LYB Invest International SRL. GP, 1041, OP. 10, Bucuresti, Romania ‘Tidul editie originale Johanna Paungger - Thomas Poppe AUS EIGENER KRAFT © 1993 Wilhelm Goldmann Verlag GmbH, Miinchen Copyright © 1997 LVB Invest International SRL. pentru versiunea in limba romana Eatin T Coperta: Vad Macti Fotografia copertei: Gulliver Trade SRL. lunie 1997 ISBN 973- 981350% JOHANNA PAUNGGER - THOMAS POPPE Puterea Lunii Calea spre o viafa stinatoasi si catre desavarsirea spirituala, prin armonie cu natura i cu ritmurile Luni Colectivul de traducatori: Oana Chirita, ‘Bogdan Marchidan Mustragile: Hildegard Klepper-Paar LB. Bucuresti 1997De cum aim primit acest manuseris, wu bam mai Kasat din mana, Exceptionalul cuinul de informatis, extrem de bine sistematizate si din diverse domenii mi-a sauisficut pe deplin setea de cunoastere. Multe ‘dinice date le stiam 4i wzasem de ele in articole si in emisiunile de tele~ Gialune sau de rari, tn dizenile eu aceia care tmnt solicitau vreo consul- tayie. Insa trebule si spun ch cu eulesesem informatiile de ici, de colo, din gramovnicele de altadata, din manuale occidentale de astrologic, si, fu in ultimul rand, din folcloral rominesc bine conservat in sarele oasire; Ia fel, In scrierile de specialitate, depozitate la Biblioteca ‘Aeademiel, Cu asta vreau s4 spun c@.eu, una, nu am fnedlnit pang astaxd tun volum asemeni celui de fata, care s8 adune, !2 modul organiznt, sumedenie de informatii, provenite atit din priceperca cititorilor in stele mai mult smu mai putin scolit, c&t si din domeniul etnoiatrei, 1a fel, al medicinii care se sprjind consistent pe astrologic. $i cut asta am ‘consemnat si primul si cel mai important merit al volumulul pe care #1 prefiqer, i anume organizarea informatel ‘Chiar en riscul dea reveni pe urmele celot mai inainte spuse, am s8 notez ef al doilea merit ~ into emumerare aleatorie, eSci nu este defel Norba de o diminuare de importants ~ este dliversitatea informatie), kceea ce conduce la satisfacerea unui public eterogen, Vrean sf spun ex fasta cd att cineva foarte informat in asirologie, ¢&t si un ciitor obisnuit igtseste cite wn raspuns ila cnvfozitatea fui, dar 9, Ia mevoie, dicta de tur moment sau alt Gea de a treia calitate a scestel lucra este, fra doar si poate, acces bilitntes Fimbajului gi fata pent ee, sunt convins’, audienta ei la publi- cul cittor va fi maxima, Agadar, nu € nevoie de studii superioare ca si pricepi ca Luma trece pe parcursul n 80 de ste prin fecare zodie, inst ici un cercetitor, nici un specialist, nu va Misa eartea din mana dupa primele doua-rei pagini, Informagia este atat de suculents, de bogats, 5PUTEREA LUNI de inedita uneor, inci, Art st Hu retories, cred ca wali ar putea si se ‘nurebe cum de sa fieut ca nau avat, pind la aceasid ora, st asemenca volum in biblioteca lor. Despre Lund sau fnstifat multe. Sa spus cum e& ar fio bucata din Pamantul nostra, Sa spus-cum cé ar fi o Lund falsi, un satelit ads din alte spatil, pentru a servi drept baza extraterestrilor. Cea exclamat, de fapt, americanit, atunci cénd au pus piciorul pe Lund nu mai este un se- ‘ret pentru nimeni si uite-aga te ia lori de curioritate impletta cu team cind te gindesti cam ce ar putea sa se afle pe fata nevazuth a aacestul astru! Dar, indiferent de ea gi istoria recemta ~ recenth la scara cosmica, vreau si spun = a omenitii oatesta. Aceasta carte e chiar proba relatiei dintre om si Luna si nn mai implic aici nici lirica si nici beletrs- Se stie, de altel, ca exista 0 astrologie lunara. De sorginte asiatica Exist 51 studi de extractie occidentalé sean aparat tomuri sia no} ‘Atat de complete sunt uncle lucrari, mai ales pentru specialist, in vine s8 spui c4 nu mai ai nevoie de alte planete, céci Luna este TOTUL! a, dar asia este valabil doar pentru mn astrotog! Ramane publicul larg, care nu se descurea in calewle specifice, care nu are morbul astronomiei si care doreste doar atat: 8 stie, pur gi simphu, céind si ‘sAdeasch morcovil si cand sisi ia singe. Pentru acest public, repet, Aceastd carte € 0 mand cereasca, cu 0 conditie inst: af fe Finut la curemt cu fazele Luni, cu trecerea ei zilnica prin zodii si termeni (sectorizare a ‘unui semn zodiacal) de zodii, Caci ce nu poate face Luna? Ba, th primul rand, poate face copii ~ si medlicul ceh Jonas a aratat cum, a arte {at dec, ce nseamnt owulayiaastrologiet — Luna i arael cand faci fete ‘1 JH arard cand concepi baieti, si asta In functie de tranzitul ei prin semne zodiacale feminine s masculine. Luna ii arata cind sf te ope- ‘evi $i cind nu ~ gi in nici wn caz end e luna plind intervenyia chirw sicaid nu este recomandatt ~ Luna ffi spune cind agresivitatea oame- nilor este mai puternic: a oamenilor ~ si vezi, asasinarea, de pil, Ii Toan Luchian Mihalea, la faza de lund pling ~ saw a naturii ~ si veri recentele cutremure, dar s2 ne amintim si de teribilul seism din 197, ‘care tot la luna plina sa produ. Si, mai departe, Luna iti nrata cum este, de fap, o femeie, caci indiferent de sexe! solar al nasterti sale, ea se va comporta intorclea na, cel pujin atuinei céntd va fi vorba de telajile ct cu sextl ops, ase- PREKATA i meni femeilor nascute in zodia uncle este plasata la nasterea ei, Luma, Luna iy anata ce fel de femele i se potriveste nui barbat, cael semnul aodiacal in earé se afla en plasata la nasterea acestuia indica tipul de feminitate tare fi completeaza personalitatea. Si daca ar fi ea lames st axculte ce spun astrologis, omenirea gi viata ar fi mai echilibrave'si mult mai consonance cu vibracia Universilui. fata peutr eare motiv vokumnt de fiua are si o a paua calivate, aceea ce a incita fa Lectura in domeni si ar a eincea calitate, aceea de inedita carte de istorie a omeniri, 6 istorie scrisa cu ochii in stele, mai precis cu ochit Ia Lu. Care va fi fost istoria omeniii, awed cind Venus si nu Lana era satel natural al Pammfntulul ni stim foarte bine si va dati seama, stimayi cititori, ce inceresant va fi cind accasth earte Se va gisi, cack ea trebuie si existe uundeva, into bibliotecs de cristal. Dar piina st ne imtoascem la Venus, cind pe Pamsnt tian giant tue ea dol murori desccps! au ayut af nai deptewpin cle cle 9 fork come {ior lor neest instrument de Iucru ~ si asta este chiar esentiala calitate a dtcestui vohun - cid Incrul este chiar viaga de toate zilele. Deschizi facest manual al vietit perfecte si afi cind s@ ridici un acoperis, cand sa maandnei, ind sti faci o operatic sau cand sti produc! wi wemay act Luna este chiar mairicea omenirii, chiar daca planetete din invizi- bil sunt cu zeci mai multe decat le binecunoastem. ‘Aurora Invan{A fisinatos si deveni sindsot ~ prin propria putere. Despre aceasea va fi vorba in aceasta carte si in acest sens dori si va ajuram. Vrem si ya aducem la cunostints informatii care va pot insoti toata viata, care va Inlesnese drumul spre experienta personal a factoritor ce va fnedrese si va slabese trupul, spirital gi sufletol, fra ocolisurile unor sfavuri din partea tnorasazisi experi" sau .autoritai” ‘A se mentine sinatos sia se insinatosi; Intregul drum prin viatl, cu toate urcusurile fi cobordgurile sale, nu este In Tealtate nicl grew, ne complicat; nu trebuie s4 cuprinda nici dificult, nicl efort. Stintele moderne, mai ales medicina clasict gl psthologia,strins intrepatrunse ‘ca politica, biserica, economia, industria si publicitatea, au confucrat mult timp cu succes pentru a demonstra contrariul si pentru a ne ‘onvinge eh numai specialist, posedind cunostinte si limbaje secrete, tne poate vindeca sau cAlduct pe drumul unei vieti stnatoase si pline de fens, Acest lueru se urmaregte tn parte conjient, in parte inconstient, din mai multe motive: specialistit sunt de nefnlocuit, produsele lor ‘anaefusi $1 ideologii), de prisos in cea mai mare parte, continua s8 se ‘nda, far noi, consumatorii si destinatarii “faptetor tor bune" puter fi ‘xApdniti mai usor, cici eimanem dependenti si ipsti de discernamint. INe bucurdm 4 atdyia oameni au ales astazio alta cale. Dorinta noae wa este s4 contuibuim, cu toate forjele noastr, la acest proces lent de schimbare a mentaitiil. In acest seop, ne vom intoarce ssupra unor Ihierus care au funetionat dintotdeauna, asupra unor substanye de bard sia unor principi legate de o viayé sanatoasa, dinamica si demna dea fi {raid Vom reinvia naturalul, simplitatea si modestia, far& a nesocoti autenticele binefuceri aduse de vremurile moderne. Oricum, vitorul fm ne da de ales si atunci de ce simu facerm noi Ingine primi pai, eu ybucurie, de bund voie. Nunie din cea ce va ayteapta in paginile care unmeazi nu € o noultate. Este vorba despre cunostinge stravechi, veriPUTEREA LUNI cate dea lungul mileniilor si recanoscute ca valabile, eficiente $i vine decatoate:legile si ritmurile naturil, pe eare in pune decentilipste de (griiamn Invajat sf Te witam sau s8 le ignorim, Influenja ritrmuritor lunare si arta de a actiona la timpul potrivit,ritmorile corpului si cele biologice, o alimentatie sinatoasi, fara extremisme, stinta plantelor, 0 Jocuinja sanatoas, forta uml ideilor, infhuenta taturor acestor aspece asupra organism, spiritulai si sufletubui si inca multe atee’ Unele informadii nu se regisesc in nici wn manual, multe nicl naw fost publicate vreodatd, Poate de aceea, una sau alta ar putea parea, Ia prima lectura, incredibite san chiar de domeniul feyiunii ~ poate deoa- rece atti pentru prima data despre asemenea iucruri ori probabil cd respectiva informatie este impotriva convingerilor sau prejudecttilor dumneavoastra. ‘Si totus, fiecare informatie, fiecare regula, fiecare sfat se bazeaza pe eaperienia penouala, au nuunal a nos, el xf a mullor eamnent, spe~ cialigt in vindecare din trecut si prezent, incetul ex incetul, veli benef cia personal de aceasta experienta, caci respectarea gi vevficarea zilnica a regulilor cuprinse in aceasta carte va vor ascuti atentia cu privire la natura si fa ceea ce ne Tnconjoara; veti descoperi legiturt ascunse intse trp, suflet si lumea inconjuratoare. Aceste introspectiini va vor ajuta 8 depasiti legile rigide gi va vor apropia de o siare ce va va face si dleveniti imuni fata de influentele negative din jur. In orice caz, ne vom feri de banala incercare lea va mentine tn vreun fel de dependent psihied sau fizica Intuilia, introspectia si cunoasterea constitule cheia muitor aspecte din natura, pe care stinta nu te poate descifra, cu mijloacele ei imitate, din turnul de fildes in care sa inchis. Agadar, nu va ajteptati la un dictionar fundainentat stintific, a o eulegere de retete breveiate care sa va seuteascd de munca. Nu vrem s@ lans4m 0 moda noua, nu intentionam sa facem reclama nei noi diete sau unui nou mod de viata si nici sa va oferim inca.1n leac atotvindecator. Nu trebuie inocu- lata nimanui ideea cae obligat sa traiasea dupa anumite principil. Fiecare individ este unic, Ceea ce este folositor cuiva poate f imutil sau chiar nociv alteuiva, Cateodata, un anumit mijloc ort 0 anumita masa "Daca ati cit cartea vowsira .Despre vimpul posrvie (Eaitura Hugendubel. unchen, 1901), unele dintre acete iformatiw sunt fmiiare. Leam preluat si Aceastt carte, care se vreao continua a prime, Naw putu fevtte cite ‘peti e masura In eare conexianile ebule st Re clr. 10 CUVANT [NAINTE € de folos,altcori succes seontat nu ve produce. Nici o statistic a vin ect, nei o retet infaiibla nu vA ajutd, cfd ,ceea ce a ajuat dintot- Geauna” nu ave efect tocmai Ia dumneavoastra. Trebuic #8 vA yAsii pro- priuldrum, zlnicretnnoit. - ‘Ne atingem in intregime seopul daca reusim micar s4 va trexim aunintitea: daca ya amintqi e& posedati tot ceca ce vA trebuie ~ toate inijloacele, toate forjele si capacitaile ~ de-a duce 0 viagh care sisi me~ rite jntradevar numele, O viata plina de bucurie si putere. Plina de sulflet, pentru tine insu si pentru cei din jurul tau. Viatal Nu acea aker- nana intr agteptari gi dezamigiri, anestezie si durere, frca yi upurare, placere si frusirare, stress si calm, alternama pe care am fost obignuit 0 confunddim cu existenta pina de sens _ Nicio secunda, omul nu este un corp strain pe Pamant si in Univers Natura ms poartt @ luptk impotriva omenini, ci da tot ceca ‘cred este necesar, dact flecare tn parce invafa si traiasca in pace cu sine ‘cu natura, Aceastd pace nu poate fi niciodats legiferata. Este propria hhoastra realizare, propria nossa decizic, Alegerea va apartine imtot- ddeauna, ehiar daca alji va vor convinge de contrariu. Noi suntem cu {otii ~ oameni, animale, plante, stele, planete ~ in aceeagi bared, iar tunica scop al vietii noasire const in ane trezi unii peal stn a exist ‘onil pentru alti, indiferent eft mp Ti va mai trebui omeniri ca sai ‘dea seama de aceasta. Onl este cel mai bun medicament pentru sine Din fericire, multi oameni, pe intreg globu}, sunt astizi pe drumul cel bun, lasind in urma gndizea suela la care au fost supusi, care li a inocalat: raportarea la planul material, la confirmare si carer, la frien sisiguranja, la dobandirea puter la rot ceea ce alti oameni salt insti- {usil considerd normal si corect, fa ideologia plicisitoare 4 chteodata Lucigatoare: ,cred nummai ceea ce vid", la convingerea ameitaare si pa- ralvanta e4 ssingur nu poy face nimie*, Muli incep ari st trhiasea cu tun orizont mai largit, ct ingelepeiune, masura gi fel ei simt chta Ibucure, e&ta vsurare, efta pace interioara aduce cu sine o viay& wraith ‘in responsabilitate absolut faya de sine gi in independents interioart. (Cara ibavire adnca, autenticd simyi cand iti ocrotesti sementi si me- dul inconjurator ~ nu ca sl de viajd datorat une ideologit impuse stu ‘une! morale artficiale, ct unei introspectiuni im natura umana, Ce bucurie s4 traiesti dupa proprite simi, ce simpia si limpede devine atuneiviaja, chiar in mijlocul furuunilor destinului, Multi o gia deja: uPUTEREA LUNI sexist nceasth aclevarata natura a omului, la care poti apela in fiecare slipa a vieui, fara a te fi chimuit in prealabil cu interminable studi teo- Jogice, psihologice sau de suinte naturale, Tot ceea ce este actevarat si fesential e de fa natura simplu, accesibil fecaruia. Dumnezeu si nuine- rosii sti prieteni din lumea vizibila si invizibilé nu ne joaca feste. ‘Vremurile noastre nu au nevole de schimbavi dictate de aus, nici le noi legi, nici de predici morale, dar mai ales nu au nevoie de o tupta impotriva .rauluf', Cea ce le webule wemurilor noastre se poate for- imula foarte simpli: desteptarea fiectruia in parte, Nu vrem si v4 ofe- rim osabie, cio chete. Nici bluzele de plastic, nick azbestul, nici alimen- tele iradiate nu au vreo sansa, daca nu le va cumpara nimeni. Medici, profesorii, jurigti, politicienii, comerciantii care au sunt prieteni ai fomului ni ar axea vreo 0 sansi dacd nimeni mu ar asculta de ei Functionarii Comnnitagi Europene care vor sa stabileasca prin lege gradu! de eurbura a bananelor Fara sf plantat vreodata un pom, anga- {tii statului care ne risipesc banii prin transformarea codurilor poytale ‘lin patr, in cine cifre, poiiticient ~ fe ei crestin-democrati, ecologist, liberal, socialclemocrati sau nationalisti~ care vor st manipuleze senti- mentele, gindivea si activitatea oamenilor, dupa yointa si gradul fanatisomalut lor si dupa friea tor de viata, naw fie © sansa, daca nimeni iia ae st ae prosiiede eh ba aceasta carte ne vor Epot at intone: le ce se refera poate mai putin la fapte palpabile si mat nul la obisnue inia dea gid gi simfl cum vor alii, care ne-a fost inoculata si care las deeschisi calea unor influente negative, find un agent pacogen mult ‘nai pulernic decit orice virus, bacterie, otrava. Dorinja noastra #i scopul nostru sumt de a va trezi in primul rind ‘curaju) si voinja de neclintie de a avea Tneredere in proprile dumnen ‘voastr sentiment gi intuitii. Acesta e scopul nostru, drepcul si datoria, tuturor oamenilor odata ce se nasc. Nu putem decit si deschidem ui Dorinia de aventura si curajul de a depasi pragul va apaztin. $i nu uitayi niciodaca: vi sunt in joc trupul, sufletl sé viata, Nimeni nu poate si nu dre voie si va trtiasca propria existenta, Ceca ce simtii si vedi consti- tule ghidul dupa care trebuie s& trai, chiar daca nimeni altcineva mix va impariageste sentimentele, Simtirea despre care yorbim aici poate ff remarcati uncori cx 0 voce interioara” soptita. In vorbirea de toate zilele, ea este cunoscuta sub cele mai diferite nume: intuitie, initna, sentiment, presentiinent, 12 CUVANT INAINTE oe EE constinga, insti stu, alesea, al stslea sion, Forma de percopere de ‘eave se foloseste aceasta voce intesioara sti, in orice clipa, ce © ci wle- ‘arat bine pentru dumneavoastia, sulleteste si trupestes ea cunouste cu ‘exactitate cauzele si problemele bolilor. Vocea va spune ceea cv ¢ de fa cat peur a v4 vindeca, Va spune daca, pentrn propria vindessre, ete hecestr ajutorul unui prieten al oamenilor sau daca va pute vincleca Snguri, Fa spane cdnd trebuiie 3 inotifinpotriva curentihni sant odatt cu acesta. En spune ce va ajuta sam ce va dauneaz,adesea in contradic- tie eu gindurile, ama si speranta dunneavoastrs, Cu tots nes Iasat convinsi,constient saw inconstien, s4 luam hotriea = nu doar in time pire modeme ~ ce a ignora aceasta voce soptta, pur, care te poves teste despre toate aceste hverui. fn copilarie, ne era cel mai ban pricten Inger pizitor, wadndu-ne arareori 9 penn scur weme. Pe atv Se gon pees ah wes al din poverte, ot imparacal « gl De ce am lsat ca accasta voce 38 se stinga? Deoarece este nepprtini- toare, Deoarece ca spune adevirul, fara a tine seama de tang, sume si consecinte. Deoarece irvoraste din adevarul pur, pe care vesteste Findea no poate f influengata, manipula, Bindea nu gandeste nici zitiv, nici negativ, Fiindea ne infayigeaza o oglinda limpede si incorupiibila. Fiindea vede Incrurile asa cum sunt, ‘Acolo unde simtusile dan gres, vocea ne arath drunul cel bun. Ean fost con cave a sti in om ideea ee a cercera pericolul pe care! repre: rim, de exempht, azbestul penta sanauue, Ea este aceca care achuce nm in stayin dea sri fa govaiala tn apa, jgnordad teama, penn a salva cop eare se ineacd. Oare ce politica, ce ecouomie national, ce firma de publiciate, ce idcologie ar putea rezise azi in lumina orbitoare, tt cdmpul de actiame al adevinului? Newn obignuit atit de mult s2 confunelam pareven en sina, eran eu minciuna, ew realizarile intelectulu, ex wrlevel con- Tinuw al ganduvilor mai puternice decit adevarul, inc&t am sufocat aproape complet aceasta voce soptta. Preocupati st transforma ade varul in minciuna, nue ne dan seama can, fr crap, erupal wosten de ne lot mai vulnerabil, crednd cel mai propice teren penteis devegtt Dol, Ast uum pierdut iucrederca in acenstd yoee, prea des fi croare de vor! straine, de propria noastra voce, le vor ale sexpertilor” ‘Am rhinas in bezna ignoranjei, cit tn val fa fata ochilor, care nec vine im umbra vietii, 18Henao Noi va vom ajuca si deveniti mai cumpatagi si mal tieusi, pentru a va opr in linisce #4 ascutayi din nou aceasta voce sist va dati seama de Shelepcanes ci. In acest scop, este neve chteodaxd de ajutor, deoure- cevocea se deosebeste de celelalte tir din noi. Nu este un sentiment, {in sensul emotiei sau al instinct. Nu este o idee, in sensul de calcul planificare sat speranta. Cine 0 cunoaste, tie eX ea vine si pleact, fale Feriior, ca un scurt acord muzical Indepartat sau ca un puternie 496 Electric, Alteori, ea ne conduce prin bezna ca o torid ce arde ves Mai presus de toate, aceasta simjire nu poate fi invita ca o meserie Uneori, ¢ pur i simplu necesara o perioada de incerciri, cu gregeli de cele mai diverse forme, pentru a deosebi voces interioara de falsur, de dorinje siamagiri si pentra a o urma, Dorim inst s4 va Impartasim cu plicere o certitudine: daca sunteti ‘conving ca nu poseday! acest sini, carc mu gregerte niciodata, este daar pentru cf va lipseste curajul si dezvoleay gi st credet nel. Este excho- By o problems a curajului si a tnerederii fn sine. Accesul spre curaj Spre increderea in sine ji spre instinct trece prin acceptarea Tecondijionaté a responsabilitail pentru propria viati, pentru fiecare pas, gind, cuvint si fapta, acum 4 in vitor. Aste, succes nu se va ls Fsteprat, Domolirea furvunii din inima dumneavoasir gi linistea cea ‘urmeaz4 va vor ascusi auzul pentra vocea inimii. ‘Chiar daca simtirea vi indruma spre un e9ec, spre un insucces aparent, intro situajie neplicuté sau dureroasa, ea. ramane singural mera corect $1 posibil. Caci numai din greseli ~ comise sutd Ja suta eu Sntreaga inima; fark a cfuta mal tarziu vinovatul ~ putem intradevar st ‘nvayam si st evolam. ‘Asculténd de accasth voce, se poate transforma o viata din temelii Usa se deschide-spre o libertate pe care azi o gasim arareori si de care ne wemem ~0 libertate autentics, ce nu are nimic dea face cx liber- fates de a alege. Dimpotriva, este o libertate care ne scuteste de alegre! Ea ne va lisa s8 judecim atat de repede 9 atat de sigur, incit ‘mu va mai & timp pentru o alegere, deoarece actiunea corecta este evi- enti, in orice clips. Hotirarile pe care le vom la atunci se bazeazk pe creerttudine att de nezdruncinara, tncit uu va.lésa loc unei alterna- tive. Un astfel de om ¢ liber, chiar dact este jintuit inten scaun eu Fotile sau se afl in spatele zidurilor unei inchisori. Numai aceste per- Soane vor putea ajuta omenirea sh Infrunte toate provocirile pe care le “ ‘CUVANT ENAINTE © ace vitoral Stina yindecdi va fi tn vitor o imbogatire reiproct, 0 Moutopice a celor mai srivechi metode ce wamadtite cu ceea ce, are copes medicina moderna, © arti In care se vor contopt magic inasticament atingere fubitonre si bistariu, vindecare prin puterea gin. iui, ragaclune 4 meditate inteun intreg, dupa secole de renegare 9 ait taureg in care onmul este din now privit ca 0 endtate, Aceastt eesingura ale posibila. . segneta, tnerospectia si experdenta dircett leu aratat stramosilor nogtr drumal spre namiirile natu ale hum, spre o sini ce merce moe acceptatt cu recunostini. In aceast care, va Impariagim © parie din aceasta sina Johanna Paungger si Thomas PoppePUTEREA LUNIL (CEASUL STELAR Ceasul stelar De milioane de ani, Luna, bucatt de sinc sferie,Inconjoar sits sguraticd si nepasdtoare PamAntul, ascunzandwsi uneori existenta, f° Tana noua, edd me arata partea el neagra ca noaptea, iar alteori Facind 4 paleasca lumina stelelor, Ia lund plina, cind straluceste pe cerul noptl, Impramutind jumina Soarelvi. even deiner sborull aang fiecare punet al Pamaretu «t. prin aceasta, fiecare om, animal, planta, fiecare atom de on a cig ccc vere 4 prota c- rita fazelor Lunil sia trecerii ei prin semnele zodiacului ~ ne va fnsott {fn mule capitote ale cartii, dorim s8 vA povestim Is inceput despre nasterea si importanta ceasului lunar. Lainceputa fost perceptia __ Mien de rnd oamenit sau suaduit st talged tn armonie cx riumurile si legile naturli, pentru agi asigura supraviepnirea gi a cerecta intentiile lui Dursnezeu, pe care le descifrau din semnele naturii, di ser Soarel al Lun din fulger 9 arta, din alernanta osm puvilor. i ascultaa natura sl armonia dintre elementee cl lescoperin- Ein taincle. Experienta directa dobndita eu ajutoral simturilor ascu- te, credinga de nestrémutat Tnte-o forta superioard, incercarile sgrevelile par astazi lucruri de bun sims, legate direct cu actiunea forte- Jor naturale ~ toate acestea au constitit modalitai prin care cei din ve- chime an desopert gt determinate de aparitia ciclica a anuinitor ‘Oamenii ghefurilor vesnice, eschimosii, traiesc fn condinit nacurale deo duritace greu de imaginat, Limba lor contine aproximativ pacu- zeci de cuvinte pentru rApada si gheala, deoarece perceptia +a tnvatat 16 sa deoucbeascd patruzédi de sari diferite ale apel nghetate, Doar dows “Thue nceste patruzect ce felur de zapada si gheai se potrvess penn cay meta igtuvrilor, Desigur, indienil nord-americant poteau cit ¢ eosebi tn padue i preeri mult mai multe nuange de bran fi de werd ceore oeuttoni orayelor de axtzi Pete alt parte, oragenit au mult mai Potine dificult a se descurca fntrun ora strain echt eschimorii ran fn toate domenile vest, experienta gi necesitatea ne ascut perceptia. Gaul a observat relatia schimbatoare dintre aceasté stare si momen- aul observarit ~ oree zie, ilele huni, anotimpurile, positia Soaretul aa eralntelelor, Ela descoperit et mule evenimente naturale, fu) Mion, graviitatea, vremea, comportamencalanimaelor sf multe Siiee, sunt fn strins’ legstura cu: mermul Luni Stamos now S860 ae eal unor acta. mai mult sau mai putin cotkdiene depinde de aaa rib ale nail: intervene chirurgieale, waren de singe. aplicara i eficienta miloacelor de vindecare, teres lemneio. atic, aermertil spalatul st altele. Operate i medicamentaya aplicate 19 sai rie se arta chucodata eficiente, iain alte ile, ele erat tot jauule sau ebiar daunatoare ~ independent de coza si callttea (ral mentului sau de priceperea celul care vindeca, rata eu dobandired unel vic aerate, oamenil de pe tnreage pls- nosh siau dat seama ch pe suprafaja PAmfntolul actioneazt energ afer de In 2 la 2i, a chror cunoagtere era hotériuoare penta inet aera pgriitea @ recolazea cu succes a roaelor paméntulil. Pe aarenenea, antumiceleyburi medicinale, cules fn anumite perioade. s0/% weivemat ehciente dectt daca sant colese fn alte momente, Roadele ‘Mnanate in anuimitezile se dezwol mai repede x devin ma rersiente re seurt,efecele une activa mu se bazeazt. doar pe capactslle necesare st pe metodete de Iueru, el i pe momentul acini care ee deo important majord. ca covects in momentil inoportun ‘poate perielita suecesul scontat. Ae eerjoase construc ale veehllor egipten}, greci, romani, inden attonteny sia marturie pentra importanta pe care sramosli nol roam observ ceruiu i calculéni exacte a waleetorel porpuor aeivgi Stadia leghtarit dintre anctimp, vreme # poditia compurlor erent, precum si corelarea influentelor positive sau negative, ci uPUTEREA LUNIL reusita planarilor propuse, teebuiau si se tmbine intrun instrument util axdt momenuului, e&¢ si generatiilor viitoare, Exa necesara folosirea unor denumiri clare pentru influenjele si legile observate. Inainte de toate, trebuia elaborat un sistem preci, var labil oriunde 3 oricand, care si poata sa prevedea influentele vitoare Intrucat sa constatat 4 anumite forte se aflau in armonic cu anotim- purile si eu pozifin corpurilor ceresti, era evident& necesitatea {ntocmirii unui calendar care st inregistreze an de an aceste impulsui, Soarele, Luna si stelcle, cadrul exterior dat de natura, sau transfor- ‘mat astfel in limbile si cadranal unui ceas cerese, Motivul este evident: dacd un anumit impuls ~ potrivit pentru recoltarea tunei anumite ier- bburi medicinale, tratarea unui anumit organ sau depositarea roadelor pamantului ~ dureazd intze dowd si trei alle pe lund, iar Luna parcunge in aceastd perioada de timp aceleagi constelati, Intotdeauna, atunci se poate trage concluzia c& aceste stele dispersate trebuian in mod congtient cuprinse intro constelati, a Girei denumire si descrie pro- prietatile influentei respective. Pe tanga multe alte forte si legititi ale naturi, stAmosii nostri au delimitat douasprezece impulsuri de fora de tipuri si culoré dierite, ‘care se repetd in ritmul traiectoriei Soarelui si a Lunié. Constelayitor parcurse de Soare ~ de-a lungul unui an - side Luna ~ in decursul unei Juni ii sau dat douasprezece nume: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Lets, Fecioara, Balanta, Scorpion, Sigetitor, Capricorn, Varsitor s Pest, Pe baza perceptiilor sale si a observarii comparate a ,batailor de puls" ale naturis, oul ska ereat un ceas stelar cu ajucorul edruia putea calcula ce va aduce viitoral in privinta influentelor poaitive si negative asupra actiunilor sale, Aceste calendare au eliberat in mare parte aml de spaima faya de fortele naturii, care actioneaza, aparent, fara sens si arbitrar, Mule activtati necesare stpravietuirit puteaw fide acuun intre- prinse in mod planificat, cu: mai multe sanse de sueces ~ insamanjatul si plantatu, ingrijical st ingrasacul, recoltaut si depozitatl, dar mai ales, ‘multe dintre masurile terapeutice ale vindecdtorilor unui popor putea, uurma anumite sepere temporale. Numeroase calendlare ale trecutulu! au Inceput #8 s¢ orlenteze dupa mersul Luni. deoarece fortele anunqate de firele Tani gi de pozitia ei in zodiac sunt rault mai importante deeat cele determinate de Soare. Ca si acum mii de ani, multe sarbatori sunt si azi planificate in funciie de pouitia Luni, Pastele, de pilda, se strbatoreste, inca de la sfaryitul seeo- GEASUL STELAR Jului al doilea dup Christos, In prima duminich dupa prima iun& pling, dupa echinoxul de primavara, $i astizi, multe calendare populare contin zodile parcurse de Lum, O fort uitata in zilele noastre fin doar céteva secole, stinja despre influentele datorace pozitiel Lnii a ajuns sf fie aproape uitatd, in asa masura, inet mul oameni ‘eactioneszA axi cu wimire si retinere cand aud despre ea. Motivele sunt diverse, dar unul dintre cele mai puternice este desigur aparitia, acum teva sute de ani, a unei metode noi, radicale, de abordare a navurii, care ar fi putut aproape 88 impinga metodele anterioare de cunoagtere fn zona superstiiei. ‘PAnd atunci, doringa innascuta de cercetare a stramosilor nostti sa lisat ghidati milenii de-a rindul de un concept adinc faradacinat: ci stiau c& nimic in natura nu este rezultatul ciocniri si inaintarii dea val- Init a unor forte ce actioneazs fart noima. Nimic nu este intimplare, Popoaré intregi tree prin inflorire, decidere si se scufunda in negura itoriei; dar totul se petrece cu un scop plin de sens si dé importanta pentru om in sine si pentru omenire, sub influenta unci forse mult prea mareje ca 58 posta fi mésurata de o capacitate de representare a uunei perioade scurte de timp sia planului material. Chiar daca voinia vind a actionat din cand in cand pe plan individuat fra mila, cumphit, stramogii nostri nu sau indoit niclodat’ de existenja ei. Constatarea .Domnul a dat, Domnul a luat* simbotizeaza afirmarea neconditionata a acestei vointe si atestt ci toti oamenil sunt guvernayi de 0 unicé vointa, Nenumarate generatit au trait si au actionat dupa aceasta convingere, pana cind oamenilor li s2 impus o nowa privire asupra realitayil. Spirital cercetator al omului, stinja ~ in special cea occidentala ~ #a decis voit, in studiul naturi, pentru o abordare si o ‘metodi foarte precise, declarand totodatd invalide cetelalte modalitati de cunvajtcre. Aceasta sliingd a descoperit cum pot fi privite separat tuna de cealalta o mukitudine de forte implicate fn fenomenele natu rale; ea a reugit 83 supuna aceste forte, st repete anumite incimplasi si ‘=i prevada exact anumite rezulate,PUTEREA Li am CEASUL STELAR Aparent, peste noapte, In Univers nu a mai rimas loc pentru 0 voinga superioara, Fenomenele se petree, dupa cum stiinja a vrut st convinga lumea, in cadral unui gol fara sens $i fir8 scop. Universul nu arfi nimic altceva decit o masindrie gigantica ce functioneaza automat. Pentru Dumnezeu si pentru voinga libera pe care El a daruit-a omului ‘nu mai era loc, deoarece trecutul, prezentul si viitorul sunt doar ri duri inteun scenariy scris demult®. Nici evenimente intimplitoare nu mai existau, Unde guverncaza legile mecanice nu au ce cauta voinja si intengia. Fara influenta ocrotitoare ji calauzitoare a unei forve aflate in afara automatisimulii viefii, Universul ar urma, inur-o buna zi, si ‘opreasea mersul ca un ceas sau si explodeze, Tot ca 0 masinarie ~ asa suna noul ,erez* ~ individul ar fi un produs obligatoriu al mostenitii sale genetice si al amprentei trecutului stu, El are dreptul de a nu purta Belo raspundere pentru sine, deoarece marine mu poseda libertatea vointet Oamenil de stiinta se considerau creatorii unui altfel de vitor pen- teu omenie, ai unei noi ordini mondiale, fra supersie 5 fird credin- 18, dominate de echilibru, ratiune, emancipare. lar ceea ce nu putea fi dovedic cu uneltele rec, lipsite de sentimente ale singel, nu exista, Mai presus de toate, cao dovada a valabilitay acestei conceptii, siinia Aceasta saracita a putut gi poate consemna succese imense, chiar si in medicing. Cu totii am jucat acest joc, mutrind convingerea ca un titht de profesor in chimie confer fiecarui cuvdat al purtitorului si, oricdt ar fide lipsit de sens, greutate sl valabilitat, oriedt ar fi somitatea de straina de lumea reala, Astfel sa Incetafenit eu timpul ceca ce azi ‘numim orbire organizata: .ceea ce nu are voie si fie, nu poate &", ‘nilateralitatea abordrii kumi, stiinsa a aruncat i copilul odata ‘cu laturile. Ea se comporta ca un om caresi spune: ,leri am batut cu succes primul cui, deci trebuie s8 pot repara cu ciocanul si acest ceas..", Tehnica $1 medicina moderna ne-au promis rezolvarea mai rapida a tuturor problemelor vietii de zi cu zi si ne-at Misa pan astizi 8 dormim cu convingerea inselatoare & se vor sine de cuvant; daca nu “aai, macar maine. Aproape deodata, observarea si luarea in considerare ariumurilor naturii§1 a multor alte legitaji au parut de prisos. Se credea else poate renunga in primul rind la ribdare, una dintre cele mai importante tnsusiri ale confruntarii intre om si naturk. Stiinta despre vata in fntregul ei a supravietuit totusi, numai in oaze de fericire, care ‘nu sau supus ritmului general de industralizare si progres", si nici ivinizarit viziunii gtingifiee a lumii; a supravietuit acolo unde legatura cu natura, perceptia directs, intutia gi eredinga au imunizat Impotriva inAiueniei egoiste, a unilateralitai, a calcululut rece sia fasilor profes ‘Unii medici sau Hisat sedusi de convingerea cé prin succesele rapi- de, prin cadlourile publicitare ale chimici si farmaceuticit, pot negli, ‘ari a Gi asi la raspundere, migcarea ondulatorie-a view ca intreg. Cine repart masini trebuie si se preocupe la urma urmel doar de parfi com- ponents gplese de schimb. Inldturarca rapids a darertlor is simp. tomelor, “repararea” unel parti a omulni craw deja considerate succese terapeutice, dupa care se putea sta cu miinile tn sin, Gine considera o vezicabiliard ca sursa independenta de dereglare si Incearca +0 repare se poate multumi, alituri de pacient, cu convingerca ingelétoare ef a sindecat ceva ce nu are nimic de-a face cu omul céruia fi apartine acea verica biliara, A invaya pacientii sa se ajute singuri, profilaxia si cerce- tarea eauzelor, rabdarea si disponibiliiatea de a colabora, de Ia om ca Intteg, la om ca intreg, in relatia metlicpacient ~ toate acestea au tre- ‘cut mut timp pe plan secund, Exist o speranta intemeiaca ci ne aflam 4n fata unei schimbari, Ne bucurdm astizi cA multi medici au recunos- ‘qut semnele timpului, parte prin propria putere, parte ajutati de pacienti intelepti, care au recunoscut ci nut se mai pot muljumi cu ‘izitainte-un atelier de ,reparat” organe Multi medici acsioneaza astazi ca s1 medicik-preosi, vindecatorii, sainanii, vracii strAmosilor nostri, conform convingerii c&. oamenii mu ‘sunt niste masinari, Ca sunt mai mult decdt un sistem de oase, nervi, mugchi si organe’care functioneaza de bine, de riu, prin intrepatrun- dere, pase Inofalta la intdmplare. Ca trupul, spirtul si sufletal compan © unitate inseparabilf cu sine si cu tot ce ne Inconjoara ~ cu ceilali ‘oameni, cu natura gi chiar cu stelele, Bi recunosc Incetul cu incetul cd bolile s¢ nase atunci cand omnul, indiferent din ce motiv, nu mai poate ‘menfiné echilibrul viu, curgétor, intre numeroasele elemente ale viet tensiune gi relaxare, egoism natural si altruism, urcugurile si coboriqurile necesare ale destinului, Unit dintre ei stn chiar ca cel mai ‘bun medicament pentru om este dragostea. Conceptia acestor medici Conduice astazi inapol, spre metode werapeutive integtale, In care rugie ciunea si meditatia, magia si atingerea vindecétoare au un rang egal, alsturi de aplicarea plantelor medicinale, a tehnicii moderne de anali- ze, alaturi de intervengile chirurgicale gi de fizioterapie, a1PUTEREA LUNI Domenii vaste ale stintei vindecatoare a strimogilor nostri nu s-au regisit inc locul in medicina oficiala: actiunea ritmurilor Lumnit poate fi oricind observata, dar nu poate fi fundamentatA prin metodele stiintfice actuale. intrebarea de ce o interventie pe cord are mai putine sanse de succes cind Luna este in semnul Leului nui poate gist rispuns deocamdata; un motiy suficient, in mintea unor medici, de a ‘gnora complet astfel de informapi. [Nu doar stiinta, ci noi toti intoarcem spatele, cu inima usoara, la ‘one intinse ale cuncasterii traditionale ~ in primul rind pentru ci acordim cea mai mare important’ confortului pe termen scurt, in ddauna rayiunil, a masuri i @ scopului propus, in dauna actiuni bazate ppe rabdare si anticipare. In harababura si agitatia vremurilor noastre, ‘indurile noastre baleiaza incontimau intre bucuriile sau durerile tre Cutului si sperantele sau temerile unui viitor imaginar. Momentul prezent, singurul punct in care viaya se desfasoara efectiv, in care s¢ poate dezvolta pacea interioara, se pierde in spatele unei perdele de fum, compusi din obighuitele sabloane ale minti. {n al doilea rind, ignoram ceea ce a fost valabil si corect timp de mi de ani, dintein motiv cum nu se poate mai simplu: pentru ci ne este necunoscut, Poate ci faceti parte - interesati fiind de propria sinatate si de cea a semenilor vostri sam in calitate de vindecatori profesionist ~ isle acei pionieri ce doresc si recucereasca aceasta cunoastere, incet, ‘ira grab, putin cise puyin, Cict nu este tn nici un caz prea tiraiu pen- tru a reinvia aceasta arta straveche, chiar dact oamenti vor incerca intotdeauna si va convinga ci individul nu are nici o influenta asupra propriei sanacayi si bundstari sau asupra restaurarii mediului inconjura- tor, Fiecare gind conteazi, fiecare actiuine, oricit de marunta, Sunteti ‘mult mai puternicl decit va inchipuit. Ocomoara de descoperit ‘Toate regulile 41 sugestiile prezentate in aceasta carte igi au ‘idicinile numai in experienta noastrd — inclusiv regulile privind ciclul lunar, Observatia precisé asupra Omului si a naturii a facut din strimosii nostri iste maestri ai artei sincronismului, Near fi fost nicio- (CEASUL STELAR data posibili receptarea acestei cunoasteri si transmiterea ei mai eparte ch succes, dact fiecare generatie succesiva ar f urmat pur si simplu regulile, fra s& te prinda ingelesul, fard st le ale confirmarea in viata de ai cu zi, Aceste reguli gi legi sunt adevarate ajutoare ale memo- rie, caci legile adevarate i2vordsc intotdeauna din adevar, in contextul realtattzlnice a navurli sia Omulul, ele indicdnd, pe de alta parte ~in aaul principillor morale sau religioase ~ calea spre potenyialul de dea soltare a omer Bxista £irA indoials multe alte itmuri si multi ali factor! de influ- enya In natura, dar in cadeul acestei cirti ne yom restringe la propriile cunostinge sila experienta personala legate mai ales de foryele ee Lana in eresiere Luna puna Luna in deserestere Poritia Lunii in semnele zodiacale Dupa cum se stie, cercetarea cauzelor s¢ afla inca Ta stadiul de spe- cexfafi, pireri si convingert, dar sa subilit de mutta yreme wn limbaj ‘conventional privind influentele lunare. Se spune, de pila e& ,semaul Festilor influenteaza pictoarele” sau e& ,Luna plina influenjeaza senti- rmentcle*. Pe aproape tot parcursul cart am folosit asemenea expresis, penta: simplificare, chiar daca ele nu reflect cu perfects acurateye as- pectele reale ~fn special faptul ci Luna actioneaza ca limba unui ceas, Dea lungul orbitei sale de aproximativ 28 de zile in jurul Panvin- tului, Luna se intoarce intotdeauna spre el cu aceeasi fa’. CAnd Luna ajunge exact intre Pamant si Soare, fata ti este cw totul fnvaluiea in Intineric, Ea nu este vaihila atuinci, cAci in tnpul zlel ea este aproape ahwari de Soave, Pe Pamant, suntem tn hind noua, In calendare, ex este fnsemnata de obicei sub forma unui dise negra, Predomina 6 scurta perioada de influente speciale asupra oamenilor, a animalelor si a plancelor: de pilda, cine posteste o zi in acest ristimp, va evita bolile, ‘cc capacitatca de dezintoxicare a organismului este maxima. Impulsurile ailelor de lana nous nu sunt resimtite art de puternie st ‘prompt ca cele de luna pling, céci reorientarea forrelor dinspre Luna In descrestere spre ced in exestete nu are loc att de violent ca in tim- ppul luni pline. 28PUTEREA LUNI Dupa doar céteva ore de la Luna noua, poate fi vinuth partea pe care Luna o arata Soarelui; apare, ca 0 secera find, Lunia in erestere, C0 influentele sile specitice, Calatoria de aproape dowa sapeimini pid tn ‘Luna plina trece prin primul gi al doilea patrar, Tot ceea ce primeste ‘organismal in aceasta perioad, pentru deavottare si tntarire, isi dublea ‘a efecuul timp de doua saptamani, Pe de alta parte, pe masura ce Lama ‘reste, conditille pentra operati si vindecarea ranilor sume din ce in ce sai nefavorabile. ‘La un moment dat, Luna tsi tncheie jumatate din calavoria fn jurul Pamnintului. Partea intoarsa catre Soare se arata ca un discrovand, lumi fos, pe eer: Luna plina, In calendare, Luna plina ese marca cv um tise lb, Aste, aceste cdteva ore exerci o forta palpabila asupra oame- nilor, animalelor i plantelor. Somnambulli merg fa tmpul nopai, rank fe singereazd mai abundeat ca de obicei,ierburile medicinale culese in aeeaets perioada no pater! porite, iar measele au mai mult de tuera, ‘Luna avanseaza Incet; ncepe faza luni in descrestere (al wellea si al patnilea ptrar), de circa palsprezece ale. Le datoram din now mul Initi sirabunilor, pentru descoperirea unor influente specific, in acest ntcrval de timp: operatille au mai mare succes, chiar si cei care tmandined mai mult ca de obicel nu se vor Ingrasa atit de repede; orice serveste la eliminarea toxinelor din organism are 0 aejiune mat eficace decit in timpul fazel de crestere luni in dpa calStoviei de un an a Pawnuulu in jurot Soarelut,acesta din urma-— vaeut din punetul nestew de vedere ~ zAboveste cite o lund fin Heeare dintre seminele zodiaculul. Luna strabate aceleasi semne pe durata de 28 de rile a orbite sale n jurul Paumdntului; dar ea poposesce doar doaa sau ti rile in fieeare ser, Poztia Luni in zodine exercita pentru noi, oamienii, influente speciale asupra regiunilor si organelor orpului; acestea vor fi diseutate fn deta Sh capitolele urmatoare, in aceasta carte, dorim dle asemenea sf v4 familiarizam eu o serie de siumusi speciale: regali pentru anumite zie ale anului cave sunt ex total independence de pozitia luni, Acestea fac parte dintee cle mai inex. plicabile aspecte din cer side pe pamént. Cum van putea explica de {ese pastreaza unghie de la uitini sf de la picioare sinatoase si puter- hice, daca sunt thiate vinerea, dupa apusul soavelui? Speram ca se vor ‘gas clttori destal de interesati i de cutiosi sa ineerce macar aplicaren Acestor legi tuimitoare, Sunt la fel de valabile €a tonte celelate Teg. 2 CEASUL STELAR, Momentul contactului Exist o tntrebare eared preocupa pe mnulyl gameni. C daca momentul efectuarii nel acjiuni, de pilda a unei operati. este torect ales, se produc deseori efecte pozitive decisive, chiar iin cazutt de disfuncjionalitate eroniea, in timp ce, la scurt imp dupa aceea, © influenta negativa devine preponderenta, ceea ce, pe timp tndelungar, are ca fect enuatea respeciivei operati. Nu este posibil ca erergia poz tive 21.0 elimine pe cea negativa? De exemplu, daca o operatic In fata se face eu putin tinp inainte de Luna noua, are un succes cu mult mal nare-decit dach se face cu eBteva zile mai trziu, pe ednd Lana este fe crestere Poste cf rispunsul la aceste intrebari pare pun misterios, dar este tnglobat in principie! fundamental al ,artei slegerii momenculu moment! atingerit este factorul decsi. Atingerea implica ,apuearea; contactel, concentrarea, conten pare, prinderea". Oricdnd vol intra in contact, prin partite mele exter Foare sau interioare, cu tn obiect sau o finga intrun anusmit nomen, Ghar dach acest lucru se intampla prin intermediul mainilor mele, tuneltelor utele sau giindurilor mele, in acel moment eu transmit forrd $i energid subtle. Aces lucru se intémpla in ficeare secu a vi hele, Scopul aefiunii mele, yelul final pe caret wrmarese cu mntinile sa on giadurile—indiferent daca este porii sau negati ~va devent intot eauna vizibil in humea materials, poate asci, poate mine san poate Me zece ani, Fortele earacterizate de un anumit moment de dap — fete Luni si poritin Lunii in zodiac ~ funetionewza wneori ca o lop’, orelanduintintentile si permiginduemi st obgin wm efect mai puternic eet cel pe care bg fi obtinut daca ar fost separate. ‘Awnel cand un chirurg atinge™ pacieneal cx bisturiul {a timpul si Sperayi, a efecele #1 success acesteln concur ipeulenuna #t : r turi de glnducile dociorului, de dite rgonca lu pent sana si pentru pacient multe alte forte, mai sunt sienergiile indicate. de. pozitia Luni in geet moment. Anunel cind un gradinar wade wn pom frnctifer, forvele shonefice sau negative ale poaltie! lwnii sunt prencente ia acthunea Iu. Contact are toe atunci edd ws maseur bun framnanta cu foarte mare | grija muschit ientului sau, cid o pisica tonrce gi se freaex de pleloa 5i \ i } f \ PUTEREA LUNIL rele tale, absorbind radiatia negativa, cfnd gatesti si te ragoste la persoanele eare vor consuma mfncarurile, edn 0 sea cea toare ffi aminteste de doringa inimié tale. Factorul decisv in orice contact const fn aceea ca, mia devreme sats mai tarziu, intengia interioara a contact iese ta suprafaya ~ nu gel exterior, presuspus sau inventat, Daca eu fi ofer cuiva un cao, dar it interior port in minte imaginea unei tranzacti in care marfa de selianls éste recunostinta celui care primeste cadoul, in final influent interest 1a so pesca ope oi es Ai cand cineva aslnge din dragosie, genereara intoldeauna drigoste. Cid cinevt ifoge din teres, hu are loc nimic alteewa dct o tranzactie (sa poate chiar nic at) ‘Nenusnarate experienje inexplicable si contradiciori din via de 2i ‘cu 2i~in medicina, in gracina sau in natura, chiar si In gospodaie ~ 93 tyne v explicate plausible fn aceat fypy ln cure 26 nang five Ciclice indicate de pozitia Lunii. Un exemplu este faptul cd operagile lx tunul dintre golduri reusese deseori mai bine decit la celalalt. Principia contactului se poate aplica tn azul tuturor regulilor pe care vi le vorn prezenta. Singura unealt Probabil A stitl deja 4 Singurul ,tnijloc tehnic™ necesar pent cunoasterea ritmutilor naturale si lunare este un calendar lunar ~ wn calendar care aratd fazele Luni $i pozitia ei in zodiac. Veti gasi un astfet dle calendar inchis ta sfrstal ea. Din mile de scrsoni primite din Intreaga lume (cartile noastre au fost traduse pina acum in noua limi) eam cat seaina ce Hi intereseazA pe eiitort In legatura cu aceste calendare ji ce cunostinte au acunnulat ei, folosindwe de-a hingul anilor, Acum putem si va impartasim din experienta lor. '® Calendarul nostru hunar este calcwlat in funesie de pozitia Lanii in zodiac. Toate recomandarile folositoare pe care te facem In caryile noastre ~ fi dumeniile medicinei 51 al lerbustlor medicinale, al ¢ stryefiilor ecologice, al gradinaritului, agriculturit si tnereginerii piidurilor ~ se bazeaza pe acest calendar, Nu cunoastem vreun loc din Tume unde sf nn fie valabil, Cum aceasta carte va fi cititt peste tot in 26 Iie, perioadele de lund plina sf Tuna nowa nm au fost incluse aii, pen- tr ch cle $e schimba de la un fus orar la altul, Momentele exacte, care sunt importante ih cazul wnor actviayi sunt notate in multe dintre €a- Jendarele conventiosiale,astel inet le veti putea fla cu siguranta. ‘e Am primit multe inteebiri in Segatura cu mici diferente care apar tn unele calendare lunare regionale fata de calendarul nos, Nu te Duie sf va faceti probleme: cea mai mare parte dintre aceste diferente se datoreard faptului ck multe dintre calendarele lunare au fost Gntocmite de astrologi sau astronomi, fara a tine cont de ritmurile funare, care le sunt, in cea mai mare parte, necunoscute. Daci ave{i ‘reo indoialé in privints valabilitaii calendarulai, faceti experimente euambele calendare pina cind vet fisiguri, tn fine, diferengele extrem de mici intre ealendare nu conteazi foarte mult, dintr-un motiv foarte simplu: tranzitia Intre forte se face, Ge ape, teptat, nu de fa un mint alt, a8 cum vos uncle ealendare {@ vA fact 44 credi.Influenjele indicate de poritia Iunil fa zodiac se Suprapun 31 se contopesc, rua ales atunci cind calendarul arata acelagi fem zodiacal tei zile In rand, Aton, forta zodiei apropiate poate fi nea simita in prima 7, sax deja simfith Ta a treia zi, Dumnezeu nu Iucreazd int-un mod atit de strict inet s& ne forjeze si facem 0 operee fie, Incununatd de succes, pnd la ora 10,36 dimineaia, dupa care noceas! operatie s fie condamnata si eyuere. Ei a ordonat nacura in aga fel, incie penwr fiecare moment pierdut sau sespat din pricina vremii te, existe suficiente alternative care s& duct Ja rezultate aproape fh fel de bune, Atunci ¢énd este vorba despre o operatic a cirel datt pone fi sabilitd de cftre pacient, atunci el ar trebui pur si simplu st “Eaute © perioada cu luna in sedidere si alata cu mult in afara semnului yodiacal care guverneaza partea corpulul asupra cArein urmesza st se “pfecuveze operatia, Aturc, diferentele intre calendare nu mai pot avea ‘ici o influent’. ‘Oricum, oamenii care au folosit calendarul lunar timp indelungat pentru a prinde momentul cel mai potsvie pentru acfunil tor nicl mu fai trebuie, de multe ori, st consulte calendarul, pentru ed in nacuré Exit uusneroase semne eare indie trecerea de la o zodie la alta si et vata s4 le deosebeasct: lumina puternic& din timpul semaelor de aer (Gemeni, Balanta, Varsator), circulaia activa in perioada trecerit prin godia Leului, felurile diferite in care geamurile se alvuresc in timpal© GEASUL STELAR PUTEREA LUNIL $e ¢ edind vorbim despre Luna in desoresterc”, ne veferim la sernnelor de:ap iden, oars eurere de cp a sairea Berienifp vorou cht vorbis despre ara 2 Ter em cae frestaen eigen nel minicar rie tn cimpel Geienlor, Balane psoas dime Lana pn te to ad vorbimn despre Narsdoralu si mite altele. Oameni inzestrai en inti, degete Crexcre, ne veftim Ia pericada dintre Luna nous 9 Lama versi", cum li se mai spune, se ghidearA deseor! ineonstient dupa toaulii's "here de forma de pe cer sau din calendar. actaessemins cate te aruda Wa tuna cale Seat, ‘La urma urnei, ¢ pur si simplu 0 chestiune de bun simp, Infor- Nara se a post frat nin stem it wveran ein aceaua carte rebule pie fn pil nd enw sinaent ajutorul unui set de formule aflae la indemina, chiar daca o parte dif'SPY" O'stacorie in umea riumurilor naturale gi lunave, Construtiva noi, mat leness, ar dori acest Iueru, Noi eonsideram cA asia este und oO.” Socccema, prin tncerciri si experimente. Veyi descopert Ainire ele mal frumonse oon datatoare de vias alt ale nnunlpoP"2 EXPevTenIa. ot MneerTAG | SOE rate anol ives Ceara lar ete war pres nm pin, dae lw wpe armen lung st Cu gD mal evans ga p> cSt aidt, Nu tree foloslt cn talorultr peatrh expericnla See card a ceacants amined ea (icdercusea propa, Din conte, pate Bo Sic ker asolizng OED SARETICSDE Gecat ob ATTE NA vm propriei voastre constiinte. Rezultatul acestei experiente poate fi Tore folodhenre ta tome apeetlevesl wots ‘Suro cate. © Nota pentm cititori emisferei sudice: ‘Toave regulile privind riumurite tunare si naturale sunt la fel de val bile'st pentru voi - din America de Sud pan in Africa de Sud, pina in ‘Australia si Nowa Zeeland, Cele citeya except deriva in principal din faptul eA, acolo nde vi ‘fla, anotimpurile sunt inversate. larna noastrd este vara penta voi, iar cind la voi, fn zonele temperate, cad frunzele, Ia hoi adie primul ‘int de primavara. Acest fuer este de cea mai mare important fo agri: cultura, gradinavit si iniretinerea padurilor, de pilda in cazul alegerii snomensuloi eptim pentru tdierea copacilor. Acest Iucru trebuie Rent in principal atunei cdnd seva se orliineste ~ in reginnile reci sau ten- perate din sual, intre 21 iunie si 6 julie, iar fn cele tropicale in perionda cu Gen mai snare cdldurd si seceta. Cu ajutorul chtona experimente, toate recomandasile din earte pot & aplicate Murl efort si in emisfera sudicd, ale earei anotimpuri au ordinea inverst. Poate cea mai semnificativa diferenid pentru voi, wots, este forma ‘externa in care Luna cregte saw scade pe cerul vostru, in emistera 4 nordicd, Luna ereste de la dreapta la stanga, in cea sudica, de la sting Jn dreapta, Cum probabil novazec Ia sutd din cittorii nostri trtiese in ‘anisfera nordica, am ltustrac simbolurtie luni! in crestere stn deseres- reve aga cum poate fi ea observats in emisfera nordica exact invers fart de,cum o vedeti voi, Pentru a simplifies Mucrutile, ind despre ce 81. DIN CAP PANA-N PICIOARE iN RITMUL LUNIL -Prupet nar eo ge sgrnar levine Fie ons set we ss seen tft "Sut ap eels So wcpert it sing de ist Sai inpdebesc a me Sola agin din tena ‘Sousa outa cas voles, ‘ru cinta tat puters. (ition Shakepeore~Orhello) Multi dintre cititori au tendinia de a ignora iniroducerea unei cart, pentru a ajunge direet in miezul problemei, fara a nai zabovi asupra a ceca ce este .de prisos". Daca si dumneavoastra ati sit peste introdu- cere, dorim s8 vl rug si va faceti timp si s1 0 citi chiar acum. Va rnigtin 52 va kisagiinsoyit pe pareuesul ineregii carpi de sentimentele caress gasese inspiratia acolo. Multe dintre informatile concrete si sfox turlle pe care le veri gasi in paginile care urmenza vor avea 0 complexi- tate diferia Miseare in echilibru fh atara, cowl este rtm, sunet, respiratie, Lunia yi vibrate. In Univers, otal este in miscare,nimic nu ¢ fix, permanent, neschimbi- tor. De la plante pina la.cea mai mica celula ~ votul se naste, crest, 2 ' 31[DIN CAP PANAN PICIOARE IN RITMUL LUNIL ge Ie maturitate 41 apol mode, doar pentru a Se trex din now le aja ng, a hid, Act Wer se ape & 2, oamenilor. noua, camen ra cuen, tn acest nagtere sl monte perpecd, wu ‘este legat ou tot restul, Nici o picduur& de ploaie mi cade fae © cehete alata la yn an Tuinind s4 mu se winezeazca. Nici un gand re coved uirme: uncleva, pe wn astry indepartat, Safloreste o floare ~ wr eniar afl, in propria dumneavoastragridina. Atonel cit de puser vaeeceste in ftenia asupra noastrd a ritmulul constant al calatoril Lunt fn jurul PamAncui? Vaneo!Innar bate pi & nivel euler livid Aide 91 imprima tuturor ereaturitor vil o migcare vibravorie. Pricsperse vs Simtiacest Iucru si de a devent o corabie condust de aceasta brs poste ajuca mult Ja stabilirea vn fl de viata sinats, bo itt Sintra echilibru armoni ' ‘O -wiata echilibrata* fnseamnd e& persoand nu ignor’ contin Fit nuaile ielige Ia care este SUpus cOrpul most sau nw inewares terns, vaervoate tmmpotrva curenulas. Inseam slinierea rabdatonre te Sune naan, ale anotimpuritor si ale propriului corp, inseanns saneth a le inelegi semnele sate adapta armonios, ca un surfer bus anigunile si coboriqurle valurilor. Este o indemtsare nepreputs pent, vnava care doreste ah infrunte furtunile pe care vata nl fe apeazA we roam ne mc at dares absolut vAnturilr si valurlor 9 traiol dupa eatendiar sau dupe wirte ceasorniculul, © regularitate rigid, inertia, deriva inceath, ae rond, in ape calai, in afara cimpalui si m viel, sunt contrare marr, Doze masurate de abatere; excescle ocavionale viguronse $f pine de vesele, nops intregi de anc firica — toate essen mt el Frtin la fel de imporanue pentru sintiae ¢ mentinerea ¢! Pw ra ordonals, Fiecare organ, fecare wituitoare, are nevoie din cin saesnd de stinnuli mentall si fizici, de gocurl, ca s8 spuncnt as, Dents in Phidica lmitele propriului potential de dezvolar, spre a inflor in iudinea care ia fost hardeit. - Bleue or eeu eat ctor pri ia ee ov a6 ors ae Nuera aniausat. Aparent, poate saporta timp de decent wus Jaana neadecrata,lipsa de exercitiu, sues, intolerant, comic, ex sethoo! qi nicouing si ignorareaTndelungatt a ritmusilor kal naturale, 82 MISCARE IN ECHILIBRU Totus, aceastd cobusteye ni este fn intregime fi avantajul nostry, fn chmpul haotic de tensiuni dintre treent si itor, memoria noastea scurta ne permite sa trecem repecle peste indisporitt minore, peste boli si peste semnale importante ale corpuli, Deseori, ele wee la fel de repede cunt au venit, su ig fe cu greu loc in constiinta noastrs init = wi proces ajutat mule de medicamentele cave elimina saw inde- parccara repede acestesitaptome minore: © migrend aici, o durere c= dai in zona stomacului. Asifel Tnedt, pentru noi nu este Usor sa devenim constienti de semnalele corpului nostri, st cautam ade- waratele cauze sisi ne schimbam felul de viaya. Acesta.a devenit o rati- fa conforiabila autt de previts, incat nu vrem si renungam la ea si preferim peticolul unei anestezit envotionale gi riscul unor boli grave deca sa invatda 8 ueceptam necondivionat lecile corpus ale des tinulul. Educayia noastra moderna ~ cx ajutorul ignorantei provenite din teorii nenaturale s ilogice si al pseudo-cunoasteri oferite de sind si de maseinedia = ne-a ascuns atiten informa vitale si nea impayat ul ative ‘cunostinge de prisos, ineét azi stim inai multe despre fumejionarea unei masini sau a unui sapermagazin decit stim despre funetionarea unui organ al corpuli. Nu favajam nie cui 38 inter pretam semnatele corpului, nici cum 4241 ingrijim si s8 cvitam bolle, €& si nit nial vorbim cle aflarea ritmurilor carel influenyewza, de felul in care acceptam o buala fizica si so Interpretim dept un mess) sl 0 leciie i cuin s& discernensinjelesul predestinat care se ascundle uncor in spatele lor. Atiuudinea noastra in faa boli ne face #8 ne: inbolnavimn, i toate astea in ciuda fapiitul ea, in Vest, am trait le curind © perioada de manie a formei fziee. Intotdeamua gata, intordeauna intro forma excelenta; accasta era, si inca mai este, kt ordine ile, fn Joe de stimularea cunoasterii propriului corp. acest ideal a fost wunsforinat Intro dectaratie de rizboi impotriva naturi, Corputite noastre nw pot Intotdeauna sa fed eforturi extraorinare sist He intro forma excelen ta, fn bunatatea si generoaitatea ej, aura ne-a tat si pauze Tntre velit, limp s0 ne reeapaiam rasullarea, imp pentru regenesare si insatare, $i am face bine s8 ajuigem s4 apreciem acest lucru. In zilele noastre, © cu Sdevirat nevoie de curaj pentrit a inframta cu mintea limpede si en calm momentele de etdlere ~ perioadele de slabiciune si de bowls, egeciile fn vita profesionalt sau particular, Imbatrinivea, loviuri ale dlestinului — pentrs a accepta aceste lueruri fara a ne opune, fara.a ne 33 Fiictcitahn inteDIN CAP PANAN PICIOARE IN RITMUL LUNE pierde eu firea si Ria ne Infiria‘Trebuie st fim constienti cd un asifel de cura) este Intotdeauna 0 reatizare In fatregime personal, indlivid- ala. Curajul imprumutas, prin drogurt saw false cuvinte de tmbarbatare, este 0 iluzie, ‘0 datorie fundamentala pe care o avemn de la intrarea noastra in aceasti lume este s8 fim ateni la corpul nostru si si dim Iucrurite de care are nevoie, Oricine petrece mai puyin de treizeci de imate znic indeplinind nevoile propriului corp isi va petrece probabil o mai mare parte din viagd bolnav decat va fi sinatos. Acesta este adevarul, chiar daca poate suna dur. “Totusi, scopul acestei carti este sd arate cit de wyor si de placut este ste lagi fnvauit de ritmucite naturil, din prietenie fara de tine fasui, din umilinya fara de transcendenta beneficd a tuuror fintelor si Incr rilor. Multor oament le place sa predice .iubesteti aproapele!"; in incer~ carea de ai tine pe ceilali sub control, omit en ipocriaie sirsiul per ceptulvi y». 6a pe tine fnsusi, Ei nu fa fn seam legea nacuri: nina cel ce ts este siesi cel mai bun prieten poate fi si prietenut altor oameni. Si singural om care se poate numi prieten este cel care nut pune nici o ; nici asupra lut insasi, nick asupra oréearui cunoscut {La inceputul discutiei noastre despre ritimurile lunare si cele ale cor pli, tabelul de la pagina 85 este un mjloc important care v4 ofera 0 clasificare a diverselor efecte indicate de pozitia Iunii intr-un amuinit ‘seinn zodiacal ~ influenta ssupra partilor coxpulul, a calitatii rane, etc. El contine cele mai raspindite simboluri pentre usurarea ciiti diverselor calendare si tecbuie eonsulcat pe tot parcursul acestei cit, Taniodecembac —Decenibrictame Tipe aE TSTE — FEAST “Octombreaprlie Aprilicoctombric rane geniale, wretra Mathoiembre Tene deeeaae ‘Sistemal — Apa CarBont —Naiembriornar ~~ Organe For pion Tan cariowae ay —Troieiae Pacer TaMe ~_Gpide ina Pulpe, de sung ~Cemunehi, ease, —Gireulayia Pama incheiewri,picle Cana, ‘Seiemul — Aer vene endocrin, ae ts Somer gS Rb EaRT — Mg TEDTAIC Ss1. Dela lund plina pana Ja Iund plina sul unui circuit complet de la o luna plina pana la urmi- so eee act tetera mats ign Cae deel perioade sunt hina in descrestere si luna in crestere, iar in plus, cele ‘citeva ore in care luna este plina ¢i noua sunt caracterizate de forte spe- cial, a caror cunoastere poate 6 extrem de folositoare. Luna in descrestere de aproximativ paisprezece zile in care Luna aiken dees dena pi prac de and ‘now, aaupra corpului actioneazi o forfa care spina anu- mite intengit precum si anumite masuri preventive si curative; in acelasi timp, actioneaza cao frina si are o influenta nefavorabité anupraaltora, De retinut sunt urmitoarete: Jama in scidere dezintoxict si spali, elimin’ si curiti, usued, con- Jolideaza, indeamna la acfiune st la folosirea energie. Forfa este cu ‘tit mai mare, cu c&t luna now este mai aproape.* ‘Toate masurile a eiror punere Tn aplicare nu depinde de un moment dat si cate au ea scop dezintoxiearea corpului trebuie luate intotdeauna pe parcursul eelor doua siptamani de luna in deserestere. © dezintoxicare eave are loc primivara, de exemplv, cu ceai de ment, are si un efect puternic de purificare, ce deseori se mentine pe tot par- ‘eweal anului, pe end acecasi misura, luata in imp ce funa este tn crestere, nu are nici un efect san are unul mult redus. Efectul unit tn scadere se poate observa pina sin casa: curaenia, lustruivea si spaarea a LUNA IN DESCRESTERE ier an ‘efectuate ia acest timp sunt mult mai eficiente si decurg cu mult nai puitine probleme deci daca se fac atunci cand luna este in crestere. ‘Odata cu punerea pe un piedestal a specialistlor, secolul nostra nea facut sa pierdem din vedere imaginea de ansamblu, Dact, de exemplu, eineva cu 6 infectie a sinusurilor merge la un specialist in ORL, sunt mari ganse ca doctorul s msi dea seama ea boala isi are ‘cauza Intro infectie dentaré ~ probabil un molar de pe maxilarul supe- slor pur gi simplu pentru ca radiografia lui se opreste la baza nasulu Foarte multe boli, dereglari fice si mentale, sunt simptome exclusive ale otravirli sau iradierii intreguiui corp, pornind dintrunul sau din ‘mai mnalte puncte ale corpului ori din mediu, Mulji dintre cei internat {in spitale psiliatrice sunt vietime ale unei ascmenea otriviri si ar putea ‘wal viaya normala, plina de realizari, daca cineva lear face favoarea Ge ai dezintoxica eu atente ‘Toti medicii practicieni — cle ta domigt pina bn pecialig in ortope die ~ar webu deci st se gindeasc si la masuri de dezintoxicare pentru ‘ecare dintze pacieni lor, eel putin ea supliment la terapiile orientate ‘citre parti specifice ale corpului. Care sofer sar gandi vreadat 38 toame ulei proaspit peste cel urat, an dupa an, sa si indepateze rugi- ha prin spalare? La ce mir folosi o aspiring, daca singele mie plin de ‘mercur din plombele dentare? La ce bun s& iau wranchilizamte, dach inoxicarea eu plumb ma ficut hiperactiv? Ce folos ar avea psihovers- Pia daca ex: ag continua si locuiese intro zon’ zgomotoast care inia dleclangat problema psihica? fncereatis& va bazaii mai putin pe alti si mai onult pe instinct! gi bunul simt: dezintoxieagiva - de preferinta atunc} cind luna este tn scddere, pentru a obfine cele mai bune reaultate. Pe parcursul acestei Arti vei afla o mulkime de feluri yi mijloace prin eaze puteti realiza aceasta. Un alt aspect important al luli fn scidlere este faptul ca, in aceasta perioada, operapile au sanse mai mari de succes, iar vindecarea este inai rapid. Ranile nu singercaza atat de profund: sechetele care DBlocheaza fuxul. de energie in corp sunt mult mai rare, Acest subiect ‘este aut de important, incdt este tratat Intrun intreg capitol (vezi pag a 151). | |DE LA LUNA PLINA PANA LA LUNA PLINA Luna noua Capacitatea de derintoxicare a corpului este maxima fn ziua In care c lund nowa. Oricine face o regula din 4 avea 0 zi de post de fiecare dati cind este luna noua, face foarte mule pentru a preveni boli variate. ‘nacctasi mod, aceasta neste potrivta pentru a incepe activtiy nol, ca Punct de pornire pentru dezvajarea de obiceiuri proaste, cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de cafea si alcool. Simprome de reactie in timpul abstinentet (care uneori se pot face resimtite chiar sin cazul ‘enunlarii la cafea) sunt, In general, pinute in fr: chiar gi din punce de vedere psihie oamenii reactioneaza cu calm la spierdere ~ Iueru itnportant, eae pana si renuntarea Ia obiceiuri daunatoare poate avea descori efecte psihice periculoase. Pe lings accate in(ossasi extrem de utile, teebUle $4 mal stig C8 Obi- ceiurile rele sunt deseori ,rele* doar pencrut c4 oamenii ne-au convins si gindim despre ele car fi rele. Nu incercim s& promiovém sorbiul la ‘masi, dar acesia poate fi un bun exemplu despre cum o activtate sensi- bila 9 importanca a corpului a cézut vietima unor reguli sociale co nu au nimic comun cu natura, Nu neam sorbi supa in public, dar in pacea silinistea camerei noastce chiar facem asta din cind in eAnd, pentru e& acest obicei .prost” are si o explicatie (vezi pag. ). De asemenea, deseori, obiceiurite proaste sunt expresia exterioara a lunor forte dezorientate care aw nevoie doar de wn nou tel pentru a event folositoare si valoroase pentru noi, si pentru ceilalti oameni, Daca doriti si renuntati fa un obicei, privitid cu calm si in liniste in fag si suudiag} pe toate partle. Nu huagt in seama opiniile celor din jurul dumneavoastea. Dacd sunteti hotarit sa renuntati ta el, mu mai ‘clutati mot. Este vointa dumneavoastra si asta tot. Punct. Alegeti poi o 2i cu luna nowa ca punet de pornire pentru jnowa viata", Va va ajuta in ducerea la bun sfargt a scopurilor propuse. LUNA IN CRESTERE Luna in crestere Luna in crestere:este vreinea regencrarli, a absorbtci i a aprovizionai idiom. luna fn creptere sprovisioneasd, planifics, absoarhe, dezvolta, frist rel de care ee : sea ak deere Toate simptomele de deficiensa pot fi remedi i : remedies eu mut sul in luna een centers dec atin clea ea ee Ih Peni, mineaee# viaminele nn ins a ee epic pe be de gnc cc gfereoea e ‘oate ci dumneavoastra sau doctoral ati observat deja ca rezultatele fer te Seo importa deosebita pentru femelle pravide, cre metic SA urmeze atent instructiunile, mai ales crescre, | NeM* instructiunile, mai ales atunel cdnd luna eow te Sunt mult mal puternice acumultvle de apa tn corp stn \picloare in ese mult mai dicila climinarea acesiora en aja. Aliuretice. Toate simptomele de otravire, de leDE LA LUNA PLINA PANA LA LUNA PLINA picarura din proptia saliva vat poate face si uitati de 0 ingepaturs de "Foto ntunel clad luna ene eremere compl shaonybe mult mai bine (ot fell de substante vindecatoare. : Ci na pli ete mal spoape, eu at ase drei ale ‘operatilor sead, vindecarile sunt mai lente, iar sansa ramaneritcicat cllor este mai pronunaa. Luna plina fin ziva cand Este de asemenea avantajos s& postesti in zi Juna este plina, exact pentru ca imapul absoarbe ati de hin ide sn — ic muperonle adaosuri artificiale din mincarea ee meee i, apa se acumulesza repede tn tesutue, iar tesueal muscular devin Bie Easuegl setae tiers pent ter perloada cea mai putin favorabila iar ranile singereaza mal mult decat in ate perce Experiengele legate de vaccinari arath c& acestea nu stole i tele wile inne uni plies ai al pt a an lina. De asemenes, este important #8 tratafi copit vaccinati pe Gtera seen cit ear afta in comealescent ol trebuie shy Tack sports eforuu fice, st nu alerge desculti pe suprafetle rec. as be Fazele lunii in viaga de toate zilele estes stint deci, tn: mare, influentele Fundamentale ale fazelor te aun a au ode anne ee er dover extraordinar de profitabile penta deavoltasen, sees ae Suyshiea nara & co comogiaye despre efecree farelor Vani, Smamodernsar puts ie ona peta te Totusi, este suficient ea dumneavoastra interiorul dumneavoaste3, deveniti treptat congtient de etectele diferite 40 FAZELE LUNITIN VIATADE TOATE ZILELR ale cclor doua faze tiajore ale Luni, vet putea st a consteul!aruionos de ai cu zi, Este foarte simplu: dezintoxicayiva Guns! clad lunave tn seadere, fortfica auuncl cand e in erestere Gu toate acestea, ma trebuie si luati de-a gata ceea ce cate ners tq Sceasta carte: observayi, urmariti si aflati dumneavoatra Ins Ke $i le veri putea recunoaste, Vs faceti o baie fierbinte cind luna este in sca decat dlaca o faceti cand este in crestere? purile moderne este greu pentru oricine st se adapteze tami asemenea riun. Aproape toate acuinultrile de evenimente: ob Gein elualusi, in vita particulara si profesionala, nu inal lash nie done a aPulsuilor inerenteale-naturl; mule prea des cedamn sub pre Sune. ¢! Ne list convingi cit suntem evoiti a8 igniorin gi 3a uitdne de Seinnele naturale, dle {nstinetul nacural si de bunul sim, Dar o as snen Sonaudugere este, de cele mai multe of, pur imaginara, Pentru inceput, exiid eel putin un luer pe eare tl pute fice: toate quite tilnice dice si toate hobbyarile (care ia allele noasire fegenereart de multe ori fn munch grea) care nu sunt legate dee daa {isa trebuie amanate pana cind Luna ajunge in scadere, Nu rene iin Incet, putin cite putin, observind eu atenicefectele acest! net luni, pentru c4 nimie au este mai convingatar deci Ceput aceaus reactc, ett suntein tnea tines’ $i ne putem seanee ie clectele negative precuin rata de apa, sa pur si smplu ne tee ea ‘epirina, Dar, iacewal eu fncetnt, acesteimpulsari se aduatd, deeded fe Iimholnavet grave. Din acest inouy vrei sh v8 reamiin ch atesate sarte nu este o carte de vindectri,plina de remedil rapide: Eleene ignore rtumuion #98 Tn acelasi mod electele post. {heal wet tk contonansa ew aceste rim apa lent. Dach ota po 4, va oprith in sa aflagi care eimere activiuagile zilnice Poste arimonizata cu ritmurile hunare, vei gas ew siguranta sf sole 4‘DE LA LUNA PLINA PANA LA LUNA PLINA -vorbi despre un standard pe care webuie tanger despre {mnpa aint de obsenace, are deshide drumul ete acon torent, pur dnp, tale un er Cele doui sau wei zile pe care Luna le petrece in fecare dinue cele douasprevece semne ale zocliacului sunt insotite de diferite forte, care {si fac simtita prezenga peste ot tn lumea eelor vil, Influenta lor asipra plantelor, aninalelor $ oamenilor este foarte usor de observat, mal ates jn cazul influentelor asupra corpului omenesc si al sinaeayii. Muli aimeni sunt capabill s8 simck pina si fea de tranzitie dinwe dous erine, de pitda usoara presitine din zona capului auunel edd Luni jwece in Berbec, zodlie ee influenteaza capul, san durerea din degewt mare al piciorului cind Luna este in Pest In timpurile veehi, cei care practican medicina urmarean ex strictete sincronizarea poritiei lunii eu evolutiatinel boli~ un fap care ‘nu apare, in mod suiprinzator, in niei o Iuerare de intorie medicata, Dintre acestia, Hipocrate, parintele tuuuror doctorilor, sia totul despre foriele lunare si isi insteuia studentii, dindite teguli clace: .Oricine ‘Practica medicine gi nia tn Seana miscarea seledor este 0 peroana fra jute. sata” Sa: .Nu operat niiodata asupra aclor pant ale cpu gucernate de senrvul zoiacal prin care tee Laon i acl moment 4 tabelul de la pagina 85, pateti vedea esim Rectrul semn sodiacal {i sunt asociate zone si organe specifice ale coxpului in general a spunie of o anumita zodie .patroneaza" amuinite parti ale corpului. Aceasté domninatie anypra unor part specilice dint crup mnerge pind acolo, incat embrionul din wer creste in etape cave urmarese poritia Lis capul in Berbec, gitul in Taur, bratele si mainile in Geineni si ‘asa mai departe, pe perionda a zece orbive lunare pline din zodine, Perini medicine! modeme se ghidan, in privinta pozitiel lunll iu 2odiac, dupa urmatoarele principii: ® Tot ceca ce se face pentru bunistarea partilor din corp si organe- 4BGALATORIE PRIN CORPULUMAN ‘Exemplu: masijul zonelor sensible ale picioarclor cad luna este in Pest. 2 ‘0 Tot ceea ce aduce o presiume sau o povara special asupra acelor ‘organe parti ale corpului patronate de semnul zodiacal prin care Juna ¢rece int-un anumit moment are efecte de dows ori mai niefavorabile sau chiar distrugitoare. ‘Exemplu:o ricealé in zona gatului cine tuna este in Tau. ‘Operatile chirurgicale in aceste zone trebuiese evitate pe eat posibil in cele aile, eu exceptia celor ce trebuie facute de urgent®. ‘@ Daca luna eare (rece printr-tin anumit semn zodiacal este in ‘restere, Coate masurile Iuate pentrw hrinirea si intirirea regiunll ‘corpului patronate de zodia respectiva sunt mult mai eficiente decit daca luna ar fi in seadere. Suck Lome cote fn easconn, atunct toate masurile de dezintoxicare i purificare a zonel respective sunt mai eficente decit acd luna ar Blin crestere. No conteaza forma efectiva de terapie folosita ~ medicina, masa), imnastica, hidroteraple etc. ~ atéta vreme cit scopurile finale: sunt Lunnate prin aceste mijloace Deosebit de interesanta este observatia urmmavoares dach s¢ iat cunostintele despre partie corpului patronate de semnele zodincale si Gatele din tabelul di pag. 85, Smpreuna cu traiectoria anualA a tne prin zodliae gi legile exuntate mai sus rezulth in mod logic faprul cd Faasdrile uate pentrn vindecarea unor anninite organe si part ale cor plu vor avea efecte diferite In fecare dintre cele dou juma ale anual. ‘De exemphu: inasurile pentru dezintoxicarea wnt ficat bolnaw (care cate givemat de zodia Racului) vor da reaultate mai bane dach sine nate inure lunile inlie gi ianuarie (chine Luna este tn seaidere In Rac) decit dact sunt inate in celalalna jumatate a anului, De aceea, fiecare semm rodiacal arc la dispozitie forte care ajuth ta eliminaren oudivurilor timp de 0 jumaiate de-an sila alimentarea cu mnateriale mutritive Ta cealata jumidtate, Aceastd legauura a fost dedust lin suuistiee momentelori eare o anumith actiune a fost eficienta sau ‘aval put si simplu un efeet bun, La fel, au adunat observatil despre ‘Cazuri in care o meioda bund, aplicata intro faza potrvita a huni sau in timpul semsutui zodiacal cuvenit nam dat rezultatele scontate, Dupa PROGRAMUL CALATORIED soul ani de observa 6 ajuns la nul i is Ia concluzia c@ toamna, de exemple, anu ode darn ai be dei vrs cr Gi cine descoperit ace: an, poate api fra efor principal kor orgune gi part! ale corpului. F Programul calatoriei prin trupul nostru Principiile, punetele d wn lena peas ara ae pce d's Se spss on gE poeta rloreiveeertl teat ss Putinté din calendarul lunar. eoeen eertrreeeene a ta sop a a pee imul acestei ealstori, st i seals , suuctura capitolelor eare au ca subiect semnele Predisporitia psihica © bela trupessca sau o derega 0 dereglare ext, in multe ear, ec, con sein pom exter we! atin Serene de nin tes rep, de pls uate dvi impale asepan su fat und, Dsl ee fmol vii care verde intr oe bil alain tuen pihia, buruienle nedorive ce erese tn para vrai lun i de iat nega mae (MG doare caput", ani sa ints somacul i Ma dou = il pe doe, smi flere stn- gin evn expen canoe etn anc Sant det cea dine miianl re dreds fae snk eo conan de lege dine aude nro nie, cine amen pea edo opt onl decent pare a nel bate ep imp va mai tree pana cand medicina oficial sea lsa inflenata de aceasta certudineinterioar, pe care o purtim eu tot_——— ‘CALATORIE PRIN CORPUL UMAN ‘Un exemplu: ulcerul, asteiul, reumacismul ete, sunt considerate “moyteniri genetice”, Acest lueru ni este aproape niciodata adevarat, Tel pusin mu in sonsul cA tendinja eatre boala ar fl © mostenire geneti- fa. Stina se ocupa de studiul continucolat nucteulul eelulelor noasere dfoar pentru ci are nevoie de bani pentru cercetae!# finde oamenii tte ina incearcd s4 controleze aspecte ale vit pe care not nu le vom putea controla niciodats, din moment ce Dumnezeu ese cel care le fovereaza, Asfel de oarent nut iu in seam faptal 8 in 959 dinure Seite presupuse a fi mostenite genetic nu sa transmis un defect fic fe tendinta paihotogict, Multi pacienti imbratiyeaza cu bucurie concluzi- fe cercetatorilor, pentru e@ asta Inseamna cd mu vor treba st priveascA fn fara adevaratele cause, Adevirul este urmitorul; fa principal este vorba de boli induse de atitudini faa de viasd, de prejudecat st de sno- Guri de gindize, care sunt (ransmize copiilor, ei nt de gene genera: toare de bali ‘Doel sigurana noastrsinterioard nu se pierde prinire vaturi: use itor, ea va f conslientizatt si va duce cause o vizune clara: disfunctions: ile corpulul gi botile sunt apronpe intotdeauna cauzate de not nse, Noi tnsine, nimeni altcineva, purtam raspunderea pentru staren propriului nostra corp. eonstientizarea treptati a acestei legaturi si recunoagterea ade varauclor cauze ale problemelor noasise stimesc aproape inevitabil sex inente de antictate si de vinowatie qi de snulte ori fi fae pe oameni sk refuze aceasta congtientizare si chiar #0 respings cu violent. ‘Panetul de pleeare penta tot ce ain scris fn nceasta carte este Gorin ta duinneavoastr sincerd de af sindtosi sau dea redevent sintow, De eeea, pentna a ne duce intentile la bun sfrgit, twebuie «4 vi amintin idevarmele conexiuni dintre corp, pe de © parte, si bosls i sanacate, sminte si suflet, pe de alta parte, ‘Un exempla, priitre multe alele: tai indragostit de cineva care neji cunoaste inch sentimentele- Acest lncru se intimpla de cdteva s4p- nda, Poste cA al avuit fact o¢azia 88 io spui, poate e& al fost prea timid san nai reusit din alte motive siti dedlari sentimentele, Intro #i, te tntorei casa extenuat, cu tamplele pulsind #i te gandest: »Douk Sepirine, wn dug #1 apat dicect in pat, Nimic nu mar face a les in ort writs asta, Telefon sun este chiar persoana pe eave © adori In {aina gi te invita s merged! st dansayiin oray, PROGRAMUL CALATORIED Cee se tutdmy oboseala? Pes co gh sn Tk i ai fs asta cna ein sk swe frees teen sto prin opie lr Gt conn cee cones i ninco de naga ee soso io inne mee cenit paranoia N ‘ue aaah teers, olen ple nem pe saga grea seem pe nm tel oe ae aes chen sn pea pel dnd penis deaa tons, daca va gindiy al bine, ar webu #8 unged sae bu ie rari, Doar 0 viaja In afara custit cee ‘ustii auto-construite merita intradevir Sentimentele de vinovayie vinovaie int renal generate de conceptele morale artifiiale de bun sf 18, tla! wr control manip atl eee ie paces confortabila — boli ay te ,¢lin senin", es vn cider neferite santa leonora fee fl our bint de gd: Puen ha impo pe fon sine nos, dn a ede parte en : | recuroascé propria contribute la imbolnavire is mai lunes per note ee Jui insusi, —a cet ‘curaj si va uitagi In oglinda inl ¥8 ca singur sepine de denon daa va sede pocspie taint eae ae ceilalji. (Nimeni ‘nu Se asteapth sdf pul seta ¢ 2 cera eke eas Sr). em ni fice et lasttogen pin prope efor st dent un el de eas, ae ola ek Geant de etn pone Diien i de dunaceroa nae eat pata dct sta, peice ede eva tie i ua esl itl ma depart: Nar feito plerdere de inp : il ete ci rare ne laf sia: rent es ete intone vom st dereglari fizice ale organismului, care ganduri pli Intro fractiune de secunda eu duretea ta de cap, eu lunor aecese de ipocrizie @‘CALATORIE PRIN CORPUL UMAN’ si atinudini ne pot inabolnavi — predispozitia psihies, mai mutt sais mai ppt ascuns, pe care o trimitem boli. Constientizarea acestor ginditi identificarea legatusil dintse ele si dereglarile oxganisinudni pot ta wulte cazuri sa accelereze procesul de vindecare. Masuri ajutatoure, preventive fi de fortificare ‘Asa euin am mai spus, masurile de dezintoxicare si de fortfieare late asupra reginnit corpului patronate de semul zodiacal prin care Luna trece intrun anumit moinent sunt de oud ori mai eficiente, Care sunt acele masuri de precautie aplicate cu regularitate care, din experienia noastra, dau cele mai bune rezultate intron anumit ea? Asemene exemple sunt foarte multe. ‘Yon mal vurbi sf despre scalltatex lle!” Ap obocrvut vteuelata eat aceleasi conditii de temperatura, wmiditate si presiune exterioara, in zile diferice simtiti diferit atmosfera de afara? Uncori ne punem ‘ochélarii de soare fara sa stam pe ginduri, desi cerul ¢ innorat, far une ori ne place sa ne ayezaim pe tn botavan sau pe iar, in timp ce alteori ‘mu team ayeza pe jos pentru ca simtim ca arf eumva nepotrivit. Solutia acestai mister poate fi dad de calitaile zlelor ~ caracterisi- cile speciale ale unei zile care sunt legate de semnul zodiacal curent. Cumoasterea acestor calitti ponte f extrem de folositoare tn ingrjiren si pastrarea stray Yorbim de ile nade, zite de for acumei efndl hina este Berhec, Lew si Saget Aceste zile sunt deseori powrivive pentru exeursii tn acr liber, lar ‘omperntura este pleut, chiar dict ecru] este imaorat, Intro anfel de chu 34 fit surpei Ini insetat deel de obi sei. Zi) a Mm Lin cole lost. saa. wei e-ale Leului, care ¢ eel mai_useat semn din zodline, In zlele Leului sxisia descori pericolul apariticl neagepiate a fuciupiler, cu consecintie neplicute, fn special dupa lungi perioadeé caniculare (fustunile cu ‘sriudina), ‘Zolee twnninis se alle de ar sant cele in.cwre luna este tn Geweni, ‘Balangs sau Varstior. aces a i aula lumina decit de object, iar efectul asupra noastra este nul pi otiile S14, Acros binecto. ostbil sa_nu se sims bine oamen lari de soare chi i ind cen este tanorat sae Schelatt de soare chiar s auanei cad ceri eo oes ‘Puwerea omni este deranjantae cai ‘edict este mai mare, ee Bee: eae on si Pest ~ 94 asd piciodata pam! sa Sie cer ar ea Sea or eat tndintle spre precipita suit aecenwsate, Daet indi sti mengeti la un pienic saat va manag Te aust, cebu s4.0 fee cu pridem ec 9.882 Perk gad uciule a we ene en, Schimbarile bruste in starea vremtt sa (ana i Sunt posibile in special pe Blinds pe nna nous tinpul Gemenlor y Seen pete Mt Ajulor ponte insinatogie ihe emmpamnesat ig Pentru n indeparta fictori cure favorizeaza anuanite boli yen ee cau ime lor, _ i" it metodelor cae as Ia baat plane, ve gal nner urmatontea pares enti eae on Imomente penis ealogerea!preparaen lon te CY Mal Dune « asemenea, vont prezenta multe meiode di culoare, Oricine es insusi re sep {uloare, Oncine ene congient deel fi! p'de media nae ‘ce eféct uriag au culorile, asociariile coloristice flor 49CALATORIE PRIN CORPUL UMAN unestecuri de culori say nuanje pastel. in diseutia despre seinnele 2odi- ncale vom artta ce culoare corespunde nel anuunite zodil, De exem- plu: Scorpionului (organele sexuale, uretra) fi corespumde roqul. Putett Tolos aceste informatii pencru a vé imagina regiunea respectiva a eor- pului infasurata fn culoarea cares apariine, saw pentru a purta raciminte de aceasta culoare in a atte me ‘li, neestea se refera la culorile hainelor pe care le le caz, de preferinta deasupra regiunti paral caoaren. corespnaatoare direct piele, de pilda lenjeria, san peste haine de alte evlori. Efectul ee kines pe pele este mai petemnic, dar culoarea vith de och fe un efect Ia fel de puternic asupra deregiari in cauza, in py, orice tation lb! eae sani pours psn eta de pat si pentru pfamale, pentru ef astfel corpul poate absorb liber ‘absatile anaduitoare din peeajma. Pe de alea parte, negrul este otra ‘carat, pentru €@ ecraneaza vibrajile, penta anumie puteté purta intr-un astfel de respeative. Nu conteara dact aura chestivni importante ante da teeperea eter: ‘# tn prinvul rand; este posibil ca, dupa parcurgerea urmatoraui caplet pote gas cu pecacbosla su deregiares fia 3 ore nul de care suferiti dumneavoastra sau persoanele apropiate. Nu am davut intentia de a pune la punct un lexicon medical si chiar dintsun astfel de lexicon, deseori nu pot 6 obtinute informatit complete, Cu toate acestea, daca apticati fn eazul dumneavoastra mumeroasele reguli fundamentale pentra mentinerea si recapatarea sinatauit prin eforturi propri, care at fost 4 vor fiseise tn aceasia carte, vei cletne sufciente Informa: pentra a ice ceea va propunet: 59 eliminag factorl eae alt tnenteaz’ problema, sa dezintoxicati organismul si s& intarithsistemul imu et ma mate sri, acne nur wk suficiente pent ‘chide calea spre anueliorarea bolt siinsinatosire ae eat doles hadi aproape tous care nara a cu fete ese ‘au, intro prima Fizd, ca renultat deteriorarea inijiall a start paciente iui, Dupa aplicarea wnor remedii naturale eficiente, masaje sat alte ‘masui, boala st durerile se agravenza ~ in special in exaurile msuritor hhomeopatice sau ale masajclor in zonele rellexogene. Acest fapt este 50 PROGRAMUL CALATORIEL ‘deseori explicat inadecvat chiar si de e&tre unit mediel compevemti. Ca lurmare, mulli dintre pacientii nepregatti pentew asa ceva reactioneaea ‘on anxietate si pierderea increderii in persoana si metodele celui care Uwebuie sad vindece $i chiar igi cautd un alt doctor care ,stie mai bine ce inva ajuta”. Nuva pierdeti speranta: aceasta inrautajire aparenta este {ntordeauna un sere 8 trapul reactioneaza, cf terapia este eficienta si ‘4 sunt mari ganse ca suecesul pe termen hung s8 fie asiguat. © fn al tellea rand: wanzitia intre doua seinne zodiacale are Tntot- aeauna loc treptat, Cind, spre exempl, influenta Berbecului se apro- pic de sflrsit, puterea zodiei urmatoare, Taurul, isi fice deja simita prevenia, iar in primele ore ale Taurului, energia Berbecului mai per- sist civ timp, Desigur, schimbarea fortelor poate fi sabilita matemae tie pana ta minute, asa cum fac mute dintre calendarele tunare; dar ‘ete mule mai important of aii ea acinml zodiacal tectE Mal AY 0 ine Suenia pentru efwva timp in semnul zodiacal urmiator sted uneori forie- Je-se combina ~ informatie importants, tn special atunei cfd trebuie ales momental unei operatii {veri pag. 145). Poate ct acesta este 51 ‘motivudl pentru care multe dintre calendarele calculate incorect dau ‘ouusi renultate bune: increderea Tn ele si suprapunerea fortelor duc In © Si, In sfarst fn timp ce eit aceasta carte, vA rug 5 nut ulcagl ea suntefl 0 persoana libera i indlependenta, Noi nu prescriem sn dain instructiuni; nu presupiinem cd stim ceea ce este bun si thu pentru, ‘dumneavoastra, Lvati toate informayite din aceasta carte pur si simplu ‘un material ce poate servi drept baza pentru proprile dummneavoas- (ua experienje. Ciutati un doctor care este prieten al wnanitayi, Trebu- le st existe o asemenea persoana in apropicrea dumneavoastrt. EI nu ar wece cu un zimbet superior peste ceea ce sil cris tn paginile urma- toare, Ar céuta ea, impreund ct. dumneavoastra, st gaseasc cea mai buna cale pentru a va ajuta si depasi situate diffcile, dereglarile dureroase ale organismului sau chiar bolite ~ cw sau fara ajiorul ex nostinelor ce se pot gisi in aceasta carte, In ultima instanta, decizia va apariine dummeavoasta, nu nowa, {in concluzie, pe scuets in privinfa riscurilor si efectelor secundare ale acestei cart, trebuie si faceti ape! ta bun sim, stCALATORIE PRIN CORPUL UMAN Luna in Berbec - din crestetul capului pana Janas i i mia dintre forcle din nileteBerbecufi invents ya dnte i pana sub nas. Multi oameni sime tranzitia de I Pest Bate co's Inasiane uaitcy Shanta fone i np 1 de apa al Pestilor (eare are efect in regiunea Virdoe) rat ctons ease Wisionl at oF fe 3 Tuneori Incapatinat al Berbécului, a carui influenta incepe din nou. sus, fn zona eapulu. © Tot even ce facet in cole doui sau tei zile ale Berbecului pentru reglunea capulul, ochilor si nasulut are un efect pozidv dublu, pre- ventiv si de vindecare, eu exceptia operatilor chirurgicale in aceasti © Tot ceea ce influenfeazi negativ capul, ochii si nasul in zilele Berbecului are un efect mai puternic decit in alte zile, : Deck pets slege da pero o operate exp, nae om oc {indicat si evita ailele Berbecului si perioada 20 martie ~ 20 aprilie ‘is alegetio perioada cu luna in scidere, mos é sunt a Calitatea ziletor = A fn silele Berbeclu: sunt le de foc, cake. - inca etn clare: hidgo nu seta, Varn sent decor ile potrivite pentru excursii; se poate sta pe pimint timp indelungat | prea mare de raceal | . Eanrommin oniciot combat deo de cp hi (Slur) si a problemelor la nas sila sinusurile frontale si naza aca sunt sirknse in zilele Berbeculul, In cazul dereglarilor ce se mani festa cu regularitate, este important momentul strangerii ierbutilor. Pest patrie ia! Tadetungae, Jebus ele enlee co pa SS OE at pet ik asta se intimpla sau nu sub influenta ui. “ ono vere! oe nertbditoar x Beecall, haps ik esr des de eap x migrene. Cum cea hung! npa eam eis Gaels WA de coer Sours, ecm tan apes ee secintele acestet negiijente. 52 LUNA IN BERBEC ~ DIN CRESTETUL CAPULUE PANA LA NAS Dureri de cap, migrene Preps pehica penta die de cap: mai mult deckt pot supor- ‘2°; Ce vanzoleala cumplita, mi se invarte capul”; ,Citeodata am senti- ‘mentul e8 nu smal stint proprin! meu suapin"; .Me teaa cd nu mi vot ‘idica Ia Tnaijimea astepeariion”; ,Persoana sau eliesiuiiea aceasta soa deprim cu adevarat Un remediu eficient impotriva efectelor negative ale acest torent {fe Bindi asupra stnatayit este pur si simpiu a8 accepii ca un anuinie incru este prea mudt pentru tine, fn Joe ai inceret sat elimini gi #8 ne full cul, Este constientizarea fapiului ed nu sunt deedt doutaee! Ptrn de ove tnuro 2, mu te poi fmpard in patra oat vinsles, {jSblid el panica vin din interior tau, mu dia fara, Gbservatied pe lumneavoastedTnsiva si facet! tor posibilil sa nu avest matiow de meter seu: de neitine i alle Berbeculul. Dach acest luera nu este posto, Pr si simpli lath Iucrusietn voia lor. Oricum sar ssi near ot ng ‘oste eapal, Ge pute fee: de multe or, 0 oxravire ugoara, mental sat feed, ewe iG 0 cauzd a dures de cap. Unele combinatii de indnearurl por dleclansa o migrent, de exemply carnea combivata cu cofelna sau beans m1 cu vou pot fi uneori greu de digerat. Efectele is lac cunosearg Dfezen In corp sin mint, rexinteta ia dares de ap 3 la inigrene fate Seizt,iar pe uermen lung subieetal poate cleveniagresy gi ner ator: Ambele combinayit su au ict un efeet asupra mnulior ournen Gar pentru unil consecintele sunt serioase, cw atte ial inult en ot relatia de eauraltate este aproape necunosaats. © imasuca eficienta. pentrn prevenirea migrenei este consumarca lunel mari cantitay de apa in zlcle Berbecuful si tn general abjineree de ia cafea, clocolata, zal si albus de ou (posibil declangator al ‘nigréne!). Tosi, acese recomandari sunt folositoare doar dact afi {nvat saver incredere io semnalele proprului corp. Oricne a reupt inicleagt Hinbajul propriuli comp poate sii formeze o imagine Clara despre lucrurile care-i sunt folositonre sau daunatoare, Penters singura dereglare a sinatatii ngastec, mill de sfaturt Dune # biog intentionate curg din toate partie, iii de medicamente, infu amestecuri ar putea si ne (ie de ajutor. Dar, diet prvi in interiora! umnneavoastrs, doar unul dintre aceste remecli va fi de ajuns; uneori 58‘CALATORIE PRIN CORPUL UMAN men lung, ce este mai avantajos: sforaital, sau un som eu Tritrerupert In flecare noapte? ‘Adenite | Brdispate pica pron deni: ,Nu pot sparta tensunea ds aer ‘Ar fl bine st ma jin deoparte #134 nu stat fn calea nimanul”, Copili care sufera de adenite provin deseori din familii in care exist tensiuni si multe sentimente negative nevostite, Nu este suficiennt ste prefac in fata unl copil ca este dort daca el nu este intradevar Jubit far sentimental adevarat nx este de visare in nici un magazin de jucaii span ss) we sa See eareeemereercas ns in Berbec sau fn Taur. Succesul ar fi de scurta durata, iar adenitele ar recidiva. in unele cazuri, deplasarea celei dea patra vertebre a gltul ee ee ee ees Riceli Presper pT ea strat in as, iat iia pied pentru reali: -Toemai mia strtnutat in ‘scum am Iuat si cu riceala”; ,Racese cle trei ori in ficeare iarna; .Mia ajunst"; .E prea mult pentru mine, nu ma pot horari"; ,Ce a spus mat Aris pal ee wae asa snd care 0 persoana ae gindeste ou precizie .1ram cuin si-nu ricese", gind care netezeste de fapt drwmul edtze racealS sau gripa. Mai mult, orice forma de indecizie si de falsa mandsie poate avea ca efect o rceata. ‘Trebule a ehacasi ou adevbnt tol factor tants de a uo deeizie”, dar daca ducetio astfel de gindire pnd ta extrem, wu vet hia Se eek nestonem fae ice circumstanyele implicate intro decizie. Fars incvedeve si Grd instinet, ‘LUNA IN BERBEC~ DIN GRESTETUL CAPULUL PANA LA NAS flecare deczie devine o torturt. $i oare ce altceva ne fice 8 tim mai intens deat ceva neasteptat? “net hat fate: O madsurd normale de prevedere, aplicat eu regulatt- inte sau oricind se tatimpl $2 te gandest la ea, ar fi si va incorday, sdogetele de Ia picioare in pantofi ca si cind ati vren st apical ceva ex le. Acest Iucru ereea24 0 presiuiie puternica, uneori dureroasa, ea wn ‘Masa asupra unor puncte de pe varfurile degetelor de la picioare, Presiunea stimuleaza circulatia energiei prin corp, fapt care are us fect favorabil asupra ricelilor care sunt in faza incipient sau care sunt insailate de putina vreme. Hainele de euloare rosie (ciorapi, lenjere, hainele de 1a suprafata) sunt indicate pentra riceli grave si repeate ‘ae'tu si in stari feb). In general lime nu nic un eect asupr racelitor ee toate pu: sive i vindeeatoare ale celor msi multe frucie de pe prs fe WW trecut mai mult de dou ile de cand frucel es \bolndviri fn timpul unei epideaii de gripa este jmexistent, Nu te imbolaavesti pentru cé ai luat raceala, ci mai degraba ‘el raceala pentru cA esti deja .bolnav” ~ eu alte cuvinte, deoarece six {emul wu iimunitar a fost deja slabic Inuvan alt nod. Oriee intarese sis, {emul imunitar este cea mai buna aparare tinpoteiva ipl a ree, [diarea de singe poate fi binevenita impotrva febre, in a 26a 2i dupa {un noua si, pentru fortificare, ina 12a, a 18a sia 21a 2 dupa Land noua. (Atenile mare la metocin te calcul! Veai pag. 105), Probleme cx sinusurile Preispoiia pihica pentru protleme cv sinasurite: nate de deregli suit eseori sinpromele fizice ale unei irtari ascunse generac de 0 Persoana din apropiere: 4MA calea pe nervil", Sunt mide solutil post bile torusi, nu existk nici una pe care $0 pritesi aplica de la o 21 lal 1 afara cull in care un sfat de genul .invaya si jubest! pe cella Yine pe un teren favorabil. Dragostea iis sc poate ivi 1a comanda, ‘Trebuie 28 rezolvatl problemele privind Iucrurile tn faa, Care sunt ‘asteprarile pe care vi les ingelat persoania in cauza? Ce couditit wrebuie‘CALATORIE PRIN GORPUL UMAN #4 fie indeplinite pentru ca necazurite dumneavoastra sa dispara? Ce se {nvimpla daca remunjagi la asteptarile $i condigile dumneavoastra? Cx pute face: in special in cazul problemelor cronice la sinusurile frontale si nazale, wna din cauze poate fi si o zona defavorabila tn partea dinspre cap a patului (vezi pag. 271). De asemenea, poate fi o infectie necunoscuta fn dintele al saptelea din maxilarul superior sau inferior. De miulte oti, un tratament stomatologic complet se dovedeste de ajutorin astfel de cazuri. Sinuzita este, in general, consecinta fest tn aer liber eu parul ud, in tinereje, Nimeni nu «rebuie st iast din cast cx pairul ud, in special iarna. Problemele la sinusurile nazale igi au deseor! cauza ~ ca si nenumarate alte deregiari fizice ale organismului ~ in vertebre deplasate de la locul lor (a dowa vertebra a gitului), Un medic experi- rmentat va putea indrepia hucruril, Probleme eu ochit Prodispoaitia psihicd pentru problenele cu ochii; »Mi-am pierdut tehul in | Miata si mie teama de viitor"(miopie); .N-amn curaj 88 privesc coea ce este aproape si obignuit. Prezentul mu-mi oferd nimic" (hipermetropie); Cea ce vad ma infurie” (afectiuni ale glandet lacrimale). Reneiii: Perceperea prezentului asa cum este el, fie c& e incredibil de frumos, fie cumplit de urat, fie ambele, simultan. Recunoasterea fap- ‘ului ca vitorul imaginat de mine devine realitate doar daca il gandese intrun anume fel, printro predispozitie psihiea, asumandwvini astfel twate consecinjele bune sau rele care ar putea deriva de aici. Ge pret face: exercitile pentru ochi gi vedere, cate se pot gasi in humeroase cirti, sunt uneori de ajutor ca masuri preventive pentru fochit dabip, chiar si tn cayurile tn care este necesar’ purtarea ochelaric Jor, De multe ori, ochelarii permanentizeazt o slbichune a vederii care ar fi pntut i usor indepartata prin exercitille potrivite si prin capaci- tatea dea privi incrurile in fata, [LUNA IN BERBEG ~ DIN CRESTETUL CAPULUI PANA LA NAS Un gemediu vechi si cficiene pentru ochii obo ‘st€_umezirea pleoapelor cu propria saliva, dimineaa, ina 4 Fungile de sub ochi pot fi acute sa dispard rapid daca fnainte de micul din sconsuinddaut habe de piper Deregiarile vederii sunt descori simptome care insolese o vertebra deplasara (a dowa vertebra a gatului), In astfel de cazuri, un medic ‘experimentat poate de multe ori si rezolve problemele printro singura sedinta, Conjunetivita si urcioarele Pradishritin pthion pent conjunctivitay! uncivare: Sunt Curios Weak ‘magit de ceea ce vad dar, ineapabil s8 intreprind ceva", Furia si dezamagirea sunt intotdeauna proprille dumneavoastré creatii. Nici o alta persoana sau situatie nu este de vind. Ambele sunt imotdeauna aga cum ne-am fi asteptat s8 fie, chiar daci reciunoagiem sau nu, (Ce pu fate: conjunctivita este deseori un simptom al functionacii insuficiente.a rinichitor. Trebuie si va asiguragi cd afi consumat suf siente lichide, de preferinta doar apa, in special in zilele Berbeculul (pentru mai multe remedii posible (veri pag. 83). Se intimpla nu rareori ca tesutul conjuncti sa fie ranit de pral; lovi- ‘uri sau frig puternic. Compresele oculare eu 0 infuzie célduya de silur ot indeparia rapid problema. Dact nu aveti, apa calda cle In robinet (nu ¢ necesar s fierber!) va fide ajutor, Astfel de comprese dau rezul- tate bune ind luna este in scadere gi in zilele Berbecului, in special acd planta a fost culeasa cind hina era in crestere, tot in zilele Berbecului, Compresele eu muejel mu sunt defet potrvite pentru ochi, eoatece induc un proces de vindecare prea rapid si de multe ovi se [pot forma coji de puroi. Cu accasta exceptie, musetelul este o plants ‘medicinala eficiemta pentru toate felurile de inflamatii, Aceste obscr- ‘aii se aplca si in cazul urciowretor gi inflamatilor purulente si nepu rlente ale glandelor sebacee ale pleoapelor, * 59CALATORIE PRIN CORPUL UMAN Inflamatii ale cornect Pradispoctia psihied pentru inflamafia comeci: ,N-am fost niciodata atat ae fn esbasae ata na epinn Saar Por sips jorta atdta dezordine", . Gapactiatea de a tai o fericire intenst are un pret ridlea capaci tatea de a simfi si o Wistefe intensd, De fapt, nm exista un pret. Ambele capacitati deriva din aceeasi sursi ~ instinctal dumneavoastra. Jace! inflamagile corneei pot fi cauzate de lipsa de vitamina A Gonsumat mula stamina A ea ales ane end la ete fn creer AcetIuero combate inflamaie, de multe on Forte mare apie. Tot pomentul tn eae simi orice ate em abso it ]a doctor, pg <9 werd ale plantelor, in r2dacinile colorate (morcovi) si in grasimile ani- male de culoaregitbuie (unt glbemus de ou), Dac vet sw sai ‘ceti nevoile de brand consumand doar mancaruri vegetale, ar trebut aadaugati la hrana gio lingurt de uted, altfel corpul nu va absorbi vise tminele sau ova face cu foarte mare dificultate, Vitamin A este necesara vederi,respectiv coreci si retnei, casi intregii piel (ca dovada, calowe rea gilbuie a piel dupa o supradoza cle vitamina A) si mucoaselor. Luna in Taur-maxilarele si gitul Zona maxilarelor sia givului este mult mai puternic influenjata odata cu intrarea funii fr semnl zodia- cal al Tauruiul. Aceasta regiune a trupului include dintii si maxilarele, urechile, laringele si corzile vocale, fringete, yatul si, nu in cele din usm, glands roid. Tot ceea ce face in cele dowi sau trl ile ale Taurulu pentru re- igiunea maxilarelor si gitului, pentra dings, cavitatea bucala gi urechi fare un efect preventiv ide vindecare dublu, cu exceptia operafilor chirurgicale fn aceasta zoni. 60. | LUNA IN TAUR ~ MAXILARELE $1 GATUL # Tot ceea ce influenteazi negativ regiumen gitului in zilele ‘Taurului are un efect mai puternic deci in alte zile, de pilda infla- ‘area corzilor vocale, © Daci putes: stabili data pentru 0 operatic chirurgicala in zona gi- tului ar tebui si evita zilele Taurulus si perioada dintre 20 aprilie ‘421 mai gi si alegeti o zi cu luna in scidere, Atrsfera fo zilele Tauri: este mai probabil ca 0 persoand care in general nu este preocupata de probleine de siguranta, materiala, sa Inceapa sa se gindessca in aceastt periondla la faptul ca, tn viagd, are nevoie de 6 baza material solida. Gandurile 4i ceacyile devin mal ela- borate; este usor si devi incaparinat, Taurul fiind un semn de pamant, zlele sunt rAcoroase, fn legatura «ui pamfintul si curva concrete: cuoarea este allsstruistraucivor Cine ‘merge in exeursii in zilele Tanrulutrebule s8 se imbrace Titoweauma tmai gros decit pare termometrul st o cear’. Gurenil in zona gutlul jn aceasta perioada duce eu mare usurinta la injepenirea lui. Invers, Imasajul gacului gal umerilor in zilele Taurului se poate dovedl extvem de bineficitor. Desi racelile si inflamatiile gitului nu sent tntotodeauna conta- “ gioase, in aceasta perionda pot lasa impresia c& ar fi, pentru ca sunt tifia oameni cu voct ragusite si afectiuni in dom gatului, Ceea ce, bineingeles, nu inseamna cd © obligacoriu ea toad umea si ab gatul rosu In aceasta perioada. Cu sigurany4 fnsa, perieoha) ined inflamagi este mai mare, Pentru cei lipsiti de experien(a, un discurs tinut fn zilele Tauri se poate dovedi deosebit de dificil si se poate sfirgi in goaple ragusite ‘Cine isi face favoaren de a consuna tn simplu ceai Tp. va da seama eft de eficient este tmpotriva rogulu tn git gamnigdalite, $1 nite medica- mente care combat inflamagile gitului sunt mai eficiemte in aceasta perioada. Urechile nu trebuie sa ramana neprotejate, mai ales ti tinpnl alclor reci ale Taurului, in aceasta perioada, ele sunt mai sensibile ta curent si a ggomote, O picatura de ule: de pojarniya push din ean in ind, in ailete Taurului, deseori previne durerile de ured ach inugurit plantei folosii lt objinerea wleialwi au fost string in ailele de aer (Gemen, Balanja, Varsitor), sau end hina cra in eresiere. aa CALATORIE PRIN CORPUL UMAN Rogu in gat, amigdaiti Predispestin pata pentru inflametiie gatulud sk enigdaleer: Sunt aiden luerari pe care ag vrea x4 le spun, car nu indraznese: lweruri wis- te, lueruri frumoase, hneruri Tnetecate ce Furie"; yMive teama su daw glas {trerurfor enre-mi stan pe limba Dar fini e grev isle tT aia ‘Capacitatea de a exprimia cea ce ai de spus. indferent acd sunt euvinte afectuoase, triste sau nepltcute, este subdezvoltata tn zilele hhoastre ~ pentru c& suntem permanent constienti ¢4 oamenit mich we scala i nicl nul ingeleg.astfet de crvinte, ca sana sprmem cle vteceplarea lor Heconelitionata. Pate Tntotccauna vu rise sa te exprimt ddeschis, dar, in acelisi timp, ar trebui sil aswini ety moderate acest tise, Este maj bine st nu te fae fnteles nowh cavari cin zee i 98 it ait Norbind sineer si bnpartal © dat, deeat s prstvedd teres de nce oF larrlnd din fried $i nemeredere G judeti face: exissd mit de posible cai de rezolvare # problemelor sritull, Fiecare dine ele poate ajuta dacn esie apicats cu atidinest Sorects, Unul din remediile ecle mat eficiente este st nw critiel mere, fie verbal, fe anecital. Niciodea s8 nu faceti veo opera ta amsigelate in Berlaec sus tn Tae tur! O aatfel de operatie poate duce la complicati serionse, femora secundare ete, Rosal in gat, amigdaitele g fotepenelite gAtului eare revi Frecvent po fi deseo cawwate in parte ce cleplasarea vertebretor 5 si 0 ‘Dureri de urechi i inflamayii ale urechitor Prediyositn pica entra probleme urcilor $Nu-an place deloe eve ce and, Este atte de cureve c sfoara imi spune ci este “ddevarat, dar nu vreatt 0 reewnosc, 9c aE. a pains ins mAs ‘Copii se confrunia descori eu probleme kt urechi, deoarcee capaci tatea Jor de a auzi adevarid este tned bine deavoltad, Apoi, vepeat, ¢ Tnvati sia reduct vocea interivard In theere si au anal wrebuie se ‘duen at de des la un specialist ORL dar eu ce pret! (Ce pu face: de inte ori, se dovedeste extrem de Folosivoare apt caven unui fampon ficrbinte si uimed de Mori de fu peste urechea 62 LUNA IN TAUR = MAXILARELE $1 GATUL. fespectiva. Pansanente caleluje co mugetel so picatura de ue}. d seen: Pane ¢ ete si. de lel. de ‘Pojainiia pot de asemenea s8 xe davedeasch binefAeatoare, in special tt ‘ilgle- Tammi. aoklonis janvor Hiperioidia Puedisposigia. prihice Aipertiroidie: .Toara viagi oamenii ay weet poling nine’ ,At a latte pera ine, test Fale fr ceva" Nu voi fi vecumoneut dceat daca ect Tint aproba real- ‘arle, Nw am credere tn deena mie propre. As eh an eT tnisire, Be pent a reales eevee pear a scapa de wii Tat un weret pe eae aproape mime wy aes rime dim hae wi win mar red 8 kaa sng psec ma a tas aE fall de prepa peroand, Nu ibe Ha jeaea dlecit In faja Iu Damnnexen. El ete fai nproape oriine teste pe passin Aveidreptal si ow accept chine ao —— = Ce pute face: une) cin ylanda roid varsa prea will horsvon in ange, simptomele care apar sunt nervoritatea, agiria, palpitagite, ‘wanspiratia, insomnia si diareea. fn Tipsa oricarai tratament, se poate suala 0 sive de extenvare rotald. Infiaile pentru puriicarea singe, ‘ante fn timput Lunii fr seddere, there orele tret si supte dpaamiaza, se dovedesc deseori eficiente (veri pag, 189). Gind luna este in erestere, putes bea o cease cu ceai de ereson pe a. Pe eit posibil, vit st mxineatt came rose. Consumnul de legume st fiiece crude enc thdawausuplahcnund clicients al ei, 0 naetoda Jnana penteu vindeearea definitiva 2 hipertzbidiel exe 0 diet vegetar ‘ana, Glands troida ese infiueniata de cea dea 7 verebea a givul fo deplasare in aceasta zona deregleara functia glaiidulara. Tosuficionja tvaidiand, Bercispaitin psitien entre invficiemt tridiont: ceva in evel ‘au ihine, hni Hipseste ceva"; .Dintiwnn motiv oarecare, wimanai mM ist 68‘CALATORIE PRIN CORPUL UMAN sat vreodatit cu adevarat de mine si nu mn-a acceptat asa cum sunt’; “Daca lncrurile continua $4 mearga fn felul acesta, rerun, Ma sufoc". ‘Remediu: aeceptati-va aya cum sunteti, fara nici 0 rezerva, fara framintari, Radiatia generaut de acest up de gindire atrage in mod ‘automat oameni care posed aceeasi capacttate, Pentru e& numai cine ‘este capabil sa se accepte pe sine neconditionat poate sa ti vada pe celal aga cum sunt ei siti accepte. (Ce putei face: toate masurile pentru tratamental insuficientet troidi- ene ~ comprese, infizi pentru purificarea singchui sau medicamente ~ ar trebul luate atunci cand Juna este in seddere. Totus, dacd incepel st aati medicamente care trebuie administrate regulat, ni patel tine cont de fazele [uni O diett vegetariana bine aleasi este recomanda- bila, Aparitia gusef (inflamarea glandei tiroide) este favorizatt de toate {elurile de varza si poate fi combatuté cu fina curata si bine macinata. Veti gts serburite folositoare In azul probiemeior la grand Urotda ix pagina 205. Probleme dentare Pruiispsitia psihicd pentra probleme a dit — cai, inflamati ate gingitor i riddinilr: Pur 3 simp nu nxt botirise, Toi lipseste puteren de decirie ~ atdtca posibiltay, axfe de pun timp, si cine! in slirgit jaw 0 deciie ma intzed condinuu dact am luat deciziacorecta*. Decizile sunt precum sagetile tase dintmun are. Nimic in lume nu le poate aduce inapol. data ce sageata este in aer, putem si lasam eu calm arc jos i st asteptim rezultatee, Daca sigeata lovesterinta, ¢ bine: daca iu, e jar bine. Arcul asteapta urmatoarea sigeata gi nimeni snare de pierdut nimie important. © pute face: multe. De fapt, aut de mule, incke am consaerat un, inteeg enpitol acestei chestiuni, la pag, 148. LUNA LN GEMENI- UMERL BRATE $1 MAID Luna in Gemeni - Umeri, brage si maini_ Ampulsul Cemenitor afeetear) umeri, bragele, miiuile si. partial, activites plantinilor, ‘©Tot ceea ce faceti in cole dowd sau trei rite ale Gemenitor pentru regiunea umerilor, bratelor si méinilor are un dublu efect beneficy preventiy si curativ, cu exceptia operatiilor chirurgicale efectuate in ‘aceastit zona, Tot ce ingreuneara umerii, bratele si méinile in filele Gemenitor are tn efeet mai diunitor dlecit in alte zile, Daca va puteti fixa singur data operafilor chirurgicale 1a meri, [brafe si mdin, ar trebui si evitati zilele Gemenior si perioada dintro 21 mai $121 iunie si sa alegeti momentele lunii im deserestere pentru, eperafie: Atmusfere tn allele Gemenilor Facts viele din Geen slabba, eseilan 1a, persistenta si persuasiinen neliind punetele ei tari. Gindurile shea a etes, sunt introspective, eauddne raspunistrt la oviee. Zina «hem hroatsa shave © calieate vert; lumina strabrare wacort eli si strstr grease ee nori de pe eer, Culoares tipicd © albastrn desehis Zilele Gemenilor constivaie Tnvota perieada potivia penten a face bine 14 dizectionate si masyal por we wwschitor de dupa teauareent Fnsesuna proba za tpl pat eu dezintoxieaves. reumatier in regimen tueriior lspund foarte bine in aceasta perioaida tn amumite imygrente, produse iin plane culese tn Gemeni su Tar, cfd Inna eveste. Be ale alt parte, finbracamintea prea uyoara pe seme racordasa sit sofutnl fn fewvenit prea puternice por avea un efect mai perienlos wen. ei cave sufera de rewmatisn Geiienilor. tnsa motivul rezivla adese: re peor ‘rein in perioada ceanzitie’ prin Gemen. De vrene ee $i planan sant partial influent, exereitite nietodiee de vespinat pot 6 foarte fotos mevilors exerd 4CALATORIE PRIN CORPUL UMAN Probleme cu umerii Predispocitia pihica pentra probleme cu umeri: ,E. grew sa suport toate aces- te experiente. Uneori am impresia c4 duc intregul glob pe umerii met". Dorinja de a prelua toath greutatea globului pe umerii proprii ascunde uneori aroganta, alteor! reprezinta frica de apropicrea de cella, care ar rezulta din imparjirea responsabilitgior si eforvurilor. Solitudinea interioara a.persoanei care duce o sarcina grea pare si can- tareasca mai putin decit vulnerabilitatea nascuta din relatii umane eschise gi oneste, Insa ce binecuvantare poate fi sa! am curajul de ami ais! timp pentru oamenil care ma accepta aga cum sunt gi care ma ajuca ‘4 depasesc greutatile! Acestia exist cu adevarat. Ge pute face: texapille fztce (masaje, masuti chiropractice, bal etc.) ‘sunt eficlente mai ales eind luna desrresie tn Cement. in rmutie carat, durerile din umeri dispar cind un expert in acupunctura va trata ‘meridianvl intestinului gros. ‘Reumatismul ipo d pentr tulburasi rewnatice: .De ce naiba muncese avitin tot cursul anului?”; ,Cum nu ma iubeste nimeni, nici ew mam s& cedex nimic de la mine. Viata are un gust cu adevarat amar”. ‘Adkta yreme ct mergeti pe principiul ,serviciu contra servic daruirea este conditionata de primire, singurele relat care se vor naste vor fi cele de afaceri si niciodacs de dragoste si prietenie. Gine crede ca sa nascut cu dreptul ea doringele sti fie inceplinite are toate sanscle $8 moara fira a fi gasit vreodata o Instanga fn care dreptul sa {se Spl neasca. Insa cine nu ajteapta nimie-va primi tovul. Ce pulei face: Tulbniratile reumatice de orice fel necesita in primul rand o dezintoxicare a trupului, fn acest scop exist mai multe optiuni, printre care ceaiul de urzici, luat sub forma de cura de primavara tre rele 15 si 19, cénd luna desereste (vezi pag. 139). Tn vechime, oamenii obisnuiau st captuseasca un Tntreg: pat cu fe- rigi, Acestea erau cusute intre dou cearceafuri, obtiniindu-se astfel un 66 LUNA IN GEMENI~UMERI, BRATE §] MAINT ‘soi de saltea, care era agevata sub pacient. Daed acesta era cuprins de dlureri 71 dimpul nopili, + se umplea perna eu pedicuja. Unele ferigi sunt speeii protejate acunt, fas pot fi cumparate Inca. Ziva a 28a dup Land nok (NB. ucordayi ware atentie imetode uméraril! Veai pag, 105) este ideala pentr Inarea cle singe Ta ved- erea opririi puseclor reumatice. Aceste pusce pot fi, de axemenca, ccauwate adesea de infeetii dentare nedescoperite, say de dislociri in eegiunea celei dea 12 vertebre toracice, Va trebui st acordati mare arengie si acestor factari Mini rect Rredispoitia pia pent tulburdri de exculatie scinguind (a nivel {tinier XE pen greu de mde ponte sine, Sin oh treba wpa nese problema, dar ma indotesc c8'o pot face. ‘Gita vreme lumea noastra se bazeazd pe ipocrzie si pltitudine, me ‘vom arde mereu degetele, indiferent ce ain incerea si apnea, Cael vor cexista merew eftiva sau o mje de oameni eare ne vor eduta priina, de veeme ce fiecare persoand care eautd st apuce ceva © 0 aminintare ‘pentru cele care mu vor asia gi care naam chef sh priceapa cart € sensi existentel lor aie. Ge fate face: cind yreti si prneti mana pe ceva, mengeti pana ta ‘capa, astfel ca circulatin singelui sa vi se restabileasca in Tniregiine, Nici um pret nue prea mare! Mainile reci se inealzese prin fricjonare Luarea de singe in zilele de 12, 18 san 21 dupa tau nous (NB: acordati mare atentie metodei numaratluil Vex pag. oFig. 108) ete buna pentra intregul corp, lec s pent circulate, ‘Luna in Rac ~ de la plamAni la vezica biliara_ Forfa care Iucreara in zilele Raculi afecteaza pieptu, phim, stonineud,feauul si veziea biliara, Fa ne fice uneort i Fm ag oreS CALATORIE PRIN CORPUL UMAN tut, deoarece universul emofional eapata — ca in cazul tnturor semnelor de apa ~ 0 profunzime sto greutate suplimentara, Se inedmpla uneori si wedein ceva ce fisese péna atuncl ascuns in profunzimile Gintei nonstre interioare ¢ tunel inte pe tertoriinefamiliare ‘eTot ce facet in cele doud pani la tret rife din Rac pentru regiunea pieptului, plimanilor, ficatului gi verici biliare are un dublu efect henefie, preventiv si curativ, cu exceptia operafiilor chirurgicale efectuate pe aceste zone. Orice ingreuneaza pieptul, pliménii, stomacul, ficatul gi vezica biliara in zilele Racului are un efect mai déundtor deci in alte zile, ‘eDaca va puteli fixa singur data operatillor chirurgicale 1a plimini, piept, stomac gi vezic’ biliard, ar trebui si evita zilele din Rac si erioada intre 21 tunte ft 22 tulle pf 98 wlegesi smomentele tent in descrestere pentru operatic, “Atmosfera in zlele Racului: ziele din Rac sunt umezi, ricoroase, iat euloarea tipick ¢ verde. Gine sufert de reumatism nu ar trebul sti ase Tenjeria de pat la aerisit pe pervarul ferestrel sau la balcon fn timpul Racului (si nici in pericada Scorpionului sau Pegtilor). Umezeala radne in material text, iar acest fapt poate fordutati boala, “Adeseay 0 noapte fir somn in Rac e suficienta pentru a va trezi a doua 2 cu cearcane sub ochi si cu 0 senzasic de epuizare. Ficatul a fost suprainearcat gi nu #4 putut regenera. Cei care suspecteazd tulburari ale ficatului, vezicit biliare, plamanilor sau pieptului pot profita de ailele din Rac pentra a intreprinde ceva spre binele respectivelor organe. Stomacul poate da si el necazuri in Rac (gaze, arsuri), De aceea, ¢ recomandabila usmarea uni regim wor. Din julie pana in ianuarie, zilele Racului apar intotdeauna cind luna descrest, iar fa celelale fase luni cing huna ereste, Va veri amines ca atunci cind luna desereste, corpul trebuie ajutat 8 elimine, iar cind luna cresc, sa fe alimentat cu cét mai multe bunatap. Ca atare, curele care au scopul de a vindeca sau dezintoxica stomacul si ficatul au mai imulte sanse de succes intre vara sara decat ine iarna gi vara, 68 LUNA IN RAC ~ DE LA PLAMANI LA VEZICA BILIARA Bronritele Preispritiapsthica penira brongite: Nu-mi place evi arata Iuerurile pe ac, dar ma tem s8 exprim ce simt cu adevarat. As putea face mult ra 4149 putea inourea luerurile mai tare decit acum”. Vreti 8 spunett cuiva sa va lnse fn pace? Dajhi drumul, Pentra a pune capat ipocriiei, este prefernbil agresivitatea une! declaragi directe decit chinul steer fara sft, Ce pute face: remedin dovedit este grisimen de pore, sor inci 4 gi imprastiata fn strat nu foarte gros, cao cataplasins, aplicats ‘noaptea, pind ce bronsita sau tusea se calmeara. De asemnenea, pentn acest scop pulteti prepara un unguent din galbenele, a cirei reyeta © peti psi Ia pagina 200. Acest unguent poate ,fmblanzi* si cea mal inncapatinata bronsita cronies, ‘Avuncatl prima cataplasmn& dupa folosire si sterilzasi materinieletex- tile care aw servi drept suport dupa ce-au fost ualizate 0 data. ‘Astmul bromsie Predisposijia psthiea pentru asim: ,Toata treaba asta ma safoca, incearch si ma doboare, dar eu rezist, Nu voi respira liber pana ee situafia nu se schimba" fn viaqa, nar tebui sa-acceprafi niciodata wn rol de vietima, Cine adlopid postura unei vieime devine o jucirie a destinulul gia celoxtaly ‘oameni, Cu tol avem dreptul la 0 viaja proprie din simplal motiy cb nimeni altcineva nu poate trai mai bine si cu mai multa injelegere aceasti via. ,.Te poti numi ghinionist doar daca esti cioclu si oamenit {nceteazi $8 moara (proverb arab). Co putep face: in cazuri de astm bronsic, un loc nepotrivit pentru dor rit poate declanga boala sau0 poate inrautai. Numeroasele sugesti se ceurajave a camerelor care au fost poluate cu substante daunttoare (vezi pag. 252) se pot dovedi ajutitoare en mijloc de imbunactire w callers 69ce — CALATORIE PRIN CORPUL UMAN, acrului de acasi si de la locul de munca, Pentru toate problemele legate de plamdni, o luare de singe in ziua a 24a dupa Lunt nous se poate dovedi extrem de eficienta (NB: acordati mare atenile metode! de numarare! Vezi pag. 105). ‘Arsuri in caput pieptalud Plaid at re Me ch” imeni nu poate Indeparta frica unei persoane. Singurul lucru care ajuta este seaparea de acca stare de panic prin care facem din yintar armésar. De-ce si va chinuiti exagerind pericolele? Ge puteti face: pamanil vindecdtor este un foarte bun remediui pen- ‘ru armuri. Ca masura preventiva se recomand cartoful rosu crud, 2dz0- ‘big amestecayi tei lingurije de sac in mAncaré, Remedi suplimentare itmerele crude, crutoanele si ceaiul de mugefel, baut incet, cu pauze {nue inghitituri. Uncori, vertebra 6 toracica dislocatt e partial respon sabilé pentru durerite recurente in capul pieptalui. Inflamagii ale mucoasei stomacului gi wlcere stomacale Preispoitia psiica pentru inflamayit ale mucoase stomacutei: Toul € att de greal Nu ma pot descurea. Teebuie mereu s8 ma adaptez la ceva nou; .Totul se petrece prea repede pentru mine”; .Nu cred ci sunt ‘destul de bun peniru asta. De fapt, nn sunt niciodaté sufcient de bun", ‘Aveti rabdare cu dumneavoastra ingiva. Perfectionismul e 0 bola nortala, Impunerea necesitatii de af! mereu bun blocheaza exact accle cenergii de care o persoand are nevoie pentru a recepta noul, pentru studiul calm si agceptarea schimbarilor perpetue dln viaja. Din teama dea fas veils pad, is san ce bucure ne adver eee cept, Ce puieti face: 0 schimbare de diets reprezintd aproape intotdeauna condisin de bara pentru o curd eficiened. Mulgumiti-v o wreme cu © ale 0 LUNA IN RAC - DE LA PLAMANI LA VEZICA BILIARA ‘mentatie predominant vegetariand. © metoda preventiva bunt: 2drobiti cartofi cruzi necojit si beti sucul inainte de ficcare mast, Are wn gust rau, dar functioneaza bine, ‘in ca de duteri de siomac pe baza nervoass, fra veo equa organi- A, duce}iva la un terapent care a capita experienta ia terapia culo- silor pentru a va trata fata externa a genunchinlut cu culoarea ross, Probleme de ficst gi de verid biliart Proispocitia pihicd pentru problmele fcatul pi wei bition (pietre la vezi). alsa mandrie reprezinta una dintre cele mai vorace maladi ale cvi- Taatiel, Ba seach pe dinduatru pe oricine ii cade victima, Remediul? Sx ne obignuim cu faptul c& suntem muritori eu tori, Nimie nu functio- nneaza mai bine dectt acest gind. Nimic alteeva.nu aduce maLmulia hhucurie adevarar fn ving, mai avulté recunoglins, prievene giubire, Ce pulefi face: Marea varietate de wiburati posibile ale Geatului si ‘eziciibiinre fae imposibila 0 generalizare, n cele mal multe cazuri, un remediu bun este oclihna la pat, care poate fi consideratd 0 condlyie necesara inceperii curei. Ficatul si vezica Diliara se regenereaza cel ma ‘bine dupa miezul nopti (veri pag. 291). © cura de somn € inutila daca va odihiniti in cursul zilei si deveniti activ noaptea. In esenta, € nevole de comprese calde sau chiar fierbingi aplicate in regiunea ficatulul si vericibilare, pentru accelerarea procestini de vindecare. Qparii niste saculeti cu floare de fin, puneti:i peste regiunea toracic dona ore ‘Cura poate avea sanse mai mari de succes daca profitaji de o calatorie ia tar si petrecetiedteva nopii in fin, Remedile pe bara de plante care activeaza verica biliard (veel pag. 203) trebuie folosite timp de doua icluri complete ale luni ~ $i nu mai mult, Pentru a avea succes, ar fi ideal ea perioada 21 iufle- 22 iulie si fie inclusa in curd, aCALATORIE PRIN CORPUL UMAN Ii ens de bot ale feautii, caloarea gulben powte aven un efeet poxi= ‘ge. De asemeniea, arf bine xt vical un elsirapractician: deseors, to ik: Dede vertit biliare sat Heatulus stint implicate vertebrele 4 sf toraciee, dislocate. Luna in Lew —inima si circulatia sfingehii osga immpetnonsa, mnniuunast a zitelor Lent ia. entexes inina si elrculatia singel, precwin si spatele gi diafragma. ‘errot co faeati in cote doud panda trei zile din Leu pentru regiunes “inimlt gi pentru circalafie are un dublo efect benef, preventiy st cae jativ, ew exceptia operatiilor chirurgicale efectwate in accasth reygiune. ‘SOrice incarcé inima si circulagia in zilele din Leu are un effect mat ‘diundtor decit in alte ile. ; feDacd stntesi capabil s8 fixatl singur data wnei operatit pe inien, ar Srebul of evita ailele din Leu si perioada dine 22 illest 23 august fst alogedi momentele Tunii in descrestere pentru operate Aunosfre fn site Lav: Ziele sunt wea, entonren sipiea ¢ ver, Vara tn cmnisfera nordic in special in august, par cele cai alte eae peratur dip an, insatte wnéori de frronwolente. Esc foarte impor nia bei au in aceasta pevioadla, deoarece irecerea Iwi prin zon ‘Leuini are mn puiernie eect de useare, Yn genteral, impulstl Leulut intensified ta wnaxinnum ‘aotivitates elven intorie. Uincori, spatcte dare wal are deci de obiced, ia finn Tnceixe acess ad danseze surabanda, © circulagie sypramncareata 3} vopale ae ttonnite pot prevoca multe nopiiei fn zee aby Lens fw orice ens renal oe Rnigiewe de obicel pun la uparita wraratoraid en, Feeloan Mal cilia? neexperimentat se apicd si Faed excuse bleelews tw acces perioad, deg! an probleme cx cireuayia sfiagela san ce paar Lecbui: pone srprasotieiam organi, mal aes fn ilele LUNA IN LEU -INIMA SI CIRCULATIA SANGELUT din Leu. Bincinieles ca nu ne eeferim In acivetile frie wormale ale rsoanelor stnhtoase, atee di Lew sat foarte bone pent stuangeven phateor ev fect -quratiy astepra init si circulatich. Desi vwmiduorul sen este cel ca Eikerncaza organele digestive, cine se gandeste In aplicures dé mitsurt Aeventive st envative tn regimen inestielor ar treble tneeaph de peacum, Probleme ale inimii Protas mental ponte problene ale in: wAow ian fis Nip Pini whol face plicere™: .Viaga ini inseamnna alterwn dees Theat (probleme ale nisi}; Bani condute Twnen. La ema ¢ bund welts tne de son Al wot weust ncidatt st obsin dragosten 3 vrceerea de cae a eoke, dar nes enn nna st Teer” {obstruct coronasiene)- Reyaunen ini garduiese paterendragostei nontre. Dac pet mitem acesteia sa se desfigoare, indiferent de motiv, atunei von strat ts ima, tn cel mal adevarat sens ae Nea Haat consis eigen repent an senanent. ag, ue aerate 9 for constant; ele smn dor nite SaApLOME a eorespund alforIeruri~gindish i pereepi. Niven 1 poste Haan aca solid pe 0 bari care se modifica permanent, Dragorten Sa uel eare ne mentine fn was, care ne inspira. qe refaecs en este frezeotsfnwoteanna, pent Ni toi Ins nual cad dara fr reperve, fara motive si asteptiri wlterioare, Un aspect uluiter: eu cit Tas larviqte na ut ble, ait reer cde dragon pee jae se andvese! Stiinta ar trebui st incerce 88 explice asa cow Ge pute foc: fae eare connibte deci ta aprompe wane pee™ eancte sersoase ae iim eat toeul ele dormnit (Ver! pags271). O-dislor fare avertebrei 2 oracice poate conduct n probleme en iniima sere fia Luarea de singe in zilele 12, 18 31 2t dupa tuna noua este pbenebiea 4 tonifianea pentru fxtregul organism (NB. aeons awcatic sporith metodel nomarai (vedi pag. 105)a ‘CALATORIE PRIN CORPUL UMAN Hiipertensiunea arterials Predispozisia psihica pentru hipertensiune: .Am problema pe care in- cere $0 rezoly demult si n-am facuto pana acum. Oricdnd pot si explo- dez! insa nici cu ajutorul celei mai puternice voinge din lume nu mi ‘pot gind la o solute. Trebuie inst s2 existe o solute care simi ingae duie mie sa preiau controlul, Dacd nu fin totul sub control ma infricosez". ‘Solutia unei vechi probleme este adesea mult mai usor de gasit de ‘tre niste persoane siraine, impartiale, dec&t de cele care lucreaza sub ameniniarea acelei probleme. Este o situatie care corespunde prover ‘bului care spune ca-i mai usor s& vezi paiul din ochiul alwuia decdt ‘ama din ochit! propriu, De ce s4 nu acceptayi riscul (moderat) de « acorda ineredere wnei astfel de persoane? Chiar daca ea va arata calea ‘spre cea mai bund dintre solulit, dumneavoastra va pastry libertatea dea o respinge gi de @ raméne aga cum sunteti,.. Ge putt face: consumul excesiv de stimulente (cafea, alcool, nicoti- sa, duleiuyi) are un efect nefavorabil asupra hipertensiinis arterial, Plantele care redue in mod eficient tensiuinea sunt: usturoiul, leurda, vscul, ceapa, coada calulu. (O masurd foarte cficienta este luarea de sénge fn ziua 26 dupa luna ‘noua (N.B.: acordayi mare atentie metodes numararii! Vezi pag. 105) sau autohematoterapia, efectuata tot in ziua a 26 dupa lund now’, Un ‘fect de echilibrare se poate obtine prin stablirea de zile in care nu se ‘manned nimic altceva in afara de fructe, in timpul Berbecului, Leului si Sagetatorului, semnele fructifere ale zodiacului. Incercati sa observati dach vi se modifica tensiunea in timpul Taurului, Fecioarei si Capricormului, ea rezultat al unor mese la care ati consumat mancaruri foarte strate (vezi pag. 176). Dormitnl deasupra unei zone de turhulente sani intro directie ‘gresitd se numara printre posibilele influente asupra tensiunii, Ar tre- bui si dormiti incotdeauna eu capul spre nord sau spre vest. Dac locuiti in apropiere de apa curgatoare, atunci ar trebui st dormiti inteain nnghi de 90 grade fara de circutatia apei,indiferent de punctul ‘cardinal, Oamenii care dorm paralel cu cursul de apa sin aceeasi “a LUNA IN LEU -INIMA $1 CIRCULATIA SANGELU! directie se trezese acesea epnizagi a doua zi, iar dacd dorm in dlirectie ‘opuist se trezese ext exapul grew. ‘ipotensiunen arteriala Predispostia psihice pentru hipotensinne: «Ce sens ave (ot ofortul? Cricuim 1 #8 mearga. Nu cred ca 0 sa ang la vreun rezule, Neo st fic nimeni interesat.E doar 0 risipire inutita de efor.” Nu e grew s& privesti numal partea neplncuta a Tucrurilor, & sufl- cient sa v4 puneti niste achetari cui lentite colorate si orice cureubeu va disparea, Daca nu faceti nimic pentra 4 gnu ¢ nimic de facut’, circu aia singeldi se va lenevi. fsa cine vrea si fe capabil ca, la veniren toamnei, s4 stringh suficiente roade pentru ¢a el si tovarasii Iwi st alba ‘et ce trAi jarna, va gandi, va simi gi va actiona dlferic ~ far iu cele clin tuna, cu afutorul lui Duunnezeu, va stinge recolta. Ce pul face orice va stimilear metabolisanl ¢ til: exerci fier ‘itaineaya, inulte lichide intre orele 15 5119 (eet mai milf dintre not ru bem suficient), eorectarea pozitici coloane) vertebrate, evivarea ali- elor giele, muita miscare si, un fn ultimnd rind, o antolematouere- pie Ficuta de un doctor saw ttn terapeut. O Inare de singe pentns fontfiere general fn zilele 12, 185i 21 dupa Luma’noua are eu siguranta un efect favorabil (NB. aeordaii aventie spo ried metode! numavari! Veal pag. 105). Uneori, partial, de vina penten @ Inipotensiune exagenutd este @ dislocare in zona vertebrei 9 toracice. ‘Anemia Predispostia psihica pentru anemia: .indoielile mele sunt justifieate, astepial si vei veea, Credeji et hicere st va strc dstracin cn pesinis- mu mew, dar vet! gnc ta fel ea mine in Ginal. Dae wu pot fi Revicit, ‘atunci nu puteti fi nici voi". 3 ‘Nu setie nictieri ot nu trebuie 8 te bucuri de vinta. insa serie pre- tutindeni ca fmbinasea dintre datorie si placeve este o art fia B acle- %SSS a CALATORIE PRIN CORPUL UMAN sArat, Inst ¢ o artd find pur si simpli deoarece unli au Incercat si ne {impuna ieloen ed munea nu poate £1 distractva si ef fericirea si placerea sunt un lux sau chiar un pAeat. Cat tinp vom mai acorda crezare unor astfel de ballverne, plitind pentra asta cu proprka noastea shndtate si liberate? Ce pute face sutohematorerapia a dovedit un remediu extrem de eficace contra anemiei si nunerogi doctor si terapeut o aplica cclor mai ‘iferite tulburiti. Daca se poate, incercati ca tratamentul si fie aplicatin- tre orele 9 6411 dimineaya; va ajuta mai mult daca este efectuat intro zi de pamant (Taur, Fecioara si Capricorn), clind luna crest. Sr arta “Sedat oo ad "Predispectia psihiea penire gua: .En sunt seful ail wi (oti danseazd dupa cm le cnt eu; cine mo face, © expediat imediat de aici. Fara seuze sau explicaii”. Perioada relatiilor patriarhale stapinsclav se apropie de sfirsit (chiar daca va mai dura un seco! sau mai bine de atat). De ce? Deoarece prapastia dimre sentimentele umane si gindirea elitist este tun obstacol in calea traiului si muncii laolalta, In viitor, toate prob- femele globale, mai ales cele din domeniul distrugerii inediului, vor putea fi rezolvate cu succes numal printio adevarala cooperare barat pe egalitate. lar piatra de temelic pentru relatiile annonioase dintre Sameni este constituta de increderea reciproct, de la cel nal coborat nivel ~ chiar gf intre vecini, Vor exista intotdeauna rizboale #1 dispute de frontiera cita vreine © nevoie de gurduri si ziduri pentru a menfine ppacea intre vecini, in locul privirt introspective si rie! ginducilor afee- Iwoase, care transforma toate rivaitatle tuto chestiune superflua. Ge pute face: in cael gutel, foarte imporanté este 0 intensl puiti- ‘care a singelui, Un remediu prevemiv si curativ eficient este dat de ceaiul de urvict, nat in mod regulat de doua ori pe zi, ire orcle 15.3} 19, timp de 14ale, cind luna descreste (veri pag: 189). Va trebui exam hata si zona unde dormigi, pentru a vedea daca nu exista turbulenge sat sadiatii (vez si pag, 279). %6 UNA IN digestive ‘Luna tn Becioara = organi Fort apiatie'a rilelor din ecioard se fyee sinaita parwinurza organelor digestive, Ex anfluesfeat latest intl subgire gi cel gros, splina st pancrestsul ‘ © Orice facetl in cele dua sau tet ile din Fecioar’ pentru digestic, splind $3 pancreas are mn ef ect penefic dublur preventiv si terapentic, cu exceptia operatilor tefectuate in aceasta zon Pat inangiae ia stomac, spin xi pancress, ar tebul 6A eval net ieclowrel si perioada dintre 23 august gi 23 septembrie #8 ‘eget! durata luni noi pentru operate. y i 3, ew caracteril lor Avon tnd din zd Fecal Fecioarel, cw ease scat d ores, aun In eat le de pans, Gulsaréa Ir € Reh: seat) zodiaculaljoaea un rol special in gracinari gl agricul ‘Aproape toate muti cmpulil cele legate dle grainn ular sun favorizate tn mod aparte in aceste ile. Peesoanele cu sromac si intestine senile at a a digesta ta aceanh pecionda. Mut oaent mu poe Fennes S60 ge ile gree stu condimentate, int arf Tonne bine Sach 60° pues abe de ia astiel de andinchrus fn cele dou ss alle ale rioade. Pranuce recoliae fn alee Recioave} au un efect beni mu Witt asupms aca digenive, ‘carea metodei in Pesti, Procedurile facute cu scopul de stimulare a ‘Date voie st va reamintim regula: ‘econ eu feu peste pies aw weap pt up guvernate de semaul zodiacal prin care trece luna in ac ‘moment este folositor gi benefic, cu exceptia operatillor chirurgi- cale in aceste regiuni, Operatile chirurgicale par numai la prima vedere exceptla de la ‘organelor de dezintoxicare sunt in general mai eficiente cand luna regula. E clar ct ele sunt facute cu imeentia de @ alina suferinja organu- descreste. Jui in chestiune sau a intregutui trup, insa in momentul efectwari lor si Bineinjeles cf exista si multe alte metode de dezintoxicare, nt that in perioada imediat urmatoare, ele supun reginea implicata lao tensi- putin eficiente. in aceasta privinta va decide, in ultima instanfa, instine une extrema. La fel se prezinta via $i th eazul extinparié de organe. tul dvs Metoda care va atrage, in care aveti incredere este, in major © operatie fnit-in moment nepotrivit are drept consecinga faptul cA tatca cazutilor cea care va va ajuta cu succes ~ desi c imposibil de ficut yupid webnie st munceasca cial mult pentra a compensa pierderes. afirmatii categorice cn privire la utiitaten ci, Fiecare corp uman e dife- Regula general pentru operatii pe corp spine: fit, iceare om se dezintoxict pe alta cale, fiecave persoand are nivele ppersonale admise de toxicitate, Oricine afirma ca poate si-gi bage mana in foo pentew cutare sau emare metoda vorbeste pentre sine i nu. hheapiat i penta ds. Namerosi terapeuti giau perfectionat arta de a gist mctodia eure vi upties eel mai bine, In special homeopatii dobindese reeultate exes lente din iratamental individual al paciengilor lor. Asa cum am spus: Increcerea dvs, ¢ facrorul decisv. Fie ca ¢ vorba de 0 metoda leas’ sau 148 | Se aplicd tntiror operatilor chirurgicale: dach se poate, ele ar tre- Dui efectuate end luna descreste, Perioada lunii in crestere este _defavorabilé si devine (ot mai rea pe masura apropierii de luna _plind. Ziua luni pline are cel mai negativ efect dintre toate. Operatile chirurgicale pe acele vegiuni ale coxpului care sunt guver- nate de semnul zodiacal prin care trece luna in ace! moment au un 145ee MALAMANUNTIT »NUATINGETI CU FIER..": PRIVITOR LA OPERATH IN CORP ‘fect de slabire gi tensionare si sunt, prin urmare, mai periculoas tune} de ce grija pentru o temporizare corecta este atét de impor deci in ate zie. tanta? Asa cum am indicat deja, flecare chirurg, in cust practicart meserici lui, va face aceasta descoperive sau va colecta informati din Dac ave{i mana libera #4 alegeti data tunel operail, atunel acordat expericnsa altore: complicate si infectiile de dupa operate apar mult snare atentie ealendaralui solar si evitati semnul solar a! sodiaeulul De mma freevent edd luna crest, jar vindecarea si convalescenya duceazi cexemplu: fara operati pe inima in august, cind soarelee In Lev. nai mult, In apropiere de hina plins, apar aelesea hemoragii foarte Perioadele corespondente ale anului pentru toate regivnile cope greu de oprit, In plus, ednd luna creste, procesul formarii cieatricitor fui int date in capitolul intivalat ,O calorie prin corpul nostru*, nu decurye lin, iar pericolul urmelor urate, permanente, creste consi- ‘Aga cum am mentionat, tranzitia de la un semn zodiacal ta altal € derabil. face lin, Schimbarea de forte nu poate fi precizata pe ore. Dack. &¢ Aceastd informayie are un interes aparte pentru ehirurgia plastien: excmplu, calendarul da doua zile de Pest, in dimineala primet zik dupa accidente serioase, adesea sunt necesare operatit multiple pentru poate exisia o influent de Varsitor; in acclag timp, in seara celet det a recladi un aspect exterior mai mult sau mai putin acceptabil, Multe ‘dou zi, Berbecul, cu influenta sa asupra regiunii capului, igi poate fe persoane, in special tinere, ajung la disperare cind, dupa numerosse uneori simiea prezenta. Daca Pestii influenteaza ultimele trei zile corecyii si operatii dureroase, se uita in oglinda si continua si se ‘prima cl, pana la wlceul site, exe tuca pacer dominata de Varstior Ingrozeasca sais It vad pe eet apropias) continua 98 96 arate jena jar in cen dea treia rile, impulsurile Berbecului se vor face, probabt fniro lume atat de vulgara si de superficials,cicatriclle permaneite pot pe deplin resimtite. ruina fericivea unei persoane, Grja fara de 0 temporizare corecta in Din acest motiv, am afirmat uneori ca, dacd puter! alege data, ar te aceasta privinta poate fide importanta suprema. bbui st evita ailele Berbecului si Taurului. in orice eas, cicatrcile nu au numai dezavantaje de ordin estetic: ele Poate ci va puneti o intrebare de genul: cum raméne cu influens acrioneaza ca zone de formare si blocare a Muxurilor energetice din negativa a zilelor Balanyei (asa cum ¢ cazul din octombrie pana & organisin 9i pot face rau trupului, mai ales citi intrerup arcuri eflexo- aprilie) care cad sub incidenta fazelor de descrestere a Innit (ele In sit gene de pe maini sau picioare, Muli terapeus s-au perieetionat arta de sunt o perioacla favorabila), in camul in care eu mi-ain fixat o operatic a elibera astfel de blocaje, ns ar fi mai bine si mai avantajos #8 se articulajia goldulut exact in aceasta perioadd? Intro astfel de situate previna coate acestea prin alegerea momentului adecvat pentru ope- regula de baz ¢ urmatoarea: influena favorabila a hunii in deseresten rai, depiseste ca importanya influenta negativa a zilelor Balanjei, Ca Ca atare, cea mai importanta regula este i va ramAne: oricdnd e ‘amanem la acest exemplu fata o listh secventiala a influentelor favors posibl, efectuati operatia chirurgicala cnd luna descreste, E drept ci bile 4i nefavorabile asupra unel operati pe-articulatis goldutul: “accasta informatie este inci necunoscuta multor doctori, deoarece ea “nu se potriveste cu complicatele proceduri medicale. Pe de aka parte, Bund: ‘Luna tn deserestere, nu in Balan ds, unte(i acum in posesia eunostintelor necesare gi puteti decide sin- Powivits: ‘Luna in descrestere in Balanya " gur cum va veti folosi de ea, Nu uitati ca obligatia ca 0 gospodina sa se Rea: Luna fn crestere intrsun alt sem spele pe maint inainte de a gati a avat nevoie de secole ca sa fic unanim Foarte rea: ‘Luna tn erestere in Balanya acceplata, (Cea inat rea: Luna plina in Balansa Clteva cuvinte in plus privitoare la operatiile de urgenya: bineinte~ les ca nu putey selecta dvs, Snsva data une! operapt dupa un aecident ‘Aceasti ecuatie poate fi apficaté eu uguringa tturor celorlalte Ope! sax dupa aperitia une situait urgente, care necesita actiune imediara iui si zone ale wupului, ind un apendice ameninta sA plesneascd, nimeni nu ¢ interesat de 1466 17Mal AMANUNTIT f RITMURILE LUNARE IN STOMATOLOGIE Septet Moet arta at © fen mare parte x vetlinoasiveex¢pou, fn defini, uw sunte!singuril probabil 90% ain poptatia Sapaet Aaeeut arbtt ~ mai mare deckt am & tentayi sa credem. Ciplaierel ac giseue Intro aluaileklenuct, Dar uebule sm nl Greveon le datreh at tenets enlimente determinate de sara noasrt ne connie aunt wale in ratamentil sl ingrten dingo, dae famza si fm simpli spectator, fara nici posibitiste de control asupré ey 9 ynodificare tn bine # starif dingilor, pe termen lung, se poate Fe ea ae in Hat te oe ens ne. tememsheaacs #8 Mean uaa pin eAbdare gk dieiglivn pvtnd ehloteoees oe = ropareuer meee, ee Shiewa - ei ‘ed eeiurlor sitnice, Fara indoinla ea ayi mai awit asta Tas n-are nicl o Dect decree ar erumenie arose petroc intte pane ee. Foo oransd. e nde adevarului, Nimeni Pena arene Bens 20a Foe ma eoeetean worn gave tanta ee timp, atunci ascultajii sfatul, Pur si simplu nu va uitagi in calendar (ise ztnica-a dintitor, Frazele care urmea2a vi vor Tamuri, Boor feettoceadincs ae Come pentra ae dupa accom ps ga ‘ne minuniim a vedem copii eu dintii plombati, In Exersativa increderea, cedati armele in fata situayil sia fiintei care "inal multe privinte, suarea disilor reprezints ini semi a start generale adus aceasta situatic, privitio ca pe © oporiunitate de-a invata si SU uaiiats dae ore A caieicdentene sta destepta. lar daca veti descoperi, fle inainte, fe dupa aceea, et event ate cise asenitinby gerd imendil ea nuimplat iran mornent snepartie teens seek pierdue wmuseaura” in decursul viet ~ adick am uitat cum #3 Hunae, uv temet. gpa adie, expial ew puter x spunetiva tt cic fra a manifesta renerve ss dublé. Oricine we teme oa stud: ¢Orlunde sar afta tuna, am teredere in proprife: paver de in eOMSUINC de COnseerntele uel deci iu 4a mat HdetaNi sd ie, Secor, in camenll care wa aj, iar mai devreme sau mai tirziu oft punt elintre Woi se educh In circurmsamje cave cer -0 mugcitura ‘domi dau seaina ce semnificaie au toate acestea" . Procedand astfel24°°AN2" penta trece din proprie iniiativa tn carl unor situ dif ‘ett dobanal mal mult decdt alte persoane, care sa operat la momen ls Toate acestea a feet asupra dingo. tal ov care fnpartgese al za et snimic nu poate merge © itd amici, o gra insficint, foun somatiee cate prox ru". fn viata nu exist garantis~ cu 0 singuca exceprie: ni se garanteaatlic stricAciuni dintilor prin intermediul edilor reflexogene sf de tuturor foarte multe lect de care avem nevoie. Dacé mu astazi, auunciencrgie si atiyudlinea nostra imterioara, toate acestea duc la carla den. cel mai tarziu maine dimineata. lara, care vine pasul cu toate celelalte efecte ale civilizatiei, Pentru a Gat despre intrebarea; cum ati putea dvs, ca pacient, 84 v8 fortatipievenl toate acestea se pot objine multe prin tinerea unor diete nati. doctorul sa accepte data pe care i-0 propuneti pentru o operaiie sau stfale, bogave in vitanine si siruri minerale. O astfel le dieta ar trebul ‘Achimbe data nefavorabila fixata de el, vi rugdm sf cltii sectiuneatnceputt inca din copilarie san, chiar mai bine, din pantecele mame, sence {apital. Am dedicat acest’ subiect important remareieCu o dicta naturale, chiar daca splavea zlnicd yar face fara agent de se Inchciere ale accstel pai din carte (pag.156). Poatec& gindurilesiuritare, dint n-ar f atdt de sical. Chiar xi dulciurle, care produ sigestile de acolo vor {i utile in directia raspAndirii cunogtingelorgsle mai multe daune tn plan palhologic (ver! pag. 228), ar avea tault despre riumurile lunave, Iai pune sanse s8 atace dint. Veti descoperi in urmatoarea parte a ‘fri ce intelegem noi prin dieta natarala, Se acorela mult prea putind atenyic ameningavii pemtra fntregul comp even x dln partea dinyilor afcetati de inci inflamagi, uneori ieroscopice, de la Rian are stmlge pa goatee ‘din mini persoana afectata. Numeroase tolburari cronice, boli $i stiri ies #area dinflor dia? Nu, binetneles chm nevoie st atetmcroase ~ deranjameme al eoloane! vertebrae, sini, reunaden, omatina iytrenta daca te gura ds. exist eitevaplombe, coroane sugar de epuizare Wi a origi n infec dentare ramase nedescoperie. 148 ; Me— MALAMANUNTIT: RITMURILE LUNARE IN STOMATOLOGIE. In astfel de cazuri, se intimpls adesea ca perioana respectivi 58 «Coroane $i punfi plimbe de fa un specialist 1a altul, fard.a i se depista cauza organica 1 holii, Adesea, vindecarea unuia sau a mal multor dinfi sav extrageres Nici un dendst war tebul sa intimpine probleie in verificarea nervului poate aduce alinare sau vindecare. Din nefericire, multtinfuentei ritmurilor lunare dac& ar rasfoi fisele paciengilor in céutarea infecili ale radacinii nu sunt vizibile intr-o radiografie. In astfel dincuror cazurilor in care coroanele si puntile au rezistat mult mai putin: cazuri, un terapeut experimentat va fi In stare 84 descopere dactiecht ar fi fost normal sau chiar au cazut dupa citeva luni. © compara- Intradevar cauza boli fizice se afld Inteun dinte sau in radacina vnc intre data efectri inte. Acupunctura, presopunctura, masajul reflexogen al palmelor saxyrmatoarea regults talpilor picioarelor sunc indicatori foarte buni ai unel deformart a cle culatii energie’ inire dint i diverse siseme de organe, Ori de cate ori € posibil, montarea de coroane fi punt ar trebui si Asadar, cum pot fi folosite cunostintele despre efectele riumuriloaiba loc efnd luna descreste. Lucrarile vor dura mai mult decit daca Junare in stomatologie, spre avancajul dublu. al pacientulul si dentistugunt efeetuate ednd luna ¢ in descrestere, lu? Sa parcurgem.o serie de procedut! obignuite de refacere si tate, nere, al céror succes pe termen scurt sn lung depinde partial de por tia lumii, lamarea yingillor (paradomtves) ‘Tratamentul unet inflamati a gingiilor prin incizii in zonele grav indepirtarea tartrului jnflamate reprezinta doar o masura temporareficienta, ba chiar inutila diet nus ¢ urmata de inlaturarea adevaratel cauze, Totul depinde de De regula, tartral dentar se formeaza datorita unor obiceiureauza pe care o veli descoperi: daci rorul ramane ca fnainte ~ dita, nepotrivite de curdjare a dintlor. Daca nu e tratat, poate duce la cariobicelurite proasie de igiena bueala, iradierea dintilor, de exempht plesnirea smaltului si inftamati ale gingitor (paradontoza). iar in roaclerca unghiilor (vezi pag.204) etc, ~ tune inflamayia va reveni ‘din urma, la cAderea dintilor. Orice dentist va poate explica modaliin scurt timp gi va trebui si va obignuii cu ideea unel dantuyi retRcute tatea corecta de a va spata dingi. in acest proces agentul de curaare «cu o multime de bani. Chiat si 6 placa dentara incepe si joace in locul ‘mai putin important decat felul in care manuiti periuta si frecventa avi daca gingiile nu sunt niciodata masate cum trebuic. ‘care Vi curtiaui dingi. | Momentul favorabil pentru un tratament al paradontozei Ia dentist ‘Momentul favorabil pentru indepartares tartruful este celal luni fe este cel al Junii in descrestere, cu evitarea zilelor din Berbec si Taur. ddescrestere, deoarece formarea de tartru nou © mentinuti sub coo Gingiile ranite se vor vindeca repede gi singerarea va fi jimutt sub trol, Perioada ideala este Capricornul, cind luna descregte, du: control. Un astfel de tratament este echivalent cu 0 mica operafie! cesta mu ¢ nn element absolut esenfial. ] in mod asemanator, abcesele dentare trebuie tratate cand luna Bineingeles ca nu ¢ intotdeauna sor 8A va jinett de momenteldescreste gi niciodaia in zile din Berbec san Taur. adecvate, ca s8 nus mai vorbim de faptul cd veti glsi cu grew un stoma In caznl une inflamasii moderate (gingivita) Inaii o periuta de dings tolog care s se conformeze riumurilor tunare, In orice caz, la sffrsiuunoale sf masajiw’ gingille bine de mai multe ori pe 2. Nu folositi acestul capitol vei asi unul sau dou sfatari care si va afte. Inereu pasta de din}: pentru asta, inst mui periva inainte[RITMURILE LUNARE IN STOMATOLOGIE MAL AMANUNTIT salve fn cazusi de infammagie neuta, eatin gura ew ceni de mugetel Ei cefeccuagi un masaj usgor. Extractille dentare rioare. ‘canul nel operaik pe masea de minte sau pe maxilar evisay ek din Berbec sf Taur. in plus, daca ¢ posibil, ar rebui si evita som, rele de aer (Gemeni, Balanya, Varsator). Alveotele se vindect mai rapid, dar, de multe ori, simpromele fizic: sau durecile nu dispar imediat ‘Sfaturi pentra tratarea dinglor gi indepirtarea plombelor Fapwl ca trupuil absoarbe toate substantele cu care este aliments mai ujor cand luna creste constituie uneoti un dezavantaj, Montare tinei plombe pe baza de amalgam de meceur (aliat cu zine, cupri largint sau aur) cind luna creste {asa fo urm mal mult mereur otravita in sAnge decat atunc cind luna descreste. Incet, Incet se recunoaste te mai mult e& prezenja mercurului in gura~si de aict in fatregul orgar | ism — nue recomandabila pentru stnatate, Nob nu inceretim s8 doved ian aici ch acest amalgam este foarte daundtor. Stim eae. Jar acum st dvs, ach nu cumva aft aflat mat Talat. fn Statcke Unite, amalgarm Scos din dinti trebuie, prin lege, colectat din eabinetele stomatologi 3 ide catre 0 companie specializaté in strdngerea deseurilor, in tel co tainere vidate, inchise unol fn altul # etichetate cu simbolul eapulut 152 ort si-al celor dona oase inerucigate, in multe jiri europene pro- “cevleul a inceput Be kita, to prin intermedi Grmetor spectalizate, Nue manipuleaza cu hare gua, sicu toate acestea, oamenti incearea ined pe far sf eredem c& un astfel de reziduu fn trapurile noastre nu ne provoca nick an rtu, De necremut, dar chiar pi astai denuiti de pe wt i -Euprinsul globului pun zilnic milicane de plombe, $i dentistal ar & ‘ind evo st va Tua ramas bun de a un dinte ~ de exemplu 45 i lao masea de minte, care necesitd o adevarata operatic clarigitale etn ca noes odtinile, ct sau din cauza unl infect a une! alveote este avantjos saved #8 unl dents cvuia ba creseul toe PAP) dupa ce $a dat jos ploinbele. temporizarea corect’, fapt care va poate scuti de multe durert ‘ulte™ Orjewn, depinde numai de dvs. dact vet! accepta st fit in continua "Sobel pent aceasta virulenta.otravk care se nateyte amalgam de “Inereur. Dacd vei lua Gecizla injeleapta de a va scoate vechile plombe, [Alegei perionda Iunil fn descrestere pentru extracfie, mal ales f une’ wa trebu si urmagi cu sricteje urmaroasele puncte tratat corect, ca un degen toxic, care se itor? fa cu vaporitrezultagi din plombe. Noi cunoastem cazul ‘© Bfectuati lucrarea cénd luna descreste. In acele momente, trupul imu absoarbe materile la fel de bine ca atunci cind luna creste. @ Daca c posibil, mu scoateti multe plombe in acelasi imp si nu ‘fectuati frezarea dintilor fara a va kia precautil impotriva inghitirt de praf de amalgam, Cladsi gura cit pureti de bine dupa frezare. ‘Kranjati eu dentistul s8 va scoata numai citeva plombe Ia fiecare ‘edings programa yedinjee Ia intervale mari de timp (cel putin © Tuna). f Rugaii un terapeut sau wun medic in care aver incredere st va pre~ erie un remediu honieopatic potrivit nevollor dvs, coea ce vA va ‘uta la neutralizarea otrivurilor eliberate (dezintoxicare, aucohe- ratoterapie ete) f Niu inceper! niclodata procesul de dezintoxieare pant ce mat fost Scoasa ultima plomba, Altfel, cratamentul isi va pierde din efici Genta s vor erpa si plombele rimase intacte, poluind astiel corpul Gs 0 cantitate inutil de mare de otrava. Daca bet! mult lapte {neo~ ogenizat, nepasteurizat) inainte de fnocuires plombelor, ¢l va fabsorbi mercurul deja Tnghitit. Din eite stim noi, nu existA inca wn material ideal de iulocuire » Shnaigammaut, Fie a mu o durabilitates limita Ge cd efeetle peter nen lung ale inlocuitorului nu sunt cunoscute. Pans acum. cel mai bun inlocuitor pare a fi o sticla sinteticA foarte scumpa, denumita Charisma. Un toxicolog german de marca recomanda evitarea meta 158,MALAMANUNTIT RITMURILE LUNARE iN STOMATOLOGIE. tului in stomatologie si in mod cert newtilizarea simultana a mai ‘Mai putin cunoscuta ¢ una dintre cele mai bune metode de ingrijire ogi pus multor metale, Se presupune cX fi aurul are anumite dezavantajeginia a dinilor: cenuga de fag, LutcreazA constant bine # Indeplineste De exemphu, cind o persoana a fost nevoita x4 aibt mul ani dintijoate conditile impuse de stomatologie unui agent de curdtare. Chiar Plombayi, mercurul din amalgam, care sa depozitat intre timp ingideteriorarea avansatd a gingillor poate f oprita pe aceasta cale, dact ase, fm mai poate fi dizolvat $i eliminat tocmai din cauza aurulwige foloseste metoda corectA de curayare si masare, Cand vreti sa va care are actiune antagonica cu mercuru ‘curijaji dingii, 1uayi in pumn cenusa 51 puneti-o pe marginea chiuvetei, ‘upoi inmuiayi periuga umezita In cenusa si folositio pana la terminarea ie La inceput, yeti avea o senzagie de uscaciune si nisip in gura, iit soe curaarea efiace, ‘eis seeents rere gi | Privitor la tehnica curdtiri dingilor: wansmiterea tehnicti corecte Se spus de 0 mie de ov pnd acum, dar fa fen rast rma pl eto al Fi oe os eee eae oes Seat eG abut age Ieee, tel uM Sasol ms pine fo Apes At Splat regulat dint dacd se poate de wel ori pe 2. Spalata! dina Moc] ile exashrraat apices chromate connsuels eae ¢ buy oreare momen lil tna, Toate mae proflaceet™?H ePt ecu at mal mul cu ch pa de dint webue sa pentru ingrijirea dintilor i gingiilor, care implica aboorbyia de sube!™ EUS x pues eee stante—apa cle gura, saruri minerale etc, ~ functioneaza bine ind lune! aes ales eebhieemateleaeentes saint anemia? a ee ee niet elede ratal Sc _ Teriatioa dinti dups fiecare mast principald a zilel si Inainte dea Bene ga Eee re aa, Mat gia cis ge la culcare, Dupa ultima spalare nu trebuie consumat nimic: oe a Pe Seeee Gs ona si 0 gura de limonada va distruge efectul spalarii, Nu folositi o meniiona doar fapto ed ding ra au un efeet oe alate a ggior ; pin rainwear la nun enact me (ais en mk dec pes mr) sma 1pului care sunt legate de dinsi, Metoda spalatii gurii cu ulei, oe cel ging ee terior (pag. 141) este foarte potrivied decomtaminarii dintitor, ae er — 7 Sea enue SS feats sear POU Til, Mull gana ea seem comin inal alee mc lone eg, cars aves problee inl sau se trees I ware de nena sea alo pen caging te intanere. re dnp epuizare fizicd au apticat aceasta tehnicd eu succes, Nici in ziua dei 8 tre cpapeens peehy lca cise ote USE eco ih euce po wal lec aps ep Lab tHe rc ag eta ae jngiile sin hipersensiblicatea la dulce gi aorta Canute nage Caiaer epee eee pon at SMM ti cae le beers a Keon eet los ree ceaiuri de plante ic, musetel pentru inflamagi severe, ok raistaciobaml 1 ee ee el eee corecta. Multi dentisti apeleaza la extractal de traista-ciobanului | Siteptati wreun sfat de la pol privind celea de si vil obijnul cae qu i shnica bund de curatare, va vom i. Decizia de a intreprinde saul Ge emamentl genera singers mate, Din remaith Du e riaevvo ead Dek de ne imemariate, mestecatul frunzslor de mnure a fost 1euonat a sngeatae gna * ccs copiilor side le infringe, blind dar ferm, na.MALAMANUNTIT. COOPERAREA CU TERAPEUTIL Ee ‘Ar cebu sined mince foloeatora ce! mai bun pentru o plom 9 8%ReMersprictenoestTatrin spit, $ oma, cum « van nic ba ¢ un dime sanitos: Cet mai bun remedia pentru gingii holnave e ¢ 1 spitale? tenia de euraqare corect®, Cel mai bun tratainent pentru o rana dupe ® Covintee tinigtoare si mangdierle blinzi ale une sore medicate, fextractie ¢ sa nn fiexistat acea rana. Cel mai bun semedi pentru a ni dragostea ei pentru umanitate, pot fi de o mie de ori inai eficiemte cheltai bani pe dint fai es4 au aveti nevoie de ei. decit orice medicament sau injectie. Cum e plait personalul sanitar In comparatie cu doctorii? © Tosi simtim si stim c& ura distruge chiar propeiul nostra trup, . Dragostea vindeca tot - chiar si trupul, De ce sa inflinfat atuine! in Cooperarea cu terapeutii jurul acestul adevar simplu o adevarata ramura a stlingei, psihoso- ‘matica, in cadrul careia se irosese milioane de lie sterline doar pen 2a afaryitul acestul eapitol al cArti, am vrea st va ofevimn eiteva sfa, MY 8 wdovedi* acest adevar, dupa care 8A se dezvoltetipare compor- tri privind cooperarea eu dectorii. Poate ca afi debandit, dupa mentale care nu se aplica niciodaca individual? Incheierea acestel mici calatorit prin trup, Ineredere in siumuwite hunare @ Exist operatii de gradul doi (pe vezica biliar,histerectomii, ‘si suinteti gata si Je testati in vinea cotidiana si si descoperiti cit de wile hemoroizi, amigdale etc.) la care doctorii se supun de cinct ori mai woe E pasibil oa va tuwrelali acum .Cum va reaeyona doctor saz Poin deeds veatul populaiel, La fl se tauamapla seu avocatu, Dare densistul meu dacs vreau sd sehimb data unei consulta pentru ca picy Goetort gi avoeatit duc cu adevarat, ta ciuda experienyelor i stast- intro 11 nefavorabila?” sau ,Oare el © receptiv la acesteinformagiiz*, | Sor, o viata mai sinatoast decat noi cellali? Sa incepein cw cdteva fapte si uncle intrebari ta care va pu ® Im SUA, 75% dintre pactentl vizteaza ,terapeutialternatit” ~ iiminda ress homeopagi, chiropracticien, samant ete, ~fira asi informa doctorul © Zilnie, doctorii din toata lumea prescriv medlicamente in valoare espre aceste terapii paralele. De ce? de miliarde de dolari: dowa treimi din acestea nu sunt Toate aceste fapte si réspunsurile pe care vi le-atl dat nu constiusic Jumitate sunt aruncate la gunoi. Ce conchuzie tragem de aici? pretext pentru a renunta la doctori sau pentru a renunja la medici- © Apronpe pretutindeni in ume, bancile acorda doctoritor tiner# sficiala”. Ele se bazeaz’ pe un singur factor comun: ignoranga si ‘imprumuturi grase ca sisi inceapa curiera. Ce consecinge are ncexfPendenta noastra, fapt pentru atitudinea interioard a doctorului, pentru practica g Pact dvs, Incepeti sa va cunoasteti trupul si propriul univers psihic, pacienti lia riumurile si necesitatile lor individuale, cu slabieiunile gi frumuseyte © in Olanda, 44% dintre paciensi pleaca ite ta consultatie Fart ach incepeti st va acceptati aga cum sunteti, din cap pant fn retetd; in Germania procentul ¢ aproape mul. $3 fe oare olandecifiowe, si daca va iubiq, arunci nu vet! intimpina nici dificuliate $8 mai santox? ii vn doctor bun tn veeinatate, un prieten al umanitag. fn lima @ In Garmaciile daneze, exista 7.000 de medicamente diferite. ils Asta € singurul lucru care conteara. Nare importanya in ce sta- SUA, ciffa € de 10,000. Sunt trapurile danezilor construite mai sim! * #098 mmedicina azi - indepartata de natura si strain viet plotdectt ccleale amerteanuce prvevaluarca medicinié a devenit aproape un sport national, ins asta ‘© De multa vreme, stiinta a recunoscut cit de importanta eo hrangb'#foloseste. Singurul Iucru care are sens este dlesteptarea propriuful sanatoast, organica, pentru bolnavi i ce influent benefica exerci? TP sia gindurilor cu care fl influentayi in bine sau in rau, Aste, veti intimpina probleme sd gasiti doctori si vindecatori bunt ei 187MALAMANUNTIT. COOPERAREA CU TERAPEUTIE ‘nu veti fatdmpina probleme sa gasiti doctori si vindecatori bunit cexisa pretutindeni, sonalului medical si muncil sale Nu ne e grew st injelegem cle ce medicina aajuns pe drumul fnfag sin aceasta earte inceredin A ajutam la reducerea wumarulol de dat unde se gtsege ana: daria faprlule&.nu eusor pentru doctog tine ale orbit si ncineredert sist neteim un drum inapol spre bbuni st devina foarte buni. flea de mijloc, Scopul nostri ¢ st redesteptim sperania si inerederea, Medicina moderna ¢ o stiintt'@ experimentelor! In manualele dimai presus de toate in propriite noasere pater de judecntay insiney, instruire exisia boli meticulos clasificae, inst’ nu exist finte wnag_ In multe tai din lume, instraivea wedical, schemele de axigurare care maniines, bea, gindesc, simt si acioneaza 9 care se imbolndve i sinatate, politica sf asstena sanitara sau allt pentru a face dnd in cauza gandurilor si sentimentelor, Exista bacteri st virusi, dar nuj res, si mai ales meclicina preventiva, imposibil de uplicat de entre doce © vichune larga asupra circumstanyelor de viaya ale unei persoane, (i uni. Acestia sunt interesati de starea de sanatate a populate, dar care chiar $i 0 pictura de pe un perete, apartinind vreunui artist meta SSMU! le permite doar sa cistige bani buni de pe urma bolilor. colic, poate otav i deschide porile de acces accor bacter. Ex pls rence fnanclare gi notele primi ia examen sunt, th pilule si medicamente, insa doar rareori o Imbratigare bkinda, af ™/°P@e, cele care hotarase cine poate ajunge doctor si cine nu, Dac “oma, a cate efeet necator ede o mie eof mai puternic dec letem calen ncurt! meaeale muna eelor eu baa si/ea) Note azul orichrui medicament. Exists bisturie gi pense, insa rareqaccpHonale, vom face o gregeala colosalé. Cu foarte putine except, Alsponiblltatea de a cunoast ,vetca biliara din camera 768° ca peP%E%! Studenti sunt cei care se vor ascunde mai ira in vials nant ina umana. Exist magini care pot analiza Fceare componenta x guint cafe Or fugh exact de. accle experiente care ar tansforina fn fctui tst doar rareori se tezete weun instnet pent generarea dyer, Witt = Ani ACR appa sla, urneeprmal iad ginduri afectuouse. Cercetarea medical © imeeresata exclusiv de og. ue “Tasos ti Tntelegerticatre intreaga umanitae, E casi cum se da unui mecanic auto un ceas elvetian fin la reparat : de ce near Semen ie Lage coe BA tei eu prepa ee ATG eect emer Bae rae Rneredar is te deed sc ntti BMPR ee par. torte Gan Se W THA in wie cde Tneredeati vitae in sine ga smjulul responsabiita sun nine din ceea ce omenese. Existé nenumarayi oament cu Per eae gg Maacrorne: Gem pore maka emer coeiass bsciry wig Meiesil soock B Sei shag: took ieact Hee ey es Ste Da beens ere Mien loss doeatdco¢f.aunt dlipedlaa of ereoncs a eneotat propria limbe) acres, care ¢ Tntowtemana unit care, cA Bunch ali camel ~ a tmelenga ss certs necendifonne reaultat inevitabil, nu vede semnele unui egec, A fi astfet inse Ne purtem considera noracogi ct au existat studenti buni care sau {mloneeaune s 8 orb. Esve-un adevar valabl| pent orice grup Prodas cheimarea In defititiy exe menwmmaray docice! unit rhadok sional ‘specialist in’ medieins, profesor, avocat, politicien! ~s,opiior levi model si fogtitor copil cu painti bogat, care sau dedicat Reneral, pentru orice seastt" care se considera ssuperioara” reste i vindecarit eu tot aufletsl, Din neferciee, aceasta creumnaaned Populatiei, Aceasta realitae este indeosebi tragict in medicifpu ¢ de naturd sa dea eredit procedurilor de instrure i seleete din dleoarece prea mui dintre noj suntem afecti de 0 asemenea orbiqfomeniul medical Astfel de doctor’ au devenisprieten. al unaniayl ta Prea adesea suntem folosti pe post de cobai. Tendinys Grese umafeinds instr primite, nu datoritd ei. Dupa ima chibauinga multe spre simplificare a ficut ca mult! oameni si intampine munca tuturgrori, imimile lor sau deschis catre aflarea adevaratelor cave ale selor care lucreaza in domenitil medical cu netncredere si st abapollor. Prin auto-cunoastre, prin umilinga fafa de scomandantnl” eee tloncze premauis orice sperania, O-astel de neineredere dauneaga per 159= ssiuanaeiy ts dcervete de deasupra noritor, prin experienya ersonala. Astfe} octori reujese chiar sa se strecoare prinere Constrangerile dictate Politica, lobby-uri profesionale gi sistemul de sandtate, toate a in b on seman pena Pm naa! ey Deine dedi ar not drs er on eS Din feist, acolo unde aceans carte a taut lumina {paral pagPiet cu lipsa de profanaime a ator seiment sau eu ale sconstrangeri care gril au fucepue sts schimbe, A eresut numagey do “Hee cazur ce boala ein alte sere ate iti, rare gh e*Brlia desehisadeziunea pentru cunoayuens ritmurilor rile $i a celor it Dect, ee trebitie fcwt daca, ati eapatat Incredere in aceste regu, opereze inteun moment nepor watt deseoperii ea doctors! nu pricepe motivele entra raauas Amlnat, a ecem,o opermie, explicaid meme voastra, deschida faia de ceea ce-e evident ‘Trebuie $2 ¥4 amintiii mere un een cat 8S un men. Am shat adenca, ta eadeal ce sreauatl de bun sim*fmmpotrva riunurlor hunare, Propozitia:, Si rep toatl amen vine ta consutire en un ealeadds Iunar betta" Probabil ef nu se pot ineorpora jon nowpte enosting1, ALIMENTATIA PE INJELESUL TUTUROR Secraulalimenateséndtonse manana ce place seit instinct si fomeax ipa tate face. Dar cur trees 0 tide aorta? Cum cura wrehilefencate? (Cum pototese galagia din cap sicdin inima® De la conopila la caviar, de la fripeur’ ta vara, de la ealea Ia eacao {nta'0 mare diversitate de alimente din eare facem zilnic o selectie, pen- vu a le permite sa patrunda in corpul nostru. De ea depinde supravietuirea si, binelneles, stnatatea ficeSruia, iar pentru multi din~ {ue noi reprezinta o bucurie de a trai, {hn ciuda celor spuse de atijia ani incoace, in aceasta selectie nu este deo importangé hotaritoare pentru sinatate ce cantixari mancim si ce compodiie are hrana noastea. Dac vA asteprai 8 gasiti in acest capitol loa al nusstivcitelea sfat pentru o alimentatie "carecra” sau tabele cx sitamnine, caforil si alte lucruri asemanatoare, atunci twecesi direct ta ‘apitolul urimater. Nu putem simu dori s2 facem asa ceva. "Tema alimentajiei este tratata astizt in mil de c&rti si ghiduct mai ‘mult sau mai pujin folositoare. Mule dintre ele ramn pline de praf in fnfir, deoarece recomandarite lor nu pot fi aplicare in viata noastrt otidiana sau pentru cd autorii lor uita c&, aya gum spune 0 vorba, camenii nu se satura numai cu paine: imaginile apetisante mu au va- 163 —-"ALIMENTATIA PE INTELESUL TUTUROR. Joare nutritive pentru inima dumneavoastra. De aceea dorim s4 IN LABIRINTUL REGULILOR ALIMENTATIEL ‘ate im eau tuturor oamenilor. Vi amintiti de rezulearal consultérit a aratai in acest capitol clteva modalitay prin care, prin forte proprii 500 de centenari? (veri pag. 128). Nu au existat puncte comune fh obi- patel hrani saittos si cum puieti ajunge simplu ta alimentele ‘rate la ,esentcle vei” ~ fara sa va impuneyi reguli inutile side mul ‘ori costsitoare. inst inainte de a va prezenta principiile de bazi all levaratul sens al cuvintului ~ pareri si convingeri care ne bomba tia in slimta plantelor medic 4 vic din toate parle, un numa ineredibil de mare de autadini tune? alimentati sinatoase si de ava nale, vrem sa facem putina curatenie prin teoritle care, de cate decenii ineoace, banuuie prin domeniul alimentatie, si eaxe au gener atitea confuail. $i aici, ca si tn restul carti, nu vom aduee prea 14 argumente pentru ceca ce spunem. Na ar fi decit o risipa de hartic. bazim pe faptul 0 va vom aminti tueruri pe care deja le eunoaste Consideram cA aceasta este sarcina noastea si In domeniul allmentajici in tabirintal regulilor alimentatio! Ge crete? Este posibila o viatd to care si te hranesti doar cu jumatate de cana cle pornmb si o jumarate de cana de bere pe 2s smal si alergi 20-40 Kilometri pe zi? Bineinteles.c& nui ~ veti spune. Ci toute acestes, indienii tarahumara din nordul Mexicului udiese asuiai, ca $1 acum citeva secole, din acest meniu saractcios. O data saptimfina se Intilnese chiar pentru un maraton de 40 pind la 80 d Ailometri lungime, Dupa alergare, pulsul lor ese chiar mai seazut i inceput, Daca rain lisini cu o dieta .sinatoast si echilibrata” de vit ‘nine si sninerale, atunici sar tmboinaé de inima, hipertensiune arte ala, boli de piele $i carii — afectiuni necunoscute tribnlui lor} Cercetatorit occidentall au avut nevoie de cirea un an pent a obji ‘ccleasi performante fizice ta acest mod de hrana, dar dorinta lor cereeti: bt ajutat sa se adapteze aproape fara rezerve acestui regim. Asticl cle exemple se gasesc cu suele ~ de la edteva uibusi de esc ‘ogi, care se hhrduiese exclusiv cu came si grasime, la miner tirolen cave, conform teoriilor despre diets, waesc extrem de nesinatos, jung la varsta de 90 ce ani fard-a fi fost vreodatt bola, si pana la {achirii indieni. care mandnea atht de pain, tnedt nv a web nal be tn viata, daca ne-am hia dupa toate regulite stingel alimentatiei. Nu ‘eat nieSiett fin Lume 1 sistem de alimentatie care are accleasi ren Wt cciurile de alimentagie. Ce concluzie se poate wage de ai De cixera zeei de ani ni se spun basme pentru adormit copii ~ in reste cat privire [a alimentatin corecta, care ne suint bagate pe git de ‘dcceni, mai ales aumei cand este vorba de wmenit! corect” pentr sit “est regim alimentar va ofer® siguranta ct va lraniti sanatos i cd ‘ei event supla cw ajutorul lui” ~ cam aga suna nul din aceste basi Suntem invaluigi de © jungla de cure de stabire, rejete si de propunert de regina din cars, de ta radio sau de la televizor si in special din Feviste, Confuze, contradictori si care, cu toate acestea, se bazeaza pe ccle mai noi cercetari stintifice” 3i ne ofera garantia ca ultimele Sheerit ale etiinyet now fnvechit de fort wi pina ants, Alattaeri, .balea- ul" ~ substanye fra valoare nutritiva, care favorizenea tranzicul intest- hal ~ era considerat ,de prisos” si a fost indepartat din alimentatie, ‘sit ni se spune cat este el de vital si este vandut in urma wnor cam pani publicitare eficiemte, Alimenicle sunt imbogatite artificial eu vita- nine si cu substante vitale, exact ce fusese indepirtat inainte eu mari cioruui. Repararea pagubelor provocate-de spargerea side farsinivarea plantelor comestibile ne este vinduta astazi ca progres Alalaieri eram umeriti et spaghetcte si eartofii ingra¥t, ier regina ue cartof era cura de slabire mamaral wn, asia tigeli sunt vidicat le grad de aliment hranitor, Insa asttzi grasimea (colesterolul) a devenit fnria‘alimentayiei sanatoase (ciudat este numai ca fara grasimi nu poate: supraviewui nici un om), Acum vreo 30 de ani, linta alinentaici sta till necesarul ziinic de proseine; astazi se recomancla numat a eincea pure a canticatié de atwnci, Si ce ni se va sopti mAine ? Dacd nu avem cura de a gis instinctul proprin pentru ce este rezonabil si natural, fara sh mai Judi in conside- rare ce spane unl sau altul, atunci vom fi vesnic trimist cle colo-colo, tic la o alimentavie coreeta In alta, de Ja un sfatuitor la alt. De ee toate tcestea, ele €e regimuri, meniur severe, macrobiotica, ee ce init dicece ‘oare si legi Numai dintrun singur motiv: ca sa se sporcasca averile, fevcasea tirajele $i pentru ca cercetatori st aiba ete lacra. 165ALIMENTATIA PE INTELESUL TUTUROR IN LABIRINTUL REGULILOR ALIMENTATIED Realitatea arata astfel: trebuie s& descoperiti singuri alimentatia ‘vamentine sinatogi si in forma. Ea se poate modifica de la ora la de la o ai la alta, de la o varstd la alta si chiar de la un Joc la alu, daca chiar este necesar sf slabti, atunci nu aveth nevoie decdt de. schimbare a atitudinit dumneavoastra mentale faja de maneare, ni dath de o curt sau dun regirn alimentart ‘Vraci din toate timpurile au vorbit de alimentatia corecta, insd ei m foloseau cuvantul .regin” sau anul cu acest injeles, Ei ne-au ofer {intodeauna 0 alimentatie rationala si armonioasi, cu efect profilac sau curativ mai ales daci i sau adauget diverse plante. fn acest eapit ‘nw este vorba despre prescriptile alimentare vitale in cazul anumit bol ele siant rationale gi importante si ar trebui s& ie apreciate Confirmam: mu existt un ghid pentru o allinentayie sinatoas, ni lun regina nici sfaturi medicale care sé fie etern valabile. Nu exist al {ut nici un punct de sprijin care sa ofere aceasta certitudine, E done olimentatin corectS gi stnAtonsh pentru dumneavonstr gi pe a 18 nu 0 gisiti nici in reviste pentru femei, nici in cite de bucate sa fn agende medicale, nici in ghidurile alimentagiei naturale, Cu toate alcoolul, tigarite, zaharul alb, fina alba, substante inerte si devalo slate, nut exerciti o influenta constructiva si Intaritoare asupra corp Jui, foloasele $i daunete sunt extresn de diferite de Ia om In om si de ki ‘0 ora In alta, iar uneori nici macar nu exista. Fle cd este vorba de us ‘meni selectiv, de renuntare la ulciur, carne sau un sever regim al mentar de crudivat al profesorului, X, nimic nu va va muliumi pent ‘mai multa vreme, acest lucru vi putem garanta, Cel care decide este numai instinctul dumneavoastra: inima si suf {ul dss. rebuie sa se gaseasca intro armonie interioara ou ceea ce 106 ‘mai ingurgitat, pentru a savura si digera o mancare sandtoas’ si ba stnatoase. Indiferent ce si cand mnincati, savurati totul in liniste ‘alculaji nici calorile si nici conginurul de grasimi, pentru ct astfel stricati pofta de mancare. Perceptia dumneavoastra natural, personala va va fixa foarte repede limitele naturale ale cantittilr, calorilor ete, Uitati defini toate curele 4i rejetcle consacrate si ascultajia corpul, ce va spune In fecae zi, Sunteti unie si nimeni nu va cunoaste mai bine decat cur ncwvonstray mu combate! niciodata accesele de foauie patologica’, ‘caucath adevarata cauza gi eliminat-o eu dragoste. Interdicile si bom banelile nm au facut pe eineva supln, sintos, si ct att mat putin fer fit, €1 schimbarea atitudinti si a actiunilor, Aict va va fi de mare-ajutor talendaral lunar. i Existt o singura intrebare pe care ar rebul si vo punedi inainve de masa: ce efeet are aecasta mincare, acest aliment, aceasta ceasch de i cafea in exact acest moment supra corpului men, a spiviealul mes, asupra imunicatil? Cw alte cuvimte, prelau eu forta vitalé ? Raspunstl ni. 1 {I veti gasi fn nici un ghid din ume, Expertal sunteti dumneavoasua, Descoperidisinguri ce alimente sau ce .polte” vA dauneaz’ sau va folo- sesc in acel moment. Numai insinctul personal determina preferinjele pene in aname aliment.1. Cele sase principii ale unei alimentatii si digestii sindtoase ‘Sith domeniul alimentatiel va puteti recdstiga mult din responsabil tatea dumneavoastra, de care atit de multe parti interesate” theearel sa va deposedeze. Dincolo de toate regulile 51 legile de astazi ale unc alimentatii sinatoase, dorim s4 va oferim sase principli, care au dre fect tezirea senzatiei unei alimentatii corecte specifice dumne: ‘ra. Gisitiva ritmul, actionayi independent si fara 31 va lasayi influentat| far suceesul va fi sigur. Pe drumul eftre acest simt, pentru dezvoltarea sgustulut duimneavoastra incuubitabil eare se impune eu succes in faa tuturor sfaturior si tabelelor de catori, vet gasi fn paginile w resursele necesare. Elementele componente sunt: Jubirea trece prin stomac Ritmul alimentar personal ‘Mandnca ceea ce ofera tara ta ‘Mandnca si cu ochii, si cu nasul si cu fina ‘Combinatia corecta si succésiunea elementelor €4 Ascultii corpul oe kee 1. Iubirea trece prin stomac Doi cardiolog} americani, Meyer Friedman si Ray Roseman, au con| sultat intrun interval dé yase luni, un grup de agenti fiscal. Ei au rugati si tind 0 evidenti exact a modulut lor de alimentatie, deoarece| cei doi cercetitori doreau si afle cum se reperenteazi mutrtia asuy inimii si cicculatie, La inceputul hunii aprile, cea mai intensa peri de activitare a agentilor fiscali din $.U.A., a erescut vertiginos ni colesteroluiut in singe. cu mult peste valorile normate ~ cu toate ch 168 TUBIREA TRECE PRIN STOMAC au isi modificaserd obicefurile alimentare! Dupa incheierea declarati- ilor fiscale, 1a sfirsivul unii aprilic, si dupa sciderea volumului de fuera, a-scaaut gi nivelul colesterolutui la limita normal, fara ajutoral tratamentelor, medicamentelor sau al schimbarii regimului alimentar, Deci: ce rol ajucat nutrtia in cresterea nivelului colesterokului? fn timpul unui studiu din anii ‘70, niste iepuri de cast au fost hhraniyi eu hrana bogatd in grasims, pentiw a se cerceta Formarea bolllor cardiace. La toate grupele de cercetare au existat rezultate concordante, = cu 0 except: la o anumita grupa simptomele bolii erau in: mod ciu- at cx 60 la sua mai reduse, Cercetarea iepurilor nua putut elucida de ce tocmai ei au prelucrat mai bine decit celelalte animale hrana ,dle infarc’. Printro intimplare sa descoperi, dupa un timp 8 stadentul insarcinat cu hranirea animalelor obisnuia sti ia tn brage si s8-i infinghie dragastos pentru cdteva minute. Studi ulterioare pe alte ani male ati confitmiat aecasa toga, Dec: cumn a preintimpinat studentul bolle cardiace? ‘Aceste exemple sunt menite sf vi aminteasca ceva ce traim in fecare zit ce se intémpla Tn eapul si in inima cetor implicati in timpul si dup pregatizen si consumarea mesei influenteaz’ calitatea si valoaren utritivé a han i astfel ne influenteaza corpul si starea sindeati cel putin la fel de mult ca si simplele cantitati si elementele componente ale hianei noastre, ca si ora mesei ~ daci nu chiar mai mult, Gindurile si sentimentele cu care gatiti, cu eare va asezai la masa si cu care man- ‘afi hovdrase folosul si valoarea nutritiva pe eare le are hrana respectiva pentru dumneavoastra. Nimic mai simplu, ‘Cea mai bund mancare, cel mai sinatos meniu natural se wansform:t in ouava in corpul dumneavoastra In grasime de prsos, in slabiciune generalf, dach atmosfera in care git pi mina este stricata ~in urma lipsei afectiunii din timpul prepararit, de teama Kilogramelor in plus, e sues, indiferent de forma de manifestare si aga mai departe. “Te ingrasi numai de la privil” ~ Are dreptate cine gindeste astfel Gindurile [ui transforma mincarea in grasiine de prisos. wluhirea trece prin stomac" acest proverb spune purl adevar. .$i lipsa afectivnii trece prin stomac”: poate ca nu cuiioasteii inca acest proverb, dar nu este mai pujin adevirat. © mancare ficutx de bunica 169i PRINCIPILE ALIMENTATIEL SI DIGESTIE! SANATOASE. | ee ee eee stie gradul cle rudenie si pentru ea sie ce va place si ce au, Munca plind de dragoste din dimpul prepararl, gancurile afectwoase pentrw copl, nepoti sau prieteni transfera pur si simplu vitalitatea in mdncare tn ‘inp ce gateste, indiferent ce gateste, ce cantitati purte pe masa sau cf a durat gauitul © felie de pine ex une daca ex placere si fra st se agtepte un com iraserviciu este de © mie de ori mai sinatoasi si mai intaritoare deci ea mai bund masa cw gase feluri eu care vrei sd ne Lmpresionai coaspetit ‘Un moreov curajat eu dragoste si cu ganduri bum (pentru ca se ste cA el/ea il mananca en placere) face mai bine digestiel sl iniregulul organism, deeat morcovul din cel mai bun magazin de produse biologi} ce, care este cumparat nuumai pentru ef ar fi .sanatos". Chiar si un plic de cafea macinata si pastrath congelatd este mal stnatoasa decit cea mai bund cafes proaspat macinata, jaca inina care conduce lingura hiereaza cu ganduri bune fata de primitorul deticiul fierbime, Probabil ct ghiciti ce parere trebuie $4 avem despre sfaturile bazate ape cele mai noi descoperiri stiintifice”, dact ne gandim ce sar f) fntamplat daed un consiier fiseal sar i dus Ia medie in perionda ta «are nivelul colesterolului era mare, Ar fi fost doctoricit ~ poate cu sft! turi bune ea; "Schimbati-va regimul alimentar, altfel va pagte un infarct, cu regimuri si, in cel mai rau -caz, cu medicamente, S-ar fi {ntimplat ce se intampla ineredlbil de des in enzul nivelufu ridicat al colesterolilui si ceea ce stie orice medic: in einda tituror Fegimurilor ‘urmate, nivel grasimilor din singe mu scade pina la urmatoarea com sultagie! Dimpotriva: de multe ort este mai ridicat decit la ineeputel ‘ratamentului, De ce? Pentru ea teama a Feit s& creasca nivelul coles {erolului. Teaina expertlor fiscal cA vor rata o intélnive, Teama pacien| lulu care inghite fara sa se mai gindleascd ameninjarea mediculil (Din pacate trcbuie sf va comunic,.")—o influenta pe care 0 exerci, inconstiens, unit medici si care, de imalte ori, genereaza team, chiar 5 Jn cwaul consulta celor stiratosi (profilaxie, consultari periodice ete), Se adage 1 api cA medicamentele ar 6 blocat eapaciiaten eorpulal de a scadea prin forte proprii nivelal ridicas al colesterolulut si ar f deteriora reactile naturale, 170 TUBIREA TRECE PRINSTOMAC ‘Singurul mijloc eficiens, $i amume recunoagterea faptuluic& nivelul ridieat al colesterolului a fost determinat de stress, c& tensivnea sh teama ni le cream not fagine, 8 fn nici o secunda a vei nu se poate face mai mult decat se face deja, c& linistea interioar& normalizears ni- elu! colestrolului si influenteaza efectal hranei in organism ~ acest lene est rareori si acceprat si mai rar “Ni por controls aducinea cu care a fst preghtt mlncarea de Ia ‘amina {restaurant) din portille gata ambalate! Ba da, 0 puteti contro- In so faceti2i de 2i, Observati ce efect are mAncarea asupra duinnea soastra. Cum v8 simpqi dupa ea? $i apo} lisativd instinetul st decida daca data vitoare veli prefera un sandvis cu legume proaspete, pe care lai pregitt dumneavoastra nsiva sau © persoand apropiata dunes soastra, in loc s& v8 indopati eu cova ineropit fara dragoste sau ficut de o imayina, Stim din proprie experienta cit este de buna mincarea inran restaurant al carui buctsar este indrBgostit sau care are o ctsai- sie foreis Tndiferent ce facem, nu numai edad minctin sau gatim, bunele intengi sunt mult mai importante decit ratiunea chibzuita, Not rminecim atmostera, iubire, ginduri si sentimente. Prin ele ne invand: ‘Atita vreme eft cineva jine la aparente, cit imp iu se in instinecul ll, nu va sesiza diferent dintre supa toil, in care se gisesc rosii preparate cu dragoste, si preparatele cup- carelor cu microunde, pe care le gasim in orice automat. fnsa difer- tenga exis, Poate-cd suntesi nul din oamenil care ii iaw inima in dinti entra a simi din now aceasta diferent si fra sf cereji imediat 0 Mdovada", Dovada 0 veil primi mai ivziy, iar pentru multi oameni ea vine prea tirziu. 2, Ritmul alimentar personal Agi observat vreodati ea unui acelagi alimentare in unete zile un qs ai bun decit fn altele? Ca uneori va place extraordinar de mult mincarea dumneavoastra preferata si cl aceasta nu are efecte nepla ‘rite, dar c4alteori va picd grew la stomac? “Uneor, faza lunar respectiva este responsabita de efectal benetic sau malefic al unei mese sau deci me ingrasim de pe urma ei sau mu, imALIMENTATIA PE INTEL ‘UTUROR (tess anes ereyure yt we pent ameenine amseauiceaf miincim aceleasi cancitati, simpim mult mai des o senzatie de sie y sine Ingrasiun mai ugor decAt atunci cand luna este in descrestere. aceasta perioada, organismul absoarbe mai usor nu numnai medic: ‘mentee, alcoolul,nicotina, alii si chiar baile solare, ci silrana, Daca aveti probleme cu greutatea, acuinci observariva obiceiurile alimentare | cand luna este in crestere. O mast copioast au trebuie st ingrase | neaparat, inst dae este savuratt mult prea des iu aceasta perioads, ‘tunel greutatea dumneavoastra se va mari mai usgor. Totusi, nu are nici tun sens ca atunci cind tuna este in crestere sa va hraniti numai cu fructe si si legume, Ga in toate lucrurile, calea de mijloc este cea mai buna. Pe de alta parte, cind luna este iu descrestere pucem manca ceva ‘ai mult, fara s4 punem ceva kilograme pe noi. © masa copioasd nu va fi trata rau de organism. Nici chiar mesele inainte de culeare nin au cooasi grentata” en nunc cfind hina este In eredtere. Uneoti, in obicel se poate schimba foarte repede dict motivul este foarte limpede si daca veceti legaturile. ‘Toata stridania inusila va Ina sfitgit imediat ce vets intelege limbajul trupnfui dumneavoastra: In ceca ce privesie alimeniatia dumneavoastra simiiti diferenia intre fazele crescatoare si descrescttonre ale Lunli, mancati ca de obicet eand luna teste Tu descrestere si lasati-o ceva mai moale atunci cand ea este fn eregtere, $i daca vA programati fn perioada de luna plina sau de luna nous 9 Hide post sau o 2i In care st indncatl mumai fruete si dacd, poate, ns méneati came miercurea si vinerea (aceasth regult veehe nu sia pier ‘ut valabilitatea), atunci veqt objine regimul ideal pentru a slabi fara fort gi prin forte proprii: cand este luna plina, organisimul Inmagazi- hneaza prea mult, cind este luni nous, organismull se aflt in faza de ‘curaare a toxinelor si in aceasta 2 el isi eoncentreaza toate forvele pene tm dezintoxicare si ataca rezervele dle toxine ininagazinate in clumnes voustra. © alts influenta apreciabita asupra alimentariei i digestiei © au, tn afara de fazete Luni, si fortele ei aumnei eaind se aft intrum semn zodi- acal. In zinm de astini este Lot ari mult yorba de nocesitatea unci alimen- tatit ecitibrate, de conceptia de a acoperi pe tit posibil necesarul ik verse, carne, brine’ si fruet ‘ste folosit ca o carte de viz acevaratuLmotis-al simplitsit de. odini vede din mmultitidinea de boli generate de alimentayia bundstari. Sfatal host, cd mancarca tebuie fie mestecata incet, nu este jusificat doar fiindca stomacul digera mai bine mAncare bine maruntita. Datorita mestecarii tncete, toate organele primese prin intermediul papilelor gustative, al creierului si al cailor nervoase informnaii precise despre felul mincarucilor eave vin spre cle, Amalgammal de informatit pe care Tl declangewza mulitudlinea de iancaruri de pe 0 farfarie poate devegla munca de aelaptare a ceea ce se primeste, Simul nostra fustaiv poate reacfiona mult mai exact la informaiti clare, simple, iar Somacul, panereasul, fieren ete, se pot pregati mule mai bine si mai enact, RITMUL ALIMENTAR PERSONAL tic, stabilic Statistic, le elemente nutritive ~ albumina, hideoxiai de car ‘bon, grisimi, minerate, viamine ete, AccastA atiudine ignora fapral ca anumite forine de baza ale alimentelor noasire ~ grasime, albumin, hidroxizi de carbon si sare ~ nu sunt preluerate la fel in fiecare ai de catre corpul noxtru. ‘Sunt atayia pavintieare mu gti e& la copii al eAror sim natural a fost biocat de dutciuri sau regimuri alimentare apar deseori simptome de vfoame cronies". Zile intregi nu se satued minefnel saneviguri mai mult sau mai putin consistente. Sau se indoapa cu prajturt sau cu shracuri, ‘Teama ci cei mic} nu se lanesc echilibrat in astfel de fare este wtal nejustfcata. In primul rind, accesul nu dureaza cecat cateva rile, in al doileu rind, conpul primeste cu vonte acestea in decurs ce mai multe zt le tot ¢¢ are nevoie. O m: sanatos” si yital Indinte era fireasea respectarea unei forme de regim, eoarecé se cundsiea 21 de Puli, Rarsost e_Doar in zilele zac in sen al bunds, am vlat linioara. Cu ce urmari — aceasta se La te influente erau atenti straniosii nostri ihainte s puma inasa? Tabelul urmator deserie efectu! reciproc dintre poziia Luni intoun scm vodiacal $i ,calitatea nutritiva” a unei vile.wes KUL URUK RITMUL ALIMENTAR PERSONAL. Zodie Elemente nutritive Parte plantel Sistem organic i is ie Berbec Proteine Fruct Organe de sims Taur —— Sare Radicina —Glreulatin singelui } Gemeni — Grisime Floare Sistem endoerin } Rac Hidratide carbon Frunea Sistem nerves | Lea ‘Alburning Fruct Organe de sim Fecioart are Radicina ——_Crculajiasingelui i Balanga — Grisime Floare Sistem endocrin Scorpion Hidratide carbon Frunea Sistem nervos eleva adevaratele dimen: Sagewttor Albumina Fruct Organe de sim ‘unoasteri calitatilor nutritive, Capricom Sare Radicina —_Cireulatia singelui & luim un exeinplu: mfneati cu pincere tocana de Jeguine eu Varsitor — Grasime Floare Sistemn endocrin Giclor. Cu toate cd savurat de care data gusta) constatati et efec- | Resi Hidratide carbon Franck Sistem nervos batons teri. es anumit zle ave o senzane neplaents ae satietate, balonari sam alfel de sti de di 3 (Cind luna se aft in Berbec, Leu $i i favorabile pentra lumea plancelon: ie sunt exurem ran Rim insamantarite, croqterea, refiaerea, ecoltares depozi {area fructelor. in aceste rile propri asupra organclor senzoriale, in pau Fecioara si Capricorn, tn alee ridaeini, domnene cele Bune Palen vn gaTuAlor, cate sunt favorable hrdni stage, Gomene reanta | Varstor, ele orilor, au cele mai bune ele ale grasim: Prag ulelustor al este infuentatsistemul endocrin Rac, Scorpion si Fait, allele unaclor, posed calitati ale hidroxizler de one C actioneaz3 asupra sistemului nesvos, canntenmnt scallatea hranei’? Duct exist clit ale hidroxistor ee carbon atunel cind hina se aa in Pes? Culaion de tact iu “fa gainele le, el pot exrage din Fructcle loro camtiate dub de oy far Ge toate celelalte ale, Muli inte e cnowc exact legavens an | fevoke sige gy cletdarul lunar, pentra & puten programe pose seater ilele Morlor din Gemeni, Balanis gi Varsdtor, Culteeen oe ceai din China se orienteaza mere ta ©ol, care ia in considerare pozitia luni, Bereeptli personae este foarte usor de tntocmit o sProaste* pentru respectivul aliment, Nis nol © asifel de list sau s8 freem propuneri con rari pene Gecare om teactioneazt allel a divide! sence, smuuritive, Posibititdt sunt mule S nora le pine foarte mult si smporta bine mancarurile bogie in Hest ta 1 alee grisinitor, Gemeni, Varsttor§ Balai timp Senate supoted ta aceste dite nicl macar talreaul ae srtsime. Gincnati eu aentie ce va place ta mod deosebit tn accan petioada si Seaiks Ate teubra dumneavoasta. Posibil sh descoperiife tocms Cat pe reat el0e ceva bogus in grtsin! sl trebute sha mecha, ida, sitemul enocrin este dercglau Dace rin semnele zodiac. | Mi cam ct, Inurun inceral de doused ale exit npuloi ee de 2 valorifica aceasta 174ALIMENTATIA PE INTELESUL TUTUROR RITMUL ALIMENTAR PERSONAL aac mete Te grat fou alc: ach sca i cama im Ca) yeeias ta fel de mule tn feeare 2. Pe bara calendavulut lamar sar renuntatitocmal in aceste tile la gris. aii at pica fla fara efort, daca sn ce fl alimental respectiv genereazd un co A ee re acura RA | confit cu corp, Exe valabil pent otk enuntarea fanart al- eae ae eer pail . cide va confrunee en, mente £8 ceva alle ale luni nu este att de greu de suportat cx ue brome de restate ate sentiment! dannemensct de oamcse{ TESCO acres dumntaou senna le | apn hem aoa mcr : Li ina, Dar chiar gi ate a at bine sa luni fn allele de Scorpion, Rac ¥i Peat: mineat numa alimente eu} AUDA Darcy #1 2u10e ule co or eo a conjimut ridicat de hidrati de carbon (cereale, eartofi et), Ponte ci} * CMe gre It s ee ag Fre att pieeserpth hee dee te pretioase pentru mal ehrziu, efnd va horarégisinguri menial sau ov 8 renuntati cu inima ugoara fa 0 mast. Poate €8 vt! gisi chiar 0 © Unit savuceaza sarea in silele de sare Taur, Fecioac si Capricorn ee od nai muls dec in alte ale, alu o sipordeloe. Mancarea fra sare] HS aja ca mincarea de a cans se adapiciefneetinect. este indicata im molte bois fection! fice (de pda Ia hipertensiune | ee a ae ene iia rata Sen eee ee ee meals atune! aceste alle sunt, de) gy reactioneaza in feu! lui cu totul personal la mncaruni si bautar,s toulte ori, deooebit de difcile pentra unit pacicat pentru ch Tau, Fess Col nae el oar Sn pw ttn wn ees er De tr ht ee ee einige chercle tel tarred] Sudip sas legume ridacinoase,acela nu trebuienicidecum st se Tea de regim, O buna pregatire asigura victors pe jumatate cine sa} amd cA nu se hrdmese varit: poate este numa cinevaal chr nance recunoscut in acest efect, poate contracara pofta cu putina disciplina, | ** ‘ezit. . © In zilele de proteine ~ Berbec, Leu si Sagetator~ nil suporta foarte bine feuctele saw ouale, alii deloc. Observati daca meniul dur neavoastra conjine albumina sau fructe ta canttace mare sau mica si] $.Minanea ceea ce oferd fara ta efectul acestora asupra dummeavoasirs. Aveti rabdare: dupa nuinai citeva saptamani sau luni, pe baza} —Veti eunoaste o alta directiva pentru © alimentagie sinatoasd daci notijelor si a comparatiel cu ealendarul junar puteti constata exact oe} get urina acest sft: bazatiova pe alimente autoltone in aleatuirea meni- fect au pentnt dumneavoastra personal anumite alimente, ce va pica] tui dunnenvoastea. Acestsfat are doti8 motivati. foarte bine in ce zile su ce nu va preste lar reaumatul dumneavoastra] nu; fot ce crest sl rodeste Tato anwinitd regiune de pe Pamane personal ar putea arata aga (sat invers): | canting 9 mult de ei 5 ce acest xin Berbec, Leu si Sagettor imi prieste tot ee este legat de fructe. in} gummeni au newoie, presupundnd cd plantele sianimalele erese nealtera Taur, Fecioara si Capricorn nu suport foarte bine legumele radact| se de ingragamimte chimice si de insecticide, Aceasta calitate mu se noase si siraturile. In Gemeni, Balania si Vastror manne mai mult} sezuma numai la elementele componente ale plantelor autohtone: ect de obicei mancaruri grase. in Rac, Scorpion si Pesti mu ma pot] Sierea lor este go urinate a unel anumitelradieri pe care o posed siuurade taite, paine si alte mancinuri care contin hidrati de carbon.” | a. ms poate fi distrust in timp prelucraritcasniee, la gate Oastfel de lista personala poate devent un instrument important ia} pianyele. i animalele autohtone sunt capabile s& treac peste toate ‘special pentru persoanele alergice: un aliment generator de alergii 4) inauenjele mediului care provoaca oamenilor stari de slabiciune ~ bac- 176 : m7ALIMENTATIA PE INTELESUL TUTUROR teri, radianii, poluarea zerului ete. Aceasta eapacitate se transfera celui care le consuind sift intareste sistensul inmunitar. Din elementete nutritive importante, fie ca sunt de origine vegetaa, fie animata, provin plantele $i animalele eare san adaptat altor sitwapi i necesitati deedt cele autohtone. fn unele eazuri adie de mult, Incit ‘acd sunt consumate fn eantiagi mari in fara in care au fost exportate pot avea un efeet de slibire, Cand eartoful a fost adus Sw Europa gi a evenit aliment de baz, des lnngul deceniilor au murit o multime de ‘oameni din cauza botilor cauzate de slabirea sistemului imunitar, gene- Fata la rndul ei de faptul 4 orgenisinul europenilor nu eta adaptat acestui fruct al pamancului Un exemplu = reprezentativ pentru toate plancele si aninialele ~ pentru capacitatea unei plante de & se adapta unui anumit medi gobernadora, o planta mexicana, creste pe stinci de calear pe un strat subtire de humus. Daed fi analizim componenta chimiea, vows gael tn ea de dou ori mai multe substante (inetale, minerale etc.) decat in pamantul in cave ereste ~ clemente pe care au le produce ea insafi, Seeabtnet mama “A7.9" faseamnd, aproape 18 ail, Zina schim! file, a tect clemult: pers junaate in faza dl Calcul tn acelasi Pentru riunul emotion (6,887) innit en 28, din exemph se ad in 8 To ai nua de cotitura, i se afl deja ‘ware a riumulu emotional. Peniru tiumul intelectual 0.368) on 38, Reznltat Tui ineelectuat gi tn mera de schimbarea spre Dac in ziua tn care voastra mumérul 18 pentru 1 pentru cet intelectual st musica furmari huni si ani tn sit tinegi astfel ut de Ia inceputul eich (izic), 28 (emotional) si FORTA BIORITMULU! fiecare cu citove ciffe Inainte de virgu- Cifra de_dinaintca viegulel nu prea ne oFi aji parcurs riumul respectis i) ne indica ce fractiune caleulirii, ea alte cuvinte fa etual va aflaf. $i doar acest cealeulat mai sus: oi rium fie a trecut ‘narit dupa juinatatea perioadei, dupa 11.5 via din exempt se afla deja de gase ae Jelalte dou ritmuri. al luath cifrele de dupa ihatul este 23,9, deci, rorunjit, 24. Persoans Sua va riemului emotional. La fel, a depasit de circa 10 zile in faza coboré irgula {in exempha {J tuati numarul de dupa vingulé (in exemple Persoana se afta, deci, in a 12 2 a sium 1 fazet de var, la patra zile sijumatate Taare Taveti calculele treceli fr calendarul dunes: runul fizic, 24 pentru cel emotional st 12 imal departe fn flecare 7, putett ‘find a fie nevoie st le recaleulatt Ii sa inceperi din nou en unu dupa 23 228 aePULSUL VIETIL act ai caleutat coreet, puter vedea ca zilele de covinura tw vital ‘emotional se afla mereu in acea za sipeamanii in care wai ndscut Daca vaji nascut intr-o miercuti, atunci cifrele 14 si 28 trebuie 54 cada mere: mierourea, altfel jocul numerelor mi corespunde si trebuie 38 calculati din now (persoana din exempl sa nascut intro simbatd) Penuru a va verifica aceastt contabilizare, vi recomandain ca atunel cand schimbasi calendarele sau in cezul unor evenimente de mare Importantd s4 efectuati calculcle din now. ‘A doua metoda cle caleulare a bioritmulul este rezervata eclor care calculeara in cap: impariirile, ininulirite, adunarite gi scaderile sunt Facute fara caleulacorul de buznnar. Parcurgeti exact aceleasi etape ca i la metoda calculatorulul de ‘onatznar, suumai cd le aplicagi eu ereionul pe hrtie, aga cum agi Tavatat in peonin generala Avati, tnea, th verlere xingura deosebire: la imparjivea nunarului to%al al zilelor tate Ja durata wnwi rium nu vk samane ceva dup virgult, cf wn rest ‘Mulsumitiv cu restul si nu impartisi mai departe! Acest rest exe exact numarulzilelor eare au trecut de la inceputul ritmulul respectiv= numarul pe care fl receyi fn calendar, aga ewn wam spus mai devreme, si nurmazati mal departe. ‘A treia modalitate de calculare a bioritmului personal este si.cea mal siimplt: pe piata de software exista nenumirate programe pentru toate sistemele (fard calendarul Lunar). Bineinjeles c8 aproape toate folosese reprezentarca gralica incorecté, cea sinusoidala, iar wnele mai dau $i [nmuriri suplimentare. Daca aveti un asifel de program, wwebwic doar ‘a gindigi ca ritmurile decurg in realitate aga cum war ardtat noi si ch lamuririle nu sunt neaparat valabile pentri dumneavoastra personal Inive timp au aparut si multe calculatoare dle buzunar si chiar ceasurl bbratara, care, dupa introducerea datei de nagiere, indica bioritmul, 2, Ritmul cotidian al organelor De ce somnul faire orele 1 si 8 noapiea éste atft de important pen aainte de ora 19 me sein De ce este mi ars clin pe COP pa oe si de sanatoasi © eas rt rs eat raarrc interval, care rami acelean organcte nerea deosetit ce Ele ra a peste se et Lt ences rer de mi jos Organ asa dev sa deprsiva Se san ina si pancreas omo=11 oa tas Slings press —_—— a __—— orn 1s omis— 17, orn 17= 19 ora 19= 21 or 31 ~ 25) ora = estima bE ora = 19) ora 12) rea Soest ania cneie on =98 oat cau Saal oa a am ora 3-5 omit a net on 225( PULSUE VIET 2 \NELOR } erat RITMUL COTIDIAN AL ORG: Daca, cettucet, veti ajunge #1 cmoasteti ritmurile 7 cor sunt mai importante decie mone i rc 1, vei ajunge s4-cunonsiettslinurle orjtclog fl ea de gi al etvor ercema of ltor sunt at MOTE 1¢ deci momen said eps! inane feud la mine aus ca sean” Eh nee sea ee ee ce tues 6 bioritmul: wm | pq pyr fe va resi ni ese gindese ingdeatuas La ce ¢ mia 8 A i Seeltcngee sian! Tri ce ae, asec expe Bee x or a al ~en a TU sit rer noc hon nce ee tet uptanan, hres el mt coe es a cn en te re de oenen ios atonrele informatil pentrn cl le v8 | funda excmuilul en superficial, sunt maest 13 tezalva probleme Yeni mia ugor s0 fnteleagd comportamentul 5 i = Keleaga comportamentul sanormal” al protejatilor win par st spurt: Ce wm va merge asta Dine? Ce pe si sp tl se cvs climine: najore sical mult mal usor in picboare Ma conreara caved grupe Ti apartineti fi aeest moment (probabil ea aici ugh grupe, cfd ecicate)- Tiyportant este fast 6d puletialege carl grupe vreti si apanineti ranreae probabil njelegeres fap et seule de ile amriae dupa neven eerie de multe ori cum St porniay impreniaa ta deem prin desfisir wen tel ile si anwame ‘aga cum o face majoritatea oamenilor: suna desteptatoril — ¢s en pentru migul dejut see Cina aleg amineata Snes aca ronan mo rene wal Ds oe es rio pa acca ne coloeset venlion ininarel he Fearn catemun guile de dimineas ay aunt enatose, a Babe eoatane sana cee wee ones are, Swe ei news pene a Hneepe Hun deg, Dine desea Dees jean apn enh re fieh | so set ne en Fast intact de nnnen pene OE ene ase Move one oui MEE yeh oa seen om pis dew coe ie si ceal de plante? am tul side actiona conform lui, de pilda sh va pregaie! mien! clejun dupa ‘Dupa cum ati aflat din partea a I eum aver! chef (eu mentinunen ed puett sve deja ncrediere i instin ‘aceasta Intrebare este prea pu coi amneavoastra. Bows palare le whisky bate diisineays inseam importa, daca vt Tneepett za fia neaparat depeadenis... Intradevan, este ‘sist ce sat jucercat 1 in aga fel ined 8 Gi plini de clan Tiamele decenii s8 ni se prezinte drept nn me dejun shares” si de optimism. $i aiei nu decide Tinernetes, fructele splines nen mnt sintoase, asa ele ait sunt pé compozitia micului de A x sgustal oricui, Daca va face anal bine ‘eafeanna si tut coainl, de ce OM? sentimentele si gindurile cu Fraca tigara de dimineada asigust resgulariaies geaumnhii, doce WH? Das ee at ciele posses ia Ruta ni Br cave pavasit pa. Uneor! sar puted ajunge fa aa pn cil de grat, sinc nw exe tevoie rennin la is il ica a exist, ce tapte nsmiah gsi dheavoastr | dona eategoril de oameni: eet i. I de nara clara este anonTerk dent if SO ee om woniGluas a vaso ton concise oe Ne areal degreptator sund ino ort care abla inch sal Pennie rezolvanea, 207PULSUL VET in grat situ meres tle de dnvineata, mie! dejum, lranivea copii te. Aproape ed avent conmiints ineareats eich ww porainn fn noweA imotoarele ka masini, en si cum ar treba x4 dovediny ceva eutvt, Pea nnd, ziacul este un paravan impotsiva verhariei partenesulil, fering ‘de sueseil gindurilor si de palawrageata eopillor pentru & sav pentru citer secutide, Tinistea necestra. Si nie € functioneaat incotdemmna: poate cd vai xi rec tatea si ca vorbeste despre vinta Ce inasire a puterilort ‘Damneavoasira alegeti cu ce va inedreati stomaent priutitor (si spi tip, daca fl Tneaveagi shegativ sau daca ty Gaceyi tarari, Trea ta comp ppemtne a face soual fatsun ritm init. faci wm dng ad st vt il (reli citi ta partea w pasra cit este de important), mancati si bet i nigte ce va place si ce v8 ofera multumire, Rennatl fa xia, dae colcle din ef 44 deprinna sa va supara ql, daca prin comport dhimncavoasira de dimineat doritt sf demonstrat cen iva, ania Tnerita sa o faces fata dle dummeavoastra Insiva: .Sa vestemt ce pot ‘fer ex aceatei rile $i ces pomve oferi ea tie.” Nimeni nu sa ndscut wise dimineata", Noi deveniny aot saw asim modlagi fu acest sens — de loci’ proaste pentru doriiit (val pagina 271), vesti proasie. ginduri aegre. Cru dori sa arate fiminetile diunneavoastra? Ce doriti xa digerati dimineat? Ge va) epic wedi fericith dimineaga? Gasitt raspunsul si porniti A fapte F aeeste nef aval ved eal De la ora 9 Ia ora 11 diminenta ~ splina si pancreasul Splina si pancreagil mruncese cin pli, stoma! se adihueste, De aceon, un mic dejun grew dpa ora mona dimineara ya endew ret si v8 ‘et obosi Paneveasul controled nivelut glicetniel, Daca fh proto foamen ct ce dle, nivel gliceniel este, ia glows He buie sa lucreze din gren ponte a cobori. De acces culewuile ajutd numa pentru seta weme, dupa enre asigura o eadere a puteril de imines, pe care © combater de multe ort aetiicial en enfen — 1h cote reste dont ore 28 RITMUL COTIDIAN AL ORGANELOR sicios Remumvati ta toate dulciurile chiar dich vi vine gre miear fH timpul aeestor dow ore. “Focal eopiii sunt cet si dupa foane scurcinsp, sunt prost dispas., ner Hutsesr repede, Proasta dispoditie se prelumgeste sul reat fe dstrage atentiy Ue oferd ale duliur 5 vor, tse dau porvit absolut finite cle eana din bibevon. Nest fect apare sila adult, ct eeosebirea ci de cele aval nile or cide por saint ta bine, Autodepina nu sino cw ie eee dfaletilor, ea chelwwie aunt pucerile. Cindat exe e& in timpul acesior “Tou ore sue roa sensibili a Tipsa de afectiune: ia critica Si act st sia mug efecul ulehwrior, atl se pregaene repede ceva-ce Nt Tina poste controla att de tsor, ni ehiar ex anu atpaine de Tafgeaile se vindeea mal repede dimineaia deck dupacauniai, Pere vet splina produce pe banda rulanta globuiete albe, a}aroarele regramte ale puterilor tioastre de vindecare. St pentru cf splint dara Ta maxi Hane ce pra, cai wn ofect send iuerena sacs igi ae face, ce abies, dinineat. Itotdeauna tebuie = aparem acolo tr side aceea este omtencscc8 nu tec 8 ste Se fa dupa, nainte 8 ne pototim stomnacul care prowess ae rete: Tous, erchuie 4 ne gindim ca rexultauel anallzelor singel ea pvowdemna all dad aunt fcute Toure 9 411 aw tne 11 818 fin ora de relacere a splinei) 3iastfel, numarul de lemadi 6s ae De obicel, deosebirile au sunt grave inst in cazul unor boli any are ele influcttcara foarte rult traxamentil ulterior, eeea ce exten denawantaj ternal in cazul bolitor grave. FNaptate este 6 pracich general sa 3¢ fact analiza singel end spl even lo riakimuu, frase tine cont de aceat fap De seers sy ae foloa ea tn anuumite Cuaur, tn care stomacul gol wt ave aici wn wie se amine anallzele le singe pe lupirania pentru a obyine 1 retell malt mal edifeator peur w tabi anal bine water care preferd culciurite inire 98111 aisnhneata nerabdatort si se ‘maa sles eae’ neal Suga Delaora 11 Ia ora 1 ~inima_ in faa de vas a ativtait init ne 9 fmpowarati aceasta pompa dle ncredere eur mineatl pe savirate pina la semzaia de plesnite, i mr waPULSUL VIETIL cali numai pana eind wali potolt foamea, Oricwn, senza de sade se nstaleazh abia la cinel minute dupa masa. Din pacate, de snnilte od we, samt posible pauzele de odihnd de dypa mia, inal afi poten eh putin aman penirn o alta ora eumparicurile. ‘Cine nu prestearho actvitate finica, ar face bine et venwnte defini Ja masa de prdnz de Ia cantina, De ce angajail co jaca de nord realizeaza de multe on Hf de muh ea un angajat cu norura fnireaga? Raspunsl urmenz8, ‘Dela ora 13 1a ora 15 —intestinul subtire Aproape tot! am avut aceastA experienti: pe In ora I Ibruse ouoseala si apare scaderea randamentului, mai ales dupa vs rane copioo: Acittacen inhi cizculatia sabese, fa fest ei receare joaca rolul principal in multe procese digestive. it core drep | tune oi doreate o pau. Actvisatea lui este ghidata de sisternul nena Negetay (in mod nornatneinfiensbil de voim), care ponte fH ceatgn dereglaia de ficcare fornia de stress sau de nervoritate, De) sasea siesta visawoare din taile sudlal este un aranjament plin dé sens, Ca mu ¢a impus si [a not se davoreaza incfletel s ignorante| aa maunali, care confunda nevoile viale ex ciulul i Tena: Ai) a gn secful nowt au Toa itrodute oele exacte « Theepere s de terminare a her, Macar nite pauze de pris mal) Haney ar diminindraaic imboinavirile shelled spitalzate ae) firmelor i institutiilor noastse. De lnora 15 la ora 17-verica } LVerien urinara, un important organ de dezintoxicare, Inerext deosehit de bine de In ora tei ia ora ciuci dupa auniaza, { ‘Daca pe wreme frumoast strdiget Ia casa ork wn bucher de oii monte tle panei Intro viet, anune! puted ~ indiferent de mene = 8 ‘ulegel! timp de malte zie Holes st prepara din ele un cea gre pent vesiea care are i efect profile cont inectilor vic 230 RITMUL COTIDIAN AL ORGANELOR ‘Daca te culegeti clnd luna este tn crestere si se allt x fx Seonpton (lech Incepind en hina mai), aunci vets objine cel mai bun eral ewrativ- Bawa eficiente pentri veziea puteti hea si pana ta ara 19, ¢hnd faa devil a rinichilor fa lecul fazei cle varf a vezicii "Toate ceaiurile pentru curigarea stagelul an cel mai ban fect fund cind sunt baute inure orele 15 31 19, In perinadele in cate huis ita in al doitea patrar. In general este an Iucr buss ss bea mult faceste patrn ore, Delaora 17a Iu aceae dvd ae tuereas cl ina ine onganele cera de dei doxtcaennici Am yorbic mult despre importants brnei functions eheanoxitvi onganismudi Daca, de pil, este posibil save ra la sank ont 17 promt Ge acces win ct ve fae ef apr ric ineven sel pen ot coxpi fine dad tputumenal exte eo cyreros un sem c pica bine) Dut ora exe inet se be twa pin, mala ateae: In special cacaon si lapioe Sit ial esecprelucrat™ fare bi a mndatcx ita narinime Smaiue le colar, al mul dna, eaerpTosestel Nava ral atic eave somal gre ¢A ial iin, Lapiele ese unvaliment, no bawtural ane de Laptelecald, care este ol Delaora 19 la ora 21 ~circulatia Muli pavins au zilnie aceasta problem: dnea reigese sta trim copit ia Euleare inainte de ora 19, tune acestia wdorm de multe YF fe nic o problema. Dapa aceasta ora, trinisnt Ia culeare devine dese- dro batalle erincena, pe care copii o cigtiga de obicel intrwn fel sat fitul, pentru e& niment nu poate B slit st doarna. kar ef mu se apara fara mote de la ora 19 Ja ora 21. eireutana fme\ioneaza ce wai Dine fu aceasta perload’, corpul si spinitul se gAnclest ta ew soul alteevs decit la dort. 231PULSUL VIET Exist chiar mili copii ear abia acm se trerese evr udev. Ci seandlal si ecavta an sar evita ded sar wecepta acest rian minear bt cop ina «nr sf nu Haun sil sa meary ba culeare! Pentru multi copii, wewast fora este ideala pentri ficutul temelor, rmil descopers sia hr Accast ‘ora Tnaintard cheful de invagat, fa cizul in care copii dunmenvoastea se uma printee ucestia, aang vA paatens sfné det 8 remantal azhoiul silnie. Seandalul pe eave tl prowoaca aceasta batalie are electe roult sai proftiidle deedt pacea de sourta dura pe care nen ade pusinele ore petrecute fara copii ‘Dea ora 21 fa ora 25. —acumlarea energiel cee dona ore, pe curr moi te nsunte le .reenpevinil emerge. fy @iineai se numese, hapa it mesidian al eorputui,.simypul tsiphuln inca tor’, Gime este in aceasta perioada sensibil la trig, eine mt poate ado decd Sntro Ineapere inealria nu ar trebui sh ignore acest sera, Undeva ‘wa creat un clezechilibrn fizic wan emorionsl si necesita atentie ‘Si aceste doud ore stmt penirn mui niste ore pline de vitativate cenergia lor iese abia teuun la iveal. Accasta xe sine Inloosehi Ia tines tare x¢ gindese act si snearga Ia discoreca si mu la odihwa. Poute d ‘niall’ oameni nai Zo west shar [i pastrat acest instinct daca mu Ti sae‘ Jagat in cap, ani lost réndnl, costa palavrageats ekespre Horvsliate: | Ltrebuie sa dorm, altel miing vei 6 obosit”, Ati fost vreodaia host | Fivie dupa o seara cu adlevaran {ramos cup o sloaptesuperb fl Eu | ‘vat disteat? | Sicdypa an son de zece ore, o vata santa va gener sboseald sin | timpul vile. Din Sericine,sinexii tsk jane cleseor Liberate de a asentia instinct natural. | De Ja ora 28 la ora 1 ~ vezica biliard | ; erica bilinra, organul care conuhuie «x secrete Iwi bs pret: crarea hati’ in intestinal subtire. i fica, marete-oxgan al decintoxt Carl, Ie eriese elipa cea intenst intre tnsprezcer site! noaptea, Cine fe trezeste ds tn aceasta periouda, are un moriy serlos xt aia ri de ose RITMUL COTIDIAN AL ORGANELOR, Funct biel sae ean fn genral, renunat sears nner fis Cinle hogte ingens eae suphmensar ageate ogre se Fhupidich st fimevoneze optim. Pera cine ase probleme bia, comnpresele ued cae apl- cave tauee ora wnaprerece sina noaptea sunt o adevarata bine vantare, Bet si ceai fierbinte, cu inghijituri mich xi fo wich wn cae ou best ‘bauturi reci, Sucul de ridichi este la fel de indica. fncestinul webu Gocongeatoany, it eaz de recesit gol eu ajmoral net ec, i con rebite mein ex Dyck exina probleme cn fcaol seu bila anc de noapte exo adevdrah oun, cewarece cle dot ongtne rele schiimbul se Pot mite Se ste ca oditna este bund penitrn feat ct xe preserin chiar ore cle sonin pentru refaceres lui, finda este 0 certiine eh snumal Tn som Tien se poate regenera si ii poate fue datoria ~ viala ~ de a dezin- fovien, Deel este deosebit de dezavantajos ca fiewnl st ie suprasolcia jnure orele unu sl trei nouptea. Un rol deloc de wegliat in refacere 1 reo buna incdlzire a corpulal (care este ee obicti asigurata in pat). Ti general, nleotina st alcoolul aw unt efeet nui a Anion pea inv organism tre orele uu gi eine’ diminentn deci i orice a ort — tin fat care explica o staustiea dur Femelle sutera a pti ee Beat idecit barbath, deoarece bamoarele paeauniese be obice inypl ile. Dela ora $a ora 5 dimineafa~ plamanit jonigtii paimusi stiu ho plecare ke o Ginigeaya are anol mnlt clan «leek un son bu pasa In ora inci. Sh aceasta pentru ch ora de virf'a plamdnilor este intre trei i cinel dimineara. Un start bun compenseazt mult exai bine diminnares foriclor dpi ora cinc, cn cauza obismuintel, Fantail eunoxe ecesul Alpinistii si ex 238PULSUL VIETHL de tse ete dimineait: plaminit au hucrat voatd noaptea si actin da ‘fara tot ce nM are voie sa se afle Ia interioral lor, Cine se teeveste Hoaptea regulat, Ia aceeasi or, are wn motiy Tn ieiat si suspecteze ch ceva nti este ti regula eu organul care toc Iucreaza din plin, Hirana sta fn imestinel sibire circa dun ore, iar to intestinl gr 20 de ore. Diarvea inden probleme de digest fn imestinn! subtiesta timp or eonstipayia indi perioada prea tanga de .stopare*. in forele gine! sf sapte dimineaja an prea sprjini munes de elimiare a tnvinelor 4 intentinulud gros so putem face bind un pahar ce apa ei ‘dua sats dach msinedin fructe uscate. Odaia cw acenstd semrt’ cilitorie prin intervalele orare ale zie, a sma cunoseut ined un ceas interior, pe eae il pitti arma si vet er fumai de elgcgat, BineTneles, icditul ni ww x6 armonizcaza in ule privinte en modurile de comportaent eare weal Fost Find normale, stnitoase sau ,pentis et aya cade” aveste Fiunutl 6 si vi vina malt mai ujor st aveqi Terelere Noma institu! duunneavoasi si x4 indepartat edte un balans inesior saa exterior inure normalitat si realitate, ‘Una dinue imagine dstrugitoare pe ere Yea ads pe fume ipa snostrn este comvingerca ca dia nasterit ar spime ceva despre sarc fick a sau intelectual, despre puterea de a nine, a fuble despre mobilk tate gi alte cele. Dacd credett tn aga ceva, atunci se va Tatiana ce Tneeared sd v8 eoavingn stinta si stasis, Hast act no ort st pe Tmbatsfairea ea pe © camast de forza biologied, acd pute sini cu | corpul duinneavoaste tinereven tn fiecave secinda.a vet si net pal | fu ea, atunel ar fi indicat a strvih aceate convingesi en pe niste | Dduchi, xt asenltaiceaml beri sat va adapta we pie tana BR inal eau alfel omen = de excmphy arith de In Gost ta Pablo Picasso si pan fa Arihur Rubinstein ~ eate sd crevze opene cle arta sarsta de 80 cle ani {in timp ce tnittinest de 80 a a)? Cl siguran na st inoculate ea | isa, cimtoscdnd i asteapra cu Borat incidel oc RITMUL COTIDIAN AL ORGANELOR vain spune permanent ch feieren mare. il 068 ‘Yiata dei cu zi ne spans Pe yal ind, cu sanarauea, ic listen Ol Tune, indigent. de um ta ul corp, Sigur, gnc n Sa cme Mund enctoare dee am na hea dent amen uns? net, iar mca elo Triane de sccxnda daca vt decideti so fncell ie cl f cp nif. Este de-ajuns si irra insinatoat plinginduse, c4.nicio problem 2 ‘ezolvat prit) at il calatoriile cu aoe pun mebaren mse pee were Fe i ee pl, in una wet lari de er re ere a rk cae saree «a ce an one I ache orm de eal. OF 06 : z Les Se crap mal ier dupa © ten pres rap Gonarucla Laan User rap vei * Podele a Lew Pode s sch de me tniprearepede, peice de crap Podul ‘(H(i nt pam” Lona ertere Lamu conti st Mere, acapricorn deicrentere, bili, fr rapa talae pericl desletormare a farnuin Rac ale plonor . Inicegue poe Acopets mime to aa tna increnere Acoperil enmane prea ult inGement, Brian’, descrestere de, yformeazd Pike’ Scorpion timp umed,peicol de mut Varsitor ss Betbee, ‘much Pept dines formare a ashi Un sigewior fait exteroare” - ih ei Luna in cence Periol de cris! fintercare, ap bec: iokae ‘erprindes, emul uereaat tarenperetbor darnuin Rae ‘eat | Pere despartiont i 3 = - . | Etec Lata discrete Lana in Renton nares dana increnere “Loan erperé Se desprind wor in ib, | fn Capricorn descregere nu sclriiie fn Rae emul werean, saree darairin Rae Searide pica = : 7 c 5 Jntunsdarea eu nisipeoro ‘Tau etionra, Caprio sine mai puernicd Insel electra ~ z E Ker Gnwstayie) Rac, Scorpion, Pox Rac, Seorplon Mal fmportant odin Pest evavece ni se haw a sar contra infund at Coreaiuie mal mich, re ese fu apricorn Vik: deserters ne alae och pede {ne Scorpion, sor, wmezeala Fane fn tor, Gemest GGrnuin as, dupa furan’ poterice Pest Tenn, lemma putrezese Scorpion, PestSA CONSTRUIM SI SA LOCUIM SANATOS Active Prime tncaaire Pardosel Fodle de linn avane din lein, plangeuri 2ugeavel acini, limpregnasi lpi AsezarensAlpiloe Dale, verande Ale ‘Terren ideal Lana Tn deserestere {in Berbec, Len, Sagerator ‘Lum te deseregtere fn Capricorn Lani ni Luna tn desefeiere in Ta, Feioara, Capricora Luna Th descrestere Jn Capricorn Potrivt Lina in deseresere Luna in descresiere darnulin Rye Lina in descresrere dar nu in Rae Luna in descrestere, darnein Lew au Rae Lana tn esereyere in Taur, Pcioarh Capricorn Lunas eseresere Luna in eserestere Avaniajeletemporizist ‘corecte ‘Cou trage bine, ean se imprasiie mai user Se ajeaza uniform, se aparg. Rezlstenga mare. Lem ru putrezeste si rimine feumer Fara golf, niet schimba local Pest Lanain crepere . {Uneori se sing, tn can pare dotelitor din material text or sinceue Laman eresere Lona in eresiere Dupa recerenanilor, podenus fn Rac prezete; pericol de formare So 11 gaurilor seirdic puternic lanainerestere Luna tn ereyere Formarea golurlor, seit In Rae puter it sehimbarea vremit Rezistena mare, nse | ‘rapa, prelucrare wjoar, consumed ce taterie Fe lipize uniorma Des lungulsimpuli durabitiate mal mare, peericol mie de purrenite Pile ade i sine se fixeaak foarte bine s direct pe ol [use dasfund dap ple seal se Intree foram mu LEMNUL: MATERIALUL DE CONSTRUCTIE NUMARUL UNU —Nefayorabi momenculal Extrem de_———_‘Dezavantjele tomporiaiit. ‘potriit efavorabil orecte Luna in ereptere Uneor ese fum, se formeazs fv Rae, Scorpion mult imingine pe cos lana nerestere fn Rae, Lama tn erestere fn Len, eraparea nugriveilory| Scorpion, Pest, Len Im Lewsau Rac! inearenrea circulate prin burt fn allele Raeulu race ‘trascore s umezeal nice ‘vopsea i lemn (pericol de pputreize sl desprindere) Laan cresere Luna fn ereytere Sipi ead, mo fn patrezese ine repede Lava in eretere Luna in ereitere Plait ¥ elatind sve desprinds tn Rae se desprind tot mereu de sotol faatur Lavan Grestere Luna ereytere Se desfunds, onbunaaie de 7 fn Boe scurtd duraSA CONSTRUIM SISA LOCUIM SANATOS atc pent local eonstructiei, et sf pent locurile pentrw dormit, pe fra cele ce hier gi pentru graf Noi ain witat toate acestea, poate pentru ct uneor sutem inci 4 credem ci inaintea noastra a wat nimeni pe Pamint, ca simp este iniotdeauna calea spre progres. De cite explozii ea cea de Cernobil si de cate intoxicari mai avem nevoie pentrit a deschide ochil O lume care radiaza eswerigtif, indiferent cum sunt numiti, atwnei ind cerceteaza un lo sanume? Daca il veti Intreba astizi pe un caut&tor eu nuatia, vet aula ‘cele inai multe eazuri termens le pamintutul, invosre dl ‘apa, radiatit ale solului, fii, zone de wuxbulent, linii Hartinann sia agemenea ~ cuvinte multe, care pentru intentiile noastre mus ati decita) singura semnificatie: energii, In mare parte necunoscute stlintel, cate i determina in ce masuri un loc este san nu benefie ornala, Nici eu nd i no se intimpla altfel: cfind ckwtam wn tennen pentru influenya eludad Be pe care o au locurile bune sau cele rete, antnei nu gisiin deceit ter ‘menu general de radiatic sau raciayie a pamanuilui, ,Dragonut albar ‘vu" si .tigrul alb* suna poate mai poetie 51 mai expresiy, isa pentru va prezenta mai clar aceasta tema trebuie si alegern alt vine j f i Ce anuine ciutd ealaredi dragonulul, eautitorii cw nuinua san rad ji j fi Deci, de ce radiate"? j Ficica modern ste atti ch tntregul Univers se compune din rad atii, ca ficcare obiect radiaza deosebit de puternic daca se afla Intrun ky proces de tansformare rapids sau de deziniegrare. Aceasté tore ete | valabila pentru orice ablect, fe ct e vorba de stca, sare, platrh sy flim, Mineralele sunt radiait solide”, plantete sunt lumina sold ' transformata, animalele ierbivore sunt lumina transformaté de douk on, iar not ne hranim eu aceste radial g lunina wansformate § radiem, la indul nostra, cildura (lumint infrarosie), unde mentale forte magnetice selectce et. STUNTA DE A GREA LOCURI BENEFICE Posibitiatile aetuale de cer ‘cetaye hats eonelys pe fizicieni la conclivzia et fn Univers exista nenunarate izoare naturale de ‘alii. Ele emana raze de cal- dirt, lumina, neutroni, pro- oui, raze ROnegen ete,, care aut asupra noasira un efect mai mare sau mai mnic. Pe linga radiagile naturale (Ia care cor Lo pl nostri a adaprat bine), not am ridicat arifcial nivelul radi- allo de pe Pamane prin expe: riente atomice, aparate clectri- televizoare, unde raclio si de {elecomunicatil, microunde, ‘aielii, linid le foaled tensiune cic. Aceste unde artificiale se adiugh radiayiilor din surse ms ‘orale Stim de aseinenea et uncle dint aceste radiagii $i oscilagii pot sindeca, tele nu au nici un. elect asupra omului, iar altele Aaunenc’ si omoara. Dar care radial vindeca? Si care dauneaza? Un bee radiags lumina sf cAldura, Uranial radiaza cu 0 anumita fori, invizibila ochiului nostru, dar ale cirei efecte e simi. Omal radius", cici el emana etidura, iubire, raceala, indiferenté sau putere ile aractic*, Fiecare dintre gandurile lui este degajat in lune, ande cocretizesza, iar apot revine la cel care Ia emis, Prizele, ecrancle, cuartul, telefoanele eelulare, radiout cu ceas desteptator, lanternele, puloverele cin poliacril incareat electric", caramiite de plastic, nartia reciclaa, stiipii de inalta tensiune, locurile bune, Jocutile rele ~ toate acestea emit radliagi si toate au efect in lumea vieibila, uneort imediat, inst in eele mai multe cazuri abia dupa o vreme, uncori dupa decent |SA CONSTRUIM $I SA LOCUIM SANATOS Stiinja a reusit $4 patrunda doar o fractiune a acestel diversita incredibile de radiauil $i, de asemenea, se cunoaste mumal o fractiune aradiavillor si efectul biologie pe cared aw acestea asupra organismui Restul de radiatii necunoseute — fie ca sunt radiaii ale pamantuli, lande mentale, radiaji de neutront sai alte forme de radiatii—siefectl lor asupra oamenilor sunt puse la col} de catre oamenii de sinta, dupa principiul: .ce nu se poate (Inca) mAsura nu exist, iar eum se masoar hoxardm noil” Suiinya sar pi ‘au un daltonist care sa apucat ‘4 descrie ui eurcuben, In wandtor, .De la ga “Tous, sintagma gel deschis" nu ofera tatovleauna suliciente infor smatli pentru atingerca wnor scopuri bine determinate, Strimopi nog nu au fost insa att de nesabuittincit s4 agtepte explicaissintitic; ei au sesizat ceva dintre aceste radiatii prin alte metode deeit cele com siderate astiei corecte pentru imbogatirea cunostinjelor. Dorim sf transinitem aceasta expetienta mal departe “Trecerea de lao radiaic cunoscuté la una necunoscuté este ling, Sa stiut dintotdeauna ca focul si sobele radiaza 31 sa folosit efectul lor; se stie doar de curand ef uraniul radiaza 9 incd ae mai crede c& se pot ne sub control efeetele lui (ecea ce tu va fi niciodata cazul); se sti despre radiatia eablurilor de inal tenshune, dar nu se recunoaste 4 loculrea in imediata lor vecinatate slabeste sistemul imunitar si cA submineszd sanatatea (cu toate cA vita-de-vic, care se apleaca, incercand sa se ince: plirteze de cablurile electrice, transmite un mesaj foarte clar), Se stie cl telefoanele celulare radisza, inst nu se tie e efect pe ter tien lung va avea aceasttradiapic asupra organismlui, Efecul sc se diazA pe cobai, insé renultatcle vor aparea abia peste citiva ani. Putem fi siguri c& rezultatul nu va avea ea urmare plata unor despigubic uriage ci ~ eum a Intémplat sin eazul ecranelor de computer ~ spo tuci publicitare pentru celefoane celulare: .Now-noutt Acun ex un nivel sefzut de radial". Ne vorn mulyumi s8 aecepeam asta? Macar ny irebuie s4 suportam aceste hucruri si in ceea ce priveste radiate Pamndnului Radiaiile Pamanului sunt inviaibite si nu pot & misurate prin inciodele objanuite, Presenta gi efectl lore ponte consiaia i ast, oa si ieri, numai datorita experientei, Poate ca sina se last de aceea mal sreu convinsi cf exist Locuri bune si rele, fiindea este prea orgolioast om STINT DEA CREA LOCURI BENEFICE, penins a recunoaste c& cle nn var putea fi niciodata masurate In totali- {ate cu ajutorul aparatelor de masura (cu exceptia radiariilor electro firce si radioactive), Un fapt pe care nu Ml recunose, din pacate, nici Ghiar cei mai interesayi de aceasta tema ‘Am constatatc& doar omul, in caltatea Tui de cel mai sensibil instru tent de misuri al Universului, este in masura st defineasca exact cal lutea unui loc de odina sak a unui Loe de munca. In cele din urma, decide ninmai instinctal sau, Pe de alta parte, nu prea exista ineeresul fle se cerceta annanunfit aceste fenomene, Cita vreme oamenti de tina i pierd reputatia intr-o clipa daca sunt preoeupatt te aceasta {ems, lucrurile vor camane aga pentru ceva vreme. inst nu ar trebui s8 agteptam dovezi ca si evitam anuinite forte tmalefice ale unui loc rau, Cine va alla peste douazeci de ani ca singa a fescoperit ceva ,tou" in legauura cu radiauile Paménculai nu ya mai svea mult timp sf se bucure de rezultatele acestei recunoasteri tardive Clinosintele despre raciagiie Pamala ner sae MOL, laps ca fu este noua sina despre riumurile lanare, luaren de singe, bioriuml alte lcrusi despre cave ai aflat din aceasta carte. In cel mai bun xz, hou este numiai gradul de infatuare cu cae mult. expert isi exprima ‘convigerea e& pot renunga la ce e vec si bine pastrat, Din fericive, mai ‘ist ,cAléreti dragonulul, eauatorii cu nulaua. Stiiaja lor fned nu a ddsparat Maestrii locului potrivit reste in cAutstor cu nuiaua i cum Iucreaei el in timpurite noastre? Unii oameni se nase cu calitatea de a simi imediat locusile bune si focurile rele, alti cautatori ist descoperd doar fa 0 varsté inaintata aceasta calitate! ‘amen sunt ait ee races felts aba Tn prea Yor ea orca nuiton Pent eet eae dorese st desopere gst deztoke proprite cala tie slarey at deageeutat” si eautator cy auiaus, cecosnandam eartle li Sig Lotegren in acest domenta a In celal minniril pendula (te exemple russ pendululu, Eddison Sadd Edition) gt ,Cartea pendulului le Jack Chanel, edits tle The CAV, Daniel Co, Lid, Saffron Walden, Essex, Egan 275SA CONSTRUIM SI'SA LOGUIM SANATOS Cert este ea nu fiecare om se nagte eu aceast® Insure, Ia el cur ma toti putem deveni buni pianist. Insusirea se dezvolta pe baza unel vocatt. Ca in toate artee, si aici exis Incepttori, avansati sb maestr. Ana lor este, prinue altele, consecinja concret® a insusirt de a ignora pew {cu 0 vreme interesele proprii, dorintele, speranjele si ganducile,a {isirii unui echilibra interior, pentru ea apoi sa Tase instinetal si recep totli interior sa decida. Se Tajelege de la sine ea o astfel de putere se denoltt, de regula, ncel. Gnd ciutdtorii cu nuiaua cauts locurile bune g cele rele, situ or pune in legatura radiatile emise de o persoana cu cele emise de locil respectiv, $i aceasta indiferent de faptul ca radiatia provine de la aparatura clectrica, de la fire de inalta tensiume, radiapit ale péménte Ini, Sloane de apa sau de la jucarile de plastic. Abilitatea de a ispunde in intrebarea care tp de radiasie ~ de origine naturala sau artificial ~ predoming inur-un anumit loc difera de fa tun cautivor la all; das acest luceu este prea putin important pentru reaultaul Mul edutatori, de pila, se limiteazé exclusiv la cfuiarea izvoarelor sia pinzel freatice, probabil ca o consecinga a faptului ea, pe viemur, Biserica si autoritasile priveau cu neinecredere pe acesti oament say chiar fi persecutau (chiar daca elidirile oficiate si bisericite au fost com struite In urma examindri locusilor de catre acesti cercetatori inediti ‘Sansa de reusita a unor cautatori de astial este de 85%, in vreme ce firme din sarile dezvoltate, care Iucreaza cu metode stiintifice de ‘cautare, dit cle apa numai in ce! snult 20% din cazurile de forare. La cercetarea locurilor bune si rele din incaperi, unele vezultate ale masuratorilor pot diferi: daca va mutaui int-o locuing’ care a mai fox cercenata o data, ar rebui efectuata © now mésuratoare, pent ch fiecare om este Inconjurat de un climat de radiagitdiferit. $i chiar dacd fn imediaa vecinatate au avut loc modifictri mai mari in constnucti, ‘eventual siparea unui garg) subteran, relatile Intre radial se pot modi- fea, iar locurile bune se pot transforma in locuri rele st invers. ‘Cautitorii cu nuiawe difera intre ei, ca si ceilalti oament, Unii x folosese de anumite unelte pentru asi transforma talentul in sfacur valabile ~ nuiele, penduluri, bere dle meual etc. Ali se uita la semnele din lumea plantelor si animalelor ~ care au reprezentat metoda api ala de steamosi nostri pentru a cerceta calitatea unui loc. Existh STHINTA DE A CREA LOCURI BENESICE ubitor de radial ~ plante si animale care waiese bine in locur rete Pentru oamneni ~ gi fugarii de radiati’, views care, ca i om, nu se Sincbine fh locus radiate negatv, ‘natura, plantele crese muimai in locuri care fe sunt favorable, Tugarit de radiati din gradina sunt pomit care au fructe eu simburi wen, peri, coacazele si liliacul; in padure ~ veiul si fagal (trisnetele ail numai la intersectia radiatiilor si In zonele de turbulent, acest copael find vest ca adapostiri bune tn caz de furtund), In interior, foyari de radiagi sunt begoniil, azalete si cinepa, Tubitorii de radiaiti din Iumea plantelor crese, ins, in locuri rete penicu noi oamenii, Printre acestia se numara drupele (ciresele, Jinele, piersiea etc), iedera si vascul (de alcl probabil i suecesul ‘preparatclor de vase fn bolile de cancer). Vascul capteaza radiagiile Jus fel asemanator cu blana pis, iar pisielle sunt mari iubitoare devant. In pasdure, printse cawtatorii de radiatil se gasesestejaii, iret fl brasil Acer copacl crete deacapra filoanelor de apa si atrag dcaceea trasnetele asupra lor (deci evtati sear). Plantele sadite de fnina omului intra lot ra pentru ele crese fe strimb, fie se chircese tise imbolnavesc sa se offlese Milte animale sunt adevarate semnale pentru calitater unui loc, Berle 5! rindunelele sunt considerate ea purtitori ce noroc, poate pestnt ca fi fac culbul nual acolo unde mediul este pocitv. Prntre fhyarii de radia se numara cdinii de rast comma, nedresaj, cali, piste, vacile, porll,olle sl ginile; unde se ageaza acestea este un loc ban si pentru game. Ye vremuri, ile erau manate pe un Toc unde uma si s€ constr iat ceva sli se observa comportainentul: locul in care wurma se aseza pentru a dormi era locul bun penttu cast, Afara, animalele fi cama Jhotleauna local cel mai bun pentru ele, nsa ele sunt dezavantajate in gajduri, Fugerii de radiait din rndul aniialelor pot ceveni sterii s¢ {© pot imbotnavi daca sunt site st stea in Jocuri iradiate negatiy~ wt fept pe care fl thu mul jarani, Un cotet pentru edine agezat pen toe nelvorabil va fi evtat de animal in achimb,pisicile, insectele, bacteiile si vermit sunt cuitor! de fadinif ef peeferd locurile nefavorabite omulut si tralese acolo. Fhrniile falbinele fyi consiruiese adsposturile intoulenyina fn Inu Sectia'a doud linli de forza, deck pe loeuri extrem de rele. Piicle se 7SA CONSTRUIM $I SA LOCUIM SANATOS asad deseori pe o intersectie sau pe locuri cu o radiatie negativa extrem de puternica. Ele sunt capabile si absoarba radiatiile dann toare pentru om $i sa seape de ele in ner liber. Psicle care nu au pos Dilitatea s4 fash nus pot sf scape de radiafii, Este wnul dintre motivele pentru care animalele au tulburari comportamentale dupa o anumité ‘yreme. Fiindea nivelul radiatiilor pamantului creste cind luna este tn primul patrar i atinge punctul culminant cénd e luna pina, este o ade ‘varaud tortura pentru o pisicd si mu poate iesi afara cfnd e luna pling. ‘Somnambuli se plimba aproape numai cind ¢ luna plina ~ alt semn e& radiagile intense il ridica din pat pe adormit, O compresa din blana de ca cazul unor probleme reumatice, este 0 adevaratd binecuvaniare, nu numai pentru cé face bine caldura, ei pentra ct aj coepilsA scape de radiasi ‘Observarea lumii planiclor gi animalelor, nuiclele, penduburile ete sunt numai mijloace ajutdtoaze; dincolo de metodologia masuratorilor, ‘coi mai talentati chuttori cu nuiaua stiay cA e4 insig sunt unealta care confera valoare gi valablitate decizi’ lor. Ca ei sunt unealta une fore, ‘8 unei puteri aupertoare care il depayeste pe individ. Cot mai bunt sunt chiar in masura si ccrecteze numai prin simurile palmelor o coala de 278 SUIINTA DEA OREA LOCURI BENEFICI brie pe care sunt treeute punctele cardinal gi focul de dermit dintro famera, fara a intra fzic tn fnefpere, Ei vin wotusi descori in cass, dar umai pentru eA foarte putini oameni tix despre aceast posibilitate te cumoastere si pentru cf la fel de pusini aw suficienta ineredere tn ea. Asifel de macstri lacreaza de multe ori in acelagi fel ca vindecatori de ka tlstanga, relafioneazs oamenii cu fortele lor spiriwuale si sufletest, reac ccilibrul, vindecind. Oricit de ineredibil ar parea, aceste [ucruri sunt cxperimentate si de noi. Cat de eredibil ar fi parut un om al secolului al XWca, care ar fi jinuto prelegere despre calitatea gi functia radioull? Datorita caror efeete si simpiome puteti vedea daca aveti de suferit fn rma stasionarii intrun foc ru? Locul faptei: un ,toc rau” Este inexaet si denumim pe chutaiori ea find, sensiil a radi Sensibili la diverse radi meni, fra except, Fiecare din tre noi simte, mai devreme sau mai tirziu, daca este expus radiatilor aunacoare, daca doarme cu regularitate si pencra prea muta vreme sat Icreaza inur-un loc rau. Oricine eungaste efeetul unei expunert Indelungate la soare. inst in acest capitol voin vorbi despre cfecut sdiunivor al radiator negative ale pamantuiui supra sinatai. Preocupatt de aflarea unor boli fizie si peihice, am uitat sane wai sind 5 Ta dormi sau lucratul fntran loc rau. Pentew ot nu nea informat ninveni, edt, fn mod automat, impreund cu sina si medt- ‘ina din eva, cauzete care se pourvese tiparelor contemporane. Cine ‘1 decis safle eaura unei boli eronice exclusiv in comp sau in sulle, va Guta cauzele numal in aceste Locuri. C2 un loc ri ar putea ft declangatorul acestel boll, nu se mal potrveste tiparului inst poate va vin Tn ajutor anunite experiente, care vA vor ajuta 38 aceeptat existenta locurilor bune i rele. ‘Muli pazingi au observat cA unii bebelugi se Intore st se sucese tm pig, pling analy, iar dimineaya ii gaseqte deseor Intra colt al patusi- Jel. Coptic, ear 4 yeolaiisensiili, nu suporta loeul de dormit, cad din pat si dorm mat departe pe pottea sau se stuccoara th camera pirigilor sau fraglor, fra a avea un moti viibil pentru acest gest. 2SA CONSTRUIM $I SA LOCUIM SANATOS Blevii care intra intro clas nowt se muti pe vin alt loc, devin som ‘noros si nervosi sau rman, aparent fara motiy, in urmé cu rezultatee colare, cu toate ch pind atunci totul mersese foarte bine. Uncor. west) mui bani si bun gust ca s&-aranjagi camera copiilr si 8 pune} sivun birou acolo, iar copilul vine sii faca vemele in bute. {a toate cazurile, motivele tcebuie cautate mai inti in dormieul say stati pe un loc rau si aceasta Tnainte sa lua alte masa $i Th Iumea aduljilor xe observa diverse lncruri care, lo privite mai aenta, se sustrag unei explicati: poate ai observat cum cite 0 gospo- dina sta stamb cdnd gateste sau la 0 distama mai mare de masa din bbucntarie, ca exists scaune in camera de 2i care raman neocupate fa mod inexplicabit, c@ in anumite locuri din locuinta dumneavoastra (bositi mai repede sau devenitinelinigtit. Un profesor capabil si extrem de iubit de elevi preia intro bund zie ciasa .rea", cu care nu se iagelege. Uneor se ajued inconsient mergind continus de colo-colo sau agezindse intotdeauna pe catedra, in loess sea in spatele ei inainte, se tia ca In anumive gospodarityaranesti mu rezist nico faa i casd, cayaranul sau franca mor inert sau c& animalele se imbol navese mult mai des, casi cum pe acea casi ar fi cizut un blestemn, ‘Multi mecici si asistente mecicale stu eA in anumnite paturi apar la pacienti mult mai des complica, cd medicamentele au efecte secur: dare mult mai puternice, ca vindecarea este tenta fn cele mai multe eazuri factorul declansator este dovmitul au Jucratal inten loc rau! Daea observayi urmatoarele simptomne la dum neavoastra sau la eopilul dumneavoastra, atunci aveti ntradevar un ‘moti si presupunedi ca dormiti sau lucrati nite loc ri Soman agitat, care nu odihneste cu adevirat,trezire grea dimineats, lipsa de concentrare, oboseala eronica, senzafie de apasare tn cap gi inima, dureri frecvente de cap gi lombare sau afectiuni ale coloanei, depresii Stauul sau dormivul regulat pe un loc rau slabeste in general si temul imunitar al omului si pregateste astfel terenul pentru nenumarate dereglari si boli gi poate fi raspunzAtor sau cel pusin contribuie la suferinge indelungate, la dureri de cap eroniee, migrene si altele asemenex, Orice om care sufera de deveglari permanente s repetate ale confortului sau personal ar trebui sd aibd in vedere radiag: 280, STIINTA DE A CREA LOCURI BENEFICE llede la loeul de munca sau de odihna, ca find cauze suplinientare ale ectiunilor React individuala ta un foe rau este diferiex: unit oameni, cu tn sis- tem imunitar bine pus la punet, dorm ani de zile Inusun pat care sta pe bp intessectare de'radiagi, {ia a se imbolnavi vreodata serios; alts devin elinistiti si nervosl mumal dup# citeva mimute de stat intrun loc ru. Unele persoane sau obisnuit atic de mult cu energiile negative ale focurilor rele, inedt sunt atrasi de ele ea de un magnet = precum cei de- pendlenti de un anumnit drog ~si nu pot trai fara uceste cnergil, Atractia Jorpentrw acel loc nu mai este un semn sigur pentru calitatea lui, Gu toate acestea, efectele locurifor rele asupra sinataii sunt, de re- ult. de durata, Mutarea int-un loc bun poate avea efecte profialae- tice; de calmare sau de vindecare in special la wrmatoarele boli $i Geregliri: artroze, astm, incontinenta urinar’ cronica, hipertensiune, cpilepsic, guta, boli de inima, scleroze multiple, neurodermita, Pickinson, poliartiti, reumatism, toate bolile denumite de medicins orbs" (Bechterew, Gro, ete.) $1 sino Dorim sa subliniem aici tn special unele dereglari, boli si alte nepliceti, inexplicabile, care, conform experienjei neastre, sunt eclansate Intotdeauna sau aproape intotdeauna de dormitul in locust eosebie de rele, Sinuciderea: din cercetarile unor cautatori talentatt « reiesit ea inajoritatea sinucigagilor dorm cu capul pe © intersectare de radiati. Pina se ajunge ln acest act, depresile dese sunt semmnalul pentru un loc ri ‘Sindvoml morfit infantile subite, care survine la copii mai mici de doi ani, constituie inca o enigma pentru stiinga, Singurul clement comus cae sa gist pina In prezent a fost in toate cazurile-o puternica transpi- fatie Inainte de moarte Sindromul mori infantile subite are drept cauza faptul 4 vietima copil dormea intra pat agezat intr-o zona de turbulente puternice Niciunui copil nu ar trebui si i se ingiduie si doarma in Jocul in care ma inate un al opi ga gist brute moarten, riltatea sete un seman ca se doarme fniis0 Iniemectare de radial tn zona orgenclor genitale. Acesta cae $i 28STIINTA DE A CREA LOCURI BENEFICE SA CONSTRUIM $1 SA LOCUIM SANATOS ruil alte ncaa eRIRRTaNA mae ET a de miliarde, ne afta paeel peice eyes rriyricamens ir? eee tmatnananeiaryees gore malls imtere- Fe ee ets cx do eri wpe Ort ER CECI PORN an Medi in concedit, pentru cf si et stia din experienta de legatura dine ane sU"t cOnsUCAT de acest Incr cred «& mu pot suport nicl financiar schimbarea locului st sarcina, Acum cunoaset si motival. Ainici moral o pierdere a prestighului, Ei i lash mal bine pe witort ‘Gancaruterte o bonld a radiapilor, declanyata de o multitudline demu medie S* descdlesasck problema si intenteara astaai procese celor care aa Ie raw arlficiale combinste cu alte efecte daundtoare. Aammprert™ sumal acess umetode de tratament", dupa cur sa intimplat Tecurind. In 1998, nigte prints din Germania as refeat ca fica lor, fl iat | subiect este atdt de important, ined i este dedicat un integ capitol t toinava de feucemie, 84 mai fie torturatd de terapia de otravire si a jatiere, Medici! oncologi au vrut s4 retraga custodia parinilor pentru i putea impune tratamentul. 4 Gancerut: de la bun inceput~o boald a radiagiilor Cc alureniat Imaginativa numat c& acei medi care, acum o sui de san, refvean sh se spele pe mAini intre o nastere si alta, ajunsi in fata op rnacondesl omy eed oriewssi hc ee oe ounteeiaegd Rcemehirepmnene meee | terre ern ptr oe et, i ge er care ae at Te ee, eT OTE an een medi, pielpieertcremiacetnsendprpiaporarsestres! — amahelaec mere regan arnt ce! er rane led ro de PME hear car let oa Pe a Dobie i me es hs de es ones ea cee re Bid nd le nor nt nea mame ae ren nce anand alm We sue tae yes wears ea eam oe ee a cen coe ee ee ee een antted eilly pian: He carat as seeidentelor atonuice (aus nual Cerwobtl, lore eee ales on bold minim pv lane yr sma de con, nea irae, neon eat pcopekarrerniompiereneepeumptmepionss. kU anette getup jen Fe ee ee nile set Sauk Po nce ral Se ioe and, alegen alton loc in care came moncese snl icrpteere tee prety real aeenargeaperep ep mga es onda foul woe Here Perens cancer era ln fe de fecvent ea ast ual <2 “fn orice cxcrescenia din corpul uman, fe ee vorbu de chs rena reeanosctut ca atare. Ei incearca pur sisimplu sk ne duca de nas. arent niga uma fe in id | St de ao eminent imple radia eave tabesc im Fn Japon exe mult sb media mondial se igor cua benigne sau maligne, tatea, printre ele find si radiapit ale slutul, Acestea din ura, chi RE ei aiaracer daz eu i 3 en eae eal al alunentare diferit, «iin foptnl Zoli net nu la exerescente maladive. aera patil amen ar tadraaat ef sl contruasca o cast fOr a cere ar af raion sGunl unui ,calaret al dragonulul “Tn opinia Iui, rezultat al multor ani de practicd a medicine) role Tpersnyslalagemucapteornen aerate EE pegeterengiuapeonitrs surprinde expe- hone manpage apeomeyomemenuperanriin: IT eleedcgent cheng a hs se Bar 1 mapereeceds pee, ck expect mmm 8 ON a rele si radial, In tnulfi ali vindecatori. Cercetarea ciedicala este pur sisimplu prea mim J *ProsPe ‘ale cazue le, ei gau dus la consultatie noapea, pentrw a nu fi 282 283,‘SA CONSTRUIM SI SA LOCUIM SANATOS ézuti, Nici unul dintre ei nu a transmis aceste cunostinte pacientilor lor! Acest ip de evenimente au fost impartasite de mull alt. vindect tort Referitor la metodele aetuale de tratare a cancerului sim cf nici un ‘oncolog nu ar accepta si apeleze el insugi la chimioterapie. sau la itadieri. Orice oncolog sie foarte exact care sunt efectele acest anetode, ins, din pacate, ti lipseste curajul de a spune adevarul. Elsi eh iradietea tumorilor canceroase nu {nseamna nimic altceva deci al hema pe Belucbut pentru al alunga pe diavol. O otravire nu se poate combate prin canstay sl nai mari ale unei otra si mai puternice, E ie ca 41 efectele sccundare ale chimioterapiei sunt o povara suplimen: {Grd pentru organisinul slabit. Cele mai inofensive ,efecte secundare! duc aproape intotceauna la sciderea puterilor de autowindecare si ast fella infecui, aprinderi de plaméni, etc. ~ de multe ori caus ultima a morfi El qtie 4 snecesnia de vindecare. care chipurile se inregistreaz® fn ‘usma iradierit $1 chimioterapiei, se bazeaz’ pe faptut c& pacienti incurabiti sunt descori qimisi acast cu: putin timp tnainte sk moar pentru a nu mai figura fa statistic, Medicul sic c& nenumarate forme de cancer, cate actioneaea aproape intotdearina mortal, sunt aruncate in aceengi onla cu forme similare vindecabile si tot pentru a polei sta ticle = de pilda in cazul leucemiei, care apare fntr-o mare varietate de forme Multi medic! mai sunt congtiensi ca anuinite forme de cancer pot stimulate de o examinare prealabla, de genul biopsic (preluarea unel tmostre dintewn fest), Dar ns ata RE ‘Tot cea ce impovareazit organele sau regiunle corpulsi, guvernate de semnul prin care (ocmal trece luna are un efect nefavorabil dublu sau chiar diundtor; in ee priveste interventiile chirurgicale, ar trebui evitate, in masura in care este posibil- ( biopsie este o fnterventie chirurgicala! Nu permiteti inarex unet probe de tesut dit gona pieptului dact luna se afta in setmul Racului satro biopsie a stomaculu ednel luna se afla in Fecioara si nici o biopsie Gn zona organelor genitale efnd luna este in Scorpion (vex! tabetu, reparttiei organelor), 284 SUINTA DE A CREA LOCURI BENEFICE eee ‘Ar mai trebui si avefi in vedere ca acele consultafii sau biopsil la care vi supuneti alba Joc numai ednd luna este in descrestere, ‘in spatcte incapacitatii oamenilor de stiinta si medicilor de a privi in faaceste fypue se gasegte urmatorul moti Dincolo de orgoli, de drumutile inchise ale stitnei, de metodele anitoare 9 inatite de tratament, pandeyee teama fata de neputinta si de moarte, teama de ao intémpina cu seninatate, finda, de Fapt, €@ ste un prieten al tuturor fijelor. Obligaria medicului de 2 prelung fata se transforma uneori intro incercare nenaturala de a prelungt hhoarvea, adiea existenfa contrat’ naturi, contrara ratiunii, comtear tricrti gens. Este grew sa acceptam moartea ca pe uit pricten si ex pe tm sfailtor pentru ct am fost jfuiti de amit de credimta ca, odata ti venirea mori, incepe un capitol now in viata suflewulul. Recéstigarea Seer) Conringeri ate un punet de pleeare pwmira sanatatea prin forte propri. ‘Cu toate acestea, nu dorim defel si creem impresia c& bolile de can- cer sunt numai o conseeinté a dormitului si lucratului in locuri rete Dupa cum am mai spus, trebuie st conluereze nenumarati factori inaimte si se ajunga aici — printre aleele si conceptia despre viata, obi- cciurle alimentare, influenta medivlui, traume psihologice etc. Pe de alta parte, declaram deschis Nici un bolnav de cancer nu doarme pe un loc bun Ia el acasi! Eswe aproape un aet inconstient de sinucidere ca dupa o operatic de ‘cancer sau chiar numai dupa o internare mai lungs, darorita unei boli Gonice earecace, s& va Intoarceti acast si va culcast in acelasi pat, fn Scelas Hoe! Forra eare va slabeste organismal acyioneaza in continvare, Calea spre locul cel bun: cautatorul talentat Pentru a deosebi un loc bun de unul rau, cea mai bund metoda infine cea a chemnarii cautatorulu cu nuiaua. Bineeuvdntat este eel 285,SA CONSTRUIM SI Sh LOCUIM SANATOS STINTA DE A CREA LOCURI BENEFICE cele de odin Din felul fn cure sunt wasate liniile gi zonete de (urbue lena, et poate indica intersectile care au ea efecte negative puternice © Un cautator bun stie ea pentru radiarile pamantului exista un sine gurleve: mutarea intra toc bun! El nu ar incerca niciodata si va Convinga si cumparati ccrane de protectie scumpe si absolut inutile. © In discusiile cu dumneavoasira, un cautator bun nu ya vorbi cu thumueavoastra fntr-un mod care 8 va nelinisteasca sau st va sperie. In . ‘anil fn care va spune Iueruri de genul: ,Daca veti continua s& dormiti sbolaavi in.curdnd de cancer", i puteti arata imedliat usa, Rest daca il inerebsil divecx:,Si ce se poate ineimpla dact vol continua sori in acest loc?" atunci va va infortna despre urmarite posible. ‘© Chiar si un fncepator care gindeste responsabil nui va face nicio- dat parada de caltatile ll si nicidecum mu va incerca si caute doveci ‘uintifice pentru mestesugul lui, Motivul mu este numai modestia eagerats a ncestor oameni, ct si faptul ca simpla prezenga a unui sin- yur ont care se indoieste poate falsfica rezultatele masurdtorilor cu putcrea gindurilor sceptice. Freevent, acei oameni cu abilitati deescbite care oferd informatii presei sau siijel sunt cei supraevaliat. fins st sau orag care asta guaduieste eautdtori Locuitorié acestorait pot chema, si pot afl astfel co avantaje extraordinare advice munca acestor oamteni talentajit Din nefericire, si aici se intdonpla Ia fet cain toate domeniile fa care eam ignorat instinetl: specialist sincer si capabil nu traieste fiecare cols de straca, el nu este recut in nico carte de telefon de spe cialitate. Nenumarati amatori, ,arlatani populeaza yinutul gi contribu ia patatea reputatie} acestei arte, Mai mut, multe lucrari pe tema rad aliilor pamantului si despre caucatori aw facut mai mult xa deca bin, inal ales cele eare cauta doveai care si fie acceptable din punct de vedere sini ‘Cum recunoastem un edutitoradevarat? Din multe motive, nu putem da un réspuns clar. Acegt oament sunt mult prea diferti pria origine, iar metodele lor sunt prea diversificae fc sh existe vemne We recumoastere general valabile. Unit 3¢ las, 0 recunoscuti dupa indict pe care le putet yine minte, Poate ¢& dupt acesteinformapi va vine mai usor s4 inidinii un educator bun. © Deja prima difieulate de a gisi un ctutator este sid identifi el tu va face nisiodata publicitate pentru munea tui, pentr arta Tue BL este constient ea prin ca indeplineste o sarcind diving, O face si cu ana mn, atunel vesten merge repede, fn cel mai scurt imp, va aven cdutare ~ faré nici wm un fel de redama. © Pentru munes tui el nu primeste deed putini bani, iar fn multe cazuri nu cére absolut simie. Daca la un cautator bun sunt tn joc sume de bani, aceasta e pentru e& clienji lui nw accepta idea ca el ar putea dori si piarda atata timp eu ei gratis, ba sist fied 0 treaba imporiand, Multi pot si dovese 8841 arate reeunostinya, © Un bun cautator poate deosebi diverse radia: electrice, ale apel i si pamantulul, Acest lucru este deosebit de important pentra 8, de f ‘exeinpiu, doar iavoarele de apa nui aw nici un efect negativ, Doar i intersectarea linilor de forta ale radiatilor pamantulul ext ivoare de apa se creeaza zone de turbulent. © Cand un causator vine la dumnneavoastr’, el masoara la incepat perimecrul case, farh sa stie unde se gasesc in casi locurile de munct Galea spre locul cel bun: prin forte proprii Ge se intimpla Insa daca nu cunoasteyi nici wn eautator de Tnere- deve sau daca nua reusiji sa gasiti nie’ unul? Ce puteti face dammeavoas- ti fasiva pentru a constata calitatea unui loc? Ce mijloace ajutatoare ine in disewie? Din pacate, nu va pute oferi o reteta consacrata, in parte si din au ca, in testarea personala gi spiriuala a calfaiilor umul Loc deo iifmna. sau de munca este inclust si intreaga conceptie de vinta ~ do- fine, sperante, asteptari si, desigur, si puterea imaginatiei, Toate aces: “feadenatnreaza instinctul obiectiy si astfel si capacitatea dumncavoastra lea simi locurile bune i rele, Unii oameni dorm in cele mai bune Tocuri din cast si, eu toate acestea, sunt manati de lacomic, temeri si Pe de alta parte, acesta nu este cu siguranta cazul dumneavoastra si deaccea veri putea extrage din rindurile urmatoare un sft folositor. 287 286SA CONSTRUIM $I SA LOGUIM SANATOS Schimbarea loculul Daca, dupa ce ati ciit paginile de pina acum, avert banuiala dumaeavoastra sa ut membru al familie’ dumneavoastra dormiti sam Incrati in locuri rele, incercayi mat intai de toate sa mutasi mobila. O deplasare a patului sau a mesei de fuera cu uunn sau dol mets este de nnuulte ori saficlenta pentru o Imbunatatire a stil dumneavoastra. Nici pomténeala, Nam destul loc pentru mutari de mobila*, Am avit aceasta propoeitie deja de prea multe ori, Raspansel nostra a fost Sniotdeattia acelag: nu exista scize si dumneavoastra avert libertates de decizie. Cit este de importanta propria dhimneavoastrd sinatae? Dupa seliimbare, lasayi st treaca cel putin 14 zile penten a vedea ‘va simtiti in noul loc, Motivul pentrn aceasta este: Mutarea dintrsn loc riw in woul bun poate duce la fenomene secur dare (similare ex 0 inrdutéfire a starii dupa consumarea unot romedii naturale): somn agitat, nervoritate ete, Un cunosent deal nostra a dormit ani de zile pe vn toe F86 qa suferit in acest timp tet operatit pe cont. De obicei dormea prea mult pentru visa lui, dar nurse odihnea enm wrebuie. Cu ton atitudinen Ii sceptics, sa decis in cele din urina s8 mute patel cu civex un mete ‘Acdurat cam dowd siptimani pina cind somnul sa normalizat si atid cl doarme mai pin se trezeste odin. ‘Acensia metoda se bazcarh bineinfcles pe test spe execu st poate dusa mult. Este inst cea mai buna cu putinta, daca mu afi gasit nici ua ‘huudtor cu muinua care st cerceteze locurile Posesorii de ein si pisici ar putea sA fact niste constatae} valoroast daca hn sub observatie colocatat. Pisicile Pisicite nu au ce etuta in pat, printre altele si pentru ed sunt pute toare de vicrmi, Cine gia facut inst un obicel din ai | rnoaptea in pat, nu poate trage automat concluzia e& doarme in rau, pe care pisicile fl prefera, ele find iubitoare de radii STTINTA DE A CREA LOCURI BENEFICE, i radiagile negative cave sunt emanate direct de om (daorita bol sau a conceptiei negative despre viata) Dara psiile vin pentru scurt imp in poalt sax in pat, dace Geach din oe anumit al corpului (de pilda de umar) si apoi dispar, ele inv radiagia negativa din aceasta zona a eorpulul, E posibil s& aveti ‘un punetslab sau chiar 0 boald Pisica poate fi folosita #1 ea ,seazor" pentru locurile rele. Nici © hich ow st& foie foc anumit daet acolo nu exis racial negative feniru om, © pute Isa st ,aprecieze umn pat: puneti o paturd sl obser~ Teun se comporta pisica, Daca sta multa vreme si cu placere intrun Ghumit coly al patalui, auunci nici macar un teanc de eArti nu ar Tpiedici-o si stea pe acel loc réu. Daca trebuie s8 va goniti deseor! idea de pe maia de lucra, atuicl este vremen s v8 chutati um now loc “Te tucru. Locusile pe care te parasesc imediat dupa ce sunt agezate pe ide sunt de regula favorabile pentru oameni, Pentru ctini este valabil exact eontrariul e fag de radiagi, Locul tn care sua regulat $1 eu placete este, de obieei, un loc bun pentru Game Deck au va mira, daca vA gist, din cind in cénd, edie in fpoolis! dumnnewoaera preferat. Si Hi place ce va place dumneavoas. teem loc odihnitor, fard radiagi, Un animal superdomesticst, fe el dine sau piste, a pierdut insdinstincuul natural, $i animale deosebit 289[STIINTA DE.A CREA LOCUR] BENEFICE SA CONSTRUIM §1 SA LOCUIM SANATOS [L4 * D wee A ee tom IMs Q |ss @ [M5 22/05 W205 = IMs x Vee epe g Me cal fee ae } v7m |L7 mre7 * is? m [M7 x 7 bee Wee ee lea } Ise a aime n lve » [08 = IMB V8 &: hese Wee) Bee pear | pg a luo a. [Sob [Lo = oy so ¥ Bo = we x om, from Doe. Mee fotom fusow lviow pioy a a tt | [MAT isuiyo ioPrefaga... Cuvnt inainte Ceasul stelar . La inceputa fos pereeptia ., forya witara In zilele noastre .. © comoara de descoperit, Momentul contacnului . Singura uncalta na DIN CAP PANA-N PICIOARE IN RITMUL LUNIL Migeare tn echilibru 3, Dai ind i tb ad pi una th eleserestere. Lana noua. . Luna in crestere Luna plina. Fazele huni in vaya de toate alle. 2. Calitorie prin corpal uman Programul ealavoriei f Predisposiia peti 45; Maearajulatonre, preventive si de fortiieare 48; Ajutor pentru Insinatosire 49 Jaina in Berbec din cregtetul eapului pana la nas Durer de cap, migrene 58; Séngerarea nsala 54 Sorat 35; (CUPRINS ‘Adenite 86: Racelt 36; Probleme-cu sinusurile 37; Probleme ex ochii 58; (Conjunctvia si urcioarele 59; Inflamati ale corneei 38, Luna in Taur—maxilarele gi gatul for in gi, aigdalita 6%; Durer inflaal ale urechilor 62 Hipertiroidia 63; Insuficienta tiroidiana 63; Probleme dentare 64 Luna in Gemeni - umeri, brage 31 mini 7 Probleme cu umeril 66; Rewmatismel 65; Miint vec 67 Luna in Rac~de la plimani laveziea bia Bron 6; Asm rons: 65; Aru in cpu pep Inflanati ale mucoasei stomacului si ulcere stomacale 70; Probleme de feat pi de vexica biliara 7h. Lain tn Lens — inns gl iret Probleme ae inimil 78; Hipertensiunes arterials 74 Hipotensisnea arteriala 75; Anemia 75; Gua 76. anna in Fecioara — organele digestive... .... Probleme ale inestinelor 78 Constpata 7: Diarcea 79; Supragrewiates 80; Probleme cu panereasul Bl, Luna fn Balanga -soldurile, sinichii i vezica urinara . Probleme ae rinichilor 83; Inflamayil ale vezi urinare BA; Probleme ale yolduritor 84. Luna in Scorpion ~ organele sexuale . Tnfersten 86; Impotenga 87; Probleme de mensruate 89. Luna In Sagetttor—coapse Luna in Capricorn — genunchi, oase si picle ‘Afeejiun ale coloanel vertebrate 92, Laima in Varsitor ~ gamba oo. ene varicoase 94; Cacel i gamba 3.(CUPRINS ‘Luna in Pesti - laba piciorului ‘Batatur, nticivea piel 97; Negi ta talpa 97 Mai amvinungit ae (Captig prin pierdere: luarea de singe... Practica lutrl de singe 104; Panificarea corecth Zile rele In eursul ani 108, Pielea gi paral --e cess qi ‘Tulburdr i boli ale peli 109; Ingeijirea piel sa corpulut 114 Forme de terapie: dela miscare la homeopatie ..-. ‘Terapia migearl 122; Masjul gi exerciile pentru corp 125; ‘Chiropractic 128; Terapia culorilor 131; ‘Tratamente prin similitudine: homeopacia si terapia Morale Bach 196. Metodle de dezintoxicare .4..06.s0.s sues ssa i UUrrici: de la .buruien” la plante medicinale 140; Paterea ulchuli de oaren-soarelai 143; Biter suede 425 Postl 148; Reslexologia 14%) Nu atingeti cu fier..": privitor la operat in corp, ««- Riumurile lunare fn stomatologies «+--+ Indepariarentarteuui 190; Coroane i put 151; Inflamares gingilor (paradontora) 151; Exractile dentare 18% Sfaturi pent tratarea dior indepartarea plombelor 15% Ingrjren gi trasamentl preventv al dior 154; Cooperaren eu terapeutil IL, ALIMENTATIA PE [NTELESUL TUTUROR.... {i Jabirinent vegulilor alimentatici (CUPRINS 1. Lubirea trece prin stomac 168; 2. Ritmal alimentar personal 1715 $3. Maniinca ceea ce ofers tara ta 17, 4 Mandinea six och fiw nasil cu limba 184; 5. Combinatia corecta ji secesiunen clementelor ef 185; 6, Asculas corpul 187; 2, Scurtd introducere in botanic’, Secrete ale botanieii 190; Momentul adecrat to botanic 194 Panratea plantelor medieinale 197; Preparace si wtlizare 198; Alegerea planet poriite 201; 1, PULSUL VIET. 1, Forfa bioritmmului......0.-s¢se0eeserensscseseeaee eee: 208 ete tel risa ale viet «+ 208 ‘Boriumul fie 211; Bioritml emotional 215; Bioritm ineloenial 2145 Bioriumul in viaga de zi cu zie. ses seeere . 215 Greutatile Inceputului intro stinra veche i 217 Calewlarea bioriunlui raed 221 Ritmmnl cotidian al organelor .. sonny pf $34 EB De lnora 7 la ora dimineata ~ stomacul 226; De ta ora 9 fa ora 11 dimineata splina si pancreasul 228; De la ora 11 Ia ora 18 ~inima 299; De la ora 15 fa ora 13 ~intestinel sulbjire 280; De la ora 15 la ora 17 ~vezica 250: De la ora 17 ls ‘ora 19 rinichii 251; De a ora 19 la ora 21 ~circulatia 2315 De la ora 2] In ora 28 ~ acumularea energict 28% De ia ora 2818 ‘ora 1 ~vesica bilard 282; De In ora | la ora 3 noapten ~ficatul 28 Del ora 3 la ora 5 dimineata ~ plamdni 283; De Tara 5 ta ‘ora 7~intestinul gros 234 IV.SA CONSTRUIM SISA LOGUIM SANATOS. . 1. Gonstructii Finisar, renovari ~ momentul potsivit.: CUPRINS: CUPRINS: De la alegerea terenului fa constructia ce drumuri 2.60. Calea spre locul cel bun: prin forte proprit . ir ae Alegerea exenului 246; Stparea pivniel 247; Fundatia 247; Schimbarea Jocutui . + 288 Consirsrea pivnisel 247; Podeaua si plangeuritedinire etaje 248; Pisiclle ‘ur a ares + 188: Peres 248; Podul 248; Acoperigul 249; Finsajul exterior gi interior 249; ii oa ‘ secresgenerenes 1 289 Peres interior, searile de beton side patra, insalatia electric 249; Alte masuri de siguranta si asanare vate 2 290 Seatile de lenyn 280; Cansalizarea 9 instaayia de apa 250; Desearearea de radiagii 291 “Toctria de lomn 250; Prima Tnesaire 251; Pardoselile 251; ‘Duswmelele 251; Tavanele din lemon, lambrile 253 Zugréveile, Faculte, impregnarile,lipirile 252; Gardurile 254; Dalele, verandele, alle 254; Gradinite 256; Y, PUTEREA GANDURILOR- 5 205, Galendar mar... ceeeesecer se a = 808 emul la dimpul poteie materia de consiructe numaral uns tem pen une! pena mail #5 Larn de fo 260 Lem pentru send consruct 20;Lemn pent. podele unl 250 Lmmn resent crt 251 Sind de lemn penir il exterior apes, peri scopert 26% ‘Sfanuri practice pentrw a constrai sia locui sinatos. ‘Curayarea podelelor de lemn 4} a parchetului 268; ‘Curagarea ferestrelor yi a sticlet 264; Curatarea jgheaburilor de fa acoperis 264; Igrasie 265; Aerisitea corccta 265; Stiinga de a crea locuri benefice, Actvitatea celui care calareste dragon. lume care radiazt Deci, de ce sradiate"? Maestril loculu potevit Locul faptei un Joc rau” Cancerul de la bun inceput—o boala a radiatilor Galea spre locul cel bun: efutatorul talentat ++