneziu preste Avel si preste darurile Ii, Tard preste Cain si 5 reste jirtvele lui n-au lust aminte. $i seiebi pre Cain foarte si au eézut cu fafa hii, Si 6 zise Domnul Dumnezau lai Cain: , Pentru cic te-ai scirbit sipentru ce cAmufajata? Denu 7 dirept vei aduee, iard pre dirept nu vei fimparti; gresit-ai, mileomeaste: catra tine intoarcerea lui i te vei stapini pre dinsul” Si tise Cain citra Avel, fratele lui: ,Sa iegim 8 Ia cimp*. $i fu dupa ce fara ef la cmp, gi si seul Cain esupra lui Avel, fratelui séu, si-] omori pre dinsul. Sizise Dommul Dumne- 9 zu catra Cain: ,Unde iaste Avel, iratete iu?” Si zise: Nu stiu, Au paznic fratelui mieu sint eu?" Si rise Domml: Ce ai facut? Glasul singelul fratelui tu strigh eétré Mine den Pamint. Si acum, blestemat — tu de pe 11 Pimint carele au ciseat gura lui 88 pri measca singele fratel:i tau den mina ta! (Cici luereni pamintul, si nu va mai adsoge a 12 da fie putearea lui. Suspinind gi tremurind vei fi asupra pimintului*, i zise Cain oitr’ 13 Domnul Dumneziui .Mai mare iaste vina mea decit a mi se ierta mie. De ma vei scoate astazi de pre faja pamintului, $i de catré fata Ta ma voiu ascunde $i voiu fi susp ‘nind si tremurind asupra pamintului; si va 6 tot cine ma va afla, ma va omori", Si zise tui Domnul Dumneziu: ,.Nu aga, tot cela ce va ‘omori pre Cain, sapte izbindiri va dezlega". $i pose Domnul Dumnezéu semnu Inj Cain, ca s& mul omoard pre dinsul tot cine va afla pre dinsul. Si ies! Cain de a fafa lui Dumnezau 16 si lieui In pamfntul lui Neid, in preajrma Ede- mului. Si cunoseu Cain pre fimeaia lui, si 17 zamislind nascu pre Enok. $i era zidind cetate, $i num cetatea pre numele fitului lui, Enoh. — $i.sé néscu hui Enoh, Gaidad: 3i Gat- dad niscu pre Malelell; gi Maiele niscu pre Mathusela; si Mathusala ndsou pre Lameh. Sieg luo Lameh doso muieri: numele unite, 19 Ada, si numele ai doilea, Sela, $i niseu 20 ‘Ada pre lov; acesta era piinte celora ce licuia in colle celor hrénitori de dobitoc. $i m= 21 mele fratelui Ini, Tuval: acesta era care au 10 14 15 18 2 4 Facerea 22 avdtat canonul gi copuzul. fara Sela nascu si en pre Thovel, si era batatoriu de ciocane. four de arama si de fier, $i sora lui Thovel, 23 Noema. $i zise Lame mauierilor lui: ,Ada si Sela, ascullafi glasul mieu! Muierile lui Lameb, bagafi in urechi cuvintele meele! Pentra ¢# barbat. am ucis iatru rand mie, si 24 tinirel intra struncinare mie, Pentru cd dentru Cain de gapte ori s-au febindil, ard iru Lameh - de saptezeci si sapte, Si ‘cunoseu Adam pre Eva, fammeaia lui §5 zdmis~ lind nascu fiu, si numi aumele lu Sith, ricind: »Radicatu-mi-a: Dumneziu saminfé atte, 26 pentru Avelearelel-auomoritCain“. Silui ‘Sith si niseu fiu sii puse numele lui Enos; acesta nadejdui a chema numele Dommulai Dumnezéu. 25, cary ‘evasta inste eartea faceril oamenilor. Intru care 2i au facut Dumneziu pre re dinsti gi puse mumeie iui Adam, intru care 3 aiauficut predingil. Sitesi Adam 200 3130 de ani, sinascu dupre chipul lui si dupre obra- 4 aul lui, $i puse numele iui Sith. Si sa facura alle tui Adam, care au trait dupe ce au néscut Bre acest Sith, oni 700, si nascu fil si S feate, i si facuri toate silele Tui Adam. 6 carele au trait ani 90051 30, si sumuri, $i aa trait Sith ani 200 51 9, si nascu pre 7 Enos. $i trai Sita.dupre ce au néscut pre Enos,ani 7 sute gi 7, si au naseut feciori gi 8 feate, $i sa Ricura toate zilele Iui Sith ani 9 900 5:22, si aumusit, Si trai Enos ani 290, 10 gindscu pre Cainan, $i trai Enos,dupre e& ‘au nascut pre Cainan,ani 700 $i 15, si au ns- cut fi gi feate. Si si fécurd toate ailele lui Enos an! 900 gi 5, si au murit, $i au trait Cainan ani 100 si 70, si au nascut pre Male~ lil, $i trai Cainandupre ce ftcu pre acest Maleleil, ani 700 si 40, si au néscut fii si feate. Si sA facuré toate zilele fuk Catnan ‘ani 800 si 10, siau murit, Si au tedit Male- leil ani 160 si 5, si nascu pre Iared. Si au trait Maleleil, dupa ce au nascut pre acest Taredyani 700 530, siau facut fisifeate. $i sa facura toate zilele lui Male‘eil ani B20 $i 5. $: au muri, Si trai Jared ani 160 si 2, si au nascut pre Enoch, $i au trait lared,dupa ee ‘ay nascut pre acest Enohaani 800, si au nascut Rigifeate. $i sd facura toate ailele hui lared ani 96012, siaumurit, Si autrait Enoh ani 460 si 5, si ndscu pre Mathusalz. $i bine- uw 2 1B a4 a 16 W 18 19 20 a 22 ie 1698 placu Engh Ini Dumnezau; dupre ce-s nasce Jui pre Mathusala, trii 200 de ani, si fticu fi si feate. Si sa facurd toate zilele lui Enob ani 365, 1 bineplacu Bnoh lui Damneziu; si nu sa alla, pentru c au mutat pre dinsul Duraneziu, §i trai Mathusala ani 187, si niscu pre Lameh, $i tri Mathusala, dupd compu naseut pre Lameh, ani 782, gi fécu Al gi feate. Si sA fcura toate zilele Mathusalii care au trait ani 969, si au murit. Si trai Lameh ant 188, si néseu fiu, Si puse numele lui Noe, zicind: ,Acesta va odihni are nol de feptele noastre si dentra scitbele mini- lor noastre, si de pémintul care au blestemat Domnul Dumnezdu", i trai Lameh, dup ce-g nascu lui pre Noe, ani 505, si ndscu ft $1 feate. $i sa facaré toate zilele lui Lameh ani 753, si muri $i era Noe de 500 de ani, si nascu pre Sim, pre Ham, pre lafeth. 23 24 26 oa 28 29 30 aL 32 cap vr i fu deaca incepuré oamenii asi face 1 fmmulti asupra pamintului, si feate ti sa facura lor. Vazind fii Ini Dumnes 2 Hl zau featele oamenilor c@ sint fru- ‘moase, luaré-s lor fémei dentru toate cite au ales, Si ise Domnul Dumnesiu: 3 $4 nu rémije Duhul Mieu intru oamenii aces tea, pentru ca sint ei trupuri, gi sa le fie zilele for 120de ani“. Si uriagiiera pre pimintin 4 ailele acealea si,dup’ aceces, deaca intra inléuntru fii ui Dumneziu cétra featele coamenilor ile nagtea lor, aceia era uriasii cei den veaci, oamenii cei numif. $i vazind 5 Doranul Dumnezau c& sau intuljit réutaile oamenilor pre pamint si flestecarele cugeta intrw inima lui cu nevoinja spre rautati in toate ailele, $i SA mibni Dumneziu cici 6 facu pre om pre paint gi cugeté. $i aise 7 Dummnezdu: ,Stinge-voiu pre om care Iam facut de pre fata pimintului, den om pind in dobitoc, si den tittoare pind in pasaiile ceriu- |i, penten ea Meamn eal céci iam facut pre et". Tard Noe au aflat har inaintes Domau= 8 tui Dumneziu. Siaceastea sint nagterile lui 9 Noe, Noe, om dirept, desévirsit fiind intra semenfia Iai, binepkice lui Dumneziu Noe, Sinisca Noe tre! feciori: pre Sim, pre Ham, pre Tafeth. Si sa stricd pamintal fnaintea lui Dumnezéu 3f si umplu pamintul de strimbatate, $i vizu Dornul Dumnezéu pamintul, 9 era strieat, pentru ch au stricat tot trupul calea Iui pre pimint, Si zise Domnul Dumneziu iui Noe: ,.Veeamea a tot emul vine ingintea Mes, pentracé s-auimplut piimfntul de steimoatatea Jor; gi iat, Eu voiu strica pre dinsil si pamintul. FA daré jie 10 uw 2 13 4 Facerea 5 sicriiu de leamne in patru muchi; si cuiuburt vei face in sicriiu, si-| vei zmoli gi pe den- 16 launtrn sipedenafaré.cuzmosla, Siaga vei ace sicriiul: de 300 de cofi lengimea sictiiuliat si de 50 de cof Intul gi de 30 de cofi nalzul 16 Mi, Adunindwl vei face sicritul, gi de~ asupra de un cot si-l isprivesti; af usa sicrifu- Tuio vei face den coaste; cu edunara dedesupt, ‘eu €oao rinduri de poduvi si eu ‘rei rindurt il vei face pre dinsul. $i Euialé ca adue poto- pul, apa asupra pamintulsi, ca 38 strice tot trupul intra care iaste duh de viafa supt ceriu; Sitoale cite vor fi pre pamint vor muri. $i voin pune fagiduinfa Mea ctr tine si vei Sintra in sicriiu tu i feciorii tai, si fameaia ta 54 fémeile feciorilor ‘Ai, cu tine, S# den toate cobitoacele si den toate tiritoarele si den toate fiavale si den tot trupul, cite doao, cite dono, cen toate s4 bagi in chivot, pentru si Je bra- esti co tine; parte barbateascé gi parte Himolased 4 fie, Den ioute pasétile, dupa ealiu-s, gi den toate dobitoacele, dupa fea- Tiv-g, den toate tirftoarele ce sf Uirdse pre pirnint, dupa fealiul lor, cite éoao, cite deao, den toate vor intra inlauntru cditra tine, si si Jhrdneaseé eu tine, parte barbateasca si parte fameiasea. Si tu vei lua fie den toate buca— tele care vor fide mincare sie vel aduna catré fine si vor fi fie si lor de mincat". Si fécu. Noe toate cite au poruneit iui Demnul Dum= nezau, aga au facut, 7 18 to 20 at 22 cap vit wy i zise Domnul Dumnezau cétra No: vlntra tu $i toata casa ta in chivot, pentru of pre tine te-am vizut divept inaintce Mea inteu neamul acesia, EEAd 5; den dobitoacele ceale curate adu inlauntru ctra tine, cite sapte, cite sapte, parte barbatessca gi parte fameiasea, iara den dobitoacele ceale ce nu-s curate, cite doao, 3 cite dozo, barbat gi femesie, $i den pasa rile ceriului ceale curate, cite gapte, cite gapte, parte birbateasca si parte fameiasea; si den toate pasirile ceale accurate, cite doso, cite douo, parte barbateascé # parte férmeiasca, ca 38 hrineasca siminfa peste tot pimintul, 4 Pentru cA inca peste gape zile Eu voiuaduce ploaie pre pimfint 40 de zile si 40 de nopti si voiu stinge toalé ridicarea care am facut 5 dupre Zefa a tot pamintul. $i facu Noe toate cite-4 porunci Ii Domne Dumneziu. 6 Iara Noe era de ani 6 sute, s\ patopul apei si fi~ 7 eea pre pimint. Si intra inkdunteu Noe, si fii ui, si fimesia lui, 9 fdmeile flor i ca dinsul in 8 chivot, pentru apa potopului, Siden pasariie ceale curate si den pasérile ceale necurate si den dobitoacele ceale curate si den dobitoa- cele ceale necurate si den hiard gi den toate tiritosrele ceale de pre pimint, Cite doso, cite dono, intrara citra Noe in chivot, parte bbirbileascd si fameiased, dupa cum iau poruncit lui Dumnezi. $i fu dupa ceale 7 Zile, si apa potopulud sf facu asupra pamin- ‘tulu. Intra ani 6 sute sf 1 in viata Tui Noe, Sintr-a dono lund, {9 27 ale lunti,inir-aceasté zi si desfécura toate iavostéle faré-fundulai st jeblaburile cerivlui s-au deschis, Si fa ploaie pre pimiat 40 de aile si 40 de opti, intr-aceasta zi intra Noe, Sim, Ham, Tafet, fli iui Noe, si fameaia Ini Noe st cfte- treale tamelle ‘flor tui cu dinsul tm chivot. $i toate biarale, dupa fealiu-s, si toate dobitoace, dupa fealiuss, si tot tritorint ce sA misca pre pamint, dupa fealiueg, $i toat pasirea, dupa fealiu-s, Intrard eétré Noein chivot, cite dozo, cite doso, parte harbiteascl si fameiased, dentru tot trupul in earele iaste duh de viald. | Si ceale ee intra inldunteu, parte birbateascé ¢i fimeiasea den tot trupul intrara, dupa eum porunct Durmnezau lui Noe. 51 inchise Domnul Dumnezau ehivotul dena~ fare lui, Sisi facu potopul patruzedi de aile ai patruzect de nopti pre pamint gi si preain- maulfi apa gi rédica chivotul sie] indlfé de pre pamint. i sa intariia apa gi s8 inmulila foarte pre pémint, $i plutia chivotul deasupra pei. Jaré apa sa int&riin foarte-foarte pre pamint, si acoperi tofi muntii cai nelti, care era supt ceriu, De eincisprazeace cofi si inalfé apa in sus gi acoperi tofi munffi cei nalti, $i muri tot trupul ce s@ migea pre pémint, al pasicilor si al dobitoacelor, sf al hiardlor, si tot Utitoriul ce s& misca pre parmint, Si tol omul, si toate cite au suflare de viajé, si tot carele era pre useat au wurit, $i sé stinse toatA rédicarea carea cra asupra feafii a tot pimintul, den om pind in dobitos, si tritoarele, si pasarile ceriului de pre pamint sé stinserd. Si rdmase singuz Noe siceice era cuninsul in chivot. Si sa inalfa apa de pre pémint 150 de zile, CAP VIL §-§ aduse Dumneziiu aminte de Noe, si [de] toate hiardle, si de toate dobi- toacele, side toate pasirile si de toate jigdnile tirftoare eite era eu dingul ia chivot; si aduse Dumnezau vint pre arsintglinceta apa. $id descoperira irvoa~ vale celui fari-fund ¢! Jghiabusile eeriului, si si ‘opriplosia den ceriu. Sisk zbea aps, mergind pre pimint si zbea, si ad fmmpujina apa dupa a 12 18 4 5 18 cy 18 19 21 2 23 on 4 5 rT} u wa 1a 4 15 18 av 18 a 20 2a 2 6 Facerea osuta $150 de zile, Si sizu chivotul in luna a gaptea, In 27 de aile ale lunit, pre noun lal ‘Ararat. Tard apa mergind si imputina, pits Ja @ zeacea lund. Lard la a unsprazeacelea Tuna, in ziua dentiiu a luni, s8 ivira capetele munfilor. $i fu dupa 40 de zile, degchise Noe fereastra chivotulul carea 0 au feu $1 trimise corbul, 8& vazd doar au incetat apa; si iesind afara, nu s-au mai intorsu, pind a sé usca apa de pre pamint Si trimise porumbul dupa dinstl, Si vara doara au incetat apa de pre pémint $i neaflind porumbul odhné plefoarelor Ii, S-au intorsu la dinsul la chivot, pentra ca apa era preste toald faja a tot pamintul. $i intin- zindu-gi mina, luo pre dinsul si-l béga in chi- Vot. Si ingiduind ines sapte zile, iardg t+ mise afaré pre porumb den chivot. Si si infoarse porumbul la dinsul de edtrd sara. 5! avea frunzi de mastin stilpare in gura lai. Si eunoscu Noe cd au incetat apa de pre pamnint. $i mal asteptind si alte gapte zile, iar’g au trimis porumbul. $i nu mai adaose a sé intoarce cétré dinsul ‘ary. Si fa dup 6 sute si | deanf intru viala lui Noe, luna den= tu, intru una a luni tipsi ape de pre pamint, Si descoperi Noe acoperemintul chivotulti care au facut $i vazu cum au lipsit ape de pre fata pérrintului. Sf intru a dono lund, in doaozeci si saple ale lunii, s-au useat parain- ful, Si zise Domnul Durnneziu catra Noe icind: lest den chivot tu, si fmeaia ta, si feciorii tai, si fameile feciorilor 18; cu fine! $i tot trupul, den pasiri pins in dobi- tonce, si tot tiritoriul ce sf tiragle pre pamint, seoate afari cx tne: si vi creasteti si va inmulfifi pre paint”. $i iesi Noe, si muiae rea Lui, $i feciorii Ini, $i muierile feciorilor lui, cudinsul. Si toate hiardle, si toate dobitoa- cele, si tot tirttorinl, si toaté pasdrea ce sé mise’ pre paint, dupa fealiul lor, au iesit denchivet. $izidi Noe jirtavnic lui Dumne- ‘zau giluo den toate dobitoacele ceale curate $5 den toate pasérile ceale cutate si aduse pentru arderea-de-tot pre jirtavnie. $i mirosi Domnul mirosire bine mirositoare si zise Domnul Dumnezau: ,,Cugetindy-Ma, ou ‘voiu mai adsoge de acum a biestemaa pamintul pentru faptele oamenilor, pentra ch zace eugetul omulsi pre ceate reale den tinereate: deci nu voiu mai adaoge a omar! tot trupul viu, dupa cum am ficut. Toate 2i- Tele pamintului, saminfa si sear cere, fig si zaduh, vara $i primivard, ziua $i noaptea, nu vor mal incetal" caPrix i blagoslovi Duronerau: pre Noe gl pre 1 feciorii lui sile zise lor: ,Creagteti-va B si v4 rmulffi st mplefi pant sis Hf vtniti pre dinsul! Sifricavoastra si 2 cuirernurul va fi pe toate fiarale pa mintuiui, si pre toate pasdrile ceriulai, toate die si mised pre pamint, si tofi pest mariisuptminile voestreamdat. Sitottiri- 3 toriul carele iaste via,voao s& va fie de main- care ea tufele ierbii le-am dai voao toate, Fara nuraai carne intra singele sufletului si 4 Au mincati. Pentru cé si singele vostre, ¢ 5 sufletelor voastre, den mina a toate jiganitle ‘volu ceare pre dinsul, si dentru mina omului frotelui volu ceare aceasta: Cela ce varsa 6 singele omului, pentra singele li si va varsa, pentru ci, intra chipul Lui, Dumnezau au facut pre om. Tara voi ereasteti gi vA maul 7 tii si implesi pémintul si vA molfiti pre pimint! $i zise Dumneziu lui Noe si fe- 8 Ciorilor lui gieind; $i iat, Bu ridic faga- 9 duinje Mea vozo, si semenfiei voastre dupa voi, $i a tot sufletul viu impreuna eu vol, den pasari si den dobitosce, si den toate jigé- niile pamintului cite sint eu vol, den toate care auiesitden chivol. Si voiu pune fagiduinja Mea cdtrd voi si nu va mai muri tof trupul de apa potopului sinu va mai fide acum potop de apé, ca si strice tot pémintul’. Si zise Dumnérau citré Noe: ,Acesta e seman faga~ duingii earele Eu dau intre Mine si intcu voi, si inteu wot sufletul vit, dite sint cu voi intra semenfiei veacinice: Arcul Miew il puia inteu nor, si va fi intre sermaul fogaduir fit inteu mijloeui Mieu sia pamintufu, Siva & ¢ind volu noora noor pre pimint, 58 va ivi arcul in nor, Si-M voiu aduce aminte de fagaduinja Mea care iaste intru mijlocul Miew sial vostru, siintru mnijlocul a tot sufietul via, intra tot trupul, mu va mai fi apa spre potop, casi stingt tottrupul, Sivafiarcu Miewin ‘noor si-l voiu vedea pre dinsul, ca sé pome- ‘nese fagdduinla veacinica intre Mine $i intre pamint si intru mijlocul sufletulci vim earele faste intra tot trapul pre pamint". $$ zise ‘Dumneziu !ui Noe: ,,Acesta ¢ semnul fagi- ulnpif care am toemit intra Mine si inteu tot trupul carele isste pre pimint*. Si era feciorii Iwi Noe ce-au iesit den ehivet: Simm, Ham, lafetin. Ham era tetA lui Hanaan. Acesti frei sint feciorii Ini Noe, Dentru acestea 19 s-au rischirat preste tot pimintul. $i 20 incepu Noe, om lucrateriu pamintulut, si risidi vie. $i bau den vin gi scau 21 imbatat si s-au despuiat intru casa lui. $1 22 12 a ce 15 16 " 8 Facerea 7 ‘viru Ham, tat lui Hanaan, despuiarea tatini- 23 si, afora gi, luind Sim si lafeth haina, pusart pre amindvao umerile lor $i $4 duséra cu dosul fnainte si acoperiré despuiarea tétini-siu, ¢i feajele lor céutindu indarat, si despuiarea ‘atulus jor n-au vazut, Sf sit treavi Noe den ‘vin gi cunoseu cites facu lui feciorul lui cel mai tinar si ise: ,Blestemat Ham feciorut, sluga va fi frafilor lui. Si zise: ,Blagostovit Domnul Dumnezaul lui Sim, 31 va fi Hanaan slug fui. Largeascé Dumnezau lut fafeth, si lacuiase’ intra lécasurile lui Sim st sd s& fack Hanaan slugé lui". Si tréi Noe €upa potop ani 300 gi50. Sis& facura toate zilele Tsi Noe 9 sute gi 50 de ani gi muri, a 26 26 27 28 CAP X i aceastea-s nasterile flor ul Noet J] Sire, Ham, Tafeth; si sa nascurd lor §Y feciori dupa potop. Feciorii_ tui @ Ay lafeth: Gamer, si Magog, si Madi, si 2M tonan, 5: Fiisa, $i Thovel, si Mesoh, $1 9 Phiras. Si feciorii tui Gamer: Ashanaz, si 4 Rifath, of Thorgama, Si feciorii lui Jonan: 5 Blisa si Tharsis, chiteant, rodeanii, Dentru ‘acestea s-au impéifil astroave limbilor intra pamintul lor, fiestecarele dupa limba, intra 6 neamurilé lor $1 intra limbile lor. $i fecio~ nil tui Ham; Hus gi Mesrain, Fd §i 7 Hanaan. Si feclorii lui Hus: Sava st Evilasi Savatha, si Regma,si Savathacay si feciorit Iai 8 Regma: Sava si Daudam. Tara Bus sui nis cut pe Nevrod, acesta au inceput & urias pre 9 pamint. Acesta era uriag vindtor‘u fnaintes ‘Domnulus Dumnezau, pentru aceaes zic: cum 10 Nevrod ~ uriag insintes Domnului. $i fi ‘Imeepatura piminiului impardfiei luisVavilo~ nul, $i Ore, gi Arhad, si Halant, Intra pamin~ tul Sensar. Den pamintul accla au iesit Asur si au zidit Ninevia, $i Roovoth ceta- tea, $5 Halah, si Desi, antes mlocul Nineviei si fntre Helab; aceasta iste cetatea cea mare. Si Mesrain au néscut pre Ludiira, si pre Nefthalim. si pre Enemeteim, si pre Laviim, $i pre Patrosoniim, si pre Hazmo- nim, de unde au iesit Filistiim, si pre Geftho- nim. [ar Hanain au nascut pre Sidonul, inti ndscut, si pre Heteon, $i pre levu- seon, $1 pre Amoreon, 5i pre Ghergheseal, 1 pre Eveon, si pre Arucheon, si pre Ase~ neon, $i pre Aradion, si pre Samareon, si pre Amathi. $i dupa aceasta s-au ragchirat nearmurile hananeilor. $i sf fcura hote- rile hananeilor de Ja Sidon pind a veni la Gherora, si la Gazan, pind a veni pina la Sodom sila Gomor, Adama 31 Sevoim, pin 20 1a Dasa. Acegtea sint feciorii lui Ham. u 2 13 4 18 18 vw 18 19 $i iegind, spuse celor doi fraji a lui . intru neamurile lor, dupa limbile lor, intru Hirile lor, si fntru limbile lor. Gi lui Sim sa naseu gi lui, tata tuturor feciortior hui Ever, fratete lui Tafeth celui mai mare. Fecioriilui Sim: Elam, i Asur, si Arfaxady, gi Ludu, si ‘Aram, siCainan, §! fecloriilui Aram: Os, $i Ul, si Gatther, si Mosh. Si Arfaxadu au nascut pre Cainan, si Cainan au néscut pre Sala, si Sala au ndscut pre Ever. Silui Ever sa nascuré doi feciori, numele unuia ~ Falec, pentru c& intru zilele lui s-au impaclit pain tul, si numele fratelui siu—Tectaan, $i lee~ tan au niscut pre Elmodad, si pre Saleth, si pre Sarmoth, gi pre lerah, Si Odora, gi Evil, gi Decla, $i Avimell, si Sovev, Si Ufir, si Evila, $3 lovav; tofi acestea ~ feciorit luilectan, $i sit flicu lacagut lor de la Masi, pind a veri la Safira, muntele rasd- rituhui, Acegten aint feciorii lui Sim intra neamutile lor, dupa limabile lor, intra locurile lor, si intru limbile lor. Aceastea sint nea- murile feciorilor lui Noe, dupa nasterile lor, dupa limbile lor; dentra ecestea s-au rigchi- rat ostroavele Imbilor pre pimint dupa potopy, cap x1 i era tot pamintul un rost gi un glas la tofi, $i fa dupa ce au purces el dela rasarit, aflara cimpu in Toca! fui J] Senaar si lacuir acolo. $i zise om Ad citra vecinul su: ,Veniti sa facem cérimizi si sd le ardem in foc". $i Ie fu lor cécimida in loc de piatra, 51 varul le era, Iutul. Gi aiserd: ,Venii sa ne zidin nozo cetate gi turnu caruie viriul va fi pina in ceriy, si vom face noao nume mai nainte decit ne vom rasipi pre fata @ tot pamintul”. Si pogori Domnul a vedea celates si turnul carele Lau zidit fil camenilor. §i tise Domnul: ,Jat4, un nearn si ur rost twuarora, 3 aceasta au Inceput a face. Acum nu va lipsi dentru dingil toate cite vor apucn a face. Veniti si pogorind, si turburiim acolo limbile lor, gentru ca sa nu aura flestecarele giasul aproapelui situ’, Si-i risipi pre din- $11 Domanul de acolo preste fata a tot pamintal, $i potoliri a face eetatea gi turmul. Pentru aceaea s-au cheat numele e} Turburare, ‘pentru e& acolo au turburat Dornnul rosturile a lot pamintul $i de acolo au résipit pre dinsi Dornul preste faja a tot pimintul Si aveastea-s nasterile lui Sim; si era Sim de ani 100 cind au nascut pre Arfaxed, al doilen an dupé potop. $1 trai Sim,dupa ce au ndseut pre Arfaxad,ani 300 gi 30 3i 5, si nlseu fi si feate,simuri, SilrdiArfuxad 130 si5deani,s1 nniseu pee Cainan. $i trai Avfaxad, dupa ce 21 24 25 26 27 28 29 31 32. oy 12Z 3 “ 16 vy 38 2 a1 22 23 24 25 26 2 28 28 30 31 32 8 Facerea piiscu lui pre Cainan, ani 390, si ficu fi si feaie, si muri, $) tral Cainan ani 130 si néscu pre Sala. $itrai Cainan, dupa ce au nAscut pre Sala, ani 300 si 30, si facu fii si feate, $i muri. $i trai Sala ani 180 gi ndscu pre Ever. Si trai Sala, dupa ce nascu pre Ever, ani 330, si nascu fii §i feate, si muri. i tra Ever ani 130 sid sinascupre Falec. Sitrai Ever, dupli ce ndscu pre Falec, ani 370, $i feu fii gi feate, si muri, $i trai Falee ani 180 5. ndscu pre Ragav. Si trdi alec, dupa ce isa nnasculul Ragav, ani 208, si naseu fi si feate, 51 muri. Sitrai Ragav ani 13052 sinascu pre Seruh. ‘$i iri Ragav, dupa ce nésea pre Seruh, ani 207, si naseu fi si feate, 3i muri, $i tri Seruh ani 130 gi nscu pre Nehor. $i trai Serub, dupa ce niscu pre Nehor, ani 200, si nascu fii si feate, pf muri,” $i trai Nahor ani 79 si ndsca pre Thara. $i tréi Nahor, dupa ce néscu pre Thara, ani 120 si 8, si ndscu fii si feate, si mori, $i trai Thara ani 70, si nasca pre Avram si pre Nehor si pre Aran. Si aceas- tea sint nasterile lui Thara: Thara au nascut pre Avram gi pre Nahor si pre Aran, si Aran niscu pre Lot.) muri Aran inaintea lui Thera, tetal lui, intru pairnintul carele au nds- cut, im jara haldellor, Si ward Avram si Nehor lor muiert: numéle muierii lui Avram ~ Sara, si numele muierii Iui Nahor ~ Melha, feta lui Arran, tatal lui Melha si tatal lui esha. $i era Sara stearp si mu ficea feciori, Si luo Thera pre Avram, fecioral lui, sl pre Lot, feciorul lui Arran, fecioral feciorulai sau, si pre Sara, noru-sa, muiarea lui Avram, feciorul lui, si-i scoase pre dinsii den fara haldeilor ca s mearga im fara hana~ neilor, si veni pind Ia Haran si licai acolo, $i sa {acura toate zile[le] lui Tharra {tn Hacran ani 206, si au murit Thara in Haran. car xin i ise Domnul lui Avram: ,Jesi den. casa tatine-tdu sis mergi la pamintal cerele-} voin ardta fie, $i te voiu face pre tine intru limbi mare si te volu blagoslovi si-{ voiu mari numele gi vel f. blagoslovit. $i voix blagoslovi pre ceia ce te vor blagoslovi, si pre ceia ce te vor bles- tema ii voiu blestema, si sa vor blagoslovi intra tine toate neamurile pamintului", $f sa dase Avram, dupa cum iau grdit lui Dum- nezau, $i si ducea cu dinsul Lot; gi era Avram de ani 75 cind au iegit dela Haran, $i luo ‘Avram pre Sara, fameaia lui, si pre Lot, feciorul tratelui lui, si toate uncaltele lui ite au egonisit, si tot sufletul care au agonesit, den Haran, si au iesit ca sé meargi la pimintul Hanaan, Gi intrard la 6 pimnfntal Hanan si umbla Avram in jungul ui, pina Ia locul Sihem, la stejariul cel nalt. Tard hananeii atuncea Wicuia pémintul. $i 7 ‘Sa ivi Domnul lui Avram si zise lui: ,Semen- fiei tale voiu da pamintul acesta". $i zidi acolo Avram Jictivnie Domnului Caruia S-au ivit lui, $i s4 muta de acolo la munte, spre ri 8 siritul lui Vethil, 5 tntinse acolo cortul lui, a Vethil, despre mare, despre rasénit, gi zidi acolo jirtavnic Domnuhsi, #1 numi pre nurele Domnuleé Care jS-au aritat lui, Sisé ridied 9 Avram si,mergind, birt in pustiu. Sisk facu foamete pre pamint, si si pogort Avram Ja Eyhipet ca si licuiasca acolo, pentru ci s-auintarit foametea pre pémint. Sifcind S& apropla Avram a intra la Rghipet, 2ise Avram eétrd Sara, ffmesia Tul: ,Cunose eu ‘cum fimeaie frumoasi esti Ia obraz tu. Fi-va dari, deaca te vor vedea eghiptineanii, vor ‘ice cum: “Mulare iaste Jui aceasta’, $ima vor ‘omari, $1 pre fine te vor crufa. Zi dara ea: ‘Sint sor lu?’, pentru ca sé mi ad facé mie bine pentru tne, si va trai sufletul micu pentru Gre". $i fi cind intra Avram la Eghipet, ‘vizind eghiptineanii muiarea lui c4 era fru- measifoarte, $i ovézura boiariilui Faraon 15 si 0 laudard pre ea cated Faraon glo adkisera pre dinsa lui Faraon. $i tuf Avram féeu-i bine pentru dinsa, si Zari tul ol, st vifel, si mmagari, si slugi, si slujnice, si miscoi, si camile. $i cert Dumnezau pre Parzon eu certéri mari 31 reale, si casa lui, pentru Sara, fameaia lui Avram. $i chemind Faraan pe Avram, zise: ,Ce ai facut aceasta mie, efi na mi-ai spus ci mulare iaste fie? Pentru cdci ai zis ca "Sor mie inste'”, si am luat pre ea mie Fameaie. $i acum, iata fameaia ta insintes ta. Si luindu-o, du-tel $i porunei Faraon oamenilor pentru Avram ca sé petrencd pre insu si pre fameaia ll sl toate ete era la din sul, 64 Lot ox dinsul a 12 3 u 16 Ww 18 19 20 CaP xin 4s sui Avram de la Eghipet, el gi 1 tameaia lui i toate ale Tui, Ia pustie, By NG] Si Avram era bogaé foarte cu dobitoe 2 BH sicu argint. $i mearse denestroo 3 EBa7 aw venit.la pustie, pina la Vethil, pind Ja Jocul unde era cortul lui mai nainte, intrit milocu’ lui Vethil si intra mijlocul lui Anghe, La Joculjirtivnieului ce-au facut acolo cortal. 4 Si chernd acolo Avram pre numele Dommului, $i la Lot, carele mergea impreuna cu Avram, 5. era of, boi, sl dobitoace, Si nu-iinetpen 6 pre dingii pémintul a laeui intr-un loc Facerea 9 T pentru of era avuturile Jor multe Si nui incipea pre dingii pamintul a lacai impreuna. 8 Si s8 facu stad intre pastorii dobiloacetor fui Avcam si intre pastorii dobitoacelor Iui Lot. Iara haraneii si ferezeii atuncea lécula @ pimintel, $i zise Avram tui Lot: Nu fie vrajba intru mijlocul mieu si a) tu, 3i intre pastorii mici si intre pastorii tai, ci oament 10 frafi sinter noi. Iata, nu iaste tot pamintal inaintea ta? Ostheagte-te de mine, de vel tuin stinga, eu in dereapta, de tu in eireapta, eu in 11 sting". Si radicindu Lot ochit lui, vizu tot imprejurul farai Tordanului, pentru ca toata era adapets, pina a mz surpa Duranezeu Sodomul si Gomorul, ca geadina 202 Durne- au, ca pamintul Eghipetulul, pina a veri Ja 12 Zogora, Sieg alease lui Lot tot émprejurul Tordanului, si $4 radica Lot de la résdit $5 5 13 osebiri cines de fratele séu. Lara Avram Jeui in pamfntul loi Hanan, taré Lot lacui in cetate prejur [fri si-8 puse cortul la 14 Sodom. Lara oamenii cei dela Sodom, ral si 1B paicatos! inaintea lui Dumnezdu foarte. — $i Dumnezeu zise hui Avram, dupa ce sau des parfit Lot de catra dinsul: ,Priveagte cu ochii {i gi vezi den locul carele est! tu acum catra amiazanoapte 31 catra amiazézi, 9i oitra rast 16 rit gh cAté mare, Ca Lot pamintul carete vezi tu, fie fiel voin da 51 seraintiei tale pina in 17 veacu. $i-} voiu face siminja ta ca nasipul pamintului. De poate nestine numaranasipul pimintului, si siminfa ta se va numéra, 18 Sculindu-te, umiblé paminta! si in lungul lui $i in lat, c& fie 2 vowu da pre el, si semintiel tale, 19 in veat". $i rédicindu-s cortul Avram, au mersu de au lacuit prejur stejariul de la Maravei, carele era la Hevrom, si zidi acolo jirtavnic Domnnlui CAP XIV ard fu intra imparafia lui Amarfal, imparatul Senaer, si Arioh, impara- tul Bllasar, gi Hodologomor, itpsra- tul Elamului, 93 Thargar, Imparotul Uimbllor, Ficura razbotu cu Vala, Smparatul Sodornalui, #1 cu Varsa, imparatul Gomorului, si cu Senar, imparatul Adame, si cu Semovor, imparatul lui Sevoim, si impsira- 3 tul Valac, aceasta laste Sigor. Acestea loti sau adunat Ja Valea ceaea a Siri, aceasta 4 jaste Marea Sarilor. Ani 22 stujiia lub Hodologomor, si in @ 13 ani s-au seme 5 Tard al 14 ani, veni Hodologomor $i impa- rafii_ceia ce era cu el gi téiard pre uriasii cei de la Astaroth si Carnain, si limbi tari Imprewna cu dingil, §1 pre somel, pre cei 6 den cetatea Saviel, Si pre horeii cei den munjii Seir, pind la Teremintho ai Faranii, care iasle Jo pustic. $i intorcindwse, 7 veniré la Izvorul Judecapii, acesta iaste Cadis, i tiara pre tofi boiarii lai Amalic, si pre amo rei, pre ceia ce ldeuiala Asason Thamar. Si 8 iegi imparatul Sodomului si imparatal Gomo- rrului si impacatul fui Adama gi impavattl hii Sevoim gi imparatul lui Valac, acesta iaste ‘Sigor, si si toemira impotriva lor la razon Ta Valea Sarat, Cétra Hodologomer, impa- 9 raful Elam, si Thargel, imparatul limbilor, 51 Amarfal, imparatul Imi Senaar, si Arioh, Impiratu) lui Ellasar, cei 4 imparafi cétra cei 5, Si Valea cea Sérata —fintIni dezmoala, si 10 fugi imparatul Sodomului si imparatsl Gomo~ rului si ckzura acolo, iaré ceia ce-au rémaas au fugit la munte. St luar& muntele si pradard 11 edlarimen toata, a Sodomului gi a Gomorului, sitoate avulurile lor, sisi dusara. Si luara 12 pre Lot, pre feciorut fratciui Iu Avram, st toate uneaitele lui gi sé dusara, pentru c& lécuia ia Sodom, $i mergind unui dentra cei seapati, spuse lul Avram celui trecut. Si el lacuia catra stejaricl Maravriii, Amoreulu, fratelui lui Eshol si frateltd lul Etnan, cardi era fmpreund-lacuitori lui Avram. $i auzind 14 Avam cum s-au robit Lot, nepotu) Tui, snummir pre ai lui camenii de casa, 300 $3 18, $i goni dupre dingit pini la Dan $i cit asupra lor noapica, el si shustile fui, si-iLovi pre ei sii goni pina la Hova, carea iaste de-a stinga Damascului. $i fntoarse toald ciliri- 16 mea Sodomului, $3 pre Lot, nepotu-sét, att intorsy, si toate unealtcle lui, si muieriie, si norodul, Si iesi imparatul Sodomult timpinarea fui, dupa ce s-au intorsu €l de la tdiarea lui Hodologomor si imparatitor ce era cu él, la Valea Ini Savi, acesta era Cimpul Imparafilor. $i Melhisedec, imparatul Salimutsi, scoase piine 5i vin, si era preot al Dumnezeulvi celui Nalt. $1 blagoslovi pe ‘Avram $i tise: ,Blagoslovit Avram lui Dum- nezeu celui Nal, Care au zidit ceriu) gi pasmin- tul. Si blagoslovit Dumnezeu cel Nal, Carele au dat vréjmasii thi supt mtn tal" Si deade lui zeciuialit den toate. $i zise impa- ratul Sodomului catra: Avram: ,.Di-m came- nil, iara cali fine-tiei!* $i zise Avram catré imparatul Sodomului: Intinde-voiu mina mea cAtr’i Domnul Dumnezeu cel Preainalt, Care au vidit ceriul gi pamfntul, De la 23 streangu pind la legétura inedltémintel de vou lua de ale tale toate, pentru ca sé nu zici ca:‘Am imbogafit eu pe Avram’, Afaré den ce au mineat voinicli sia parti oamenilor ce-au ‘mersu impreund cu mine, Eshol, Aynan, Marti, acestes ‘vor lua parte". 13 15 18 19 21 22 carxy Wy ara dup cuvintele aceastea, st facw cuvintul lui Dumneseu citra Avram, Nu te A piota ta multé va fifoarte’. $i zise ‘Avrama: ,Stapine Doane, ce vei da mie? Ba pier fara feciori,jard feciorul Mahse, al slujni- 3 aii meale, acesta ~ Damascos Eliezer". Si zise Avram: ,De vreame ce mie ru ri-ai dat siminja, iaré poslugnicul miew ma va mos- 4 teni",” Si fndatd glasul Domnului sa fiew catra dinsul,zicind: ,Nu te va mostent acesta, ce cela ce-vé iesi dentrutine, acela te ve mos- Sten", Si-l scoase pre dinsu efard si-izise Jui; Cant dard in ceriu simumars stealele, de vei putea numara pre cale!* $3 zise: ,Aga va fi 6 sementiata!" $i crea Avram pre Dumne- 7 meu sii sd socoti lui intru diteptale, Sizise eatrd dinsul: Fa - Dumneriiv, Care te-2m. scos den tara haldeiJor ca sa-ji dau parsintul 8 acesta si-] mostinesti“. Si zise: ,Stapini- toare Doamne, dupre ce voiu cunoagie cd volu 9 mogteni pre acesta?* Si zise lui: ,ta Mie junea tretina gi capra tretina gi berheace tre 10 tin, si turturea si porumbu", $i le luo Lui toate aceasten sf fe imparii pren mijloe si le use aceastea cu fafa una cétra alta, tara pasé 11 rile nu le imparfi. $i s8 pogorira pasarile pre trupurile despicdturite lor, si gezu cu din- 412 sele impreuna Avram. Tard in apusul son elui, amofala cazu la Avram gi, até, frica in- ‘tunicoasd mare cdzu pre dinsul, Si s& grai itr. Avram: ,.Stiind vei sti cum sementia 1a inetreinata va fi in parsintul nu al ci, gi-i vor robi sisi vor chinui pre dinsii sid vor smeri pre dinsii 400 de ani, Jara limbu ciriia vor sluji voiu judica-o Eu, iar dupa aceasta vor esi cu gatire multa. "Tara tu vei mearge la pirini tai, hrdnindu-te intra pace si intru bitrinesje bune. Tard tna patra seminfie, 13 rc 35 16 84 vor intoarce aicea, pentru cf pacatele amo- Tara de 17 reilor au seau plinit pina acum", vreame ce fu soarele cdtrd apus, par $i, int, cuptorin afumindu-sa i féclii de foc carele’su trecut pren mijlocul despicaturilor acestora. aceaes 2i figddui Dumne- ziiu Ini Aveamyzicind: .Semingiei tale voiu da pamintul acesta, den apa Behipetlut pind in 19 apaceamarea Livatului: Pre chenei, i pre 20 chenezei. si pre chedemonei, Si pre hetei 21 sipreferezet, si pre rafaini, Si pre amore’, si pre hananei, si pre evei, i pre ghenesei, si pre evusel, 18 CAP XVI plata, mi-achise ‘Domnul nu nagte; itr inlauntrs ci 1A slujaioa mea, pentru ca sé faci feciori den- Facerea true", Sf aseultA Avram glasul Sarei; gi Iuindu fimeaia Iai Avram pre Agar eghipt- neana, slujnica ei, dupa 10 ani ce-au Micuit ‘Avram in pizrintul lui Hanan, si o deade lui ‘Avram, birbetului ei, Iui fameate. $i intra thlduntry cdiré Agar si zemisli; gl viau o@ au Juet in zgau si sé necinsti stapine inaintes €l, Sizise Sara eftra Avram: ,Strimbatate am de cara tine, Eu am dat roaba mea in sint thu sijvéizind c& are in pintece, m-am necin- stit inaintea ei. Judece Dumneziu intra mine gi intre tine’, §i alse Avram cditri’ Sara: sata slujnica ta ip minile tale, {@ ou din: eumu-f va placea fie" Si o supéra pre dinsa Sara, sifugi dela fajaci. Si calli predinsa ingerul Domaului Dumnezau la izvorul apei in pustie, pre pimtat, pre calea lui Sur. Si zise ei ingerul Domnulvi: ,Agar, slujnica Sarei, de unde vii? Si unde mergi?* 1 zise: ‘De fafa Sarei, stapinii meale, eu fug". Si ise ei ingeral Domnului; ,.ntoarce-te cétré stapina ta si te sinereaste supt rinile ei". Si zise ei ingeral Domnului: ,fnmul- find inmulfi-voiu saminja ta, ai nu 58 va ruraira de muljime”. $i zise ei ingerul Doranului: wlatd, tu in pintece ai si vei naste fu gi vet pune numele Ini Ismail, pentruca au sscultat Domnul smereniei tale. Acesta ve fimojic om, minile iui pre tof: si minile tufuror ‘pre dinsul, si inaintea featii tuturor feafilor Iai yelicu". $i chema Agar mamete Domnului Celuia ce graia edtré dinsa: Tu - Dumneziu ce mai socolit; pentru cf ain zis; Pentru ec ‘mainte Te-am vazut fvindu-Te mie! Pentru aceasta au numit fritina aceses .Fintind nein tee civiia am vazut*; iaté ~ intra mijlocul fui Cadis si intru mijlocul Varah. Si niscu ‘Agar lai Avram fecior, sisi puse Avram numele feciorului edu, ce au ndscut tui Agar, Ismail. $i Avram era de 86 de ani cind nascu Agar pre Ismail lui Avram, CaP xvit Fy fu Avram de 80 gi 9 de ani, si Sa ivi Wd Domanul lui Aveam sizise lui: ,Eu sint Dumneziul tu, sé fi bineplicut HJ inaintea Mea. $iteficurat, Sivoin pune figaduinfa Mea intre mijlocul Mien si intre mijlocul tau, si te voiu inmulfi foarte". Siekeu Avram pre faa Tui; s141 gral Mui Dumneziy, gictnd: $i Eu, lala, igi duinta Mea cu tine, si vei fa roulfime de timbi jald. Si nu se-va mai chema numele tau de acum Avram, ce va finumele tin Avraam, pen tru ci team pus pre tine pizinie a limbl multe, $i te voiu creaste foarte, foarte, gi te ‘voiu pune intru limb, 5 impiiray dentru tine vor jes Si voiu intan fagécuinfa Mea intra 10 u 2 13 4 5) 16 Facerea rijlocul tau si fatre mijlocul semini tale dupa ‘ine, tntru rudele lor, fntru fagaduinta veaci- nied af fie Duranezan gi semintii tale dupa B tine. Sig voiu da fie si semintii tale pimintul care nemernicesti, tot paémintul lui Hanaan, intcu jineare veacinicd, si voiu fi lor 9 Dumnesiu*, “Si aise Dumnezau catré ‘Avveanmn; ,lava tu fagaduinfa Mea $8.0 pézesti, si seminfiei tale, intra rudele lor, dupa tine. $i aceasta juste figdduinfa caren vei pizi intru mijlocul Mieu si tntre voi, si tntce milocal seminfiei tale dupa tine, intru nea~ murile lor: S& si obrezuiasca voao tot ce € parte birbitessc&; Si va vef obrazui trupul acoperirei marginii voastre, si va fi intru semnu de fagiduinié tntru mijlocal Miew si vous. Si eopilul de 8 zile s& va obreaui vvoao, fost partea bérbateascé, intru semin- fille voastze, cel nascut in casa ta, si cel cum= pirat pre argint, ¢3 den tot fiiul strein, carele an iaste dentru seminjia ta, cu obrezanic nd va obrezui cel nascut al casei tale, si cel pre argintu cumparat. Si va fi fagaduinja Mea preste trupul vostru, intru fagaduinfa veacie nics. Si ce va fl parte barbateasca neobre- zit, carele nu. va obrezui trupul-acoperirei marginit [ui in a opta si, 68 va piarde sufletul acela dentru rudenia lui, pentru cd au stricat figiduinfa Mea". Si zise Dumneziu lui Avram: ,Sara, fameaia ta, nu sé va chema numele ei Sara, ce Sarra fi va fi numele 16 ci. $10 volu blagoslovi pre dinsa, s+ voiu da fie dinteu dinsa fit, si-l voiu blagoslovi pre insu, si va fl in Timbi, gi imoarati Jimbilor 17 denten dinsul vor fi". Si cau Avraam pre fafa lui gi rise gi rise intra cugetu! Ini zicind: De ai va naste fu celui de 100 de ani? Si 18 Sorra, de 90 de ani find, vanaste?" Si zise Avraam céiré Dumneziu: ylsmail, acesta 19 Waiascd inaintea Tal" Si zise Dumneziu cétrd Avream: Asa, iatd, Sarra, fameaia ta, va naste fie fecior si vei numi numele ui Isaac, si voin intAri fagiduinja Mea cated dinsul intra fagicuintd veacinicd, ca sd fiu Tui Dumnesiu, si seminfiei lui dupa 20 dinsul, Tard pentru Ismail, iat cA te-am agcultat 51 it ek |-am blagoslovit pre dinsw), si volu inmulti pre dinsul foarte, 12 timbi va neste, si-l votu da pre dinsul fn limba mare. 21 Tara faghduinja Mea voiu Intati-o citra Isaac, carele va nagic He Sarra intru aceasta 22 vreame intra celalaitanu*. $i sivirsi Dum- nezhu graind catra dinsul, 6 Sésui Durenezi 23 de la Avraam, i luo Avream pre Ipmaii, fiiw-siu, si pre tofi cei nascufi in casa hi, 5 pre tofi cei cumparati pre argint, $f 19 uw 12 18 4 35 wb fot barbatul deniru oamenii den casa Iti Avram, ¢i le téia marginile acoperemintului ‘rupului intru vreemea acelia zile, dupa cum am grait lui Dumneziu. Si Avraam era de 90 61 9 de ani cindu-s obrezuia marginile tra- puhui acoperersintului lui, Tard Ismail, ital 1, era de 13 ani ehadu-s taia acoperemiatad ‘margmii trupului Tui. Tara intra vreamea aceiia zile s-au obrezuit Avram si Ismail, iil lui, $itoti barbafit casei lu, si cei nascufiin casa, si cei cumparati pre argint dentru alte feliuri de Hmbi, gil obremui pre ei. CAP XVIIT de la Mamvri, sazind ella usa cortuli fui ineaminzazi, $i cautind cu Jochii Tui ven si, iatd, trei Bacbati sia Al deasupra hui; si viaind pre Bi, alerga intr intimpinarea Lor de!a usa cortulul lui sa inchind pre pamint i zise: ,Doamne, de am aflat doara har inaintea Ta, nu treace pre robul Tau! Si si aducd dard apa of 98 speale picioarcle Voastre, si Va récori supt copaciu. $i vols Iva pine si vet mines, si dupa aceasia ve} treace la calea Voastra, pentru care luers V-at abatut Ia singe ‘Voastra". $i misird: Age f&, dupa cum ai zis", $i sirgul Avram Ia cortu Ia Sarra st aise ei: ,Grabeaste si framinté trei masuri de fain curaté gif azime". Sila vaci au aler~ gat Avraam i au luat vifel moale si bun, $11 deace slugii, siel pripiia sé fack. Si luo ‘unt, si lapte, si vifeluf care Iau ficul, si le ‘puse inaintea Lor si mincard; Scoatehi-o pre ea Sisisharza". Sieaadu- @indu-se, au timis cilra socru-siu, sicind: ‘De la oraul ale cui sint aceastea eu am in pin- tee". $i zise: .Cunoaste al cul laste inelul, gi 26 agarda, si toiagul acestal" Si cunoscu Tuda sizise: .Se-an indereptat Thamar decit mine, pentey care luce: nu o am datuco pre ea lui Silom, fecioralui mieu*. $i nu mai adaose a 0 27 eunoaste pre dinsa. Si fu cind ndstea, sila 20 dinsa era geament in pintecele ei. Si ful nis ‘dnd co, unul sooase inainte mina; siluind oa, Jeg rogiu la mina lui, zicind: ,Acesta vaiesi mai 29 mainte". Si deca.g strinse ming, indat legi ‘ratele hi. $i en zise: .Pontrs cficl se-aui rupt, pentr: tine gard?" Sif num numele bul Fares $i dupa acesta ing fratele ui, carele ra Ja mnina lui eel rosia, sinumi numele Ii Zara. 1B 14 6 16 a 18 18 a 22 30 CAP XXXIX Josif sa aduse la Eghipet sie cistigé Wpre dinsul Pentefri, hadimul lui FFarao, ce! rai mare peste bucatari, Jom oghiptean, den minile ismailtea fnilor carli dusera pre dinsu) acolo, $i era Domnul cu losif, si era om ee nemeri si fu in case Hngé stipinu-sio, eghinte nul. Si stlia stapinul lui cd Domnal era eu dinsul si, oricite face, Dornul inderepteaz fintru mfnile lui, $i afd Iosif har inaintea stapinului sau, 54 bine+t placea Tui, $i) puse [reste casa lui pre dincul, si toate cite era ale lui le-andat preminaluilosif. Sifudupace fu pus pre dinsul pre easa lui si preste toate dite era ale Tui, =} blagoslovi Domnnul casa eghiptinesnului, pren losif; $1 s4 Pacx blagos- Jovenia Dormmului intru toata avufié iui den casa, in farina lui, 91 deade toate cite era ale fh fm mina Tai Tosif. $i nu gtiia pentru ale sale nemic, afari. den piinea ce minca el. $i era Tosif bun la chip si frumos la fata foarie. Si {a dupa cuvintele aceastea, §1 puse muiarea stépinului tui ochii ef pre Tosif sist zise hui: ,Culeé-te cu mine! $1 el nu vrea; $i 7ise muterii stépinului sau: ,De vreame ce stapinul mieu nu cunoasie, pren taine, nice una den cite sint in cass lui, ce toate cite sinl ale Iai le-au dat pre sama mea, $i rau laste in casa aceasta nemica afara den mine, nice s-au rédicat de In mine nemicé, afari den tine, pentru eé tu est! mularea lui, cum voiu face cuvtatul cet rau acesta si voiu gresi fnaintea lui Dumnezeu?* Si cind igeéia lui Josif, 21 dentru zi, si nu 86 asculta 2 sa se cule cu ea, $8 S¢ impreune cu dinsa, Si fu 0 zi oareearea intru acestag chip: intra Tosif in casi ca a8-s lacd luerurile lui, sinimea ‘nu era inlduntra dentru cei den casa; Sit trase pre dinsul de haine, 2icind: ,Dormi ca mine!" Si el, asindug hainele tn minile ei, au fugit gi au iegit afard, Sifu dupa ce vazu ot au Hisat hainele lu in cite ei gi au fugit si a iesil afera, $i chem pre cei den casa, ceca ‘au varut cA au lasat hainele Lut in mile ei, si Je ise lor ricind: , Vedeti, an hégat noao copi jidovy, sé-g bata joc de noit Au intrat fnlduntra Jamine, zicind: ‘Dormi cu mine! $i strigaiu eu. las mare, $i auzind el cum am mnalfat gla- sul mieu gi am strigat, lasind hainele Iui la ‘mine, au fugit si au iesitatars''. $i lisdi hat- nele ling’ ea, pind au venit stipinul la casa Ini, Si-i gel lul dupa cuvintele aceastea, zicind: Au intrat Ia mine copilul jidovul, carele al bagat cétra noi, sé riz4 de mine gi ise mie: ‘Dormi-voiu cu tine!” Si deaca aut auzit cum am iné}jat glasul mieu si am strigat, 1isindu bainete lila mine, au fugit gi auiesit ala w u 2 8 Mu 30 19 r6" $i fu ceca auzl stipinl iui cuvintele muierii Iui cite au grait catra dinsul,zicind: Aga mi-au fheut eopilal tau", gl s-aui miniat cuurgie, Siluindstépinul pe Losif, Iau pus Ja tare, in locu! unde legati imparatulus sa fin acolo in tiie, $i era Domnul cu losif si-i varsa asupra-i mile sii deade loi har Snaintea celui mai mare preste iegaji. $i-i deade cel mai mare preste legati temnija pre mina lui Tosif si pre toti cei adus citi era in ternila; si toate cite fac acolo, elerafacind. Nueracel moi mare peste legiturl al temni{fi gtiind pentr-insul nemicé, eéci toate era pren mina Jui Iosif, pentru cé Domnul era cu dinsul si, ile fécea el, Domnul indirepia intru minile 43, 20 21 22, 23 CAP XL 4 fu dupa cuvintele acestes, gresi cel mai mare peste paharnicii impazatu- Sq Ii Exhipetului ¢i cet mai mare peste {acétorii de pine dozanalui lor, immpa~ BIA vatuiui Fghipetului. $i sd urgisi Fareo pe amindoi hadimii ui, pre cel mai mare peste pébarnici si pre cel mai mare 3 peste facatoril de pine, Si-i puse pre ei in temmnija Ja legalura, la looul unde era Losif 4 adus acolo. ‘Si-i deade pre dingit cel mai la Iosif sii puse pre dinsi ale in pasa. Si vazura amindoi vis, talz-o noapte, si vederea visului celui mai mare peste paharnici si celui mai mare peste facatorit de pfine, cari era ai imparatulu: Eghivetuli, ce era in temnita, 6 era acensts, Intra la cingit Tosif cimineata 7 si vias pre ei, si era turburali, Si intreba pre hadimii hui Farao, carii era cu e) in tem= nifA, lingé domnul Ini, sicind: , Ce ¢ ea featele @ voastre posomorite sint astézi™ Si ci visera lui: ,Vis am vieut, si nu iaste cine a1 tfleui pre el", $i zise lor Tosif: ,Au nu pren Dumneziu ardtarea lor iaste? Povestije-m 9 dara mie“. Si povesti cel mai mare peste paharnici visul lui cdtré Tosit gi zise: in somnulmiex era vietnaintea mea, Sin vie era trei vite, si ea odrdslind, era scotind viss- ture, si broboanele strugurilor ~ eoapte. $i paherul ini Farao — in mina mea, 5! ioaiu stra- gural sil storgu pre dinsul in paharal Tui Farno. ¢{ dedi paharul in mina lui Farao" Zise lui losif: ,Aveasia iaste tileuirea lui: ceale trei vife, treizile sint. fined treizile, si-s va aduce aminte Farao de boiecia ta i te va pune pre matirea paharniclit tale si vei da pahatul ui Farao fn ming fui, si dupa boteria ta cea mai denainte, dup eum erai neseind. | Ci-4 adu aminte de mine, pentru fine, ciad vafifie ‘bine, si vei face intru mine mild gi vei aduce a~ 0 u 2 13 u Facerea minte de mine lui Farao si ma vei scoate den ‘aceasta inchisoare. Peméra ccm furtisag mam furat den pamfncal Jfdovescu, si aicea ‘nam facut nemicé, ee ma pusara folduntru in groapa aceasta’, Si véeu cel mai mare peste faedtorii de pfine cum dirept au theuit, 3i zise Tui Tosif: ,S1 ew am vant vis: 5i mi sf plrea trei cosuri de pline e& rédicam pre capul mien. $i in cogul cel mai deasupra — den toate feliurile de care imparatul Farao mines, lucru de facétoriu de pie; gi pasarile cerintai minea pre dtnsele den cosnifa ce era deesupra capului miew". $i raspunzind Iosif, zise lui: ,Acesta e tleuirea fui: ceale tret osu, trei ile sint, inca peste tre ile, va Tua Farao capul tau de Iatine, site va spineura pre Jemmu, gi vor minca pasirile ceriului ca nurile tale de latine’. Sifu ina treia zi, di de nastire era a lui Farao. $i ficw ospa la toate shugile Lut; sing aduse aminte de boieria pibarnecului si de boieria Zcdloriuul de piine, in milocul slugilor sale. Si ageza pre cel mai mare peste pithacnici la boieria lui gt deade pahacul in mina lui Farao, Jara pre cel mai mare peste fécdtorii de pfine }au spinzurat pre lemnu, dupre cum au tileuit lor Tosif. $i nu-g aduse aminte cel mai mare peste paharnici de fosif, ce-l uitd pre el. CAP XLI fu dupa 2 zile, Farao vam vis. Gin- ‘Siistd, ca cing chip si alease la trupuri, si pastea pre Facmnuti, Si alte 7 vaci si suia dupa aceastea den rit, grozave la chip si suptii la trupuri, si sd pstea lingé vaci ling’ mergines siului, Si mincara de tot ceale 7 vaci gro- zave sl suptii la trupuri pre ceale 7 vaci fru- moase la chip; si ceale alease la trupuri si, jatd, neardtate furd, céce intrara in pinticile Jor. Sis scula Farao, Si visa al doilea tind: sifotd, 7 spice sd sula dentr-o raddeind, alease si bune: $i alle 7 spice suphii si siicate de vint rasariia dupa diosile, Silnghifird ezale 7 spice suptii pre ceale gapte spice alease si pline. $i sa scula Farao si cra vis. $$ fu dimineaja, si sa turburd sufletul lui; si trimi- find, au chemaat pre tof titeultorli Eghipetulut si pre tof infelepfii lui. Si povesti lor Farao visul lui, si nu era cine sa dovedeasca visul lui Farao. $i geai cel mai mare peste psharnicl cttré Farao, zicind: _,Pécatul mieu im adue aminte astici. Farao si suirbi pre slugile Jui, gi ne-au pus pre noi in pazd, Ta casa celui mai mare peste bue catari, pré mine $i pre cel mai mare peste uv 2 22 23 0 Facerea AL pine. Siam vazut amineoi vis intr-onoap- te, eu si el, fiegearele dups visul iui am 12 vat. Si era acolo cu noi tinere) eopil jidov, al celui mal mare peste bucdtari, si-i 13 povestiiam lui, si ne-au tevit noae. Si fu dupa cum nesau aratat noao, aga se-au gi intimplat: pre mine s& ma asemu Ia boieria 14 mea, $i acela s& se spinzure”. Si trimitind Farao, au chemat pre Yosif. Si-] seoaserd pre insul den temnifd, sid raserd pre dinsul, premenird Smbracdmentea lui, si veni citré 15 Farao, $i tise Farao cétra Tos vamt, i cine sf-l eseamene nu iaste: 31 eu auriiu pentru tine zicing, auzind tu visurile, a 48 le acdmana pre dinsele, $i rspunzind Josif edied Farao, zise: Para de Dumneziunu 17 se va réspunde mintuirea lui Faro", Si grai Farao Ini Iosif, zicind: ,.Im sommul mieu 18 gindiiam ea stau pre jarmurile riuluf, Sica ind den riu sé suis 7 vaci frumoase la chip gi 19 lease Ie trupuri gi plstea pre {armuri. Si ita, si alte 7 veci sa suia dendaratul lor den su, ceale i geovave la chip foarte gi supfii la trupuri, carele n-am vazut ca aceastea preste 20 tot pamintul Fghipetului mai grozave. $i minenrd de tot ceale 7 vaci grozave si suptit 21 pre eeale 7 vaci bune dentiiu gi alease. $1 Sntraré in piotecele lor si mu se ivird, pentru A intraré in pintecile lor: g1 ehipurile lor - gromave ca si dent. $1 depteptindu-ma, 22 adormifu, $i viruu laviig datru somul miew fs inta: ca cind arfi7 spice, of suia dentro: 23 cind, pline sibune. Tard alte 7 spice, suphiri si strieate de vint, erestea ffindu-ce de din- 24 sele. Si inghifira ceale 7 spice stricate de vot §i supfiri pre ceale 7 spice bune si pline. ‘Spus-am dari tileuitorilor, sinueracine si-m 25 tileuiased mie". Si zise Iosif Ini Fereo: »Wisul lu! Fargo unul iaste: elte Dumnezdu va 26 face, auarétatluiFarao, Ceale7 vaci bune, 7 ant sint, gi ceale 7 spice bune, 7 ani sins; 27 visul lui Farao nul iaste. $1 ceule 7 vaci supfit, suindu-re dendsrétul lor, 7 ani stat, $i ceale 7 spice suptiei $i stricate de vint, 7 ani 28 sint, si vor fi7 anifoamete. —Inré cuvintul ce ‘am is tui Farao: cite Dumnerau va féce, eu 29 ardtat lui Farao, Iota, 7 ani vine ieftenatate muita in tot paminte! Eghipetului. $3 vor vveni 7 ani de foamete dupa aceasta, si vor uita de séturarea ce va sé fie in tol Exhipetul si va 31 lopi foametea pamintul, $i nu se va cunoaste iefiindlatea pre pamint de foametea 32 ce vai dupi aceasta, ch tare va foarte, | Iara pentru eliee au fodoit visul lul Farao de doao ori, cace adevarat iaste cuvintul cel de la an ‘Dursneziu, si va sirgui Dumneziu a-lface pre dinsul. Acum dard, socoteasie om infelept 33 si socotitoriu sil vei pune pre el pre pimin- ful Bghipetului. Si facd Farao gi tocmesscé 34 ‘mai mari pre pamint peste locuri $i 88 trimita toate piinele pamintului Bghipetuhat ecelor 7 ani aiieftinstapi $i sé adune toate bucatele 35 acestor 7 ani ce vin, acestor bun si s& sa stringd grfu! supt mina lui Farao, si bueate in celafi SA si pazascd. Si vor fi bucatele 36 ceale pazite in pamint - la cei 7 ani ai Zoame- tei, carti vor fi fn pamintul Rghipetului, sina se va striea pimintul de foamete". Siplicu 37 euvintul Inaintea lui Farao si inaintea tuturor slugilor Iui, $i zise Farao tuturor shugilor 38 Juiz Au doaré vom afla om ca acesta, carele are duhul lui Dumnezau intr dinsul?* $i 38 ise Faraa lui fosif: .De vreame ce Dumneziu finn aratat fic wate aceastea, nu laste om mai injolept si mai priceput decit tine. $i tuvel ifn casa mea, si pre rostul tau va aseulta tot norodul mieu, Fara numai scaumut voi avea eu mai malt decit tine", i zise Fatao lui 41 Iosif: , lata, te puiu astézl preste tot pamintu) Eghipetului!" $i luind Faro inelul den 42 mina Ini, tl puse pre mina Jui losif; si-l Iimbrica pre el podoaba de visin si puse lanful de aur prejur grumazul lui, $i sui pre din- sul intr-al doile cae de ale lui si strigd inain- tea lui pristay, si-! puse pre dinsul peste tot pireintul Eghipetulul. $i tise Fargo lui 44 Tosif) ,Eu — Farao! Afara den tine nu va rédica nimeni mina lui peste tol plmintul Eghipetului!* $i numi Fareo rumele Tui 45 Iosif: Psondom Fane, si-i deade tui pre Asi- neth, fata lui Pentefri, preotalul Tleu Poleos, lui sé-iiefameaie. §1 Iosif era de 30-de ani ind statu Inaintea Ini Farao, imparatul Eghi~ petului. $i iegi Iosif de la fafa lui Farao si umbld lot pamintul Eghipetulul, $i faicu 47 piminiul intra cei 7 ani de ieftinatate snopi, Siadund toate bucatele acelor 7 ani {ntru carii era ieflindtatea in pimintul Eghi- petului, si puse bucatele in cetéi bucstete cimpilor cetafii ce era pen imprejurul el au pusintru dinsa, Stadund Losif griu ca nési pel mari mult foarte, pind nu putea si numere, ci nu eré numat. $i Iu Tosif 58 facura doi feciori, mai nainte de a veni ee ‘7 ani de foamete, earii au nascut lei Asineth, fala lui Pentefri, preotul Meu Poleos, $i 51 nui Josif numele celui dentiiu nascut ‘Manasi, zicind cave: ,A vita m-au facut Dus niziu toate durerile meale si toate ale tati- nimic’, $) numele aceiuia a! doiles aw nu- 52 “3 46 8 49 50 54 in pimintul Kghipetului $i ‘ani a foame}il a veni, dupé cum au zis losif. $i ‘4 facu formnete intra tot pamintal, si in tot 55 pamintul Kghipetal nuera piine. $ifl&min- 2ia tot pamintul Eghipetului, ¢ striga norodul ‘edtra Farao pentru pfine; si zise Faraotuturor eghipteanilor: Pasa} la Tosif gi, ce va xice 56 vouo, facet!" “$i foametea era pre fata a tot pamintui, si desehise losif toate itnitile i vin ST dea tuturor eghiptcanilor. $I toate {ézile vyeniré la Eghipet a cumpara de Ia Tosi pentru cé cuprinse foametea tot paraintul. CAP XLII { vizind Iacov cf taste vinzare de gi la Bghipet, zise feciorilor Mui: wPentru cice lenevifi? Ita, arm H auzit cd iaste griu la Eghipet. Posotit EB acolo si cumparay noso de acolo pufine bucate, ca 38 traim, s& nu murim!* 8 Si sd pogorird fratii lui losif, 10, sa cumpere 4 griu dela Eghipet. _Iaré pre Veniamin, pre frotele lui Iosif, mu lau tremis ex frafii lui, pentru ca zise: ,Cindai sa nu is4 prinzé slabi- 8 ciune pre cale*. Si venira feciorii lui Israil s& cumpere cu cei ce veniia, pentru cd era fo 6 mete in pamintul lui Hanaan. $i Iosif era mai mare pimintului, acesta vindea la tot nérodul pamintului. Si viind frafif lui fosif, sk 7 inchinard lui cu faja la pamint, $i vazind Josif pre frafii hui, i-au cunascut, f se fnstreina de ei, si le grat lor cu scirba si zise lor: ,De unde afi venit?™ Si ei zisera: Din pamfotal Hanaan, si cumpirim bucste!* 8 Si cunoseu Iosif pre fratii Tu, iaré ef nu Ian @ cunoseut pre dinsul, Si-s aduse aminte Iosif de visele iui ce-au vazut el gi zise lor: nlscoade sinter, a cerca urmele fri a} venit", Si ei ziseré: .Nu, doamne! Slugile tale ~ am. venit s& cumpérém bucate. Pentru cf tofi sfntem feciori unui om, de pace sintem, nu. sintern, slugile tale, iscoade!" $i zise lor: pBa, ce urmele pimintului afi venit si 13 Yedefi". Si ei risera: 12 frafi sintem, siu- gile tale, in pamintul Hanoan: si iatd, cel mai tinir dentru noi, en taté-nostru astazi, sicela~ Jitu nu taste", $i zise lor Iosif: »Aceasta iaste'care am zis voao, zicind cé iscoade sin- tet. Intru aceasta vA veji ardta, pre sindfatea Iai Fargo, nu vefi iesi de aicea de nu fratele vostrucel maltinar va veniaicea, —Trimitefi dentru voi unud siluafi pe fratele vostru, si voi -vallegat pind se vor face alave cuvintele voustre, de griif adevara: au ba; iard de nu, presini- tates Iui Farao, ea adevarat isconde sintet*. 17 Si puse pre dinsii In temnifa trei ile. 10 uL wz “4 15 16 8 = bia, 100 Facerea Sizise ora treia al: Accasta face}, si vet trai, 18 pentru cd deDumnezauratemen: Desin~ 18 tefi de pace, un frate al vostru si se opreascd Sn paza, si voi pisali si vé duce} cumparatura griului vostri. Gipre fratele vostru cet mai 20 fihar sicl aducefi la mine, si s& vor creade cuvintele voastre; iar de fu, veti muri, Si Ricurdaga, Si zise fleslecarele catra fratele 21 sau: Asa iaste pentru ¢ in pAcat sintem pentru fratele nostru, cd ne-am Indurat de chinul sufletului Iai, cind se raga noao si noi nu-l aseultem pre dinsul, si pentru aceasta veni pre noi primejdia aceasta. Sirdspun- zind Ruvim, wise lor: ,Nu v-am grait voao zicind: ‘Nu faceti strimbatate copilagului®, $1 nu m-eti ascultat? $i sath, singele lui s& carci." Si ci nu stiia cum Tosif aude, pentru 8 tilmaciul in mijlocul lor era. Si fntoreindu-sa de 1a ei, plinse Iosif. Si iaras veni la dingii si zise lor; si Iuo pe Simeon dintre dinsii sit legi pre dinsul maintea lor, Si porfnei Iosif si le umple vasele lor de grfu, si s4 le dea argintul lor fiestecdruia in sacul lui, i sd te dea de mincare lor de satiu pre cale, $i sé facu aga. i puind griul pre magarii lor, sA duseré de acclo. Si derle- sind unul sacul si dea hrané magarilor sai, unde au odihnit, au vizut legitura argintalui s8u, si era deasupra gurii sacului, $i zise i's-au dat argintul si jatéa-ifn Si se spaminté inima lot gi se turburara intru dingii, zicind: ,Ce aceasta ne-au facut Dumnezin noao?" $i venira 29 ‘eitr Tacov, tata lor, 1a pmminful uj Hanan, si spuserd iui toate cite I se intimpli tor, zich: Grail omul, domnal pamintutal, edtra noi cx 30 ScirbA gi ne puse pre noi fn paz, ca cum am iscodi pamintul. $i zisem lui: ‘De pace sin- 31 tem, mu sintem iscoada. Doisprdzeace frafi 32 sinter, fector! ttini-nostru; unul nu iaste, ia~ ri cel mai mic cu tatil nostiu iaste astizi, in pimintul Hanaan’*. Si ise nono omal, domnul pamintului: Inteu aceasta vi volu cunoaste cum sfntef de pace: un frate al vostra lisafi aivea eu mine, lard cumpirarea dari grfului casei voastre luindu-l, va duceti Si aduceti pe fratele vostru cel mai tinar, $i voiu cunoaste cum nu sintefi Iscoade, ce sin- tefl de pace, si pe fratele vostru voiu da vono, gi cu parnfntul si vi neguidtorifi". Si fu 38 departing ei saci lor, siera 4 festecarnia legic- ‘tura argintalui lu fn sacul lor. $i vazura lega- ture argintului lor ei $i tatél Jor, si 88 spa mintaré. Sizise lorlacov, tatullor: ,Pre mine of} fécut firs feciort losif nu iastet Simeon nu laste! Sippre Veniamin s4-lluaf!? Asupra mea fu- ri toate aceastea". Si zise Ruvim tatalui lor 37 23 4 25 26 7 28 33 Facerea 33 zicind: Pre amindol feciorii mie! omourd-i, de nu voiu aduce pre dinstl ta tine; 461 pre fasul in mina mea, si eu voiu aduce pre din- 38 sullatine". Siel zise: ,Nusi va pogort ful mieu-cu voi, pentru cé fratele hai au murit, gil singur an ramas. Si s& va infimpla Iui'a 32 sidb pre eale pre carea vefi mearge, siiin veft ‘aduce bitrinenfile cu intristiciune fn iadt* CAP XLIIL {foametea si intari pre pamint, $i fu cind sévirsicd de mineara tot griul @ carole au adus de la Eghipet, si zise Jor tatul lor: Jarag pasa de cumpa- rajinoao pufineale bucate!" Si zise Jui Tada ricind: ,Cu marturie s-au mécturisit noao omul, domnul pammintului, zicind: ‘Nu vefi vedea faja mea, de mu fratele vostru cet 4 mai tindr eu voi va veni’, Dei, de vei ixi- mite pe irstele nostra cu noi, ne vom pogart 5 si-f vom cumpara fie bucate, ard de nu vei frimite pe frotele nostru cu nok au vom mearge, pentru cé omul au zis noao zicind: ‘Nu-m vefi vedea fata mea, de nu va fi fratele 6 vostru cel mal mic cu voi". Si tise Jerail: Co wi-aji facut réu, spuind omului 7 de iaste voao frate?™ $4 ei ziserd: ,Intre- bind ne-ou intrebat omul pre noi si rudenia noastré, gicindu: ‘De inca traiaste tatil vostrn? $i de inste frate voao”, si am spus Iai dupi intrebsres aceasta, Au stitit-am cé ne va zice nows: ‘Aducefi pre fratele vostrul'? 8 Si aise Tuda eatrd Israil, tatul lor: Trinnite copilagul cu mine gi s4 ne sculim s meargem, pentru sé traim, $8 n4 murim gi noi, i t, $1 9 toatd gloatanoastra. Sieuil voiupriimi pre dinsul, siden mina mea ceare+ pre dinsul, De nu] volu aduce pre dinsul c€tra tine gi voiu pune inaintea ta pre dinsul, gresit si Su e&tra, 10 tine foste zilele. Ca de nu ne-emn fi zaban 11 acum ne-am fiintorsu de doao ori. Sizise lor Israil, tatul lor: De iaste asa, aceasta faceji: Iuafi den roadele pimintelui intr vasele voastre, $i pogorifi omului daruri, de rising, side miare, sitamiie, si zmirnd aleass, 12 yi terevinthu, si nucl, Sf argintul indoit luafi fntru minile voastre, argintul ce va s-au intorsu intra saci vostri; fntoaree}i-l eu voi, 13 cindai sii nu fle sminteald. $i pe fratele vostru Iuafi $i, seulindu-vi, vé pogoriti citra om, $i Dummezeul mieu si dea voao har inaintea omutui,ca sé trimifé pe fratele vostra preunul, gi pre Venfamin; penira ci ¢u, dupa cum am rémas fara feciori, faré tector am 15 rimas“. $i luind oamenil darurile aceas- tea, si argintud Indoit Inara in minile tr, gi pre ‘Veniemin 5, sculindu-se, 38 pogorirs la Eghipet 10 sistiturdinaintea tuilosif. Sivarwlosif pre ci si pre Veriamin, fratele 1, gi zise celuis ee era peste casa lui: .Bagé pre oamenii im casé, si junghe jungheri si gateaste, cé cu mine vor minea camenit piine in amiazéei". $1 feu 17 omul dupa cum isan zis Losif si bégk pre ‘eameni in casa Tui fosif. Si vazind oamenil 18 ‘cum in casa lui Iosif se-au bagat, ziser: Pentru argintul carele se-au intorsu in sacit hostri dentiiu, noi ne aducem, pentru ca si napastuiasca pre hol si 88 s& apuce de nol, ca se ne fa pre noi slugi si pre magarii nostri", Simergind cétra omel ce era peste 19 casa lui Tosif, gréiré lui ta usa casi, Zicind: ,Rugamu-ne, doamne, pogorit-am 20 inffiu sane curapirim de mincat. Sifueind 21 am venit si poposim, si am degchis sacii nostri, gi acesta argintul - flestecdruia intru sacu! Tui; argintul nostra ca cumpana lam Jntorsu acum in miinile noastre, — §i argint 22 alti? am adus cu noi, ca s ne cumpirém ‘buvate, pentru ca nu stim cine au pus nose cu ifnile argintul in sacii nogiri". Siiselor: 23 ind vaao! Nuva teame}. Dumheziul vostra 1 Dumnezétl parinfilor vostri au dat voao ‘comori in sacii vostri, si argintul vostru bine ispitit il am*. Si scoasi cétré dingii pre Simeon. $I adusird apa si si speale 24 Picioarele Jor, si deade heané magarilor Jor. Si gitiré darurile pind a veni la Iosif, 25 amiazizi, ‘si auzird e& acolo va sé prin- gsc. i intr Tosif Mn casdi, gi adusiiré lui 26

    You might also like