BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vol. 8 1997 1, PRESCRIPTI TEHNICE @ .Ghid pentru proiectarea aittiseismict a halelor parter cu struc rf turk, metalica", GP 003.96, aprobat de MLPAT cu. oF nr. 38/N din 24 mai 1996 .... 2 © ..Ghid de utitizare a materialelor plastice (tip AEROLYTE) in procesul de sablare in cadrul lucririlor de reabilitare a construcfislor", 0 indicativ GE-003.96, aprobat de MLPAT en ordinul nr. 33/N din 15 fulie 1996 eee nee ee eee Ri 2, INDICT VALORICI Tabel sinoptic al indictlor de actualizare a valorii cla- dirilor si constructijlor speciale tn perioada 31.03.97—30.06.97 (de 1a 0 etapa la alta / cumulati la fiecare etaps). . lang © Tabel cu indicii medii de actualizare a valorii cladirilor $i constructiilor speciale, cu mijloace fixe, evaluate in prefuri Vausolle le'o4o1ibes = . and Editat de: 7 Institutul National de Cercetare Dezvoltare Se eee . Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate INCERC Bucuresti — Sos. Pantelimon nr, 266 Bucurett Nu ‘ete permed seproguccrea ‘iniogail sau port TTelefon627.40.85/176 — redactie fs mateialelor din, Buletinut Constructor tare consimtEmantal 116 — difuzare JMINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARID TERITORIULUL ORDIN NR. 38/N din 24.05.96 Avand in vedere: ‘Aviaul Consiliului Tebnico-$tiintific nr. 17/22.02.1996. In temeiul Hot&rarii Guvernului_ nr. 456/194, privind or- ganizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Ame- najirii Teritoriului, Yn conformitate cu Hotirarea Parlamentului nr. 11/1992 si a Decretului nr. 223/1992, Ministrul Lucririlor Publice si Amenajirii Teritoriului, emite urmitorul ORDIN Art. 1— Se aproba: Ghid pentru proiectarea antiseismici a halelor parter cu structuri metalici,” Indicativ GP 003-96 ‘Art, 2— Ghidul de la art 1 intr’ fn vigoare la data publi- c&rii in Buletinul Construcfiilor. ‘Art. 3 — Ditectia Programe de Cercetare si Reglement&ri Tehnice va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU, MARIN CRISTEA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARIL TERITORIULUI DIRECJIA COORDONARE CERCETARE $TIINTIFI E E NTIFICA $I REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTIL . GHID DE PROIECTARE PENTRU PROTECTIA ANTISEISMICA A CLADIRILOR HALELOR INDUSTRIALE PARTER CU STRUCTURA METALICA INDICATIV GP003—96 Elaborat de INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE SI TEHNICA DE CALCUL IN CONSTRUCTII IPCT — SA Director general ing. SERBAN STANESCU Director cercetare dr. ing. DAN CAPATANA Elaboratori prof, dr. ing. DRAGOS GEORGESCU ing, MAGDA BUGHEANU Avizat de DLRECJIA COORDONARE CERCETARE $TIINTIFICA $I REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII Director ing. OCTAVIAN MANOIU Responsabjl de lucrare MLPAT ing. EUGENIA HINTEA‘cUPRINS 1, GHID DE PROIECTARE .... 2, COMENTARIT 3, EXEMPLE DE CALCUL .. 50 6 GHID DE PROIECTARE PENTRU PROTECTIA ANTISEISMICA A CLADIRILOR HALELOR INDUS- | Indicativ: GP 003.96 TRIALE PARTER CU STRUCTURA METALICK CAP. I GHID DE PROIECTARE 1, DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul ghid de proiectare stabileste prevederi de pro- iectare pentru protectia antiseismic’ a clidirilor halelor industri~ ale parter cu structura metalicd. Prevederile de proiectare din prezentul ghid se aplic’ 1a cla~ dirile halelor industrial parter cu acoperigari Ja un singur, nivel (fig. 1a) sau cu acoperigul la niveluri diferite (fig. 1b). PTUPrYT a > FIG. 1 Blaborat de: eos INSTHTUTLL DE_PROIECTARE, STSTRUL, LUCRARILOR. CERCETARE §1 TEHNICA DE catcuL | FUBLICE $1 AMENAJARIT IN CONSTRUCTIT IPCT-SA eu ordinul ar. 38/N din 24.05.961.2. Prevederile din prézentul ghid de proiectare se pot aplica si la protectia antiseismicd a unot constructii parter, cum sunt Sali de expozitie, sali de sport, hangare, magazii, depozite etc., cand acestea au 0 alcituire constructiva si o conformare structu ral& asem&natoare halelor industriale parter cu sudur& metalici 2. BAZELE GHIDULUI DE PROIECTARE, 2.1, Prezentul ghid de proiectare are la baz’ Normativul P 100-92 ,Normativ pentru proiectarea antiseismic& a construc. fiilor de locuinfe, social-culturale, agrozootehnice si industriale” gi reprezinti.o adaptare a prevederilor de proiectare antiseismici din acest normativ. la particularitifile halelor industriale parter cu structura metalica. Principalele deosebiri in concepfia de alcituire a structurilor halelor industriale cu structuri metalicd, fn raport cu conceptia de alc&tuire a clidirilor etajate, avute, in principal, tn vedere in Normativul P 100-92, sunt aritate in fig. 2: - — suprafaja redusi in plan — suprafaa mare in plan — subsol cutie rigid’ — fundafii individuale — de regula acelasi sistem — structura cadrului transversal structural in cele dowi diferi sential de aceca a planuri ortogonale cadrului longitudinal Sorpont, tosh rigid undotih Tolote — stAlpi cu sectiune cons- — stalpi cu secfiune variabili tant’ pe indltimea unui etaj — masele actioneazi la no- — pe stdlpi, pe lang’ masele durile structurii aplicate la nodurile structurii, la nivelul grinzilor cailor de rulare actioneaz suplimentar si mase care, in unele cazuri, pot fi importante < toate planseele sunt saibe — sarpanta acoperisului este o rigide structura elasticd 2.2. Pentru uncle probleme de protectie antiseismici spe-, cifice halelor industriale parter cu structura metalic’ care nu sunt tratate in P 100-92, prezentul ghid a luat in considerare prevederi din coduri de protecfie antiseismic& recente, precum gi rezultatele unor cercet&ri teoretice si experimentale efectuate in ultimii ani. 3. NOTATIL In acest capitol sunt date notafiile folosite in mod repetat in cuprinsul prezentului ghid. Pentru notatiile ce apar numai o data se dau explicatii directe la capitolul respectiv. aria sectiunii transversale modulul de elasticitate greutatea total’ a constructiei | greutatea care actioneaza pe stalpul & la nivelul 1 — greutatea care acfioneaz% pe stalpul # la nivelul 2 — iniltimea structurii — inilfimea de la baza stlpului pan& la calea de rulare — inilfimea stalpului deasupra c&it-de rulare moment de inertie deschidere hali travee moment incovoietor — moment incovoietor plastic ~ — moment incovoietor ultim — forta axial de compresiune sau intindere — forfa taietoare OZREE ONES PH QQODRforfa t&ietoare plastict forfa thietoare ultim’ — rezistenta de calcul R, — limita de cuy R, — rezistenta de calcul medie S$” — forfa tAietoare de bazi Sy..— forfa thietoare care actioneaz’ la nivelul 1 S$; — forfa thictoare care actioneazd la nivelul 2 St = forfa tAietoare care actioneaz’ pe stalpul # Ia nivelul 1 Si — forfa tlietoare care acfioneazi pe stAlpul # la nivelul 2 W,, — modulul de rozisten{a clastic W;, — modulul de rezistenfi plastic 4, DEFINITI. semnificafii: Articulafie plastica, 0 zon’ plastic’ care se formeaz.intr-un element structural cand se atinge valoarea M,,. Pentru incirc’- rile care produc o crestere a rotirii in articulatie, articulatia plas- tick pistreazi constant valoarea momentului plastic Mz, si per- mite rotiri egale cu acelea ale unei articulatii mecanice. Coloana, element structural a c&rui principal’ functie in structura este aceea de a transmite incircirile care actioneaz4 in Jungul axei sale. Solicitarea dominant’ — efort de compresiune N Dimensionare la capacitatea mecanismului plastic (capacity design), concept de proiectare in cate toate elementele structurii in afara zonelor plastic potentiale sunt dimensionate s& lucreze in domeniul elastic Ja eforturile generate de forfa tiietoare de baz& asociat’ mecanismului plastic. Forfa taietoare de bazit S, forfa thietoare care actioneazi la baza structurii, definit& prin relatia 5.1 din Normatival P 100-92, in care coeficientul } < 1 se introduce cu valoarea corespunzi- toare structurii adoptate. . Grinda, clement structural a c&rui functiune principal’ in structuri este aceea de a transmite inclrciri care actioneazi transversal pe axa sa. Incircirile pot actiona in orice plan care confine axa barei. Solicitarea dominant este momentul: incovo- ietor M, insofit sau nu de forfa t&ietoare Q, In spiritul acestui cod unii termeni tehnici au urmitoarele 8 Grinda scurta, grinda solicitat& dominant la forta t&ietoare Q. Link, porfiune din grinda unei structuri cu contravantuiri prinse excentric la noduri, cuprins& intre dou contravantuiri sau intre 0 contravantuire si stdlpul din vecin&tatea acesteia. Link scurt, link solicitat dominant la forfa tXietoare Q. Link lung, link solicitat dominant la momentul incovoietor ive Link intermediar, link solicitat la moment incovoietor M_ gi la forfa tdietoare Q' de importan}& comparabils. Mecanism, un sistem capabil si se deformeze fark o crestere a incircarii, datorit unor articulafii mecanice sau a unor de- formatii plastice. Mecanismul plastic, mecanism care antreneazi {n deformatii plastice intreaga’structura. Mecanism plastic parfial, mecanism care se formeaz& prin de- formatii plastice prodiise numai intr-o anumit& zon’ a structurii, Mecanism plastic local, mecanism care se formeazi prin de- formatii plastice produse numai pe o bari sau la un nod al. struc- turii. Stdlp (grinda-coloand), clement structural a c&rui principal’ functie este aceea de a transmite inc&rc&ri care actioneaz& atat transversal pe axa sa cit si in lungul axei sale. Zona plastic potenfialé, zona in care se pot dezvolta deformatii plastice. 5. CONCEPTIA DE PROIECTARE. PRINCIPI. CERINJE ESENTIALE, REGULI PRACTICE DE APLICARE, RECOMANDARI DE PROIECTARE 5.1. Concepfia de protectie antieismica are la baz& formarea ‘unui mecanism plastic capabil si disipeze enerzie prin deformatii Plastice. Mecanismul plastic trebuie si fie ales, dirijat yi controlat prin proiectare, Pentru realizarea conceptului de protectie antiseismici este necesar ca la proiectare si se respecte principiile de proiectare $i s& se adopte solufii tehnice care sA satisfacd aceste principii. 5.2. Principiile de proiectare antiseismic& contin concepte, cnunfuri, definifii, modele de calcul si stabilesc exigentele lor fundamentale.Principiile si cerintele lor nu au alternativa si trebuie si fie integral respectate la proiectare 5.3. Regulile de aplicare constituie modalit&ti tehnice de realizare practic’ a_principiilor Recomandirile de proiectare reprezint& 0 alternativ’ a re- gulilor de aplicare bazate pe rezolvari tehnice generale acceptate si care au dovedit prin aplicarea lor sau/si prin studii teoretice $i experimentale c& respect4 principiile $i satisfac cerinfele lor. Recomandarile de proiectare reprezinta rezolvari minimale ale cerinfelor si nu sunt limitative La proiectare se pot adopta gi alte alternative de aplicare a principiilor de proiectare antiseismica, folosind concepte de al- Cituire, modele si metode de calcul precum gi rezolvari construc tive diferite de cele continute in recomandarile de proiectare din ptezentul ghid, cu conditia si se dovedeasc& ci aceste solutii respect principiile si satisfac cerintele lor. 6. CERINTE ESENJIALE. RECOMANDARI DE PROIECTARE. 6.1. La alcdtuirea general a structurii se vor avea in vedere prevederile din Normativul P 100-92 cap. 4 ,,Alcituirea de ansam- lu a constructitlor In scopul reducerii efectului torsiunii generale produs de ca- racteru) asincron al actiunii seismice, dimensiunile in plan ale clidirilor intre rosturile antiseismice se vor limita la valorile date in Normativul P 100-92, Anexa E, pet. E.2.1.1. Unele reguli de conformare, specifice halelor industriale parter cu structura metalic&, privind alcituirea cadrelor transver= sale, a cadrelor longitudinale si a sarpantei acoperisului sunt date in prezentul ghid, 6.2. Sub acfiunea forfelor seismice orizontale calculate cu forta t&ietoare de baz S toate elementele structurii si prinderile acestora trebuie si lucreze in domeniul elastic. Forfa thietoare de bazi S se calculeaz& cu relatia 5.1 din Normativul P 100-92, {in care coeficientul seismic 2, se introduce cu valoarea de calcul a amplasamentului gi coeficientul } < 1 se consider’ cu valoarea corespunzitoare tipului de structur& adoptat. 10 6.3. Pentru seisme care genereazi la baza stru: | cturii f thietoare S mai mari decat fora tAietoare de bazi S structuts: trebuie si fie capabila si disipeze energie prin deformatit plas- tice, care si se deavolte numai in zone plastice alese, divijate gi controlate prin proiectare. . 6.4. In situafiile in care conform pe vi a form pet. 5.8 din Normativul P 100-92 se efectueaz& un calcul dinamik i lat e Pe atasaa lec seeder namic neliniar, trebuie indepli- — toate elementele structurii din afara zonelor plastice, Precum si toate prinderile lor, trebuie s& lucreze esential in domeniul elastic; — deplasarile laterale ale structurii trebuie si ind 3 ale structurii je si indeplineasca conditia de deplasare relativi ecruta \ erenlean rut prin Normativul — toate deformatiile plastice din zonele ductile treb ce din zonele duc sa nu depiseasc deformatiile plastic ise aces plastice ultime permise de 6.5. Pentru structurile care indepl: i re indeplinesc conditiile de confor- mare cerute la pet. 6.1. din prezentul ghid si in c¢ i mare erate It pet 6. P ghid si in condifiile de la — starea de eforturi N, M, Q s& fic determinat pe b: unei forte t&etoare de baz’ S asociata unui mecanismn plastic, calculaté pe baza unei ecuatii de echilibru la li- mit conform pet. 5.8.3 din Normativul P 100-92; prin calcul trebuie verificat ca mecanismul plastic corespun- z&tor eel Ja Jimit& este cel ales la proiectare ; hu sunt admise alte mecanisme plastice in af : mului plastic ales la proiectare: eee ~ deplasirile laterale sa fie determinate prin famultirea deplasarilor elastice calculate cu forta taietoare S cu coeficientul 1/p. Me Weare de baa 6.6. Prin proiectare trebuie controlat sim a Lime de eedate (rsturnarea stetripierderen abit gone ale sau locale, ruperi fragil fina mare - Fug So4 locale, rupert fragile) mat tnainte de formarea mecanis- 6.7. In cazul structurilor alcatuite di . 1 ca 0 ite dintr-un ansamblu de substructuri dintre care, pe fiecare din cele dou’ directii ortogo- nale, forfele orizontale produse de actiunea seismic& pe intreaga structur& pe directia respectiva sunt preluate numai de unele ulsubstructuri (substructuri antiseismice), in timp ce celélalte sub- structuri preiat numai incirc&rile gravitational care le revin (cubstructuri gravitationale), acestea din urm& trebuie s& lucreze in domeniul elastic la solicit&rile care le revin dintr-un calcul de ansamblu al structurii asociat mecanismulwi plastic si s& fie capabile si urmireasc4 deformarea generali a structurii 6.8. Disiparea energiei in zonele plastice se poate realiza prin deformatii plastice de incovoiere (articulatii plastice), de- formatii plastice de forfecare sau deformatzi plastice de intindere. 6.9. Se admit deformafii plastice de tncovoiere in articulatiile plastice ale grinzilor structurilor in cadre, ia care momentul in- covoietor este solicitarea dominant in secfiune. La determinarea valorii momentului plastic trebuie finut seama de efectul furfei thietoare si/sau de efectul forfei axiale. Articulatiile plastice trebuie s4 se formeze in zone vecine nodurilor, fn imediata apropiere a acestora Nu se admit articulafii plastice la contactul dintre grinzi si stalpi. Se admit articulafii plastice la baza stalpilor (in afara bazei) si in zona superioar’ a stalpilor la legarea acestora cu rigla cadru- Tui (in afara nodului). Forfele axiale in aceste zone trebuie limi- tate, astfel incat momentul incovoietor s& riméni solicitarea do- minanti in sectiune. Nu se admite formarea de articulafii plastice ‘pe lungimea stAlpilor Nu se admite formarea de articulatii plastice in bare compri, mate, cu exceptia diagonalelor structurilor cu contravantuiri centrale la noduri, in care cel putin o bara din ansamblul contra~ vantuirilor poate prelua singura toat& forta tAietoare din secfiune ia diagonalelor structurilor cu contravantuiri centrale la noduri in V, cand acestea fac parte dintr-un sistem dual alc&tuit din contravantuiri centrale la noduri si cadre ductile In conditiile unei bune conformari se poate accepta ca valoare limita a unghiului de rotire © = 0,03 Rad. 6.10. Se admit deformatii plastice de forfecare in inimile grinzilor din zona de link a structurilor cu contravantuiri prinse excentric la noduri, in care forfa thietoare este solicitarea domi- nant& in sectiune. in condifiile unei bune conformari se poate accepta ca valoare limita a unghiului de rotire @ = 0,09 Rad. 12 sudtyge Adimit deformafii plastice de forfecare in nodurile 6.11. Se admit deformafii plastice de intindere { solietate dominant la efortori fe fatinderes te 1 Barcle iu se admit deformafii plastice de inti ples tii plastice de fntindere in buloanele Nu se admit deformatii plastice de {nti See ice ii plastice de tntindere in buloanele 6.12, In zonele plastice, pe lang’ prevederi 10108/0-78, trebuie respectate Mematcerele condi a. Ofelurile folosite trebuie s& satisfac’ urmitoarele cerinte — raportul dintre rezistenta la rupere gi limita de curgere s& fie cel putin egal cu 1,2; alungies specificd la rupere si fie egalA cu cel putin alungirea specific& 1a rupere s& fie cel putin de 20 de ori mai mare decdt alungirea specifici limitei de curgere ; Se att gibt © bund sudabilitate, ___ Se recomanda ca in zonele plastice limita d - rilor folosite s& fie limitaté 2 = 355 Nima? oe Dintre ofelurile de fabricatie romAneasc’ se recomanda uti- lizarea ofelurilor OL 37-2k si OL52-3k. b. Secfiunile barelor trebuie s4 fie astfel proportionate in raport cu sectiunile zonelor vecine, incat deformafiile plastice sh fie dirijate citre zonele plastic ‘potentiale. __¢. Dimensiunile si suplefea elementelor componente ale sec- fiunilor trebuie s4 corespund cerintelor clasei 1 de sectiuni din Normativul P100-92 tabel 8.1. Rezolvarile constructive trebuie astfel alese incat curbele histeretice la solicitari alternante si fie largi gi stabile pentru deformatil plastice mari gi care s& antreneze si zona de autoconsolidare. _d. Pe lungimea zonei plastic potentiale nu se admit modifi- chri ole fection san practicarea de giuri. __ €. Pentru prinderile sudate se recomanda cordoane de sudur& seat 1 sau II de calitate, in fonctie de marimea eforturilor nderea eforturilor de fntindere tn . fi de pon lere in raport cu cele de com: f. Pentru prinderile cu guruburi se vor adopta solufii buloanele si lucreze la eforturi normale pe ja lor tneare din STAS . 13Se recomanda utilizarea suruburilor grupa 8.8 pretensionate conform conditiilor din Normativul C 133-80. Capacitatea ultima a suruburilor se determin tinand seama de solicitarea lor In forfecare si presiune pe gauri. Se recomanda ca cedarea la presiune pe gaura si preceada cedarea la forfecare. Nu se admit prinderi cu guruburi in care acestea lucreazi la eforturi axiale ig. Nu se admit solufii de prindere care pot genera fenomene de rupere lamelara. 6.13. Nodurile structurii trebuic si lucreze in domeniul e- lastic gi si-si plstreze rigiditatea inifial’ la deplaséri mari ale mecanismului plastic 6.14. Prinderile barelor la noduri trebuie dimensionate pe baza principiului ,prinderea este mai puternics decat bara". Se recomanda ca prinderea si fie dimensionat’ la eforturi cu 20% mai mari decat capacitatea barei 6.15. Suruburile de ancoraj trebuie confectionate din ofeluri care si indeplineasc’ cerintele de la pet. 6.12a Se recomanda utilizarea suruburilor din grupele de calitate 46 si 5.6. 6.16. Fundafiile si buloanele de ancoraj se dimensioneazi Ja eforturile asociate mecanismului plastic. 6.17. Elementele de constructii din afara zonelor_plastice potentiale si prinderile acestora, precum gi elementele structurale Hie substructurilor gravitationale gi prinderile acestora se proiec~ teazi Tespectind prevederile din STAS 10108/0-78. Pentru secfiu- nea acestor elemente se pot utiliza clasele de sectiuni 2 sau 3, conform Normativului P100-92, tabel 8.1 7. CALCULUL STRUCTURIL 7.1, Verificarea structuri 7.4.1. In Normatival P100-92 se previd umatoarele verifi cari la actiunea seismic’: © verificare a comportrii elastice a structurii, asociat& acfiunii unui seism definit prin forta tietoare de baza S calculat cu relatia 5-1 din Normativul P100-92, in care coeficientul <1 Se introduce cu. valoarea corespunzitoare structurii adoptate (tabel 5.4); : Cerinfe. Reguli de aplicare. 4 = 0 verificare a comportirii elasto-plasticd a structurii, aso- ciat& acfiunii unui seism cu o perioada de revenire de 50 ani, definit prin accelerograma amplasamentului (sau a zonei seismice de calcul) conf. pet. 5.8.3 din P100-92. 7.1.2. Pentru verificarea comportarii elastice a structurii se recomands : a. Cerinte — nu se admit deteriorari ale clementelor structurale; — nu se admit deteriorari ale elementelor nestructurale, cu exceptia unor deteriorari locale, inerente caracteru- lui profund aleator al actiunii seismice b. Reguli de aplicare in vederea satisfacerii cerintelor — ‘toate elementele structurale trebuie s& lucreze in do- meniul elastic. (J. Pentru verificarea comport&rii elasto-plastice a struc- turii se recomand’ a. Cerinte — se admit unele deterioriri nesemnificative ale elemente- lor structurale; — se admit avarii ale elementelor nestructurale; — dupi seism constructia trebuie s& poata fi reabilitata gi adusi la performantele ei inifiale, cu costuri si in termene de timp rationale. b. Reguli de aplicare in vederea satisfacerii exigentelor —"se admite comportarea clasto-plastici a structurii cu incursiuni tn domeniul post-elastic in zone plastice dirijate si controlate prin proiectare; — deplasirile laterale sunt limitate la 0 valoare egala cu 1%, din in<imea constructiei (P100-92, pet. 6.2.4.) 7.2. Incireari. Grupari de incdreari. 7.2.1. Gruparea de incirciri est e relatic peels | fe cea corespunzitoare relatiei =P, + BC, + Env, +E () 7.2.2. Incircdrile permanente P, din telatia (1) cuprind va- lorile normate pentru: — greutatea proprie a clementelor structurale; — greutatea proprie a invelitorii; 15_— greutatea proprie a perefilor exteriori laterali gi de fronton; — greutatea proprie a peretilor interiori de compartimen- fare, in cazul in care acestia sunt legati de structur’ ; — greutatea proprie a ansamblului c&ii de rulare; — oricare alte incircari provenind din greutatea proprie a ‘unor instalafii, utilaje sau echipamente legate de struc- tur’. 7.2.3. Incrc&rile cvasipermanente C, din rel. (1) cuprind valorile normate pentru: — greutatea proprie a instalatiilor sustinute de garpanta acoperigului (etaj tehnic); ; — greutatea proprie a instalatiilor si/sau utilajelor cu pozitie fixA gi legate structur’; — greutatea depunerilor de praf industrial ; — alte incarcari. 7.24. (1) Incircérile variabile V, din relafia (1) cuprind incircirile datorate actiunii 2ipezii gia podurilor rulante, precum $i oricare alte incircAri provenind din instalatii, utilaje sau echi- pamente legate de structura. (2) Incarcirile produse de actiunea vantului nu se introduc in calculul seismic. (3) Inctre&rile produse de actiunea z&pezii se introduc in caleui cu valoarea g, a grout8fii de referinfa a stratului de zipad’ (STAS 10101/21-90), inmulfiti cu coeficientul de expunere co (STAS 10101/21-92) si cu_coeficientul incircérii (y — definit conform tabelelor 4 si 5, STAS 10101/21-92). (4) Incircirile produse de actiunea podurilor rulante Se in- troduc in calcul tinand seama de urmatoarele: ‘a. podurile rulante se considera descircate, in calcul intro- ducind numai greutitile proprii ale podului gi a c&ruciorului ; b. in calcul se iau in considerare toate podurile rulante exis- tente in hala; c. pozitia podurilor rulante tn hal& se apreciaz& de oXtre pro- iectant, dar tn calcul nu se introduc mai mult de dou’ poduri rulante intr-o sectiune transversal’; d. coeficientul incirc&rii din podurile rulante se introduce in calcul cu valoarea m= 1 7.2.5. Actiunea seismick E din relafia (1) se introduce in calcul in funcfie de metoda de calcul folosit& 16 — cu valori spectrale, calculate pe baza relatiei 5.1 din Nor matival P100-92 in cazul metodei statice echivalente (metoda A) sau a metodei statice neliniari (metoda SNL). — cu valori rezultate din integrarea ecuatiilor de echilibru dinamic, in cazul metodelor dinamice liniare (DL) sau neliniare (DNL) 7.3. Metode de calcul In prezentul ghid se folosesc metodele de calcul indicate in Normativul P100-92 tabel 6.2 cu urmitoarele preciziti: a. La calculul in domeniul elastic a) cadrelor transversale 1a actiunea seismic’ asociat& forfei taictoare de baz’ S se. introduce ‘un procedeu nou de calcul, bazat pe o analizi modal efectuaté pe o structura condensat’ cu dou grade de libertate. Modul de aplicare practic a procedeului este prezentat la pet. 8.1.2.3. gi xemplul de calcul 1 b. La calculul in domeniul post elastic al cadrelor transver- sale si longitudinale la actiunea unui seism cu 0 perioad’ de re- venire de 50 ani se foloseste un procedeu de calcul bazat pe metoda de calcul static neliniar in varianta echilibralui la limita (P100-92 pet. 5.8.3.). Modul de aplicare practic& este prezentat la pet. 8.1.2.3. si in Exemplul de calcul 1. 7.4, Dimensionarea si verificarea structurii In prezentul ghid se adopta'metoda dimensionirii (verifi- carii) elementelor structurale la capacitatea mecanismului plas- tic (plastic design). . Aceasti metod are la baz urmitoarele principii: a. La achiunea seismului asociat fortei tietoare de bai S toate elementele structurii trebuie sk lucreze in domeniul elastic; ‘b. La actiunea seismului cu o perioada de revenire de 50 ani, disiparea energiei se face numai in zonele plastic patenfiale ale unui mecanism plastic ales si controlat prin proiectare. Toate celelalte elemente ale structurii trebuie si lucreze in domeniul elastic la eforturile sectionale generate de o forf& taietoare de baz asociati mecanismului plastic, in care valorile ultime M, sau Qy ale zonelor plastice sunt calculate cu rezistenfe medii pet. 5.8.2 din Normativul P100-92. 2-0, 1012 178. CADRUL TRANSVERSAL 8.1. Cadre transversale pentru hale cu podurj rulante si cu acoperigul la acelasi nivel 8.1.1. Conformarea structurii (1) Modul de alc&tuire pentru tipuri de structuri transversale curent utilizate, precum si mecanismele plastice de disipare a energiei care trebuie alese la proiectare sunt date in fig. 3. (2) Pentru a evita formarea unor mecanisme neacceptate cum sunt cele din fig. 4, de exemplu, se recomanda sa se respecte conditia LE > 0.3 Q) Prin proiectare trebuie controlat, fig. 3, ca in comportarea elasto-plastic’ mecanisme plastice partiale sau locale neacceptate cum sunt cele din fig, 4 si nu apard inainte de formarea mecanis- mului plastic acceptat. 18 FIG. & 8.1.2. Calculul eforturilor si a deplasirilor in domeniul clastic la starea limit’ 8.1.2.1, Elemente generale In prezentul ghid de proiectare se iau in considerare urmitoa- rele metode de calcul a. Analiza modal pe structura reali — Metoda A din Nor- mativul P 100-92 ; b, Analiza modali pe structura condensati ; c. Metoda statici echivalenta — Metoda A din Normativul P 100-92 simplificati. Toate aceste modele au la bazi Metoda A din Normativul P100-92 metoda curent de proiectare si au in vedere un calcul plan. In cele ce urmeaz& se prezinta schema gi relatiile de calcul ale metodei A (1) Se calculeazi forta tiietoare pe baza conventional de calcul S cu relatiile 5.1 si 5.2 din Normativul P 100-92, care pentru modul fundamental de vibratie poate fi scrisi sub forma direct’: S = ah,BYeG (3) Coeficientul # (cocficient de important a constructiei), se ia direct din tabelul 5.1 din Normativul P100-92 si tine seama de importanta constructiei.* Cocficientul 2, (cocficient functie de zona seismicé de calcul a amplasamentului), se ia direct din tabelul 5.3 din Normativul 100-92. Coeficientul @ (coeficient de amplificare dinamick), se deter- mini cu ajutorul diagramei din fig. 5.3 din Normativul P100-92 si depinde de perioada fundamental de vibratie T, care trebuie calculata. 19Coeficientul § (coeficient de reducere a efectelor actiunilor seismice findnd seama de ductilitatea structuri), se ia direct din tabelul 5.4 din Normativul P100-92 si depinde de tipul de structur& adoptat. Coeficientul ¢ (coeficientul de echivalenfa), se calculeazi cu relafia © = (BG) CEG. M (4) fn care tt, sunt vectori proprii care trebuie determinafi In relafia (3) G este rezultanta incircarilor gravitationale. (2) Se distribuie forfa tKietoare de baz conventionali de calcul S la toate nivelele cu relafia 5.9 din Normativul P100-92. Sy == SG yt] BG itty () Cunoscdnd fortele orizontale S, se pot calcula valorile efor- turilor sectionale N.M,Q si deplasarile orizontale A, ‘AccastA schem’ general de calcul este valabila pentru toate cele 3 metode de calcul enunfate. Deosebirile dintre aceste metode constau in modul in care se determin’ perioada proprie fn modul fundamental de vibratie T si coeficientul e, (care condifioneaz’ calculul forfei t&ietoare de baz% $) precum si fn modul in care se face distributia acestei forte In Exemplul de calcul 1 se poate urmari tehnica de calcul privind structura unei hale industriale in ansamblul ei (cadral transversal, cadrul longitudinal si sarpanta acoperisului). ‘In exemplul de calcul 2 se poate urmari tehnica de calcul a cadrului transversal in cele 3 metode si se pot compara rezultatele. 8.1.2.2. Analiza modal pe structura reali — Metoda A din Normativul P100-92. Aceast’ metod? poate fi folosit% in toate cazurile gi este o metodi exact’ privind valorile caracteristicilor dinamice ale structurii. Calculuil se efectueaz’ cu ajutorul unui program de calcul, care furnizeazi direct valorile perioadei proprii T, forfa taietoare de Daz S, distributia acesteia St (fig. 5c) precum gi valorile cfortu- rilor N, M, Q si a deplasirilor Ay. 8 ‘Analiza modali pe structurk condensati Aceasti metoda poate fi folositi in toate cazurile cu o preci- zie suficient’ pentru proiectarea curent’. Calculul are la bazA o analiz’ modal care se conduce pe baza structurii condensate din fig. 5b. 20 FIG.S Schema de caleul este urmitoarea: (1) se determina structura conderisat& din fig. 5b, calculand: Gy, = BGt G, = Beh \ GaG+G, L==h J, = SI Aceast& schema este aceeasi, indiferent de tipul legiturilor dintre stalpi si rigla cadrului (fig. 3): — articulata (fig. 3a) — incastrat& (fig. 3b) — rigid’ (fig. 3c) (2) se calculeazi coeticientii : A=hyjh n=Lll, y=GyG, a(3) se calouleaz& perioada proprie in modul fundamental de vibratie T functie de tipul legiturilor dintre stAlpi si rigla ca- drului: a. pentru hala cu legituri articulate Ta VGBu (6) fn care: 81, = @h/3EI, (cm/t) Coeficienfii @ si a, se iau din tabelul 1 pentru structuri cu stalpi legati articulat cu rigla D. pentru hala cu leg’turi incastrate sau rigide T=aVGRun (7) in care: 85, = A/12EI,B (cm/t) Coeficientii @ si B se iau din tabelul 2. pentru structuri cu stalpii legati’ rigid sau incastrati (4) cunoscdnd valoarea perioadei fundamentale T se deter- mini coeficientul 8 cu ajutorul diagramei din Normativul P100-92 fig. 5. + (8) se determin’ coeficientul e direct din tabelul 1, respectiv tabelud 2 (6) se calculeazi forta t&ietoare de bazi S cu relatia (3). (7) se calculeaza forjele de nivel S, si S, (fig. Sc) cu relatiile: (8) 9) in care coeficientii d, si dy se iau din tabelul 1, respectiv tabelul 2 (8), se distribuie forfele de nivel Sy si S,, indiferent de tipul logiturii intre stalpi si rigla cadrului, cu relatiile: Si = SGC, (10) Sh = SiGHGy (11) (9) cunoscdnd fortele S} si S} se calculeazi eforturile sec- fionale N, M, Q si deplasirile ‘Ap . Calculul se poate face cu aju- torul unui program de calcul,” pe aceeasi schema pe care au fost efectuate calculele pentru gruparea de incirciri fundamentale, sau manual (pentru structura cu stlpii articulati in rigla cadru- lui — fig. 3a — calculul manual este foarte simplu) 22 8.1.2.4. Metoda static’ echivalent’ — Metoda A din Norma- tival P100-92 ANEXA B simplificata Aceasti metodi poate fi aplicat’ cu o suficienta precizie pentru necesitifile practicii curente de proiectare cind G/G< <0,5 gi Ay<0,4 hb Schema de calcul, aceeasi indiferent de tipul legdturii stalpi- rigla cadrului, este urmatoarea (1), se calculeaz4 perioada proprie cu relatia din Normatival P100-92 Anexa B, tabel B.2: T =0.20 V3, (12) in care 8, este deplasarea in cm la nivelul riglei cadrului, calcu- ati cu forte Gi si Gi aplicate orizontal Din figura 5.3 din Normativul P100-92 rezulti, coeficientul 8 in funefie de perioada proprie de vibratie T calculata cu rela- tia (12) (2) se calculeazi coeficientul ¢ cu relatia (4), in care vectorii proprii m, se inlocuiesc cu in’ltimile fy. Rezult&: © = (Gh + Galig)*|(Gx + Ga)(Gyh? + Galia)* (13) (3) se calculeazk valoarea forfei tiietoare de bazd S cu re- latia (3) (4) se distribuie forta S (fig. 5c) cu relatiile = SGtAE(Gyh + Gah) (14) 3Ghha| E (Gih + Galt) (15) (3) cunoscand forfele St si S} se calculeazi eforturile sec- tionale N, M, Q si deplastrile’A,. 8.1.3. Calculul eforturilor si a deplasirilor in domeniul.post clastic. 8.1.3.1. Elemente generale. In prezentul ghid se ian fn considerare urmitoarele metode de calcul: a. Analiza dinamic& neliniara plan — pot. 5.8.2. din Nor- mativul P100-92 — Metoda DNL (label 6.2); b. Analiza static neliniaré. Echilibru la limita — pet. 5.8.3 din Normativul P100:92 — Metoda SNL (tabel 6.2); 237In ambele metode este necesar — si se respecte reguli de conformare a zonelor plastic poten- fiale — momentele plastice tn zonele potential plastice si fie introduse cu valorile lor ultime M,, calculate cu rezistente medii Normativul P100-92 pet. 5.8.2" 8.1.3.2. Reguli de conformare a zonelor plastic potentzale. Calculul momentelor plastice ultime M, calculate cu rezistente medii conform pct. 5.8.2. din Normativul P100-92. (1) Regulile de conformare si valorile momentelor plastice ultime M, au fn vedere necesitatea de a permite ca in zonele plas- tic potentiale si se poati dezvolta deformatii plastice mari pani in zona de autoconsolidare. (2) Rezistenfele in zona de autoconsolidare pot fi calculate cu valori medi R, determinate cu relafia: Ry = 13R (16) fn care R este rezistenta de calcul. Pentru ofelurile OL 52 rezulti: OL 37 R, = 1,3x220 = 280 N/mm? OL 52 Ry = 1,3x315 = 410 N/mm? (3) Momentele plastice ultime M, se pot calcula cu relatiile: a. pentru grinzile cadrelor cu inima pina, cu sectiune dublu T simetrick, cand este respectat’ condifia: ~ Q< 0,50, = 0,5 44h, 0,6 R (17) in care 14h, sunt grosimea respectiv inilfimea inimii si Q»— forta tHietoare calculati cu rezistenfa de calcul R, = 0,6R My = WrRy (18) fn care W,, este modulul de rezistenf& plastic “24 b. pentru stalpii cu inima plin& cu sectiunea dublu T sime- trick: b.t. cand N <0,15 AR in care N este forfa axialé de compresiune calculata in domeniul elastic, iar A este aria sectiunii; M, = WyRy b.2. cand 0,1SAR < N <0,3AR momentul incovoietor M,,y care {ine seama de efectul forfei axiale se poate deduce din relatia: NINe + Myy[Ma = 1 (19) in care: N = forfa axial& calculata in conditiile de la pet. b.t. N= AR, : My = WrRy (4) Regulile de conformare a zonelor plastice potentiale de pe riglele cu inima plin& a cadrelor au in vedere mentinerea rigi- ditasit nodului de cadru si asigurarea conditiilor de dezvoltare a unor deformafii plastice mari in zona plastic potentiala. In acest sens este necesar: — sa se realizeze-colful de cadru in uzin&, avand lungimea J, = (0.8 + 1,0)h, (in care h, este iniltimea grinzii), dimensionat in domeniul elastic la un moment incovoietor egal cu 1,2M, in care M este momentul asociat mecanismului plastic; — in continuarea porfiunii rigide s& se realizeze pe o lungime 1, egal cu (1,5+2)h, zona plastic potential cu clasa de Secfiuni 1, prins& de zona rigida cu buloane de fnalt& rezistent& grupa 8.8, (in condifiile din Normativul C 133-82) ; — la incheierea zonei plastice potentiale si se fixeze lateral atat talpa superfoara cat $i talpa inférioar& a grinzii printr-o le gaturé laterala astfel tncdt si fie indeplinit& conditia : Lin < 40 im care: i, — raza de girafie a t&lpii grinzii egalécu 0,29b,, in care by, este Titimea, tilpii; 4, — distanga intre barele de legitur& lateral’. a3— ‘verificarea la forta thietoare a panoului nodului grinzii cu inima plin& se face cu relatia Qu <0,75-0,6 Reh, t (143 bg° Filly: het] (20) in care Q. — forfa t&ietoare asociaté. momentelor plastice ultime hy, h, — indltimea sectiunii grinzii, respectiv a stalpu- lui >, — litimea tilpii stalpului 1, — grosimea t&lpii stalpului 1 — grosimea plicii in nod — gfosimea # a plicii panoului in nod s& indeplineasc’ con- ditia: 1D (hig + )/90 in care Ig — indlfimea inimii grinzii Jug — Sn8ltimea inimii stalpului (5) Regulile de conformare a zonelor plastic potentiale de la baza si zona de capit a stlpilor au fn vedere realizarea con- difiei ca momentul incovoietor si fie solicitarea dominanté in sectiune si limitarea efectelor de stabilitate din fora axialé si din moment incovoietor. In acest sens se recomanda si se indeplineasc’ urmitoarele ‘condifii —forta axiald de compresiune N, calculati in domeniul clastic, s& fie limitata la cea mai mic& dintre valorile @ < 0,3 ‘AR si. N < AiR, in care Ay gi A sunt aria total a sectiunii, respectiv aria inimii secfiunilor stalpilor cu inima plin& dublo simetric — coeficientul de flambaj © in planul cadrului s& respecte conditia ©> 0,70 — coeficientul ©, privind stabilitatea lateral a grinzii $8 respecte conditia ®, > 0,80. 8. ‘Analiza’ dinamic& neliniar plané — pet. 5.8.2 din Normatival P100-92 — Metoda DNL (tabel 6.2). 26 aris stl mtd de calcul se poate aplica pentrs toate struc- rile Calculul se efectueaz& cu ajutorul unui program de calcul. __ Se introduc: structura cu caracteristicile ei geometrice si sec- fionale, modulul de elasticitate E, masele cu valori si pozitii, momentele plastice ultime M, si accelerograma amplasamentului sau a zonei. Programul furnizeaz& direct © infésurare a valorilor maximale N, M, Q in toate ele- mentele structural — deplasirile A; — succesiunea formétii articulatiilor plastice la intervale de timp; — formarea sau nu a mecanismului plastic global 8.1.3.4. Analiza static neliniara. Echilibrul Ia limits — pet 5.8.3. din Normativul P100-92 — Metoda SNL (tabel 6.2) Aceasti metoda de calcul se poate aplica cu o suficient& pre- ciaie pent proiectare, end sunt indeplinite condiiile de la pet Schema de calcul este dati in fig. 6a (1) se inearck struciura cu forte ySt (fig. 6a) tm care » este un multiplicator, iar S¥ sunt fortele seismice orizontale calculate in domeniul elastic cu forta thietoare de bazi S (pet. 8.1.2) (2) se dao rotire virtual’ tie ‘irtuali @ compatibilé cu structura (3) se scrie conditia de echilibru d Iucrului mecanic virtual in care: Lez = Lint (21) Lest = 9 ESEHEO, (22) Lan = EME 8, (23) 6Introductnd (22) si (23) in (21) se obfine coeficientul ». Pentru structura din fig. 6a: EME sJESHR (24) Pentru structura din fig. 5; cu Mt,., din fig. 4a Lexy = 00 BS} h + Sty) (25) Le =O 2 Mia (26) Introductnd (25) gi (26) in (21) se obfine = BMY (ES + Sy) @ (4) cu fortele nf se calculeaz4 eforturile sectionale N, M, Q, asociate mecanismului plastic. (5) deplasirile asociate mecanismului plastic se calculeaz& cu relatia: A=7A0 (28) in care; ‘A6 este deplasarea elastici determinata cu forfele St 8.14. Dimensionarea i verificarea structurii 8.1.4.1. In cazul in care se face o analiz dinamic& neliniara pet, 8.1.3.3. sau static neliniar& pet. 8.1.3 (i) Dimensionarea (verificarea) sectiunilor din zonele poten- ial plastice se face in domeniul elastic la solicitirile asociate ac- tiunii forfei tAietoare de bazi S. Pentru celelalte sectiuni se face o predimensionare. (2) Pe baza calculului postelastic efectuat la pet. 8.1.3.4. (4) se verificd conditia ca toate celelalte elemente ale structurii, fn afara zonelor plastic potentiale si lucreze in domeniul clastic la eforturile asociate mecanismului plastic. In cazul in care este necesar se vor face corectii ale secfiunilor alese la pct. (1) pentru ca aceast’ conditie si fie indeplinita. 8.1.4.2. In cazul in care nu se face o analiz§ neliniard di- mensionarea tuturor sectitinilor se face tn domeniul elastic la, soli- citirile asociate forfei thietoare de baz S, conform P 100-92. 8.1.4.3. Conditia de limitare a deplasarilor laterale se veri fick cu relatia: A=001b (29) in care: — tndlfimea stAlpului 28 Deplasarea A din relatia (29) se determina astfel: — in cazul in care se efectueazi o analizd dinamic& neli- niar’ pe baza unui program de calcul, pet. 8.1.3.3., deplasarea A este dati direct de program; — in cazul fn care se efectueaza o analiza static neliniara, pet. 8.1.3.4., deplasarea A este dati de relatia (28); ’ — in cazul in care nu se efectueazi o analiz’ neliniara de- plasarea Ase calculeaz’ cu relatia A=AJ¥ (30) conform Normativului P100-92 pet. 6.2.4., in care A, este depla- sarea calculat% cu forfa t&ietoare de bazi S — relatia (3) a 8.2. Cadre transversale pentru hale fari poduri rulante si cu acoperiguri Ia acelasi nivel tig, 22:1 Caleulul eforturitor si al deplasrilor in domentul elas- ie: (1) se calculeazi forta taietoare de bazi S cu relatia (3) in care B este asociat perioadei fundamentale 7 - gang ere esglat peroadet ale T calculat& cu re. (2) cu forfa S aplicata la nivelul riglei cadrului se calculeaz& eforturile secfionale N, AM, Q si deplasarea A, la nivelul riglet i, rath? 2 Calewtel eforturilor gi a deplasirilor tn domeniul post elastic: __ (1) Valoarea coeficientului de amplificare » rezult’ direct din aplicarea relafiei (27), care in acest caz devine: 4 = EMBL ISh (1) vite 2) Regulile de conformitate de la pet. 8.1.3.2 sunt vala- ile 8.2.3. Dimensionaiea (verificarea) structurii se face conform pet. 8.1.4, 298.3. Cadre transversale pentru hale cu poduri rulante si aco- periguri 1a nivele diferite Pentru structura din fig. 7a se efectueazé urmitorul calcul de control al conformirii structurii (1) toate greutatile reale G, se transforma tn greutafi echi- valente aplicate la nivelul halei 1 cu ajutorul relatiilor Gye = Gy + 2Gr9 (Ialh)? (32) Gre = Ge (hl h)* (33) (2) se calculeaz’ excentricitate ¢ (fig. 7b) cu relatia = Sa (Eyl + Eel) (34) Gur + Gre (3) fn cazul in care este respectatd conditia e<015 Ly (35) structura se calculeazi ca un ansamblu pe baza schemelor de la pet. 8.1 Ga So So 7 4 Ge bj a. G. 30 (4) tn cazul in care conditia (35) nu este respectata este nece- sar s& se respecte modele si procedee de calcul care si reflecte comportarea spatial globali a structurii sau tronsonarea prin rosturi antiseismice, conform Normativului P100-92 pet. 4 () dimensionarea (verificarea) se face conform pet. 8.1.4 9. CADRU LONGITUDINAL 9.1, Cadre longitudinale pentru hale cu poduri rulante 9.1.1. Conformarea structurii. Pentru cadrul longitudinal din fig. 8a, cu larga utilizare in practica de proiectare, este necesar si se asigure conditia reali- zirii unei structuri duale formate din ansamblul sirului de stalpi sidin portal, pentru ca in eventualitatea cA portalele ies din Iucru sirul de stalpi si poata prelua o parte din forfa tdietoare de bazi S' data de relafia (3), conform Normativului P100-92, pet. 5.3.11. (fig. 8):In acest sens se recomanda — partea superioara a structurii, deasupra grinzii c&ii de ru- lare, s& fie proiectata ca o structura rigid& (diagonalele si celelalte elemente trebuie dimensionate astfel inc&t sé nu flambeze ina- inte de formarea mecanismului plastic), conform Normativalui P 100-92, pet. 5.3.1.1. “— sectiunea stalpului sub calea de rulare si aib& o forma adecvati pentru a putea transmite momente incovoietoare care actioneazi in planul cadrului longitudinal (fig. 8b). fn aceste conditii calculul structurii din fig. 8a poate fi efec- tuat pe schema simplificat& din figura 8b, in care intreaga forfi orizontala seismici S + 5; +S, Se considers ci acfioneazi la nivelul grinzii cAii de rulare. Forfa seismic S se distribuie celor doua substructuri (sir de stalpi si portal) proportional cu rigiditatile acestora. In cazul unor portalé rigide cum este cel din fig. 8a, se poate ajunge la situafia in care portalul singur preia practic toata forfa S. Pentru a evita situatia in care intreaga siguranfé a structurii depinde de un singur element structural (portal) se ia 0 m&sur’ suplimentari de sigurant& prin prevederea ca sirul de stAlpi sin- gur s& poati prelua 25% din forfa S. 9.1.2. Calculul eforturilor sia deplastrilor in domeniul elas- tic 9.1.2.1. In prezentul ghid de proiectare se ia in considerare urmitoarele tipuri de portale — cu contravantuiri centrate la noduri in V = cu contravantuiri centrate la noduri in X — cu contravantuiri K prinse excentric la noduri Pentru toate tipurile de portal schema de calcul este aceea din fig. 8b. 9.1.2.2. Structuri cu portale cu contravantuiri centrate la noduri in V . (1) Calcuiul rigiditafii sirului de stalpi. Rigiditatea sirului de stalpi se determina cu relafia Re = My IETS (36) fin care; n,,— numar de stalpi T — momentul de inerfie al unui stalp axa y—y (fig. 8b). raport cu 32 (2) Calculul rigiditapii, portalului (fig. 9) se realizeaz’ cu relatia = By (G7) fn care: 3, = 2nt-|,/EA — deplasare unitard n' = 1/2 cos a — efortul {n diagonala produs de fora unitar’ Ig, A— lungimea $i aria sectiunii diagonalei portalului (8) Perioada proprie T in modul fundamental de vibratie a structurii se determina cu relatia T=02) 68, (38) in care GHEG+) (4) Forfa taietoare de baz se calculeazi cu relafia (3): SH ak BYyee fin care 8 — coeficientul de amplificare dinamic&, care se in- troduce conform P100-92, fig. 5.3 in functie de perioada T calculat& cu relatia (38) } = 0,4— conform P100-92, tabelul 5.4 e=l (5) Distributia forfei t&ietoare de bazd S la substructura si- rului de stAlpi si substructura portalului (fig. 8c) se face cu Te- latiile Su = S+Rul(Ra + Ry) (9) Sp = S-Ry[(Ru + Ry) (40) A fb n n FIG. 9 3-6 1011 33(6) Calculul deplasirile elastice se face cu relatia: A= Sy°8n (al) 9.1.2.3. Structuri cu portale cu contravantuiri centrate la noduri in X. Calculul se conduce pe bazd relatiilor date la. pet. 9.1.2.2., fn care relatia (37) de calcul a rigiditatii portalului (fig. 10) de- plasarea unitara.8,,, se-introduce cu valoarea - By n*| [EA (42) in care: ~ = 1/cos — efortul in diagonala produs de fora unitara 9.1.2.4. Structuri cu portale cu. contravantuiri in K prinse excentric la noduri fig. 11: 34 Se recomanda utilizarea portalelor (fig. 11) cu link scurt, cu sectiune dublu 7 simetried, caracterizat prin relatia: €< 1,6 My /Qn (a3) fn care & = — lungimea linkului M,,— momentul plastic al linkului calculat eu relati My = WR Qy, — forfa tAietoare plastic’ calculat’ cu relatia: 10,67 In aceste conditii, caleulul este identic cu cel de la pet. 9.1.2.2, acceptand ca rigiditatea portalului cu contravantuiri in K prinse excentric la noduti este practic egal cu rigiditatea portalului cu contravantuiri centrate la noduri in V, relatia (37). Calculul eforturilor N, M, Q in link se face pe baza schemei din fig. 12 =S,)2 cosa (44) Ve =N,j/sina — (45) R =Vell (46) M=R(i/2~¢2) (47) Q=R-y% (48) Tt FIG. 12 359.1.3. Calculul eforturilor si a deplasirilor in domeniul post elastic. 9.1.3.1, Structuri cu portale cu contravantuiri centrale la noduri in V si X. Comportarea postelastic’ _a acestor tipuri de portale este determinata de fenomenul de flambaj al barei comprimate, ceea ce caracterizeazi comportarea ambelor tipuri de portal Flambarea barei comprimate la portalul in V are drept con- secinfa o degradare important atat a capacititii de rezistenta a portalului cAt sia rigidit’fii acestuia. Flambarea barei comprimate la portalele in X, ln care in calcul sa considerat ca forff tHietoare poate fi preluat’ numai de bara fntinsi, are drept consecinfi o degradare importanta a rigidititii portalului. In aceste condifii calculul deplasirii tn comportarea post elasticé cu relafia generalé (30) A = A6/) nu mai este aplicabil&, deoarece dup flambarea barei comprimate rigiditatea inifiala a structurii se reduce substantial. Se recomanda, in aceste condifii, ca prin proiectare aceste tipuri de portale s& fie pistrate esential in domeniul elastic, caz fn care relafia (30) poate fi aplicata. 9.1.3.2. Structuri cu portale cu contiavantuiri in K prinse excentric la noduri. (1) Calculul eforturilor sectionale se poate conduce prin ana- liza static neliniari, considerfnd echilibru la limit’, pe baza schemei din fig. 13: 3. ty fel trot e le Mus Mu, 36 Relatia de echilibru ‘a Iucrului mecanic virtual Ley = Lyes devine fn acest caz: Let = 9SHO (49) Lae = 2 Muy 8 +2 My 90 Tle (50) Din egalarea relatiilor de mai sus rezult& coeficientul de am- plificare 7 4 (2 Muy + 2Mep0-T]d)|Shy (51) Valoarea M,.» se calculeaz& cu relafia (18), iar valoarea M,,y cu relatia (19) Cunoscfind coeficientul de amplificare se calculeaz& valorile eforturilor sectonale N, M, Q. (2) Calculul deplasirilor se face cu relatia (30): A = A,/p 9.1.4. Dimensionarea si verificarea structurii 9.1.4.1. Structuri cu portale cu contravantuiri centrate la noduri in V si X. Pentru ca aceste tipuri de structuri si Iucreze esenfial in do- meniul elastic la acfiunea forfei t&ietoare de bazi S, dimensio- narea diagonalelor se face cu relatiile: a. Structuri cu portale in V 15Ne S08 APR (82) b. Structuri cu portale in X 15N <08AR (53) in care: Nz — efortul in diagonala calculat in domeniul elas- tic A,R — aria gi rezistenta diagonalei Gquy — Coeficientul minim de flambaj 9.1.4.2. Structuri cn portale cu céntravantuiri in K prinse excentric la noduri 37(1) Grinda Hinkului se dimensioneazi in domeniul elastic ou relatia: Q 0,15 AR, valorile My, $i Mu, respectiv Qs trebuie recalculate inand seama de efectul fortei axiale (8) Linkul trebuie s& verifice conditia: 6<0 (55) in care: 6 este rotirea plastic’ a linkului corespunz&toare ac- tiunii forfei thietoare de bazi S. Oa 0,09 Rad — rotirea plastic’ admisa (6) Rigidizarile linkului (fig. 14): “al i to FIG. 14 38 a.-la. inceputul zonei plastice de,la ambele capete se previd rigidiaari transversale care .trebuie Si indeplineasci condifiile: t,>0,75t,; min, 10mm (56) ORS BS tye a © (57) in care . t,, b, — grosimea si latimea rigidizarilor 4, = grosimea inimii grinzii b. se prevad rigidizari intermediare dispuse 1a intervale de cel mult d = 30 1, — A/5. - c. toate rigidizirile se sudeaz de inima grinaii cu cordoane de sudura in relief, capabile s& transmit& un efort egal cu 4;,,R. $i de stalpi cu cordoane de sudura in relief, care si poat& transmite un efort egal ct AriR./4 (dru aria rigidizarii; R,— limita de curgere). (7) Diagonalele gi grinda in afara linkului se dimensioneazi si riman in domeniul elastic 1a eforturile sectionale (fig. 12), asociate mecanismului plastic. 9.1.4.3. Verificarea substructurii girului de stalpi Substructura sirului de stalpi se verified astfel incat sti poat& prelua singuri, in domeniul elastic, 25% din forta tdietoare de bazX' S, caleulat& conforni relatiei (3). : 9.2. Cadre longitudinale pentru hale f4ra poduri rulante Pentru schema de larga utilizare in practica cureati de pro iectare calculul se conduce pe baza schemelor din fig. 15: =o Se: SeModul de calcul este cel descris la pet. 9.1, cu deosebirea cX Ja partea superioar& stalpii sunt legafi articulat de rigla cadrului longitudinal Ca urmare, rigiditatea stalpilor determinat& conform Fela tiei (36) se inlocuieste cu relatia Ry = ye SEMA (56) 10. SARPANTA ACOPERISULUL 10.1. Efectul torsiunii generale Se recomanda ca efectul torsiunii generale la sarpante elas- tice si fie luat fn considerare finnd seama de urmatoarele : a. efectul excentricitafii e, (excentricitatea centrului maselor 4m raport cu centrul de rigiditate) se ia in calcul considerand ci fiecare cadru transversal isi preia singur inc&rcirile ce-i revin gi ca urmare e, nu se mai introduce fn relatia 5.13 din P100-92. D. excentricitatea ey (excentricitatea adifionalé conven- tional), care introduce efectul caracterului asincron a misc&rii seismice, se calculeaz conform Normativului P100-92 cu relatia: ¢=0,75B fn care: B— dimeniiunea maxim’ in plan a constructiei Efectul excentricitafii , se ia in considerare (fig. 16), astfel: — se calculeaz o greutate echivalent& la nivelul acoperisu- Tui egal cu: Gee = Greop, + Gente gu ratere’ Bi h® (58) — se determin’ forta thietoare de haz cn relatia (3) con- form pet. 9.1.2.2.7 S= ak, BY Geri, e 4 = se determin’ un moment de torsiune cu relafia: t M,= Se (59) 40 — se echivaleazi momentul de torsiune M, cu un cyplu de forte H (fig. 16) calculat. cu relatia: H=M,jn,-1 (6) in care nm, — numar de travei 1 — traveea — se distribuie forfa H la 5 cadre transversale conform relafiei: S,= pH (61) in care 4 —coeficient din tabelul 3, care se determin’ functie de a (nivel de conlucrare spatiala) si numar de travei. Se recomand& ca in cazul nivelelor de conlucrare a < 10, efectul torsiunii generale produse de excentricitatea ¢, s& fie pre- luat numai prin cadrele transversale Gradul de conlucrare spatial’ a se determin’ cu relatia: (62) 41fn care: als 1g — tigiditatea’ la deplasare a cadrelor “transversale 1a nivelul acoperisului Yop, = 3EI_,/8— rigiditatea la deplasarea contravan- tuirilor longitudinale, calculat’ pe schema conventio- nal a unei console cu lungimea fa traveii si cu un moment de inerfie egal cu suma momentelor de inerfie a tuturor contravantuirilor longitudinale T,. = Elige- 10.2. Conformarea structurii (1) Se considera 3 structura este bine conformati daci este indeplinit& condifia Set S14 SANS Seaiewt (63) in. care: = oG, — forfa thietoare de bari calculatt pe éadrul i ‘cu relatia (3), in care G, este suma_fnc&rcarilor~ ie cadru i sic= ah, Be (coeficient seismic global) Siq— efectul torsiunii generale pe cadrul 4 Seale cu relatia (61); Seana = 6G — fortar tKietoare de bazi de calcul cu care s-au verificat cadrele transversale, calculati cu relatia (3), in care-G este suma incircérilor pe cadrul Gel mai thereat {pe care actioneaza.podutile’ rulante) Conform fig. 17:- tm cazul in care relafia (63) nu este indeplinit’ este necesar s& se mireasc4 rigiditatea contravantuirilor longitudinale sau/si sh se micsoreze lungimea B= n,l intre rosturile antiseismice. (2) Contravantuirile transversale si longitudinale si fie realizate ca-grinzi continue. 3) Pe fiecare deschidere de hala s4 se prevada cate 2 contta- Yantai, longitudinale (4) Invelitoarea si fic corect prinsi de pane (in cazul inveli- torilor de tabla cutat& si se prevadi prinderi cu suruburi auto- filetate in fiecare cut). ~ Se recomandi ca rigiditatea contravantuirii longitudinale sk asigure conluctarea spatial’ a cel putin 5 cadre. transversale. In acest scop se recomand% realizarea unui grad de conlucrare spatial a = ret, = 25 +5. 7 42 ‘ FIG.17, 11, PEREJI. EXTERIORI LATERALI $1 FRONTOANE Este necesar si se adopte solufii pentru perefi laterali gi frontoane. care si poati urmari deformafiile structurii, respec- tand_Normativul P100-92, pet. 6.2.4.b, Se recomanda utilizarea perefilor din tabla cutata 12, BULOANE: DE ANCORAJ SI FUNDATII (1) Fundatiile se dimensioneaz’ (verifici) “la eforturile asociate mecanismului plastic (2) Buloanele de-ancoraj trebuie si indeplineasci conditia 12N ) Brea ta Aa scopul apropierii normelor din fara noastri de norme internationale pr i interati ale prezentul ghid propune termenul. stalp (grinda- 52 C5. CONCEPTIA DE PROIECTARE. PRINCIPII. CERINTE ESENJIALE. REGULI PRACTICE DE APLICARE. RECOMANDARI DE PROIECTARE. Acest capitol este redactat pe baza prevederilor din EURO- CODE 3— 1993 [5], EUROCODE 81993 [6] si Seismic Pro sions 1992 [1]. €.5.1. In fig. 3 sunt aritate pentru structuri din fig. 3.a: — mecanisme plastice, singurele admise la proiectare fig. 3.b.¢; __ mecaniem plastic partial — neadmis la proiectare fig. 4a; = mecanism plastic local — neadmis la proiectare fig. 4.b. C.6, CERINJE ESENTIALE. RECOMANDARI DE PROIECTARE. Prevederile din acest capitol au la baz& conceptul ,dimen- sionare la capacitatea mecanismului plastic (capacity design)” in spiritul in care acest concept este formulat In codul AISC Seismic Provisions 1992 [1] si reprezinti o adaptare a acestui concept la particularititile,halelor industriale parter cu struc- tura metalici. Pentru respectarea acestui principiu, prevederile din acest capitol au in vedere urmitoarele exigente esenfiale: a) ,nimic" nu se intAmplé mai inainte de formarea meca- nismului plastic ’b) dupa formarea mecanismului plastic structura poate su- porta deformatii laterale mari. In spiritul cerinfei’ a" sunt necesare toate acele masuri de naturi si impiedice cedarea structurii la forte produse de acfiuni seismice mai mici dec&t cele asociate mecanismului_ plastic. Prin ,nimic” se infeleg fenomene de risturnare, de picrdere a stabilitatii generale sau locale, lipsa de ductilitate, ruperi fragile. La nivelul cunostinfelor actuale, realizarea acestei, exigenfe esenfiale presupune 0 corecti alegere a mecanismului plastic, masuri constructive de natura si dirijeze deformatiile plastice in zonele plastic potentiale alese la proiectare si un control prin calcul al comportirii mecanismului plastic ales. 583In spiritul exigenfei .b” sunt necesare toate acele masuri de natura FX confere structurii o capacitate de deformare plastics care si permit deformari laterale ale structurii mai masi decat cele produse de seismul cu 0 perioada de revenire de 50 ani, astial seisine ‘severe care pot genera la baza structurit accelerati! mol mari decat cele corespunzitoare accelerogramei zonei. La nivelal Cunostinfelor actuale aceste cerinfe esenfiale presupun 0 corecti solufionare construetiva a zonelor plastic potentiale de naturt Si confere acestora o capacitate de rotire mare si un control Prin calcul al rotirilor din zonele plastic potentiale care ster. tifice faptul ca rotirile calculate nu depasesc rotirile admise C.6.9. Valoarea limitk 8 = 0,03 Rad are la baz prevederea din codul AISC Seismic Provisions 1992 [1] Alte valori pot fi admise tn conditiile de la pet. 5.3 C.6-10. Valoarea limiti @ = 0,09 Rad are la baz’ prevederea din codul AISC Seismic Provisions 1992 [1] Alte valori pot fi admise in condifiile de la pet. 5.3 6.12. (1) Cerinfele cerute pentru ofeluri_au la bark pre- Yederile din codurile EUROCODE 3(5], EUROCODE 8 (6), care au aparut dupi publicarea Normativului P100-92. (2) La nivelul cunostinelor actuale si a experienei, codu- rile limiteazd marcile ofelurilor pentru structuri metalice in sone seismice la ofeluri cu limite de curgere R, cel mult egal cu R, 355 N/mm, In prezent numeroase cercetiri teoretice si experimentale fum sunt, de exemplu, cele promovate de ‘concernul ARBED, au Tay Cdere acceptarea in viitor pentra zone seismice si a unor ofe- luri cu R, > 355 N/mm? {3) Recomandarea de a utiliza in fara noastré numai ofeluri OL 37—2k si OL 52—3k nu cuprinde si ofelul OL 443k dat find unele resultate neconcludente privind rispunsul acest Ofeluri la solicitari dinamice. C.6.12.¢ La nivelul cunostinfelor actuale nu se poate cuan- tifica recomandarea ,curbe histeretice largi si stabile” Formularea din prezentul ghid de proiectare are in vedere Tecomandarea de a utiliza in zonele plastice solufii constructive Dine cunoscute si apreciate pentru comportarea lor. La projectare Se pot utiliza si alte rezolviri constructive bazate pe studii teore, 54 ale cu condifia s& se dovedeascti o compor- ce He comperabi rezolvirilor clasice (vezi tare # bil cu aceea a tare histerick compara as is sun i caine Suruburile de nals reristentl grape tO vedere mntul ghid de pi 2 de recomandate in prevent et privind Copies suruburilor Noor roduse in fara noastra Ja solicitéri, dinamic ae 46 ee Pos Limitarea suruburilor de ancora}, la srupele 4 5.6 sie'in vedere Timitele.impuse ofelurilor Ja. po 7. CALCULUL STRUCTURIT dere C.71, Cerinfele de 1a pet, 7.12. gi 7.13 au In weds: ~" dup seisme care pot genera fort taietoare de baza S.ce) It egale cu forfa tietoare de bazi S (comportarca elastic 2 Tiuetesii) se admit numai reparafii ale elemente estruturale seer ati fi efectuate practic £80% intreruperca care oa forte taietoare de baz S, i care pot genera for bee 1 Tratt Decht forfa tietoare de baz’ S (Comportarea castes a str starii) se admit reparatii atat la Ce emeraperl eine iti acesta sa se i nestructurale, cu conditia ca acest: Rie fanctionalitigii si cu costuri rationale cae otis. ° €.7.2. Incarcirile si gruparile de ncirciri repr ante ooo tare a principiilor din Normativul P100-92 pet. 61-2 ficul halelor industriale parte cu. struc oa €.7.3. Vezi comentariile de la pet. 8.1.2.1. a Folosirea la calculul eforturilor Me si, Qs & wnor te. oe ee eea tori mai mari decat rezistenfel ede gala au Hee lEce protejarea elementelor din fara gonelor plate pe tens i & sniul elastic la - tale care trebute SF aren mocanismulst plastic (chad vae- Tile af 310 ctese de ta My la M, 9 respectiv de Ta a oe Tre Gi toyele care. genereazt formarea mecanismulu plastic, See Pgbrttile SV. Mf, Qn elementele structurale eci $i N,M, A i i 00-92 nelor plastic. potential va Meretivel Pl teste general accept natival P100-92 ee re es 35©.8. CADRUL TRANSVERSAL CS-11- Recomandarea din relatia (2) are la baz& lucrarile [25] si (26 Studiile [28] si (29) au aritat ca aceastf metods Poate fi aplicatt cu suficienti precizie pentru necesitatile practicii cu- rente cand sunt indeplinite condifiile: Gy 0,5 $i hy 0,4 3. Metoda analizei modale pe structura condensata, metoda 2 din prezentul ghid de proiectare este o metodd elghonty oo cadrul Incritilor (28), din care se prezinti modelul de colina: CALCULUL STRUCTURILOR HALELOR PARTER ©U PODURI RULANTE PE BAZA’ ANALIZEL MODALE PE STRUCTURA CONDENSATA Calculul reprezinté © metodé de aplicare a analizei modale pe veseugturd simplificatd cu 2 grade de libertate dinamich cone modeleazi prin condensare structura real’. Metoda se exempli- 56 wand fick pentru hale industriale parter cu poduri rulante, a rigle legate articulat de stalpi. 1, Condensarea structurii — fig. C3 Structura condensata Structura reala, or h FIG. C3 fn care eo =n 2G} I= ER Ga =| 1 4 ule bal gok 1 = GG, [in — 1) 2 1)n ; nat, = (w+ d= Ah FIG.c&3. Stabilitea matricei dé flexibilitate — fig. C5 FIG. CS 8y = Was/3ET, By = [ay — (3a — 04)/2)/3ET, Matricea de flexibilitate: ee ee on 4 an fn care day = BulBx. = [a — (804 — 94/2) a= Baldy a 4, Calculul vectorilor proprii ©, ; IA] 4) — wiry] = 0 in care: [A] — matrices de flexibilitate (M] —'matricea de inertie [1] — matricea unitate |m, 0 |o ym] 4p a |? Fan a ' 38 Se noteazd: in care Rezulta \ tt | aa at (1 gg) & + an — Ae aia =U + Ye) + VF tae Mee AID 12 Formele proprii de vibratie rezult& din ecuagia [{D] (M) — a{1] {0} = {0 {®} — matricea coloand 1f% | oo a1 Y4an — 1. = (an a} g Aq, O14 + (Ya — 1) P21 = 9 Se considera: 1 = ! Reault& yy = (4, — Ane) = Par Vectorii proprii — fig. C6: 5. Calculul coeficientului de echivalenta corespunzitor mo- duluj fundamental ¢, 1 = (2G ,.1)4(BGr)(BGO1) = = (CPx 2 + Gr 10)/G, + GGA + Yr) O41 + Wr + Oh) % 6. Calculul factorilor de distributie — fig. 7 59Sizd1$ | 1 Orns Ont. eos, A 2 e210 Sged2S 2 FIG..C6 FIG.¢7 4, = Ouf(O,, + y) 4, = y(®,, + ¥) 7. Caleulul perioadei T din relagia: «= wm’, rezulta: w= omdy dar w= To® rezult’: @ = 1/Va_ Perioada proprie fundmentali de vibratie T se determin’ cu relatia T = 2m = 2nl(1¥a) = nV Tm Qn Vig = 2m Vandy = In Vue S/S = VE VERy NST = a ER, Rezult&: ~ Tao VOR, Folosind metoda de calcul prin condensarea structurii reali se pot determina perioada proprie pentru modul fundamental de vibrafie si distributia forfei tdictoare de baz pe structura, ele, mente necesare in practica curent& de projectare 4 Analiza efectuati fn cadrul lucrarilor [28) si [29] pe un numdr de 72 de structurt cu stalpi articulati (fig.” 32) $1 Incas. trati (fig. 32), cu alcatuiri diferite si cu variajia parametrilor n.d, y, @ aratat cA aceasta metoda simplificat& de analizi mo- 60 dal& conduce fata de metod& exact a analizei modale efectuate ye structura reali la urmatoarele abateri r Ja valoarea T 15% Ja valoarea € ins s — 6% Ta tibeicle 16 se prezint& rezultatele comparative obfinute cu cele 2 metode: Tabelul 2 UCTURA REALA: STRUCTURI ANALIZA MODALA PE STRUCTUI (CU RIGLA LEGATA ARTICULAT DE STALPI Tabel 1 SAREINI SEISMICE OFONTALE incamcAm ose | v0) 0 on} > wi} wo | % | x0 ® Pele lo po | v|w| » |e A - ote wa ore 2a . |ANALIZA MODALA PE STRUCTURA REALA: STRUCTURI CU RIGLA ANS 7 ALIZA MODALA PE STRUCTURA CONDENSATA: STRUCTURT LEGATA RIGID DE STALPI CU RIGLA LEGATA ARTICULAT DE STALPI 7 Tobel 3 cannon ‘ WMCARCARE SARCINE SEISMICE ORIZONTALE Ce cam] DISTRO UTIE nw 2h 234 o aif ‘ : Tobel_2 ose natin ence Saaaomae : sce ea inet] Om ; fe 7 & a “ te 2s luv} 2 sale Jac Jo2sarloon.e} hea ° lc 1 e713] ena Taras “3 ; ate | fon |*[< [e Se eS z = | © hamlerolec « Peed eh aL sib 9 fcleonlacn ‘ eS ee see eh y Payee 35 [20 \ 15109] 06% a hal wee Deter To | sor ave af me Naolcnalove| » [ese eat Gon [we ey orfowhoacl © Lemp ae yp eanf as) - [ saat fous} anf wre ma 63st RIGLA ANALIZA MODALA PE STRUCTURA CONDENSATA: StRUCTURI Ne EEE aT SS one CU RIGLA LEGATA RIGID DE STALPI LEGATA ARTICULAT DE STALPI $I CU DIVERSE CONFORN Tabel_5 1] gf Pama ea faaou a] | ss Peale ee | fe a , orc fe et TE \ Li males hav acm fon Hy A en ectomal al | eat o| 120] x on : Se) peal Ale recon | | of 3 cshraleodhee os] = alow leo Allee fae sft fern fendeoubaal ctf 4 S—c. 1011 65‘CONFORMART a= 04 nnd Ba 05 ANALIZA MODALA PE STRUCTURA CONDENSATA: STRUCTURI CU RIGLA LEGATA ARTICULAT DE STALPI §1 CU DIVERSE | [a sanciw ScISAeCe OZONE cis} faces [uss 2260) =] ro lve 099] 9270 Pentru structurile de tip cadru_ cu inima plin& cu stAlpii legati rigid de riglele cadrului (fig. 3c) s-au obtinut valori apro- piate de structura-cu stalpi incastrati in rigla gi in consecinf4 tn ghidul de proiectare s-a recomandat ca aceste structuri s& fie in- adrate fn'eategoria siructuriior en stdlpi legati rigid in rigid. Ca urmare, accasti metod’ poate fi aplicat% cu suficient& precizie pentru ‘practica de proiectare fn toate cazurile si fn con- secinf& a fost sistematizata, (Tabelul 1 si Tabelul 2) pentru a pu- tea fi aplicata direct in proiectare 5. In cadrul Incrarilor (28) si [29] s-a facut o comparatie si intre rezultatele obtinute cu metoda A din Normativul P 100-92, $i cele obfinute prin analiza modal pe structura real. Din a- ceast& comparatie a rezultat ci pentru necesititile practicii cu- rente, metoda A din Normativul P 100-92 poate {i utilizati cu suficient precizie, cand sunt indeplinite condiiile y = GG, < < 0,5 sit = hh< 04. 8.1.3.1. b) Aceast& metod’ reprezinta varianta de echi- libru a “limita metodei de calcul static neliniar previzut& la pet. 5.8.3 din Normativul P 100-92 aplicata la structurile halelor industriale parter cu structura metalica C.8.1.3.2. (3a) Relatia (17) are in vedere grinzi de cadru solicitate dominant la fncovoiere. Nu se recomanda utilizarea unor secfiuni in care condifia (17) nu este indeplinit&. Condigia (17) este conform EUROCODE 3 [5]. (3b) Relatia (20) precum si condifia t< (hy = hy)/90 au la baz prevederile din codul AISC Seismic Provisions 1991 [1]. C.8.8, Prevederile de la acest capitol rezult& direct din pre- vederile de la pet. 8.1. C.8.3. (3) Se are in vedere prevederea din Normativul P 100- -92 pet. 5.7. (16). C.9..CADRUL LONGITUDINAL C.9.1. Prevederea ca girul de stalpi s& poat& prelua din forfa t&ietoare de bazi conventional’ S calculati cu relafia (3) are la baz prevederile din Normativul P 100-92 oct. 5.3.11 [16] $1 cele din codul UBC-91 [20]. * 67Aceast& prevedere are fn vedere realizarea unei a doua lini de reaistenfa pentru situafia in care la actiunea unor seisme cu 0 Perioada de revenire de 475 ani portalul iese complet din lucru, Prevederile ca sirul de stalpi singur s poat %, din forte $ are la baz codul UBC-OI [20], Prelua 25% di sa coat ReceSaT 62 Be baza unor studii viitoare in care si se ia considerare si aportul portalului in comportarea sa post critica (lucrasile [7], [24] si (26]) s& se determine comportares intregului ansamblu astfel tncAt s& se poat& stabili pentru sirul de stdlpi condifii atat de rezistenfa, cat si de rigiditate. In modelul de calcul din lucr&rile [7], (24) si (26), rezumat in fig, C8: : . seca SEEEFEFY &v Sp-h Sa gh" a FIG. C8 diagrama S—A corespunzAtoare structurii reale, rezult din in- sumarea diagramei S, — A a sirului de stalpi cu diagrama S,—A a portalului care satisfac conditia A= A, = A,. , Acest model de calcul poate fi adoptat si in proiectare, in anumite cazuri speciale, cum sunt, de exemplu: hale cu fnaltime mare Ja nivelul caii de rulare, hale existente, etc. C.9.1.3.1, Comportarea portalelor are la bazi lucrarile [7], (8) si (26). In lucrarea [28] s-a efectuat un studiu parametric pentru portale cu contravantuiri tn V, in X si fn K, Pentru toate tipurile 68 de portale s-a luat in considerare at&t in comportarea clastic’, cAt gi in comportarea postelastic’ (dupa iesirea din lucru a porta- lului) aportul lor atat in rezistent& c&t gi in rigiditate. S-au constatat urmatoarele — fn domeniul elastic aportul portalului este dominant atat in rezistenf&, cat si in rigiditate; — in comportarea posteritic’ a portalelor in V si in X portul acestuia este neglijabil In rezistenfa, iar pentru simplifi- carea calculului, aportul fn rigiditate poate fi de asemenea negli+ jat fn practica curenta; — in comportarea postelastica a portalelor in K cu diagonale prinse excentric la noduri, aportul portalului este important atat fin rezistent&, c&t si in rigiditate. Tindnd seama de aportul neglijabil al portalelor in V si in X in comportarea lor postcritick, tn prezentul ghid de proiectare s-a introdus prevederea unei a doua linii de siguranf& prin condi- tia ca. neglijand total prezenta portalului sirul de stAlpi singur s& fie capabil s& preia 25% din forta taietoare de bazd S {cod UBC-91 [20]). Aceasti prevedere a fost mentinut& in prezentul ghid de pro- iectare si pentru structurile cu portale in K cu diagonale prinse excentric fn noduri, pentru a se evita ca siguranta intres turi si depind’ numai de comportarea a unui singur element structural C.9.1.4.1, Relatia (52) are la baz& codul AISC Seismic Pro- visions {1] si are in vedere ca la portalul fn V flambajul barei comprimate s& se product practic Ja acfiunea seismului cu o pe- rioad& de revenire de 50 ani (comportare elastica) In prezentul ghid de proiectare s-a extins aceasta relatie si la portalul in X, relatie (53) pentru a intarzia gi la acest portal flambarea barei comprimate C.9.1.4.2. Prevederile de la acest articol au la bazi codul AISC Seismic Provision -92 [1]. 69C.10. SARPANTA ACOPERISULUI Prevederile de la acest capitol au la bazi Incratile [6], [28] si (29) (1) In prevederile din ghidul de proiectare fortele tAictoare de baz pe cadre au fost determinate astfel: — pentru fiecare cadru transversal s-a determinat 0 fort tAietoare de baz intr-un calcul plan, tinind seama de fncarcirile G care actioneaz’. pe cadrul respectiv; — efectul torsiunii genérale a fost determinat printr-un cal- cul spatial simplificat care neglijeazi aportul in torsiune a ca- drelor longitudinale. Un calcul static exact ar presupune luarea in consideratie a efectului spatial pentru toate incircirile, ceea ce ar conduce la un calcul labori¢s. Analiza efectuat& in cadrul lucr&rii [29] a aratat ca fn cazul fn care este respectati condifia (63) din ghid fortele ttietoare de baz& determinate printr-un program de calcul spatial nu dep’ sesc valoarea fortei de calcul Seay determinat’ printr-un calcul Plan pe cadrul cel mai incircat’ (vezi Exemplul de calcul 1). Pentru structura de la pag. 62—65 cu parametrul: 2 = Fee [extra = 20,13/16,71 = 3 s-au determinat valorile cu care se suplimenteaz’ forfa thietoare de baza S; calculati pe cadrul i din excentricitatea ¢,. Calculele au fost facute pentru a = 3 si a = a, ou programul de calcul IMAGES 3D, pe baza codului EUROCODE 8 si prin metoda propusi. In calculele efectuate cu programul IMAGES 3D maseleau fost considerate in pozitia lor real (pozitionarea maselor conform schemelor de la pag. 62). In calculele efectuate cu EUROCODE 8 si metoda propusi s-au introdus mase echivalente la nivelul acoperisului, conform relatiei (58). Valoarea coeficientului care introduce efectul torsiunii pe cadrele transversale 1, 2,... din excentricitatea ¢, pentru cazurile studiate este: : 70 T —o 3 4 3 — garpanta rigid’ a=20—conform programului IMAGES 8D: 1 2 3 4 5 ' ——} \ —| 1,042 1,026 1,016 1,0 1,0 — sarpanta elasticd s=3—conform programului IMAGES 3D: 1 2 3 4 1 — |—_+-— 1,180 1,100 1,030 1,0 — garpanta rigid a =o — conform codului BUROCODE §; 1 2 3 13000-1214 1,129 1,043 .. 1,0 = garpanta elastic’ a=3— conform programului IMAGES 3D 1 2 4. 1,230 1,100CADRU TRANSVERSAL A = 500m? 1 = 1000mé 100 em S204 ae If pues icbun® be HES at wedese, con® Penance eee se aeenccageet I A = 00 om? T = 100m! Tp = 100 em¢ 100 000 kg/m? E = 2100000 kg/em? p= B00 emt [> = 3800 ont {1 = 325. 10%eat We [lise Ax sBs0 [a= 205qen% [Pe ioer soem | [A2288aee, fy tein ie engeo ena PRIA gi ‘Be ROR 40050 femme ef SCHEMA CONTRAVANTUIRI A Go em® T= 1.74108 een? 020 em’ Azt00em™ T =4,32-10%m* Te=10.000 en! ¢ ST BA60 Gee kg lem CADRU LONGITUDINAL AasoDen I *noocmt = 250cm* pie Lerooend Erageaonee | oe e -emapre?MASELE DE LA NIVELUL ACOPERISULUT MASELE DE LA NIVELUL TREPTEL STALPULUT gut 503° soot 2aet capt cast eget gi7% Se constata — pe cadrul 2, incarcat in calcul plan cu forta thietoare de baz S; (cu pod rulant), forfa thietoare de baz& intr-un calcul spafial cu Iuare in considerare a torsiunii este egal cu 1,153. — pe cadrul 1, incarcat in calcul plan cu forfa tdietoare de baz S1 (fari pod rulant), forfa tSietoare de baz& intr-un calcul spatial cu luarea in considerare a torsiunii este egald cu 1,235,. Relafia de calcul (63) din ghidul de proiectare are la baz& urmitoarele: — forta taietoare de baz& S, (cadre cu pod rulant) este forfa de dimensionare Seay, pentru toate cadrele transversale si este mai mare decit forfa tAietoare de baz’ S, (cadre fir pod nilant); — efectul torsiunii generale pe cadrul |—S,,; este mai mare decat efectul torsiunii pe cadrul 2S 14; — ca urmare, relafia (63) presupune verificarea acestor dout cadre sub forma Sa + Seo S115 Scatcet Si + Sua SUAS Soatear — in relafia (63) s-a acceptat 0 majorare de 15% finand seama de faptul c& forfa tdietoare de bazi Sy = Sprim, a fost determinata intr-un calcul plan, neglijand efectul favorabil al comportatii spatiale (2) In cadrul lucrarii [29] s-au efectuat studi parametrice pentru determinarea efectului excentricitifii ¢.. Parametrul luat in considerare in studiu a fost gradul de coniucrare spatial a. reprezentind raportul dintre rigiditatea-contravantuirilor lon tudinale si rigiditatea, cadrului. S-au comparat rezultatele obti- nute prin metoda propusa in prezentul ghid de proiectare, relatia (61) si rezultatele obtinute prin programul IMAGES 3D. S-au analizat: sarpanta rigid’ ( = 0) si sarpanta elastic’ (« = 1,2, 3, 5, 10). S-a constatat ca metoda’ propus& conduce la rezultate cu o precizie’ suficient& pentru proiectarea curent’, atunci cand este indeplinit& condifia « > 2,5 sila valori practic egale in cazul in care a > 10. Tindnd seama de dificultitile de realizare prac- ticd a unor contravantuiri longitudinale care si indeplineasca con- crditia a > 5, in prezentul ghid de proiectare s-a recomandat la pet. 10.2.4. valori « = 2,55. (3) In cazul in care relatia (63) nu este indeplinita este ne- cesar& efectuarea unui calcul spatial. CAP. IIL.1. EXEMPLU DE CALCUL 1 Se cere si se verifice comportarea la acfiunea seismici hala industrial’ parter cu dow deschideri de 30,0 m gi 7 travei de 12,0 m, ou poduri rulante PC80/20 in grupa de functionare IV, din fig. E la—Eud. Invelitoarea este din tablé cutat& izolat& termic pe ferme le- gate articulat de stalpi. Stalpii au fost proiectafi din ofel OL37. Constructia este amplasat in Bucuresti. 1. STRUCTURA HALEI Plan halé — fig. E 1a FIG E10 Plan sarpant& acoperis — fig. E1b FIG. € 1b Sectiune transversalé — fig. Elc FIG E 1Sectiumea longitudinala— fig. Eld * = Vant — zona climaticd 2. INCARCARI 2.1, Incdredri permanente normat calcul — Sarpant’ acoperis @ invelitoare izolata 11 0,44 KN/m* © constructie metalica 11 0,28 KN/m? — Pereti Ll 0,39 KN,m? — Ansamblu cale de rulare pe sir marginal — Ansamblu cale de rulare 1,1 6,55 KN/m* pe sir central 4,80 1,1 5,28 KNym? — Stalp metalic marginal 50,00 1,1 55,00 KN — StAlp metalic central 60,00 1,1. 66,00 KN 2.2. Incarc&ri cvasipermanente — Spatiu tehnic 0,20 12 0,24 KNjm* 2.3. Incdrctri variabile — Poduri rulante PC80.50/20.12 conform -STAS 800/82 Reactiunile pe stalpi din 2 poduri fncircate sunt: Ryaz 12,5 12 147 KN Tata 39,9 12 43 KN 46.8 13 60 KN Greutate pod rulant + c&rucior: 792 KN — Zhpada — zona climatics C: g, = 1,50 KN/m* @ inc&rcare normata: p? = 1,20 KN/m? @ incircare de calcul: ff = 1,95X 1,20=2,34 KN/ m? 55 KN/m? 2.4. Incdrcdri exceptionale Zona seismicd de calcul: zona C. Conform Normativului P100-92, valoarea forfei taietoare de baza de calcul se determina cu relatia 5.1 [relafia (3) din prezen- tal ghid} Ss 7h, Bye in care: — a= Iclasa de importanti III, tabel 5.1, P100-92 — k, = 0,20 zona seismicd de caleul C = B— conform pet. 8.1.2.1, si P100-92 B = 2,5 pentru T < Tc B = 2,5—(— Te) > 1 pentru Tr > Te = Wrens =0,17% 1,7=0,289 — conform tabel 5.4 din P100-92, — Vero =0,40 — conform tabel 5.4 din P100-92 — ©— conform pet. 5.3.7. din P100-92 — Te=155 3. MATERIALE, Pentru stalpii structurii sa utilizat ofel OL37—2k: R, = 220 N/mm? pentru ¢ < 16 mm Rg = 1,3x220 N/mm? = 280 N/mm? 794. VERIFICARE CADRU TRANSVERSAL 4.1, Schema statied — fig. E 2 Caracteristici geometrice 1; Stalp marginal — baza — fig. E3 Sectiunea “44 x100 tx 100 8x80 = 240,8 cm? 601944 cm* 34662 cmt 8599 cm? W,= 1620 cm* Secfiunea 2—2; StAlp marginal — popic fig. E4 12x100 12.100 8x800 x] a 12x19 Fig ey — 12100 Secfiunea 3—3; Stlp central — baza fig, £5 120150* 12x150 A = 322,8cmt 1047387 cm* 49305 cm* 13515 cm* 57 cm? 125150 1957 cm! Sectiunea 4—4; St@lp central baza — fig. E6 12150 12150 224,0 cm* an 280031 cm* x 5895 cm? 12150 FIG.E 6 12150 4.2. Verificarea in domeniul elastic 4.2.1, Grupuri de tneiretri 4.2.1.1. Gruparea fundamentald Caracteristicile sectiunilor stAlpilor metalici pentru hala parter din fig. E1, prezentate la pet. 4.1., au rezultat din dimen- sionarea structuri in gruparea fundamental in conformtate cu prevederile STAS 10108/0-78. 6c. 1011 81Grupirile fundamentale de incirciri s-au stabilit in conformi- tate cu prevederile STAS 10101/OA-77 EmP, + EnC, +m, EnV, S-au luat in considerare 3. variante de grupari de inc&rcari (fig. E7), in vederea determinirii eforturilor maxime din diferite seciuni ale structurii (P in KN si M in KNm). Calculul eforturilor si deplastrilor s-a_efectuat prin progra- mul de calcul CADGRAF — Analiza static si seismic& (conform P100-92) a cadrelor plane. Eforturile de dimensionare pentru sectiunile caracteristice precum si eforturile unitare sunt prezentate mai jos — tabelul 1: 82 Tabetut 1 ] 7 1 | | Pimensionare | leotne eal "jor | | fox | ow | ene | osran ee stip uior_| 203 | 208 |_220 merging Ets 498 140 20i_| 220 ras | 18s [ame | 220 Deplasarea maxim la nivelul c&ii de rulare determinat’ prin CADGRAF Acar = 8,12 cm < 1/800 = 9600/800 = 12cm 4.2.1.2. Gruparea de incirciri excepfionale s-a stabilit in conformitate cu relafia (1) EP+EC + Envy +E Incarc&rile s-au considerat astfel: — fncircirile permanente: normate — inc&rcdrile cvasipermanente: normate — Snc&rc&rile variabile: © zSpada: nf = 0,30 © poduri rulante: 2 poduri descircate Inc&rc&rile gravitationale, pe cadrul curent, pentru deter- minarea sarcinii seismice sunt prezentate in fig. E8: 4.2.2. Calculul eforturilor sectionale — analiza modal pe schema condensati a structurii. 83\” KN ie KN \” KN 750 KN Crea Zou FIG EB _ Calculul eforturilor sectionale produse in stalpii structurii de actiunea seismic s-a efectuat prin aplicarea analizei modale pe structura condensati conform pet. 8.1.2.3. (1) Condensarea structurii reale Cadrul transversal curent — fig. E9. in care: Gy = EGE = 239-4 452 + 239 = 930 KN Gy = EG = 2504 412 +240 = 912 KN G =G, + Gy = 930 4 912 = 1842 KN I, = E 1} = 2x 231936 + 280031 = 743903 cmt Uy = ET} = 2 x 601944 + 1047387 = 2251275 cmt eF 72 oF 647930 9 £, 1 yo, Deo fl sk 8 £ 4 00 _| 2000 | FIG ES 84 (2) Se calculeaza: ¥ =GyG, = 912/930 = 0,98 0 = Ty] = 2251275]743903 2 = hyfh = 5,6/14,0 = 0,4 (3) Determinarea perioadei proprii T corespunzitoare mo: dului fundamental de vibrafie, conform relatiei (6): T=aVG,8y Pentru hale cu legituri articulate: 34, = 95 h4/3 EL, Din tabelul 1, pentru structurt cu stalpi legafi articulat de rigle rezulti: 3,02 a =0,215 ty = 0,376 Rezult& 31, = 0,376 x 14008 x 1000/3 x 2,1 x 108 x 743,9 x 10 0,22 cm/KN T =0,215 }'930 x 0,022 = 0,973 sec. T =0,973 sec. (4) Determinarea coeficientului 6 conform diagramei din fig. 5.3. — P100-92 — pentru T= 0,973 sec. rezulti: B= 2,5 (5) Din tabelul 1 pentru parametrii n, 2, y rezult& coeficiene tule © = 0,8469 (6) Se calculeazi forta thietoare cu relatia (3): S=ahByeG = 1x 0,20 x 2,5 x 0,289 x 0,8469 X 1842 = = 2254 KN S=2254 KN 85(7) Se calculeaza forfele de nivel S, si S, cu relatiile (8) i (9), in care coeficienfii d, si d, rezult& din tabelul 1 tn functie de parametrii m, A, dy = 0,713 dy = 0,287 dS = 0,713 x 225,4 4S (8) Se distribuie fortele de nivel S, si S, pe cadru cu relatiile (10) si (11): St = S\GAG, = 160,7 x 239/930 = 41,30 KN SP = S\GPG, = 160,7 x 452/930 = 78,10 KN Sf = SyGAG, = 64,7 x 250/912 = 17,74, KN SP = SiGP,G, = 44,7 x 412/912 = 29.23 KN Valorile sarcinilor seismice distribuite pe structura (in KN) sunt conform fig. E10: (9) Diagrama de eforturi N(KN) si M(KNm) pe structura din actiunea seismic& rezult’ conform fig. E 11: 160,7 KN 0,287 x 25,4 = 64,7 KN 22 = azo Bite, Ae ey wm | mal TA \ N : 24) no ® ® FIG. € 10 86 FIG.EN we (10) Deplasarea orizontala la nivelul acoperisului Ay AL = Si8ut Sadie 3y = a h8/3RI, = 0,22 cmm/t = 0,022 cm/KN Bag = M [ag — 2 (3.4 — 22) 3] 3ET 4 = 14008 x 1000 x 0,205/3 x 2,1 x 108 x 743,9 x 108 = 0,126 cm/t = 0,0126 cm/KN Ay = 160,7 x 0,022 + 64,7 x 0,0126 = 4,35 cm Ay = 4,35 cm 4.2.3. Verificarea structurii‘halei parter la eforturile din in- cArcarea seismic — tabelul 2: x Tabelul 2 excepfionala stalpi Sect. | statp marginal act popic | statp central bark opie(3) Calculul momentelor plastice ultime la baza stalpilor. Concluzii: i i Calculul se efectueaz4 cu valori ale rezistentelor medii de pare ,Sexthinile © Ja baza stalpilor se dimensioneaz& din gru- calcul conform felatiel (16)! Ry == 280 enn / " {b) Pentru sectiunile de la popic se considera o predimensio- Pentru a fine seama de efectitl forfei axiale se aplic& relafia nare §1 se vor verifica in domeniul post elastic q (19) NING + Muwl/Mu in care: 4.3, Verificarea in domeniul post elastic N= forfa axial la baza stalpului 4.3.1. Verificarea cu metoda de calcul static neliniara prin * . i i ilibrului la limi N, — forfa capabila ultima a stAlpului tinand seama examinarea direct’ a echilibrului la limita conform pet. 8.1.3.4 Se eae mainind st ceusiaetind Me 0 (1) Schema de calcul. Pale 7 Mecanismul plastic de disipare a energiei corespunzAtoare momentul plastic ultim al sectiunii de la baza stalpulur, considerand N = 0 formi&rii de articulafii plastice la baza ‘stAlpilor este prezentat M,.,— momentul plastic ultim al sectiunii de la baza M in fig. E12: (2) Conform relatiei de caleul (21) stAlpulsi, luand in considerare efectul forfei axiale N’ aes Less = Lint (4) Momentul plastic ultim la baza stAlpului central B— M2y a, WR = 2S? = 165676 cm? WH |W, = 16575/13515 = 1,226 MB = WH, x R, = 16576 x 108 x 280 = 4641 KNm b. NE = AR, = 306,8 x 10 x 280 = 8590 KN Ly — lucru mecanic virtual al forfelor exterioare Iyq: — lucru mecanic virtual al forfelor interioare Last = 1% (Sth -+ SY) Lin = EME Rezulta coeficientul de amplificare » din relafia: n= EMh aE (Sth + Sth) c. MBy se determin conform relafiei de mai sus, astfel: 864/8590 + M2 y/4611 = 1,0 A B 5 MBy = 4170 KNm sa St uS4 (8) Momentul -plastic ultim la baza stalpului marginal ~ A— Mb +I A hy =[_ Sz a. WA =2S4 = 10992 cm* | WA/WA = 1092/8599 = 1,278. a Md = WAR, = 10992 x 10° x 280 = 3078 KNm B © b. Nf = AR, = 224,8 x 10® x 280 = 6294 KN ~ Ms MAy se determin’ din relatia: (be) we ce. Men ® & © 489/6294 + MA y/3078 = 1 FIG £12 Mé,y = 2840 KNm 88 89In calcul s-a introdus: M2y = 4100 KRm si Méy = 2800 KNm (6) Calculul coeficientulni de amplificare » Lose = 118 [(2 x 41,3 + 78,1) 14,0 4 (2 x 17,74 + + 29,2) 8,4] = 102793 Lim, = 8 (2 x 2800 + 4100) = 09700 7 == 69700/62793 = 3,47 Cocficientul de amplificare » corespunzator comportarii elas- tice a structurii la acfiunea zonei seismice rezulti din relafia n= Mf) = 10,289 = 3,46 Tinand seama de valorile apropiate ale coefieientului , re- zult& ca la actiunea thietoare de baz este de asteptat formarea mecanismului plastic (7) Valorile sarcinilor seismice (KN) in domeniul post elastic conform fig. E 13: (8) Diagrama de momente plastice ultime (KNm) si eforturile axiale (KN) — fig. E14: (9) Verificarea sectiunii bazei stAlpului central B— fig. E15: Se formeazi articulafie plastic’ in zona A — B Nervurile longitudinale in zona A— Bau fost considerate numai ca elemente de rigidizare a inimii. 347 <784 FATA DADRA FATATAL FIG. € 13 90 \ Joo | oo} Teh 4-1 8100 LOY weno HO Ho a2x150 fo = 1398 ~ FIG. £15 a. Verificarea de rezistenfa — sectiunea 2—2 Eforturile la distanfa de 2,40 m de baz& sunt: N = 864 KN M = 3544 KNm 91Caracteristici geometrice: A = 3228 cmt I, = 1047387 em* Ones = N/A + MIW = 86400/322,8 + 9253 x 104 x. X 70/1047387 = 268 + 2174 Ort = 244 N/mm? ex 240 N/mm? D. Verificarea de stabilitate — sectiunea 2—2 = N/® A + cM|®, W = 86400/0,83 x 322,8 +0,7 x X 410 x 10° x 70/0,911 x 1047387 = 323 4 2106 = = 2429 Kg/cm? nay = 243 Nfmm? cx 240 N/mm? (10) Verificarea sectiunii popicului stAlpilor marginali si centrali— tabelul 3: Tabelul 3 Observatii: (a) Se constatt c& sectiunile alese in predimensionase pentru popicii stl pilor au satisiae condifille pentru lueru tn domeniul elastic. (b) Ca urmare s-2 fut o corectare a acestor secfiuni, adopthndn-se sectiu- nile de mai jos, care satisfac condifia de reristenf’. Popic stAlpi marginal — fig. E16. 92 15x120 15120 A= 207 cm? I = 271500 cm a — W = 5900 cm* 15x120 15x12C FIG. E 16 Popic stalp central — fig. £17. 15 x150 15150 A= 242 cnt =|__10 x800 R Pence 15150 155180 W = 6520 cm? FIG. £17 (11) Verificarea deplasini relative de nivel A= B,/) = 4,30/0,289 = 14,8 cme A= 14 om A=0,01h 01 x 1400 4 cm 4.3.2. Verificare cu metoda dinamic neliniara. Verificarea s-a efectuat pe baza programului de calcul DRAIN 2D, procesat de CRETU si MUSCALU Calculele au fost efectuate pentru accelerograma N — S, 4 martie 1977. S-a determinat starea de eforturi si deplastri pen tru diferite accelerograme: accclerograma A; 0,94; 0,84; 0,7A. S-a determinat , de asemeni, efectul variatiei momentelor plas tice a popicilor in comportarea post elastics a structurii. Rezul- tatele sunt prezentate la pet. Coneluzii (1) Se constata 0 bund corespondenfi pentru proiectarea curent&, intre rezultatele obtinute privind eforturile (V, M) si deplasirile calculate cu metoda echilibrului la limita [pet. 4.3.1 (8)},, si tezultatele din programul DRAIN — 2D — metoda di- namic& neliniar& (pct. A) 93(2) Calculul dinamic liniar araté ci se formeazi mecanisme plastice pentru actiuni seismice corespunz&toare accelelogra- melor 14 si 0,94 (3) Incursiunea in domeniul post elastic incepe la baza stalpului central pentru accelelograma 0,84. (4) Pentru accelerograma 0,74 nu se formeazi articulafii plastice. (5) Sectiuite de la baza stalplor sunt dimensionate de gru- parea fundamental, in timp ce popicii sunt sensibili influenfati de actiunea unor seisme de mare intensitate. Acest Iucru este pus in evidenfi de rezultatele obtinute cu metoda statici neli- niar&, pet. 4.3.1. (9) Se constati ca in cazul tn care popicii s-ar dimensiona la eforturile din gruparea fundamental& (pct. 4.2.3) in care valorile momentelor sunt: 703 KN m/popic central si 498 KN m/popic marginal, s-ar ajunge la mecanisme plastice cu totul inaccep- tabile, in care se vor forma articulafii pla stice pe in<imea stAlpu- lui—'pet. B. Aceast& (constatare subliniaz4 necesitatea con- trolului prin proiectare a mecanismelor plastice. A, Starea de efortusi gi deplasiri pentru diverse accelerograme 1. pentru accelerograma A A= lem 985, 14 54 Formarea articulatiilor plastice 6.80 sec. 6.82 sec. 943 SEC. G98 sec. PTL, fie fry] Chl 4 2. pentru accelerograma 0,9 A A= (Gem oF 958 1366 ‘958, 2750 III 2750 Formarca articulator plastice 682 sec. 6,86 Sec. G42 sec. ITl ffi ffl 3, pentru accelerograma 0,8 A A=thecm ? 843 1334 843 en? 3994 2117 95Formares articulafiiior plastice 580 45sec 7 sec. 4 pentru accelerograma 0,7 A : 5. VERIFICARE CADRU LONGITUDINAL 1238 22g CENTRAL-ax B 5.1, Schema staticd — portal cu contravantuiri centrale in V — conform pet. 9.1.2.2. — fig. E 18 129 iy oo 238 3870 2376 3 Na se formensdarticulatit plastic 3 D. Efectul variafiei momentelor plastice poplciior 1 poplei ou acceagi secione 2 MEM Mi = 1400 Ke fe 2.9_______ $80 sec 6,94 sec G96sec —_ H4bse0. FIG. £18 Caracteristicile geometrice ale sectiunilor stAlpilor sunt date la pet. 4.1. 2 — popicii au sectiuni diferite: 5.1.1. Verificare in domeniul elastic M $M 800 KNm (i) Incircarile gravitationale in KN pe cadrul longitudinal 46 . central pentru: determinarea sarcinii seismice sunt date fn Mfj = 1400 Km fees wD 7. 1011 97pe ye ye 452 ye 452, yf SAB FIG. £19 (2) Determinarea forfei"thietoare“de'bazt ee Calculul forfei thictoare de baz pentru verificarea struct se face conform relatiei (3) si anume: S = ak,ByeG = 1x0,20X2,5x0,4x 1x 5058 = 1011,6 KN (3) Calculul a fost condus pe schema simplificati din fig. E20: Forfa S este preluat’ de substructura sirului de stalpi si sub- structura portalului proportional cu rigidititile lor. (4) Determmarea rigiditatii sirului de stAlpi conform relatiei (36): Ru IDET) = 8X 12.x2,1 x 10° x 9305/8408 x 1000 = = 16,78 t Ry = 167,82KN Ss Inco Ss FIG € 20 98 (3) Determinarea rigiditafii portalului conform relafiei (37) — fig. E21 Ry = 1B 34 = 2n/EA — 3 1 = 2n cos a = 280,581 0,861 = 1032 cm FIG. E21 yep “eaCtersticile geomettice ale elementului portalului fig. By, = 20,8618 x 10x 1032/2,1x 10° 117,6 = 0,0062 cm/t R, = 10,0062 = 161,29t = 16,12,9 KN (6) Distributia fortei taietoare de bazi pe substructuri con- form relafiilor (39) si (40): Su = 1011,6 x 167,8/(167,8 + 1612.9) 1011,6x 1612,9/(167,8 + 1612.9) “ee 117,6 cm? 16060 cm* i= 11,69 2 = 88 © = 0,636 95,4 KN 916.2 KN 99Se constat& c& practic toat& incircarea seismic& orizontala din structuri este preluati de portal (1): Verificare portal Ng = 0,861 916,2 = 789 KN Se verifick conditia din ghidul de proiectare pct. 9.1:4:1 — relatia (52): . 15Ng <08 A@ginR 1,5 789 < 0,8 x 117,6 0,636 x 22 1184 KN < 1316, KN Condifia este indeplinit’. (8) Calculul deplasarii elastice: A, = Sp8u1 = 91,6 0,0062 = 0,57 cm Rezultatele calculelor sunt prezentate in fig. E23: ‘Modelul simplificat de calcul s-a verificat prin comparare cu un calcul exact pe structura real utilizand programul de calcul CADGRAF (rezultatele sunt in parantez’). Se constat ci modelul simplificat de calcul conduce la rezul- tate suficient de exacte pentru necesitatile practicii curente. 5.1.2. Verificare tn domeniul post elastic (1) Verificarea eforturilor unitare No.ot = Nol'p = 789]0,4 = 1972,5 KN Ny.n[®A = 19725/0,636 x 117,6 = 263,7 N/mm* & 4-057 1102) i F yp205710.829 Li M2 on N=789. (895) FIG. £23 100 Valoarea efortului unitar de 264 N/mm? este cuprins intre limita de curgere 240.N/mm? si rezistenfa medie 280 N/mm?, cea ce arat& c& exist’ posibilitatea ca barele portalului s& flam- beze. (2) Verificarea deplasarii relative de nivel A= Ab = 0,57/0,4 = 1,43 cm < 0,01 h = 84 cm (3) Calculele efectuate cu programul DRAIN — 2D au con- dus J2 valori ale eforturilor axiale gi ale deplastrilor prezentate in fig. E24 Se constata (a) Deplasarea Ja nivelul c&ii de rulare este de 2,6 cm fafa de 1,43 cm [pet. (2)] se inscrie in limita admis de 8.4 cm; (b) Efortul axial N = 2570 KN fata de N = 1973 KN (pet. (1)] confirma constatarea ci diagonalele portalului pot flamba. In consecinta este necesar& verificarea conditiei de siguran{’. (4) Verificarea condifiei de siguranfi (4a) Se consider’ c& portalul iese complet din lucru gi se verificd condifia ci girul de stAlpi sk poati prelua 25% din forfa tKietoare de baz. Su = 0,25 1011,6 = 252,9 KN Siu = 252,9/8 = 31,6 KN Myy = 31,6X8,4]2 = 132,7 KN Nyy = 45,2 + 41,2 = 86,4 KN 2 = N/A + M/W = 109,5 N/mm? < 220 N/mm? paeem a 2.6¢m + J 257081 ” FIG. E26 , 101Deplasarea sirului de stalpi Se constata: Aa = Sadi, = SX 1/Ry = 252,9/167,8 = 1,51 cm (a) Se formeaza articulafii plastice la baza tututor. stalpilor, : articulafii care se menfin o perioada lung de timp; erast (th) State# de eforturi si deplasiri tn comportarea post (b) Deplasirile de 30,5 cm faf& de 15,1 cm (la nivelul de prin- dere a stalpilor fn grinda orizontala rigida) se explic’ prin mic- Sus = Suf0.25x0,4 = 252,9/0,25%0,4 = 2529 KN sorarea rigiditatii . . Starea de eforturi i rane een — portal cu contravantuiri excentrice Sut = 2529/8 = 316 KN - Min = 316X8,4/2 = 1327/ KNm Nig = 86,4 KN Admifand in mod simplificat; My, x W,,R, = 572 < 1327 KNm Deci se formeaza articulafii plastice. Deplasarea sirului de stalpi: < A = 1,51/0,25x0,4 = 15,1 om Din calculul efectuat cu pr 1 de calcul nelini ©. FIG E27 -2D reaulta, fig. E25: programul calcul neliniar DRAIN Caracteristicile geometrice ale sectiunilor stAlpilor sunt date la pet. 4.1 al exemplului de calcul. Barele portalului (rigla si diagonalele) — fig. E22, au ur- mitoarele caracteristici: A = 117,6 cm? 16060cm! 1070 cm® FIG. E25 = 1230 cm® Formarea articulafiilor plastice — fig. B26: Conditia de link scurt eaterzsee. TMI. f _ORI+ BES. My = WR = 1230X2,2 = 2706 tem = 270,6 KNm AAA & | | A On = A0,6R = 2(30 — 2x 1,6)X10,6%2,2 = 70,75 t = Pett ETH AA a ie FIG. E 26 € = 1,6 Myil Qj: = 1,6%270,6/707,5 = 0,61 ax 0,7 m 102 1035.2.1, Verificarea in domeniul elastic Determinarea forfei tSietoare de baz’: S = 1x0,20x2,5x0,2x5058 = 505,8 KN in care: } = 0,2 — conform P100-92 Pentru link scurt (pct. 9.1.2.4) se accept ci rigiditatea por- talului in K este practic egali cu rigiditatea portalului in V. In aceste condifii portalul se incarc&, conform relafiei (40), cu: Sp = 505,8 x 1612,9/(167,8 + 1612,9) = 458,1 KN Se calculeaz succesiv fig. E 28: Calculul momentului la marginea guseului : M = 0,9X 163,3 = 147 KNm Rezult&: o = M/W = 1470x 10/1 070 = 1.374 kg/cm? + = QA, = 465,7x 109/53,6x 10? = 86,9 Nymm? Sao = Vo? + Ht V137,4 + 3X86,9 = 205 N/mm? < < 220 N/mm? Este indepliniti condifia care cere ca la actiunea asociati feo t&ietoare de baz S portalul si rimand in domeniul e- tic. 5.2.2. Verificare in domeniul post elastic (1) Metoda echilibrului la limita — Se calculeaz% forfa tAietoare ultima: A, 0,6Ry = 53,6X0,6X2 800 = 99 048 kg = 900,5 KN — Se calculeaz momentul asociat forfei t&ietoare ultime Ob ~ 2Mb/e Rezult&: ‘ME = Qhe/2 = 900,5x0,7]2 = 315 KNm — Se calculeaz’ M, la baza stélpului central: Mit = Wy)Rq = 3. 787X280 = 106 KNm 104 S,|2. cos @ = 4581/2 0,558 Va = Nejsin-a = 410,5/0,83 = 494.6 KN Ng = 410,5KN 2 3 o 2 ae Vd R = Vel = 494,6x X0,7/12 = 28,9 KN ll FIG. £28 Relatia (21) din ghidul de proiectare de la pet. 8.1.3.4. — fig. E29, devine Lees = Lins Lat = 15hy0 = 4X 505,8X8,AX0 = 4 24800 Lag = E(Mi0 4. Mty) = 2x106X8 + 2X315x17,1X8 = 109 850 105y= Olfe = 012/07 FIG E29 Rezulth: 4 = 109 856/42 480 a: Verificarea diagonalei portalului: Ne = Naat = 410,5X2,59 = 1 063,2 KN Ng[A = 106 320/0,62% 117,6 = 1 458 kgcm? = = 147 N/mm? < 220 N/mm? Deci diagonalele riman tn domeniul elastic. b. Verificarea st@lpului Deplasarea corespunztoare a stAlpului: nd, = 2,59 x 458,1 x0,00062 = 2,590,287 = 0,74cm iditatea unui stAlp central: Rue = 167,4/8 = 21 KN Forfa orizontal& pe stAlp care produce deplasarea 0,74 em este 2,59 21x0,74 = 15,5 KN Momentul incovoietor pe stalp asociat deplastrii de 0,74 cm este: 15,5x8,4/2 = 65,1 KNm 106 Verificarea st4lpului: N/A +.M/W = 72,6 Nimm? < 220 N/mm? c: Calculul deplasarii A= A) = 0,287/0,2 = 1,435 cm (2) Metoda dinamic neliniar’, Rezultatele obfinute prin programul de calcul DRAIN-2D aplicat sunt date in fig. E 30: “Aten 3,3 om me3iS KNm N =ASIOKN sy FIG. E30 Formarea articulatiilor plastice — fig. E31 Se constati a. Formarea articulatiilor plastice numai in linkurile porta- lului fn K, menfindndu-se o perioadi lung’ de timp; b. Deplasérile sunt de 4,1 cm faf de 1,435 cm conform pet. 5.6. (1). 623% 6, 83sec WS6S92isec —17,43419,83see FIG. E59 1076. EFECTUL TORSIUNII GENERALE Inckrc&rile gravitafionale pentru determinarea inc&rcérilor seismice pe cadrele longitudinale sunt prezentate in fig. E 32 si fig. E33. CLA — Cadru_ marginal — fig. 32: CLB— cadru central — fig. 33: (1) Masa totalé la nivelul acoperigului GHA = 2x 166 + 6X239 + 8,4%2 101-4 2x250 + ++ 4x 125)/142 = 2198 KN GOR = 2313 + 6x 452 + 842% 124 + 2X42 + ++ 4x 162)/14 = 5697 KN LGieet — 22198 + 5697 = 10093 KN opr pepe ee yeeen FIG. £32 Po Rp fore fe we fae pps 108 (2) Calculul forfei: t&ietoare de baza S = ak,BYG = 1x0,20x2,5x0,289 x 10093 = 1458 KN (3) Calculal momentului de torsiune Efectul torsiunii generale se ia tn considerate numai prin excentricitatea ¢. ¢ = 0,075 7X12 = 6,3 m (4) Cuplul de forfe ce reprezinta efectul torsiunii generale se determin’ cu relatia (60) — fig. E34. i H =Mjn, 9130/7 12 = 108 KN (5) Pentru sarpanta acoperisului, format’ din ferme, pane si contravantuiri, gradul de conlucrare spatiald se determin cu relafia (62): = Teale in care: Ye ~— Tigiditatea de deplasare a contravAntuirilor lon- gitudinale, calculat’ pe schema conventional’ a unei console cu lungimea I a traveii si cu un moment de inertie egal cu suma momentelor de inertie a tuturor contravAntuirilor(I,,= El jo,); fhrrees —r ~ . am | a H= 108 KN FIG. £34 109= BER P = 3x 2,1x108X 4x 1215 x 109/109 Cadrul CT1 — fig. E36 x 1200% 7,72 t 2 — rigiditatea la deplasare a cadrelor transversale ls kN is KH \=" Ia nivelul acoperigului re = 1B = 10,219 = 4,57 o = 17,2457 = 3,88 Din tabelul 3 pentru gradul de conlucrare spatial& rezult’ AK jen Kae 1A KN coeficientul — relafia (61) S. = ul SPT = 0,738x 108 = 79,7 KN ‘ SE = 0,310x 108 = 33,5 KN SPE = 0,053x 108 = 5,7 KN (6) Forte t&ictoare de bazi pe cadrele transversale corespun- FIG. £36 ratoare incircirilor pe cadrul respectiv. 7 Cadrul CT2 — fig. E35 2G, = 9711 KN G = 0,136x971 = 132 KN rr" yee Nae Cadrul CT3 — fig. E37 pe ‘ian ‘eee 250 KN - AZ RN ez ZS EN FIG. £35 " 2G, = 184,3 KN FIG. € 37: 3G, == 1342 KN Sy = G = 1X0,20%2,5x 0,942 x 1843 = 0,136 1843 = = 250,7 KN Sp = Gy = 0,136 1342 = 182,5 KN 110 i(7) Calculul forfelor de baz pe cadrele transversale 1, 2 si 3 finand seama si de efectul torsiunii generale Valorile forfelor t&ietoare de baz’ finand seama gi de efectul torsiunii prin insumarea forfelor t&ietoare de bazi corespunzi- toare incdrcirilor pe fiecare cadru transversal cu efectele forfelor 5, calculate la pet. 5 — fig. E38, rezult&: Si 432 an 2507, a wal BR © SitSt {m7 ~ Pee, FIG. £38 1881 Se verifica ralatia (63) St Sra < 11S Seatet 112 Pentru cadrul transversal cel mai inc&rcat Sa + Sug = 284,2 KN < 1,15x250,7 Observatie: In cazul in care forfele taietoare de baz’ S, pe cadrele 1, 2 gi 3 ar fi distribuite spatial pe cele 3 cadre — fig. E39, rezult&: 288,3 KN Se me a 1978 Stat Say Stest ZoH6 m7 TB FIG. E 39 In calculul spatial rezult& pe cadrul cel mai incdreat forfa tAietoare de baza 202,8 + 33,5 = 236 KN < 250,7 KN ‘are este mai mica decAt fora tdietoare de baz la care a fost verificat cadrul cel mai solicitat. Forfa taietoare de baz maxi mi S = 236,3 KN care reaulti dintr-un calcul spatial nu depa- segte valoarea forfei tAictoare pe baz’ de calcul Seejex1=250,7 KN cu care au fost verificate cadrele transversale, 8—c. 1011 usCAP. III.1. EXEMPLU DE CALCUL 1 Structura halet . Incarcart . Materiale |. Verificare cadru transversal 4.1. Schema statiea 4.2, Verificare in domeniul elastic 4.2.1, Grupiri de inc&rotri 4.2.2, Caloulut eforturilor secfionale Analiza modali pe schema condensatt a structurit 4.2.3. Verificarea structurii halei parter la eforturile din inc&rca rea seismic& 4.3. Verificarea tn domeniul postelastic 4.3.1, Verificarea cu metoda static neliniara 4.3.2. Verificarea cu metoda dinamic neliniard 5. Verificare cadru longitudinal central ‘J.1. Schema statici — portal cu contravantuiri centrate in V 5.1.1, Verificare in domeniui elastic . 5.12, Verificare"in domeniul postelastic 5.2, Schema staticd — portal eu contravantuiri excentrice fn. K .. 5.2.1, Verificare tn domeniul elastic 5.2.2, Verificare in domeniul postelastic — Verificare cu metoda echitibrotui Ia limits = Veriti 6. Efectul torsiunif generale fare cu metoda dinamic neliniart .. 4 76 78 ” 80 80 a a 83 87 88 88 7 97 7 100 103 104 104 104 107 108, CAP. IIL2. EXEMPLU DE CALCUL 2 Se cere s& se compare eforturile sectionale produse in stalpii structurii avand sectiunea transversal a cadrului din EXEMPLU DE CALCUL 1, fig. Elc, prin urmitoarele metode 1. Analiza modala pe structura reala, conform pet. 8.1.2.2.; 2, Analiza modal pe structura condensat’, conform pet. 8.1.2.3.; 3. Metoda staticl cchivalenti simplificati, conform pet. 8.1.2.4, care este Metoda A din Normativul P100-92 1. ANALIZA MODALA PE STRUCTURA REALA In vederea realizirii analizei modale in domeniul elastic pe cadrul transversal plan s-a utilizat programul de calcul CAD- GRAF. (1) Datele de intrare pentru programul de caleul CADGRAF sunt prezentate la pet. 4.1. si pet. 4.2.1.2. din EXEMPLU DE CALCUL 1 (2) Distributia forfei t&ietoare de baz pe structurd este data in fig. E40 (3) Perioada proprie pentru modul fundamental de vibratie este T = 0,99 sec. wa, 12 mez 4 Bz, re Reo. a7, \ wy, ® ® © FIG. £40 115(4) Diagrama de eforturi N(KN) si M(KNm) pe cadrul trans- versal este conform fig. E41: (5) Deplasarea orizontali la nivelul acoperigului (depla- sarea relativ’ de nivel) 4,20 em MeTee FIG. £41 2. ANALIZA MODALA PE STRUCTURA CONDENSATA Valorile eforturilor. sectionale calculator in EXEMPLU DE. CALCUL 1 sunt trecute in tabelul centralizator de la pet. 4.1. — EXEMPLU DE CALCUL 2. 3. METODA STATICA ECHIVALENTA SIMPLIFICATA (Metoda A din Normativul P100-92) (1) Determinarea perioadei proprii pentru modul fundamen- tal de vibratie, conform ANEXA B din NormativulP 100-92 (Me- toda simplificata) fig. E42: T = 0,20 YR fn care: 3,,— sigeata orizontal& (In cm) a stAlpilor la nivelul acoperisului din inc&rcarea gravitafionali G, considerat aplicat& orizontal 116 14,0 h fT G, = IG} = 239 + 452 + 239 = 930 KN G2 G,= BG}=250 4 412 + 250 = 912 KN I, = EI} = 7,44 x 108cm* I, = El} = 22,5 x 10%mé FIG. E42 38, = Gdn + G:Bie 3, = Wa,/3EL, Big = [ay — A3aq — )/2)/3ET 3,1, 34, se calculeaz’ pentru forfa de 10 kN Ta — 18 1/m = [3,02 — 1)0,4° 4 19/3,02—= (r= 1)? + Lyn = (3,02 — 10,48 + 1)/3,02 = 0,438 an = I,[I, = 22,5 X 105/744 x 108 = 3,02 d= hyfh = 5,6/14,0 = 0.4 3y, = 14008 x 10° x 0,374)3 x 2,1 x 108 x 744 x 105 = = 0,22cm/t = 0,022cm/KN Buz = 14008 x 10° x 0,143/3 x 2,1 x 10 x 7,44 x 108 = 0,084cm/t = 0,0084cm/KN 3, = 930 x.0,022 + 913 x 0,0084 = 28,12cm T = 0,20 ¥28,12 = 1,06 T= 06sec ur(2) Coeficientul de echivalenji ¢ s-a determinat pe baza relafiei (5.5) din P100-92, in care vectorii u, au fost inlocuifi cu inilfimile.la care actioneazi masele [relatia (13): © = (Gyk + Gyha)YGG MH + G8) = (930 x 14 4 91,3 x x 84)8/1843(930 x 148 4 913 x 8,49) — 0,942 (3) Determinarea forfei thietoare de baza [relafia (3)] Determinarea {ncirc&rii seismice orizontale pentru verifi- carea structurii se face conform Normativului P100-92 pct. 5.1 S = ahB eG = 1 x 0,20 x 2,5 x 0,289 x 0,942 x x 1843 = 250,7KN (4) Distributia forfei t&ietoare de baz pe structura [rela- le (14) si (15)]: St = LG, hfE(Gyh + Gala) St = BG} HEC + Gals) St = 250,7 x 239 x 14)(239 + 425 + 239)14 + (250 + +412 + 250)8,4 = 40,57KN SP = 250,7 x 452 x 14/2068,1 = 76,71KN Sf = 250,7 x 250 x 8,4/2068,1 = 25,45KN SP = 250,7 x 412 x 8,4)2068,1 = 41,95KN Valorile sarcinilor seismice in KN distribuite pe structur’ sunt prezentate in fig. E43. IW 4097 74 to! Be, BAZ ne Be 207 118 FIG. E 4u (5) Diagrama de eforturi N(KN) si M(KNm) pe structura din actiunea seismica este prezentata 'in fig. E4 (6) Deplasarea orizontali la nivelul acoperisului (depla- sarea Telativ’ de nivel) A, = S481 + Sy8;. = 157,85 x 0,022 + 92,85 x 0,0084 = 4,25cm A, = 4,25cm 4, ANALIZA COMPARATIVA A REZULTATELOR In tabelul 4 sunt prezentate rezultatele celor 3 metode: Tabetul 4 T ] [tn | oT s Metoda sian | stu vec) | xn | contiat {marginal | ce i bazi ‘baz’ J 1] Anata modait pe structure | | reall | 090 | 2357 | 100 |_se 2 | Anation modaid pe structure | raat oars | asa | as | r06 3 | Metoda statice echivatenta Himpliticath ros_| 2907 [iss | 319 Din examinarea tabelului rezult& ci metoda analizei modale pe structura condensat conduce 1a valori apropiate de valorile exacte de calcul determinate prin metoda analizei modale pe structura reala. 119CAP. III.2 EXEMPLU DE CALCUL 2 Calculul eforturilor sectionate prin: 1 2 Analiza modala pe structura reals Analiza modalé pe structura condensatié (Exemplu de caleut 1} . Metoda statics echivalentt simplificats, Analiza comparativ’ a rezultatelor us us 16 16 no MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARIL TERITORIULUI ORDIN NR. 53/N/ din 15.07.1996 Av4nd in vedere Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 109/06.09.1995, Tn temeiul Hot&rarii Guvernului nr. 456/194, privind organizarea si functionarea Ministerului Lucr&rilor Publice si Amenajarii, Teritoriului In conformitate cu Hotdrarea Parlamentului nr. 11/1992 si a Decretului nr. 223/1992, Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii’ Teritoriului, emite urmitorul ORDIN Art. 1— Se aprob& uGhid de utilizare a materialelor plastice (tip AEROLYTE) in procesul de sablare in cadrul Iucririlor de teabilitare a cons- tructiilor”, indicativ GE-003-96. Art. 2— Ghidul de Ja art. 1 intra in vigoare la data publi- cari in Buletinul Construcfiilor. Art. 3— Directia Programe de Cercetare si Reglement&ri Tehnice va duce la indeplinire prevederile prezentulut ordin. INISTRU MARIN CRISTEA : 121GHID DE UTILIZARE A MATERIALELOR PLASTICE (TIP AEROLYTE) IN PROCESUL DE SABLARE IN CADRUL LUCRARILOR DE REABILITARE A CONSTRUCTIILOR — ing. Horia Hacerian ing. Claudia IonescuCUPRINS INTRODUCERE Considerafii asupra,procesului de slabare in cadrul Iuerasilor de rea- Dilitare a constractiilor . MATERIALUL PLASTIC AEROLYTE 2.1, Consideratit generale 2.2, Caracteristici tehnice 2.3, Gama dimensionals, 2.4, Necesar de material la utilizare 2.5. Consideratii teoretice asupra utilizirii particulelor Aerolyte 2.5.1, Caleuul vitezei de transport (suspensie) . 2.5.2: Debitul necesar REABILITAREA CONSTRUCTHLOR DIN BETON 3.1. Coroziunea betonului 3.2. Tehnologia de realizare a betoanclor aparente 4.3, Sablarea suprafefelor cu zugriveala deteriorata 3.4, Sablarea structurilor de beton ...,. 5 REABILITAREA CONSTRUCTIILOR METALICE: ; 4.1, Coroziunea metaielor 4.2. Metode de verificare a calitAtii suprafefelor sablate DIUZE PENTRU SABLARE Sul. Forma diuzei 5.2, Materialul. diuzei 3.3, Lungimea diuzet ‘TEHNOLOGIA SABLARTI CU AEROLYTE. APARATE DE MASURA $1 CONTROL NORME DE PROTECTIA MUNCIL 124 125 125 126 126 126 27 7 128 128 128 129 129 130 130 130 131 131 134 136 136 136 136 137 +138 . 139 GHID DE. UTILIZARE A MATERIALELOR PLASTICE (tip AEROLYTE) IN PROCESUL DE. SABLARE IN CADRUL LUCRARILOR DE. REABILITARE A CONSTRUCTHLOR Indicativ: GE 003.96 INTRODUCERE CONSIDERATII ASUPRA PROCESULUI DE $ABLARE IN CADRUL LUCRARILOR DE REABILITARE A CONSTRUCTILOR Prezenta lucrare se inscrie pe linia ‘promovarii unor materiale gi tehnologii noi de reabilitare a construcfiilor, iar modul de desfisurare al acesteia are la baz un program experimental ce fine seama de baza tehnico-materiali existent’. Cldirile sunt supuse in timp la diferite agresiuni, In urma unor catastrofe naturale (ex: cutremure) pot apare deteriorari ale structurii de rezistent& care se pot manifesta (sub forma de fisuri) si pe suprafata constructiei respective Fafadele clidirilor sunt supuse unei agresiuni continue a mediului, care fn funcfie de diferigi factori (climat, poluare, etc.) afecteazi intr-o masura diferit’ suprafetele respective. istorice afectate inevitabil necesita tratament deosebit deoarece procesul de reabilitare trebuie si pastreze (sau si refact) forma originali Nu fn ultimul sand, clidiri ale unor firme cu activitate dina- mic’, sufer’ o ,uzura morala" si necesit& fnnoiri In toate cazurile mentionate mai sus tehnologiile de reabili- tare pornesc de la stratul de baz (stratul suport) si actioneazt pe cale mecanic&, chimic&, etc. asupra construcfiilor afectate. Sablarea este procedeul cu cea mai mare eficient& din punct de vedere al calit&tii suprafetei prelucrate, cat si al timpului de executie Pregitirea suprafetelor de beton sau metalice se realizeazi fn functie de protectia aleasa ca. strat de finisare. Scopul pregi- 125Lin este asigurarea, unei suprafete unitare, omogene, compati- bili cu materialul de protectie ales, asigurarea aderentei mate- rialelor Ja suport, asigurarea rugozit&fii optime. Introducerea unor tehnologii moderne in cadrul lucrarilor de finisaje conduce la cresterea calititii acestora in paralel cu reducerea cheltuielilor datorit’ micsorarii num&rului de munci- tori Dintre materialele ce se folosese in procesul de sablare ma- terialele plastice Aerolyte prezinti unele avantaje, ce se pre- zint& in capitolele urimitoare. 2. MATERIALUL PLASTIC AEROLYTE 2.1. Considerafii generale Materialul plastic Aerolyte const din particule sintetice ce sunt riguros controlate in timpul procesului de productie, atat in ce priveste exactitatea dimensiunilor cAt si a caracteris- ticilor agresive, pentru a satisface cerinfele impuse de suprafati Materialul Aerolyte este superior celor conventional utili- zate la pregitirea suprafefelor in cAteva privinfe: — fabricate la standarde de ¢alitate superioare reaultand © rezistenf& superioari deci o perioad’ lung de utilizare. — praf minim — nu produce silicoza (ex. la sablarea metalelor) — reduce uzura masinii datorit& operarii la presiune redus&. 2.2. Caracteristici tehnice ~ particule de rigin& polimerizata la cald — mu arde — nu sunt hidroscopice — densitate 1,45 — duritate 3,5 (sara Mohs) 126 — nici un component al particulelor~nu prezint& nici un fel de rise — nu prezint& modificiri in reactivitate la contactul acci- denial cu alte materiale 2.3. Gama dimensionali disponibila Sita standard SUA tach = | | + | -— 16 0,066— 0,046 1,67— 1,16 ] | 16-20 0,045—-0,034 1,14—0,86 } 20-30 o,038—0,024 | 40-60 0,016-0,010 -o2s | 2.4. Necesar de material la utilizare Presiunea bar = j { | Necesar | as} 53{ 62 | 69 | to" | L | on | oss om | to] utr | am, se | 95 | ws | | |_| 13 | 85] 9.5 | 10.0 | putere : : (e) 1 | 19} 2 225 3 wo [ims | oor | 22 33 | iss} ts | wo | 1272.5, Considerafii teoretice asupra utilizirii particulelor Aerolyte 25.1. Caletilul vitezei de transport (suspenste) Conform documentatiei analizate (Bazele ventilafiei indus- triale— ing. Al. Cristea) — viteza de suspensie a unei sfere este dati de formula 362])2 ¥ (m/s} unde: d— diametrul sferei (m] Ye — masa specified a particulei = 1450 kgm? y— masa specific a aerului = 1,2. kg/m? 24 rad pentru Ry 1 k= 07 R, = 1000 — 300.000 k= 022 RR, = 300.000 — particule Aerolyte d = 0,002 m densitate 1,45 = 1450 kg/m? = 3,62 |, 0,002(1450 — 12) 02x TZ — pentru corpuri diferite de sfera 15 Vo K, Ec Ke 2.5.2. Debitul nesesar Conform documentatiei: (Cartea morarului — Ionel Costin) — Coeficientul de amestec este: = 11,95 12m/s = diametru echivalent 128 unde: _ Gq— greutatéa produsului transportat [kg/m®] Gy — greutatea aerului G = 120. 1,2. = masa Im aer — debitul de aer [m*] Gy @ — debit de aer necesar unde: Ga— [keh]. y— masa specific a aerului [kg/i*] — Diametrul conductelor - Ce F a oss] _—_ [m] unde Gy — {kg/h} v— viteza aerului fn conducti Practic se va regla debitul de particule Aerolyte si se va observa comportarea la sablare a diferitelor suporturi experi- mentate ‘in functie de coeficientul de amestec. 3. REABILITAREA CONSTRUCTIILOR DIN BETON 3.1. Coroziunea betonului Zonele cu agresivititi ridicate ale mediului asupra cons- trucfiilor sunt numeroase in fara noastri. De aceea protectia anticoroziva a betoanelor este deosebit de importanti pentru durabilitatea si siguranfa.constructiilor. Pe lang’ misurile de reducere a agresivit&tii mediului si alegere a materialelor rezistente la aceste medii, trebuie si se 9c. 1011 129adi mésuri suplimentare pentru sporirea rezistenfei cum ar fi tratamente de suprafafA aplicate ulterior, acoperiri de pro- tectie etc. Aplicarea acestor masuri trebuie realizat& pe suporturi cores- punzitoare, curafate (in prealabil) prin sablare. 3.2. Tehnologia de realizare a betoanelor aparente Pentra ca operatia de sablare sX,aib& rezultatul corespunzi- tor, suprafefele de beton ce urmeaz& ‘sk fie sablate trebuie s& fie executate cu o tehnologie bazati pe refete corespunzatoare. Daci suprafafa betonulu: este alc&tuith in majoritate din ciment si material fin, prin sablare se erodeaz’ suprafata destul de adanc. ‘Atunci cAnd se foloseste in amestec agregate cu granulo- metrie mai uniform’, agregatul grosier este situat mai aproape de suprafa{d: iar erodarea este cu mult mai redus&. In fara noastr& s-au experimentat cAteva retete pentru beton decorativ. Una dintre cele care au dat bune rezultate ar fi —ciment . 6... eee 2. 400 kgm? — nisip Aghires ©. 0... 200 kg/m? — pictrig 7-15 mm... 1400 kb/m* — factor api/ciment . . . . - 045 3.3. Sablarea suprafefelor cu zugriveala deterioraté Im cazul suprafefelor cu 2ugraveli deteriorate, prin sablare se produce un efect de curitare i pregitire a stratului suport pentru o zugriveala noud. Se folosesc {n acest scop particule cu diametre mici si pre- siuni medii de lucru. In functie de debitul reglat de operator si Viteza de deplasare a pistolului de sablat se va obine o anumit& productivitate. 3.4, Sablarea structurilor din beton Structurile din beton care au suferit deterioriri a struc- turii, in urma cutremurelor, suprasarcinilor accidentale etc pot fi reabilitate prin actiuni de consolidare injectiri, monoli 180 tizdri care au ca operatic initial’ (necesar8) evidentierea zonei afectate, asigurarea unui front de lucra (necesar pentru turnarea betonului). ___ Se poate observa-in fig. 1 de mai sus decopertarea betonului in zona fisurilor si obfinerea unei suprafete cu rugozitate ridi- cata — practic o parte a agregatului este prinsi in beton si alti parte este curafat4 gi oferi un strat aderent pentru betonul ce urmeazi s& fie turnat. 4. REABILITAREA CONSTRUCTIILOR METALICE 4.1. Coroziunea metalelor Coroziunea metalelor este in principiu un fenomen de natura electrochimic’. Aceasta apare ca urmare a aciunii apei (si altor agenti ce reacfioneaz4 cu metalul) si formare de oxizi.Procesul electrochimic are la baz’ reacfii produse sau produ- eltoare de curent electric. In afara de rugin& (de suprafa{’ sau penetrant&) pe suprafata, metalelor mai pot exista urmitoarele impurit&ti: — tunder de laminare — materiale grase (uleiuri, spunuri etc.); — materiale solide — praf, noroi, stropi de sudur& — vopsele vechi; = resturi de materiale de acoperire etc. Inainte de aplicarea protectiei anticorozive trebuie prelu- crat{ suprafata respectiva (prin procedee mecanice, chimice, electrochimice). 132Sablarea asigur’ o productivitate ridicat& si cea mai bund calitate a suprafefei ca strat suport pentru acoperirile ulterioare. Cu sistemul Educt-0-matic se recupereazi materialul abraziv si praful si se recicleaz4 materialul abrazi 4.2, Metode de verificare a calitifii suprafetelor sablate Cel mai nou produs al firmei Cleinco este comparatorul de finisare a suprafefei. Prin curdtirea abraziva, suprafata rezultat& are un numar mare de varfuri si cratere de mici dimensiuni, ce nu se pot m&- sura sau clasifica, Organizatia International a Standardelor, a scos un stan- dard pentru acest caz (ISO 8503 — Partea I), conform céruia suprafefele curdfate se clasificd in fine, medi gi rugoase. 134 Comparatorul Clemco'permite stabilirea gradului de finisare rapid gi ugor, cele 2 placi de referinf&, facute din nichel, sunt imparfite in 4 sectiuni, fiecare avand un alt grad de finisare a suprafefei, realizat prin utilizarea unei matrife certificate. Alaturand comparatorul de suprafafi curifati, se reali- zeaxi compararea lor si deci stabilirea gradului de finisare. In fig. 5 se prezinti mostre de beton decorativ obfinute prin sablare cu aparatul Vacu-Blast, in cadrul INCERC. 1355. DUZE PENTRU SABLARE Forma duzei Forma venturi a canalului accelereazi particulele abrazive If oifea, 660 fr/s (~220 mys), comparativ cu 318 ft/s(-- 103 m/s) la. duzele cu canal drept. Materialul ducei Firma Clemco produce in prezent unele dintre cele mai performante duze -realizate in special din materiale sinterizate, [atten | Dunia de stteawe] | ae | RE | aa {seer jer eae a cae |e ctw | nee |e i ‘mai mare pref | in mare preg Duza venturi" mareste debitul de particule abrazive, as: gurd o distribufie mai largt a jetului, reducdnd costul curafirii. Lungimea duzei Firma Clemco — producatorul particulelor Aerolyte are o Dogata experienfa in domeniul sablarii, Selectarea lungimii duzéi depinde de natura suprafetei de curajat, de accesibilitatea la ea si de diametrul orificiului. Cu 136 excepfia duzelor utilizate la curitirea de la mica distanf’, tie- "fare schimbare a diametrului orificiului conduce la schisnbarea lungimii diuzei Diametrel orificiulai EN spt6"| 398" | 736" 2" | sya Lungimea ouzei L SH" | oy ea 6. TEHNOLOGIA SABLARIL CU AEROLYTE Sablarea cu Aerolyte nu necesita instalatii deosebite speci- fice acestui gen de material. Toate instalatiile ce functioneasd cu ger comprimat cu recipienfi sub presiune sunt posibile « fi utilizate. Modul de utilizare al unei astfel de instalafii este urmitorul: Materialul se introduce in recipientul instalafiei. Se inchide etans capacul recipientului ~ Se porneste compresorul ce furnizeazA aer comprimat, iat apoi se regleaz4 printr-un robinet presiunea de reflare I recipient. — Materialul afanat de aerul comprimat si aspirat pe prin- cipinl tubului venturi este refulat printr-un furtun care ave In capit duza de refulare. 137—. Funofie de scopul unmirit, se pot alege duze de diverse tipo-dimensiuni. : — Dupa consumarea stocului de material Aerolyte din reci+ pient ciclul se repeta. 7. APARATE DE MASURA $I CONTROL ~ Singura verificare si control ce poate fi facut&, se referé la manometrul montat la compresor. Manometrul trebuie s& indice presiunea nominala recomandat&’ de fabricantul compresorului. Instalatia de sablare este dimensionata si omologaté la presiunile maxime recomandate de ISCIR. Firma Clemco utilizeazi un ac hipodermic fig. 8 ce se intro- duce in furtun la intrarea in diuza gi serveste pentru masurarea FIG. 8 138 presiunii amestecului aer-material abraziv. Accasta intrucat aparatul de masuri a presiunii de pe compresor nu poate stabili Pierderile de presiune prin furtun. 8. NORME DE PROTECTIA MUNCIT Prin structura lor, particulele Aerolyte nu produc prin erodare proprie praf de silice. Astfel la sablarea constructiilor metalice sunt necesari oche- lari de protectie: In funefie de cantitatea de praf— oxizi de fier conducerea gantierului va Iua mésuri de folosire a unei inistalatii de despri- fuire (aspirare) La sablarea constructiilor din beton si alte materiale care prin erodare pot produce praf de silice se vor respecta urmatoarele prescripfii tehnice Norme de protectia muncii in activitatea de_constructit montaj, vol. 3, art. 2, aprobate de MCInd cu Ordinul 1233/D/1980. — Nome specifice de protectie a muncii, vol I — 1986, pag. 476, editat de CPMB--CCMB — Norme republicane de protectie a muncii, aprobate de Ministerul Muncti si Ministerul San&titii cu Ordinele nr. 110/ /1977 si 39/197 ECHIPAMENT DE PROTECJIE PENTRU SABLARE Echipamentul are drept scop si protejeze personalul de deservire al instalatiei mobile de sablare.contra noxelor produse fn timpul sablirii __Echipamentul de protectie se compune din dow’ parti dis- tincte — echipamentul propriu-zis — instalatia de conditionare aer Echipamentul propriu-zis se numeste ,Echipament de pro- tecfie sablator executat conform STRMM nr. 10/1988 ICPM Bucuresti si se compune din: — ‘casca din raging armat&, cu sprijin pe umerii sablatorului — sistem de alimentare aer. 139— robinet pentru regiat debitul si presiunea functie de efortul depus — filtru de pic&turi — vizor securizat — sor} pieptar — minusi de piele Instalaia de condifionare aer se compune din aparate speci- fice pentru efectuarea filtr&rii si inc&lzirii aerului necesar pentru aspiratia sablatorului Echipamentul de protectie pentru sablare se execut& complet in cadrul Inspectoratului de Protectia Muncii din Bucuresti, strada General Budisteanu nr. 15. Redactor : Alexandra Murgu Fiparul executst ub comanda nr. 1011 Trnpelmeria,PTLARE I" Str, FabHea de Chibritut ne. #11 ‘Bucurestt, ROMANIAtee 'TABEL SINOPTIC indlellor de actuallsare a valort } constructiilor speciale in perioada 3103.97—200697 (de la o etap& ldjalta/ cumulati la fiecare etap#) or clidirilor 91 constructiilor speciale de la o etapa la alta (x) 3i camulafi Ja ficcare etapa (xx) Nivel de refering gi temei Tegal Indicii medii de actualizare @ re 1.07. fo1.07. f29.12. [ivei-[15.03. Jox.o1. fts.to, sio7. | 3009. | 3i.t. 1995) a 1996 le _referin s82—|1990—[isio—lo.at. |i992-—[1993— 1994 | 1994— | t994— caeta ia ee 1.07. 29.12. Jo1.04. | gi9¢*~fo1.01. |is.10. 31.03, 30.09. | sito. | 3112. | —Tsimestrat___] 930" {i990" |iso1" [SSel1993" [ioss” figs ion _| 994" | tspa [a aolm)]owla) | m | w Hotirasi de Guvera Influenfa cresterilor prefurilor resursclor 7 177, or 179) EPAr| 1109) | 239 | 776) | 412) | 206) 17 | 1990 | 1990 | 1991 | 1992 | 1993 i 31.12.96 | 16.02.97 | 31.03.97 5 16.02.97 | 31.03.97 | 30.06.97 ; up ! ito incl, _ TVA | : atafsPel7] s i 2 iB a 13 6 18 » 20 al 2 aia | 14) 290] 119] 4.15| 160] 2.91] 1658125] 1.04 | tos | toe | t26 | nar | oo | tors [07s] nto} 72 [107 | ase - 3,31] 3.94 | V6.35 | 26,12 | 60,35 132,56 | 159,19" | Ta, 75 | 182.40-| 2a, 316 | “ETT o42 | 240,010 | 267,692 | 257. 138 | 348.246 | 373,320 | 46.744 113 |_2/95| 1114 | °4'25 | 1460 [2,35 x27} |" 1.05 | oa | _ zs | nsi7 | ato | toss} no78| “nnt6| 1.180 "1,007 | _ 1.178 | ae 7,065 12.7 |“TH0.76- | THe. | “Tea-99 | EIA SO | Bae aaa | D542 | DIGS | ~BOR.6GE | TEARS | 38,86 | 87,704 | B.229 1 { 3,33 [3,80 16,15 | 25,84 [60,72 116 |_ 2.85 yor |__| toa | 12s |e | too |__tost] 07s] tte] 72] 1.070 | __a.t98 3a [25.13 | 139,20-| “134.46 | “iow, 08 | “195,064 | “Bie, 620 | 230,480 | 248,457 | 277 278 | 324,970 | 349,117 | 45,17 116 |_ 285 a0} “oa | tlos | xjon | 27 | aur | “'t'oo | aoso| “nora r't09 | 1.171] “too | a7 | sd aT TsE 29 | “T57.38-| 174.75 | 205,005 | “221,340 | 259.048 |", 737 | Bea, 722 | 393,409 | 356,44 | 426,607 | 09.25% 1,13 |_3,09 103 | tos | 123 | “ite | “aio |_“atoes | fo80 | tino] im | "072 | asso | 1.442] 330 ToA77 | TsL.oT | Toi, ia | 186, 148 | Boa. 765 | 202.375 |"ALABT | 70.476 | 316,998 [339,522 | 404,308 | 385,127 115 |_ 2.95 | vos | soa | t24 |r? | 09 |_ “1x0 | “4.077] “ 1.to9] 4.170] 1067 |___ 3.93 | _ 1,413 339) |~131,96 | 137,24 | 170,18 |” 200,176 | “Zis,192 | ~235,647 | 253,792 | 281,455 | 329,303 | 351,365 | 419,179 | 592,300 1,20|_2'x5 vos | 1s a3 | “us | "oo" | “1089 | “t080] afta6| uaz | ors | aasa | 1,423 3a 156,52 | 143.45 | 178,90 | 206,135 | Baa oaT | 74a, 08a | o4,259 | 297,355 | 349.052 | 375.210. | 446,875 | 635.009 1,16 |_2:80 105 | 103 | t.2e | nite | 109 | 090 afo7o] try] tste7 | "1.073 | t,t. [Case 325 | ‘123,86 | 130,05 186,587 | 203,380 | 221,684 | 239,197 | 267,183| 311,803 334,564 | 398,465 640,509 122} 280 127] 3,25 10a | 104 | 1.24 | ase | 09 |_ tor] nom] tur] tea|_to7s | sto] _ ans] 1.125 3.25 | 434 | 16,28 152,20" | 157.49" | 170.49 | ~I197,653 | B1S,441 | 235,046 | 253,380 | “283,026 | —F09,442 | 353,491 | 420,654 | 596,487 | 671,048 ais 109 | 1001} 1079] at] t.to7{ 1,073 |__a.tgo | 1422 | 1.392 206,685 | 225,290 | 243,792 |-B65.210 | 296,239 | 345,711 | 370,988 125 2.80] 127| 3,73 353 | Fas | To.ar 1,05 |__ 1,03 T3804 | 174,94 18 | 2,90] 119 403 | 04 |__t28 | tis | 109 | tor7|_so7t| itor] _.te9| 1.072 |. 1,98 az a7 Tas | T55.55-| WTO. 98 | Fon Ere | aao.ogs |e vee | B55-8Tz | 2H0.970| —TA7-330 | 35O.5IR | 180.975 yar | 399 | ita] 95 oe | Pros | Vz | aia" | oe" | cost] ost] ie] tina | toro | 345] 3.95 | T6.31 135,50" |—TaT.34 | 178,09” |~Zo6.80T| 225,413 | za4, 346 | 204,140 | "294.250 | 54H woe | 369,004 122 2:85] 118] 3:75 toa | “xos | t30 | 117 | 106 | ~ 1068 |_ 11054] ~ tro83 |" t"t23| Lossa | a LOK net 109) 8091 078 | AT 64 | 1073 | | 325 [4,54] 16,28 | 29,89 | STAT | 95.35 [124,07] 27.12 T32.20~|i37.49-| 170.49" | 97,653 | 215.441 | 255,046 | 253,380 | 283,020 |—sa9.442 | 393.401 | 420.054 125] 2.80] 127] 33] 161] 2.22] 164 10s | 105 | sos | 124 | _sas | 109 | soo] 070] nti] t.as7{ 1.073 | _1,200 | 333] 448 | T68E | 27.08 | 60,17 | 98,39" TaLAT | “T3804 | “Faa. 94 | “179.75 | “Bo, 685 [295,290 | BAS. 792 | 765,210 | Boo 290 | Fa5,711 | 370.948 118 | 2,90] 119 4,04 118 | 109 | 1077] sort 1.165} _1,072 | 1g} _.t0t Sa [07 12.32 Wire | Bo.04s | Tso. 986 | 53.812 327.330 | 350,598 594,742 | 53.004 ti7| “2195 Ua 1109 tir | oo’ | ost | ost tre | 107 O07 325] 305 aB.21 36 sor | Wa5.a13 | Daa. sae | a. 344-364 | 369.004 are.682 122 | 2185 | 1118 1104 tyr | too | “toes | 1054] “os | 1123 | i isa [1 348 | at o.42 316.740 | 2a9.7a4 | ZaS.s67 | 258.017 | Ho, oa | asia] Vst.8aT | 404,099 | sa0.208 | 97.200 118] 2330 | 1138 104 tir | toe" | “i069 | “13073 | “ost | “"iia0 | 1060 | 1212 ey90 330] 389 TBE T5256 | 78,777 | 735.246 | P7879 | 28,004 | T9456 | TH 3It | ABW. [ebi209 ts] 2.95] 127 1,05 ui7 | 09 | aor7{ 077] 1,106 1,173] 1,069 | _ 4,196 110 339/431 Tas oH 535 | Bia 0x | Was, a5B | T5982 | 2.012 | 19,070 | SALows | 107.938 Bi0.29 i17| 285] 118 04 12 |, 11087] 1060 | "10s | "1.456 } "108s | 1.369 | [Sa}ass 13.6 195,303 | 218,735] Za7. 169] 237,035 B79.255| —wo:s1D | Ssi.2a7 | i004 ta1|_2%65|_1.17 03 air | aor | “iioss| “1065 | “"ifoo8 | ich39 | 1050 | 31 | 376 Bear 19.70 Zio AIT | 251,360] “B30,779| 267,080 |~293,283] 94016 | 390.717 1172.38] 137 107 | | atos_ | nis | aos | iftae| “root | “atta ihaa | 031 | 25 | a8 19,38 THH.22| WH, 72 [BOB 068 | AB. OAT |B | P57 | ART 0 | Sa TOD | HAD . | | 21 404 | 10s | tor | tas | ts 1081] 1,071 v0} 107 | _atas | 1,302} * 1.000 | 16,00 | 5.44 [56,99 [1.18 119.49. |Ta3.46 To7.01 | 197,695 330,806 | 247 199 TEST | 350,718 | His, 600 | Sra.sx6 — | 635,70 3,90 1,60 | 2.27 | 163 noe | “rows | rods} rz68| 162 rosa] “1073 ticia| tow | “aoa |" 390 | 2 [3:35] Roe |i | 25,38 | 37.02" [Baa 126.50 _|~T32.57_| 138.67 | T7444 | 200.275 | 219,760 | 238, 5] 755.506 29,231 | 351,290_| 22,460 | 85,027 a1 | as so _| 360 | x00_| 650 | sage |_s756 | srse_| ror | usar | t975 | 2128 |_257e_| 2037 | 3008 | _ 3202 | ova [som cans stp 11,25 | 22,50] 50,0 [i033] i052 Top. 73 | To9.30- | —Ti044|Ti3.44-| esa | TSH 00-| ToT, AT osm Be | Base | ene ast 21 | 35 | on | 9s [soo | 97s | tooo! soa] ays | ansz | rvs7 | tsar | tors | aias | asre | ase | oan | saee | aos [2 prejului cladirilor si constructiilor sle 1 gi 2 exprima valoarea medie a coetic: speciale qupringi in tabelele 1 si 2 au fost avizali in CTS—MLPAT cu avizul nr. 344 din 14.08.97. sagilor de actualizare a valorii clidirilor si constructiilc jaloagelor de inventariere a fondurilor fixe in economia nationalé, editia 1964, a cdror utilizare RU: clbdirilor si constructiilor speciale executate gl receptionate pind la data evaluacit ; studillor de prefezabilitate gi de fezabilitate intocmite pentru: obiective de investifit ; ucrarilor de constructil — rest de executat ja finele anului, in vederea intocmirii propunerilor de buget. ENTRU : speciale determinate pe baza Cataloagelor de prefuri de‘Tabel 2 ‘Tabel cu indicli medii de actuatizare a ea mijloace fixe, eval il elAdirilor si construcfillor speciale, prefuri valabile 1a 01.01.1965 ; ‘de sclualizare cumulati fal& de 01,01,1965, 1a data de ieee comeeruets | Data | a, oy, oor | suse, | star | too, | ato. | 006 HG 256/10.08.1904 1973 1900 198 | “1600 tier | “oor 1997 GRUPA 1 — CLADIRr | | - 11 | Cadi industriate 100 | 1,390 zis | 467403 | 700,720 | 936,600 104,991 12 | Giadiri agricole too | 114508 | 2asrs | 550210 | ats'520 | 90026 | } 1570,708 ' 13 | Clédiri pentru transport | | | ‘i telecomunicatit | | | j A. cu caracter civil 100 | 17675 | 3.2800 651,920 | gage | 1174s? 1864,126 BB cu caracter productiv Too | 1es2 | Yarse | sonizat |. 759,266 | ‘ooalatt 521164 14 | A. Gaadint pentru afaceri, j | comer, 100 | 4,798 30000 | 599.073 | 915481 | 109,422 | 570,946 | 1761,00 8. Gadi pentru | depozitare 1,00 1.5267 zoao | saigs2 | rreit | 927905 | aiyg57 | 1ara.esd 1 | A, Claditi de tocuit 100 | 1378 ay7a6r | 764,400 | 1172;307 (| 13962218 aasieia | 22005197 |B. Gladiri pt, invataman | stin(d, arta, cultura 100 | 16018 aensr | 502.5 840,023 | ro1ites | 14a5ens | 125,421 C. Gladiri pt. ocrotirea i | SEnBtAp, asisten (a Sociald, culture fzica | | $h agrement 15042 2ai95 | 47.962 |’ gagoas | sgoort | i305 | 5644 D. Giadini administrative 15982 3201 | zeta | oae'sso | un2err4 | ioostle | steal | GRUPA 2 — | | | CONSTRUGTIT SPECIALE | | 21 | Constructs speciale i | | ! industriale 100 | 14002 22922 | 447,981 | 063265 | 79491 | 1103270 | 1216,900 22 | Constructit speciale | | i ‘agricole 100 | 14020 | 22887 | 47o6o1 | r24a15 | ass.a2 | 1202952 | 1320,820 23 | Constructit hidrotehnice 100 | isi37 Zasro | 975,680 | 77aisa_ | giale20 | 265,160 | 1377°750 2% | Constructii speciale pentru transporturi | | | 3 telecomunicatit 100 | 14208 2ssra | 563.277 | 7a1,e02 | 47.653 | 1285007 | 1459,243 | 25 | Constructit pentru deporitae 100 | 14506 2.2567 | 448130 | 669,084 | 600,595 | 1199,787 | 1257,360 26 | Constructii pentru | ‘ransportul energiet | slectriee 100 | 5461 svar | seize | orssoa | 952,209 | 303,nne | iaao.ary 27 | Constructit pentru ‘alimentare et apa | Si canalizare 100 | 14013 2522 | stoee2 | 760,735 | o4ooa2 | izazm6 | asa,t12 28 | Constructii pentru ‘ransportul $1 distributia produselor | petroliere, 2 100 | a4sr0 | 27a | se4a1 | 772,436 | 921.008 | 1290459 | 1999,089 29 | Constructit speciale too | 13652 | 2iz62 | a09,634 | 6223454 | 737,608 | to2e750 | 1128308 | Indice mediu pe ramur’ 100} 15209 aeoea | sttase | amnzee | sooty | omnzor | saonore