Se Neko ame ! 48 parte pentru a pune problema originii religioase a anu- mitor scheme conceptuale ale celei dintti filosofit si, prin aceasta, pentru a pune fn evidenfa un aspect al tipului de om pe care filosoful il inaugureaza tn cetatea greact; pe de alt& parte, pentru a degaja, fn insesi aspectele de Continuitate care {es o tram’ intre gindirea religioas’ si gindirea filosoficd, schimbarile de semnificatie si rup- furile logice care diferentiaz radical cele doua forme de gindire. recunostint& o am fati de Jean-Pierre VERNANT. Pe parcursul a frel ani de econversatie», el mi-a daruit multe, si intr-un mod atit de gratuit nett ma tem c& am luat prea mult de la el gi cd mu-mi Stain putere sf separ ceea ce-i aparfine de propria mea con- tnbutie, Ii mulfumese aici, foarte prieteneste, pentru generozi- tatea sa, Am gasit in Pierre VIDAL-NAQUET un critic sever, dar amical: observatiile si sugestille sale mi-au fost pretioase. (Paris, innuearie 1965) PS. Cu foarte rare exceptii, trimiterile la publicatiile moder ne se oprese la ianuarie 1965. CE, totusi, o aducere la zi, infr p.230, PS. DI. PAPATHOMOPOULOS (C.N.R.S.) m-a ajutat sar Gites ‘spalturiie: cu acribia sa, el a ameliorat, adesea, aspectul Seestor pagint (editia din 1967, reprodusi aici). cre MEMORIA POETULUE __ Invocati de poet la inceputul unui cint, Muza? tre- buie sa faci cunoscute evenimentele trecute? ; «$i acum 1, $-a seris mult despre Muze, despre semnificatia lor reli- igue despre Ibeul lor in gindizen pestick “Cheam alcl doar: M. MaYek, s.v. Musai, RB (1933), coll. 680-757, care adundt si organizeaza un bogat material; 2° K. MAROT, Die Anfinge cer gnechischen Literatur, Ungarische Akademie der Wissenschaft fen, Budapesta, 1960, pp. 19-105, una dintre cele mai importante luckint aptrute recent. Dintre celelalte conteibutii recente, sem- nalim William W. MINTON, Homer's Invocations of the Muses: Traditional Patterns, Trans. Proceed. Amer. Philol, Assoc, t 91, 1960, pp. 292-309; Invocation and Catalogue in Hesiod and Homer, ibid, t. 93, 1962, pp. 188-212; S. ACCAMS, L’Invocazione alla Musa ela «Veritin In Omero e in Esiodo, Riv. fl. istruz. Glass., 1963, pp. 257-281 si pp. 385-415. 3. Desigur, aici nu este vorba despre un «trecut istoric», Eroi lusi Homer se sftieaz tntr-un timp originar, un timp poetic. Ci abservagile Iai P. VIDAL-NAQUET, HHomare et le monde my- Gene 'A propos d'un livre recent ote une polemique ancien Annales, Economies, Sociétés, Civilisations, 1963, pp. 703-715 Gindeosedi pp. 216-717). Totusi tebuie sf aclauyatn 68 ty acest imp poeticitu este absent orice forma de perspectiva elstoricam: Mitktu, Von Homer zur Lyrik, Munchen, 1955, p- 33.89q. 31 p- 126 sqq,, a insist obrepor en model asupra importantei pe care 0 au avépes e eroilor homerici. A se citi si reflectiile huiBP ‘@UEAND No essIsoUTE Up Sp jay uN “PueIuODE] DEP atdsact S080] 8 wanY) P 9st -d ‘idapajuy ayes 30 ug “RIVIM E'S “6EL ‘A “Ted “WI ZN 885 (89 2N 7H ‘NOHIVDY {N Z9T “yy “SDOF0 ‘schahing ‘(age PoacT) EI¢ “HON. NVSOISTAW “(BmAOM) JeINPOUT €Sé ‘wor ‘aaiarang ‘(apexW nes apozor! wmgI9) ezn 8 IU PUULAND Ep € :S9“A “YZAT “AVGNId “(SBogort Pig) ae sojsjutans jrdtup akmaied e 'Z9g ‘276207 ULF “sayy 8 =p) (Aogort aorta ‘r1DOx0s “(avoaoti Buys) 3% “Soabe _Sponot) mpmxuyg spe DaUp 296 ‘BjousDRIag “scl “Ag Auaadayj gIsrXa09 HOPeA Bnop 399 3nFHUy “asd ADO AD 9p [PJ Bl ayvOd as sued “(a13d%p anororl) xery nad wip & Ez WAY AVANIA {aponoW ~aotilidys) 1O]Zae aye aseord afSyuLA 969 “ideing (apdadnxo avogor!) aio10 ap 231M “gE THOS Cawagyayort aepankisr © nego at wamfour ats uy nr py outa ate Saat Ma : (JN PUNO} Qhs WED Y vA aren] Wseaoe "ezOUE B19 Jeu Ul Cees eobr ston nb onens asoqon: Ctopeapmiy Seed 224 psa 3 BAW) Ie ESSA ‘oY ssi Vode SOP! sajaiduoxe wzeayi> azeo “bbs 1 'd “ecgr “foIpAad 2p umof 09 ue aiowpyy vf ap sanbuydur spadey “INVNYAA “d-{ 3D 9 -op an y ayeod ~ gurarp azaynd ‘unuros anuejsqns = es US) & eHeoyTuas eIqnC] “jet PAyana-qopyyo [nj suJATID Bzeauurasap ‘UnUIOD AnUe}sqns “DogeT! RO wiapai) xs jruuod au yoisep> wooda wip mmyzpur asvoroumyy ‘var8 [nuoayred urp reznyy ‘zezord uejd uy ‘opundsaz0> vogort unuros janUe;sqns ‘snIZ I] v dHOS HIE o ‘sry qaeur apundsaro “gjersos aunyjou ‘erwioyz um [ay B| ‘snaz my etjos ‘suey my apundsasoo ‘gpeny>ep=zUT 312 Dedvo ‘sour UMD [oj Bj TRASpE-NuT ‘xo ejuazard nes ngpus an 2% wo ap snsazd eur IP Pun 2189 ESHOP “09 Heo ‘opeuOW rApMNe “tunised “ajuoMIN i 4 4 bbs 611d “zs61 smsapueyy ‘eneds wwopUy “saNTHEED “LW aqenqoapaqur suas oun ajournu gyeod ase> THpyuTAIp zoUN v yor Inuoajred ur ejuszerd wossap yeruygns e-g canouyy ETSI ay Is a1e> “oznyonpesFRMNSs o1s3 ore> 5 aeqnuy 20d ¥ aiSojo108 O vy Ya P amnqmuco ys yod nu aI “(e96T IS IPTUS ID woajonaig ‘pursutueny BOND WIYNYT'D INL v aie RAD ¥) aoqa0d mequazeidas ap [ntuiny “$18 Koswoutop vs safe teu yoreaouy preausm axeo oqutteg oe ‘UOZEW “g AFBoNpER 1S asttpa “bbs Fp ‘11 -wifl'p «qurue io» ap uous; Ord yeet UL 208-182 ‘44 'So5t Ur sompnis SOUL pue Asoisitr “dior pus Lows Why Sanaa Ae CERT Pa Hour ed “ANE HR unyord 18 gpear Bs etfeoumes sonaod poraipary- prague aive woted BHlemByUo9 ezeampuos asvorsrfar a\70y enop ase> AD oroyuowcortssos micu nee De SHANE UI [9 vyOazap as umd vse “cmny EL IBA nv axed Too ad ¢(,9D}09 star) 99 ,osajurue” nu ‘duo usp apznyy ‘episgq ep mroieuind snaz my ajsons yoep ‘ydaid uy 2u0Iq op murtuy o #8 a8uuy eyed j-nu ys sturtu ages ad sey un “tn 2982 “quiy] 2007 voae se-ap renpp ‘oumu uN NEP Fes vay ond Se-u Brazgo ‘Iqzoa vaind év-u ares ardsap ‘eat yoleuep To}~oNpuod “syoznees nvzo aUID nua MeN Zhu wins nu 18 yowoz un yap wrzne nu tow ser Gromnnsiove 18 ayzozard ruspunmaid ‘ajiaz Hayuts tom wo najued ~ mmdum ape areoyins9} ‘aznyyy nut pe eee eee52 sesizat foarte bine intr-un «vechi discurs» (wadavs Aéyos), transmis de Philon din Alexandria: «Se cinti o veche poveste, nascocita de intelepti si transmis’ memo- riei, asemeni multor altora, din generatie in generatie. Ea sund astfel: atunei cind Creatorul a ispravit lumea intreagi, el I-a intrebat pe unul din profeti daca ar fi dorit ca vreunul dintre lucrurile care se nascuser& pe pamint si nu fi existat. Profetul a rispuns ci toate erau desavirsite gi complete gi c& lipsea doar un singur lucru: cuvintul de lauda (rov érawérny... MSyov) (...) Tatal Tu- turor Lucrurilor a ascultat acest discurs gi, incuviin- findu-t, a facut pe dati si aparé neamul cintarefelor cu glasuri armonioase, nascute dintr-una din fortele divine care-I inconjurau, din Fecioara Memorie (Mvijjin), pe care oamenii de ‘rind, stflcindu-i numele, 0 numesc Mnemosyne’. Intre Muze gi «cuvintul cintat» — despre care se specific’ aici eX este «Cuvint de laudi» — exist o strinsi interdependenta, o interdependenta ce se vadeste inca si mai clar in numele foarte explicite pe care le poartistiicelesMemouiei, pentru ca 0 intreag’ teologie a cuvintului cintat este ciprinsa in cle? : lei, de exem- plu, conoteazi gloria («éos), gloria faptelor de seama pe care poetul o transmite gencratiilor viitoare; Thalia face aluzie la sarbatoare (84\\ew), condifie sociala a creatici Etimologia «atomista a cuvintului Moboa a permis mai multe interpretiri trecute rapid in revista de A. Serrt in La Memoria e 11 Canto, Saggio di poetica arcaica greca, Studi ital. filologia clas- sica, t. XXX, 1958, pp. 129-130, n. 1, si discutate de K. MAROT in Die’ Ankinge der griechischen Literatur, 1960, p. 66 49, 8. PHILON, De Plantatione, 30 § 126, t. IL p. 158, ed. P. WenD- LAND. Urmam traducerea lui F. CUMONt, Un’ mythe pythagoricien chez Posidonitis et Philon, Rev. Philol,,t. 43, 1919, p. 79. Cf. si P. BOYANCE, Les Muses et I' Harmonie des sphéres, Mélanges F. Grat, L, Paris, 1946, p. 16 say. ‘9, Este ceea ce a observal, de exemplu, B. SNELL, Die Ent- deckung des Geistes', Hamburg, 1955, p. 66 sqg.r Die Welt der Gotter bel Hesiod, La notion ds divin depuis Pomere jusgu’h Platon, Vandosuvres-Geneva, 1952, p. 98 s¢ 53 poetice; Melpomene si Terpsichore evocd amindoua imaginile muzicii si dansului. Alte Muze, precum Po- lymnia gi Kalliope, exprima bogata diversitate a cuvin- tului cintat i glasul rasunator care da viata poemelor. Epiclezele cele mai vechi ale Muzelor sint, de asemenea, revelatoare: cu mult& vreme inainte de Hesiod, Muzele erau in numar detrei: Ele erau venerate intr-un foarte vechi sanctuar de pe Helikon gi se numeau Melete, Mneme si Aoidel0; fiecare purta numele unui aspect esential al functiei poetice. Melete!! desemneaza disci- plina indispensabila deprinderii meseriei de aed; este atentia, concentrarea, exercitiul mental; Mneme este nu- mele functiei psihologice care permite recitarea si im- provizatia. Agide!? este produsul, cintul epic, poemul incheiat, termenul ultim al lui Melete si Mneme. Mai sint atestate si alte nomenclaturi. Cicero ne transmite una mn care Muzele stnt in numéar de.patru: Melete, Arche, 10. PAUSANIAS, IX, 29, 2-3. Asupra acestei tradifil, a se vectea studiul lui B.A. VAN GRONINGEN, Les trois Muses de I’ Hélicon, L’Ant. class, 1948, pp. 287-296, care oferd argumente tn sprijinul ideii c& traditia lui Pausanias ar apartine unel epoci anterioare lu Aristotel 1. Despre valorile pe care le are Melote gi despre soarta ein mediile filosofico-religioase, ef. J.-P. VERNANT, Le fleuve Améléso et la «Melété Thanatoti», Rev. Philos., 1960, pp. 163-179 (up, pp. 78-94), 12. B. A. VAN GRONINGEN, op. eft, p. 290: «fn principiu, mut ate fi vorba decit despre performante rapsodice (pentru care Eibeiv' este termenul tehnic prin excelent) si, 1a rigoare, despre ‘eintul monddie, adica despre epopeea eroica sau didactica si de- spre lirismul in genul lui Anakreon s1 Sappho». Observam (esa cum ne-a atras atentia J. Labarbe) ca aceste trei vechi epicleze acoperd destttl de bine cele trei aspecte ale functiet poetice din teoria doamnei S. J. SUYS-REITSMA (Het homerische Epos als orale Schepping van cen dichterhetairie, Amsterdam, 1995. Cf. J. La~ BARBE'S1 A. SEVERYNS, La poésie homérique, La Table Ronde, de- cembrie 1958, p. 72): functia de organizare, funetia de conservare, functia creatoare.-poLT-zett dd “vo6t “3's fsoremuy peso IV Sp SOIR 2P 88104 597] “LOINOWN “A Se eer ge ae ju soupy saDta;g “sopeuLTy “wasn ry apolfigin 9p resvg “afer wonrpen ef aC] WNISNVA, Cree’ ‘axes RIpEN sfewoiqord axdsaq Ze nase BoP on Gna 1S qutano ap “unemur | umggus ap Teaptsnd sco ne ajiousmur uy exe w onuau “apropranes jem dase ud -oma-OpuT va}e}aPOS UI ‘Ne O ATED 2 ejueyodurt yejuaplae & "Supeure sep xneip 12 SoyIAN "UZBANGD Soupes sgt ap soursz0 qo cubs! uy OUI qe proareyuco op tMIor a4dsop) wat 0 Po, 46% ‘ejuauusexy Beem seb) cov a ‘smnoeio SeNpIAS OC “ravi TT 4 “69ZC-L97E NO? ‘(ZO6T) A AUASOUIOUN vais lindas “S JO 'i2 MInAIRD Syoisadse oxdsocr “S61 (Ges ips 8 2d vp 9p wou jo WozeIN d "be ‘tg “MONT Bip wanginara BT ap TojsUT{OS. wom {nyaod erouraRrer 3 TEiiase op od ajaznyyy w “wmnow ad-ap “Rsul “WEAISSGO ES spuasd ap 20d SEN OO ) we grey psvaqaiur y ayeod nu ‘e2astPC 18 PPHT yyurzarda: fo areununout fargo &Bperesvizsoy ‘esperd a41e0j aTer0Ur. oor ap fonmya} oun v jound vy] around o ‘faHiowreure areijoazop o aundnsard vrezo vez O rz“ TPAD ale Syeyigdapuy ap ane afumiBor uy sp op noxS weyo axe 18 paras exo aresepdure rorgo v “soyloz ayeuTYPUS 20[>} vvoumuow! esdnse “o]1sz asnpe nemgaz} 2 JOpPyHO coe eidnse ‘ountioe o Tuiod v naquod aorujatd sojsyuout cour erdnse “3[ENDO] woYAUEPT e ep sojceoy(rur exdnse neapep os HEMUIZ] af) jEdumy ejooe uy re seman Suowrsur oo» STexO Tapert ad [5 ‘oreTos od ni yerou weruit-e-s pouorS PHEZILAD PAL gd Te-Op Pour RMT esp TDK Te myooos Uap go dey op eUTAs wOUT Nu FPP asejels 1 yod nur gonecd vampurd uy ro vjueyrodury 15 oz!zoe ypaur ul nes [Py] rrOWUT fe SOLsTPar MINIS ways 22> 5 | | | | aogopartsrl Doo “ZT “I -WON "UVGNId 38 Zor “Il "3D “Sh aadeaq “1gz-d “1961, ‘uNzag ‘I ‘NOUOITOFT 42p aqne/D 12d “ZLMON “VAM ‘JDP eb “4 FL XI “arauos ysaend *HAVLA “BT “N96 °Y ‘TDOSOS *P UrTaTtmp2il Spuroo ward aysa “I¢-61 “dd “ya6t, XI "Pa ‘aryProsOR -yypSog any anpsy Sunyypig uaypsrpousynss top ut ouds Sliouyy, “TANS “a IMI FAOIBAY “bbs soz “109 “(eot) Fy “ouds Cur “A'S NEALE, 'S OP ATED SHA} 18 “UOZEWN “a OP a!NP Ten # atmpe “Bbs gig “cer “bbs pg “ooy ‘GOISSH, IO “ZL “9g61 ‘Std “FONVAO ‘d tayjaoaa wapaa as e “«traa8 IyOso]Y el FO[ezMP myIN2> "5 aAW AW MY aye 1S Metbide Swumazeus sap “olfpan atteoy goods o-urp purdsous MLL AITO am ap FERIA Ves waed azn ““bbs 191d ‘Sse orsfeg “ope? | a. BU :weUT ET ULAS “Gs AIN=) £4 ‘eset “yrds “umoy 2781 ue azoupur ef ap sanbry Ail spedsy “INWNESA ‘df ID “PL : “sort-oont “ad gg61 ‘IL 9 ‘eseog “po “yg “TH MMOEp eye aq ‘OWIID "ET fics 1 Sieg es ee 5 oe ips» yood ad 23 [F TLD ofO9 UPS [9 10% “gy(1P22ar1) “oqunure-lzonpes ap ajsumu pyeod apo son eI ‘you “Asourouyy ape ao1y WHS afaznyy ‘eoTpoIsay EMTPEH US foHowrur ap piqeredasur ajso EWU PAUJAND Te. oqtlexrdsut tieod ap 16 1zae ap aTTpaur ur «quip yusano» ap eauntjou! 18 pany onUIp PjusTeanpa ejuepodurt nud ormyrgur Pap nejs “Mpnjuzano v a‘opoa} eemAape o RI1OAzeP Se viorgo [arpauuant uud ‘Taznyy aarertda awoy, “erHi[eL “roja exdnse yyprexe 0 }ejUP [MJUJAnd azeo ad erEyU Tur ‘mynquids varaonpas ase sourxpoy “pyererpsouTd eayeppear ‘[naeurZ1z0 aradoosap ys ynvS MIMeod {MUA “ho soaeoap ‘nreutSu0 ‘jnidpurd ayse aypsy aNpeut Syoodse wyOAZOP aja aNUIP POG “E2OUrXTEYT “OPIOV PE HE eee eet ere eee +S 4 :56 se postula o adevarats «amnemaishynicin®s Cercetirile lui Milman Parry si ale épigonilor sai24 au pus in lumina procedeele de compozitie ale poetilor prin ana- liza tehnicfi formulelor: de fapt,agzii.creau cu voce tare, «nu cu ajuiorul cuvintelor, ci af unor fgrmule, al unor grupuri de cuvinte gata facute si pregatite dinainte pen- tru a se integra in hexametrul dactilic»25. in spatele in- spiratiei poetice se ghiceste o indelungata dresare a memoriei. Poemele homerice ofera de altfel exemple ale nor asemenea exercitii «mnemotehnice», menite sa asigure tinerilor aezi stptnirea dificilei tehnici poetice26: € vorba de pasajele cunoscute sub numele de «cata- loage>. Exist\ un catalog al celor mai buni razboinici. ahei, un.catalog al celor mai buni cai. Catalogul arma- telor greaca si troian’, de exemplu, ocupa o jumatate din cel de-al doilea cint al Iiadei, respectiv patru sute de versuri ce reprezinta pentru un recitator 0 veritabila per- formant. \ ‘Dar este.oare memoriggnaciilor o functie psihol \gica orientataasa cunt este a nggainA?. Cercetfrile I J.-P. Vefnant?/ ne permit & afifmam ca memoria divini-’ 23. Cf. James A, NOTOPOULOS, Mnemosyne in Oral Litera: ture, Trans. Amer. Philal. Assoc, t. 69, 1938, p. 465 sqq. ‘24: In legaturd cu problemele formulelor poetice, Se pot js dicatii generale asupra chestiunilor fundamentale la J. LA- BARBE, L"Homére de Platon, Liege, 1949, p. 16 £46 1 gi la HL FRAENKEL, Dichtung sphie des frtihen Griechen- ums?, Manchen, 1962, p. 30 sqq. Despre problemele literare ale compozitie! orale, poate fi gastt stadiul actual al chestiunit la G'sl king, The Songs of Homer, Cambridge, 1962, p.55 sqg, care ia'tn discutie tndeosebi tezele lui A. B. LORD, The Singer of Tales, Cambridge, 1960. 25. J, LABARBE, op. cit, p. 16 26. Cf. J.-P. VERNANT, Aspects mythiques de la Mémoire en Gréce, Journ. Peych,, 1959, p. 5 sq. (=MP, p. 55 sqq.) 27. Cf. JP. VERNANT, att. cit, pp. 1-29 (=MF, pp. 51-78). Nu tl putem urma pe A. Sern, La memoria e il canto, Studi ital. di filatogia Classica, 1958, pp. 130-171, atunci ctnd vorbeste despre 57 piifin acelorasi scopurt; ea nu isi propune deloc sa re- | consfifuie teculul dint-o perspectivié temporal. Me: morig sagralizat’ este in primul rind un privilegiu al a niimutor grupuri umane organizate in Cgghent ca alare, § ca se dedsebeste radical de capacitatea de a-3i reaminti a celorlalti indivizi. In aceste medii de poeti inspirati, Memo) i cu_caracter divina- toriu; ea se defineste, ca $i cunoasterea mantica, prin for- mula? « te, ceea ce va fi, ceea cg. fost»28. Cu ajutorul memoriet sale, pi filgcit, intr-o viziune personal’, la evenia: i are_privilegiul de-a.intra.in-contact. c moria.ti ite s3_ecloslusea TL fica formulelor; i cans conferd| cseligjos?. ropriile’ sale virtutt -g r este insustaealul. Ce fynctie.are atun@poatl( memorie «istorica», tot aga cum nu putem accepta observa : SLACCAME, L'Invocazione alla Musa e la «Verita» in Omero ein ~ Esiodo, Riv. filo. istruz. class., 1963, pp. 257-281 gi pp. 385-415, cu privire la un pretins «adevar istoricr, vehiculat de poezie. Nu Sintem de acord nici cu teza central a acestor doud articole. spre unele aspecte mitice ale memoriei in India, cf. observatiile foarte succinte ale lui M. ELIADE, Mythologies of Memory and Fongetting/ History of Religions, 11,1963, p. 929 oqa, (eluate In Aspects du My the, trad. ft., Paris, 1963, p. 142 sqq.). 28. M1, I, 70; HESIOD, ‘Theo, 32 si 38. Despre acest tip de poet-clarviizitor, a se vedea paginile clasice ale lui F. M. CORN- ToRD, Principium Sapientiae. The Origins of Greek Philosophical Thought, Cambridge, 1952, p. 62.544, 29. CE infra, p. 107 sqq., mde studiem trisiturile esentiate ale acestui tip de cuvint, pe care-1 au in comun poetul, prezic’- torul si regele-judecator,261 *8puquies Jynoy, reonsdosoptfe 42075 J: sus8ug ayy “sequarde “Z961) a-y Sunzdor atuaiqoid 19:s998 ei [uOS® ausuuRA “6E6T ‘OILY ‘Sei@I05 49 tomo “sAIVANVAL “HL varezony ‘ooySwOy mursod yy1993 vz3 "LL, my eatnoduyy renga ey OWA ened eg umnsd Dut “COINNIOD "WILE 'Bbs cept [o> “XI /purg jddn. SIEM 'A'S “AVMIDS “H Bf isz8 yy ayeo% Inse sopumaoIo Te [enIde [MIprIg “OE Man] OP areyyING aTIMASH: NAUET ‘Se BL es PHnquRCS uy “pe i ‘ntenns wseinssop ind op 20 AIMPIE| ap EUETAvs vaerdsr vya. deve PUIqUI o8 va pun 1S ofa YoUT also EorMU LounIere PUIRE DjeBar ‘uy TON ms HEAT v opeSar am no sus ~* uu 1 jun [njduraxa piayo Muopigeg yoN.AU LOS WPeaop e-s vrjeredwo> -;.qeurery, my eatnoduy hpxe~ my vidny no saye reur 1 uopqeg rp apTBoa no Weredwos osvorjard propo "W “ I yes nv-1 uoydAY, no vasvjunayuy 1S TOLTUEIL, varjodux snoz my eidnq -uemurgy ajoun woonpe gs emppSuy au Suappuay 18 aynar vroies eidnse mii “HDUT O vo yap uMDe asede su nu mijereu ap a8 Suny mun e areun “apeqwaHio. arny.rguT iu 1 viedo ‘aou0$033 Emezayy foun je quouodxs murp [ao yeiaprsuo> ourorA ulmur 3S03 © BOISS]y Sop ‘Taape-nuy ‘georeqanut yise23e vl woepundser ys yrusad au 1 ad vidnse apiyyaox: -0} was Henanoe Us 72: aoe yojiod apundsazos myn -hO Te nysiZar waplop [e-ep Jao RORC] ‘ge2uede ynqeys un no ‘gyeiapiaud gysva 0 emyysuos nnoqzer ap jndnu! yez1 US) IIS ISA” U] “peFOPOUL wHOsoUT UL Hez = ues] yao KER 7 \~ vat 4829913 “‘roytTUoFoay tata if A 3 i 6 2 \fenoSPMinvop reuruse so ‘86-12 "dd “p96 ‘MER ‘every ua affeuuonsuos uonpredsn vf ap saoutalainy NaweEK ee “bbs 9¢ 18 6d “Zo6r ‘a8purquu 3p “bbs eg -d eoanjoay fe: ey id) £961 2D “Towory Jo suds ay] ID} SS) SISSE[D TaYJeS BIAS Ul ESET Uy Buy $07] pus Ka|sxi0q "per SErouoY oy pUe AIO}SIFF “IOV “1 “Cl ane ap nyduraxa ap ‘ays a3 umdeid “een “HP 380} & BAL “SCO “PIOIXO ‘sueadamy-opuy pue suvayoy dart “Wal UT OP SEL PRUE uMp pouy mMiens seers “bbs acy ‘sounapy ane serouioy fr ‘STT-20t dd exyup > ‘aroaqoo TOI-OOE “#o3i7y “ores EASA ng asa EISsYy “puvss9] "po 'Z TAX ‘INMOAL “OE ; -ods wiivqieq epuewios a1v> 22 cod ova ardsaqy Te ny dn ap mminsod ye n-sowy: qe iGygsnpucos un vjsixo omszayndyoye aja8sr yBuy od yo rep ‘oonugel 18 aapuouose ‘osvorSqor 3e./7paape-aity “ot rnodoap “21 auLAND 3g 29 neONy jnUNE.z9; =IPUL RuIvds 9p oa}dby-p2eB7g9) aipen eSearuy uy ESE iouny no jeuforysuy “ye! ed fniusysis po cared Se Uy pese a1s0.yworeu 3 juLATS un powass “SUIATP ofttsoys B3uy ad seq ‘FOUMIOZ0 Je “TommUoSoursop [e “areu0pI6 Sp 1 wluss -raws ap-10].NyN Tnueyd uy wep oN “ze«ppeatreduy vl areooyy ant ev amquny 20 1 mndoout vy 9 1s0} ne o> vaunds Jo 4eoounzut [nyugingy 18 yD HO;EMUaAY 1197, ae “es epney urd “;e(a04} vaur} 1 andyid yauns Tare “mses S-npuditeup> areod 2s ‘oe x) RIBAAL | Jep v JO Iuost ZOI1D UTP sommowNe puyUy>: my R|duisxo und exsnyr 4 1OMaUTvO aye eUTEDS 2p sjeadey ozarqojao vs 18. uoyMuaNy ad 3z21q3f29 1-ps» SHIRE O STE THT ‘Teuotipen pou! uy Ueroupery wareopea 18 [Md9] ‘ansiBar 9IS99e Ur QUIS areD galiowrur ad HOE ey IMYUWAND afan -s¥Box guIs ore gmunrzrarep [rep aySos0]07 184 sindoas Paaae. nioqzer sje aperpra’ \ oCreatiunii, Enuma Elis. Or, J-P. Vernanta reusit si de- monstreze c& in cosmogoniile gi in feogoniile grecesti or- lonarea lumii cra inseparabila de miturile legate dey sic& miturile de emergent’, relatind istoria generatillor divine, aduceau in prim plan yi rolul deter- minant al unui rege divin care, la capatul a numeroase lupte, triumfa asupra dusmanilor sai si instaureaza pen- tru totdeauna ordinea in Cosmos. Far indoial’, poemul jui Hesiod, principalul exponent al acestui tip de nara- tiune in Grecia, marcheaza declinul lui, deoarece este 0 opera scrisi sat, in orice caz, dictata, si nu o naratiune orala, recitata cu prilejul unei sarbatori rituale. Totugi, In persdana iii Hesiod avem probabil singurul si ultinwul exponent al cuvintului cintat dedicat laudei personajului regal, Intr-o socictaté éentrata pe suveranitate, asa cum pare Sa fi fost societatéa miceniand. $i aceasta cu toate c& personajul regal inca mai este Zeus®. La acest nivel, este in primul rind u ionar-al suvere- Fats: rectind mital de emergent Za 40: recitind: mitul de emergent area:lumiit!. _ 38. J.P. VERNANT, -Lgs origines de la pensée grecque, Paris, 1962, p. 102'sqq. re - : ‘38. Observatiile ipotetice pe care le prezentim.aici sint tri- butare unor hicrari carey axemenéa celor ale lui Webster, au tncer- cat sa demonstreze anumite lini de continuitate, pe plan poetic, de la Micene la Homer: Totusi, in ansamblu, cogcluziile lui Ey (Historia, 1957, pp. 133-159) asupra rap! Ras poe poet.ca.«fitnctionar,al Suveranititiir, a se vedea paginile @asice ale lui G. DuMezil, Servius et la Fortune, Paris, 1943, p. 64 sc timp in urma, s-2 emis ipoteza existentei unei recent, T. B. L. WeBster (La Grece de EE I Dar tocmai in poemul Iui Hesiod apare cea mai veche reprezentare a unei Aletheia poetice si religioase. Care este de fapffunc lor, in termenii teologiei cuvintului care! festagoara In, Theogonia? Muzele revendica cu mindrie privilegiul de a «spune (adndéa -ynpicacbar)42. Aceasta Alethera igi capita intreaga semnificatie in relatia sa cl Muza si cu Mamo- ria; c&ici Muzele sint acelea care «spun ceea ce este, ceca ce va fi, ceea cea fost»43; ele si suyintele Memoriel. Fie sf numar contextual Theogoniei, asadar, conduce deja la indicarea strinse! interdependente dintte Afediclaeil, Memorie si chiar invit’ sé nu recunoastem in aceste doua forte religioase dectt aceeasi rej Totusi, Alethéia lui Hesiod isi va'capata Intreaga sem- nificatie doar prin ordonarea notiunilor care domina cel de-al doilea registru al poetului. Cel deal doilearesistrualscusiniuluinjgoetic este consaerat In Intregime laudei faptelor rizboinice de. : on ee Mycénes. a Homeére (trad. fr.), Paris; 1962, p. 96 sci CfA. J: VANS, The Minoan and Mycenean Element in Hellenic Life, Journ. Hell. Stud, 1912, p, 277 sqq), cate nu ezila si vorbeasck despre o traditie poctict miceniana. Céea ce unii postuleaza pentru poezia epici, pentru Homer, poate fi postulat la fel de bine pentry poezia ‘teogonied, pentru Hesiod. Prin urmare, nu este deloc ‘everosimil’ plasarea in civilizatia miceniana a caracterelor fditionale ale poezi i joase gi, In principal, a tipului-de temeiat pe memtorie. Utilizarea serierii i obstacol pentru acor- 'darea unui statu priv i de fapt, scrierea pare a'fi fost privilegiul unei clase de scribi, fara Indoiala de origine cre- tank, mai mult, ea pare a fi fost rezervata unor sarcini adminis- ative: din cauza unui sistem imperfect de notalie, ea nu ar fi ppatul raspunde exigentelorimpuse deun caracter publics mur Wipuuat intemela 6 cviizaie a seisulut (Ci. Ch Paar, Du ineaire B eréto-mycénien aux ostraca grecs d Bigypte, Chronique a Egypte, 34, 1938, pp. 79-89) c a f 42. Fiesiop, Theos. 28. 43. Id, ibid, 32 9h 38,“Beer ‘uaypUNyY “SsIG ‘syoNeMqasiperds uoypers4; pun uoyperdo sep Sunipnssayury aypipipnpseodsbunsnopog our WEOV ei ivo ‘HWILL “ZOXLE-“ZOVIM ‘ZOAVY “IGNIEYD “W 3D “ZS 2 £2 "uooey Jasuy taiwan Te Seep wn “amyoo oq ‘e rez “wore aydody “4 "pox “944 “mravamig Os IKK B47 Tawny pp Sysmareu neajosuy are opaoaquyp asdsac] “g ‘ZT ‘il ‘SVINVSNVd “6> ‘bbs Zs7z “102 “(E161) “aa “FooWIOFY “A's “ScaHLL. yD op areunpe situMAEU! torouIoy aidsap 73> “BF ~anviog ‘are eHOpTaSOPAy -zqouoys ape oeodse PROP SOpagy Is = S08TF ‘a2Rtess HOTA Mop ap jepasqo pully vo sede aH” ” -enoysue TIOMMOGZ: ‘eydny aysaazrd 29 vaso uy IG apes. ayewe Uy amp aySeoundar as nu [nwo po jMdey [eKOR! aeaed vorgdeived ‘onstuofe In ap: Onmpupess pe . 2, “To(Susigs trian) en srir SHG: ~“Biii> © SoApe s0A 3p avd puss dn. aidey ‘gqwoleiqapas ¥ & ep ouurep» runrpe gosemydyy xs ‘erplounrd onloya no aqunayur es euuopuT Fe njuad “sine Ty FOR are> ep if avauSUISse> TORO HUTMEaY e rjued ydup -Us 9S vjseaoe ‘are FapfeSuL toayooy varuTeU Hi -udes un pyej6 9 T1Sar yoep :yyejueuTepuny “rjouNy BAY O.soye Tew ne-spoznyy Ieq ‘gp feTT] [e 1S myniney jnjsuns uy preospysop 9s areyprur aptunrioe 18 opinsreut zer ‘gue creds edeonps urp ayred aaey eorznur soarvoop “e971 urp sopHazequr 18 EMT UIp soparpiup aye “ofHS ~ Hey aye areopajord vo “1yuy reur :ozeSSeMETop uy pre aqe1ouo 3ujs Bjgf “ye; FOduTT D0] um ydazp ad Tap edns0 aPZAW ‘eonue vyreds unsaid porutogzer aye}01005 o-a)u] ‘Jopourre erresow eyDrexe e ap mIZapard unuwos UY NE |rv> vIO;S¥ JR “gyKtTPSo" adja 1S «eausuasen x0[99 IWETMUFOD [MDIAIEs UJ BYP as 1 ‘THPIUEIOA “hs |v zeuorjouny un ume a}sa rew nu ja :wasdns [aiq -z8 ajsa [njeod ‘Teyuaurepuny uvyd ysaoe Uy ‘swLIe Bp I0[a1 -dey [e vjaoe yap Mynueyq 1 Tepney jearozar seUr Feu TeUr O-UE Sy YS ares NTUSWOP ¥ISIXe NU “MynorE 59 ) EAXX “PIE “PIL 'S ‘AIX “247 “HAVIN “OF INL “IUOHO "pry. p 19 wASSy p “Sey BO ep anbriqnd uoraido,4 ‘aaa WL 39) seuoe “tgjo ein» ap preorde emnzuad oop areoreee vuiedg e> prenpedo ayeyomos o-syus aaujaqeiens wrest (8-64 “dd ‘F961 4 eur yn ‘sh TULZDUOpe 1S aquUEzteyse aiado ul Pap (219 ® OZ Sse 09 6ze 2107) nova tn, 2n1897 ul 8 v9 ‘(bs val ‘ze oT i e280 Heine an ean orate B eporey) m e9 seize um goeo! jmuaieyq 8 vpne 18 10a “INK “OAT IRV. eqinapatns eno poovouod 1 wold pin toseee Ae sore Se no imypapnl 1s “gepnyy exe aru} zoiyo e ‘eueds hajuad piostinut 219 Joja mn|goje» ayersesuoD HO SVMF Tou 330 9p MEAD Py ~aedS PI AMIN AUIIO.T “9 TANK GTA OAT RVI "YY “1oqzez vjusqsoxe areopea us aund ao ‘yonsuose.3) OSU] /p9[OT-17 99, TIBI ADI. aseoumy sojasdey 2TBEBOTa 19" 10} (iy 8 aged areur feurean ners wope35y “aS }iqioay WE Iz INP: eIVONg_RUNg-o-neas. 43d 1S-aibo “Mupneg ‘RIsTIA ap Jopesepp nIdDuud ad myy>Te aye}21—0s 0 ap YIepsODe.va}e}HIO;Ne ad as-npumnzig “gp¥isaoe op rap nezo pup tounge ‘ongnd nidoje3eSun] -opuy un neaoey aj aja ‘patyodunp ‘epeosar3 ze 1 yep “oun ad zopid aysad eny |-e op pisopiaud neaae 9919} “ofsousyzreg umodard “woyequys Siumue vp yes myndioo apunpaatu ayeoy ey EyDIXS 38 axsyS9A -eidns ap ydazp ysa0y ‘g,1o]fuaures vasayad qns aun as areoayy ‘order pour uy “1 nys mmnusures vrdnse azeyZeaeidns ap ydarp un ire pyioroxe aresay,{ “RORTD 18 niBopp urp omoep oreo ead yop viUSIEHp wae OaA ayseouns nu ‘tua}y739 Yo} aNUy Iere8e midpund snp -ONUT ¥ aro ‘ayE]BDOS YISKAOY “pp NAEP VPME] -2933] Dey nwa} ap 2}10} Enop ‘ronUE wyeds Uy “soTUIOGzEF soppimrje gyesipap jerfaqe! Zopionnogqzex nd op gweu -fulop [e}0} ‘eyreds veypaa wmdard goreyse Roseaza72 3}%) -2108 O puyarasqo yjuEMsn nd uryyUazardar ps Ula} ond ‘guetueorur erjeziparo njuad gyeysaye pap a1ga.gu nu Je} jUyAno op dy mysaoe eareuorouNy YORK “yUreAS zw64 jlumineaza invingtorul: este un fel de gratie divin’, in- stantanee. Zeii o acorda unuia gi 0 re potriva, Kicos ¢ gloria care sporeste transmis din in gura, de la gene 1a-zei, Kleos urce pi simfi nici o clipa ca victoria lui se datoreaza pe d £24 altuia®. Dim- ra ie la generafie. Dact Kydos vine de la Ci: sa, data stivirsit’, nu capata forma decit de lauda. Pina la urma, un om valoreaza reaza logos-ul séuS#, Cei care decid asupra valorii unui rizboinie sint st’pinitorii Laudei, slujitorii Sint cei care-i acorda sau fi refuzit «Memorian®®, p. 95 sq, $1 analizele Tui W. Lu tesleben, Gottingen, 195% '53, Despre x0B0e, cf und Philosophie des fruhen Griechentums?, Mi sin 14. 54, Doud exemple permit imi pOsag | ‘Sbservatitc lai HL. su se poate Raghainiewt find agentul, YWzvorul actelor sale: le -a-ntregul zeilor, iar fapta prin cuvintul atit cit valo- Muzelor®5; ei THER, Weltansicht und Geis- ENKEL, Dichtung \chen, 1962, p. 8 Asurarea importantei pe care are areputatian in lumea rzboinic’ gi aristocratied: 1) 11, XX, 208 5qq., unde Aeneasti spu) tuia-Sriginea, stim, cine we eBte de-ajuns: Miibin povestinie faimoase (pte Uicovobee ened) ne:sin ti Tui Ahile: «Noi ne cunoastem unul al- {orlope 2) Episodul dist Mica Iiada (A. SEVERYNS, Le cycle épique dans I’école a’ Aristarque, Liege-Paris, 1928, . 330 saq., cur fitdire {a fr 2 Alen), unde.gilceava dintre Ulise st Alax pentru. Primirea armelor lui Ahile este trangat& prin elogiul pe care Unerele troiene il fac colui-dinti. '§5, SH ne amintim de cuvintele lui TYRTAIOS, fr 9, 1d: ob" av penvalyny obr & Nyy SvBpa Tiny KTR. Para «memorie> nu exist nicl 1og05; Se. Intreaga viald a cintata, spre aceasta buna me fark glorie, nici fara a si 304-305), Declaratia lui F unui riz -boinic tinde spre aceasta glorie Nu vreau s& mor fri tuptt i sdvirsit vreo fapth insemnata a Eirel istorisire aA ajunga pind la oamenii care vor veniv (IL, XXIl, lector are valoare exemplar, cf. PINAR, Pyth, TW, 185 sqq. Un rizboinie va porni la 1upt & 1 atthe dlopret buna reputaties (APOLLONIOS smog-ul SA nut trateze Din Rropos [, 141; 447) ). Spaima argonaul fi «dle team’ ca filor este 6X nu piara Kyawuivor kai dpavro.». (APOLLONIOS DIN RHODOS, IV, 1306, cf. TT, 892-899) 65 Care este staty ts Laudei? In Iumea aristocratict, ea este in principiu obligatorie: «Pentru a fi drepti, spu- nea Batrinul Marii, laudati din toata inima fapta de seami, chiar i pe aceea a dugmant!ui vostru»5”, Pocme- Ie lui Pindar si Bacchylides ne araté rispindirea ei: ele nu sint decit elogii ale fortei bratelor, ale bogatiei regilor, ale curajului nobililor®. Dar poetul nu-si risipeste lau- dele asupra primului venit. Elogiul este aristocratic: «Nestor si lycianul Sarpedon, oameni de mare faima, ne sint cunoscuti datorita versurilor armonioase pe care le-au compus artistii de geniu. Cinturile ilustre fac 68 dainuie amintirea meritului, dar putini ajung sa aibx parte de ele»®. Prin puterea cuvintului stu, poctul face dintr-un simplu muritor « amen Regent, jioS8T Tar ca gf acea Camsa a indienilor®, cuyintul poe- tului este 9 arma cud iaghcel cote BETS «Blogiul se Invecineaza cul ibn, spune Pindar®. Lauda are’ tit aspect ‘negativ: «Vorbirea de rau ipesi—, tul&i64, cafSare chipullui Magis, Cimpul cuvintului”, poetic este intrucitva polarizat de acedte doua forte rel Bioase: de o parte Blamul, de cealalta, Lauda. La mijloc, se afla poetu arbitru suprem: «respingind Blamul intu- go Ee ee 57. PINDAR, Pyth., IX, 95 sqq.s Nem, IX, 6-7. 88, PINDAR, Nem. I, 5-6; IV, 93; V, 19; XL, 17 sqq.; Pyth., L, 43; 1, 66-67; Isthm., IM, 7-8; V, 59; 1, 43 sqq. ete. 59. PINDAR, Pyth., IIL, p. 112-115. 60. PINDAR, Nem, IV, 83-84, 61, PINDAR, Nem, Vif, 63; Pyth,, 1, 68. Despre acest aspect al cuvintatui, cf. infra, p.107 sq. To. CLG, DuMBzIL, Servius et la Fortune, Paris, 1943, pp. 76-77. 83. PINDAR, fr inc. 59 ed. Puvch: wapov Emawvos Kloverrat, 64. PINDAR, Pyth, TL 53. 68, Datele sixt adunate de TOMPEL, s.v. Momos, Roscher‘s Lexikon, Il, 2 (1894-1897), col. 3117, Cf. si W. KROLL, s.v. Momos, R-E. (1933), col. 42. |exyur %) Hmuoyd sy your ad yoy¥or won pare od min 1 07 ‘Suiopar #8 s0;epuotg o1e pdstaLo pap aundd ‘zty pI" “FToGIOS 3 "WIaY| O £67 “ “OYLO «darexy jMOW> WL Jaye] wre Us Bese LA ays 00g, 2sauME O HoaIs are od whe} El audsourauy “(Soug%g) mnjmeraunjuy aundo 95 (Sofr0g) [n70)! cnyeng wns ese “rofeznyy 1S Toudsoursupy undo o3 odors ¥é 21°] ‘we y6e 'd "ydpeq “de x aq ‘saving ty eumywur vdncy “07 “FGI ‘SHE FIND P18 MID OT ‘SSNVAISINT] “TD IL soypiegore0 pserjoaMASUCD & /NNyOWOa: Ao syparod 9oUy ASHE! IMIPULB v aHOBaye> ap To vaye}TEO Wy are ‘PmuasHuT Nes CamN ‘OLY “dd “oct ‘saqexnig ’AXX TOA ‘SMUOe] HORDoTIO> ‘sonBmped sayy Aus 19 souReY sosseeCr MSNA "D My sjazteue-utd wURNy = up9end ysoy ne ‘euioy ef HS eypul UW “Saye Yeu! “S puesdoma-oput “eauamy us 1aDe], ae alvoleam A[HOTEA “epoIOys BOSO|Y aySoaud 95 ‘Bap Ut Igas0apuit “pASvOU era ap a]UIEU LOL-TTT fe mfHfor09 ees aidgap wiayseound ao voagy 1 eiequieg Emin agufp unaioder Jouumnue eidnse wusye ase NVEVZ sda) vs wre Saures.tmdey wrelemieg etou wade 2 0} aysvaU Weare “oor-epl Ad {961 eg ‘es ~ fine So] 2° gs inbnoojeip €] ‘NVEVZ «1 7p) vxequreg royeyniod wsezifiaD iduraxa ap vo ‘eantzod diivo} Hoqea va 18 wake meod vardoE, SOI ‘II “70 “AVANi ‘ESOP HS earE;IN 1S UIE “69 Ig "Bos, “aoIsAEy 89, (aoa corinatis9 Sopa inp sundo 38 iN “Svat Ednp Sorasioxg “79 69-19 WA "WON IVONIE “99 puoY,7 ‘axeu0} 205p onboarS atone of 9p sph say wee ke “oodndo tt 218s oproea 1S sey audsaq “bbs Zzz -d ‘oper ‘sued wapue 9508 us Sgospions sudsouauy anuyaezcdioy e1-21 “duisio 4s-95 ‘A “BBS Og ‘AI SPER" “Ups ‘SIVNII-*62 i ‘ivanig) 79797 [e ia}qNp “eHeTe20 op fearenty “earaogy, “eardvony ‘ayzed o ap :3}10} nyjduais “repne] je ageou jsadse ays9 jm vareyig 2p Mpared 10yp IniouayryTp vaunisua} op eIqHTyDS nd 97es STH RMUBe uy “gaya Nd aye ‘tdoyy mdoo anurp 182 one0d mpnq ‘ggl0[aaqauay, vuneep}0} UN ‘ayPAA FUE vI> PSLOLTaz PAITPUTS uy ‘a}s9 SOWLOPY, nayuad yeoruaynd eurumy o-nuy yoseaony Fodqeoounquyy idarp wy! gpne’] ap gsdy o ve “pjuas “ENS Rs “ecbareyin) 18 vara2R], azeIEY oy ‘ayes afaadse anurp djoun utd ‘aySaurjap 95 jo od YoHUD “JOMOANRE JUJAND a}s9 TUT “HIpeN 3} -Tumue Uf “poLC] “ggKaTeS TOTIOTS & EYEIEAape EPNey ‘arvoy -yoRJauIq Epun o Sd eo “uajaud mun onpe gs we ~yes9u 99 E¥s HO z,cttiiHMosqo fe maou [nya qns sunsse oy NE 5» wo Un eo EpPap es wNspUE UT [99 289 EpNey op TIO} “tuidgig nod rop néaoe anus goeol os mynonaroqze! vie 1968 Teocrit 6 va spune r&spicat: multi oameni bogati ar fi rimas «iri memorie» (%avacto.) daca nu ar fi existat Gimonides’8, Ceea ce nu inseamné ca ei ar fi fost privati de caparijatea de a-si_reconstitui trecutul temporal, ci oar ¢4 nu ar fi primit acel lucru pretios pe care Pindar gl numeste Memorie sau Memorial (uvapritov)79. Nu este vorba nici de acea amintire vagii si profand pe care oa jnenii nu o refuz’ mortilor lor. De fapt, «Memoria» este Adesea un privilegiu pe care poetul fl acord’ chiar si celor vii80. jay cuiva este, intr-un mod foarte exact, «eternul montument al Muzelor»®1, adic& o reali- } fate eligioasé identica cuvintului poetului, altoit pe Memoric, intrupat in Elogiu. fn planul cuvintului cintat, Memotia are deci o duklj.zalaare: ea este, pe de o-parte, | aryl clandziunlt ii ermit tului sa rosteasca (ieeuvint eficace, sa formuleze cuvipbulcintat. Pe de alta parte, ee fees i SGANS tensiunea acestor forte antitetice, opozitie dintre Memorie si Uitare, 78. TrOCkiT, XVI, 42 sqq: ed. Legrand: Despre nynyioc jiciodat& nu ieeteazs afi ~ omni ent. chiar acest are se Identified cu Fiinta i : Ggte, Jriacest sister de five detotibratae sy © ipla ‘Hlogin si Blam, Lumi- 10 (fr. 55 Lobel-Pé ), cf. HO MAEHLER, Die ‘Auffassung.des Sa Ne oe ees echentum bis zur Zeit Pindars, COt- tingen, 1963, pp. 59-60. 3S, PInOAg, Pyth, V, 49. Muzele sint acelea care day, «Memo: Hh a Po Aidan Oymp Vi, 92; Nem, Vil 80 S34 Desigun, memoria umana joaca si ea un rol, un rol fide transmit ork cur ca Le 80. CE, 6268. tnregistrare fore: Hate o memoriereipient care e defines fn a ntul Memoriei, cel al poetultt. nel MGimphi PINDAR, Py, V, 46-49; Isthon., VIL SL. BACCHYLIDES, X, 9 sq: Snell6, Pe urmele altor autori, F. CUMon’ Recherches sur le symbolisme funéraire des Ro- Frans, Paris, 1942, p. 253 sqq., a analizat pe larg relatiile dintre Muze si ‘mite forme de imortalitate. 69 na si Noapte, contureaza foarte precis configuratia care-i conferi Aletheici-semnificatia sa. Aletheia este 0 forta pe care Pindar o numeste «fica a lui Zeus» si pe care 0 inyoca alaturi de Muza, atunci cind «isi aduce amin- iés82, Pentru Bacchylides, Aletheia este «concetiteana zeilor, singura careia i se ingaduie s& participe Ia viata Nemuritorilor»83. Ea este o forta atit de importanta incit trece fnaintea temutului Momos: «Fireste, Blamul muri- torilor se leags de toate faptele, dar Aletheia triumf’ intotdeauna»®, Solidara cu Lauda®®, Aletheia nu are 0 functie diferit’ de aceea a Memoriei: «Piatra lydiana da Ja iveala aurul; la oameni, virtutea e dovedit de Intelep- ciunea (poetilor) si atotputernicia Aletheici»®®, In ter- meni formalizati, intre Aletheia si Lethe exist’ aceeasi ‘opozitie ca intre Aletheia si Momos*’. Aletheiase afli de partea Luminii: ea da splendoare gi strilucire, «face si sclipeasci toate lucrurile»®8; Atunci cind un poet ros- teste un cuvint elogios, el o face prin Aletheia, in nu- jnele/sau®; cuvintul lui.este alethes™, ca si spiritul.siu (ods), Poetul este capabil’sa vada Aletheia”? ieste.uin Sbeesteepiiiivo./dé-Adevaorei - fale eee 82, PINDAR, OL, X, 3-4. 83. BACCHYLIDES, fr. 57 Snell ‘ ‘84, BACCHYLIDES, XIII, 202-204 Snell6; V, 187 sqq- Snell6. 85. BACCHYLIDES, V, 187 saq. Snell 86. BACCHYLIDES, Hyporch,, fr, 14 Snell. 87. Cf. PINDAR, Ol, X, 1 qq; Nem, V, 17-18; BACCHY.DES, V, 187 sqq. Snell®, ‘88, BACCHYLIDES, VIII, 4-5 Snell®, Cf. BURIPIDE, Iph. Taur, 1026; wenrav yap i Tas 8° adndelas 13 dxis. Despre Aletheia si Lumina, cf. W. BEIERWALTES, Lux intelligibilis. Unter- suchung’ zur Lichimetaphysik der Grlechen, Mnchen, 1957, p.75 qi 63 baccrvuipes, ¥, 188 Snell. 90. Pinpar, Ol, I, 28. 91. PiNDAR, OL, Ti, 101 92. PINDAR, Nem, VII, 25. Cf. Nem, V, 17; Pytl 1, 103.bbs yd e961 ‘s9p1ox -nig “TAXT “Toa ‘snwoyey] uoRPa[0D ‘epersppy zoyp asne:STo7 apminze yo azrere ass uy umsayo 9 are> ad a[IZIAOP JD “86 ee ‘818 ‘99L-S94 ‘eIIZ KS PUN “GOISHH “26 ‘bbs Zp 'd E961 SALIMAG TAXL 104 “snwo}e"] WOH, 22110 “apOIsPET Zelp senersife apne 32 axreiSe ast> “wrwoHt “aque arerony O-U) 83e] ad teur ysndxa yerpouR o ‘ysDUd. PUES O-QUI ‘Die WEN[ay 692 18 L6€ IZ 1S DUN ‘COISSH "96 “je wnt pun. *Sornsig 8 SOTIRAE eee a f jareron] aor yonovid 6 [nBaxu-e-ep ad ayo minjujuigd &: wpoissy] iny varTpUBS YT eDISy WP mnzwsnjd ezoyoaot nes pzeauctuatt jrysod oreo ad ‘eifRFuriyg JOE jemoe r -eur [npaanz ey ‘oySeounsar ayeod as ‘eysa7 18 INMeSNyd Proyjery anutp «a21Zojourna» umpervo Teyjejer afayeds 2 WI TRG “IHINJOd!syp. pryaatu vy zeanques0e. as 347727 4 1S BIeyery eQUIP. vayey watdiios:xojsftz 1810po* sumyy vareyIn ap aepasqs Trowatit run “attire sdorp seoyTTES TH aes 3a apemujd» arnygazap £9 EPNeT 26) -aid 18 BD “ggEPNE [eS NOB; NET 94 ey TRMUNT 9yse Hes INIUTD ‘ez = pppoe Sibion wuntach 2S" our Op.j2 3 aE. 3 . BSHSD, a1eod © Nutvay.ey Te-p [o> ‘aoneod. rorfouny.p3ey Ps pe ‘aud umd reop autjap.o muted yorq’ -E3]NDse O-are> | Soe varponajuy osauTy prreSnyd no yoder ur pup ‘IMjeod no vs wrepSr ur pu ‘apadse-gnop qns guaud “ereyzayy 1Seaa0e n> av} P ans wat ‘ersyzeyy 1eease nd asez e-op ome pee Bi eo Se.» Weak :gnop 97a aNuT yreMauTEpUNy. RuaIAsIP O RISPe drounsay vaTop Te-ap mpso vareTN t Shes nN “ggmmmjaod sojaydeseid «eazeym-uou» ud youd >< ep e-2L Dies wa SUdSOUFOUTY ND ‘ZAIN SN" ap RINSE Sab “x2 aigouyop 26." ssvanv ap ‘aie «IRASpy> “eISY ~ Toroipayy opewuye :sotuoTourso> zopunyere S “un. ANpIn[Rieen|d euosied aursede fe ns 2gop ALMA RIMIUTAND opLTEWazaidas ¥8 ozozTUCAIO ys OH SSS va ‘vonacd vuoursur nd yepnoyre ‘sorBiper-ooreur myurans uy yysosruUEUL gg 21W9 15 3 ——— [ysod ares ad “1ojaznyy FOYIO] eur ajso. vajisedBe niqhp ar aepi AMpay LE ounyy Uy V6eoy) -ofy “voyeixe pour uy ‘porss}y ap pinumu 2359 ‘tzoiony BS judo a ares ut aptz 18 exeoyeIONY optz ut JOppZ vamaeduny ‘vuojayep & ysvounSix vasejadsar ‘1G “SyLeraipayy avjejar wear wo [UTSOINA 21300} SSH, jouMU UT 2393301 0 p27 erotpary ean, aHOUR, avenemosqO eee are, yuwand gpooe “eas wyN e ap Eyeasar 1SALAy Sour ~ ={Soinedz) | ap aysopuriae Jey a7€9 [29 “TOTDUNU B REMY: warMpUsyT ‘area ePne] ayseounD a1e9 [90 fggsh3z mpmdarajurward» ape mmnue jnSuny v-ap Tumut Joysa0v ay1D0I0s afaytz Ter “TOTTU sai | + ~survo HzerRY Ne-9] fez axed ad ayao quIS afDunur 1k i2 ee gistrului, o alta relatie, omologa, intre AJetheia si Lethe, aceasta din urma nemaifiind Jethe, witares propre menilor, ci Lethe, fiic’ a Noptii. In aceast& dubla relatie dintre Aletheia si Lethe, una {o.plan roligios, cealalta tn plan lingvistic, doar prima este ea struc furdaZaFeprezentarea cuvintului cintat consacrat laudei personajului regal, tot asa cum organizeaz& cimpul cuvintului dedicat celebrarii faptei razboinice. Daca prima functie a poetului nu-si gaseste ates- (S-ecour ale Iiferaturii teogonice, r iL imMa_se_menfine pind in epoca clasiek, fiind'sustinut’ de poeti.ca Pindar gi Bac chylides careay:¢ontinuat sa joace, pentru minoritati aristocratice, rolal asumat de predecesorii lor. Dar, in ‘acel moment, sistemul'de gindire care consacra primatul cavintului cintat ca for{a religioasa nu mai era decit un anacroniém, a c&rui capacitate de rezistent reflecta pu- terea obstinat’ a unei anumite elite, Misiunea poctului sé reduce“la'slavirea nobililor gi iudarea proprietarilgr bogali caré-dezvolta 0 economie de lux,.de cheltuieli somptuare, cara se falesc cu aliantele lor matrimoniale si atletice®. Aflatan slujba unei nobilimi cu atit mai avida de laude cu etf;pierogativele ei politice sint mai contes- tate, poetul reafitmi-valorile esentiale ale functiei sale gi o face cu atit mai stralucit cu cit ele incep s& para mai desuete, cu cit a W is i gi i ace cu ‘acest sistem de valor este definitiy comamnat de cXtre democratia clasic&. La limita, poetul nu mai este decit unpanasit a carui menire este at de a oferi elitei care-1 intretine © ‘99. Louis GERNET a scris cfteva pagini foarte pretioase despre comportamentele nobilimiii: Les nobles dans la Gréce antique, ‘Annales d'histoire économique et sociale, 1938, pp. 36-43. "100. Cf. infra, pp. 145-174, B imagine a ef, o imagine infrumusetata a trecutului aces- Heia. Contrastul cu atotputernicia poetului in societatea greaca, incepind din epoca miceniané pina la sfirsitul -epocii arhaice, este frapant. Jn saedetateaamiconian’ pare probabil ca poetul s& fi indeplini tine oficiant; de Acolit al Suyeranitatii, avind menirea de a colabora la or- donarea lumii. ,, chiar dup& declinul de si 2 2 boinics erat iscnai, mic: doar el acordi sau rete memoria. Oamenii se recunose in cuvifitul lui, Functionar al suveranit’ i a 1auda_nobil nilSFde i asertonie: nimenj nu-] stPPaZa. éste cu adevérat inspirat, daca verbul sau se intemeiaz’ pe un dar al. claiviziunii, cuvintul lui tinde sx se identi fice cu. «Adevarul»101. Sastre 101. Cf. analizele, fara indoiala prea concise, al R.ScHAERER Aletheia, Héritage antique et vérité daujourd hui, lActos du Xie Congres des Sociétés de Philosophie de la Langue rneaise, Louvain’ Paris, 1965, pp. 87-106, ale cfrui coneluzit nu ie putem accepia“iawea “YU vdNg UozeN "po ‘Sec Cee OISSH “€ Pe “102 “(9E61) A-H naroyy a's "wasnVEL-DOZEAET ‘5 16 pye-0¥e ‘dd ‘Sct USIDUDL lorsyjoy BYSRpOUs 1p SHIP APSO 'NOSSUN “IW TZ (IAX-TIAX “dd “ouqurasap-armnr “E961 TAXXT 3 3p -aay) fade nxGmnfe no dios ey varadeN 1S eluepeq WIS io dyy ap Hnpaoosd v| ainoan oreo “TaeIGazp Te 20)" mq fo Mnyesay voudTour MINA mInupyRA stored uy Rood Cooenp auto armardasquy ‘Dre aoazap 6 a¥eo ad ea9 ap yyeidosde aure9} ‘snazaN my © axeiardraql o WINS © INVNOIIA “del (e96t Stud gz miequais ap elurpad) nésoaus Hpmag ap iauenosy ped Un metiszald-ansainuios O-nuy "geet “siteg “anboars wonspess 25 fSe< By SuRPyMAPe] Op Auepug $3} 79 PN CY KAONVA. TD FIT ck = my RreyuC. Tajsida tery, gu(DUu wa Drw>g) apUTQ 18 a sdorp.impur8 geen are mig nquad (pL 2Qlty 7 3990) VaeSS WELSSTE ym oa AM midoo anutp areur reur Jao ‘soyjafe 18 sepnasde “ | a7;80U FP v-T epup-TERYY Tnuuneg ‘snSISRj od ‘[qereua Teur 29 1S ase ared ‘ULAR reur Jao ad 1g Uy eur [-npununu 6ju0g my mivepuaosap ad pnsut w porsezy “paneBaut a}70y ‘ido tdoo ad aupsap 1 00. ednq IY IONULYS ur “yor fS SayaureU S183 Yo rented jnuneg Sumds as [IRS i