ae LACATUSERIE GENERALA 2.1, OPERATH DE LACATUSERIE. crude licatugerie se executd operaile specific, care se Impart in tei grupe: ~ operalii pregatitoare: curdtitea, indreptarea, trasareai ~ Speratiide prelucrare: debtarea, decuparca, Indoirea, ~ operatii de asamblare: nituirea, ipirea, sudarca ete In atelic pilirea, polizarca, ghurirea, filetarea, finisarea; 2.1.1, Curafirea semifabricatelor Semifabricatele care prezinté pe suprafe se supun operafiei de curajire in yele lor oxizi sau impuritifi ‘Tohnologla operafiel de curapire Scule i dispozitive folosite. fabricatelor se realizeaz manual; {in atelicrele mici, curajirea semil periile de sirma Perile au partes activi confectionaté din fie de sérma din ofel cu elasticitate bund. Curajirea se realizeazhastel: se fixcezd semifabricaul Tn renghind; cu o mand se prinde coada perici carcia i sc imprim’ o migcare de jar cu cealaltd mand se apast usor pe suportul periei in care sunt prinse citate de firele periei pe suprafata piesei se, produce desprinderea oxizilor si im fe curfja toate suprafejele care cer aceastt operatic. peraia de trasare, ‘Daca semifabricatul-prezintswrsteatde oxizi foarte subtire. care nu deranjeaza la of © acesta se va indeplrta in timpul operailor ulterioare de prelucrare Controlul operatiel se face vizual, epreciindu-se dack suprafaja curijatf poate fi supust operatiilor urmatoare. sculele folosite sunt ragehetele $i ducte-vino pe suprafata piesei, firele metalice. Datorit’ frecarli exer puritjilor. Piesa se roteste pentru as Masuri de tehnica securitagil munell pentru a preveni infeparca mainilor eu firele de sarm ale periei se vor purta manusi, Ip ochilor de oxizii ce se desprind si sar se face prin purlare® ochelarilor. + intimpyl curajirii piesa va fi bine fixat’ in menghind. + Spatiul de lucru va fi bine ventilat deoarece se degaja praf si Seule pentru LUCRATI IN ECHIPA! Exere(fiul nr. 1 curijire Identificati din urmatoarea listd, notafi-le in tabel. Lista: pil, menghin’, ciocan, iar protejarea se desprind oxizi. sculele folosite la operatia de curitire si feristriu, perie de sirma, polizor, raschet®.Exercifiul nr. 2 Amintfievl (de la disciplinele Educatie tehnologic& si Chimie): cere sunt oxizii de fier ? Din ce” material sunt piesele pe a c&ror suprafefe pot aptirea acesti oxizi? Cum se pot indeparta ei? ? Exercifiul nr. 3 Tdentificati in atelierul de instruire practicé semifabricatele care prezinté oxizi. Realizaji curdtifea | celor care vor fi utilizate la activitatile din zilele urmatoare, Exercifiul nr. 4 i ‘Aledvuiti un text eu tema ,Piesa curtfatt, in care veti prezenta un eveniment din viafa personal in | care afi curdjat o pies metalic8. Expunefi clar subiectul in fafa colegilor, argumentind cele prezentate $i accentuand ideile principale (scop, utilitate, SDV-uri, tehnologie, MTSM). 2.1.2, Indreptarea semifabricatelor Indreptarea este operatia care se aplict semifabricatelor care prezinta indoituri, bombari, ondulafit, adincituri ete. Uneori se indreapta si piesele care s-au deformat in timpul prelucririi sau datorit unor ) ‘cauze accidentale (loviri, c&deri de la inaljime, apAsari etc.). t Se supun indreptirii numai materiale metalice care au o bun’ plasticitate, cum sunt ofelul, cuprul, ».4 aluminiul, aliajele de cupru, aliajele de aluminiu etc. : Cel mai des se aplic’ indreptarea la rece ins, in Functie de marimea deformatiei, natura materialulu, | dimensiunile si forma semifabricatului, se poate aplica i indreptarea la cald. i Scule si dispozitive folosite ————— _Inatelicrele de lacatuserie indreptarea sc realizeaz8 manval-—sculele folosite sunt: ~ clocanele (fig. 2.1.) se confectioneaza din ofel de calitate, au capul patrat sau rotund si masa de 250 g, 500 g sau 1000 g; exist® si ciocane din lemn, cauciue ete.s = placa de indreptat este din font, are forma patratd gi suprafaja superioara prelucrata; serveste pentru indreptarea prin ciocdnire a tablelor, barelor si profilelor laminate. ‘Tebnologia operafiei de indreptare Tablele-foarte subjiri si platbandele se indreapta prin netezire cu ajutorul unor bare din lemn sau metalic ‘Aplicarea loviturilor pentru indreptare este functie de pozitia deformarii: — tablele care au deformart in partea central se asazi pe placa de indreptat cu umflatura in sus, dup care se marcheazi cu creta parjile deformate si se aplic& lovituri cu ciocanul de la marginea tablei spre centru. Loviturile se dau ‘mai putemice si mai rare pe margini si mai usoare si dese spre Fig. 2.1, Tipuri de ciocanecentru (fig. 2.2.a.); ~tablele cu deformari pe margini se indreapta la fel ins Joviturile se aplica dinspre centru spre margini, mai puternice a centru si mai usoare si dese ta margini (fig, 2.2.b.). Uneori tablele se indreapta aplicand o inedlzire a locului deformat (indreptarea caroseriilor) Pentru indreptarea benzilor din tabla se aplica lovituri puternice si uniforme, una lang’ alta, incepand de la muchia interioara; pe misurd ce se inainteazd cu loviturile spre muchia alungiti, acestea sc executd din ce in ce mai slabe gi mai dese Platbandele cu deformatii se indreapti asezéndu-se pe placa de indreptat eu partes convex’ in sus; se aplic’ lovituri puternice eu ciocanul si se intoarce din edd in cand platbanda pe o parte si pe ccalalta Daca platbanda este din ofel cu duritate mare, loviturile cu ciocanul se aplicd pe partea adancita si nu pe umflatura. In acest scap se asazi piesa pe placa de indreptat cu adancitura in sus (fig, 2.3.), apoi se loveste cu ciocanul din mijloc catre capit, dupa care se continua, din mijlocul adanciturii, cdtre cclilalt caput. Se verificd rectilinitatca platbandei pe placa de indreptat, cu ajutorul unci rigle de verificare sau prin metoda fantei de lumina, Sarmele se indrcapta prin aplicarea unor forte de intindere la capete. In acest scop se trage sirma deformatt prin're doxk——— senduri prinse in menghind sau peste o bara rotunda (fig. 24), Barele rotunde sau pitrate cu dimensiunea caracteristica sub 30 mm se indreapta asezdindu-le pe placa de indreptat cu partea convexa in sus si aplicdnd lovituri cu ciocanul pand ciind se inkiturd deformatia; se aplic’ apoi lovituri usoare pe toatd lungimea barei, rotind-o continuy cu o mana Controlul operatic Controlul suprafefelor indreptate se executa cu rigla de control. Planitatea suprafclei se apreciaza prin mirimea si uniformitatea fantei de lumina observatd intre muchia riglei $i suprafafa indreptata. Verificarea se va face pe mai multe diree}ii Miasuri de tehnica securitiyii muneti * Ciocanele vor avea cozile bine fixate, fii noduri sau crapaturi es i“+ Suprafejele de lucru ale ciocanelor nu vor avea stirbituri, crapaturi sau fisuri. + Plicile de indreptat se vor fixa pe postamente rigide. LUCRATEEN ECHIPAY Nr. ert.| SDV-uri folosite la indreptare Exercifiul nr. 1 Identificati din lista dat SDV-urile folosite la operafia de {indreptare si completafi tabelul alaturat. Lista: ciocan, burghiu, menghina, perie de sérma, placa de indreptat, rigla de control. Exercifiul nr. 2 Format echipe de céte patra clevi. Avefi la dispozitie urmatoarele semifabricate care prezint& deformatii: 1. tabld din OL37 cu dimensiunile 300 x 300 x 3 care prezinti deformatie in partea centrald; 2. tabla din OL42 cu dimensiunile 210 x 300 x 3 cu deformatii pe dou’ margini opuse; 3, platbanda din OL37 cu grosimea de 4 mm si lungimea de 150 mm cu deformatii pe lungime; 4, bara rotund’ cu diametrul de 10 mm deformat pe lungimea de 120 mm. ‘indepliniti urmatoarele sarcini completind si tabelul de mai jos: — identificarea tipurilor de semifabricate; ~ idemtificarea SDV-urilor necesare; selectarea sculelor necesare execut&rii oper de indreptare, ~ executarea operatici de indreptare a unui semifabricat, — prezentarea verbal in fafa colegilor a tehnologici de executie si MTSM ce s-au respectat; —autocvaluare. La evaluare apreciafi si modul in care s-a respectat tehnologia de executie a operatici; realizati controlul suprafejelor indreptate. = = 1 a combo Seule foloste | Yerifeatoare | Avtoevaluar Denumire Simbol material oleate | (notal econuli) 2.1.3. Trasarea semifabricatelor : In vederea execut&rii unei piese conform desenului de ' executic, se marcheazi pe semifabricat liniile de contur ale piesei finite; aceasta este operafia de trasare. Prin trasare se mai realizeazi insemnarea axclor de simetrie si a centrelor gurilor. Rolul acestei operafii este de a preveni rebutarea pieselor prin depasirea limitelor pan’ la care este permis indepartarea surplusului de material, numit adaos de preluerare Fig, 2.5. Acul de trasat Scule si dispozitive folosite 1. Sculele folosite pentru executarea operafiei de trasare sunt: ~ acul de trasat (fig. 2.5.) are varful ascutit si poate avea un varf indoit, pentru a trasa usor in locuri mai greu accesibile. Pentru trasarea tablelor din aluminiu si a semifabricatclor cu acoperiri de protectie, in loc de ac de trasat se foloseste creion de graft — punetatorul (fig. 2.6.) se utiizeaz4 pentru marcarea cen- | trelor gdurilor trasate si a punciclor peste care se vor trasa liniile de contur ale piesei; are varful ascutit la 40-60"; = ciocanul se foloseste pentru aplicarea loviturilor scurte +e} n=-aspta punctatorului; ~ trasatoarele paralele (fig. 2.7.2.) sunt utilizate pentru trasarea liniilor paralele orizontale si verticale; pentru trasarea liniilor paralele cu marginea piesei se foloseste trasatorul distanticr. Gaurile flanselor se marcheazd cu ajutorul trasatoarelor paralele de tipul celui din (fig. 2.7.b.); ~ compasurile servesc la trasarea cercurilor si arcelor de cere, la imparjirea cercului in parti egale etc Ca instrumente ajutitoare pentru trasat se folosese riglele gradate, echerele si raportoarele, care sunt similare cu cele utilizate la masurare. Dispozitivele se folosese pentru sprijinirea si fixarea materialelor de trasat; acestea sunt ~ masa de trasat este o placa din font cu suprafata perfect pland pe care se agazi semifabricatul in vederea trasiriis— prismele obignuite (fig. 2.8.) servese la ayezarea si susfinerea pieselor cilindrice pe masa de trasat; = colfarele se folosesc pentru fixarea materialelor ce urmeazi a fi trasate in plan vertical ‘Tehnologia operafiei de trasare Fig. 2.8. Prisme | Operatia de trasare se executd dupa ce suprafafa semifabricatului a fost curajaté si coloratd astfl in urmele acului de trasat si ale punctatorului s& rman vizibile. Colorarea suprafe(elor se poate face prin frecarea acestora cu creta, prin vopsirea cu un amestec de | ret, var si apa sau solutie de sulfat de cupru. In timpul executirii operatici, acul de trasat se fine usor inclinat fata de muchia riglei; varful sau trebuie sa fic lipit de aceast muchie, pentru a se evita trasarea linilor curbe sau oblice in locul eelor drepte. rete lisate de acul de trasat se pot sterge in timpul lucrului; de aceea, la anumite distante pe liniile trasate se marcheaz& mai adanc puncte, folosind punctatorul. Distanfa dintre puncte poate fi de 15, 25 sau 50 mm de-a lungul liniilor drepte, si lungi si de 5-10 mm sau mai micd, de-a lungul liniilor seurte gi curbe. La intersectia a dou linii si in centrele cercurilor se bate intotdeauna un punet. Controlul operafiei const& in verificarea, cu ajutorul mijloacelor de mésurare, daca dimensiunile liniare gi unghiulare trasate corespund cu cele din desenul de executie al piesei, Masuri de tebnica securiti{ii muneii « fn timpul trasarii, scmifabricatele vor avea o bund stabilitate evitindu-se rasturnarea lor. » Masa de trasat va _poevizuticu Limpi de iluminat local, care s4 asigure iluminatul corespun: in orice punct al mesei « Trasajul va fi bine conturat pentru a nu obosi vederea celor care prelucreaza semifabricatul + Utilizarea sculelor se va face cu atenfie, pentru a se evita infeparea cu varful lor ascutit + Dupa utilizare, instrumentele de trasat se vor ageza pentru pastrare in pozitie culcat EEC LUCGRATI IN ECHIPA! ator Exercifiul ar. 1 Identificafi in trusa lac&tusului SDV-urile folosite la operatia de trasare. Exercifiul ar. 2 Selectati din atelier si precizaji pentru ce tip de semifabricat se folosese dispozitivele pentru sprijinirea si fixarea materialclor in vederea executtrii operafiei de trasare.- Exercifiul nr. 3 Dintr-o tabla cu grosimea de 1 mm | 60 mm 5i lajimea de 20 mm. SA se t Si dimensiunile 300 x 150 mm se vortia benzi cu lungimea de raseze semifabricatul dat in vederea tier Exercifiul nr. 4 Dintr-o tabla de forma dreptunghiulard cu dim: ~4 benzi cu dimensiunile 700 x 100 mm; ~1 banda cu dimensiunea $00 x 200 mm; 3 benzi cu dimensiunile 400 x 100 mm. Si se reprezinte pe caictul de instruire practic& modul d apo} si se traseze pe semifabricatul dat benzile precizate rensiunile de 1000 x 500 mm se vor t&ia: le asezare al benzilor, cat mai economic, si 2.1.4. Debitarea materialelor g 2 ec a 3 a 3 g 2 ot respecta forma si dimensiunile cerute, astfel inedt prin mai mici de material si manopera sc&zutd, Scule, dispozitive si utilaje folosite Panza, prevazuta cu dinfi asezaji ordonat, este seula taictoare a ferdstriului. Cele mai utilizate Panze de ferdstriu au forma de lama sau disc Existd: ~ feristrie: manveh(Ggr2.9); care wt {HT Gintr-un cadru metalic 1 in care se fixeaz’ panza 2 i Cadrul are un maner de prindere 3, iar prin gurubul f 4 si piulia fluture 5 se realizeaza intinderea panzei fel Panzele se aleg in funcjic de duritatea materialului care se taic: | Pentru materiale dure se folosese panze eu dinjii mai desi iar pentru debitarea materialelor moi se utilizeaza i - (dingi rari); i ~ feristru mecanie care poate avea pinza in forma de lama sau de disc. Prelucrarea ulterioara si rezulte pierderi cat Fig. 29. Ferdstelu manual | panze cu pasul mai mare Foarfecele sunt scule actionate manual sau mecanic. Dintre foarfecele de mina, cele mai utilizate sunt foarfecele cu tdigul dept si cel cu t8igul curb (fig. 2.10). Exista si alte tipuri: foarfece de bane cu parghie, foarfece ghilotin’, foarfece vibrator etc.Clestele pentru taiat poate fi manual sau pneumatic. Dalfile sunt,scule folosite curent pentru tAiere, fiind actionate prin lovituri cu ciocanul; sunt de dowd tipuri: dali late gi dilji in cruce. : Partea activa (tdictoare) a dilfil are forma de pana si se objine prin ascutirea celor doua feje simetrice; aceasta se numeste taigul dali, se polizeaza si se caleste. Masinile de debitat se folosesc la debitarea prin procedee mecanice; au o sculi tdietoare ce poate Rim 8 : avea forma de lamd, cufit, dise ete, Scula se confecfioneazi din ofel de scule, material abraziv etc. Exist ' urmitoarele tipuri de masini de debitat: 5 — ferastrau circular (fig, 2.11 .a.), care se utilizeazi la debitarea semifabricatelor sub forma de bare ‘ sau fevi cu dimensiumea nominald maxim 200 mm, scula taictoare este o panza circulara din ofel; e ~ferastrau pendular (fig. 2.11.b.) executd debitarea cu ajutorul unei lame prevaizutd cu dingi tiietori; i se foloseste la tiicrea {evilor gi barelor cu grosime mica de perete; —foarfecele ghilotind (fig, 2.12.a.) are o larga utilizare la debitarea tablelor cu grosime de maxim 40 mm; 5 ~foarfecele circular (fig. 2.12..) arc douil cutite in forma de disc, care au axele inclinate $i se rotese ab in sens contrar; se foloseste pentru tiierea tablelor subfiri & b Fig. 21, Ferdstaie mecanice Fig. 2.12, Foarfece mecanice ‘Tehnologia operatici de debitare 8 a In functic de tipul si dimensiunile semifabricatului se alege scula gi tehnologia de exeeutie a operatici de debitare. Tablele cu grosime mai mica de | mm se debiteaza cu foarfecele de mana, La executarca operatic: de thiere foarfecele trebuie {inut intr-o pozitic perpendicular’ pe semifabricat, iat exccutantul apast ccontinuu pe tabla. i Pentru tierea dupa contururi limitate prin linii curbe se tecomanda utilizarea foarfecclui cu taigurt : curbe. Pentru tablele cu grosime de 1,3 mm se foloseste foarfecele ghilotina, la care thierea se execu : cu ajutorul a dou cutite, unul fix si celalalt mobil actionate prin intermediul unei parghii. i Din tabla subtire se pot tia piese cu anumite configurafii utilizdnd dalta, care se jine cu o mand é dcasupra materialului, in pozitie verticals, iar cu ciocanul, aflat in mana cealalt& se aplicd mai multe randuri de lovituri usoare asupra daljii, Spre final, se intoarce tabla pe partea cealaltd si se aplic& ultimul rand de lovituri, objinand piesa dorita. Barele de secjiunne dreptunghiulard sau rotunda se taie cu ferastraul de mana, cu semifabricatul fixat {in menghin8, zona de thiere find ct mai aproape de facile menghinei.4) € fe a a - ___Intimpul operatici de debitare executantul jine cu o mana mAnerul ferastrdului, iar cu eealaltd mand Partea anterioard a cadrului si fi imprima o miscare uniforma inainte si inapoi, apaisdnd pe acesta numai |) in timpul cursei inainte. Platbandele se taie in mod obignuit pe fafa ingust&, cu ajutorul feréstrAului, Tevile se taie fixate in menghind, eu ferdstraul in pozitie orizontalt; pe masura ce pénza pitrunde in (material, aceasta se inclina, Tevile cu perefi subfiri, pentru a nu se ovaliza (turti) sau a sepa din menghind, in timpul tie Prind intre scanduri din lemn profilate. Din timp in timp, feava se rotegte cu 45-90" ee i Sarmele gi benzile subjiri se taie cu ajutorul clestelui ——_— F Controlul operagiei de debitare consta in misurare ~# rigla-sau sublerul a dimensiunilor semi- fabricatului dupa debitare si verificarea acestova cu cele inscrise in figa tehnologic& sau planul de operatiei. Masuri de tehnica securitafii muncii Lataiérea manvala: * panza feristraului, foarfecele, dalta, fata activa a ciocanului se verificd pentru a constata dacd nu prezinta fisuri sau stirbituri; + in timpul tier, semifabricatele trebuie fixate strns in menghind si panza in rama pentru a nu se deplasa sau cidea producdnd accidente sau ruperea pinzei de feriistrau; + degetele mainii cu care se fine semifabricatul nu trebuie finute prea aproape de taisurile foarfecelui + de mana La debitarea eu masinile de debitat: * se va verifica daca utilajul electric este pus la pamant pentru a inlatura pericolul electrocutirii; + in timpul functionarii maginilor se interzice indepartarea cu mana a deseurilor sau a pieselor tiate; Jndepisterester-sc va face numaiduprroprires masini, a + nu se admite schimbarea sculclor tdietoare de catre personal neinstruit pentru aceast’ operatic; * este interzisa susfinerea scmifabricatclor cu mana, 2.1.5. Decuparea materialelor Decuparea este 0 operatie de taiere prin care sunt separate complet parti de material, dupa un contur “), inchis; partea rimasd constituie degeul, care se indepirteaza, | Utilajul folosit pentru decupare se numeste tanga, de acca operatia se mai numeste stanfare. Aceasld ttiéie'se aplica semifabricatelor sub forma de table, platbande, benzi ‘Tehnologia operafiel de decupare Spre exemplificare se prezint& tehnologia de objinere a pieselor numite saibe. Pentru executia saibelor sunt necesare dou operafii: perforarea si decuparea. Prin perforare se separ partea centrala de material, ‘dupa un contur inchis, care constituie degeu, Utilajul folosit poate fila care preluerarea se realizeazi in doud tape: in prima se executd perforarea, iar in a doua decuparea, objinindu-se la fiecare a Pew Depew ccursi o saiba gata terminata; ° © = slang cu actiune simultana (fig.2.13.b}, | dees Ja care ambele operafi (perforare, decupare) se executi intr-o singur& etapa si la fiecare — slanja cu actiune succesiva (fig. 2.13.2.), Fig. 213, Scheme tehnologice de fabricare a saibelor ‘a—acfiune succesivg; b ~ acfiune simultand LUCRAPLIN ECHIPAL Exercifiul nr. 1 ~ Identificati din figura urmatoare SDV-urile gi utilajele folosite la debitare si decupare si notafi-le in tabelul urmator. Exereifiul nr. 2 Nl aa” Selectafi din lista dat’ semifabricatele care se pot debita eu | (4 | Semifabricat] Dimensiuni | ferdstriu] manual si notai-le in tabelul alaturat. Lista: tablé cu grosime de 1 mm, bari cu secfiune dreptunghi (20 x 40 mm), sarma (@ 2), bard cu secfiunea rotunda (@ 20), | 2: platbanda (1,5 x 30 mm), feava (@ 45), Exercifiul nr. 3 Elaborafi un scurt text cu tema ,Usilitatea operatiei de debitare™ pe care s8-l prezentati in faja | PAcinjlor, flednd corelajii cu uncle aspecte ale acestei operafii intalnité tn viata de zi cu zi, dar gi in © domeniul mecanic. Comparati operatiile de debitare si decupare.Exercifiul nr. 4 Completati frazele urmatoare cu denumirea semifabricatului sau SDV-ului necesar operatic. 'a. Pentru a nu se ovaliza .. -. CU perefi subfiri se prind intre seanduri b. $i sen $¢ taie cu clestele. ““c. Prin decupare, partea rimasi din semifabricat reprezints ‘complet este piesa bun. . iar partea care se separa LUCRATL INDIVIDUAL! Pentru fiecare exercifiu se vor realiza urmatoarcle sare ~ sclecteaza semifabricatul; ~ identifica SDV-urile gi utilajele necesare; ~ executd operafia. 1cnie! Ce operajii sunt anterioare debitirii? Executd-le! realizeaz controlul piesei objinute, folosind verificatoarele adeevate; examineaza suprafejele ~ respect MTSM specifice operafiei de debitare. : 1, Sa se execute, 0 tiietura la distanja de 50 mm fai de unul dintre capetele unei bare de ofel cu 2" @ 10 sil = 120 mm. 2. Gandeste si exeeuta! ‘Dupa ce tietura intr-o bar rotund’ cu @ 10 a fost executatt pe o adincime de 3 mm, ferastraul deviaza lateral. Cum procedezi in continuare? 3. Din tabla cu grosimea de 0,4 mm sa se debiteze piese cu formele si dimensiunile celor din figura urmiitoare, rezultnd cat mai putine pierderi de material. cs 4. Si se execute tdierea a 4 semifabricate cu lungimea de 100 mm dintr-o bard de ofel de secjiune ¢ dreptunghiularé cu dimensiunile de 40, respectiv 3 mm, ,, 5. Sse scurteze cu 40 mm o platbanda de ofel cu lajimea de 40 mm si grosimea de 2 mm. 6. Sa se taie o sdrma cu lungimea de 10 cm gi diametrul de 3 mm in 4 pari egale. 2.1.6. indoirea semifabricatelor -Andoirea este operatia tehnologicd de prelucrare prin deformare plasticd a unui semifabricat in vedcrea obfinerii unei piese fara indepiirtare de material. ~“Scule, dispozitive si utilaje folosite Nicovalele se folosese pentru sprijinirea tablelor si benzilor.Menghina sc utilizeazi la fixarea semifabricatelor care se supun indoirii. Dornul are forma unei tije cilindrice folosité la indoirea sarmelor sub forma de arcuri. Dispozitivele de indoit sunt prevazute cu suporti pentru indoirea barelor (fig. 2.14.a.), cu sablon (pentru indoirea profilelor), cu role (pentru indoirea fevilor ~ fig. 2.14.b.). Ciocanele folosite pot fi din lemn sau metalice. La indoirea tabclor subjiri se utilizeaza ciocanul din Jemn sau din metale moi, iar pentru indcirea tablelor groase se folosesc ciocane din ofel. Fig. 2.14, Dispovitive de indoit le de indoit cele mai utilizate sunt = masinile pentru curbat sau indoit rotund, numite valjuri, care realizeaz indoirea tablelor in forma cilindrica sau conica; ~ masinile de indoit in unghi, numite abkant, care produc indoirea tablelor la unghiuri diferit ~ masinile pentru curbat profile, cu trei role care executi indoirea profilelor sub forma de incl. £ Tehnologia operatici de indoire Tablele si benzile se indoaic. prin lovire cu ciocanul, semifabric profilate, mese metalice sau find fixate in menghin’ Indoirea pe nicovala se executd dupa ce scmifabricatul a fost trasat: se asaz4 pe muchia nicovalei, cu partea trasata in sus, astfel incdt acesta sti se poatd vedea tot timpul si se aplicd lovituri de ciocan, In eazul indoiri tablei in unghi de 90°, se executd mai intai indoirea marginii tablei la 40-50” prin lovituri Uusoare si dupa accea se di forma definitiva, la 90°, prin lovituri uniforme aplicate de-a lungul muchiei Tevile cu diametrul mai mic de 20 mm se indoaie la raze de curburd mai mari de 50 mm, lésindu-l goale in interior. Pentru a preintampina turtirea jevilor cu diametru mai mare de 20 mm, se foloscste uni’ material_de umpluturi (nisip) sau se introduce in feavi un dorm sau un arc spiral corespunzitor diametrului interior al acesteia. é Sarmele gi barele confectionate din ofel cu clasticitate bund sunt indoite pentru a se executa arcuri | chiar in atelierul de licatuserie. Cele mai des utilizate sunt arcurile elicoidale; cele cu diametru mic’s¢ confecjioneaza cu ajutorul unui dorn cilindric. Se strange dornul in menghina intre dou’ placi de lemn, plumb sau cupru gi sustindnd sarma cu o mana se roteste cu cealalté manivela dornului, Controlul operafiei de indoire se executd cu sablonul, echerul sau cu gublerul, verificdndu-se dact razele si unghiurile de indoire corespund cu cele din figa tehnologica de executie a pies. tele find sprijinite pe nicovale, sine__Masuri de tehnica securitafii muncii + Dispozitivele de sprijinire sau de fixare a semifabricatelor trebuie s& fie bine fixate, + Ciocanele vor avea cozi din lemn fir noduri sau cripaturi, + Fixatea cozii in ciocan sii fie fut cu pene metalice. «+ Este interzis lucrul cu ciocane si nicovale care au fisur, stirbituri, sparturi, deformari. + La indoirea cu masina se va lucra cu atentie pentru a se evita pericolul prinderii degetelor in timpul lucrului, APLICAM CELE INVATAT! LUCRAM IMPREUNA! 1. Sa se determine lungimea semifabricatului necesar pentru ' "Ty 4] executia coljarului din figura aldturata cunoscdndu-se: a = 50 mm; 1 | b=40 mm; r= 10 mm; t=5 mm, ‘ * Rezolvare: 4 |e 1 1, =a-(r+t) =50-(10+5)=35 mm : os oe 1, =b=(r+1)=40-(10+5)=25 mm 2 i 1Iungimea arcului de cere al axei neutre ee ana . F 7 4 2} Wwe) a 2. S& se execute fisa tehnologica pentru piesa din figura urmatoare a, pornind de la semifabricatul din figura b. a 4 :» Rezolvare: ~ semifabricatul este o bar rotund cu diametrul de 5 mm; ! —materialul OL 42 este ofel laminat cu rezistenja minima la rupere 420 N/mm’, Calculul lungimii semifabricatului debitat: 1, = 60~(5 +5) = 50 mm 1 =40-(5+5)=30 mm \! ia | 0142-28(5-3) 13 <11775mm 2043)"2"2 L=50+30+ 11,775 = 91,775 mm. Operatiile tehnologice, SDV-urile si utilajele folosite inscrise in figa tehnologict sunt date in tabelul urmator; Ne. operate] ‘Operafii tehnologice SDV-unk Utilaje T Tndreptare Ticovall, ciocan Conirolul operatiet de indreptare Tigh TTrasare la distanja L Tigia, rulet, ac de trasat Debitare ferdstriu, menghing Terasirau circular Controlul operafiei de debitare rigid, ruleti Tndoire menghina, ciocan magina de indoit ‘Verificarea operajiei de indoire | echer, raportor LUCRATI IN ECHIPA! 1, [dentificati din lista de mai jos SDV-urile si utilajele folosite Ja indoire si notati-le in tabelul urmator. Lista: ciocan de lemn, perie de sérm&, nicovala, punctator, subler, menghind, ciocan de metal, dispozitiv de indoire, stant’, abkant. SDV $i utilaje folosite - 2. fn figura urmatoare se.dau scmifabricate (notate 1) si piese finite obtinute din ele (notate 2); recunoaste{i operatia de lacatuserie care a fost exccutata $i notafi-o in tabelul urmitor. Denumirea operafiei executate3. Se di semifabricatul din figura urmitoare a. Sa se identifice tehnologia de obfinere a piesei din figura urmatoare b precizéndu-se operafiile tehnologice si SDV-urile folosite. Cum se numeste documentafia in care se inscriu elementele precizate? Ce semnificatic are simbolul: OL 37 (200x100x4)? Nr. Operatia SDV-uri fea rt. tehnologie’ 4 al [aca eens | gy > a LUCRATI INDIVIDUAL 1, Identificati din trusa lacdtusului SDV-urile folosite la executarea operatiei de indoire: 2, Executafi operatia de indoire a fiecarui tip de semifabricat (tabla, bard, platbanda, sara), folosind SDV-urite corespunzatoare si respectind MTSM specifice. *. 3. Sa se determine lungimea unei sarme cu diametrul de 1,5 mm necesard pentru executarea unui arc elicoidal cilindric cu 8 spire si diametrul interior de 10 mm. 21. Polizarea este opcrafia de prelucrare exeeutat& cu scopul imbundtatiri calitayii suprafetelor (cresterea gradului de netezime), prin indepartarea unui strat de material, fird a se urméri objincrea unor dimen- ‘siuni precise. eisai Scule $i utilaje folosite Soulele folosite la polizare se numesc pietre de polizor si se monteazi la masinile numite polizoare. Pietrele de polizor sunt formate din granule coljuroase dure, care au proprictatea de a smulge aschii fine din materialul pe care A - il prelucreaza. La alegerca unci pietre se fine seama de caracteristicile acesteia: » oe = forma gi dimensiunile pietrei (fig. 2.15.) depind de forma si dimensiunile piesei de polizat; — natura materialului abraziv din care este ea executati; ~ duritatea pietreis ~ granulatia pietrei Fig. 2.15, Pietre de polizor(fig. 2.16.) si mobile, care sunt portabile (fig. 2.16.b.) sau suspendate (pendulare). ” Cele mai utilizate sunt polizoarele fixe si cele mobile portabile actionate electric, numite polizoare unghiulare, Fig. 2.16. Polizoars fixe 3i mobile Polizoarele cu batiu propriu au dous pietre si se folosesc pentru prelucrarea picsclor care pot fi manipulate manual gi sprijinite pe suporturile aflate in dreptul pictrelor; pentru protectia ochilor lucritorului, la fiecare piatra abraziva sunt montate ecrane transparente. Pentru prevenirea accidentelor, determinate de spargerea piectrei, polizoarele sunt previzute cu o carcast, care protejeazd partca , prelucritoare a pietrei rk + Tehnologia operafiei de polizare | ——Sremtirde polizare se aplic’, cet-mai des, in dous-scopuri> pemru degroyare-yr pentru-ascutireu sculclor. in cazul polizoarelor fixe, operatia de polizare se desfisoara astfel: se pomeste motorul electric al ‘masini, se apued piesa cu mainile sau cu un dispozitiv de prindere si se apropic de partea ingusti a discului abraziv (in cazul degrosarii) sau de partea frontala a discului (la ascufirea sub anumite unghiuri). Directia agezare a piesci va fi aceeagi cu senstl migcarii de rotafie a pictrei de polizor. Apasarca piesci pe piatra de polizor va fi progresiva. Polizoarele portabile sunt acfionate electric gi se deplaseaz’ pe suprafaja de prolucrat. Masuri de tehnica securitayii muncii + Echipamentul de protectie este completat cu palmare si ochelari de protect, in cazul in care polizorul nu este previzut cu ecrane de protectie. i + Indepartarca oxizilor (ruginei) si a murdarici de pe suprafaja pieselor se face numai cu peria sau cu) mitura gi nu cu mana. < + Inainte de montare, pictrele de polizor vor fi verificate, pentru a se depista eventualele fisuri care ar |, putea duce la spargerea pictrei in timpul polizarii si la accidentarea lucratorului + Polizoarele vor avea carcasé de protectie a pietrekor $a se execute polizarea unor piese turnate sau forjate care prezinta bavuri (surplus de material metalic) gi impuritsyi Exercifiul nr. 2 Si se exccute polizarea (ascufirea) unor scule de icttuserie, existente in trusa proprie: dalji, burghie, punetator ete. 2.1.8. Pilirea materialelor metalice Pilirea este operatia tehnologica de indepartare a unui strat de material in scopul objinerii formei si dimensiunilor inscrise in desenul de executie al piesci; se asigurd astfel calitatea suprafefelor exterioare ; si interioare ale piesei i Scule si utilaje folosite Pentru pilire se folosesc pilele si masinile de pilit. Pilele sunt scule utilizate la indepartarea prin razuire sub formi de aschii, a unui strat de material numit adaos de prelucrare. Pilele folosite la pilirea manual&i au diferite forme (lata, patrata, triunghiulard, cufit, rotunda, semirotund’, rombicé, ovala ~ fig. 2.17.) si dimensiuni. Suprafefele de lucru ale pilelor sunt prevazute cu dinti, care sunt dispusi astfel: ~-——+——atr-um singur rand de tiietuzi, inclinate sub un anumit unghi, sub forma de are de cere sau zig-zag, numite pile cu danturd simpla —in dowd randuri de tdieturi incrucigate sub diferite unghiuri, numite pile cu dantura dubla. indepartarea celei mai mari parti a adaosului de prelucrare se executd cu pile cu dingi rari dispusi in dou’ rénduri, numite pile aspre si bastarde. = Utsimet-strat cu grosimea de 0,1 — 0,2 mm se indeparteaz& cu pile cu tdietura simpla, cu pasul mic (pile fine si semifine), operatic numiti pilire de finisare. Pentru pilirea materialelor metalice moi (cupru, plumb, alamé, aluminiu etc.), a lemnului, plutei, materialelor plastice ete. gi pentru pilirea de degrogare, se aleg pile cu dantura simpl& cu pasul mai mare (dinfi mai rari). Pentru pilirea aliajelor cu duritate mai mare (fonte, ofeluri, bronzuri) si la pilirea de finisare se aleg pile cu dantura dubla, cu pasul mai mic. Pilele pentru pilirea mecanica se clasifict in functie de migcarca imprimati de masind acestei scule, Fig. 2.17 Pile eu diferite forme geometrice% tet oe — pile pentru masini cu migcare rectilinie alternativd, care au sectiune dreptunghiulard, pitrats etc.; ~ pile pentru masini cu migcare de rotatie, care sunt de forma: pile-disc, pile-inel, pile-frez’ se folosese pentru prelucrarea suprafefelor profilate. Fiecare dintre masinile precizate pot fi portabile sau fix Tehnologia pi Se fixeazi semifabricatul in menghina, cu suprafata care se prelucreazi deasupra nivelului falcilor cu 5-10 mm. Pozitia lueratorului in timpul executdrii operatiei de pilire este urmitoarea: un picior aproape de bancul de Iueruy, iar celalalt se duce inapoi, astfel incat intre tlpile picioarelor s& se formeze un unghi de 35-40" (fig. 2.18.) Pila se prinde cu o mana de mancr iar cu cealalta ar re Ps, RAL A i mana se apasit pe virful ei, miscdndu-se lin inainte si rly Ay = AS Beeler ree UMTATATAT escalate venta) esa Psa atresia ce eT a pilire de degrogare exeoutatl in cruce, utilizdnd pile piri (a); inclinareacorpuli herStorulus late, astfel: se incepe pilirea suprafefei de la un col, cu {in timpal pilc () ; pila inclinaté la 30-40°, pand se ajunge la colful opus (Ag. 2.19.8.); se continua pitirea cu pila Perpendiculard pe filcile menghinei, lucrdnd progresiv de la un capat la celilalt al piesci (fig. 2.19b.); se Incepe de la acest capat cu pila inclinata tot la 30-40” (fig, 2.19.c.), objinandu-se rizuri incrucisate ‘care asigura indeparterca unui strat de material de grosime uniform’. Fig. 2.19. Pilirea suprafejetor plane ae Suprafefele interioare unghiulare se prelucreazi folosind pile cu diferite forme (patrati, cufit, 2) Tombic8). Pilirea suprafetelor exterioare cu anumite unghiuri se realizeazai cu pile triunghiulare. iSuprafefele concave (fig.2.20.a.) se pilese cu ajutorul pilelor rotunde, semirotunde sau ovale. Pilirea Suprafefelor convexe (fig.2.20.b.) se executd in cruce, cu pile late. Pentru a aduce un semifabricat de forma patratd la 0 forma cilindriea, se aduce la o forma poligonala din ce in ce mai apropiatd de cea rotunda si, in final, se inlaturd muchiile objinandu-se forma de cilindru. Pilirea de finisare se executd atunci cand se cere un grad mai mare de netezire, Fig. 2.20. Pilirea suprafetelor concave si convexe , Controlul operatiei de pilire Contolu! suprafejctor care se preluereaza se face periodic, pe parcursul executirii operatici: — controlul suprafetelor plane se face cu rigla, dup metoda fantei de lumind: daca fanta de lumina este~ueiformi-inceamna. cA pilitea s-acxccutat corcet, dar grosolan si au rémas rizuri pe suprafata prelueratt; dacd fanta de lumina este neuniforma inseamna c& pilirca nu s-a executat corect; — paralelismul suprafefelor se controleaz4 cu ajutorul compasului de exterior astfel: se potriveste deschiderea bratclor compasului astfel ineat varfurile sale, perpendiculare pe suprafejele laterale sf le atingd; cu aceasta deschidere se deplaseazd compasul in Iungul suprafefelor: compasul alunecd uyor de-a lungul suprafejelor ednd acestea sunt paralcle; daca exista o deviere a deschiderii brajclor sau se inclind compasul atunei suprafefele prelucrate nu sunt paralele. La finalul operatici se verificd precizia dimensionala si de forma a suprafetclor prelucrate si-se conipati.cu prescriptiile din desenul de execuic: ~ dimensiunile liniare se masoara cu gublerul sau micrometrul si se verifict! dact se ineadreaza in cdmpul de toleranié (Intre dimensiunea minima si dimensiunea maxim8) prescris; — verificarea unghiului drept (perpendicularitarca suprafetelor) se face cu echerul, care se agaza cu brajul mai lung pe suprafafa cu lungimea mai mate si se priveste inspre lumina; dacd pilirea este corectt braful scurt al echerului se va sprijini cu toati lungimea pe suprafaja alturat’, perpendiculard; —unghiurile de diferite mirimi (altele decat cele drepte) se masoara cu ajutorul raportorului mecani¢ (fig. 2.21.2.) si se compara cu cele din desenul de exccutic);diferit de muchii; ~abaterile de la pozitia orizontala sau verticala sc verificd cu nivela cu buld de aer (fig. 2.21.c. ‘ir — suprafefele prelucrate concave sau convexe se verificd cu ajutorul calibrelor radiale (fig. 2.21.4.) evidentiindu-se abaterea de la forma rotunda; abaterile de la circularitate si cilindricitate se verific& cu > ajutorul mijloacelor de masurare electronice (fig. 2.21.¢.). as 7 j | | | | | 2 > ¢ ‘ Fig. 221. Mijloace pentru verificarea preciziei dimensionale si de forma : Misuri de tehnica securitifii muncti * Se vor folosi numai pile bine fixate in manere si cu manerele fra crapaturi, + Manevrarea pilelor se va face astfel incat si se evite rinirea mAinilor cu muchiile ascutite ale acestora, + Pe bancul de lucru APLICAM CELE JNVATAT! LUCRATEEIN FCHIPA! Exercigiul nr. 1 in sertarc, pilele vor fi asezate una lnga alta si ferite de umezeald, Identificafi in imaginile din figura de mai jos SDV-urile gi utilajele folosite la pilire si notati-le in tabelul alaturat, UtilajeExereifiul nr. 2 , Recunoastefi operafiile de ldcatuserie aplicate semifabricatelor de pe linia 1 din figura urm&toare, pentra a objine piesele de pe linia 2 si notafi-le in tabelul alaturat, ca in exemplul dat. Fig. | Operatia de lacatuseric He (a (ee face : Exercifiul nr.3 In coloana A sunt precizate tipuri de suprafefe, care se prelucreaz&, iar in coloana B tipuri de pile folosite. Asociati suprafefelor din coloana A tipul/tipurile de pile din coloana B folosite in tehnologia pilire respectiva, A B a. pile rotunde b. pile late c. pile fine . suprafay concavi . suprafafa plana interioara |. suprafafa unghiulard exterioard |. suprafafd unghislard interioaes— . suprafaya finisats . suprafaps convex’ I an Sn £ pile semirotunde g. pile triunghiulare Exereifiul nr. 4 Precizati: ~ cnd sc executd pilirea de degrosare si ce scule se folosesc; ~ —~in ce.constd pilirea de finisare si cu ce scule se executd. Exercifiul nr. 5 Completati frazele urmatoare pentru a deveni corecte stiinfific: a, Stratul de material indepatat prin pilire este b, Rectilinitatea suprafefelor dup& pilire se verific& cu ajutorul .. iar unghiurile drepte cuGaurirea este operafia tehnologica de prelucrare cxccutatd cu scopul de a se obfine giuri de difetite |. dimensiuni intr-un material compact (plin). &:: Scule, dispozitive gi utilaje folosite Pentru realizarea gaurilor se folosesc sculele numite burghie. Ele sunt de mai multe tipuri: elicoidale ~ col mai des utilizate (fig. 2.22.2.) late, armate cu placufe din materiale dure (fig. 2.22.b.). Constructiv, burghiul elicoidal este format dintr-o parte : cilindricd numita parte util’, pe care sunt executate doua canale clicoidale care servese la evacuarea aschiilor metal termina la capat cu partea agchietoare sub forma unui Unghiul la varf se alege in funcfie de duritatea materialului care se prelucreazi: 80-90” pentru materiale moi, 116-118" pentru prelucrarea ofelului, 130-140° pentru gaurirea materialelor foarte dure. Coada burghiului serveste 1a fixarea lui in dispozitivul portscula; poate fi cilindricd sau conicd, Burghiele late se utilizeaz8, de obicei, la gBurirca tablelor subjiri suprapuse. Burghicle armate cu placuje din materiale dure se folosese : ) pentru marirea productivitajii operatic’ de gaurire si cresterca : durabilitatii sculei Dispozitivele utilizate la giurire sunt de trei tipuri (fig. 2.23): ~ dispozitive pentru prinderea sculei sunt mandrincle port- bburghiu cu trei fii (fig. 2.23.a.) gi bucge de reductic (fig. 2.23.b); i ~ dispozitive pentru ghidarea sculei au rolul de a conduce scula in timpul_gduririi, asiourind 0 t Pozitie mai precisa a giurii fafa de clementcle geometrice ale piesci (axa de simetrie, diametru extcrior, diametru interior ete), vitezi mai mare de prelucrare si deci productivitate ridicata; ~ dispozitive pentru fixarea piesei au rolul de a impiedica deplasarca piesci in timpul prelueririi sub actiunea miscdrii de rotajic a burghiului; antrenarca nedoriti a piesei determin’ ruperea burghiului, — ovalizarea gaurii sau accidentarea lucritorului. Dispozitivele folosite pentru fixare sunt: menghine, prisme, dispozitive cu placi de strangere etc. (fig. 2.23.¢.). Fig. 2.22. Tipuri de burghieJionare manual si cu acfionare mecanica, ‘Maginile de gaurit sunt de doua tipuri: cu ac fixd iar burghiul executd in acelasi timp dou miseari: La masinile de gaurit, piesa de prelucrat este de rotatie si de avans (Inaintare). Masinile de géurlt cu actionare manual * cu diametrul pana la 8 mm, Exist urmatoarel ‘masina de ghurit de piept. «, Coarba se foldseste la executarea gurilor de mica precizic, moi (fig. 2.24.4). Boraciul este utilizat 1a executarea giurilor in piese greu transportabile, 14 sunt portabile si se utilizeaz4 pentru executarea gdurilor Jc tipuri: coarba, masina de glurit cu clichet (boraciul), de diametre mici in piesc din materiale L , steer en Fig 2.28 Mayini de glurt eu acfionare manvala Masina de ghurit de plept are posibilitatea de a functiona cu una sau dowd turai (Fg: 2 24). Masinile de géurit cu acfionare mecanica pot fi portable si fixe. Dintre masinile portable cele mai uilizate sunt cele cu acfionareelectrck (fig. 2.25.2.; cu ele se Pot executa gfuri cu diametre de 2-25 mm. Masinile de gurit fixe sunt de dou tipuri: verticale si radiale; cele verticale pot fi de bane sau cu coloana,executarea glurilor cu diametre pand la 6 mm in piesele mici; miscarca de avans a burghiului este executats manual. Magina se fixeaz8, de obicei, pe masa de lucru. Masina de giurit verticalé cu coloana (fig. 2.25.¢.) se utilizeaz& pentru executarea gaurilor cu diametre pana la 40 mm. Migcarea de avans a burghiului se poate realiza manual sau mecanic. Pe masa masinii se pot prelucra piese eu inaljimea pind la 650 mm. Masina de giurit radiala (fig. 2.25.4.) este caracterizata prin faptul c& braful orizontal se poate roti in jurul unei coloane permifand executarea mai multor giuri pe aceeasi suprafata. Fig. 2.25, Masini de gaurit cu acjionare mecanica Tehnologia gauriril Exccutarea operafici de gaurire necesita realizarca unor operafii pregatitoare care constaw in: ~ asezarea i fixarea piesei pe masina (dupa ce aceasta a fost trasatd si punctatd) folosind dispozitivele de fixares ~ prindeiea si fixarea burghiului in dispozitival de prindere, cre este bucy8 de reducje (pentru burghie cu coada conic’) sau mandrind (pentru burghie cu coada cilindrica); cnd burghiul se fixeaza in mandrind, in prealabil, trebuie s& se slabeasca falcile acestcia ca burghiul si poatd patrunde pand in fundul mandrin: ~ alegerea regimului optim de aychiere,adicastabilirea addncimii de agchiere, a avansului (vitezei de inaintare) gi a vitezei de agchiere; ~alegerca lichidului de racire se face in funcjie de materialul care urmeazat si fie prelucrat. Masina de gaurit vertical de banc (fig, 2.25.b.) se foloseste in atelierele de prelucriri mecanice, laDintre masinile de géurit portabile, masina electricd (fig. 2.26.) este cel ‘mai des folosit’ deoarece are 0 productivitate mai mare gi necesita un efort fizic mai mic al lucr&torului, Pentru realizarea operatiei de giurire se prinde cu o mana mancrul | al masini, iar cu cealalta mana se prinde carcasa 3 a masinii, pe portiunea dinspre varf, dar nu prea aproape de capat pentru ca mana si nu ating’ organcle in migcare gi sa nu se produc accidente. Dup ce burghiul 5, fixat in ‘mandrina 4, s-a potrivit in centrul punctat al locului Vis de gaurit, se apast pe tragaciul 2 al maginii cu degetul arititor al méinii care fine masina; pe aa misuri ce burghiul patrunde in pies’, mayina se apasa treptat, pand la executarea completa @ gaut Fig, 226, Mayina electricd de ghurit portabila Controlul operafiel de gaurire 2 {Le controtul uni gluri se urmlreste: respectarce dimensiunilor (cotelor) indicate pe desen pentru (25) ciametru ghuri si pentra poztia pe care trebuie 8.0 aiba aceasta fafa de anumite suprafefe (margini) ale | picsei, precum gi calitatea suprafefei realizate. Mijloacele de masurare utilizate sunt gublerul si micrometrul de interior | Cwaceste mijloace se verified precizia dimensiunilor liniare (ale giurilor) si daca aceste dimensiuni | EE os tucadeog7’ intre valorile limita inscrise pe desenul de execujic. Circularitarea, cilindricitatea precum + si abaterile lor se verifie& eu ajutorul mijloacelor electronice (comparatoare) Masuri de tehnica securitajii muncit Inainte de inceperea operafiei de gaurire trebuic luate mai multe misuri | Hhaincte de protectie (satopeta) trebuie incheiate, iar parul strans sau acoperit pentru a nu fi apucate (=| de partile in migcare ale masini + Atat piesele de prelucrat, cat si sculele vor fi bine fixate in dispozitive si numai in timp ce masina este,aprith,. . 4 + Nu este permis indepartarea aschiilor in timpul executarii operafict de gdurire; acestea se 2 “| indeparteaz8 cu ajutorul unor carlige, perii sau prin suflare cu jet de aer numai dupa ee masina a fost (ase oprita. « Agchiile fierbinji ale metalelor fragile pot cauza arsuri lucratorului si de aceca se recomanda in aceste cazuti, pentru protejarea ochilor este necesara © folosirea unor paravane sau plase de protec} purtarea ochelarilor de protectie «= Scoaterca burghiului din dispozitivul de prindere se va face dup’ oprirea masinii, eu ajutorul unei pene sau unci chei speciale.Exercifiul nr. 3 Executafi gduri nepatrunse, asemindtoare celor din figura urmftoare. Verificali precizia dimensional& _ side forma a gaurilor executate. ou a) pls keV Filetarea este operatia tchnologica de prelucrare prin aschiere executata cu scopul de a objine, pe 4 suprafafa interioard sau exterioar& a unei piese, un ansamblu de spire numit filet “| Piesele filetate la exterior se numese suruburt (fig. 2.27.) iar cele cu giuri filetate poartd numele de ' piulife (fig. 2.28.) Filetul se poate realiza pe suprafefe cilindrice sau conice. Fig. 2.27. Piese cu filet exterior Fig. 2.28, Piese cu filet interior Scule, dispozitive si utilaje folosite = @ @O@® @ | Principatcte scule utiizate pentru filetare sunt =) | tarozi si filierele. = @O@O® Filetele interioare se obfin ou ajutorul tarozilor 2 b (fig 229), iar pentru filetele exterioare se Fig. 2.29 Tarozi gi iliere folosese filierele (fig. 2.29.b.).jn scturi de cate trei bucafi: tarod de degrosare, de semifinisare si de finisare. Identificarea lor se face prin linii (1, 2 sau 3) marcate pe coada tarodului Tarozii de masind au lungimea pArfii active mai mare decat a tarozilor de mana, Pentru executatea filetirii, tarozii se fixeaz pe rand, in dispozitivul numit porttarod. Pentru filetarea exterioara se folosese filiere rotunde, patrate sau hexagonale, care se fixcazi in = dispozitivul numit méner portfilier’ (fig. 2.30.); se mai pot utiliza si bacurile de filetat montate in ” dispozitivele numite clupe (fig. 2.31.). Pentru filetarea mecanic& se folosesc tarozi fixaji la masini de giurit sau masini de filetat; pentru filetarea exterioard se folosese portfilierele care se prind la strung, Se eee Fig. 2.30, Miner portfilier’ Fig. 231. Clupe Tehnologia operafiei de filetare Filetare interioard Pentru gitile dir-piese-ware-urmeazi # se-fiteteresie-indisat-sd se teycascli muchia acestora, Gaura > care trebuie filetati va avea diametrul egal cu 0,8 din diametrul filctului; dacd gaura este prea mic& tarodul se poate infepeni si rupe, iar dac& este prea mare se objine un filet ineomplet. ‘i Pentru filetarea gaurilor nepatrunse cste necesar ca lungimea giurii si fie mai mare decét lungimea » porfiunii care trebuie filetatt, astfel incdt partea de taiere a tarodului si poatt depasi lungimea filetata. La filetarea giurilor patrunse se recomanda ca tarodul s& treac cu partea utild prin toata gaura. inainte de a incepe filctarca se unge tarodul cu lubrifiant (corespunzitor materialului ce se va prelucra). Axa tarodului trebuie s4 coincida cu axa gdurii, verificare fcuté cu echerul sau vizual. Dac& pozitia Inf este inclinat& se objine un filet inclinat sau se rupe tarodul. Dup® introducerea tarodului in gaurd, se roteste porttarodul apasindu-l usor, avand grija ca dupa ficcare rotafie si se execute un sfert sau o jumtate de rotafic in sens contrar, in scopul ruperii aschiilor. Daca tarodul incepe si se roteasca greu, se desurubeazi din gaurd si se stabileste cauza care impicdic& rotirea lui (tarodul este tocit, gaura este infundata cu agchii sau are diametrul prea mic etc.), Introducerea in gaurd a unui dop din material cu plasticitate marc (plastilind, chit etc.), inainte de filetare, protejeaz tarozii contra ruperii, mareste precizia filetului, creste productivitatea operatiei de filetareFiletarea exterloars Tija care trebuie filetata se execut& prin rotunjire sau prin pilire, pentru ca supraJaja s& fie ct mai neteda. Diametrul tijei trebuie s& fie cu 0,3 - 0,5 mm mai mic decat diametrul exterior al filetului care se va obfine. Daci diametrul tijei este prea mic, filetul va fi incomplet, iar daca este prea mare, filiera nu se ingurubeazi pe tija si se va bloca. “| Pentru executia operafici de filetare se fixeaza tija in menghin’, se teseste la capat si se unge cu | lubrifiant. Se monteaza filicra in portfilierd, se introduce pe capiitul tijei gi se apasd astfel incét dinjii st \ intre in metal pe 0 adaneime de 0,2 - 0,5 mm. Se roteste portfiliera spre dreapta cu una sau dous rotatii | apoi cu 0 jumiitate de rotafie spre stinga si operatia se repeta pana la capatul parfii ce se fileteaza. Se | risuceste filiera de-a lungul filetului pnd ta pozitia inijiald, se strdnge surubul de apasare gi se repetd Controlul operatic’ x Prin control se urmareste calitatea suprafe{clor prelucrate si respectarca dimensiunilor elementelor 1 ©) geometrice ale filetului (diametrul mediu, pasul si unghiu! flancurilor). | Controtul se poate realiza eu ajutoral calibrelor tampon (Hig 2.32.8.) pentru fileteintrioare gi eu + calibrele inel (fig. 2.32.b.) pentru filete exterioare. Pasul filetului se poate controla cu ajutorul sablonului pentru filete (fig. 2.32.c.). Pentru o precizic ridicat’ a misurarii se poate folosi microscopul de atelier. a b ce Fig. 2.32. Mijloace pentru controlulfiletelor25 Masurl de tehnica secur! + Sculcle pentru filetare vor fi bine fixate in dispozitive. a + Indepartarea agchiilor se va face cu peria, nu cu mana liberd. + La utilizarea masinilor se vor respecta normele prevazute si la opcratia de gaurire. APLICAM CELE IN LUCRATLIN ECHIPAY we Exercifiul nr. 1 Completati frazele urmitoare astfel ineat enunjul sa devina coreet stiinsific. 1, Piesa reprezentata in fig. A. este seseony CATE ALE exterior obfinut cu ajutorul sculei numita filiera. 2. Simbolul M8 se citeste filet metric ..... eu diametrul de 3. fn fig. B este reprezentati o piesa cu .... ‘infundat’, care are filet 4, Pentru executarca filetarii interioare se folosesc sculele numite 5. M 12x1,5 din fig. B. reprezint4 filet metric fin cW 0. de 12 mm gi pasul de no. MM: Lungimea giurii este de... ara filetului de... mm. .. mm; lungimea utild este 2... Exercifiul nr. 2 Identificati din lista data sculele, dispozitivele si utilajele folosite la filetare si notafi-le in tabelul urmator. |2.2, ASAMBLARI NEDEMONTABILE, Asamblarea nedemontabila este imbinarea a doud sau mui nilte picse inire care Se asigurd o legdturd nemijlocita, ce nu poate fi desficutt deedt prin distrugerea asamblirii (clementului de asamblare sau pieselor asamblate) Asamblatile nedemontabile pot fi ~ prin deformafii, de exemplu, nituirea; ~ prin solidificare de material, cum ar fi: sudarea gi | 2.2.1. Asamblarea prin lipire Asamblarea prin lipire este un procedeu de asamblare nedemontabil simplu, care se poate realiza si la temperatura mediului ambiant. Domeniile de utilizare sunt foarte variate, asamblarea find cu precddere intdlnita in industria electrotehnica (aparate electrice, elemente ale circuitelor electrice), mecanica find etc. Asamblarca prin lipire se realizeaz pe baz de efect termic. Caracteristicile acestei asambliri sunt: ~ se realizeaza totdeauna cu un material de adaos; ~ compozifia materialului de adaos diferi de cea a materialului pieselor care se lipesc; ~ incdlzirea se face la temperatura de topire a matcrialului de adaos, care este totdeauna mai mici 1) decdit temperatura de topire a pieselor; i ~ materialele de adaos pot fi metalice, numite si aliaje de lipit, cu temperatura de topire ce poate } © varia intre 350°-800°C sau materiale nemetalice, numite adezivi, care adera direct pe suprafejele ce r urmeaza a fi lipite. |< In functioudetemperatura de topizesaliajuluinde lipit, se deosebese doua preeedee de lipire: | | + lipire moale ~ caracterizata prin temperatura de topire a aliajului de lipit, sub 450°C; se aplica atunci | nd nu este necesari o rezistenfi foarte mare a asamblarii. Lipiturile moi se folosesc in tinichigeric la lipirea tablelor din zine, alams, ofel cositorit si in clectrotchnicd. Ca materiale pentru lipiturile moi se folosese aliaje pe baza de staniu-plumb (exemplu: Lp35 — aliaj de lipit cu 35% staniu si restul plumb); + lipire tare sau brazare — se exccutd cu aliaje de lipit cu temperatura de topire pan’ la 800°C si se © caracterizeaza printr-o rezisten{& mare a asamblarii , _ Aliajele de lipit folosite la lipirea tare sunt foarte diferite in ceea ce priveste compozitia; alegerea se = | face in functic de natura materialului de baza, astfe: — péhtri’Sluminiu se folosesc aliaje Al-Zn; Al-Si; ~ pentru cupru se folosese aliaje Cu-P; Ag-Cu-Zn; ~ pentru aliaje feroase se folosese aliaje Cu-Zn; Ag-Cu-Zn; = pentru fonta se foloseste aliajul Cu-Ni (monel).. Pentru realizarea unor asamblari de calitate, anterior lipirii, suprafefele trebuie curtfate de oxizi si grasimi. In acest scop se folosese substanje denumite fluxuri. Cele mai utilizate fluxuri sunt: colofoniu, clorura de zine dizolvata in apa, acid dizolvat in apa etc. elScule, dispozitive si utilaje folosite Din punct de vedere al sculelor si mijloacelor cu care se executd lipirea, aceasta se poate realiza: cu ciocane de lipit cu inclzire intermitenta la flacdra (fig. 234.2); — cu clocane de lipit cu inclzire continua (clectrice) acestea mengin acceasi temperatura in tot timpul lucrului (450-500°C) (fig, 234.b.). In general, ciocancle sunt utilizate pentru lipirea pieselor subjiri, unde nu este necesard o temperatura foarte ridicat& de lucru, iar timpul de lipire nu este mare; ~ cu lampa de benzina (fig. 2.35.) sau lampa cu butelie de gaze naturale. Acestea au o flac&ri suficient de puternicd (600-700°C) si se folosesc atét pentru. incalzirea varfurilor ciocanelor, eat si pentru inclzirea zonelor pieselor, acolo unde se. doreste lipitura; ~in cuptoare, prin incAlzirea total a pieselor, care se asaza in pozitia de lipit iar aliajul de lipit in locul unde se doreste imbinarea; — prin induefie, cand piesa se asazi in mijlocul unui solenoid parcurs de curent de inalta freevent’. Metoda se aplici la fabricarca produselor in serie mare (exemplu: pélnii, bidoane din tabla etc.); — prin seufundare in bal de allaj de lipit si strat de flux — acest procedcu sc utilizeazd pentru lipirea unor piese cu configuratii complexe, care necesit’ un volum mare de munci (exemplu: yarcle autovehiculelor) vederea lipirii piesel dispozitive speciale. Reusita unei li Tee ae turi depinde, in primul rnd, de modul cum arata suprafejele pieselor ce urmeazi a fi lipite; de accea suprafefcle se curdta prin diferite procedee: manuale, mecanice sau chimice. Curifarea manuala se face cu razuitoare, pile, artic abraziva sau panzi de slefuit, Curifarea mecanizata se face cu perii de sérma rotative, cu pile sau razuitoare actionate mecanic. Curdtarea chimica constd in scufundarea piesclor in recipienti in care se gasesc solutii chimice (acid, ©. alcool, tetraclorura de carbon), care se incilzesc pana la temperatura de fierbere a acestora. Tehnologia lipirii Operatia de lipire se face printr-una din urmatoarele metode: = piesele de lipit sunt reci gi al jul de lipit se introduce in stare topit4 la locul lipiturii; ~ fluxul si aliajul de lipit se introduc intre piese si apoi tot ansamblul se incalzeste in cuptoare, la temperatura de topire a aliajului de lipit. Lipirea manualé utilizeazd prima metoda. In acest caz ciocanul de lipit se tncilzeste (pind atinge culoarea rosie, daca este ciocan cu incilzire intermitent&); se curdj’ varful ciocanului cu o pilé si se [> rereintroduce tn clorura de amoniu, pentru indepartarea ultimelor impurititi de pe varful sdu. Se apropie vvergeaua de lipit de ciocan si se topeste o mic portiune de material ce patrunde in spafiul dintre piese Dacé aliajul se menfine de varful ciocanului, inseamna c& acesta este curat gi se poate incepe lipizea, prin deplasarea acestuia pe toatd lungimea cusdturi. Spatiul dintre piesele care se lipese depinde de natura materialului de baz, de compozifiaaliajului de Lipit si grosimea pieselor. ‘Astfel, pentru lipirea ofelurilor cu aliaje de cupra, ,jocul optim’ intre piese este de 0,04-0,50 mm, Lipite cu aliaje de argint, jocul este de 0,02 - 0,15 mm, iar cu alam’, jocul este de 0,05 - 0,25 mm. Formele constructive ale asamblarilor lipite depind de pozitia reciproca a pieselor de imbinat si sunt: ~ prin suprapunere pe o latime | = (3+6)xS; S= grosimea tablelor (fig. 2.36.2); — cap Ia cap cu margini drepte sau oblice (fig. 2.36.., fig. 2.36.¢.); T, aplicate pieselor cilindrice si tubulare (fig. 2.36.4.) Fig, 236. lmbingsi ite Lipirea cu material de adaos nemetalic (adeziy), consta in umplerca spatiului dintre piese eu un feziv, care patrunde uniform, creand Gn Comet contimuy itee ete ——— = Procesul tehnologic de lipire cu adezivi, cuprinde urmatoarele operatii ~ curfarea suprafefelor pieselor cu hartie abraziv’, decaparea cu solujii chimice si uscarea; ~ apliearea adezivului in strat uniform prin intindere, stropire, topite; = punerea in contact a suprafefelor si fixarea lor cu dispozitive de fixare care si impiedice deplasarea piesclor. Controtul asamblattl lipite Controful unei asamblari lipite se face cu ochiul liber. Lipitura trebuie sa fie uniform’ iar piesele si nu fie deplasate. Nu se admit suprafefe cu pori sau crestituri, iar atunci cénd lipirea s-a efectuat pe contur, nu trebuie s& existe portiuni nelipite. Masuri de tehnica securitagii muncii + Muncitori trebuie s& poarte echipament de protectie, in mod special atunci c&nd folosese substanje chimice ca fluxuri (acid clorhidric).« Acizii utilizati se pstreaza in vase de sticl’ cu dopuri etange, agezate in locuri special amenajate. * Ciocanul de lipit electric nu se introduce in priz cu ména umeda, iar la terminarea Iucrului se sprijind pe un suport care nu se incalzeste. LUCRATI IN ECHIPA! Ne. | SDV-uri folosite Ta lipire] Exercifiul nr. 1 ct. Selectati din lista de mai jos SDV-urile folosite la asamblarea prin [7 lipire si scrieti-le in tabelul alaturat, 7 List&: ciocan de lécatuserie, lamp& de benzina, ciocan de lipit electric, perie de sirma, ac de trasat, vergea de aliaj de lipit, lampa cu butelie de gaze naturale, Exerciiul nr. 2 Inscrieti in spajiile punctate de mai jos, tipul asamblari lipite reprezentat in figura alaturat’: eee a). b b) °) EZZESSS) a e Exereifiul nr. 3 Completati spatiile libere astfel incat afirmatiile s4 devin& corecte stiinfific: __—a) La linire. compozijia matcrialului de adaos difera de cea a ... b) Materialele de adaos pot fi . numite $i aliaje de 1i LUCRATLINDIVIDIUAL! Exercifiul nr. 4 Ficcare elev are la dispozitie urmatoarele materiale: ica! = 2 bucati tabla din ofel zincat $0 x 35 x 2 mm; —2 bucati tabla din ofel zincat 80 x 50 x 2 mm; Toate piesele scrise si — 1 -bucata tabla din ofel zincat 80 x 35 x 2 mm. produsele realizate prac- Atentie! Tabla prezint& pete de vaselina. tic vor forma portofoliul Folosind asamblarea prin lipire, executati produsul numit cu tema ,,Asambliri nede- cutie paralelipipedica, indeplinind urmatoarele sarcini: montabile si demontabile* — identificati SDV-urile necesare operatici de lipire; ~ alegeti aliajul de lipit corespunzitor materiatului de baz; — executati operafia de lipire cu respectarea MTSM; ~ realizafi controlul produsului objinut; examinafi vizual suprafejele lipite; ~ prezentafi verbal in fafa colegilor, tehnologia de executie.2.2.2. Asamblarea prin sudare Sudarea cu arc electric Sudarea este un procedeu tehnologie de asamblare nedemontabila a dou sau mai multe piese, cu aceeasi compozifie sau compozitii apropiate realizati prin topire sau presare. Materialul pieselor componente se numeste metal de ba Cantitatea de material suplimentar introdus in zona de imbinare este numit material de adaos sau metal de adaos. Zona imbindrii sudate in care au actionat forjele de legiturd dintre atomii marginali se numeste cusitur sudata sau cordon de sudura. Spatiul dintre suprafejele care particips la realizarea imbinarii se numeste rost. Elementele rostului sunt (fig, 2.37.): deschiderea rostului notati b; unghiul de deschidere | (a = 15*-45°), partea neprelucratd (c= 0 ... 3 mm), raza de racordare (r= 4 ...7 mm), La stabilirea formei rostului se fine seama de grosimea $i Tabelul 2 catitatea materialului elementelor de asamblat (tabelul 2) Grosime materialului de} tuh resto baz S (mm) oe. ee I unilateral 13 Tbilateral 3-6 ww 3-20 ol a uU 15-60 2 x 12-40 abla U 30 : Fig. 237. Blenehtcle romtalorae sure Prin prelucrarea marginilor piesclor si aldturarea acestora se objin diferite forme si combinajii de rosturi: V, Y, X, K, VA, U/N ete. Imbinirile sudate pot fi: cap la cap, prin suprapunere, cu a eclisi, in colt (fig. 2.38 a, b, c,d) Scule, dispozitive si utilaje folosite . Pentru a realiza imbinarile sudate sunt necesare surse de curent, care pot fi: rc 4 — surse de curent continuu, care sunt generatoarele de are pentru sudare), actionate de un curent continuu (conver motor electric asincron; = surse de curent alternativ sunt transformatoarele de curent mono si trifazate, alimentate de la refeaua de curent alternativ. Fig, 2.38. Tipuri de imbindri sudatehae Mai sunt necesare cablurile pentru sudare, portelectrodul, clema de contact, ciocan special pentru spargerea crustei de zgura ce se formeazi in timpul sud&rii, perie de sarm& pentru curijirea marginilor t ' tablclor de imbinat si a cusdturii si echipamentul de protectic. ‘ Elementele de baz folosite la realizarca operatici de sudare sunt electrozii; acestia sunt vergele / | metalice acoperite cu un invelig fuzibil, ce are rolul de a amorsa arcul electric, de a asigura arderea stabil a acestuia si de a proteja baia de sudare impotriva oxidarii. Pentru electrozi sunt previizute in standard: dimensiunile (diametru, lungime), compozitia inveligului, | domeniu! de utilizare (materialul de baza ce se poate suda cu el): diametrele electrozilor cei mai utilizayi sunt: 2,5; 3,25; 4; 5 si 6 mm, iar hingimile 300; 350 si 450 mm. t Alegerea electrozilor are 0 importanj4 deosebit& in realizarea unci cusituri de calitate. Inveligul § clectrodului se compune dintr-un amestec de substanfe naturale sau prelucrate, mécinate fin i amestecate omogen si poate fi acid (A), bazic (B), celulozic (C), oxidant (0), rutilic (R), titanie (T). Exemplu: E.50.24.13/R. m. 1.1 Tabelul 3 1 E — este simbolul general pentru electrozi, numercle $i Z i Fi Marea metalului | Tipul literele indicd: rezistenfa la rupere a materialului depus iY 4 2 : "1 e ‘de baza electrodului 50 daNimm*, ahingirea specifica 24%, rezilienja metalului ‘ i 3 ‘OL 32 E44.22.97Tg2.1 depus 13 daN/em’; R — invelig rutilic, m — grosimea medic; - pozitii de sudare posibile ~ simbol 1; sursa de curent continu Obie EAA eau rastiy = ciratol I OLC 10; OLT 35 [E.42.26.13/B.¢2.2. * Pentru sudarea ofelurilor carbon de uz general se aleg OL 52 JE.52.22.13/B.g.2.2 mircile de electrozi metalici invelifi conform tabelului 3. OL 37 [E.44.22.9/T.g.2.1 {n cazul general elementele simbolizate sunt = grosimea inveligului: s (invelig subjire), m (invelis mediu), g (Invelig gros), fg (invelis foarte gros); ° = poriiileade sudare=1 Ctoate pozitile),.2 (toate nozitiile exeeptind pozitia verticals de sus in jos), 3 (pozitia orizontala), — curentul de sudare: 1 (curent continuu $i alterantiv), 2 (curent continuu, obligatoriu). Alegerea diametrului electrodului se face in functie de grosimea pieselor de sudat (tabelul 4). Tabelul 4 Grosimea metalului de baz [mm] 2-4 4-6 6-8 pesteS | if ae Diametrul electrodului [mm] 2 1a tae 3,254 45 45 Caracteristicile mecanice ale materialului depus sunt inscrise pe cutia de ambalaj a clectrozilor. ‘ Prin contactul dintre electrozi si piesele de asamblat se creeazi arcul electric care constituic sursa de ‘energie pentru asamblare. Tehnologia sudarii cu are electric Pentru realizarca asambliilor sudate se parcurg urmitoarele etape: ~ alegerea sursei de curent si tipul electrozilor in functic de materialul si dimensiunile pieselor de asamblat; BGS!| acestora de oxizi si grisimi, trasarea, debitarea, prelucrarea marginilor pieselor in vederea obfinerii unei © forme corespunzitoare rostului ales, asezarea componentelor in pozifia in care se vor suda (pentru a | nu-si modifica pozitia este necesard fixarea acestora prin custturi de prindere, formate din cordoane scurte de 20-50 mm agezate la 300-500 mm distanfa in lungul rostului), verificarea dimensionala a rostului, a pozitiei pieselor si a gradului de curijire; — sudarea propriu-zisd incepe prin formarea arcului, care consta in lovirea usoardi a piesei de sudat cu _ capatul liber a electrodului; acest capat se indepfirteaza la o distanja faja de pies (egal& cu aproximativ diametrul clectrodului) si se cautd si se menfind constanti pe tot parcursul lucrului. La sudarea tablelor in pozigie orizontali electrodul trebuie s& fie permanent inclinat in direcfia de sudare, la un unghi de 15-45° faja de pozijia verticala. Prin inaintare in lungul custturii, electrodul penduleaz’ transversal pe direofia de sudare pentru a se objine latimea cusdturi Reamorsarea arcului, in cazul unei intreruperi, se face cu 15-20 mm inainte de locul intreruperii Sudarea tablelor groase din ofel cu sudabilitate redusa se face in mai multe straturi subjiri ca sf nu apard tensiuni termice mari. Dupa fiecare intrerupere a arcului se las un interval de timp pentru a se solidifica zgura, apoi se loveste cu un ciocan special gi se curafé cu peria de sarma. Intreruperea arcului se face prin ridicarea lent a electrodului de pe suprafaga pieselor. Controlul imbinarilor sudate Detectarea defectelor imbinarilor sudate se face prin metode distructive sau nedistructive. sau gublere speciale pentru sudurd Aspectul imbindrilor se apreciaz’ cu ochiul liber sau cu aparate de marit cum ar fi lupele, microscoapele portative. Pentru detectarea defectelor in zone greu accesibile se folosesc aparate speciale cum este endoscopul. Defeetele de suprafata se pot identifica prin aplicarea pe suprafata piesei a unui lichid penetrant care pitrunde in discontinuitai si se pun fn eviden{& prin aplicarea unui developant. Materialele folosite nu trebuie s& reactioneze cu metalele piesclor de imbinat, Masuri de tehnica securitafii muncii La lucrarile de sudura electricd trebuie s& se respecte normele obligatorii pentru evitarea accidentelor care pot fi determinate de electrocutiri, arsuri, radiafii ale arcului electric. Lucratorul trebuie s& poarte echipament de protectie corespunzitor (manusi gi sort de protectie, |) masc’, ochelari, bocanci, ghete din piele sau jambiere). Aparatele trebuie si fie legate la pimént iar conductoarele electrice bine izolate. Controlul dimensiunilor rosturilor inainte de sudare sia imbinarilor dupa sudare se face cu sabloaneLUCRAPEEN ECHIPAL Atengie! Echipamentul de protectie este obligatoriu. Respectati MTSM specifice operatiei de sudare. Exercifiul nr. 1 Identificaji din lista dats, SDV-urile folosite la operat de | Ne | Soya ost le sure sudare si notafi-le in tabelul alaturat, ca ioc Aieammentatomnare Lista: ac de trasat, clema de contact, perie de Arm’, ferastrau, dom, electrozi, subler, contracdpuitor, portelectrod, endoscop, burghiu. Exercifiul nr. 2 Formati echipe de cate patru elevi. Se pun la dispoziie urmitoarele semifabricate: ~ tabla din OL 37 cu dimensiunile 700 x 500 x 20; = tabla din OLC 10 cu dimensiunile 500 x 200 x 10; — tabla din OL 52 cu dimensiunile 300 x 300 x 3; ~ platbanda din OL 37 cu grosimea de 3 mim si lungimea de 200 mm Utilizind unul dintre semifabricatele date, fiecare membru al echipei va executa un tip de imbinare sudatd (cap la cap, prin suprapunere, cu eclise, in col), indeplinind urm&toarele sarcini: ~ identificarea semifabricatelor; = identificarea SDVzwrilo ~ selectarea electrozilor din tubelcle 3 g14 in funcfie de natura materialului de bazd gi grosimea acesiuiay | ~ stabilirea tipului de rost in functie de dimensiunile materialului (tabelul 2); ~ executarea operatici de asamblare prin sudare; ~ prezentarca verbal in fa{a colegilor a tehnologiei de execufic si a MTSM respectate. Evaluarea fiecarui produs (asamblare sudata) se face de citre ceilalti trei membri ai echipei 2.2.3, Asamblarea nitulta Aa = Asamblarea nituita este o asamblare nedemontabil’ intre doud sau mai multe piese cw { ajutorul unui clement de asamblare uumit nit Nituivea csle operajia de ristrangere a tijei nitului, ew formarea capului de inch peste una din piesele de asumblat; se foloseste atunci cdnd asamblarea prin alte metode se realizeaz’ mai dificil (piesele sunt din material greu sudabil sau nesudabil, din materiale uusoare ete.) Niturile sunt organe de masini ce se folosesc la asamblareatablelor, barclor,profilelor ete. si care pot fi clasificate astfel: i~ dupa forma capului sunt: nituri cu cap rotund, semirotund, j_ inecat, tronconic ete.; + dupa forma tijei niturile sunt: cu semitubulara, + dup’ natura materialul din care sunt confectionate sunt nituri din otel, din aluminiu, din cupru, din alam’ etc. (fig.2.39) Elementele unui nit sunt: tija nitului, capul inifial al nitului, care se giseste la una dintre extremitijile tijei si capul de inchidere, care se realizeaza prin operafia de nituire. cilindrica, tubulara, Scule si dispozitive folosite Ciocanul de Kicdtuserie este un ciocan obignuit avand greutati de 50... 250 grame. Clestele de lacdtuserie este un cleste utilizat la manipularea niturilor in cazul asamblat jituite a cald. Ciocanul percutant pneumatic sau mecanic. Pa Contracapuitorul este o sculd de forma cilindrick sau activa prismaticd folosit& la sprijinirea capului initial al nitului; el are 0 Fig 240, Seule folosite lnituire adancitura identicd cu forma acestui cap al nitului si are rolul de nicovala. {ee ‘Cipuitorul (fig. 2.40.a) are acecagi forma ca si contracdpuitorul I si serveste la formarea capului de inchidere al nitului. ‘Tragatorul (fig. 2.40.b) este o sculd cu care se trage tija nitului, pentru ca piescle ec urmeaza a fi asamblate si se apropie cat mai ‘mult una fafa de ccalalta, pentru a elimina jocul intre piese. ~ Clestele de nitarrtste escent special utilizatd la asamblarea cu nituri cu tija tubulara. Fig. 241. Alegerea dimensiunitor Alegerea dimensiunilor niturilor BA sors, Pentru ca asamblarca nituitd si fie rezistents si de calitate * irebuie s& existe o corelatie intre dimensiunile nitului si cele ale elementelor ce urmeaz’ a fi asamblate (de exemplu, a tablelor) (fig.2.41.). > Toate dimensiunile nitului se aleg in funcjie de grosimea tablelor ,S* — care este suma grosimilor tuturorjablelor ce se asambleazl: S= 8, +S, +...+8, [mm]; Diametral tijei nitului ,d* se alege in functie de grosimea tablelor, cu relatia: d= 2-S [mm}, Lungimea tijei nitului ,I", se alege in funcjic de grosimea tabletor gi dimetrului tijei, cu relatia: si 1=841,4ed [mm]; {teste distanfa dintre centrele niturilor, si se alege in raport cu diametrul tijei, astfet: t=(3....5)ed_ [mm]. fn funcfie de ,L*care este lungimea totala a tablelor, se poate determina numérul de nituri ,n* ew expresia: n=Lit Se recomanda ca distanfa de la margine la axa n itului nsf fie mai mic decat: @ = 15d [mm].__—-NituLsa-sprijind cu capul fabricat pe conttacdpuitor (fig. 2.42.). Tehnologia operafiei de nituire Imbindrile nituite se execut manual sau mecanic. Nituirea manual se face la rece sau la cald si se realizeaza respectind o serie de reguli gi o anume succesiune a operafiilor, Daca diametrul nitului este sub 10 mm, nituirea se face la rece, iar in cazul diametrelor mai mari de 10 mm, nituirea se executd la cald. Incalzirea niturilor se face total in cuptoare sau in instalatii cu curenfi de inalta frecvenfa atunci cand se incilzeste numai tija nitului. Dup’ incalzire, niturile se prind cu clesti si se introduc in gaurile elementelor care se asambleazé. Pentru a realiza o asamblare nituita se incepe cu operatia de curijire a tablelor, urmat de indreptare. Curifirea se face pentru indepartarea 2gurii, a petelor de rugind sau a altor materiale depuse pe suprafaf’, cu ajutorul periilor de sirma gi a hartiei abrazive Tabetul 5 Jndreptarea sc face prin batere cu ciocanul, aga cum s-@ fp citar ou] Diemelral giant studiat la operatia de indreptare. diametrul tijei .d* |_este mai mare cu in functie de dimensiunile constructive se executa trasarca intre 1-5 mm 0.2mm axelor centrelor gaurilor, cu punctatorul, respectind dimensiu- [Tae § 91 10 mm 0.5 mm nile objinute din calcul. Diametrul gfurilor trebuie si fie mai mare decat diametrul tijei nitului, conform tabelului 5. Urmeazi operatia de giurire a tablelor pe masini de gaurit. Pentru reusita asamblirii, se recomanda ca tablele si se glureasca simultan, objindndu-se 0 coincidenja perfect’ a gaurilor. Se introduce nitul in gaurd si cu ajutorul trigitorului se apropic cele doua table, pentru a nu rimane spafiu intre ele. peste 10 mm 1mm De obicei, la nituirea manual, contracdpuitorul se prinde in menghind. Cu ciocanul se aplic’ lovituri verticale la Inceput, apoi lovituri radiale asupra tijei nitului, objinandu-se Fpval rosie aan an forma ,bombati" a capului de inchidere. La sfargit se aseaz cipuitorul pe capul de inchidere aproape format si se loveste cu ciocanul, rotinduc] dupa fiecare lovitur’, pentru a se objine forma identicd cu capu! inifial al nitului. ‘La lovirea ou ciocanul se are in vedere ca acesta si nu ating suprafafa piesclor de nituit, pentru ar se produce deformarea lor. . Controlul asamblarilor nituite Controful unei asambliri nituite consti in evaluarea cu atenfe a intregii asambliri avandu-se in vedere urmiitoarele: ~ distanga dintre table trebuie si fie foarte mic, aceasta controlindu-se cu calibre de interstitiu; = se misoar& diametrul capului de inchidere a nitului; — se loveste usor cu ciocanul asamblarea, pentru incercarea niturilor; —capul de inchidere trebuie si depaseasc& gaura din piese si si fie centrat pe mijlocul acestuia.Niturile cu defecte sunt considerate rebut si trebuie ca cle 88 fie inlocuite cu altele noi. In figura 2.43 s-au reprezentat urmitoarele defecte care pot aparea la nituire: a - cap de inchidere inclinat; b — cap de Inchidere prea mic din cauza tijei scurte; c — nit stramb; d — table deformate la nituire. Fig. 2.43, Defecte ce apar la nituire ry Masuri de tehnica securitatii muncii {La nituirea manual, se vor respecta urmatoarele MTSM: « g¢ interzice utilizarea de scule uzate, cu cozi nepotrivite gi cu urme de lovituri; ciocancle trebuie si ; © fie bine fixate in cozi; contracdpuitorul nu trebuie stréns in mén& ci numai apasat usor pe nit (refularca capului nitului depinde de greutatea contracpuitorului si nu de apasarea asupra lui). * la execuarea glurilor se vor respecta normele specifice studiate la operafia de ghurire privind sculele si piesele supuse giuriri. LUCRATI IN ECHIPA! Nr ent. SDV-uri folosite la sudare Exercifiul nr. 1 Identificati din lista dat’, sculele folosite la operatia de nituire si notati-le in tabelul alaturat. st~punctator, contracipuitor, subler, ciocan de le&tuseric, ciocan de lipit, trigitor, menghind, pila, c&puitor, burghiu 1 23 35 Pentru diametrul tijei nitului de 7 mm, alegeti diametrul corespunzator al glurii dintre urmatoarele | Exercifiul nr. 2 y 4 valori: a) 7; b) 7,3; ) 8; d) 7,5; €) 7,2. Folosiji tabelul 5 din lectie. 3 Exercifiul nr.3 Considerati cd aveti la dispozitie dour table din OL 37 cu urmatoarele dimensiuni fiecare. Aceste table urmeazi a fi nituite, Calculafi DESIG ~ grosimea tablelor — S; Ga = diametrul tijei nitului - d; ~ lungimea tijei nitului — ~ distanja dintre centrele niturilor ~ t; — numrul de nituri necesar ~n. Datele obfinute scricfi-le in tabelul aléturat, 100 x 50x 3mm, Valori obfinute s|-|-jolauo Exercigiul nr. 4 Formati echije de cate patru elevi. Se pun la dispozitia | Elev clevilor table din OL 42, care trebuie asamblate prin nituire, cu urmatoarcle dimensiuni: Elev | — 150 x 50 x 4 mm ~2 bucati; Elev 2 = 170 x 50 x 4 mm ~2 bucati; ~ 100 x 40 x 3 mm ~2 bueati; = 120 x 50 x 3 mm — 2 bucafi. Ficcare membru al echipei va executa un produs numit ,,Asamblare cu n nituri. In functie de» materialul ales, se vor calcula: dimensiunile niturilor, distanja dintre centrele lor si numarul de nituri Niturile pot fi dispuse pe un rnd, pe doua randuri, paralel, in zig-zag. Sarcinile de indeplinit sunt urmatoarele: ~ identificarea celor dowd bucdfi de tabla cu aceleasi dimensiuni; ~ identificarea SDV-urilor folosite; = selectara sculelor necesare executarii operafici de nituire; — executarea operafiei de asamblare prin nituire; —efectuarea controlului asamblarii nituite, de catre un coleg din grup si prezentarea de catre acest! a calitajii asamblarii (produsului obfinut); — prezentarea verbal in fafa colegilor, a tehnologici de executie si MTSM ce s-au respectat, Dimensiunile | Controlor semifabricatului | (Nota acordata) Elev 3 Elev 4 2.3. ASAMBLARI DEMONTABILE \samblarea demontabila permite montarea si demontarea repetati a dou sau mai multe gurarea_asamblarii_si_dezasamblarii | Tepetate se face cu clemente specifice, numite organe de asamblare, Cele mai utilizate organe de asamblare sunt: suruburile, prezoanele, piulijele, penele, stifturile, » arcurile ete, {in functie de organul de asamblare utilizat, asamblirile se clasific& astfel: — asamblari cu suruburi, saibe, piulije, prezoane denumite si asamblairi filetate; ~ asamblatri cu stifturis —asamblari cu pene; —saniblari cu arcuri. 2.3.1. Asamblarea filetatd ‘Asamblarea prin filet sau filetata reprezint& cea mai rispanditi si cea mai important modalitate de asantblare demontabild care se realizeaza intre dow’ piese cu ajutorul unor clomente de fixare filetate precum surubul, piulita, saiba, prezonulAS) striate etc. Surubul este glementul de baza al unci anumit§ porfiune sau pe toata lungimea sa si prevé § de alt forma, ca de exemplu rotund, patrat, triunghiular, pitrat, trapezoidal ete. Piulifa este o pies metalic& previzuta cu 0 pirfii filetate a gurubului. Ele pot fi la Fig, 2.44, Asamblare eu gurub i pivlitd ‘asamblari filetate; are forma cilindric’, cu tija filetata pe © ‘azut de obicei cu un cap hexagonal (sau innecat, crestat etc.). Filetul poate fi gaurl centrald filetatt la interior pentru cuprinderea xterior de diferite forme: hexagonale, pirate, future, Saiba este o pies metalicd plata si giurita la mijloc, care se ‘monteazA intre pies& si piulita, Rolul acesteia este de a imbunatafi imbinarea prin mérirea suprafejei pe care se aplic’ fora de stringere, de a preveni dosurubarea etc. Ele pot fi plate, elastice cu dinti cexteriori sau interiori ete. Prezonuleste o tijd filetati la ambele capete, care inlocuieste surubul in cadrul unei asamblari filetate. Prezoanele se folosesc cind grosimea pieselor ce urmeazi a fi asamblate este foarte mare si surubul are lungimea tijei prea mica Suruburile, gaibele gi dimensiunilor din standard. piulifele se execut conform ~~ ——preseiede asamblat sunt piescle ceurmeazd a fi asamblate ‘Asamblarca cu filet a doua piese, se poate realiza in mai multe moduri, dupa cum urmeaz’: + eu surub si piulijé care se realizewza prin strangerca piesclor inire capul surubului si piulitd. Acest tip de asamblare ‘este cel mai avantajos, deoarece nu este necesara filetarea nici ‘uneia dintre picse (fig. 2.44.), «cu surub fara piulifa la care surubul se fileteazd intr-o gaurl filetattinfundata (nestrapunst) practicata in una din cele doud piese. Imbinarea se foloseste cénd nu este necesar’ 0 ‘montare si demontare repetati (fig. 2.45.); «+ eu prezon, caz in care surubul este inlocuit cu prezon Strdngerea pieselor se face cu o piulifa, cu sau frd saiba. Intre cele dou’ piese se poate aseza uncori o gamnitura (fig. 2.46.).43, et Scule, dispozitive si utilaje folosite , Pentru realizarea unei asamblari filetate, este necesar s se actioneze cu o forf4 asupra unuia dintre cele doud elemente prevazute cu filet. Pentru aceasta se folosese scule si dispozitive care au o configurajic identicd sau aseminstoare cu partea de actionare a organelor de asamblare cu filet Aceste scule sunt: cheia fixa (fig. 2.47..), cheia reglabi (fig. 2.47.b.), cheia tubular (fig. 2.47.c.) sunt utilizate la montarea si demontarea suruburilor gi a piulifelor, care au parti poligonale sau rotunde, Dimensiunca caracteristica a lor este ,deschiderea cheit*, notatd cu litera ,.S“ si marcata pe corpul cheii in apropierea parfii de prindere. Deschiderea cheii este de fapt dimensiunca in milimetri a distanfei dintre cele dowd suprafote active ale cheii denumita si gura de prindere, La cheia reglabila, ,S* poate fi modificata Alte scule sunt surubelnife destinate montirii si demontarii suruburilor cu cap crestat sau cu locas in cruce ete. Fig. 2.47. Ti Tehnologia asamblarii filetate Realizarea unei asamblari filetate comport parcurgerea urmatoarelor etape: ~suprapunerea pieselor (asezarca piesclor ce urmeaziia fi asamblate una peste cealalta), astfel incat giurile in care urmeaz3 a se introduce surubul si fie centrate (una in prelungirea alteia); ~ asezarea saibelor in dreptul gdurilor; ~introducerea suruburilor; —ingurubarea manuald a piulifelor pentru’o stfingere Tmijald de 30% =40 %; ~ strangerea definitiva a elementelor filetate Daca gaurile sunt dispuse pe mai multe randuri, se urmareste si se realizeze o strangere uniforma, Pentru aceasta, suruburile se strang intr-o anumitd ordine (in cruce) si progresiv (fig. 2.48.). Daca in locul suruburilor se folosesc prezoane, montarca acestora presupune aceleasi etape, acordindu-se atentic deosebitépozitici reciproce dintre suprafafa piesci gi axa prezonului. Acesta trebuie si aiba axa perpendicular pe suprafafa piesel. Perpendicularitatea se verifica inainte de montarca piuliei, cu ajutorul unui ccher de 90°. (fig. 2.49.). Dupa verificarea perpendicularitaqii, se asazi saiba si se ingurubeazd piulita. Roticca piulifei se realizeazi cu chei de forma piulifei, iar prezoanele se ingurubeazi in piese, cu ajutorul cheilor reglabile. Piulitele se prind pe portiunea filetaté a suruburilor sau a prezoanclor, porjiune care trebuic s8 iasi deasupra piulifei cu cet putin trei spire ale filetului. Fig. 2.48. Ordinea de strangere 1 suruburilor| Controlul asamblirllfletate Obfinerea unei asambliri filetate corecte si rezistente, se realizeaza numai dac& se utilizeaz§ elemente filetate de calitate $i fird defecte. Pentru aceasta toate elementele care formeazi o asamblare filetatd, se controleazi amanungit. Controlu! unei asamblirifiletate se face vizual (cu ochiul liber). Suprafaja de ayezare a capului surubului, a gaibei si @ piulitei a trebuie st fie paralel& cu suprafaja piesei. Fig. 249, Veiicareaperpendicolaritii aibele trebuie s& aiba suprafefe perfect plane , pentru a asigura Ce peek Sera un contact si o arie de sprijin edt mai bund cu piesa de bazd. ‘Atat tia gurubului cat gi a prezonului nu trebuie st fie deformatd in cazul asamblarilor cu mai multe suruburi, strangerea se controleazd la toate guruburile. Masuri de tehnica securitafii muncit La asamblarile filetate se au in vedere urmatoarele masuri de tehnica seeuritjii muncit: + personalul care efectueazi operafii de asamblare trebuie sé foloseasc& scule adecvate de functionare; _« piesele se depoziteaz numai in locuri special amenajate si in perfect ordine; surubelnifele trebuie s& fle complete si dacd au cozi din lemn, trebuie s& fie lemn de esen{a tare; ‘ fixarea si stringerca corect® a pieselor, sunt conditii obligatori, pentru a evita accidentele si distrugerea sculelor. Pini ——— = LUCRATI IN ECHIPA! in buna stare Exercifiul or. 1 Ne | spv-uri folosite la sudare <- Selectati din lista de mai jos SDV-urile folosite la operatia de | + asamblare filetatd si scriei-le in tabelul alaturat EI F | REE Lista: gurubelnija, pilé, foarfece, Zi Jf cheie fixt_-gaiba, cheie tubular’, 3. prezon, cheie reglabila, filiera. Exercifiul nr. 2 ae ‘Denumire component Pentru asamblarea filetawi din | | (i lpe*2l | T figura alituratd indicaji in tabclul Se urmitor denumirea elementuluiExercigiul nr, 3 Enumerai tipurile de asamblari demontabile cu filet: aba Exercifiul nr. 4 | t Formati echipe de cate patru elevi. Se pun la dispozitie urm&toarcle clemente: suruburi, prezoanc, piulife, piese filetate nestripunse, fiecare cu valori de M6, M10, M16, M20 gi piese care au giuri nefiletate strapunse si saibe; ficcare cu diametrele 6,5; G11; G17; 21,5. Fiecare elev va realiza cate dou’ produse denumite ,Asamblare gurub-saiba-piulifa si ,Asamblare prezon-saiba-piulita”. i Atentiv Sarcini de indeplini a Bo — alegefi-va cite o valoare de filet; Aceste produse sunt com — selectati elementele necesare fiectrei asamblari; Ponente ale portofoliului | ~ identificati SDV-urile necesare; ~ executati produsul; — examinati si controlafi produsul (autoevaluare); — prezentati in fafa colegilor tehnologia de asamblare cu respectarea MTS M. 2.3.2. Asamblarea cu pand Asamblarea cu pani este 0 asamblare demontabila care se realizeaz& in scopul transmiterii migc&rii de rotatie de la. arbore la 0 roata dinfatd, roata de curea etc. _.Penele sunt clemente de_asamblare de forma prismatic&, cu 0 mic& inclinare a muchiilor, pentru a putea fi mai usor introduse in eamalul de pani. Canalul de pana este un locas facut in cele dowd piese ce se asambleaza si are acceasi forma cu cea a penei ce urmeaza a fi utilizata. Penele sunt folosite pentru fixarea oricdrui tip de butuc pe f arbori, pentru fixarea rojilor dinfate, a rofilor de curea pe arbori tc. | eS Oasamblare cu pana, depinde de forma pene’ si de tipul imbindrii, Dupa pozitia penei in raport cu elementele asamblate, penele €D sunt longitudinale gi transversale Penele longitudinale au axa longitudinala paraleld cu axa pieselor pe care le asambleaza. C=] Ee Penele longitudinale sunt pene cu strangere (pene inclinate) si ‘ira strngere (pene paralele, disc). Cele mai simple pene fard strangere, sunt penele paralele (cu capete drepte sau rotunjite) si se caracterizeazé prin secfiune = constantd (fig. 2.50.). Fig. 2.50. Pene paraleled al arborelui; Lungimea penelor depinde de diametril .« astfet lungimea poate fi determinata cu formula: [ | fe tpt 15 (1,1 1,3)ed (mm) { rt unde sI* este lungimea penei iar ,d" este diametrul arborelui K 7207) Penele transversale se asambleazi cu axa longitudinala perpendiculara pe axa comuni a eclor doud piese pe care le asambleazi (fig. 2.51.). Ele se construiese cu o anumiti inclinare sau conicitate pentru a asigura autoblocarea _—____ 1 clememtelor supuse asamblarii 2.51, Pene wansversale spozitive si verificatoare folosite i Seule, La montarea prin presare a penelor, sunt necesare dispozitive speciale de presare & pene! in canal, | Presarea se face cu un gurub, care prin ingurubare se sprijind pe pané #1 0 impinge in canal. Dac& dimensiunile ansamblului sunt foarte mari, atunci se recurge la inedlzirea arborclul pentru dilatarea 4 canalului, operatic care se realizeazA in instaaii speciale de incdlzre, La fel se pot utiliza instalayii de | cite, pentru reducerea dimensiunilor pene, prin contract. Tehnologia asamblarii cu pene Pana longitudinala paralela fard st canalul de pan’ din arbore astfel inedt intre pana si bute, s4 mu existe joc. Va exista joc numai intre fafa Migcarca de rotafic de la arbore la butve, se transmite pri prin contactul penei pe peretii laterali ai canalulut gore se asamblewz’ destul de ugor, astfel: pana se ayaza in perefii laterali ai canalului, atat din arbore cat si din Tata a penci si fundul canalului din butue (fig. 2.52.) ar paNTgTcareransamblului Ricdndu- Dacd intreg ansamblul cu pani paraleld are dimensiuni mari, se poate recurge la fixarea penei in arbore, cu ajutorul surubui Penele transyersale sc monteazd prin batere cu ciocanul, sau prin presare. Capetcle penelor sunt rotunjite in zona de contact, pentru a nu se strivi la ‘montaj, atunci cand se bat, Asamblarea prin presare se face cu dispozitive speciale, Arborcle se sprijina pe © prisms, iar pana se introduce in canal cu ajutorul unui surub, care prin rotire preseaza pana in canal, Butucul ‘se introduce si el presat prin batere fortata, pe suprafaja radialRoatisenvees=.. ene CN: Controlul asamblirilor cu pani inainte de a incepe montarea pieselor, se va face un control vizual al tuturor clementelor. Pana si canalul din butue gi arbore se ajusteaza, dacd este cazul, cu pile gi r&zuitoare, ‘Canalul de pana se verificd apoi cu sablonul, controlandu-se toata lungimea lui. Controlul unei asamblari cu pana const in verificarea pozifiei butucului faf’ de arbore si a pozitiei penei in canal. La asamblarea cu pana paralela, se verificd la inceput jocul dintre butuc si arbore cu ajutorul unui calibru de interstitiu Butucul nu trebuie si aiba o miscare oscilatorie pe arbore, ci trebuie si se sprijine exclusiv pe suprafafa cilindrica a arborelui Masuri de tehnica securitaii muncii + In timpul operatiei de asamblare cu pan’, muncitorul trebuie s& poarte echipamentul de protecfie. + Tuminatul trebuie s& fie corespunzator. + Sculele trebuie si se gaseasca in perfecté stare de functionare. } + Muncitorul trebuie si asigure conditiile necesare desfasurarii procesului de asamblare, asigurdnd curdtenia atelierului, ordonarea sculelor, supravegherea instalafiilor electrice etc. Cénd se utilizeaza ! pilele sau r&zuitoarele pentru pilirea manual4, trebuie evitati rfnirea mainilor cu muchiile ascutite E ale pieselor sau pilelor. TRONS TAD ND TUCRATI IN ECHIPAL eae Spencer me a3 Exercifiul nr. 1 Nr. SDV-uri folosite la Identificafi din urmatoarea listé, SDV-urile folosite la | ert. asanblaca cn panl asamblarea cu pana gi completafi tabelul alaturat. List: ciocan, pil, eas comparator, menghint, dispozitiv. | — special de presat, calibru tampon, sablon pentru canal de ~ ~ pana, ferastrau. ) Diametrul ,d* Exercifiul nr. 2 Necert | at arborelui Pentru calculul lungimii unei pene in functie de [—] 75 diametrul arborelui, se foloseste formula: 1 = (1,1... 1,3)-d. [ 35 Completafi tabelul de mai jos cu valorile corecte pentru |-—z 0 lungimea penei, cunoscéndu-se diametrul ,d coExercifiul nr. 3 | _Formatiechipe de cite 3 elev. Se pun la dispozitic arbor, rofi dinfate si pene paralele cu valorile [2)-dimensionale date in tabelele 6, 7 $i 8. (©. Arborii si butuciirofilor dintate au practicate canale de pant corespunzitoare dimensiunilor penclor 2) din tabelul 8. = Executafi un produs denumit ,Asamblare cu pani format din arbore, roata dinjats, pan’ indeplinind (©), urmatoarele sarcini: ~ idontificayi elementele asamblarii, ~ selectafi dup dimensiuni, piesele necesare asamblatrii; ~ identificaji SDV-urile folosite la asamblare; — executati produsul; = examinati si controlafi produsul; — prezentafi in fata colegilor etapele parcurse pentru obfinerea produsului ,Asamblare cu pana. ‘Tabclul 6 Tabelul 7 Tabelul 8 Varianta | Diametrul exterior Diametrul interior Dimensiunea penei H WVarianta al arborelui (mm) | | Y@"i#*"* | at rofii (mm) ie ea eae T 20 1 19.9 Ti (Fao oe |e Cl 32 u 31,9 | 20m | mei? Pl 25 ul 249 mm [ane | een | 2.3.3, Asamblarea cu stifturi Asamblirile cu stifturi se utilizeaz’ pentru objinerea unui ansamblu format dintr-o piesa cuprins& si una cuprinzitoare (de exemplu: arbore si butuc) *-'tifturile inlocuiesc, de regula, pencle transversale si au axa perpendiculara pe axa pieselor asamblate. __ $tifturile sunt in general de forma clindriet plini; suprafaa lor citindriea poate fi neteda sau filetat ‘Asamblarca cu stift filetat poate fi consideratd 0 asamblare cu filet, fird saiba. in afard de stifturi cilindrice se mai folosesc stifturi crestate sau conice. Stifturile conice sunt fn general transversale gi se construiesc cu o anumitd conicitate, pentru a asigura fixarea prin autoblocare a clementelor supuse asamblari. Stifturile se asambleaza prin batere cu ciocanul sau prin presare. La asamblarea cu stifturi, 0 atenfie deosebiti se acordi gauririi pieselor, deoarece diametrul gaurii, ® trebuie s8 corespunda riguros cu diametrul stiftului, Pentru operatia de glurire piesele se rigidizeaza una fafd de cealalta cu dispozitive speciale, cum ar fi menghine, sau se prind pe masa masinii de giurit cu bride sau alte dispozitive, apoi se giurese ambele piese 0 dati.rs Pentru o asamblare bund, se recomanda si se foloseasct stifturi crestate (fig. 2.53.), care sunt introduse in gauri cu ee forte mai mari decat forfele necesare la o fixare a stifturilor cilindrice netede. Stifturile crestate sunt mai economice si ee. asiguri o precizie mare, chiar la demontiti repetate ale —— >. ole pieselor. é Controlul unei asamblari cu stifturi se face prin observare —>6- F directd. Piesele asamblate cu stifturi_ nu trebuie s& aiba joc. Fig. 2.53. Tipuri de stifturi erestate Masur de tehnica securitafii muncii + Este obligatoriu folosirea echipamentului de protecfie, imbric&mintea find strans& pe corp si paral legat. + La glurirea pieselor se respecti toate masurile de securitatea muncii de la operafia de gaurire. * Sculele folosite la asamblare trebuie s& se prezinte in perfecta stare; ciocanele trebuic s& aiba cozi | netede, bine fixate gi s& fie din lemn de esenfé tare. ‘ Exessigivhes 2 ~— = oe Aveti la dispozitic urmatoarele elemente: —un arbore din OL 37 cu diametrul exterior D = 12 mm; F ~ 0 roat8 dinfat& cu diametrul exterior al butucului Db = 24 mm si diametrul interior Di= 19,910 mm; = = stifturi cu diametrul ©3,5 mm si lungimi 30, 26, 18, 24, 13, 12; Usk i — stifturi cu lungimea de 24 mm gi diametre: 3; 3,2; 3,4; 3,5; 4. Realizafi un produs denumit ,.Asamblare cu stift’ format din roat& dinjaté, arbore, stift conform desenului alaturat. 5 Sareini de indeplinit: ~ identificati SDV-urile necesare; ~ identificati stiftul corespunzitor, dup’ dimensiuni, ~ executafi produsul; — autoevaluafi produsul; f = prezentaji in fafa colegilor tehnologia de asamblare si : MTSM. =koe 2.3.4, Asamblarea cu arcuri ‘Asamblarea cu arcuri este 0 asamblare demontabila cu ajutorul nor organe de asamblare numite © arcuri, care au capacitatea de a se deforma, sub actiunea unor forte (sarcini). Th general, areuril pot fi considerate ca find piese simple, pot fi: arcuri elicoidale, spirale, lamelare, inclare ete, Exista gi ansambluri compuse din mai multe piese cum ar fi arcurile in fot multiple. ‘Avcurile, desi se deformeazi sub acfiunea unor forte atunci cand se acfioneazi asupra lor, cle mu se up i mu se deterioreaz4. Aceasti proprietate este determinata de materialele speciale din care sunt cofectionate arcurile (ofeluri cu proprietaji clastice deosebite) , — Datorita formelor constructive foarte variate, arcurile se folosese in multe domenii $i jin diferite scopuri la ceasui, la supapele de sigurani, la interupitoarle electrce, la aparatcle de misurl le tampoanele vagoanelor de cale feat, la suspensia autovehiculclor rutiere ete. ela Scule gi dispozitive folosite. Tenologia asamblarii areurilor => ‘Arcurile elicoidale (de tracfiune si compresiune) sunt cele $==4 | nai raspandite in practic& si se monteazt in general usor, fird a fi nevoie de scule si dispozitive speciale. ‘Arcurile elicoidale de tractiune (fig. 2.54.2.) se asambleaz& prin intinderea lor eu mana sau cu ajutorul unor parghii, Pentru un de prindere s& fie ‘montaj corect, este necesar ca cele douk urechi perfect simetrice fad de axa arcului si perpendiculare una fafa’ de cealalti, Fixarca arcurilor de tractiune sc face prin agijarca urechilor de prindere de piescle care se asambleaza. Este necesar sh so aiba in-vedere caascul si nu atingd piesele invecinate, pentru anu se produce distrugerea arcului si a picselor. ‘Arcurile elicoidale de compresitne (fig, 2.54.b.) se monteaz’ de cele mai multe ori in stare comprimati, Pentru accas! folosesc (ca scule) clesti manuali, cleme cu surub, dispozitive “speciale de stringere cu suruburi (fig. 2.55.), dispozitive cu Fig 255. Dispocitiv ca gurub penta parghii etc, La montare se va urmiri ca suprafefele de sprijin ale arcului s& ibs o forma care si permitd stabilitatea sa. In acest scop sunt previzute proeminente de centrare ca in fig. 2.56 ‘Arcurile spirale sunt formate dintr-un fir sau bard risucite in forma de spiral pland; se montcaz mai greu, deoarece cle s¢ pot introduce in casete numai in stare strdns&. Strangerca arcului se face cu mina, daci arcul este de dimensiuni mici, sau cu manivelé, pentru arcuri de dimensiuni mari. ‘Arcurile lamelare simple sunt utilizate ca elemente de apasare la diferite mecanisme cu piedicd. Ele se monteaza prin incastrare Fig. 2.56, Centrarea arcurilor pe suprafete ‘eu proeminente de centrareJa unul din capete, prin prindere cu suruburi, prin nituire, prin ie ete. (fig. 2.57.) Arcurile in foi multiple se compun din mai multe foi sau lame din ojel de are (fig. 2.58.). Montarea lor presupune 0 asamblare preliminara a elementelor sale componente, in care Scop Se unge fiecare foaie cu vaselina grafitata (pentru a se micsora frecarea dintre foi) si se asaza foile una peste alta Montarea se incepe cu foaia principal, cca mai lunga, care se asaz pe bancul de lucru sau in menghina. Peste aceasta se asazi una sau dou® foi de intarire, dupa care urmeazii foile de lungimi din ce in ce mai mici,numite fot secundare. Toate foile se fixeazd cu un surub central (bulon) sau cu un nit, introdus prin gaura din mijlocul fiecirei foi. Datorita acestei fixiri, foile de are se pot ayeza strns uncle peste altele. Pentru o oarecare solidarizare si pentru impiedicarea deplasarii laterale a foilor, la capetele acestora se monteaza bride care se strng cu suruburi. Bridele sunt de forma U sau H. Dups aceasta asamblare in urma cdrcia s-a objinut arcul in foi multiple, se face asamblarea lui in ansamblul general, din care face parte, prin prinderea ochiurilor foii principale, de suporturile ansamblului (de exemplu suspensia autovehi- culelor) (fig. 2.59.) Controlul asamblarilor eu arcuri Dupa operatia de asamblare, toate arcurile se controleaza cu ochiul liber. Se verified pozitia arcului, care nu trebuie s& frece piesele din jur, pentru a nu se produce uzarea sau distrugerea lor. Se verifica prinderea capetelor arcurilor elicoidale, pentru din locurile de prindere. Laarcurile in foi se verificd pozitia bridei, cu ajutorul unui coher la 90°. Misuri de tebnica securitafii muncii Instrucfiunile de tehnica sccuritajii muneii la asamblarea arcurilor se refer, in principal, la folosirea SDV-urilor existente in atelierele de lucru.! SUR TIEMA’2 eee a » Se examineazA, incl de la inceput,sculele si dispozitvele cu care se lucreazA. Ele tebuie sé fie in ee bund de funcfionar, iterzicéndu-se wilizarea SDV-urilor care nu prezin& siguranté maxima. « {mbricdimintea va fi strins& pe corp iar paul va fi acoperit. “In timpul montiri, arcuiletrebuie 8 fie bine prinse, deoarece sub acfiunea forfelor ¢= le solicit, acestea pot iesi din locasul de prindere si, prin destindere, pot provoca lovitur sau tieturi, cu consecinfe grave. APLICAM CELE INVATATE Exercifiul or. 1 Elaboraf un text eu tema ,Arcuri* in care veti prezenta evenimente din via, atunci cénd ati desficut « tiverse mocanisme sau dispoztive, tn care af ntlnitarcuri pe care leafi montat sau demontat. Expuneti fata colegiloraccentuind anumite ide principale (fel arcului, modul de prindere, rolul lite.) Exercigiul ar. 2 Realizati un produs simplu cu clemente: — doua discuri de tabla din OL 37, ~ un prezon M6 cu lungimea de 80 mm; — doua piulite hexagonale M6, — un are elicoidal de compresiune cu urm: exterior 26 mm; lungimea 90 mm. SATA de indeplinit: ; ~ identificarea piesclor; oe = verificarea dimensiunilor pieselor, i — executarea produsului cu respectarea MTSM; f — autocvaluarea activitajii gi a produsului realizat. un are elicoidal de compresiune, avand la dispozitie urmétoarele cu grosimea de 3 mm, diametral ¢ 30 mm, avand 0 gaurl central 97; Atoarele caracteristici: diametrul sarmei 3 mm; diametrul- PISTOL ELECTRIC )_ DELI co cosrtor aire"“SEMESTRULT PSARNUT cosmin TIPUR] DE FERASTRAU J". Einhell LE-KGSL 250 Foretrau circularrae UCR eet Pos ce ard er perfor Eat mG sin les cpa 0 eid 89,70 70 ed SE fete al eae ees a iePistoL cu are caro ‘SURUBELNTTA Tad Pee sete ere pea Demo ean Th sist cEN|200 . Aparat suduré cu are electric seen Bormasing SSAA oe cu acumulator ‘dle: 24 n> Us Sa tims 10880 om ’ :alkpee OA ee role en nahn: Ae Pee ph Earl cn D> exc? phelihilesd: Qh ae * z Perv’ AER Hnok obrAa2ive Foes eee Moore ; ee ee Ne apeg te emote mer fobrica th (prema) en arena dreag in epovond puoicn Conde pirat oly oeirornk MAT SSA Baer quale mods ; Tre vor’ Jotlor Die he proteche (protcha Enrproky Prabha ran Ee} Lea. wt ol lice aa a Lrbrucg ra fe brone wenthot 2 umnfia de trareneale trobuytel on

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5819)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (845)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4771)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1902)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)