Apicultura ivlie 1974CUPrEe Nr. 7 — ivlie 1974 — Anul XLIX REVISTA LUNARA DE S$THINTA $I PRACTICA APICOLA A ASOCIATIEL CRESCATORILOR DE ALBINE. DIN R. S. ROMANIA SUMAR Pag. GH. LAZAR — SA prevenim deprecieren calitatii mateilor 1 M, MOREANU — Memoria la albine . . 3 1. ASLAN Q, metodi pentru sporirea producti COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE Pregedinte : Prof. dr. ing@@i HARNAT Vieepres. Ing. NIC ro" Prof. COSTACHE PAIL Secretar general Ing, EUGEN MARZA Membr : VASILE CANTEA Ing. STELIAN pINESCU CONSTANTIN FUIOR ION GRaMA ALEXANDRU MARCOVICI Ing. AUREL MALAIU Prof, dr. EUGEN MURESAN STEFAN NASTAC TULIU URDUG Dr, ing. LIA CARMEN SPATARU «= Ing, TRATAN VOLCINSCHT . ceara ‘ COLEGIUL DE REDACTIE | 1. KRARFT —Finisarea, vopsirea sl intretinerea stu- Ing, NICOLAE FOTI — responsabilul | pallor : 3 : 3] colegiulus, ing, CIOLCA ION, 1 ee. a Be CIRNU IOAN, dr. COLTOFEAI Montarea gi completares ¢ | NTCOLAR, ing, HARNAS ALEINEL) TLIFSTU NICOLAE, ing. IONESCU Z.AZRAEL — Gratia curioasé 8 ‘TRAIAN, MARINOIU" ION, prof. dr. Fs MURESAN EUGEN, ing. SAVULESCU | 1 OGRADA 4 otosim coreet medicamentele tn Vitacs de winnie aekn Nea a VOICULESCU ZAHARIA si ing. | X. GAINA — Procedew practic de @psirea. tocamici- VOLCINSCHI TRAIAN membri, net pasta In preventres@focet x GR. BRATIANU, — Albinele din Vasiui in on le judetu= ABONAMENTE iw Gontanta i — pe trei luni ©. OCRALN © vizita de neuitat 7 — pe sase lun 18 lei L. GHISOIU Exeursie decumentaré — pe intregul an 36 leit v. PADURARU Constituirea unut cere apico! pionieresc Copertasiaiaieicaten CL. HRISTEA — — Nomenclatura aptcola romanessea Jagurilor ai i in ca- e - Documentar apicot drul Combinatului_apicot oe al Asociatiet Crescatorilor = Scurte suri aie, vee — De vorbé cu eititorti Soueréaeite Vo es PoTae zarea florii-soarelui cu ajutorul albinetor. Aa 7 Me st 0 7 2 7 2 7 6 2D 2 eo Revista Apicultura Bucures! harms me sms mes REDACTIA $1 ADMINISTRATJIA: COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE i, Sectorul 2, str. Telefon: 12.86.27. lulius Fucik nr 17 msm sms s ms.¥ SA PREVENIM DEPRECIEREA CALITATII MATCILOR Prot Gu. Laake str, SArdiriel ne, 154, Zagt Inc din 1960, am inceput sa cresc matci in stupina mea, folosind tot felul de metode recomandate de literatura apicola si sfa- tuindu-ma cu alti apicultori mai experimen- taji. Tot in acel an am procurat cifiva stupi miultietajati, Lucrind cu acestia, am observat cd multe matci erau schimbate ‘pe cale linls- tité de cétre albine, uneori chiar In anul introducerii lor in stupi, dar cel mai adesea fn anul urmétor. Analizind acest fenomen, am constatat cA matcile respective au avut momente grele, dacd nu chiar periosde de timp mai indelungate, de viajé_necorespun- zatoare. Astfel, cercetind insemnérile din car- netul de stupina, reiese cd o mated, finuta 36 de ore in colivie, a fost primita de albine sia inceput ouatul, Dupa citeva zile ritmul de ouat @ incetinit, fafa de alte matci din aceeasi categorie. Controlind stupul peste 2 saptamini, am gasit 2 botci de schimbare. Le fel au procedat albinele altel familil, care- ia i-am dat o mated, jinuta in colivia de lernare inainte de imperechere, apoi a stat intr-un nucleu de imperechere o luna. In acest nu- cleu ea depunea olte 3-5 oud intr-o celula, pe toute cele trei rame. Ca si-i creez con- difii, am dat-o unei familii puternice. Sprey toamna a fost schimbata de albine, urmasa sa raminind trantorifa, fiind nefmperecheata. Matca veche a fost omoritd. Cauza : degra- darea. Tot la o atrofiere a organelorde producere @ oudlor au dus si alte manipulari ale mat- cilor : marcarea lor prin prinderea de torace sau strinse cu o plasd, scuturarea albinelor cu matea pe rami, izolarea pe timp mai in- delungat in rama’ izolator, taierea aripilor sau a picioarelor si altele, Majoritatea apicultorilor reusesc sit creasca mitci, uncori de calitate ireprosabila. Abia dupa eclozionarea matcilor se ivesc probleme, care adesea ne scapa de sub control, sau pur si simplu le ignoram. Adesea procedim gre- git la organizarea nucleelor de imperechere, desi folosim recomendarile din literatura, Tata si citeva exemple din acestea, care dupa pirerea mea, nu contribule tntoemai Ja men- finerea calitatilor mateii : 1. Majoritatea autorilor recomanda ca pentru Smperecherea matcilor si se creeze nucle mici, cu albine tinere si strdine, motivindu-se acest procedeu astfel —albinele tinere primese mai usor 0 noua mated, avind st capacitatea de a o brani mai bine cu laptisor ; — nu se imobilizeazi un numar prea mare de albine intr-o unitate biologica unde nu se creste puiet, avind o functie cu totul temporaré, limitaté, incidentala ; —dac& sar da o matc& tindrd, netmpere- cheata, unei familii normale de productie, in aceasta s-ar Intrerupe ouatul, fenomen cu totul nedorit, mai ales inaintea unui cules principal. 2, Dupa imperechere se recomanda ca mit- ile si fie date unor familii normale, fie ca sint orfane, fie chiar spre a inlocui matcile batrine sau’ necorespunziitoare. Pentru protec- tia matcii se ia diferite masuri cum sint: coliviile, scuturdrile de albine, naclairea matcit cu miere, uneori chiar amefirea albi- nelor cu diferite’ substanfe etc. 3. Pentru pistrarea matcilor ce prisosese se recomanda nuclee, uneori cu albine straine, mai mult tinere, ‘pe un spafiu restrins, cu hrand si de calitate indoielnica. 4. Pentru a intari familiile de productie se folosesc pe o scara larga tot felul de uniri, fie intre familii normale, fie a nucleelor cu familiile de bazd. Bineinjeles ci, in primul rind se iau masuri de protectia mateii, deci tot colivii, rame izolator, stropiri cu substante aromatice, ba chiar si cu unele toxice: alcool, petrol, benzind ete. Din analiza numai a exemplelor de mai sus, este justificatd si legitima intrebarea: Oare toate acestea fi fac bine mateli si chiar albi- nelor respective? Oare ele nu lasi urme destul de adinci, care, dacd se repetd sau persista, nu cumva duc la degradare ? E adevarat cA toate masurile de protectia matcii sint absolut necesare, des! par brutale. Fara acestea nu putem lucra fn stupind, mai ales in unele situafii speciale, cum sin schimbarea métcilor, unificdrile de familii, diferite roiri artificiale, indreptarea familiilor bezmetice, imperecherea matcilor etc. Daca nu putem si renuntam la ele, cel putin trebuie sa ne gindim la un lucru de mare importan{a, c& putem limita la maximum timpul cit’ trebule si dureze situatia anor- mala pentru activitatea matcii. Apoi sd ve- dem dacd nu cumva sint si alte posibilitati de_a evita total, sau mdcar parfial, starile limitative, inhibitorii, asupra funcfiilor fizio- logice si poate chiar psihologice ale matcilor i albinelor respective. E ugor si comod s& folosesti anumite. procedee, elaborate si fon- date stiinjific, pe care ni Je pune 1a dispozi- fie literatura’ si experienta apicold. Dar, mi se pare ci prea pyfini dintre nol situ sil do- ‘zeze, si limiteze aplicarea acestor procedee. Apoi si zicem cd se aplici in med corect, in schimb, nimeni nu se gindeste la urmari, Ja consecinte, care adesea, tsi spun cuvintul mult mai tirziu, ind nicl nu pol! binui aST provin din anumite greyeli, cu ocazia unor iucrari, uparent bine iacute. sevenind la exempiele de mai sus, cam cum S-ar putea face ca Un nucle s4 corespunca tn tocul scopului urmarit, dar in acelasi timp sa creeze conditii pentru a evita degradarea matcit 7 Nucleul respectiv trebuie pregatit din tmp Pentru ca atunci cind i vom da o botca, sa tba toate categoriile de aibine. Intre ele sa He deja tormata o unitate de ordin biologic, reiesita din conviejuirea in comun, adica o familie mica, dar organizata ireprosabil. sub raportul repartifiei sarcinilor si @ ordinei, care caracterizeazd orice familie de albine, desi in miniatura. Intr-un astfel de nucleu va ecloziona matea, se va imperechea; va incepe ouatul si va activa normal citva timp. Dac matca’ res- Pectiva trebuie data unei familii normale, puternice, se va duce cu ramele pe care activeaza’ si cu albinele sale in siupul res- Pectiv. Pentru a nu fi atacata de albinele gazdei, nu se va pune in colivie, ci rama pe care se afla cu albinele sale se introduce in rama izolator cu plasa de sirma. Aceasta se agaza intre celelalte rame ale nucleului adus In acest fel, timp de 24 ore, matca isi con- tinua activitatea normal. Intre timp ambele familii se unificé, se deprind cu noua stare de lucruri si, dupa eliberarea matcii, totul va fi in perfecta ordine. In acelasi seop, dar cu mai pujind garantie, Se poate folosi si cdpacelul de plas de sirma, cu care se acoperé matca si citeva albine, unde se tine un timp limitat. Acest mijlo¢ da rezultate mai bune si mai sigure cind se dao mated imperecheaté unui nucleu. In familiile puternice, albinele rod celulele de Sub capicel prea curind, patrund in interior si, de cele mai multe ori, omoard. matca, To- tsi capacelul_e mai recomandabil decit o colivie micé, unde matca sta izolatd, uneori chiar si 48 de ore. Cel mai bun mijioc de a evita crearea situa- fillor anormale pentru matca este ca ca si se nascd, sa se imperecheze gi sa activeze tot timpul in cadrul aceleasi familii. In acest scop se iau masuri de dezvoltarea nucleului, pind ajunge la nivelul unei familii normale. In acest fel, atit matca selectionata, cit si albinele respective isi pot pastra si valorifica Ja maximum Insusirile mostenite si deci le Yor transmite urmasilor. In continuare voi da citeva relajii despre felul cum am organizat in stupina proprie imperecherea mitcilor si apoi dezvoltarea nucleelor in familii normale. Amenajarea stupilor-pepinier’ Pentru a folosi in mod productiv stupii vechi, unit cu diferite dimensiuni, i-am amenajat istfél_ca si-i pot compartimenta, in vederca _cresterii si imperecherii miteilor. Iam nu- mit stupi-pepiniere. Majoritatea’sint con- struifi pentru rama mica, de multietajat, dar aaj am cijiva si pentru rama mare, norinaia de 435 x 300 mm. Unii sint cu 9 comparti- mente, alfii cu 3 si unit numa cu aoua, putlndu-se introduce diatragme etanse, mo- bile, subjiri din P.-L. sau placaj. Cei cu 5 compartimente au 3 urdinisur: in aja si doua in spate. Cei cu 3 compartimenve au aoua urdinisuri in faja si mai spre margini, iar unui in spate, la mijloc, jos. Cei cu doua compartimente au un urdiniy in fala, spre stings, iar al doilea in spate, pe dreapta. Urdinisurile sint separate de cee vecine prin scindurele perpendiculare, care formeaza un fel de veranda, vopsita in in- terior cu o anumita culoare — aib, albastru, galben, maro — pentru orientarea’ albinelor si, in Special, a matcii, cind iese pentru im- Perechere. ‘Tot in acelasi scop, au yi scindu- rele de zbor, de forme diterite, care sint distanjate unele de altele astfel ca albinele 8 nu poata trece de pe una pe alta Fiecare din acesti stupi-pepiniera, fara dia- fragme, poate adaposti o familie normala, inainte de a trece la formarea nucieelor de imperechere, ca si dupa aceea. Ble pot primi magazine de recoltd, iar cei mici, egali cu corp de multietajat, pot primi corpuri suprapuse, sau ei la rindul lor pot fi asezati pe alti stupi si corpuri corespunzatoare, Es Au formeazd un inventar mort sau numai temporar, ci sint folositi in tot cursul anului. Astfel, vara, in ei se cresc matel, pe care le adapostese pe timpul imperecherii si pastraril lor la intrejinere. Prin minuirea diafragme- lor, uncle compartimente se dubleazé ca spa- \iu, favorizind dezvoltarea nucleului vecin, prin unire sau extindere a cuibului. Dupa terminarea imperecherii matcilor, in aceste nuclee se adapostesc matcile bitrine, schim- bate. Aici ele activeaza pe 3—6 sau chiar pe 10 Tame, dupa puterea familie sale, pina toamna tirziu, cind fac trierea si lichidarea unora din ele. Dupa aceasta se organizeazd fernarea matcilor ajutatoare si de rezerva, care vor fi folosite, in diferite scopuri, in anul urmator. In acest fel, aproape in per- manenta, am pregatit materialul biologic, pe care sil folosese, {4rd a deranja stupii de productie, prin manipulari de rae cu puiet ba nici cu hrana, care, aproape in perma- nent se giseste in acesti stupi, daca sint minuiti in mod judicios gi corect. Popularea stupilor-pepiniere Inainte de a-mi construi acest model de stupi, am avut multe necazuri cu formarea nuclee- lor de imperechere a matcilor. In acest scop seoteam rame cu puiet si cu albine din mat multi stupi de productie, le puneam intr-un compartiment in stupul orizontal, sau in corpul superior la stupul multietajat, apoi altoiam botcile. Albinele batrine pardseau nucleul iar cele tinere, straine una de alta se infrajeau pe parcurs, Intre timp ecloziona mata,Peste citeva zile iesea la imperechere sau numai ca sA se orienteze. La intoarcere, pe urdinigul respectiv nu vedea nici o albina, ori numai citeva. Aliiuri, 1s urdinisul familie: de bazd, vedea © mulfime de albine. Natural, ca intra acolo, iar acestea, fara crufare, 0 omorau. Am in- cercat s4 dau matca tindré familiei de baz, iar matea batrind am izolat-o in nucleu, Am avut alté surprizd: se intrerupea ouatul, al- binele lucrau slab, pe lingd alte riscuri de a se pierde matca in afara stupinei, deci fa- milia de productie s4 rémind orfand, sé-si construiasca botci, daca mai are larve si oud, deci tot paguba, Atunci mam gindit si evit toate aceste ne- pliceri si pagube. Am constatat cd ratacirile de matci, la imperechere, nu se produc nu- mai din cauza lipsei de orientare, ci si lipsei din nucleul respectiv a unui numar cit mai mare de albine zburatoare. Desi inca nu am convingerea, dar binuiesc eventualitatea ca matca, fn zborul sau nupfial, este insofité de © suita, care o conduce, poate o si apara, apol o aduce a stup, Aici, in fata urdinisului, este asteptata si Intimpinata de mai multe albine, care, cit Ipseste matea, fac semnali- zarile ‘cunoscute prin bitaie de aripi si ema- narea mirosului specific din glanda lui Naso- nov. Daca lipsesc aceste albine, matca se ré- tdceste si sigur este omorita. Acum, eind am stupii-pepiniere, nu am pro- bleme: Foarte rar se intimpla sa se rati- ceascd matcile la imperechere. Am observat matei care au icsit de 2—3 ori, In aceeasi zi, dar reveneau cu precizie 1a ‘urdinigul lor, desi numai la cifiva centimetri se afla un alt urdinis, poate si mai populat si insorit. MEMORIA LA ALBINE M. MOREANU c& memoria” albinelor ar sez Secretul cred c& este nucleul respectiv, care este 0 unitate biologied bine inchegata, for- mat la timp. Tati cum procedez la prima populare a stupului-pepiniera ; Mut din loc stupul unei familii puternice. Pe scdunelul séu pun stupul-pepinier’, fara diafragme, In acesta mut intreaga familie nor- mala, iar dacd este nevoie completez spatiul gol cu faguri cladifi sau artificiali, dupa caz, In cazul cd mai ramin rame, le dati_altor familii din stupina, Vechiul 'stup se indeparteazd. Acum se pune problema urdinisurilor, cici acest stup are mai multe, asezate in doua parji, insd albinele familiei mutate sint obisnuite si intre dintr-o anu- mita direefie. Tocmai in acea direcjie asez stupul ca sd vind cu unul din perefii fara urdinis. Ele fl vor cduta cltva timp, vazind cA n-aui ce face, vor gisi unul din urdinisuri in care vor intra. Simfindu-se oarecum stra- ine, vor face zboruri de orientare si se vor obignui cu ele. Ulterior stupul se va aseza astfel ca s4 vind cu urdinigurile spre rasdrit si spre apus. Mutarea acestei_familli in stupul-pepiniera se face cu 10—15 zile inainte de a tncepe formarea nucleelor. In acest tlmp, albinele se Yor acomoda, vor face ordine in stup, se vor organiza in Taport de noua situatie si vor intra in normal. Cu clteva ore Inainte de altolrea botcilor, se izoleazi matca veche in alt stup, se aseaza ramele astfel ca sA fie fn fiecare nucleu puiet cApacit si hrana respectiva, apoi se pun diafragmele. Spre searé se altoiesc botcile. Si cu aceasta se termina organizarea nuclee- lor, care ulterior yor indeplini in continuare, fara intrerupere diferite functii. stupii. Nici prin gind str, Culmea Veebe nr. 4 Sector 4, Bucuresti Nu cred s& fie stupar si nu se fi intflnit in practica sa a- picoli cu aceastA insugire a albinelor. In manualele de specialita- te si in multe articole, vor- bindu-se de acest subiect ga- sesti notiuni foarte diferit tra- tate. Chiar gi titlul acestui articol este mult controversat, adict ar fi bine spus ,memorie“ la albine, céci dupa unil autori, aceast’ notiune ar constitui un apanagiu exclusiv omului Ficind abstractie de toate aceste discutii controversate, voi descrie unele ntimplar! reale, petrecute sub ochii mei in stupina personal. Sint cffiva ani de atunci, cind intr-un_ sezon, am plecat cu stupii fn pastoral la floarea de tei si floarea-soarelui si du- p& 32 zile, m-am inapoiat. Nu am putut aseza _stupii chiar pe vatra lor, cfc fn Iip- sa_mea, un vecin’ nestiind c& mA voi’ inapoia, mai devreme ca altédaté a ocupat _vatra stupinel, depozitind pe ea nis- te materiale de constructie. In schimb mi-a oferit un alt loe la 30 m distanta, ca sé-mi a- nu-mi trecea atunci ¢& albine- le mele, dup& doua transpor- turi_ in’ pastoral la distante de 30 51 50 km si dupa atlta timp, isi vor mei _,aminti* de vechiul loc, Cu uimire am con- statat cA ele zboardé pe dea- supra, materialelor depozita- te pe’ vechiul lor loc. Nu_e- rau chiar asa multe albine care si vizitau locul de pe care au fost matate cu 32 zile fn urmé, cdci este de la sine inteles, c& in timp de o lund, in toiul activitétii primenea- la lor in urma pierderilor se face foarte sim{ita. Totusi e- rau ined destul de multe care jtineau bine minte* vechiul Jor loc unde fuseseré ampla- safi stupti.Alta dat&, am venit cu_stupii inapei (datorité unor impre- juréri_ neprevazute) dupa un timp de 10 tile gi i-am agezat pe _vatra lor Ja intimplare, far si tin seam de vechea | ordine de cum erau asezati fiecare, Am vizut cum de as- 14 data foarte multe albine veneau direct pe locul unde pstiau* c& se aflé stupul lor $1 nimereau fn stupi siraini. ‘A fost o mare invalmaseald, iscindu-se le unii chiar luptd fi toatl regula, soidindu-se cu multe albine. Era x exphicabil, interval’ de timp, fiind foarte scurt, si re- cunose ci am gresit, netinind seam de vechea schema care ma obliga s3 agez la iaapoie- } re fiecare stup pe vechiul lui ‘ F ceastti privinté dup& cum am aratat in primul caz. Cu aceasté ocazie mi-am a- mintit cum un stupar reco- manda Inir-un articol din re- vVisté, spre stiinfa tuturor, ca pentru a muta stupii trun loc Jn altul foarte apro- piat este de ajuns ca si-i pur- Yam inte-o roabé, de doud trei | ori in jurul stupinei gi da- torit& zdrunicinéturilor albine- le isi vor pierde memoria Jocului pe care au fost. Ce-i drept nu am verificat sceqeta recomandare, Dar vi comportarea “albinelor mele, dupé 32 zile si cu éruscloares suferith in cele doud ‘transporturi, plus a doua card, dupi 10 zile, mai trebuia si’ verific aceasta re- comandare ? Cu gindul ¢4 in diferite im- prejuréri poate va servi vreu- nui stupar, voi ardta in in cheiere cum 0 daté am fost nevoit s& mut intreaga stupi- na de 60familii si tocmai in- te-un timp de sezon activ pe un alt loc la 30 m distanta. ‘Mé frémintam cum sd adue la indeplinire aceasté opera- fie, fra ca si am pierderi de vreun fel, céict nu citisem nicdieri, cum ar trebui si procedeze intr-o agemenea si- tuatie, asa cd lucrarea am f2- cut-o dupa cum am crezut ci va fi mai bine. Si_am procedat in modul ur- mator : Seara si in timpul noptii, am Mutat toatA stupina pe locul td. aliturat, dupA cum am spus Ja vreo 30 m distant. Pe fie- care scinduried de zbor a stupilor, in dreptul urdinisului, m citeva fire de pa- ie, pentru a le mai zAbovi si fncurea putin iesirea la zbor in prima zi pe noua vatri. Pe vechea vatré adici acolo un- de se aflau stupii inainte de mutare, am agezat_cam pe toaté ‘suprafaja_ grdmajoare mici de tot felul de gunoa- ie (paie, surcele etc). Facin- du-se ziud si albinele Ince- pind zborul’ spre _activitate, am dat foc la aceste gunoa- fe, care impragtiau pe toatd suprafata locului un fum des, indbusitor. ‘Am finfrefinut “acest fum a- proape toaté ziua. Albinele lesite in zbor desigur cd ve- neau in numar mare la ve- chea vatré, ins locul gol si fumul care nu le convene: Je facea si se indepirteze. Aceasta a tinut pind spre sea- ri, albinele insi cercetind lo- cul in numér din ce in ce mai mic. A doua zi diminea- fa, am aprins'din nou gunoa- ele, dar numai pentru putin timp, cei am vazut cA in ac- tivitatea lor nu mai era cazul de o preocupare mai insisten- Dupé 3—4 zile, activitatea era complet normala pe noua va- tr. Reusisem per © METODA PENTRU SPORIREA PRODUCTIEI DE CEARA 1 ASLAN Str. Mitropolit Varlaam nr. 172 sectorul a, Bucuresti Din vara anului 1971 practic 0 metoda care d& rezultate superioare celor recomandate pind acum in literatura de specialitate. Metoda a dovedit cu prisosinta ci nu aduce nicl_un prejudiciu activitatii familiilor de albine si nici productiet de miere. ‘Stupii pe care fi intrebuinjez de 13 ani sint stupi din PFL cu peretii subjiri de numai 3,9 mm. Stupul se compune din doua corpuri pe verti- gala. Jos, pe fundul mobil, este un de Dadant-Blatt cu 10 rame. Deasupra, cel de al doilea corp este de multietajat, tot cu 10 rame. In corpul de jos in care se dezvolta cuibul fa- miliei de albine,ramele sint asezate astfel : linga perefii laterali, in stinga si dreapta, se gasesc cite doud rame de Dadant-Blatt, pen- tru rezerva de miere, In mijloc asez pe centru doud rame de multetajat iar in stinga si dreapta acestor rame, cite o rama de Dadant- Blatt. In ultimele doua spatii asez cite 0 rama de multietajat. In corpul superior, toate cele 10 rame sint de multietajat. Aceasté metoda de intercalare.a ramelor ne va aduce satisfactii la controlul facut dup& doui-trei zile de la deciansarea culesului, eind ‘vora observa c& diferenja de 7 cm — diferen- ta de lungime a ramei de multietajat fata de rama Dadant-Blatt — este ocupaté de un fagure crescut de la un cap la altul al ramei.et Decupim de indata acesti faguri pentru a nu fi insiminfaji si pentru a cistiga timp in cres- terea altor faguri noi. Atunci cind matca va tnsimin{a in ramele de multietajat din corpul superior, facem un schimb de rame : pe cele insimintate le co- borim in cuib, iar In corpul de strinsura ase- z&m faguri artificiali sau crescuti, In functie de situatia din acel moment. Aceasti metodd de intercalare de rame se poate face si fn stupli Dadant-Blatt cu doua corpuri pe vertical, avind si rame de multi- etajat in ambele corpuri deodata. Si in stupii orizontali se poate folosi aceasta metoda, precum si fn oricare alt sistem de stup ce folosesc rame mai lungi decit ramele de multietajat, Aceastd metoda se poate aplica si in stupii multietajafi, intercalind rame de magazin. Luerind astfel, este ca si cind ai avea un sin- gur fel de rama, aceste dou dimensiuni find infratite de minune pentru a mari productia de ceara. Pentru a deosebi de la prima vedere care sint ramele de multietajat le-am notat cu fiert! fnrosit printr-un semn asezat la mijlocul sip- culifet superioare. Semnul se pastreazi, nu se sterge si se distin- ge Usor cind albinele incep si depuna ceera deasupra acestei sipculite. Punind in practica aceasta metoda, de a avea intercelate rame de multietajat cu rame de Dadant-Blatt, in cuibul si intre ramele unet familii de sous-a fOeut apel la ‘und din: cele dowd limbi culte echt : latina si greaca. In apicultura noastra strive- che obiectele de uz apicol au primit diferite denumiri in raport de regiunile respective dar cu timpul, in limba lite- rari s-au stabilizat, 0 mare parte din nofiunt s-au redus la una sau cel mult dowd pentru acelasi object. De pild& cuvintul stup avea denumirea in Banat de ,ulew si la plural ule" de la sirbe cul leu" "si ,budurugani care de fapt reprezint un trunchi scorburos pus vertical pe pimint pentru a aduna la suprafafé apa unui izvor. In Transilvania i se zicea ,,cap- tar“ imprumutat de la _.kap- tar“ in limba maghiard sau de ta cuvintul sasilor ce de- numea stupul ,caftaere*. In Moldova stupul se _numea ngtubel sau ,budurot” de la Cuvintul ceangdilor din jurul Bacdulut st Romanutui care denumeau stupul ,,bddén", Din toate acestea a r&mas de- finitie si pretutindeni denu- ‘mirea de stup care deriv’ di- rect din limba latin’ ,stypus*. Acest cuvint latin inseamnd exact ceea ce era pe vremea romanilor stupul, cuvint ce re- prezenta o buturugi sau un trunchi de copac retezat. Un alt exemplu: cuvintul dotcd care e leaganul in care se formeazi matca familiei, Desi el derivd de la ,,bélcsa*, in limba maghiar’ el a fost adoptat definitiv in literatura apicold de la noi, pentru a-l separa de cuvintul ,,celula de ‘mated, cireia francezit i-au dat o denumire mai adecvaté cea de ,alveolé de mated, a- 14 nume pentru ao separa de cuvintul alveole, denumire data celulelor exagonale care formeazi fagurele. In aceasta privingi francezii sini mult mai aprodpe de denumirea jus- ta folosind pe cea de ,alveo- Ua" dict in’ primul rind cu- vintul deriva din latina ,,alve- olus care dupa insdsi dictio- narul limbii romdne al Acade- miei RS.R. — inseamnd ,ce- luli a Jaguretui", iar not tre- buie si facem o distincfie in- tre nofiunea de celul& pe care 0 intilnim si abunda in bio- logia albinei. Cuvintul celult reprezint& just in biologie ce- ea ce este cu adevirat ,un element _morfofiziologic viu, format in general din nu- cleu, protoplasmi si membra- na inconjurdtoare". Ce lega- turd are oare cu celulele fagurelui? Se creazi o mare confuzie folosindu-l si pentru da, probleme de biologie si pentru cele ce compun fagurii, Cind am scris pentru prima daté lucrarea __,,Stupiritul m-am lovit de greutatea de a face o distincfie precisa intre inceputurile de botci si botca insdsi. Albinele inainte de a le definitiva fac multe astfel de inceputuri dintre care nu- mai pe unele le completeazi Francezii denumese ,cupule“ aceste inceputurt de ‘dotct, pe care ei le aseaméinit cu un ,,pd- hdrel mic derivind din lati- nescu ,cupula pe care eu am tradus-o si am adoptat-o cu denumirea de potirasi, si asa a ramas in literatura noastré apicold. Un alt caz: utilajul folosit pentru extragerea mierii este adesea denumit in mod gre- sit centrifuga care reprezintd in primul rind 0 actiune a u- nui aparat pentru ,,separarea mecanict a componenfilor cu greutatea specific’ diferitd, dintr-un amestec lichid, cu ajutorul forfeit “centrifuge (dicfionarul Academiei R.S.R.). Cea mai potrivitd nofiune e cea de extractor care acelasi dictionar il defineste ,,cparat cu ajutorul clruia se extrage mierea din fagure". El deriva din latinescul ,excludere adi- cG afacesi idsi afard, deci exact ceea ce face extractorul eliminind mterea din faguri. Un alt caz: de ce folosim pentru ,nasterea* albinelor din alveolele fagurilor de cuib cuvintul eclozionare?— S-ar raspunde : este un neologism adoptat din limba jrance2’ si anume din cuvintul ,exclusi- on“ care in Larousse ‘este ex- plicat prin actiunea de exelu- dere, de eliminare. Noi, in Toc 3 adoptiim cuvintul cel mai apropict si anume ,eclodare* spunem ,eclozionare’, E just ? nu, clict cu particula addugata Tungim cuvtntul ca pronuntie si nici nu explicim prin el o justé acfiune. Dact, de pil- , in aviculturd nofiunea de ecloziune este justd, clict din oul pus la incubat se naste un pui asemndtor, in mic, cu pa- ringii lui, la albine din ou se wmasteo larvé ce derivd din- tr-un embrion, larva care tre- ce printr-o serie de schimbari metamorfozice, pind ajunge al- bind deplin formaté, care eclo- deaza din alveola natalé a fa- gurelui. Cind entomologit au ales cu- vintul larva pentru definifia acelei plpinde fiinfe ce apare din embrionul oului, au gindit bine, Iuind aceastd nofiune din limba latind, care inseamnd pfantoma" (vezi Larousse). Larva este un stadiu de dez- voltare diferit fap de sta- rea de adult prin forma sa si prin modul sdu de viagd, sub care se prezinti numeroase in- secte. Deci trebuie precizaté actiunea de evolufie, numind pnastere“ aparifia acestei lar- ve (fantoma) din embrionul de sub coaja oului si cuvintul neclodarea” clbinei ajunsd la maturitate, ce iese din alveo- lele fagurelui natal din cuib.DOCUMENTAR APICOL Redactat de Institutul International de Tehnologie si Economie Apicola al Apimondiei Bucuresti Fundul de stup tunel—un procedeu nou gi simplu pentru méarirea cantita{ii de miere cu ajutorul caldurii proprii a stupului A. TL. AARNIO Finlanda In fiecare stup exista factori partiali care in- fluenteazt in mod hotaritor cantitaten de miere finalé. Nu numai tipul de stup sau mo- dul de intrebuintare a familie! de albine sint importante ci si asigurarea unor condifii cit, mai aproape de cele naturale, Toti apicultorii sintem de acord ca relatia co- rect Intre temperatura favorabilé si umidi- tatea din stup joacd un rol hotaritor mai ales fn timpul fernii si in dezvoltarea puietului. Th acest scop in anul 1970, in Finlanda s-a pus la punct un fund de stup special, numit fund de stup tunel initiat de apicultorul Ka- levi Jakola si experimentat de atunci cu mult succes. Fundu! de stup initial al stupului multietajat Poate fi inlocuit foarte simplu cu acest fund ce stup tunel. Aceasté noua realizare se bazeaz pe instinc- tul natural al familiei de albine care-si pla- seazd cuibul de puiet in apropierea urdinisu- dui. Daca se face un mic orific'u rotund in centrul geometric al fundului orizontal, albi- nele si-ar plasa cuibul de puiet imediat dea- supra acestui orificiu si aria puietului sar dezvolta simetric. Aerisirea si circulatia albi- nelor au loc numai prin acest orificiu, Aerul umed este indepartat tot prin el. Se economiseste mult caldura, deoarece c: dura produsi de albine se ridica si num foarte mici parte a acesteia iese impreuna cu aeru! rece prin orificiu. In cagul familiilor foarte puternice si in zile foarte calduroase este necesara 0 ventilatie suplimentard prin mici deschideri in magazinul superior, pentru a Inlesni condensarea apei din mierea adu- hata. Aceasti asezare economiseste fn mare masura munea albinelor. Economisind cildura se reduce si consumul de hrana in timpul iernarii. Albinele traiesc mai mult, Aceasta situatie determina familii mai puter- nice si cantitati de miere corespunzatoare. Fundul de stup se construieste foarte simplu din lemn si placa din fibra dura : Un cadru orizontal din sipcd de lemn de cca 80 pind la 95 mm indltime, ale crui dimen- siuni exterioare corespund cu corpul de puiet, se sprijind pe un fund stabil (fix) din placa de fibré. Laturile lungi ale cadrului au cite o deschidere dreptunghiularé — tndljimea 65, mm si latimes 130 mm — in mijlocul lor. Cu ajutorul unor pereti intermediari stabili, fi- xafi de ambele parti ale fiecarei_deschideri, se formeazé un tunel transversal. Pe cadru se pune o placa de carton ondulat (pe o fata) *Acest carton are aceleasi dimensiuni ca si fundul si-l acoperd complet. In centru carto- nul se afl un orificiu rotund cu un diame- tru de 30 mm. Corpul de puiet cu albine cu tot se pune deasupra cartonului, astfel ca a- cest orificiu este inifial singura cale de tre- cere pentru albine. Suprafata cartonului tre- buie sa se afle cu aproximativ 5—6 mm mai Jos de stinghiile inferioare ale ramelor cu pentru a permite trecerea albinelor. fagurii trebule sa se afle perpendicular Pe directia lungimii tunelului Albinele pot intra si iesi pe Ia ambele capete ale tunelulut si pot trece prin orificiul de la centrul cartonului ondulat. O parte din albine se stringe in jurul orificiu- lui. Incetul cu incetul ele perforeazi carto- nul pind ce aproape fl distrus. Astfel albi- nele hotérasc singure cit le trebuie pentru ventilatie. La nevoie se inlocuieste acest carton ondulat cu un nou carton prevazut cu orificiu. In mod corect, acest tunel ar trebui si se nu- measeé tunel de zbor deoarece prin el zboara culegatoarele. Nu este nevoie de o scindurica de zbor speciala. Albinele se pot folosi pentru zbor de ambele capete ale tunelului Furtisagul_nu are loc deoarece ucele albine care se afld la marginea orificiului indepar- teaza usor albinele straine. Puietul se dezvolta bine deoarece datorita ventilatiei caldura necesard puietului este distribuita uniform. Dac& fn jurul deschiderii tunelului se afd multe albine, atunci apicultorul stie cd puie- tul se dezvolta bine. ‘Sa nu se adauge prea devreme magazine, cdci atunci albinele trec puietul in partea supe- rioara a stupului yi sistemul nu mai functio- neazi in modul scontat. 15 beFFECTUL UNOR PESTICIDE CONSIDERATE CA NEDAUNATOARE PENTRU ALBINE ASUPRA LUI APIS MELLIFERA ; ¢, VIDANO nahi Apicultura. continua s& inregistreze mari pierderi Gin cauza folosiril Incorecte a pesticidelor. Cu toate ea sea dovedit pretutinden! cA albinele nu rezisth fratamentelor cu insectelde aplicate tn perioada de inflorire, destal de frecvs ‘ruetifert 31 alte plante entomonie de cultura constitule un’ cules Periculos pentru acest polenizatorl necesarl Baie sa aritam insa'ca'din nefericire o serie de pesticide ‘sint considerate ca neddundtoare pentru Eipine si in consecinja splicate, uneorl poate chiar cu buna credinté, pe cultur! entomofite tn floare. Douk din aceste, endosulfan si fosalon, caracter’ gate prin actiune polivalenta si actiune persistenté, au preventat 0 toxieltate ridicatA pentru albiné {ARZONE $1 VIDANO, Simpozionul apicol interna~ fional, Torino, 197%. Ga urmare, aceasta constatare A constituit un punct de plecare pentru 0 nou con- tribujle Ia protectia albinelor Impotriva capcanelor Unor pesticide elichetate pe baza unor calificative discutabiie. 0 'atentle. deosebit_a fost acordata pirimicarbului (@- ‘dimetiamino — 56 dimetiipiruniain — 41. dime~ lcarbamat), tetradifonului @ 4, 5, 4 — tetraclo- Fodifenit sulfon), dicofolulut ((1— di. (p—clorofe- nil = 2, 2,2'~‘wicloroetanol) (Rev. appl. Ent (a), 39, i, 197) 91 dincopaulul @, 4 dinitro-é-a- metil neptit) fenil erotonat) (Rev. appl. Art (8), 33; 1, 1965), toate acestea flind vindute pe pict’ ca nediunatoare Albinelor, La Tastiturul de Apicultura al Universi- till din ‘Torino se fae in prezent experiente mentite beontrola exactitatea acestel indicat. AAceste experiente se ofectueaza in Inborator, uin- Gucse toate masurile pentru ca prin diferite dispo- fitive tennice influenta negativa. produsi de capti- Mitate SA fe redusa Ja minimum’ (ARZONE $1 VI- DANO, op cit) Rezultatele deja obtinute arata ¢& dinocapul, care Gsic_considerat ca fungicid organic eu actiune aca Heidi, nedaundtor pentru inseciele folositowre si tn Special pentra_albine, s-a dovedit ugor toxic prin Ingestie si moderat toxic prin contact. Pirimicar- ul. care’ este considerat ca Ingecticid selectiv, ne- Gavingtor penteu alpine gi Duburuz4 s-a dovedit Dronuntat toxe prin ingestie si ugor toxic a con- fact. ‘Tetradionul, considera: a fi Un acaricid foarte Sticotiy, deosebit de efieace impotriva ouslor si lar~ Séloc fi “nevatamator pentru insecte, s-a dovedit foarte “oxic prin ingestie si ugor toxie Ia contact. Dicofolul, considerat ca scaricia selectiv cu certa factiune -reziduala, inofensiv pentru albine si alte fisecte folosttoare, a fost moderat toxic att prin ingestie cit si in contact. In concluzie, in timp e8 pentru dinocap pare indi- Eat sd se mai contiaue ekperientele, sacotim nece- Sar 4 precizim ef varbuly tetradifonul $1 dic cofdii sau dovedit atit de toxice incit pentru: apa- Farea apiculturil trebuie sa se adopte fara intirziere misurt adecvate. — Scurte stiri piserenis mince mnie emcee eee peat sain Lee ge ad gas tit acradist las Sees peas rca oa ce tai, Gabe ae tae Cursurile au fost sustinute de specialigti eu een ers seu gunammeac cae wate. ease eens naa BE canst dae Bee eae aoe eae tence aes Riga nate canada kaya Piste Gs ae Ca frame ot te sere owe ion eae ae ae i diapozitive, De asemenea cursantii au be- Baia apiece vane Soe ee eee Seas eee ee Ser ee oon Ae eae eee rae oe eee res Eiri tt witha eis a Re ae @ In tuna tulle ing. V. Alexandr, cor. Serator’ prineipat te Institutui de qpieuitura at Asoclajie! Crescdtortior de Atbine din RS. Romanla gi N. Tancovesc, geful pepiniarel pentru cregterea mdteitor din ca- Grut Tnstiturului de apiculturd au {dcut o vi- tha de documentare in U.R.S.S. la Krasnaia Potiana, Cu acest prile) cei dot specialigti romant Sau documentat asupra tehnologiei do eres terea matclior tm pepiniercie de itp industria. 2 avut toe gee 39 ance — 3r futte Bruxelles concursul international ,,Selec- Hon Mondiat de 1a Conserverie*, la ‘care a fost invitata sa participe 1 Intreprincerea de Stat pentra comentul \exterior —,.PROD- EXPORT" din {ara noastra, Printre alte produse au fost prezentate in foncurs si tret sortimente de miore de al~ ine, care au obfinut urmatoarele premit = nicre de tel— medalia de aur; micre de Salcim — medaila de argint ; mere poliftora SMmedatia de bronz. VIZITE, 2.13 curgul tunlor tune #1 tulle Asoctatia escttoriior de aibine din R. §. Romania fa fost gazda “@ numerosi oaspefi veniti in Yiziti ae documentare, sehimb de experienta SL relafii ‘comerciale.” Amintim din R. P. ‘Ungar pe Endrédi Sdndor, oe fe aici, de. aplcultura, Veszprem, Valkay Elemér, din directia apicultura a cooperasie: maghlare, Kocsis Alerandru, directorul api- Cuiturt din eadral cooperatiel | maghtare, Zanan Grigore, deta sectoral tehnic al or- Ganizatiel apicole Tolna, dr.Kis Dezsd pre- Sedintele ‘comisie! aplcole medicale din Hecakeret. Nagy Imre, pregedintele combl- natalus apicol din” Kecskemét ; din R. P. Bulgaria, ing. Boris Mitov, irectocul Sta- flumt de cercetéei apicole din Sofia $1 Bo- Komir Venov, secretarul general al Asocia- fle Creseatoritor de Albine buigari. 16te tt A De vorba cu cititorii @ IONITA R. DIACONY, comu- Sa Sprincenata — Birgesti, ju- dejul Olt, @ constatat ed uncle nucle formate de dinsul tn luna mat ae. pentru obfinerca de matci ‘si-au atstrus dotcile Droprit inainte de eclozionarca Imaiellor "respective. "Ne in- tread care sa fie causa aces- fel distrugert de botet de eatre "a -albincle care ie-au cla- Gib gl ou nranie larcele ain ete Dupa diferi autor: s practiea Miner apicultori, aeceptarea sau respingerea’ mateilor —impere- cheate sau" neimperecheate, precum si a boteuor straine fa proprii depind de compor- tarea familitior respective. care Ja rindul lor par af inituen- yaie pozitiv st desbor! — ne gativ de stadiul de dezvoitare a Famililor $1 conditilie de medi din afara $1 interiorut eulbutut Potrivit acestor pareri. in con- aijitie ain tara noastea, perioa- dade la. Ineeputal. primaveri ind matetle ow insens gi fae miiliie de alpine "se dezvorea Waving ‘ew chil este una din cele mat favorablie pent at feptarea mateiior sau botcilor ‘Tot astfel.perioada. inmultiril Sau roirii ‘naturale (unite mat- lune) se caracterizeazé prin manifestarea unel comportarl dusmanoase si uneori chiar foarte dusinanoase a albinelor fafa Ge miatci si botel, care — in lips de ‘masuri privind atenuarea €l, cum af fl aduce~ Fea familiel” sau nucleulus in eauzi in stare de ‘rol natural, asigurarea unui bun cules. ne tural sau artificial si. altele — sfirgese cu neacceptarea matel- lor gi distrugerea boteilor. In legatura eu comportarea di- ferenqiat a familillor de albine faja de matel qi botci, colegiul de redacfic a Solicitat deja un material detaiat pentru publi- care in revista gi atragerea cl- Utortior "dea face cunoseuts experienta lor in acest dome- a PODOSH C._10N, comuna feholu, satul Midget, “Judetul Buzau $1 alti apicultor! se inte- reseazi daeu pot valorifiea prin Miialete A\C.A. $ produsut pro polis. Flecare apicultor poate valori- flea propolisul recoltat din stu- pina’ proprie, cu o singura conditie : "SA NU ‘CONTINA IMPURITATH, | adicd tocdturs ‘sau, bucafele’ de faguri, ceara agehii de lemn, pamint,” pletri- cele, ete, @ VLAD M. pusITRU, comu- Ra Drajna de Jos, judeful Pra hova, me serie in baza ex- perienjelor sale ineepute — in inul 1962 — cd stupit din P.P.L. 80 pot fotosi pentru formarca fam 0 ma 2 Ma mF MF FF DE EDD PP 2 oe et Sf Mm FMD mF mT Am 2 mY mF aD OP mF mS 2 $i intrefinerea rollor in sezonul Getiv, dar nu $1 pentru’ terna- rea familiitor de ‘aloine (favo- Hizeaza umicitatea ete) De acceagi parere sit si. alti apietltort care at sernat fami- Ile de albine in stup) ain PRL @ GHEORGHE vacMisray, Susiauseni, comuna Butea, Ju ‘dcjul Iasi, raspunde pe accama ale tuturorcelor ‘care tau Soticttat adminia de masdctune sercauemare a Spariiies arti cotutui ‘sau publicat im revista PICULTURA nt. W107 ca ruleatintreagae ‘reserva. Pini in'toamna, cind. spera sa mal fgane™ ceva samba “de ta lanta amine june sa se Poioseasta salud reburve @ZAMFI NISTOR, din Bra- Sov. str. Castelulul “nr. 108 3) SIM apleultori solicitd " noutagé in domentite patotogiel, apite- raplei, tehnicii si. ulitejelor apicole. Acestea sint principa- Tele obiective ale’ tuturor ace- Tora eae colaboreaza la edita- rea Misura in care reusim 3h puters fl util agteptarilor, Doate fl apreciata, “in. primul Find de elton revistel @cROIroRU RADU, comuna Solau. jude Buzau, vrea sa stie ctr se poate calcula greu- fatea miler din jagurit. dest haji ternart Jamiliilor de al- bine. = Un dm’ de fagure cépicit, pe ambele feye, ‘confine cirea 03 kee miere. Notind suprafata pind cu miere a flecarul. fa- gure, ‘puteti calcula -Intreaga fantitate de ‘provizit ‘pentru Sarna din euiburile famslitior de albine. @ STEFAN CONSTANTIN, api- Suitor ia terma apleola LAS. Cindesti, judeyut “Buziu, pro- pune ‘experimentarea hrdnirii fibinetor eu miere de salctm ‘ailuata cu apd, in amestec cu laptigor “de" mated ‘In diterite proporiil. "pentru pretungirea Viel! albinelor. Propunerea pare interesanta. Astepiain sd Drocedati la. experimentarea Drocedeulu! propus cunoseind ta in revista hoastra se publies orice noutate Care vizeaza pro- gcesul stlintel §1 practieli api- cole, @ NICOARA NICOLAE din si- 1, ste, Justitie: nr, 2, solicita edilarea unui ghid care sd ser- veased ta arientarea apicultori- lor incepdtori, la executarea Iueraritor in. stupind, in condi- {lle specifice’ zonel ‘in care se atid, “Pind la editarea - unor Asemenca luerdr, vi recoman- dam ‘sa consultaji, printre al- tele, “indrumarile’ Orientative din’ rubrica revistet.,CALEN- DARUL APICULTORULUI" 54 sh solicitayi asistenta tehnica Ia Activul retribuit al fitialel jude- fone A.C.A. @ GROZA NICOLAR, ain ora Su irad, str. Libertatll, bloc C1, ap. 6, Jud. Hunedoara, ne Serle ed tn curtea spltalulut din Negrestt, judefut Vaslui, era acum 25 ani un saleim tot a3a de fainic ca cel din Resija si care inflocea in a tela decada a lunit julie. Propune apicul- {orilor din Ioealitate, ca sl ce- lor din alte zone unde exists asemenea rarita}i sé valoritice faceste exemplare prin inmul- fire cu sprijinul ‘organizatiei AC.A. din care fac parte. Pe ling mulfumirile ce se cu- vin ne alaturam 1 noi acestei inifiative adresind aceasta ru- gaminte tuturor apicultorilor gin fara noastra, STANCULESCU VILCU, str Stlozulut nr. 133, Craiova, do- Fogte 8a stie cum poate prevent Qranularea siropulut sau a mie~ Yi "administrate familiilor de falbine pentru completarea pro- vizillor’ de hrand necesare pe timput ternarit gt daed siropulus respectiv 1 se pot adduga sub- Stange. medicamentoase pentru preventrea unor anumite bolt. Din consultarea -Literaturii. de specialitate si. practica unor apicultor: ertlta ed adaugaren tinui gram de. acid citric de lamite) tun litru de Sirop @e zahir” previne granularea acestuia pe timpul ternil. Pen- tru prevenires reapariticl no- Semozel la familiile din. stu ele unde s-a_diagnostieat a ceasta boali, de exemplu, se Fecomanda'administrarea’ in Cursul lunilor august si septem- brie a elte 3g Fumidil B, in concentrate Te tn sirop 2:1, urmat de tratamentul ce primavara, constind din 2 g Fumidil B, administrat In doza de Te. Deserigres mal améquntié, a Drevenirit st combateriinose~ Mozei si locei la albine 0 gasiti fn revista noastré nr. 1/1973, D. 26-20, Va puteti aproviziona Bu “substante” medicamentoase, all 1, diverse ‘uti: pein centrele de aprovizio- "e S| desfacere din eadral fi- llalelor ACA judetenc. faguri artities las Raspunsurile au fost Intoemite de C. ANTONESCU ERATA In revista ,APICULTURA“ nr. 64” pay. ta punctul trei al rubsicll” se va ‘itl BORA Im loc de BOTA. ¢1 altruiste in Woe de alchimiste Dae a eo a me EE EE AE EEE FEAF a 8 ed Fa 6 aINSTITUTULUI INTERNATIONAL DE TEHNOL< Tiparit in atelierele poligrafice ale EDITURII $1 ECONOMIE APICOLA AL APIMONDIEL Bucuresti I, str, Pitar Mog nr. 20 3 lei