Editat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare gi Economia Constructiilor Bucuresti - Sos. Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/176 - redactie /116 - difuzare BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vol. 1999 1. PRESCRIPTHU TEHNICE 1. “Normativ privind proiectarea, executia gi asigurarea calititii pardoselilor la constructii civile”, indicativ GP 037-98, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 50/N din 17 iunie 1998 ......... 2 2. “Ghid privind executarea lucrarilor de intretinere gi reparatii la cladiri si construct speciale”, indicativ GE 032-97, aprobat de MLPAT cuordinul nr. 116/N din 1 septembrie 1997 .. 118 Toate drepturile asupre acestei edijii sunt rezervate INCI permisd reproducerea integrald sau partialé a materialelor din Buletinul Construcpilor fara dmincul scris al INCERC Bucuresti C Bucuresti. Nu esteMINISTERUL LUCRARILOR PUBLI $1 AMENAJARI TERITORIULUL cE ORDIN nr. 50/N din 17.06.1998 Avand in vedere: » Avizul Consiliului Tehnico - Stiingific nr. 478/1997 » In temeiul Hotararii Guvernului nr. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului; » In conformitate cu. Hotirarea Parlamentilni nr. 12/1996 si a Decretului nr. 591/196; Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajérii Teritoriului emite urmétorul ORDIN Art. 1. - Se aprobi "Normativul privind proiectarea, execujia si asigurarea calitagii pardoselilor la construcyiile civile", indicativ GP 037/98. Art, 2. - Normativul de la art. 1 intr in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor. Art. 3. - La aceeasi data isi inceteaz& valabilitatea "Normativul pentru alcStuirea si executarea pardoselilor”, indicativ C35 - 82 Art. 4. - Prezentul ordin intra in vigoare la data public&rii lui in Buletinul Constructiilor. Art. 5. - Directia Programe de Cercetare si Reglement&ri Tehnice va aduce Ja indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARI TERITORIULUL NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA SI ASIGURAREA CALITATI PARDOSELILOR LA CLADIRI CIVILE INDICATIV GP037 - 98 Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE iN CONSTRUCT $I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR Laborator: FINISAREA SI ESTETICA CONSTRUCTILOR Dr.ing. Serban Petre - Lazir Dr.ing. Liana Manolache Dr.ing. Liana Manolache Sing. Maria Grigore Director Departament: Sef Laborator: Responsabili lucrare: Avizat de: DIRECTIA PROGRAME DE CERCETARE $I REGLEMENTARI TEHNICE Director: ing. Octavian Manoiu Responsabil lucrare: ing. Paula DragomirescuCUPRINS, CAIET I: PREVEDERI GENERALE 1, GENERALITATI ...- 0. SeEeer eee EEE 7 1.1. Obiectul si domeniul de aplicare al normativului 7 1.2. Definitii 7 1.3. Precizari 7 1.4. Clasificarea pardoselilor 7 2. PROIECTAREA PARDOSELILOR ...........222-0055 9 2.1, Principii privind proiectarea pardoselilor 9 2.2, Conditii tehnice, criterii de performangi si niveluri de performanji pentru stratul de uzuri al pardoselilor (calde, semicalde, reci) .... 10 2.3. Conditii tehnice, criterii de performanté si niveluri de performant& pentru pardoseli . . . : 21 2.4. Niveluri de performant’ dupa clasificarea UPEC 24 2.5. Principii de alcdtuire a pardoselitor 38 3. EXECUTIA PARDOSELILOR 42 3.1. Conditii tehnice care se impun executantului 42 3.2. Principii privind executarea pardoselilor . . . . a2 4. ASIGURAREA CALITATH PARDOSELILOR ......---- 50 4.1, Sistemul calitaqii .... . wees 50 4.2. Obligatile si rispunderile proiectanjilor . - - . SI 4.3, Obligatiile executantilor SI 4.4, Verificari pentru asigurarea calitatii pe parcursul executarii lucrarilor - prevederi generale 52 5. MASURI DE PROTECTIE A MUNCH SI 5! URANTA LA FOC pee eertS>) ANEXA 2.22.00 0005 PEE EEE EE CEE Ee EEE EE eer erie CAIET II: PARDOSELI CALDE. 2, PROIECTAREA PARDOSELILOR ar ++ 62 2.1. Principii de alegere a pardoselilor . : 2 2.2. Scheme de aletuire a pardoselilor calde ... . . 2 3. EXECUTIA PARDO! OR CALDE eee e eee eee ees 8 3.1. Conditii tehnice specifice pentru montarea stratului de zur al pardoselilor calde 68 3.2. Executarea stratului de uzurd din parchet cu lamba si uluc sau parchet lamelar 68 3.3. Executarea stratului de uzura din pavele de lemn 1 3.4, Executarea stratului de uzura sub forma de covor si dale din mase elastoplastice (PVC, cauciuc, fibre sintetice sau naturale, etc.) a n 4, URMARIREA SI VERIFICAREA CALITATI LUCRARILOR 5. CONDITH TEHNICE DE PROTECTIE A A MUNCH SI SIGURANTA LAFOC.... eee - 86 CAIET III: PARDOSELI SEMICALDE 1, OBIECT ..... pperenr tne nL Tryarr Seen 7 2. PROIECTAREA PARDOSELILOR ........ Peer? 2.1, Principii de alegere a pardoselilor semicalde . . . . 87 2.2. Scheme de alc&tuire a pardoselilor semicalde 87 3. EXECUTIA PARDOSELILOR SEMICALDE .......-- + a) 3.1. Conditii tehnice specifice pentru. montarea pardoselilor semicalde .... 90 3.2. Exeoutarea stratului de uzuri cu covoridale din mase plastice . . cee - 90 4. URMARIREA SI VERIFICAREA CALITATH LUCRARILOR peeeeee cee peer ereree 1 5. CONDITH TEHNICE DE NCH SESIGURANTA LA FOC ..... aera)CAIET IV: PARDOSELI RECI TORIECTROEE EEE eee Ce Error eee er rie cck 2) 2. PROIECTAREA PARDOSELILOR ...... - wee 2.1. Principii de alegere a pardoselilor .............. 92 2.2. Scheme de alcdtuire a pardoselilor rect ........... 93 3. EXECUTIA PARDOSELILOR RECI . seer es 100 3.1. Condit tehnice specifice pentru exeeutarea stratului de zur’ al pardoselilor reci : weet eens 100 3.2. Executarea stratului de uzuré.. wee 100 a) Principii generale de exccutie a stratului de uzur’ din dale de piatra natural. cece eee es 100 b) Principii generale de execujie a stratului de wzurd din mozaic roman ss 102 ©) Principii generale de execujie a stratului de uzuri din mozaic venejian 103 4) Principii generale de executie a stratului de uzura din mozaic florentin ce 104 ) Principii generale de execujie @ stratului de uzura din mozaic tumnat ... . wees 105 f) Principii generale de execujie a stratului de uzur& din beton brut turnat .. . . cee 109 g) Principii generale de executie a stratului de uauré din mortar de ciment sclivisit $i rolat 5 110 h) Principii generale de executie a stratului de uzur’ din dale mozaicate, nemozaicate ... . . se HD i) Prineipii generale de executie a straului de uzuré din placi de gresie veramica ee 14 j) Principii generale de executie a stratului de uzura din carimizi pline presate . Ba eats 4. URMARIREA SI VERIFICAREA CALITATI LUCRARILOR. . 116 5. CONDITI TEHNICE DE PROTECTIEL A MUNCIT $1 PAZA CONTRA INCENDIILOR : 116 Lista reglementirilor tehnice . . . 247 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA $1 ASIGURAREA CALI cIVILE CAIET I: Prevederi generale Comentarii: Prezentul normativ se refera numai la pardoselile traditionale Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE IN CONSTRUCTI $I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR INCERC - Bucuresti r Indicativ: GPO37-98 ITATH PARDOSELILOR LA CLADIRI {nlocuieste: C35-82 1. GENERALITATI; OBIECTUL $1 DOMENIUL DE APLICARE AL NORMATIVULUI 1.1, Prezentul normativ cuprinde principii de proiectare, alcdtuire si executie ale pardoselilor, destinate cladirilor civile (locuinte si cladiri social - culturale). 1,2, Pardoseala este un ansamblu de elemente de finisaj, nestructural, care asigur& posibilitatea circulatiei Prevederile prezentulii normativ au in vedere alegerea solujiilor de pardoseli optime, functie de destinafia spatiilor si de conditiile specifice de exploatare ale acestora. 1.3. La punerea in opera se respect conditiile de alcituire si executie prezentate in fiecare caiet, precum si precizarile suplimentare ale producétorului Utilizarea altor materiale si tehnologii noi decat cele cuprinse in prezentul normativ se face numai cu aviaul projectantului lucr&rii si in conditiile stabilite de agrementul tehnologic elaborat. 1.4. Clasificarea pardoselilor 1.4.1, Dupa pozitia lor fafa de constructie: > pardoseli exterioare: expuse intemperiilor, aflate in exteriorul spajiului_construit sau destinate balcoanelor si acoperigurilor terast circulabil’; » pardoseli interioare: aflate in interiorul spatiului construit. Aprobat de MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARIE TERITORIULUL Cu Ordinal nr. $078 din 17.06.19981.4.2. Dupa continuitatea suprafetei > pardoseli continui: turnate monolit (la fata locului), cu sau Prd rosturi (mozaic, mask de spaclu pe baz’ de polimeri, ete): > patdoseli discontinui, din _elemente prefabricate, dispuse cu rosturi inchise etang sau neetang (piatra naturala sau artificial’, mozaic, Jemn, polimeri, ete.) 1.4.3. Dupi senzatia rece - cald cuantificats prin energia disipat 1a contactul piciorului neinealtat, in intervale de 1 minut (Q,), respectiv 10 minute (Q.). pardosclile se impart in » calde; » semicalde: > rei: conform tabelului 1 Tabel 1 Nr, ert Caracteristica | Energia disipata prin pardoselii dupa senzatia de rece - cald contact (I/m?) Q Q@ Tipuri de pardoseli + 7 7 Pardoseli calde 40x10... }200% 108... |- covor textil 50x10 }300x10? |- mocheta din diverse tipuri + pardoseli din lemn si din materiale lemnoase - covor din mase plastice {81% suport textil aplicat pe PAL - covor din mase plastice cu suport te substrat fonoizolant din spume de polimeri aplicat pe sap il sau cu z 3 4 5 Pardoseli | 50X10*.. |300x 10°... |- mortare polimerive semicalde |.60X10° ]400 10? _|- covor din mase plastice fra suport textil aplicat pe diverse materiale (sapa de mortar, betoane usoare) Pardoseli reci }60x10° | >400x 10° - beton de ciment turnat monolit = mozaic turnat ~ piatra natural - piatra artificial’ = sticla 2. PROIECTAREA PARDOSELILOR 2.1. Principii privind proiectarea pardoselilor 2.1.1. Proiectarea de specialitate a pardoselilor se realizeaza in funcfie de tema de proiectare elaborat de cltre beneficiar si care trebuie s& cuprinda: WW cerinjele utilizatorului; I Gestinagia spatiilor respective; WW colicitarile la care va fi supus’ pardoseala in timpul exploatari WE dimensiunile spatiilor; ME onatura terenului de fundajie sau a elementului de rezistenA pe care este asezata pardoseala. 2. alcatuirea documentatiei de executie pentru pardos:li, proiectantul de specialitate va respecta reglementarile prezentului normativ si a celor conexe finand cont de specificatiile de performanyi ale pardoselilor (tabelele nr. 2, 3, 4) si recomandarile din anexa Caietului I, in care este prezentati clasificarea UPEC a unititilor funcyionale.wo ap arejnunoe: 61_< azeoounye ap imiysun DAL > sql = erfoaroig | Wid € ap [MUIOp ‘ad unsiy gay ansizar es : ponsera : = arevoduro, wuuedesspnue] —azereoydxa axeyoduioy| ut pluensig| -z wu ¢F >cresransuen wros uw] jesiassuen ju, F > :yeurpmnsduoy| 8 eupnudu0y peu pare) Goueu egoid ad ereuruarap vao ap eles %OT qns ‘ppeos nu ws azindnf nes a103jnuus e| efuarstzas) unjpto ednp radse ap teatyrpow te) dun uy eluoisizay, tu ey eluarsizay dnp 1oodse ap tzeaytpow Exe} g ey jaqe) uuroyuoo audi, 9p sojaqenareut aresorep L 9 s ¥. Bp [ager WO]UOD 7 eInZN BL ofuarsyzar {n]2AIN, wane ey ehuarsizay| 908 vy faftanstzar INIPAIN, OTUBDSU 908 By phuarstzoy yeuarewr aufey Woy 7 : tunojo ey eluarsizay, 2WUY)N S*0 - £°0) auniioen ap ayeuniou unuoje ey phuansizoy _adiodns ynresis ey pluasapy Bf faqe) wLIOJUOD | 8 arewosueod e zitanstzay arayoxoouy e] eiuarstzay aunisardaoa| aoners runtioe = = e 5 zyefuaisizay| ef eluaisizay £ 9 £ 2 £ Zz a eS) A v plueunoysad ap 1 aqua) fuewuoysad ap ranjaatN, Ipod, 10 PZ PUBLo rom ey niu ps axvouzout edng : 208 g] eluaisizay tuesout Pure ute] WO/N Z AUW/N 8°0] :WUW/NS'O - €°0 .ttodn’ Imvens er pluaapy Qh [ager w0u09 aoress runiioe ey pluaisizay, 1 eluaisizay B s y £ ri oO a v $661/01 unsoyt09 ‘an uo pluewiioyiad ap un}aaiN, elueuopsad ap nai | arya wtipuoy | — ap alway | aN az APL, apjeotuias rasopied, Jojyasopzed je yanzn ap (nqe.ys naquad yiueULLOJ.od ap LNpatu |S efueULOZad ap DID ‘eorUya? WhIpUOD aneza8e nyduis panzn ap aytimens e piafos 28 nu vaseuusi212q Daan vaseoqtsey> mip aued ory uws9s 19398 no aresreur plueWHLO}sad 2p 2 jod ap funds utp muefoztouoy yensgns no nes jnxay wodns no aonseid ase yoedunt ap 10.082. a areferantnur utpelo ut gp g e] arejozt ap a01pu, nord | 9 preso|a00e aumresnEqUI ap - - | aqunpr ednp 8 arureut| —_eauntiae ey a Ep INIMaqer wHOFtIOD de ej earenpiqeaunaduyy| — eareodwio3y s 2U/E OLX ODE" 01 X00T="D Onuna) | Boma uu/t 01 06""'s01<0F='0. areqmunse ap matatja05| 18.3 s 3xou 9p sopur| nyupaur axou] -elap rluasqy laaiord ap xojuefeap etuasqy arezuatat| 18 earaoeyar WS azelzn| —“uoyluaureo axou afeSap nu ys stoloyeidns aye radse ap runtfoe & ‘are Wey ap uagounpou ergy areasaoU pnp aisizay gy vareyodwtor Weuar3y| yp ayeuorlouny tfeun je ast ap mpesd ap ar gomunyan eurareg 20} BI 204 qnsnquos ap eseip|__eareuiodwioy| er eluemaig}_¢ L 9 s % £ z 1 0‘>yeworlouny n Je Oss ap [npesd ap atfoung, pomusay eurareg ap ese ‘9s aGnyiug} afueisqns no azeren ug 90} =) are ysnquios ap esejj} e{ varewodwioy} 90} ve] eluesnS1g ‘wo ap aiejnuinoe o MZS jes soigzundsa109 2 al 5 ‘pONDO|P HIUDISTZNL wo € ap) Inwop od uns, -| ey arsizaz eaventyiqixa mI Bs QPL eee MUI ,OTXS'0 STeITOHSE|D OP THINPOW, areuoduioy quuedeiopnue arereoydxa 61 < axvoounye ap yniyfun} —azeaoumnye ap nty sup) aryoduioy| ur gfmean3ig 5 5 £ z 1 wm ¢F > syesiaasuient wut, >| avenprum 18 gin geworsuaunp =| qeurpraruoy ap arsruq, (zoueur eqoad ad yreumusarap 90 ap ele} 9502 ans Epes nu es exindnt nes as93jnuus e] eluaystzag) EInI>19 ednp iadse ap trgoytpour Brey = soquntedzonu 1§ sopasadnia “soj919eq rede nuquad soidoid rypaur ayy nu xs no nipau By ei 291Soj01q runt 2] eluaisizoy ‘igtoads youu: dnp roadse ap os nes ede no arefgin9 OU BAR aISIZ—4 BS 4p Tage wo} ap 101218 areagd by 1S ,paramty> 4b [qe w0}U09 yanzn by Eiuaisizy, s + £17 >yuwaau 908] ajres0ur 908 2p InInjages wHO}tOD e[foluaisizay mnjanin | el eluarstzoy, [euareur aur] auntioen op aperiuadue : -[ =| =] -} ter way Z| umuoye ey gluaisizay uuodns =o uu] suniiven ap oqeuusou mens 0-10] _unuoja 1 piuarsizay| ef eluasopy "Sones areuosuvod Dp fage) WHO;UOD ey eiuaistzay, su) NZ | UH) NLZ = 49s ‘unt a19t0A09u a> %€| we 5 al wRUNS'E| WYN OC < ey efuaisizay, su) aunisardaroa| aoqers untioe avengers : : or< | amun Ot < vretuasizay| ereiuasioy| eluasizou| 1 6 gs |clols b £ Z 1 0 661/01 A a__j.a).o}.a Al HBr] wu0]Uoo aoruyan sovenges | uo plueuopsad ap unjaatny Plueunojsod ap way | _yiipwoy _|_ap aluag Lan 97 PAEL roar tasopied soppsopzed je ganzn ap meays nayued ejuewsoysd ap LaNpate 1S gfueuoysad ap 149)1I0 ‘ooqUyD) HHIPUOD, arezase njduss ganzn ap aqumiens e] Ex9jas 28 nu vaseURUIAIIG ~ Daan rowonsej9 wip sued oe} uulas 1S99e NO areoseU! FhueuLo}Jad ap ase) ~ reUOU ~ (ova onones ‘9 g) [Hxa1 uodns gag} ‘sonseyd aseus UIp afep MES 10X09 ~ 1Y ‘yanapa1 mymowoaz yoedun ap rowo8z| — axvo1wjoziouoy eauiodunt ayeferanynu Lupe Ut EP 8 zy amejozt ap aorpuy} —_anstiewoeseD prisoiorg | 9 ‘iesoyaooe sate EGU ap aqinyoio ednp 8 oueut] rade eouruioe Qp inynjaqer wojuos| ede e[earenqeauuadwy] | — v| vareuodwos WUE OL XOOPOLXOOE= "| FOIA a1enATIOMpIOD| ara axTeIOzt eSnyospry 1S awit 1x09" OL x0S='0 ap Wwax9H}90 Worlomiog]| youu eiiejozi | ¢ ‘9xou ap 101178 inynipaur axou) — -eBap eiuasqy ap zojtpleBap etuasqy areztuat3t axou| — anmersayurzap alueisqns 1 axelgin9 afegap nu gs ‘ralayeadns aye odse op umiap :azeZ1Udt3t ‘ap tunitoe. areiguys, treatnipou exe] azeasa0u) pdnp aisizor eg | ap alusqns ej eluaisizay |e] eareoduioy weuarst| > $ + £ L 0 16) ede ap eriqzosqy vaunsise 2 vaneuoduio3 OLxoor =O auyf 01X09 ='0 omar ueyustse ap 149194}20:) enyorpry 1S goruusa exieyoz] 9xou ap sop1ze| -eiap wuasqy uexgajuizap | auezzuarat afueasqns ‘1fuaaiarp 2 axou afeap nu seziuatt ap| ap tunifoe e] pues rpadse ap tseouyrpour Fae) aeox90u1 ednp alueasgns & eareuoduo 18 Puat8 ; 30} eI 20) o ‘ap ese[p| earuodwog} — e] elueinSig 7 ISP]9 ap THIMPOP 5 guuedeiopnue| —_arewordxa LZ < axeoaunye ap iniysun axeoounpe ap mmyauq | —arewodwog| — uy elueandis SHOW| — telayeidns scum] g-unu} -| - sum exo a] earewing 6 s [elols ¢ £ i 1 (2001-07 BI) BFENINT Pi3 ,OTX8" 401 auere|Ip ap waIya09 wodns ad ap uopuud “sap aut zeuorsuaunp aud nu gs : : (ouew eqoid ad ereurunimap v=o ap ele %OZ| —_FOUeIXe/IOLIAIUL ap 4gns epeas nu gs aumdn! nes a1o8nurs ey efuaisizal) | gresajaose azrueanequil unjoia ednp yadse ap ueayrpou gxwy aisizaz es] ap njoro ef eluarstzay| Ul Rluarsizay, 2 uniedoonur] ——_aat0]01q sojtinreBacnar 1$ sopforadnia ‘torodnio “1uai7eq a ef efuansizy ayroads manos nes ede no aueiguno ednp isadse ap uwatjtpou exe) arsizaa BS op faqed nO; aatdiy ap sojafeuiareur aresorep arergd & 16 , 2onuyp op [agen wuoyuOS juaisizas [M[2AIN 6 s_ [elols y £3b “Qh ep JOja|Aqe UWLIOIOD| ‘ginan ej wluaisizay yanzn e] euarew aunfey woyny Z “uns auntioen ap aperiuaduer Lunyoye ey eluasizay uy ¢°0 “ur uodns mens e1 eiuasopy aqeuuzou pmoye ef pluarsiZoy 2b “Gh “Bp Joja|aqei woo “zones areuosweod ey ehinstzay, YEIOACD uunygoye aysa azea wip muupe eluaistzar w20p 5 - a mnunitoostp todas dds yanzn ap jruesis aze sopred e] Teun exayas as axa1onoout e] efuarstzay, HILH/N, 8 2] {UY ¢%0 e] ap arearEoU warsis ap atiouny piqeea | atmtsarduroo ey eluansizay zyelunsizay| 1S eluaisizay| 1 S661/01 "89T" | 4, ‘piteuojsad ap rnpaatn, plrewoysad ap W911) aaquyr 1tpuoD tN € PPL ipsopsed nujued piueuuoysad op tnparu 1S guewnojred ap qs9yLs9 ‘soruyp) arezase nyidusts ganzn ap apuinyesis e| grajar as nu wazeut OAdN vareaytse]9 wip aued 9ey as Is90e No aTeoREUI PiueULIO}I0d 9, duns exorsaoe vaweuyiqeis 18 eluaisizas e] areouzayar sojjasopred aoypisads ajoluewaoyiod 24 wluaysizaz ap 1umonis S eluarstzay purluanyjurau v2 “tasopred ef wiaja1 as nu BiULIa9 BIseady - ,, a ‘wremzeys weyyNA jerbed aysasd - “ piesnzeygou “ereyinta yerired atsars - 7 aresaud auyd rerumgayo - Sg areotezowau ‘aeorezou toed ~ “3 wouow rus) stezou ~ “a yreanreu gerd - “y ?YONIOIT injmouiosz woedunt ap rowo82| areorejoztouoy] —eatnodutt mu Lipeps ur apg} | alejozt ap aoxpuy eilsaioid| 9 6 sTefots + £ L oaameojdxo uy plueunis ap wluiis9 ut sty Daan Raseayts uns rso1so08 va) aud oey uuios ysa9R no ayeoueW gluewo}sad ap 2] - eis 16 eluaistza4 P| aazon1z3J94 JoU|asopied aoytoads ajaluewio}ied elucuuoyiad ap SIN phmeuuoyiad 2 9 aoruyar Whipuo3 donasuos e phuarstzas ap nanionans 2a) purlwanyutou v2 “yasopued w| g1ajes 9s nt yhUlsD EIsE2oy injmowo8z edu ameore[oz1010} eatnodutt areferanyjnu wipes wi gp g|_ap woke eI azeiozt ap ao1pul nstsaivexe >) eifoaioid | ¢ ‘pie19|AO98 SsTTENEGU ‘ap ajunjoio ednp 16 aureut] (gq) tade eauntfoe op ‘gp “ep sojajaqer wo) gdv vj voremnqeausaduyy| “ej eazuodwoy on NL eZ = AVA ott STO PL “ ap soyitieds extewnsap 18 masopaed vaxesejdure ap atfouny ur raetse A oruusay pluastzay ‘pomuuiay pou] eSryoxpry 18 27 18 az ‘ez s0Ja[aqe1 tHOsUIOD| arejnutse ap woroyjo0 | atfejo7t i$ atfoaroug| _goruuar esiejozi| bp 2xou ap ‘xo ap s0yLsefeSop eluosqy | zojgfedap etuasqy | mynipour esto xou aleiop nu ys stoloyeadns aquernayutzap aleisqns areziuaiat 16] -o1d 18 vazazeso aye roadse ap igotytpout juafio19p :oseztuardt| arefgino ap runtloe} “zououreO wore wey arvouaout xdnp aistza1 Bs ap alueisqns vy etusistzoy| ej vaseiodwop| -guys 16 wuara]| € $661/0) = vluwoyiod ap unjantn elueumojiad ap 19139 ony irpuo;y | waxoyuos ‘arenes 1 ap afuua ajeuorfouny wigan) e 2st ap npesd ap a porunay eurares >qeuortouny 1 Je 2812 ap tnpes8 ap anloung aneniqnsnquio ap ese19| 90) e1 earevioduroy| 90) eI ehueanaig|_z ‘(aoueur eqosd ad ‘ereuruusarap B29 ap Be} %0z ans ‘peas nu gs azmndnf nes azo jnuus Jouoixa/s0usoiut vy efuanstzay) runqoro ednp ioadse ap wrexaypooe asrtreseqUt ap upoytpour emmy anstzay ap unpre eluasizay| dum ur eluasizay a roqnmeaan “ 1 sooiadnia “sopuaioeg etlurede | tanteBaonut “isiadnia “nuaeq] —aatTojorg runtfoe uiad aaidord wpauu ay nu es no spouse] vluasizoa ey eluaisizay adse ‘andy ap 40 2p wuRatyIpour ergy aNsizas es augtaads jmitiaayos nes ede no arefgina gdnp yoadse| 9p uvoyrpou Baz) aistza4 Bs sony runtioe dp “Ap “ep 20Jajaqer uUOJUOD] _aoTUTYD 1untse ef eluarstzay, ey eluansizay uaPera eouisoId up Gz KEW nes ww | > aunsosd ut easapioid a u9/8 ¢1'0 5 Eseus uy vosopaaid : uy poro “xe auya gi audosd eaveinod : er ‘pyerltur eousox3 wp Gz “xeW nes lun ¢* S aumtsord wt eosapsaid uu < 9/8 co'0 uo/d ¢7°Q S pseuL ut asapuaid]| 67g S auNsoI n ‘yeu! toy co‘ “eu uy gi = suudosd voveinoid | —_ut eazaprard ral PIPITIUT eaunsoid wip y%oE “eu on ines unt Z 5 aunisos3 ur eazopiard won a 9/8 90°0 uo) $9 & yseur ut easapiaid | z'9 5 aunsosd eur | _ta/8 90°0 “xu uy ogi = auidord vovemnos3 | —_ur vasopuoid ul wane] $ ¥ | £ z L 0 Daan Bu ca ES ca aoUse|> WO} Plueunopied| —-uoo elueuuoy] ua) ap una | iad ap won| an p Parl, apres s0yasopaed ye ganzn ap ines Daan vasvoyisep ednp efueuuoyiod ap tanpoaIn “pz vieiiiur eaunisoad wip %67 eur nes unt | 5 ouisoxd ut vazoprard < wo/8 C1‘Q S yseUt UI earapiatd a - un/8 50'9 “xew 2/8 Sel _= audord eneinasd : eT ereifrur eaunsoad wip Bez “xeur nes ‘unt ¢*] = auutsox@ ut vasapsotd uu s 09/3 60'0 au? cz‘ S Esew ul eaapiaid| ¢z‘9 5 aunts a ‘eeu 19/8 go'9 “eu uy gt = audord eayeinaid | ut easopiard a wrerliur vawuisoa wip %oE -xeUE nes uu 7 5 auitsor8 ut eazaprard ‘wu z a 9/3 90°0 auio/ ¢z"9 S pseu u ZO & sunsord a ew | ,wo/8 go‘ “eu uy ogi = auudord eaemard} uy easopratd "1 (ny einen, 1 ¢ r £ z L 0 a 2 a v oadn : : : 2 Hupowyise|> wo} vluewuojied | -twoo efreutroy | -ua ap unpayy| 39d ap wo | an | ep PEL apiea somyasopaed ye ganz ap inves vdnp efuewojiod op anpaIn “pz Dadi vareoyysnoadse ‘ap ureatytpout Brey . e) fe ED roadse 9p . urgonyspow tpodse ap tsgoenpout ee} taouipour BR) c? a . ’ oO 7 Tiaeauiaduat rel tuoSu p *xeur a cf qoadse ap \ weotpour BIE} a ve a a re (@ ede ej earenoduoa] -¢ ad rz : ‘a €T $ r € z L 0 ») a raadse ap aoamee [eoy1pour Bey 2 Ur oO juade ej eaxeuodwog| “> ywouodut | vel. u1o/Su “ suo /Stu pore | 03/8 p “xe re : apodse 3p . (pout BRE ve - ‘a ve (@) ede vy vaseodwog |] “¢ : “d re : ‘a ad $ r £ Zz i 0wemnp eauny ap vulares qns awisos3 wip % Op “eu! eyeanp gunos rpadse 9p Lgoyrpou grey] ap eulares qns vawsos8 wip %OE “xEUL tal rz (@) goers arewosueog |Z 9/8 10°0 “xeur zu/8 10°09 “xew fal st 2400/8 Z0'0 “xe 1uo/8 70'Q “xeuL Sal v1 1/8 por eu 9/8 pr0 “eu ‘al en], - 29/8 co‘ “xeut Sal cy” uo/l 90°09 “xeut ‘al (a) eneny 1 £ z 1 0 A v } twojuo | plupuuioysad ap UN|aAIN, plueuoysad | “> 1D ar PaeL, apreorues soyjasopued je ganzn ap jnves nTUEg Dadi earvaypsepp dnp elueuojiod ap ruutyp so} uae e giuauno eluszaud worpUt uade v ereluaproce eluazoud yorput orered ap mostt purrstxoau ‘eperoads aoyrsads rypmis gussoau nu “JonUIYD soyLIuase eluasqe carergd 3 isuayu <(ounssewey asnposd ‘azelgins op aluersqns ‘aseuownje asnpoid) romuyo thuade ey eluaistza =... oreyeds urd guano aretgino “lade v pudunjaud eluazasd saroygds urd pyeuorzeso areigano 18 gpaumn giuamo azelyino “rode v guaaaady eluazasd - 3 ‘pfeuorzeso ppoum azelyino 1§ gyeosn giuaino arelgin9 ‘rade v yreuorzeso eiuazaad - ‘yf wo jusprone wluazaad ~ (ppeUoIzeD0 " Tnpout ap jeigads uy geo] “rade 1aluazasd eluansady yzeaztimoese9 - a ‘asanas tundo$ goeonoud <0 gorreis azeuostreod diy ap aortreosut Seatsuaqut JE no JoJameoronuRD Jndiy ap *[igow! saxyLqou 1S (,W9/34 OZ <<) nas8 “xy s21qiqout ap a1ea0soxd ganies axeuosueod dn ap 29 ‘ppeuorzeao auisojoy m9 ‘sgpeuo1z700 autsozoy 19 ‘ajtios no soyauneas jndni ap o1 no y1A1as ap asaut ‘aftios 19 soJayrqout ndn ap “s08n yEGour jouw! ap ateaoaoud pores azeuosueod di ap aouuwoaut 9[a10959 ZeaZUUAIOEIED - Fg ‘auisojo} no eur) 108n “xt 4sereuorzero astsoj0} na ‘ajtios nd Jojareoraruga Ind Jat|iqou i$ garsuarur asisojop no “oquejAU soyauneas indy ap *|!q4ou A9ET!GOU *(tH9/34 OZ |qour ap areaoaoud youveis aseuosueod diy ap astuesow ajaraaya wzeaztiAiaeTeD - Sd ‘preuotzeso axtsojoy no *9|nN01 no sojpuneas indi ap “[Iqou! J94]:qouL 18 BAIsUaTUL Jou satiqout *(tU9/34 OZ ap aoturaaur ajarsaya gzwazuiaioeseo = fq ‘euuoueusas erfewojop ‘uud “|iqou! nes xtj saip:qour ap areonod goneis axeuosueod diy ap aayuesaur ajar9aj9 RZVOZUAIEIED ~ eis azeuosueod di ‘eet) 108n “x1p Ja1yiqou ap area0a01d psuarut atfeynaito no aansa[oo tleds wzvoztsoi9ee9 - "7 31 erewou atfernou1a no aatisayoo iifeds gzeazisaveseo - 7) ‘esnpas atfejnasto no aaniz9j0o leds weeazuiaioese9 - §7) gsuarut affeynaiio no apenpraipur wieds wzeazizaroeses - “q) gyewuou afernoi19 no ayenpiarpur nteds waeazuiarsered - °9) 219 HaH}O}X9 eur ap azapraid “1oadse ap upqusIyos :ereasopred ad ynssaw ap aredoxoad ajaroaya axsaugap - waNZn ~ 1) aouauitjod areuou - gf youuratjod guinds urp wodns no mes “(ontanes “3,q) 1x91 Hodns wany “sanseyd asetU UID afep Nes YAO) ~ ¥ elueuuoped ap nusilso ysave no ajeuorlouny opignun ur gzeazitnn as nu aantadsaz myasopred ye punzn 9p [mess sYONG9A1 weinp wun] ap euroies qns autsos3 wp % Op "XeU! ieanp guns yoodse ap upoytpour gary] ap Bulores qns vaUtsors WIP %OE “xeUt 1 (q)goneis areuosueog |Z ways [90 xe {uo/8 Tor “xeU fal st 2/3 ZO‘O “xeUr ui9/3 Z0'0 “xew Sal pt oy yr “eu 80/8 40-0 xe ‘aler}. : 2400/8 co‘g “xew cy” = 9/8 9970 Re rh (ements £ z L o oad 4 v mesure |, pluruopsad ap unjaatn vlueuuouod | “N ap wa91ts) ar PaeL. aptearuras Joyjasopued |e ganzn op [nyesIs navUDd Jaan vamayisep gdnp eluruopisd 9p Lnp sin,9/3 yo] 9/8 10 9/8 cig ‘xew} 9/8 cei xem] - yeu ‘eet v1 9/8 7° u9/3 9° -xew| —,tuo/3 p°9 “xe 9/8 ¢'9 “xew et ‘ayer 19/3 59° 9/8 £0 . xew| —tuo/8 ¢*9 “‘xew auo/ g'9 “xew yeu fal zl 9/8 SL'0 u/s ‘et 8 9'9 “xew| cu'9 “eu! 4 # # vd (a) eanzn] “1 L 9 s b £ z i 0 A a a 3 a v a 5 uuoyuoo | pitrewiojiad | 7N pluewojiad 2p ae 2p PALL paz sopfpasopued [e ganzn ap mMIeNS Dad Fareoyisep ydnp efueuojiad ap LNPAIN onutyp zoj uade e guano eluazaud gouput juuIyo Jo} uae e epewuaproge efuazard gorpUl azergd ap [nosis pupisixaau ‘ajersads aoyzsads rpms gusazau nu cforunys op!uade % 7 aueied ap jar earentsuarut & ynaoeuue) asnpoid ‘azefgino ap alueisqns ‘arcuate asnposd) seed sareyeds wud giuauno azetgina ‘areyeds wud gyeuorzeoo auefgino 1$ gpauin grain axelgan9 ‘preworzeso ypauin ayelgino 18 gieasn giuain9 arefesn9 “1ade e greuorzes0 eluazaud vos a3 (greuorzea0 “gorpotsad ‘tde raiuazaid viuaasayy gzeazuaneied - areupiuin e 18 ede ej varenioditos Inpow ap yersods ur eres: 1908 yoronoud a9 goneIs areuosueodaiworezourau ‘areotezour 1>eTd - , orezow ~ “a premuen ened - y plueunoyzad ap 0 aisasgdap inqeuiaveul - # sYQNI9aT voadse ap ROU IpOU BE) *D eP qoadse ap LEoy!poul ere ‘9 uP ss - : a 2 " Velo (©) fonuny tuade ey eammuodwe5 |p %E S Bde %S'0 = %S'0 = ede ap eiiqiosqy | ude ap etiquosqy - %L & Bde ap etiquosqy | ap etiquosqy a ve Ol F %9 5 ede wES ede ap HE = Ede ap eriquosqy | ede ap erlqzosqy | wiiquosqy| 28 5 Ede ap eriqiosqy | ap etlqrosqy ££ - E a 5 = = “a 3 (@) ede vj vareuodwoz| “¢ L 9 s y £ z L oO a8 vO] v8 1'0 uin/8 gt “xeur] 9/3 ceO xe - - “eu “yeu Say ord 9/8 70 jr9/8 gto “weus| —io/8 p‘9 “xe guno/S ‘9 ‘xe eeu ‘nl-en 9/8 59°0 19/8 £0 ‘xeul| —,u9/ ¢'9 “eur aio ¢p'9 "Kew “eur sqlv1 w9/8 SLO 9/8 eu 29/8 99 “xeut| s7‘9 “xeW! # # # tA} rd 1 (a) men] “ L 9 s ¥ ft Zz L o. oada a a a So A v tupouseyo ‘uyoyuoo ON jueuopsad plueunojiad ap LNjaAIN, ep wus oF PAPL pad soytesopsed je ganzn ap [ENS Daan vaseayisep ydnp gfueuoysed op YINPAIN 34‘(onmagewe) asnposd ‘aiefgina ap afuersqns ‘azeiuawiqe asnpord) ioqurty> thuade ef eluarstzar - ‘areyeds ud yiuaino axelgino “ade e gudunjasd eluazard - &q ide & EjeuOIzED0 eluazard - ‘gy rode e greiuaproce eluszaud - °y yiad “yiuaing areleino) azaurfanuy ap mun ey 18 ede e] RareLioduio - | Inpout ap yeroads uy ewe “rade taluazasd eluansayj wevazuonesed - a1 SS sa4aaas 1ung0$ eoeoaosd a9 goneIs aseuosueod dii ap aorueDaUt 2] <) nar Eqou! ap aresoaoxd gonreis azeuosteod 'gTeuo17e90 axisojo} n9 ‘9p “Tow sa1y:qour 1$ garsuanuy autsofoy no “aiuejny JojuNeds | <) nai8 auISO|O} ni ‘xeut) sosn * utd ‘iqous nes xij so1juqour ap areoonoud w: reuusou avfeynarts no a: feds pzeaztzaizeseo - %p) eds ezwaziiaioeses - 67, ese - %p) ona ayoyxa ‘eriateut ap arapsatd “ioadse ap uecunyos :efeasopsed ad jnsiaus ap areoaoud ajatoaja aisaurjap - gann - fy 37 36in cazul cand pardoselile se vor aplica peste 0 placa de beton turnatl direct pe pamant, proiectantul va prevedea in proiectul constructiei misuri pentru ruperea ccapilarit’ii sau acolo unde se impun straturi de izolare hidrofuga, 38 2.5. Principii de alcdtuire a pardoselilor 2.5.1, Straturile principale ale pardoselilor: > strat de uzurd (imbricdmintea de pardoseal’); > strat suport; > unul sau mai multe straturi intermediare (fig.1) Acestea pot fi asezate pe pat din p&mant sau plansee in beton armat monolit sau prefabricat. 2.5.2. Fiecare din straturile pardoselii pot fi executate de tip monostrat sau multistrat, functie de opfiunile proiectantului sau de conditiile impuse de materialul utiliza 2.5.3. Stratul de uzurd (imbracdmintea) este supus direct tuturor sarcinilor gi acjiunilor in timpul utilizarii. Stratul de uzurd trebuie s& asigure: © ‘rezistenta la sarcini statice si dinamice, functie de activitayile ce se desfisoar’; © siguranta in utilizare; © confortul termic si acustie; @ ciasa de combustibilitate normata @ igiena si protectia mediului; © confort tactil si estetic; © posibilitatea de reparare sau inlocuire in functie de cerinfele utilizatorilor sau 1a incheierea duratei de via’. 2.5.4. Stratul suport gi eventualele straturi intermediare se prevad intre stratul de uzur& si pat. 2.5.4.1. Materialele din care sunt alcltuite trebuie s& indeplineasca in functie de solutia adoptata, urmitoarele conditii: @ sa preia si s& transmit patului sarcinile statice si dinamice; si preia diferenjele de solicitari din contractii dintre stratul suport si imbréciminte; © s& permit menfinerea calitatii stratului de uzurd pe toatd perioada de viata a acestuia; © si permits mentinerea curajeniei si s& impiedice dezvoltarea microorganismelor, insectelor sau rozatoarelor; © 8 acopere toate denivelirile planseului; © si acopere eventualele conducte existente la suprafafa stratului suport de rezisteny3; © 8 asigure izolarea fonic& si termicX suplimentar’, atunci cind condifiile o impur © si asigure ruperea capilaritajii si impiedicarea pltrunderii apelor freatice, in cazul in care pardoseala se executi direct peste pimant. SCHEMA DE ALCATUIRE A UNEI PARDOSELI Strat de uzurd, Strat suport Eventuale straturi intermediare Pat cu suprafaja continua sau discontinuad Fig. 1 2.5.4.2. in funcjie de solujia aleasi de proiectant legatura intre straturi poate fi WW pe toat’ suprafata; Mi + 4 laturi; Win puncte; Wi libers (flotanta). 3940 2.5.4.3. Straul suport poate avea urmatoarele functiuni I strat de completare, de pant; WH strat de egaliza WH straturi de protectie peste straturi_intermediare susceptibile a fi distruse; WH dala flotanc’, Stratul intermediar poate avea urmitoarele termoizolaiii: W fonoizolatii 2.8.4.5. Dala flotanta este un subansamblu fonoizolant |compus din: » dala propriu-zisd realizata din: elemente prefabricate din beton armat, din plici din fibre de lemn aglomerate, din placi de ghips-carton; © sape armate; betoane tumate. > strat de egalizare care se execut’ cand fonoizolatia nu poate prelua deniveldrile patului; > strat de protectie tehnologic& - se foloseste pentru a se evita crearea de punfi rigide in masa stratului de izolare fonic’ prin patrunderea laptelui de ciment in timpul turnarii dalei: » strat de izolare fonic& - va fi dispus pe stratul de egalizare de mortar de ciment sau nisip, ct si intre pereti si dala de beton, precum si in jurul altor elemente de constructii si instalatii care stripung planseul: se realizeaz’ din materiale cu modul de celasticitate dinamica scazuta prezentate in tabelul 6 sau altele similare din punct de vedere al modulului de elasticitate dinamica (polistiren expandat ecruisat, PFL poros bitumat ete.): ‘Tabel 6 Nr. | Materiatul Modulul de elasticitate dinamic& Nicm? 1 _|Saltele din fibra de sticl’ 113 2 | Granule de pluti 50,0 3 | Pasta 26,0 4 | Placi din fibra de sticla 9,0 5 | Plici din vaté mineral 8,0 6 | Spums din risini 50,0 sintetice b) Dala din beton trebuie si fie dimensionata in tunctie lde natura si grosimea stratului de izolare fonica, astfel Fincat s& reziste la actiunea sarcinilor de exploatare, cu precizarile urmatoare: © atunci cind in pardoseala se ancoreazi diverse elemente (de exemplu banci de scoala), se va fine seama de necesitatea impiedicarii smulgerii acestora din data Solufiile de ancorare a elementelor (de ex.: prevederea de dibluri din lem incastrate la turnare etc.) vor fi indicate jin proiect si vor fi verificate practic prin incercari prealabile pe santier, atunci cénd nu sunt indicate alte date. |Grosimea dalei va fi aleas& ca elementele de ancoraj si nu p&trunda in stratul de izolare fonica. © dala trebuie si aibi 0 grosime minima de 35 mm. © betonul din care se execut’ dala trebuie s& aib’ consistenja plastic, corespunzind la 0 tasare a conului de tasare de 6...7 om si urmitoarele caracteristici mecanice, determinate conform prevederilor din STAS 1275 “incercari pe betoane. incerc&ri pe betort intarit. Determinarea rezistenjelor mecanice": 442 @ rezistenta la compresiune, minim 22,5 N/mm’: © rezistenja la incovoiere, minim 4 N/mm’; Pentru realizarea celor de mai sus se recomanda ca Jdala s& se execute din beton clasa Bc 22,5 ) Calculul acustic al dalei flotante se va face conform prevederilor din "Instructiuni tehnice de proiectare gi executie privind protectia fonica a cladirilor” - indicativ C 125 (Anexa A2-3) 2.8.5. Patul este stratul care preia sarcinile statice si [dinamice din exploatare; poate fi constituit din: > pamant; > plangeu de rezistenta. 3. EXECUTIA PARDOSELILOR . Condifii tehnice care se impun executantului 3.1.1. Lucrarile de executie trebuie obligatoriu bazate pe respectarea stricté a documentatiei tehnico - economice Jelaboraté de proiectant. 3.1.2. La executia lucrarilor se vor utiliza numai produse §1 procedee prevazute in proiect, certificate sau pentru care exist agremente tehnice, astfel incit s& se realizeze cerinjele de calitate. 3.1.3. Orice modificare legata de nivelul dotailor si posibilitajilor telmologice de executie trebuie sa fie insusita ide proiectant si acceptata de beneficiar. 3.2, Principii privind executarea pardoselilor Pardoselile se executi de personal specializat lefectuandu-se sub controlul calitasii pe faze de execusie la: > straturile intermediare; > stratul super > stratul de wzurd. Prevederile vor trebui si {ind seama de reglementarile jtehnice in vigoare, precum si de datele furnizate de agrementele tehnice ale materialelor utilizate. Executarea lucririlor pe timp friguros pentru fiecare tip de pardoseala prezentat in caietele acestui normativ, se va face in conformitate cu prevederile din "Normativ pentru identificarea pamantului de fundatie” se va face in Jconformitate cu prevederile din STAS 1243 "Teren de fundajie. Clasificarea si identificarea pmanturilor, realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente" indicativ C16. Conditiile de umiditate necesare executicii straturilor ce ale&tuiesc pardoselile sunt specificate in caietele prezentului normativ, pentru fiecare tip de material in parte. tat la transport, depozitare cat si la punerea in oper’, pan’ la darea in exploatare, trebuie sa se asigure conditiile de microclimat specifice fiec&rui tip de material, in conformitate cu reglementirile specifice sau indicajiile producatorilor de materiale, precum si cu precizarile din anexa prezentului caiet. Executarea pardoselilor se va face numai dupa erminarea lucrarilor previzute sub pardoseli (canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare si de incilzire) precum si dupi terminarea in inciperea respectiva a tuturor lucrarilor a cAror executie ulterioard ar putea deteriora pardoseala. 3.2.1. Pardoseli executate pe pimént Pregitirea se va face in conformitate eu proiectul de lexecufie, cu urmatoarele precizir: > pardosclile executate pe pimint, pe strat suport elastic sau din beton turnat, se vor executa riumai dupa 6 prealabild cercetare si pregitire a pimantului, care trebuie si indeplineascd conditiile de rezistenyS si umiditate; » este interzis’ executarea pardoselii direct pe pamant in cazul pimanturilor sensibile la umezire; » pregatirea terenului pe care se ayeaz’ pardoseala se va face prin: indepirtarea stratului de pamant vegetal; 344 nivelarea pimantului; compactarea piméntului prin batere manual sau mecanic& conform Normativ P7; » in cazul in care, se produc denivelari la compactare, acestea se vor completa cu pamant care se va recompacta local; > pamanturile nisipoase, paménturile cu pietris ete. vor fi compactate intéi in stare uscata si numai dup’ aceasta se Vor umezi treptat, pentru atingerea gradului de compactare necesar; > p&manturile argiloase gi cele cu conjinut mare de prat nu se vor compacta in stare uscata. Ele se vor compacta numai dup ce s-a realizat umiditatea optim’ de compactare (12 - 20% pentru argile si 10 - 14% pentru pimanturi pr&foase, conform STAS 1913/13); » executarea umpluturilor sub pardoseli se va face in straturi succesive, udate, bine compactate, de 15...20 cm grosime. Se va folosi pimant firs resturi vegetale sau alte impurititi; » stratul de sub pardoseal’ se va realiza din pietris ciuruit sau agregate m&runte si nisip, astfel incét s& asigure ruperea capilarit 3.2.2. Pardoseli executate pe plansee Pregiitirea stratului suport se va face in conformitate cu proiectul de execujie, cu urmatoarele precizari: > atunci cind stratul de baz’ al noii pardoseli este constituit din plangee de beton sau beton armat, precum si atunci clnd acest strat i! constituie pardoseli vechi de beton, cArimid’, piatr’ etc. este necesar ca aceste suprafefe s8 fie pregitite prin curdjarea si spalarea lor cu api de eventualele impurititi, praf sau resturi de tencuial’; > diversele strpungeri prin plangeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale plangeului, adanciturile mai mari etc. se vor chitui, dup caz, cu mortar de ciment sau alte produse adecvate, indicate in proiect; > armaturile care ies eventual din plangeul de beton armat, vor fi tiate sau indoite; » conductorii electrici care se monteazA sub pardoseal’ (pe suprafaja plangeului) vor fi acoperiti cu mortar de cciment in grosime strict necesar& pentru protejarea lor; > conductele de instalafii, care stripung planseul se verifica dact sunt izolate corespunzator (pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planseul si pardoseala). 3.2.3. Execufia stratului suport gi a celor intermediare pentru toate tipurile de pardoseli Realizarea acestor straturi, pentru fiecare tip de jpardoseali, se va face in conformitate cu proiectul de }executie, cu urmatoarele precizari; @ in cazul materialelor pulverulente sau sub form’ de mortar se va efectua dispunerea acestora pe toati suprafaja sau intre elementele de reazem ale stratului de uzura, cu luarea de masuri de atenuare a socurilor transmise de stratul de uzura; Min cazul materialelor sub form de plici se va asigura umplerea rosturilor cu materiale adecvate care s& preia socurile si si impiedice deplasarea acestora sub efectul sarcinilor. 3.2.3.1. Executarea sapei din mortar de ciment. Se va efectua cu urmitoarele mentiuni: » sapa de egalizare se realizeaz dintr-un mortar de ciment clasa My10, avand consistenja de 5 cm, masurata pe conul etalon; » mortarul de ciment se va prepara in cantitagile strict necesare care pot fi puse in lucrare inainte de inceperea prize’ » mortarul de ciment, preparat cu nisip 0...7 mm se va fntinde pe suprafaja respectiva si se va nivela cu dreptarul tras pe fasii de ghidaj din mortar de ciment sau pe sipci de ghidaj, fixate in prealabil la nivelul indicat in proiect; 4546 » turnarea sapei se va face in sah, in panouri de 2,0 - 2,5 mp, previzandu-se rosturi longitudinalesi transversale; » in cazul in care este necesara prin proiect 0 suprafata foarte neteda se va proceda la sclivisirea fejei vazute @ sapei. Acest lucru se realizeaza astfel: a) baterea mortarului de ciment proaspat asternut ‘cu mistria (pan& la aparitia laptelui de ciment); b) prestirarea uniforma pe suprafata sapei, inainte de inceperea prizei mortarului, a unei cantitati de ciment, astfel incat sa rezulte 0 grosime de 2 mm de suprafara sclivisita (aprox. 300 - 500 g/m’); ©) sclivisirea si rolarea suprafetei; > dupa executarea sclivisirii, (pentru evitarea fisuririi datorat actiuaii soarelui sau actiunii - curentilor puternici de aer), se va proteja suprafaja, prin acoperirea cu rogojini, panz& de sac, etc. care se vor stropi cu api timp de 7 zile; » in cazul executirii unor lucrari care necesit’ efectuarea de spargeri in sap, se vor lua masuri ca aceste spargeri si fie ref’cute numai cu acelasi fel de material din care s-a executat aceasta; » in cazul cand nivelurile sapei in inctperi vecine sunt diferite, linia de demarcatie dintre acestea va fi la mijlocul grosimii usii in pozitie inchis’; > pentru realizarea unei mai bune aderenje a sapei la suport, planseele din beton armat vor fi uscate $i rugoase; > abaterile de la planeitate ale stratului suport (de rezistenta) nu vor depasi valorile admisibile indicate mai jos: @ max. 20 mm faya de dreptarul de 2 m lungime la suprafaja terenului de fundajie pregatit penta executarea pardoselilor; ‘© max. 10 mm fafa de dreptarul de 2 m lungime, la suprafaja stratului suport rigid (din beton sau beton armat). Observatii: OO abaterile mai mari decat cele admisibile se vor rectifica prin inllturarea iesindurilor sau prin acoperirea intréndurilor mari, asifel ca grosimea finals a sapei sii fie de max. 3 cm; Ci abaterile de la planeizate ale stratului de legatura nu vor depasi max. 15 mm fata de dreptarul de 2 m lungime, in cazul stratului de nisip si max. 20 mm in cazul stratului din pietris, balast sau piatra sparta; Cl pe parcursul executdrii sapei se va urmari objinerea unui strat cu 0 grosime ct mai uniformé, care sit se incadreze in limutele admise. 3.2.3.2. Executarea dalei flotante La executarea dalei flotante se va urmari, pentru fiecare strat care intr& in alc&tuirea sa, realizarea nivelului respectiv dupa linia de reper orizontal& trasata pe pereli si se va fine seama de precizirile de mai jos a) Stratul de egalizare: executarea stratului de egalizare se realizeaza din nisip uuscat sau mortar de ciment. Acest strat trebuie si fie nivelat, astfel ca suprafaja lui sa fie orizontala; condijiile de calitate se impun in functie de materialul din care se alcatuieste stratul de izolare fonica. Observatie: la turnarea stratului de egalizare realizat din ‘mortar de ciment se vor folosi fasii de ghidaj din acelasi mortar de ciment, distanjate la 1,5...2 m si avand nivelul trasat dupa linia de vagriz la cota pe care trebuie sii 0 aiba acest strat. b) Stratul de izolare fonic& de-a lungul perejilor si in jurul unor elemente de constructie sau de instalajii, care strapung planseul se vor monta fasii taiate din placi de material cu modul de elasticitate dinamic& scizut, (vezi tabelul 6), care vor izola dala flotanta fat% de acestea; fasiile montate de-a fungul peretilor vor avea inaltimea egal cu distanta dintre planseu si fafa superioar& a pardoselii; 4748 atunci cand stratul de izolare fonica va fi executat din materiale in vrac, se recomand’ ca suprafaja stratului de egalizare din nisip si fie complet acoperité cu un strat de protectie mecanici realizat din hartie de protectie; stratul de izolare fonica realizat din materiale in pl&ci se va ageza direct pe stratul de egalizare din mortar de ciment sau din nisip; plicile se vor aseza alaturat, cu rosturi de 4 - 5 mm lijime, pentru a permite dilatarea acestora sub influenta umiditati. ©) Stratul de protectie stratul tehnologic de protectie asezat deasupra stratului de izolare fonicd se va executa din hartie Kraft, folii de polietileng, etc. petrecute intre ele cu minimum 10 cm; la margini acestea var imbrica fasiile de material fonoizolator montate pe elemente verticale, in cazul in care dala este turnati. 4) Data propriu-zisa dala din beton va fi armati si se va executa pnd la fagia de material fonoizolator agezat de-a lungul peregilor sau in jurul elementelor de constructie care strpung planseul; inaintea turnrii dalei din beton se vor executa reperi de nivel pentru faja superioaré a acesteia: puncte, fasii, la circa | m distanf& care vor servi si drept ghidaje pentru dreptarul cu care se face nivelarea; nivelul superior al reperilor se stabileste fai de linia de vagriz, iar ‘eventualele pante se verifica cu dreptarul si bolobocul; suprafafa dalei se va drigcui fin cu drisca de lemn, pentru a se objine o suprafaja plana, fara denivelari gi aspra; finejea si planeitatea drigcuirii se vor realiza in funcjie de natura imbrac&mintii pardoselii care urmeaza 58 fie lipita, astfel ca eventualele particule de nisip sau denivelari sé nu apar& desenate pe suprafata acesteia; atunci cand suprafaja sapei de egalizare din mortar de ciment nu este neted’, se va aplica un strat de tinci de 2...3 mm grosime, din mortar de ciment clasa M 10 T, cu nisip 2...3 mm, care se va driscui fin cu drigca de lemn geluit sau din polistiren, astfel ca si se objind 0 suprafaja plana. Tinciul se va aplica pe dala din beton sau pe sapa de egalizare din mortar de ciment, atunci cand acesta s-a intarit suficient ("tras"), ramanandu-i totusi o umiditate care s& asigure aderenta stratului de tine; + in cazul pardoselilor cu pervaz de lemn, se vor incastra in perete dibluri de lemn, pentru fixarea acestuia, la distangé de cca 50 cm intre ele. Pozitia diblurilor se va marca pe pereti: executarea dalei din beton se va face cu deosebita grija, pentru a nu se deteriora stratul de izolare fonied sau cel, de protectie mecanic3. Circulatia se va face numai pe scanduri agezate peste stratul de protectie mecanica: © in prima perioada de intarire, cca 7 zile de la turnare, dala din beton se va mentine umeda prin stropire uugoara sau prin acoperirea cu folii de polietilend: © pentru evitarea deteriorarilor produse prin ¢irculajia sau murdarirea dalei din beton cu huma, cu vopsea ete. accesul in incdpere dupa turnarea acesteia va fi interzis pind la executarea imbriciminjii pardoseli. 3.2.3.3. Executarea stratului de izolare fonica Stratul de izolare fonicd se executa in cazul dalei flotante gi sub toate straturile de uzurd executate pe plansee in cladirile multietajate, atunci cand este necesard izolarea la zgomot de impact Executarea stratului din plici de PFL poros serveste numai pentru stratul de uzura din parchet lamelar, parchet cu lamba si ulue lipit cu potiacetat de vinil in dispersie apoasi si se face cu urmitoarele precizari > montarea plcilor se va face prin simpla lor agezare pe stratul de egalizare din nisip uscat si bine bat: > in timpul montajului, in inciperi umiditatea relativa, a aerului trebuie sd fie de maximum 65 %; » nisipul trebuie sa fie uscat (umiditatea maxima 3%, determinat’ conf. STAS 4606); » intre plici se vor isa rosturi de 4...6 mm lagime pentru a permite umflarea in lungime si atime a 4950 acestora sub in‘luenta umidititii. in acelasi scop intre plicile de margine si pereti se vor lasa rosturi de 10...15 mm lajime. Rosturile dintre placi vor fi jesute; > dupa asezarea placilor in pozitia definitiva se va lisa tun interval de 24 ore pana 1a lipirca parchetlui; in acest fel variatia dimensional a plicilor sub influenta ‘umiditajii suportului va avea loc inainte de lipirea parchetului. In acest interval de timp nu se va mai executa nici 0 alt lucrare in inc&pere. 3.2.4, Bxecutia strati de executie de uzura; principii generale Executarea stratului de uzuré al pardoselii pentru {iccare tip de material se va face conform proiectului de fexecufie sia condifiilor impuse de producttorul de materiale pentru pardoseli si tinand cont de prevederile din caietele prezentului normativ, care se referd la sistemele juzuale de montare din Romania. 4. ASIGURAREA CALITATI PARDOSELILOR 4.1. Sistemul calitatii Realizarea unei calit&i corespunzAtoare a pardoselilor trebuie si se inscrie in prevederile Legii nr. 10/95. Pentru asigurarea calititii pardoselilor sunt necesare lurmatoarele actitini: © verificarea proiectelor si a detaliilor de executie functie de tipurile de pardoseli; © verificdri pe parcursul executirii lucririlor de pardoseli (verificarea calitatii stratului pe care se pozitioneazi pardoseala. verificarea calitatii stratului suport si a eventualelor straturi_intermediare, verificarea stratului de wzura); © receptia pardoselilor. Prin caietul de sarcini proiectantul va specifica conditiile de: W urmirire a comportarii in exploatare; W intrefinere, reparatii si postutilizare. 4.2. Obligatiile si rispunderile proiectantilor © Si aleaga structura de pardoseala adecvata in functie Jde cerinjele utilizatorilor si performantele materialelor utilizate. @ Structura de pardoseala trebuie s& fie in concordant ‘cu reglementirile tehnice in vigoare @ Materialele care sunt prevazute in structura de pardoseala trebuie si corespunda cerinjelor de calitate impuse de Legea 10/95. © Si asigure prin proiect toate detaliile de execusie specifice structurii de pardoseala. © Sa elaboreze caiete de sarcini, instructiuni tehnice privind executia lucrarilor, exploatarea, intrejinerea si reparatile pardoselilor © ‘Si stabileascA prin proiect fazele de executie si si participe pe santier la verificarile de calitate legate de acestea © Si stabileasc’ modul de tratare a defectelor aparute iin exploatarea pardoselilor. 4.3. Obligatiile executantilor © inceperea executiei lucrarilor numai in conditiile legit si numai pe baz’ si in conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati © Asigurarea nivelului de calitate corespunzitor [ceringelor printr-un sistem propriu de calitate conceput si realizat prin personal propriu. © Convocarea factorilor care trebuie s& participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinate ale executiei si asigurarea condifiilor necesare efectuarii Jacestora, in scopul objinerii acordului de continuare a ucraritor.32 © Solujionares neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie, numai pe baza solujiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului. © Utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si procedeelor previzute in proiect, certificate sau pentru care exist agremente tehtnice care conduc la realizarea cerintelor. © Respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzitor cerintelor. © Orice modificare a prevederilor din proiect se poate face numai dupa objinerea acordului seris al proiectantului si investitorului. © Supunerea la recepjie numai a luerarilor care lcorespund cerintelor de calitate. © Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite a /misurilor dispuse prin actele de control sau prin [documentele de receptie a lucrarilor de pardoseli. 4.4, Verificiri pentru asigurarea caliti{ii pe parcursul executarii lucrdrilor - prevederi generale 4.4.1, Orice lucrare de executie a unei pardoseli va fi inceput numai dupa veriticarea si receptionarca suportului, loperatii care se efectueaz’ si se inregistreazd conform prevederilor capitolelor respective inclusiv in ce priveste realizarea elementelor geometrice. 4.4.2. Verificiri de calitate Ia materiale: toate materialele care intra in componenta unei pardoseli se vor utiliza numai dupa ce s-au realizat urmatoarele operatii © Verificarea de catre conducatorul tehnic al luerarii a certificatelor de calitate care s& confirme c& sunt Jcorespunzitoare normelor in vigoare. © Depozitarea si manipularea in condijii care si evite orice degradare a lor. © Efectuarea incercarilor de calitate la locul de punere in oper’, dac& este cazul, la solicitarea proiectantului, a beneficiarului sau a organelor de control abilitate. © Respectarea solutiilor din proiect, inclusiv a {echnologiilor de aplicare. 4.4.3. Verificari de calitate obligatorii pentru toate tipurile de pardoseli a) in timpul executiei: @ la stratul suport: se verific& ca abaterile de la planeitate si se incadreze in limitele admisibile prevazute la pet. 4.2.4.1 @ la straturile intermediar ~ pe parcursul executarii lucrarilor se va urmari lobjinerea unui strat cu o grosime cét mai uniform’, care s& se Incadreze in limitcle admise; grosimea sapci se va verifica prin baterea unor cuie in zone determinate prin sondaje intr-un numar stabilit de comisie, dar cel putin ‘unu! la fiecare 200 m?; sondajele se vor face in locuri mai pujin vizibile, pentru a nu strica aspectul, urmand ca reparafile ulterioare s& se faci utilizand acceasi compozitie a mortarului, cu care s-a executat initial sapa. = se va efectua verificare suprafeiei sapei de egalizare si dalei flotante din punct de vedere al orizontalitatii, planeitaii, gradului de netezire si umiditayii, dup cum urmeazi: = suprafafa nu trebuie s& prezinte asperitati pronunjate, zgarieturi, neregularititi, ciupituri, etc.; eventualele rizuri, bavuri, asperitaji, se vor corecta printr-o usoara slefuire manual cu piatra de polizor; sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult dou unde cu s’geata maxima de | mm; alunci cand suprafaja stratului suport prezinta neregularitaji frecvente, intreaga suprafaj, dupa frecarea cu piatr§ abraziva, se va corecta printr-o gletuire subjire (max. 1,5 cm). in cazul unor adancituri izolate, este suficient’ o chituire local = se va efectua verificarea rezistenfei mortarului utilizat (la 2garierea cu un cui s& nu ramand urme mai adinci de 1 mm); - umiditatea suprafetei trebuie s& fie de max. 4% sdu cea indicat’ de producatorul de pardoseli; 3354 = se va urméri ca s& nu se intrerupi lucrul la ‘mijlocul supratejelor, deoarece reluarile lucrului pot produce diferente de nivel suparatoare pentru aplicarea ulterioara a imbraciminjilor de pardoseli;, = aplicarea maisurilor de protectie a suprafejei sapei impotriva uscarii fortate sau ingheyarii; ~ diblurile, pentru prinderea pervazurilor, trebuie si fie bine incastrate in perete, in numarul si pozitiile stabilite prin proiect; se va urmiri ca gapa s fie aderent& la suprafata pe care este aplicatt; 1a ciocanirea usoara cu ciocanul de zidar, trebuie sa prezinte un sunet plin. ~ Ia executarea pardoselilor cu dala flotanta se va lurmiri ca s& nu se creeze legaturi rigide intre dala si plangeul suport prin infiltrarea betonului turnat in dala, prin materialul fonoizolator sau intre dal& si pereti. in acest scop se va verifica prin sondaj daci stratul de izolare fonica este asezat continuu, dack rosturile acestuia au fost acoperite cu folii din polietilend si daca in jurul elementelor de constructie care stripung plangeul sau conturul camerei au fost asezate fasii tiate din plici de material fonoizolator. @ Ia stratul de uzura: ~ stratul de uzuré nu va prezenta defecte peste limitele stabilite prin reglementarile din caietele prezentulut normativ sau de citre producator. ) La receptia lucrarilor Recepjia lucririlor se va face la fazele prevazute in reglementarile in vigoare sau prin caietul de sarcini La receptia lucrarilor se va verifica: ~ indeplinirea cerinjelor stabilitede proiectant in functie de destinatia constructiei, prin caietele de sarcini; = daca s-a realizat o suprafaia care si se incadreze din punet de vedere al performantelor in limitele admisibile pentru fiecare tip de imbriciminte de pardoseald, precizate in caietele prezentului normativ. La terminarea executirii Iucririlor ascunse se vor incheia procese verbale, privind constatarea calitatii lucraii. Termenul de garanjie va fi stabilit prin caietul de sarcini, in functie de materialele utilizate si/sau pe baza certificatului producatorului. 5. MASURL DE PROTECTIE A MUNCII SI SIGURANTA LA FOC 5.1. La proiectarea si executarea pardoselilor prevazute in caietele acestui normativ se vor respecta prevederile reglementarilor tehnice specifice, cum sunt: - Norme tehnice de proiectare si realizare a construcjiilor, privind protectia 1a actiunea focului - indicativ P 118; - Normativul de prevenire gi stingere a incendiilor, pe durata execut&rii Iuerarilor de constructii si instalay laferente acestora - indicativ C 300, aprobate cu ordinul MLPAT nr. 20/N/1994;, - Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Sanitajii si Ministerul Muncii: 60/1975. si 34/1975 cu modificarile conform ordinelor 39/1977 si 110/197; = Regulamentul privind protectia si igiena munci constructii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/1993 5.2. Pentru categoriile de lucriri care necesita asigurarea unor conditii speciale, se vor respecta si misurile indicate in caietele prezentului normativ. in 55Clasificarea UPEC a unititilor funcgionale Nr. ert. Unitati functionale uP T Clidiri de Tocuit 1 Spajit uscate gi de circulajie in interiorul unitajii functionale a, camere de Iocuit 2_ [2 T 0 b. vestibul 2s__[2 H 0 c wuloare a [2 T_ |e casa searit 2s [2 T 0 7.2. | Spatii umede in interioral unitapii functionale fa, bucatarit a Ee Ee D. bai, dug, saund 7 [22 T 1 Spajit uscate gi de circularie comune’ ‘a, holuri de intrare a [2 To b, scart 3p a ©. paliere 3 [2 T 0 1.4. __ | Spatit exterioare clidirilor a. balcoane, erase, logit > p pi accesibile sau nu din exterior D,_ scari exterioare 7 Bp [2 1 Clidiri civile publice TI, _ | Spatii de luca a. birouri colective 3p T 0 b. birourt individuale ap T 0 ©. silt de conferinia $1 x (2 0 biblioteci a, sili de festivie 3/3 T i €, camine culturale 3p (2 T F muzee as__—«iB 7 {0 E. biseriei 7 f— i 0 56 Nr. crt Unitaqi functionale P 1.2. | Spatii de circulatie sau de oditina a, holuri publice 4 [2 b. sali de asteptare in 3s [2 1 aeroporturi, gai . scar si paliere 3. |B 1 fo 11.3. | Spatii anexe (tehnice) a, arhive 3 «(3 1 0 b. spatii sanitare 3 [2 [2 ft . spajii publicitare 3 1 0 4. bucitirii colective si anexe [4 [4s [3 [2 ut Ctidiri comerciale U1. | Supermagazine 4 fa [3 [2 M12. | Magazine 4 [3 [2 11.3. [Restaurante 352 1 1 11.4. | Spatii tehnice a. bucktarii (utilizariintensey [4 [4s [3 [2 b. spafii sanitare 4 [3 [3 Clidiri ale industriei Vv hoteliere 1V.1. | Hoteluri® a camere de locuit 2s [2 0 b. hoturi de la intrare 4p [2 fo c. spatii de circulajie, scari [3 [2 [1 0 4d. sali de receptie 3s (2 1 €, bai 2 [2 [2 fa f. bucitarii (utiliziri moderate) [43 [3 [2 37Nr. ert Unitiqi functionale = W2 e de vacant’ Zone de receptie Spafil de circutafie 51 sear 35 ‘camere de locuit 2s =lefete B. € a. Spatii sanitare Clidiri culturale Sali de spectacol a Teaire, cinematografe Db. Sali de concert ©, discotect V2 Sool Sali de clase holari de intrare atehiere Taboratoare _ Spatii sanitare a. B. ©. a. e t vestiare 8 sili de sport Ti, ‘cantina i Sear, Spafil de circulatie S1S[=[oy ops eyes] Spofopeps =p 9] of o} DSP SPS] oy] op ap 9] | =Papet ef epopsy-] el Tastitufiile de invafamant superior ‘Sali de clase holuri de intrare ateliere Taboratoare ‘Spajit sanitare vestiare Sali de sport D B. € ad e. tr 8. hy cantina Sari, spatit de circulate sfe[=[ofol stores] § alopapal sy a] s] elo] Sehepal ef opopops SPSTSPSPSTSPOT=T SI 58 Nr. ert Unitaji functionale Vi ‘Cladiri sociale Vi ‘Construcfii sanitare camere Spapit sanitare 7 canting j_camere de operafii ‘Camere de sterilizare ‘camere de reanimare apap of apa of oy a D. ©. a. ©. camere de consultajit f 8 h. camere de radioterapie 7. laboratoare 7. Sali autopsie ‘Camine de batrant - holuri gi scari D. camere de Tocuit , camere de recreere d, birourl €, infirmerie T, bucatarie canting hi. spafii sanitare apap a] ol os VIS. ‘Camine de copii, eradinite \holuri gi seri camere de locuit camere de joack infirmerie bucatarie canting a D. c @, birourt e. fr. g bh Spalil sanitare 59Nr. ert Unitati funcfionale U VL4, | Camine studentesti a, holuri gi scari 4 b. camere de locuit 3 d. birouri 3 2 c. camere de studiu 3s 3 1 3 2 e. infirmerie £, bucatarie g. canting == ]=]= To ole ape pepe peyote h. spafii sanitare LEGENDA: UT" - uzura - defineste efectele provocate de mersul pe pardoseala; schimbari de aspect, pierdere de material, exfolieri, etc. U, - caracterizeaz’ spajii individuale cu circulatie normal U,s - caracterizeazi spatii individuale cu circulatie intens& U, - caracterizeaz’ spatii colective cu circulatie redusa Us. - caracterizeazA spatii colective cu circulatie normala U, - caracterizeazi spajii colective cu circulatie intens& P™ . caracterizeaza efectele mecanice de tip poansonare static& provocate de mobilier fix sau mobil, prin deformagia remanent&; P, - caracterizeazA efectele mecanice de tip poansonare static provocate de mobilier fix, ugor (max. 20 kg/em’), mobilier mobil usor, de tipul mobilelor cu rotile, mese de servit cu rotile, cu folosire intensiva si mobilier mobil, de tipul scaunelor cu rotile, cu folosire ocazionala; P, - caracterizeazA efectele mecanice de tip poansonare static provocate de mobilier fix, greu (> 20 kg/cm?), mobilier mobil, de tipul scaunelor rulante, cu folosire intensiva si mobilier mobil, de tipul clrucioarelor cu rotile, cu folosire ocazionala; P, - caracterizeazA efectele mecanice de tip poansonare static 60 provocate de mobilier fix, greu (> 20 kg/cm’) si mobilier mobil, de tipul cérucioarelor cu rotile, cu folosire intensiva, Pus - caracterizeaza efectele mecanice de tip poansonare static’ ce provoaca socuri severe; E™ - comportarea la apa si la umiditate - caracterizeaza freevema prezentei apei, legati in special de modul de intretinere (curjgare curenta, periodica, ocazionala) Ep - prezenta accidentala a apei, curdjare uscata; E, - prezenta ocazionali a apei, curdjare curent& uscat& si curdjare umeda ocazionala; F, - prezenta frecventi a apei, curijare curenti umeda si curdjare ocazionala prin spalare; E, - prezenfa prelungit& a apei, curdjare curent& prin spilare; C™ ~ rezistenta la agenti chimici (produse alimemtare, substanje de curdjare, produse farmaceutice), intensitatea relativl.a riscului de patar Co ~ indic& absenga agentilor chimici; nu necesita studii spe speciale, neexistind riscul de pitare; C, - indica prezenta accidentala a agentilor chimici; C; - indic& prezenja curenté a agentilor chimici. NOTA: Alte categorit de construciii vor fi asimilate de cétre proiectant pe baza tabelului, functie de activitatile ce se desfaisoara in interiorul acestora. 61NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA $1 | Indicativ: GP037.98 ASIGURAREA CALITATI PARDOSELILOR LA CLADIRI CIVILE CAIET Il: Pardosel calde Blaborat de: inlocuieste: Caiet IT din Normativ 35-82 1. OBIECT 1.1, Prezentul caiet se refer’ la principii de proiectare si executie, criterii de performanta si niveluri de performangi ale acestora pentru pardoselile calde definite in Caiet I, paragraf 2, tabel 1. 2. PROIECTAREA PARDOSELILOR 2.1. Principiile de alegere a pardoselilor calde sunt cele prezentate in Caietul I, pet. 2.1. Alegerea pardoselilor calde se face tinand sema de: > specificafiile de performanta si nivelurile de performan(2 ale straturilor de uzura ale pardoselilor calde (tabel 2a, 4a), precum si al intregului ansamblu al pardoselii (tabelul 3) 2.2. Scheme de alcdtuire a pardoselilor calde 2.2.1. Pardoselile din parchet lamelar sau parchet cu lamba si uluc, montate prin lipire cu mortar adeziv. Aprobat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - | MINISTRUL LUCRARILOR DEZVOLTARE iN CONSTRUCTII $I ECONOMIA CONSTRUCTILOR TERITORI INCERC - Bucur 62 PUBLICE $1 AMENAJARU Cu Ordimul nr. SO/N din 17.06.1998 Fig. 1a 1. Parchet lamelar sau parchet cu lamba si uluc, din Jemn de fog, stejar sau cer; 2. Mortar adeziv; 3. Strat suport 2.2.2. Pardoseli din parchet cu lamba si uluc pe dugumea oarba: fixata pe grinzigoare (fig. 1.b); Fig. 15 1. Lamelé de parchet; 2. Dusumea oarbi; 3. Pervaz; 4. Grinzisoare; 5. Strat de carton bitumat si pene de egalizare; 6, Friz; 7. Diblu de lemn; 8, Umpluturd uscatét 63Grosimea stratului fonoizolator este stabilita conform, prescriptiilor din Instrucyiuni Tehnice - Dale flotante pentru pardoseli - cr. @ lipita cu bitum (fig. L.c) Fig. 1c 1. Parchet; 2. Dusumea oarbd; 3. Bitum; 4. Amorsd 5. Mortar de egalizare 2.2.3, Pardoseli din parchet lamelar sau parchet cu lamba si uluc montate prin lipire pe placi aglomerate asezate pe sol. Fig. 2 1. Parchet LU; 2. Adeziv; 3. Strat suport din plici (PFL poros, PAL etc); 4. Nisip useat; 5. Strat suport 2.2.4, Pardoseli din parchet lamelar sau parchet cu [lamba gi ulue montate prin lipire cu adeziv pe dal& flotanta Fig. 3 1. Parchet; 2. Adeziv*; 3. Dald flotanta; 4. Strat tehnologic de protectie din folie de polietilend; 5. Strat de izolare fonicé; 6. Strat tehnologic de protectie din hértie de ambalaj; 7. Strat de egalizare din nisip uscat sau mortar de ciment (strat suport); 8. Material ‘fonoizolator; 9. Element de racordare cu perefii * Adezivul se foloseste numai in cazul in care materialul din care este alcatuité dala flotanté nu permite baterea in cuie. 65fn situayia cand se solicit un grad sporit de izolare fonic& la zgomot de impact se poate introduce si un strat suplimentar de vat mineral. 2.2.5. Pardoseli din pavele de lemn masiv. 3 Fig. 4 1. Plintdé din lemn; 2. Pavele din lemn; 3. Strat de pozd din nisip; 4. Rost umptut cu mastic de bitum sau chit |permanent elastic 2.2.6. Pardoseli cu stratul de uzura din covor din mase plastice fara suport textil, aplicat pe plici din fibre de lemn /aglomerate sau ghips-carton, Varianta 1 Varianta 2 4 / Fig. Sa Varianta 1: 1. Covor de mase plastice; 2. Adeziv; 3. Placi din fibre de lemn aglomerate (18 mm) ); 4. Strat suport Varianta 2: 1. Covor de mase plastice; 2. Adeziv; 3. Pléci din fibre de lemn aglomerate suprapuse; 4. Adeziv; 5. Strat suport Fig. $b 1. Pervaz din lemn; 2. Covor de mase plastice fara suport textil; 3. Adeziv; 4. Dald flotanta (turnatd si armata); 5. Strat tehnologic de protectie a fonoizolagiei din folie de polietilend, hartie KRAFT; 6. Material fonoizolator; 7. ‘Strat de izolare fonicd (placi semirigide de vatdi mineral; 8. Strat tehnologic de separatie din hartie de ambalaj; Strat de egalizare din nisip uscat sau din mortar de ciment; 10. Strat suport 2.2.7. Pardoseli cu strat de uzura din covor din mase plastice sau mocheti cu suport textil sau cu substrat fonoizolant din spume de polimeri aplicata pe sapa. 42 3 Fig. 6 1. Covor din mase plastice sau mocheté cu suport textil sau substrat fonoizolant; 2. Adeziv; 3. Strat suport cu [fata neteda 67Stratul intermedia intre stratul de| uzura si stratul de rezistenta se| executé sub] forma de: ME sapa de egalizare din mortar de| ciment: M sisteme suplimentare| de izolare fonicd. Executareal stratului intermediar se face conform indicagiilor din] caietul I, pet 4.24. 3. EXECUTIA PARDOSELILOR CALDE 3.1. Conditii tehnice specifice pentru montarea stratului de uzuri al pardoselilor calde 3.1.1. in incaperile in care se executé pardoseli cu stratul de uzurk din parchet se va asigura urmatorul climat interior: © temperatura minimum + 5°C; © umiditatea relativa a aerului, max. 65% 3.1.2. in incdperile in care urmeaz’ si se monteze pardoseli cu stratul de uzuri din mocheti, dale sau covoare PVC se va asigura, cu minimum 48 ore inainte de montarea imbricaminii, urm&torul regim climatic interior: © temperatura de cel putin + 16°C; © umiditatea relativa a aerului de maximum 65% Regimul higrotermic prescris se va mentine in tot timpul executirii lucrarilor si cel putin 30 zile dupa terminarea acestor operatiuni, dac& intre timp nu s-a trecut la regimul ide exploatare normala a incéperilor. 3.2. Executarea stratului de uzurd din parchet cu lamba si ulue sau parchet lamelar 3.2.1. Montarea parchetului prin li » se face cu adeziv pe: @ un strat de beton cu fata fin driscui din mortar de ciment( fig. 1a); dala flotants (fig. 3 # pe placi din fibre de lemn aglomerate (fig. 2); » inainte de inceperea montirii, suprafaja suportului se }va curdja de praf cu o m&turi cu par moale, pentru a se Jcrea astfei conditiile necesare unei bune aderenje a parchetului cu stratul suport, > inainte de montare, piesele de parchet se vor sorta Jdupa fibra si culoare pentru unul sau dow’ randuri Jcomplete; > montarea parchetului se va incepe cu lipirea frizurilor sau sap 68 de perete la o distanfé de cca 10...15 mm de perete. ‘imbinarea frizurilor la colturile inc&perii se va face la 45°. Frigurile de perete se vor infepeni fata de perete cu pene agezate Ia cca 50 cm distangé una de alta, pentru a impiedica orice deplasare in timpul montirii parchetului; > montarea frizurilor de perete se va face prin lipire cu Jadeziv intins pe stratul suport cu un spaclu, intr-un strat [continuu si uniform, in grosime de cel mult 1 mm; » lipirea parchetului se va face dup’ minimum 3 ore de la lipirea frizurilor de perete. > pentru lipirea parchetului in camp, aplicarea adgzivului se va face pe fasii, egale cu suprafata unui rand complet de piese de parchet, pe 0 lungime de cca 1 m; » parchetul se va aplica dup& cca. 10 minute de la jintinderea adezivului, fixdndu-se in lamba si uluc cu o lovituré ugoara data lateral cu ciocanul; » pentru o mai bun’ ancorare in timp a parchetului, din loc in loc se vor incastra dibluri de lemn in sapa, in care lamelele de parchet se vor fixa si prin batere in cuie. Cuiele se vor bate oblic in ulucul pieselor si apoi se vor jinfunda cu ajutorul unui dorn de ofel; » la agezarea fiectrui rand de piese de parchet se va verifica alinierea fay de randul anterior, gata montat; » agezarca pieselor de parchet se poate face la 45° sau paralel cu peretii, rezultnd desene (in zig - zag, in sah, impletit ete.); > dup’ lipirea parchetului pe intreaga suprafayi a pardoselii se vor scoate penele de injepenire a frizurilor; » circulajia peste parchetul lipit se poate face dupa 24 lore ‘de la aplicare 3.2.2. Montarea parchetului prin batere in cuie a) Pe planseul din beton prin intermediul dusumelei oarbe fixat pe grinzisoare: » pe planseul din beton se fixeaz cu mastic bituminos, la o distanja de 0,5...0,6 m grinzigoare de lemn de 8x 10...6x8 cm; 6970 > dusumeaua oarba de 1,8...2,2 cm grosime si 14...20 Jem Lijime, montat& cu rosturi de 1...1,5 em, reazema pe grinzigoare (fig. 1b); » la perete se monteazi frizurile cu interspajiu de 1.15 em fapi de perete, pentru a asigura libera Jdeformare a parchetului datorit’ umiditatii; » frizurile se fixeaza in cuie de 4 cm lungime, batute la 30 cm distanga, fixate ca si parchetul cu spiqul metalic; > montarea parchetului se poate face in prelungire sau in frizuri, cand lamelele sunt dispuse cap la cap, in zig-zag simplu cénd lamelele sunt dispuse la 45°, la 45° in sah cu bordura tot din tamele, impletit ete.; b) Pe planseul din beton prin intermediul dugumelei loarbe lipita pe mastic bituminos: > dusumeaua oarba se aseaza direct pe plangeul din beton prin intermediul unui strat de mastic bituminos (fig. le); » in continuare tehnologia de executie este identic& cu [cea prezentatd la pet. a; 3.2.3, Finisarea pardoselilor cu stratul de uzurd din [parchet © ‘curgjarea parchetului dupa montare se va face mecanizat si anume cu masina de raschetat parchet (cu cujite) sau cu masina de slefuit parchet (cu hartie abraziva); © curijarea parchetului lipit se poate executa dupa 4 zile de la montare, adic’ dupa intarirea suficient’ a adezivului; @ 1a racordul dintre pardoseala si pereti dupa curijarea parchetului se vor monta pervazuri din lemn masiv. Ele se vor fixa prin batere in cuie; © pparchetul, dupa raschetare, se va lustrui imediat cu ceara de parchet dizolvata in white-spirt sau se va proteja cu lacuri speciale. 3.3. Executarea stratului de uzurd din pavele de lemn, M pavelele din lemn masiv, de forme cilindrice sau prismatice se vor monta, prin intermediul unui strat de poz din nisip in grosime de 30...50 mm, pe un strat suport de beton zgura sau balast; MM montarea pavelelor din lemn masiv, de forme cilindrice sau prismatice, se poate face si direct in stratul de nivelare din nisip agezat pe pamant; WH dac& pardoselile din pavele din lemn masiv necesit’ ante, acestea vor fi cuprinse intre 0.5% si 2%: WH pavelele folosite in mod obignuit vor fi prismatice, Pavelele cilindrice se admit numai pentru lucréri de mic& important’, datoriti rosturilor mari si neregulate care rezultd intre ele; WH inainte de montarea pavelelor, de-a lungul perejilor inc’perii, ‘se vor aseza pe cant scanduri de 28 mm grosime, la distangi de 30 mm, de perejii incaperii. in acest fel se va realiza pe perimetrul incdperii un rost de 30 mm atime, care si permit eventualele umflari sau contrageri ale pavelelor din lemn masiv, acest rost se va umple cu chit permanent elastic; I pentru incadrarea pavelelor se va monta de-a lungul zidurilor si al stilpilor un rind de pavele de borduré agezate in contact cu scandurile; I montarea bordurilor si a pavelelor din lemn masiv pe strat de pozi din nisip se va efectua prin agezarea lor una Langa alta, cu rosturile cat mai stinse; MH cantitatea de nisip trebuie si fie suficienté ca si umple golurile $i rostu re pavele gi s& rman’ sub acestea un strat de minimum 30 mm grosime; WH up’ asezarea pavelelor se va executa baterea lor cu maiul pentru realizarea aproximativa a_profilului pardoselji. Se va r&spindi apoi o cantitate de nisip deasupra pardoselii si se va bate din now pand la refuz, aducdnd suprafafa la profilul definitiv; WH denivelirile i valorile rezultate la aceasta batere se vor corecta prin scoaterea sau adaugarea de nisip. Pave- nChituirea se poate face si cu alte materiale destinate acestui scop, puse in opera conform recomandarilor producdtorilor si agrementelor tehnice din Romina. 2 lele se vor considera batute pind la refuz, cénd la sase lovituri date pe acelasi toc cu maiul de 35 kg greutate, de la indlimea de 50 cm, ele nu se de 3 mm; W ‘osturile dintre pavele se vor umple cu. mastic bituminos (la cald) confecjionat prin amestecarea de bitum in proportie de 30...40%, cu filer de calcar, in orgie de 70...60% (in greutate) inainte de umplerea rosturilor cu mastic bituminos, suprafaja pavelelor trebuie s& fie bine curaata, iar rosturile desfundate si bine curafate pe o adancime de minimum 3 em, cu mijloace adcevate, uscate; Win cazul tratarii rosturilor cu. mortar asfaltic, curijarea suprafejei pavelelor se va face prin spilare cu apa; WE tumarea in rosturi a masticului bituminos se va face dupa ce, in prealabil golurile dintre pavelele cilindrice vor fi umplute cu split de piatra de dimensiuni adecvate; ME dupa tratarea rosturilor se va asterne pe intreaga suprafaja un strat de nisip curat de circa 5 mm grosime. 3.4. Executarea stratului de uzurd sub forma de covor si dale din mase elastoplastice (PVC, cauciue, fibre sintetice sau naturale etc.) 3.4.1, Pregitirea suprafetei suport daca supraiata pe care se aplic& covorul, dalele sau Jmocheta prezinti neregularitati frecvente, aceasta se va Jcorecta prin frecare cu o piatra abraziva si gletuire subjire (max. 1,5 mm grosime); chituirea sau gletuirea stratului suport se va face cu lun mortar avand urmatoarea compozitie: -nisip . 2. - ciment Pa 35 - rigina vinilicd ~ apa pani la consistenta « 4 parti volum 2 pari in volum 1 parte in volum 13-14 cm pe conul etalon pentru gletuire - 9-10 cm pe conul etalon pentru chituire mortarul pentru glet se aplic& in grosime ct mai redusi (1,2 mm); materialul se intinde folosind un spaclu at din PVC jinand apasat cu o inclinatie de cca 30° fata de lsuprafaa de aplicare si, in acelasi timp, cu muchia de rezemare la un unghi de 45°, fat de directia de tragere a fmaterialului, astfel ca iesitea din cémpul spaclului a Imortarului sé aib& loc numai in directia suprafefei inc’ Ineacoperits; © intinderea mortarului se mai poate face (si pentru [chituire) folosind in loc de spaclu 0 drigc metalicé pentru glet, din tabla de ofel flexibila de 0,4...0,5 mm; @ sculele se vor spila cu api imediat dup& intrebuingare; 4 dupi 3-4 ore de la aplicarea gletului sau 14-16 ore de 1a aplicarea chitului, suprafaja respectiva se va slefui cu 0 piatrs abraziva, spre a se inlitura bavurile sau alte asperitayi. Curdjarea suprafejei, cu peria cu parul lung sau lcu 0 carpi moale, se va efectua imediat, inainte de faplicarea materialelor ce constituie stratul de uzura al pardoselii. 3.4.2. Pregatirea covoarelor pentru aplicare © pentru montare, covorul se va croi in conformitate cu jun plan de montaj, intocmit in prealabil, cu respectarea jurmatoarelor criter > fisiile de covor se vor amplasa paralel cu unul inc§perii, cu rosturile dintre ele direcfia de circulayie maxim’ gi daca este posibil si in direcjia principalei surse de lumin’ natural > rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie si cad in dreptul golului usii; daci in cele dowk inciperi alaturate se monteaz& acelasi tip de covor, fagia nu se va intrerupe in dreptul usii; cénd in dowd incaperi alfturate fasiile au culori diferite sau la racordarea cu o pardoseal de alt& natur’, atunci rostul dintre fasiile colorate diferit sau rostul de racordare : celor dou’ tipuri de pardoseli se va amplasa la mijlocul grosimii foii usii; B74 » se va urmiri repartizarea cea mai economic’ a fagiilor de covor in incpere, cu. minimum de rosturi si de fasii mai inguste de 50 cm; » covorul va fi adus in incdperile in care va fi montat, se va derula sulul gi se va tia in fasii, cu 2-3 cm mai lungi decat dimensiunea respectiva a inciperii. Pentru valorificarea capetelor de material, ramase dupa tierea fasiilor la dimensiunile necesare, se admite ca o fasie s& se realizeze din doua buc’i, ins nu mai mult de una pentru o iacapere. Fasia inniditi se va amplasa Tang’ un perete, de preferintS opus usii sau ferestrei gi cu rostul de inndire intr-o pozitie cat ‘mai putin expusd circulatiei; » fasiile tiiate se vor ageza in pozitie de montare si se vor lisa desfigurate, timp de minimum 24 ore, pentru aclimatizare gi in acelasi timp pentru climinarea tensiunilor interne aparute in material datorit’ gederii in sul a covorului; » dupa aclimatizare, fasiile de covor vor fi croite definitiv cu 2...3 mm mai scurte faya de profilul peretelui; > la nige, radiatoare, sobe, spaleti de usi, in dreptul {evilor de instalagiietc. fasiile de covor se vor tia gi ajusta dupa conturul respectiv, utilizand tun cufit pentru eroit. 3.4.3. Pregiitirea dalelor pentru aplicare MH dalele se vor aduce in incaperile in care vor fi [montate, se vor scoate din ambalajele de livrare si se vor aseza raspandite pe stratul suport, pastrandu-se astfel minimum 24 ore pentru aclimatizare IH montarea dalelor se va face conform modelului dat [de proiectant; WH directiile principale de asezare a dalelor se vor alege ‘in funcyie de forma si dimensiunile inc’perii, de pozitiile usilor; MH de regula montarea dalelor se face, de ta centrul suprafeyei pardoselii spre marginile WM in cazul cand pardoseala din dale elastoplastice se racordeazi cu o pardosealti de alt& naturi din inc’perea invecinati, pe portiunea de racordare din dreptul usii s& reaulte, de prefering’, dale intregi sau in orice caz, mai ‘mari de jumtate din latura unei dale; in acest caz linia de racordare trebuie s& se giseasc& sub cantul foii usii; MM dupi alegerea axelor, se va face trasarea lor pe suprafata stratului suport al imbrcdmintei, axe ce vor servi ca linii de reper pentru montarea dalelor 3.4.4, Lipirea covoarelor cu adeziv 3.4.4. « in tehnologia cu "dubla aplicare” a adezivului: » inainte de aplicarea adezivului, atit suprafaja stratului suport, cat si spatele fasiilor de covor, se vor curaja bine de praf, cu ajutorul unor peril si al unei carpe. De asemenea, se va curaja bine incalyamintea muncitorilor si nu se va cireula cu ea in afara inc’perilor in care se lucreaza. » fagiile de covor curajate, vor fi agezate din now (nelipite) in pozitie de montaj, cu marginile longitudinale petrecute pe o latime de cca 2 em, Incepand cu ultima fagie asezat, se apucd unul din capetele fasiilor si se ayeaz’ peste capitul opus, astfel ca cele dou’ jumatayi ale fiec&rei fas si se suprapuna (fig. 7), iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecdrei bucle astfel formate, > se va aplica cate un strat de adeziv de catre doi muncitori, concomitent, atat pe jumatatile fasiilor de cover intoarse cat si pe suprafaja stratului suport care a rimas astfel neacoperité (fig. 7b); de-a Tungul tuturor marginilor longitudinale ale fasiilor de covor cat si a marginilor inndditurilor, se va lisa cite 0 zon’ de cca 50 mm latime neunsi cu adeziv, pentru a impiedica, in aceasta faz, lipirea covorului in dreptul marginilor; 516 over . a, PITT stra svcort Sever _ Adaziy Y aaaeiv Aasziv i hormesis Fig. 7 tIITITTITT TTT OTTO |Succesiunea operafiilor ta aplicarea adezivului si lipirea fasiilor de covor mai lungi de 4m: ja. suprapunerea unei jumétdfi a fasiei peste cealalté jumiitate b. aplicarea adezivului pe spatele jumatafii supuse a fasici si pe stratul suport; fc. lipirea primei jumdtagi de fasie 4. suprapunerea jumitatii a dowa a fasi e. aplicarea adezivului pe cea de-a doua jumétate de fasie si pe stratul suport; - lipirea celei de-a doua jumatati de fasie » aplicarea adezivului, atat pe stratul suport cat si pe spatele fasiilor de covor din mase elastoplastice se va face cu ajutorul unui spaclu dinjat care se va trage in contact cu suprafafa pe care se aplici adezivul, astfel ca in urma lui sa amin numai cantitatea de adeziv care trece printre din} spaclul se va fine inclinat faja de directia de intindere a adezivului, in asa fel ca excesul de adeziv si se preling’ pe lang marginea spaclului, spre partea inc& neuns& cu adeziv; » adezivul se va aplica in strat subjire si cat mai uniform: nu se admit aglomerari de adeziv; » cantitatea totala de adezivi va fi de cca. 0,700 kg/m’, adic’ cca. 0,350 kg/m?, atat pentru stratul suport cat si pentru fagia de covor: » circulatia direct pe stratul suport uns cu adeziv este interzis’; ea se va face pe fasiile de covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se pot aseza pe stratul suport; » lipirea covorului se va face dup’ 20...40 minute de la aplicarea adezivului, interval de timp necesar pentru evaporarea excesului de solvent din adeziv, care variaz4 in functie de temperatura si gradul de ventilajie al incperii. O indicayie asupra ‘momentului potrivit pentru lipire, se objine prin aplicarea degetului uscat pe stratul de adeziv; se considera c& lipirea se poate face numai cind degetul nu mai este murd&rit, ins& se mai simte 0 oarecare aderenta: » jumatazile de fasii de covor care au fost unse se vor aseza peste suprafetele respective ale stratului suport, care si ele au fost unse (fig. 7c). Aceasti asezare trebuie S& se fact dintr-o dat, exact pe locul indicat, deoarece deplastrile ulterioare ale fasilor de covor nu mai pot fi ficute fark a provoca deteriorari ale adezivului; > aceast’ agezare a fasiilor de covor pentru lipire se va face pe porjiuni mici si in mod succesiv pentru a evita prinderea de aer sub fasia de 18 material. Totodat, se va proceda la presarea manuali a fiecirei fisii in parte; operajia de presare se va face de la mijlocul fisiei de covor Ccatre capetele ei si din axul fagiei de covor citre marginile sale; > in cazul folosirii cugitului pentru croit, sub portiunea de suprapunere a fasiilor de covor se vor aseza niste benzi (straifuri) din acelasi material, cu o Hajime de cca 5 cm, care vor fi plasate cu fata in jos (fig. 9); aceste benzi au rolul si impiedice lipirea fagiilor de material in dreptul rosturilor $i s4 ajute la taierea ulterioara a covorului; TIPIMVITTIIITITA Ls a4 VOPO?? TTT TPP PD ' DOPED PIT OPP POPP? Fig. 8 Succesiunea operagiilor pentru tdierea silipirea marginilor de covor 1. Suprafata nelipita; 2. Suprafata lipita; 3. Straifuri ce Jrebuie sd fie inldturate; 4. Distangier; 5. Cugit special Fig. 9 Suprapunerea i taierea fasiilor de covor la rosturi 1. Marginile petrecute a doud fasii aldturate; 2. Banda jintrodusd sub covor in dreptul maginilor petrecute; 3. Linia de taiere (rost longitudinal); 14. Fasii de covor ce se vor indrepta dupa tdiere. » dupa lipirea tuturor fasiilor de covor pe fiecare jumatate de camera, pardoseala se va presa cu un rulou metalic (cu maner lung) avand greutatea de 25...30 kg, lungimea de 40...50 cm si diametrul de 12...15 cm; ruloul este imbracat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale, avand grosimea de 1,5-2 cm (pentru lipirea covorului). In lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mana prin intermediul unei carpe; > eventualele urme de adeziv ramase pe suprafaja covorului se vor indeparta imediat, dup’ fiecare operatie de lipire, prin frecarea cu o carpa aspra si uscat&; dac& curajarea nu se face imediat, suprafaja covorului va rimane patata; > lipirea fasiilor de covor in cea de-a doua jumatate a inc&perii se va face, repetand ‘operafiunile aratate anterior; » dup’ minimum 24 ore de la lipirea covorului, 980 marginile petrecute ale fasiilor de covor, rimase nelipite, se vor tia gi lipi: » in cazul covoarelor cu margine tiat’ din fabrica, taierea se recomanda a se face cu ajutorul cuyitului special, prevazut cu o platband’ de ghidare reglabili gi cu o lama a c&rei adancime de tiere este de asemenea reglabila; » se regleaza in primul rind adancimea de tiere a lamei la dow& grosimi de covor si apoi distanta dintre lama de t8iat si platbanda de ghidare (fig. 8-1) corespunzand la jumatate din litimea de suprapunere a fasiilor de covor; » taierea se va face incepand din apropierea unui perete si se va executa prin tragere, avandu-se erija ca platbanda de ghidare s4 fie permanent in contact cu muchia covorului. La capetele covorului dinspre perefi, 1a care nu ajunge lama cutitului de mai sus, tlierea se va face cu ajutorul cutitului pentru croit; » in cazul covoarelor cu marginile net8iate din fabric8, pe mijlocul portiunii suprapuse peste banda de covor (fig. 9-1), la cca 1 cm de la margine, se va aseza un dreptar metalic si apoi cu cufitul se vor tiia dintr-o dati marginile celor dou’ fisii (fig. 9-2); » dupa taiere se vor inlatura straifurile, se vor ridica (isfange) marginile fasiilor, se va cur’qa bine din nou suprafaja stratului suport si se va aplica adezivul cu pensula, atat pe stratul suport cat si pe marginile covorului; » se va evita introducerea adezivului pan’ la linia de intélnire covor-strat suport, pentru a nu se produce aglomerari de adeziv; » cu ajutorul unor distanjiere de lemn (fig. 8-4) se vor mentine risfrante marginile covorului timp de 20...40 minute, necesare evaporarii excesului de solvent, dupa care se vor aplica pe stratul suport si se vor presa pusernic cu ajutorul unui dispozitiv special de presare, al unei role de cca 20 cm lungime sau in lipsa acestora, cu partea lata a unui ciocan de 500...1000 g; > dup’ lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafata pardoselii se va curija de toate urmele de adeziv nou apirute: > in cazul incAperilor pentru care fagiile de covor necesare rezulta mai scurte de 4 m, aplicarea adezivului si lipirea covorului se va face intr-o singura etap’ pe intreaga suprafafa a pardoseliis fasiile agezate anterior pe stratul suport pentru aclimatizare, se vor ridica gi depozita intr o incapere alaturat cu faja in jos si peste hartii curate, pentru a se putea aplica adezivul pe intreaga suprafafa a stratului suport si a fasiilor de covor: > modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent, modul de aiere a marginilor longitudinale precum si modul de lipire a rosturilor, vor fi aceleasi ca la lipirea covorului pe jumatayi de incapere: > operatia de lipite se va executa de doi muncitori care apuci fagia de ambele capete si 0 aplic& cu atentie exact pe locul respectiv, conform planului de montaj, dintr-o singura data, deoarece deplasirile ulterioare ale fagiei sunt diticile si se produc defectiuni. 3.4.4.2. In tehnologia "simpla aplicare” » lipirea se va face la fel ca gi in cazul tehnologiei cu ‘dubla aplicare” pe jumataqi de incSpere, cu deosebirea c& nu se va mai aplica adeziv pe spatcle covorului, iar lipirea Jcovorului se va face dupa 10...15 minute de la aplicarea adezivului pe stratul suport; > urmele de adeziv se vor curita imediat cu o carp’ uumezit& cu apa si bine stoarsa. 8182 3.4.5. Lipirea dalelor cu adeziv Lipirea dalelor se poate face in tehnologia cu “simpl& aplicare” sau cu "dubl& aplicare” conform indicafiilor de la pet. 3.4.4.1 si 3.4.4.2 cu urmatoarele mentiuni: @ lipirea dalelor se va face cu adeziv care se aplicé in dova straturi, unul pe suprafaja stratului suport si unul pe spatele dalelor. Aplicarea acestor doua straturi se va efectua concomitent de catre trei muncitori; unul va aplica adezivul pe stratul suport, iar ceilalti doi pe dale; @ aplicarea adezivului, atat pe stratul suport cat si pe dale, se va efectua cu ajutorul unui spaclu cu muchia neteda, avand fungimea muchiei de 15 cm; in lipsa acestuia se poate folosi un spaclu improvizat din PFL dur. intinderea adezivului pe suport se va face asa cum s-a arltat anterior. 3.4.6. Croirea si lipirea dalelor pentru bordur WW croirea bucitilor de dala pentru bordur& se va face dup’ ce s-au lipit toate dalele din cimp. Fiecare dala de croit se va aseza exact peste dala din cimp situat in Jdreptul locului pentru care se va croi dala; MM deasupra acesteia se va aseza o dala ajutitoare fintreag’ cu una din laturi apropiaté la 2...3 mm de perete. Se va marca cu un creion linia de tiiere pe dala care jurmeazi a fi croiti, folosind ca ghidaj muchia dalei ajutatoare opusd pereteluis WE trasarea dalelor de borduré cu contururi neregulate, necesitate de tocuri de usi, nise pentru radiatoare etc., se va face la fel pentru restul dalelor pentru bordura, cu Jdcosebirea c& dala ajutitoare se va deplasa paralel cu peretele urmarind cu un col profilul respectiv; Wi pentru fiecare pozitie a dalei ajutatoare se va trasa cu creionul portiunea respectiva de contur pe dala de croit; I pentru croirea dalelor in dreptul fevilor de instalajii [care stripung pardoseala, se vor taia tipare din hartie dup’ [care se vor trasa pe dala contururile respective; MH pentru obiectele fixe (aparate sau mese fixate pe pardoseala etc.) se va analiza, de la caz la caz, daca este mai rafionala croirea dalelor sau montarea obiectelor pe imbracaminte; Ml se vor tia dalele pentru bordura pe liniile insemnate, [cu ajutorul unui cuit special si pe msura taierii se va face lo asezare de proba a tuturor buciilor croite, fiecare pe locul respectiv, apoi se vor numerota si se vor da la o parte; W pentru lipire se va-aplica adezivul cu ajutorul unei pensule rotunde, se vor lipi buciile de dala fiecare pe ocul respectiv, conform —numerotirii, _respectind succesiunea operajiilor si intervalele de timp indicate pentru lipirea dalelor in camp. 3.4.7. Sudarea rosturilor la pardoselile aledtuite cu stratul de uzuré din covoare si dale din mase jelastoplastice WM atunci cand in inc&perea respectiva este prevazuta executarea sudarii rosturilor la pardoselile din covoare si dale din mase plastice, aceasta operatie se va executa cu aparatul de sudat pentru mase plastice; I sudura rosturilor se poate executa la pardoselile cu stratul de uzuri aleituit din covoare si dale din mase plastice fra suport textil, covoare din mase plastice pe suport textil sau covoare din mase plastice cu strat {ermofonoizolant din mase plastice expandate; Mi sudarea rosturilor este obligatorie in cazul incaperilor unde se cere o etangeitate perfect’ (de ex.: laboratoarele unde se lucreazi cu mercur, izotopi etc.) Diametrul snurului variazi in funcyie de deschiderea rostului si anume: » pentru rosturile inchise © 3,0...3,5 mm pentru rosturile cu deschidere de 0,5...1mm 23,5...4 mm » pentru rosturile cu deschidere de 1...2 mm © 4,0...4,5 mm Wi marginile a dou’ fasii adiacente se vor taia in forma Jde "V" rotunjit, cu un cugit special, formandu-se un sant in care snurul intra la cca jumitate din inaljimea sa; 8384 Min cazul in care rostul se profileaz’ cu aparatul de frezat, se folosesc freze tip PVC, cu dimensiunile © 803 x20 mm cu 12 dinfi pentre snurul cu & mai mic de 3,5 mm © 804 x20 mm cu 12 dinti pentru snurul cu ® mai mare de 3,5 mm a carei adancime de tiere se regleazi cu 0,2...0,3 mm mai mici decat grosimea covorului sau a dalelor; Wi in cazul in care nu se dispune de un aparat de trezat, profilarea complet a rosturilor se poate face cu cutitul manual de tAiat rosturi. In cimp tierea se face deplasand cujitul in directia manerului (tragere), pe cand in apropierea peretilor se va folosi metoda de tiere prin impingere; MH dupa profilarea rostului, act [de material cu ajutorul unei peri ta se curiya de resturile 3.4 pervazurilor . Pregittirea stratului suport pentru montarea profile de mase elastoplastice sau lemn ME peretii din inctperea unde se monteazi profilul pervaz din mase elastoplastice trebuie s& fie complet finisafi, iar in zona de lipire suprafaja peretelui trebuie si fie plana si neteda; sub dreptarul de 2 m se admit cel mult Jdowa unde cu sigeata maxima de 1 mm iar peretele trebuie si fie uscat si fara pete de vopsea sau produse petroliere: 1 pentru montarea pervazurilor din lemn, se vor aseza Jde la turnarea straturilor suport, Kinga perete, dibluri tronconice de lemn de brad, Ia distanfa de cea 50 em unul de altul, in care se vor fixa pervazurile in cuie; WH aca suprafara inijiald este plana gi neteda si nu mai necesité reparafii, ea se va curdta de zugraveala pand la tencuial’, in spatiul dintre linia zgariata si pardoseala, indepartandu-se resturile de zugraveala gi apoi urmele de praf, cu o pensula curata; Bi in cazul peretilor acoperiti cu tapet, acesta trebuie indep&rtat pe porjiunea unde trebuie sa se aplice profilul pervaz din mase plastice sau lemn Mi profilul pervaz din mase elastoplastice va fi adus in inc’perea in care urmeaz& a fi montat, pentru aclimatizare, cu cel putin 24 ore inainte de lipire; MH se misoara exact lungimea portiunii pe care trebuie aplicat profilul pervaz din mase elastoplastice, respectiv distanja dintre dou’ colturi ale inciperii sau dintre douk interuperi invecinate (us’, nish de calorifer, decrosuri etc.) sau intre o intrerupere si colqul inc&perii; Mi profilul pervaz din mase elastoplastice aclimatizat se taie la lungime, prevazind un exces de 5 cm pentru bucajile mai lungi de 2 m, respectiv 2 cm pentru buciile mai scurte; WE nu se admite discontinuitatea profilului pervaz din ‘mase elastoplastice in camp si in acest scop trebuie s& se urméreasci folosirea judicioas’ a lungimii colacilor de profil, pentru ca toate portiunile si fie realizate dintr-o ‘bucat WM bucitile de profil pervaz din mase elastoplastive, thiate 1a lungime, se aseazd in pozitie intinsé, pentru Jcorectarea deformatiilor ramase de la pastvarea in colac. Jcazul cand profilul pervaz din mase plastice nu se asazi plan sub greutatea proprie, se vor aseza deasupra greutifi; W se vor thia buciile de profil de pervaz din mase elastoplastice la lungimile necesare. La colturile intrande sau iesinde, capetele profilului pervaz din mase elastoplastice se vor taia la unghiul corespunzitor forme: fincaperii: Mi pentru lipirea la rece se va aplica adeziv atit pe spatele profilului din mase elastoplastice, cit si pe suprafaja pervazului; Hi montarea profilului pervaz. din mase elastoplastice se va face dupa 20...40 minute de Ja aplicarea adezivutui, prin asezarea lor 1a locul respectiv si presare puternic’, pornindu-se de 1a una din extremitii; aplicarea se va face succesiv pe portiuni de 50...60 cm lungime, pana la capat; lexcesul de adeziv se va curata imediat 8586 4. URMARIREA SI VERIFICAREA CALITATI LUCRARILOR 4.1. Controlul calititii pardoselilor calde se efectueazi prin verificarea criteriilor de pereformanti specifice si [compararea acestora cu nivelurile de performany’. Criteriile de performanta si nivelurile de performanta sunt prezentate in Tabelul 2 din caietul I, pet. 2.2. 4.2, Pe parcursul executarii lucririlor de pardoseli calde se executi verificari de calitate prevazute la pet. 4.4. din caietul I, cu urmétoarele precizati 4 pe parcursu! lucrarilor privind executarea stratului de luzura, se verifick in mod special respectarea urmitoarelor jconditii: a) covorul gi dalele trebuie si fie lipite pe toat& suprafaja Hor, iar la ciocinirea usoari cu un ciocan de zidar s& prezinte un sunet plin; nu se admit colturi si margini nelipite sau umflate; b) suprafata pardoselii trebuie s& fie complet plan’ si Ineteda; nu se admit portiuni in relief sau adancituri; ©) rosturile dintre randurile de dale trebuie s& prezinte linii drepte, far’ zigzaguri sau linii frante, vizibile cu Jochiul; ¢) suprafata pardoselii trebuie s& fie curat’, lustruit’, nu se admit pete; ¢) racordarile la pardoseli de alt natura, strépungerile, Jobiectele fixate pe stratul suport etc, trebuie si fie bine Pasuite la croire; 4) lipirea plintei din mase plastice trebuie s& fie facut in inie dreapt pe toata suprafaja care se afl in contact cu peretele; g) la colturi, capetele plintei trebuie s& fie bine lipite, 5. CONDIJI TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII $I SIGURANTA LA FOC 5.1. in timpul execufiei pardoselilor calde se vor respecta prevederile din caietul I, cap. 5. NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA $I ASIGURAREA CALITATI PARDOSELILOR LA CLADIRI CIVILE CAIET III: Pardosell semicalde Comentarii Elaborat de: Indicativ: GP037-98 1. OBIECT 1.1. Prezentul caiet se refera la principii de proiectare si executie, criterii de performany’ si niveluri de performant’ ale acestora pentm pardaselile semicalde definite in Caiet I, paragraf 2, tabel 1 2. PROIECTAREA PARDOSELILOR 2.1. Principii de alegere a pardoselilor semicalde sunt cele prezentate in Caietul I, pet. 2.1. Alegerea pardoselilor semicalde se face jinind seama de specificagiile de performanfi si nivelurile de performanji ale stratului de uzuré al pardoselilor semicalde (abel 2b, 4b), precum si al intregului ansamblu al pardoselii (tabelul 3) 2.2. Scheme de alc&tuire a pardoselilor semicalde 2.2.1. Pardoselile cu strat de uzura din covor si dale din mase plastice, far suport textil, pe sap din mortar de ciment fin driscuita. Aprobat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - | MINISTRUL LUCRARILOR DEZVOLTARE iN CONSTRUCTI $1 ECONOMIA CONSTRUCTIILOR INCERC - Bucuresti PUBLICE $I AMENAJARIL ‘TERITORIULUL Cu Ordinul nr. SON din 1 8788 2.2. Scheme de alcdtuire a pardoselilor semicalde 2.2.1. Pardoseli cu start de uzura din covor si dale din Imase plastice, fir’ suport textil, pe sap’ din mortar de Jciment fin drigcuit’, 1 2 3 VA Vile hy Fig. La 1. Covor din mase plastice; 2. Adeziv; 3. Sapa din mortar ide ciment fin driseuita; 4. Pat din b.a. Fig. 18 1. Covor din mase plastice; 2. Adeziv; 3. Sapa din mortar de ciment fin drigcuitd; 4. Strat de protectie din folie de polietilend; 5. Sirat de izolare fonicd (placi rigide de vata mineral); 6. Strat de protectie din hdrtie de ambalaj; 7. Strat egalizare (mortar de ciment); 8. Pat din b.a. sau prefabricat Risina sintetical utilizata se| poate aplica cal pelicula sau] mas de spaclu| (cu adaos de] nisip cuarjos)} conf. fisei tehnice produsului 2.2.2, Pardoseli cu strat de uzurd din risini sintetice Fig. 2a I. Peliculd din ragind sinteticd (epoxidicd sau poliuretanied); 2. Grund (se prevede sau nu functie de tehnologia de aplicare a producdtorului); 3. Strat suport (apa din mortar de ciment); 4. Pat din b.a. 12 3 4 5 6 7 Fig. 25 1, Peliculé din rdsind sinteticd (epoxidicd saw |poliuretanicd); 2. Grund (se prevede sau nu functie de tehnologia de aplicare a producitorului); 3. Sapa armatdé din mortar de ciment, fin driscuitd; 4. Strat de protectie din folie de polietilend; 5. Strat de izolare fonici rigid; 6. Strat de protectie; 7. Strat egalizator 89Stratul| 3. EXECUJIA PARDOSELILOR SEMICALDE intermediar| intre stratul de| 3.1. Condifii tehnice specifice pentru executarea ‘uzura si stratull stratului de uzurd al pardoselilor semicalde de rezistenta se excuta sub] 3.1.1. in inciperile in care se executi pardoseli cu forma de: stratul de uzura din mase plastice, se va asigura climatul - gap de|interior, conform figei tehnice de aplicare a produsului sau egalizare din}in absenfa altor indicafii se vor respecta urmatoarele: mortar de| > temperatura minima de lucru + 20°C; ciment; = grunduri de > umiditatea relativa a aerului de max. 65% Acest regim se va menfine si dupa terminarea lucririlor, imbinare din|cel putin 2 saptimani sau se va proceda in conformitate cu rigini sintetice| indicafiile produc&torului, pnd la darea in folosiné a (in cazul realizarii stratului de uzura cu anumite —tipuril de risini incaperilor. 3.2. Executarea stratului de uzuri cu covor sau dale din mase plastice fri suport textil 3.2.1. Pregiitirea suprafefei suport poliuretanice| Pregatirea suportului pentru aplicarea stratului de uzuri sau epoxidice) Executarea straturilog intermediare se] din covor/dale din mase plastice f’r& suport textil se face conform indicagiilor din Caiet I pet. 3.3.1 3.2.2. Pregitirea covoarelor/dalelor pentru aplicare face conform| Pregitirea covoarelor/dalelor din mase plastice fara indicafiilor din|suport textil s Caietl 1, pet 4.24. e conform indicajiilor din Caiet I pet. 3.2.4. $i 3.2.6. 3.2.3. Lipirea covoarelor/dalelor Lipirea covoarelor/dalelor din mase plastice fara suport textil pentru aplicare se face conform indicajiilor din Caiet HI pet. 3.2.2. $i 3.2.3 3.2.4. Croirea si lipirea dalelor pentru borduré Croirea si lipirea dalelor pentru bordura se face conform indicajiilor din Caiet 11 pet. 3.2.7. 3.2.5. Sudarea rosturilor covoarelor/dalelor din mase plastice fara suport textil ‘Sudarea rosturilor covoarelor/dalelor din mase plastice fara suport textil se face conform indicafiilor din Caiet I pet. 3.2.8. 3.2.6. Pregitirea stratului suport pentru montarea [pervazurilor din profile din mase plastiec sau lemn Pregatirea stratului suport pentru montarea pervazurilor Jdin profile din mase plastice sau lemn se face conform indicafiilor din Caiet I] pet. 3.4.9. 4. URMARIREA $I VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR 4.1, Controlul calitajii pardoselilor semicalde se efectueazi prin verificarea criteriilor de performangi specifice si compararea acestora cu nivelurile de performanta. Criteriile de performanfa si nivelurile de performanga sunt prezentate in tabelul 2 din Caietul 1, pet. 2.2. 4.2. Pe parcursul executirii lucrarilor de pardoseli semicalde se execut& verifictrile de calitate prevazute la pet. 4.4, din caietul I cu precizarile din Caietul II pet. 4.2 5. CONDITIH TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCI SI SIGURANTA LA FOC §.1. in timpul executiei pardoselilor reci se vor respecta prevederile din caiet I, cap. 5. 1NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA $I | Indicativ: GP037-98 ASIGURAREA CALITATII PARDOSELILOR LA CLADIRI cIVILE CAIET IV: PARDOSELI RECT 1. OBIECT 1.1. Prezentul caiet se refer& la principii de proiectare si execufie, criterii de performanti si niveluri de performanf& ale acestora pentru pardoselile reci definite in Caiet I, paragraf 2, tabel 1. Comentarii: 2, PROIECTAREA PARDOSELILOR 2.1, Principii de alegere a pardoselilor reci sunt cele prezentate in Caietul 1, pet. 2.1 Alegerea pardoselilor reci se face jinand seama de specificayiile de performanga si nivelurile de performanys ale stratului de uzura al pardoselilor reci (tabel 2c, 4c), precum si de cele ale intregului ansamblu al pardoselii (tabelul 3). Elaborat de: ‘Aprobat - INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE | MINISTRUL LUCRARILOR DEZVOLTARE IN CONSTRUCTU $I PUBLICE $1 AMENAJARIT ECONOMIA CONSTRUCTHLOR ‘TERITORIULUL INCERC - Bucuresti 92 Cu Ordinul nr. SO/N din 17.06.1998 2.2. Scheme de aleituire a pardoselilor reci 2.2.1. Pardoselile din dale sau plici din piatra natural (grosime variabila functie de duritatea rocii) form ot ntrer ae > Fig. 1a Pardoseald din dale de piatrét naturale 1, Dale de piatré. 2. Rost umplut cu mortar; 3. Mortar de |pozd; 4. Pat din b.a. T 1 | i ! 1 Fig. 1 b Racordarea pardoselii din dale de piatra natural 1. Plintaé de marmurii; 2. Mortarul de pozi a plintei; 3. ‘Dale de marmurii pentru pardoseald; 4. Rost umplut cu mortar; 5. Mortar de pout al dalei; 6. Pat din b.a. 932.2.2. Pardoseli din mozaic a) Pardoseli din mozaic roman Fig. 2 'b) Pardoseli din mozaic venetian Fig. 3 *Se _prevede| doar in cazul spatiilor cul suprafaja mai mare de 10 m?, precum si lal pardoselile intens udate ©) Pardoseli din mozaic florentin mb 2 amertar cinent planseu bet Fig. 4 1. Perete; 2. Plintd; 3. Borduré; 4. Mozaic florentin 4) Pardoseli din mozaic cu grad de impermeabilitate mart’ Fig. 5 1. Mozaic turnat; 2. Rabit OB 37 ¢ 4/250 mm; 3. |Hidroizolatie *2c+3b; 4. Mortar de pantét si egalizare 9596 e) Pardoseli cu imbric’minji din mozaic turnat cu |fonoizolatie pe plangeu : Fig. 6 1. Mozaic turnat; 2. Mortar; 3. Sapa armatt; 4. |Hidroizolatie; 5. Placi fonoizolatoare 2.2.3, Pardoseli cu strat de uzuré din beton brut turnat Imonolit Fig. 7 a b Ja - intr-un singur strat; }b - in doud straturi, cu strat suport din b.a. 1. Strat de uzuri din beton brut; min. Be 10; 2. Strat din |pictris ciuruit protejat la partea superioard; 3. Umpluturd ide pdmént compactata; 4. Strat de uzuré din beton Be 25; |5. Strat din beton slab armat Hidroizolayi: pardoselii nu s lipeste de-al lungul conturului stratului de] egalizare (200] mm). i) 2.2.4, Pardoseli cu strat de uzura din mortar de ciment a sclivisit si rolat 4 2 3 4 / Fig. 8 a 1. Ciment sclivisit si rolat; 2. Beton Bcl0, slab armat; 3. Hartie; 4. Pietris ciuruit Fig. 8b 1. Ciment rolat sau sclivisit; 2. Beton Be 10, slab armat; 3.Sapd; 4. Hidroizolatie; simplu) 4. Strat de egalizare (beton 72.2.5. Pardoseli cu stratul de uzura din dale mozaicate, * Se prevede|dale din beton sau marmur& artificiala montate pe mortar doar in cazullde poz, cu impermeabilitate marita (Fig. 9a) sau pe strat spafiilor culde nisip (Fig. 9b) suprafaja mai mare de 10 m?, precum si la pardoseli supuse| frecvent —unor| procese umede intens udate. Se utilizeaza| numai pentru pardoseli exterioare. 98 Fig. 9a 1. Dale mozaicate sau marmuré artificiald; 2. Mortar cu plasi de rabit OB 37; 3. Hidroizolatie *; 4. Sapa egalizare si mortar panté M 1007; 5. Chit impermeabil 1. Dale din beton prefabricate; 2. Strat de nisip de minim 100 mm; 3. Strat de balast sau piatra sparta; 4. Nisip 2.2.6. Pardoseli cu stratul de uzura din plici de gresie (Hee halite Rete 1. Placi din gresie ceramicd; 2. Mortar adeziv, gros $ mm 2.2.7. Pardoseli cu stratul de uzura din caramizi pline presate agezate pe cant si pe lat pe suport rigid sau elastic (Fig. 11). ‘ 5 2 1. Cairamida asezaté pe cant; 2. Strat de poz din nisip; 2°. Strat de pozit din mortar de ciment gros 30 mm; 3. [Mortar de ciment fluid; 4. Cérdmidé asezata pe lat 99Stratul intermediar (Gintre stratul de umri 5i stratul de baza) se executa sub forma de - gapa de egalizare din mortar de| ciment; - sisteme| suplimentare de| izolare fonica; = mortare _pe| baz de liangi minerali sau polimerice| (adezive) pentru] montarea| stratului de zur. Executareal stratului intermediar se] face conform] indicatiilor din Caietwul I, pet 424, Montareal dalelor din piatr’ natural si inchiderea| rosturilor se poate face si cu 3, EXECUTIA PARDOSELILOR RECI 3.1, Condifii tehnice specifice pentru executarea stratului de uzuri al pardoselilor reci 3.1.1. La executarea pardoselilor reci se va asigura urmatorul climat interior: > temperatura minima de lucru + 5°C; > umiditatea relativa a aerului de max. 65%. Acest regim se va mengine si dupa terminarea lucrarilor, [cel putin 2 stiptimini sau se va proceda in conformitate cu indicagiile producitorului, pind la darea in folosinya a pardoselilor. 3.2. Executarea stratului de uzurd a) Principii generale de executie a stratului de uzur’i din dale de piatré naturals ©@ se realizeazi din plici de roci naturale corespunzitoare unitifii functionale in care se aplic& pardoseala; @ montarea dalelor se va face prin asezarea lor pe un strat de mortar de ciment de 15...30 mm grosime, marca M100 T; © rosturile dintre plici vor fi de 1...5 mm pentru pardoselile executate la interior si de 10 mm pentru pardoselile executate 1a exterior. Rosturile se umplu cu mortar de ciment cu praf de piatra, rasini acrilice si coloranti; © ‘in spajii cu suprafefe mai mari de 50 m* se vor prevedea rosturi de dilatare la o suprafafa de 3 - 4 m’; @ inainte de a fi asezate in mortar, dalele se uda cu ap’ © urata umezirii depinde de capacitatea de absorbtie a dalelor; @ iinainte de asezare, dalele se scot din ap& si se las timp de 1...2 minute s& se scurg’ apa de pe ele, agezindu- alte produse si 100 [se pe cant, in stiva, langa locul de montare; tehnologii agrementate, destinate acestui scop. © montarea dalelor se va incepe cu asezarea de dale reper, la nivelul cotei pardoselii finite, intre care se vor Imonta o serie de dale formand randuri reper; © asezarea dalelor se va face cu ajutorul sforii de rasare care se muti dupa fiecare rind asezat. Dupa Jexecutarea a 1 - 2 rinduri de dale se va verifica cu Jdreptarul si nivela orizontalitatea si planeitatea lor fafa de randurile reper; © ‘se face o verificare a planeititii suprafefei cu un Jdreptar agezat pe diagonalele suprafetei executate si ghidat Jdup’ nivelul portiunii de pardoseala executata anterior, apisindu-se atent plicile in mortarul de poz, prin batere jnsoara cu ciocanul peste dreptar, astfel incat s& se asigure planeitatea suprafeei; © operafia se continua in acest mod pe toat& suprafata [care se execut& intr-o zi de lucru. Apoi intreaga suprafata se inund& cu lapte de ciment fluid pentru ca acesta si p&trunda bine prin rosturi; © dupa 2 ore de la inundare, excesul de lapte de ciment de pe supratata pardoselii se absoarbe prin asternerea unui strat subire de rumegus de lemn, care se indeparteaza prin miturare dupa inca 2 ore; © racordarea pardoselii fa peresii si vangurile de ta casa sclrii se realizeazi cu plinte de 12...15 cm inaljime fixate in perete cu mortar; © dupa 4-5 zile, suprafata pardoselilor se va freca usor jcu magina de frecat, pentru eliminarea micilor denivelari care rezultS la agezarea plicilor. Dupi frecare, eventualele pete care rman pe pardoseala se vor sterge cu solujie de acid clorhidric diluat (5 %), fapoi se va spila cu apX. Dup’ aceea pardoseala se va ustrui cu acid oxatic (sare de m&cris) si cerui. Folosirea de lulei in locul ceruirii este interzis& deoarece piteazi plicile sau dalele. Daci pardoseala este executati din dale de leresie natural’, acestea nu se vor freca sau lustrui, ci Jnumai se vor cerui 101102 b) Principii generale de executie a pardoselilor cu strat de uzuri din mozaic roman © pardoselile cu mozaic roman se execut’ conform schemei din fig. 2; © pardoselile din mozaic roman se executi din sparturi si fragmente de plici de marmura diferite, ca forme si mfrimi, dup’ desenele din proiect; © plicile se lipese pe hartie* realizéndu-se astfel niste [panouri; lipirea se va face urmarind ca plicile s& fie cat Imai aproape una de alta, respectiv rosturile s& nu fie mai mari de 1,5 mm; © jin cazul modelelor mai complicate, fiecare panou trebuie numerotat conform desenului din plan, intr-un [panou sau in mai multe panouri se pot reprezenta orice fel de desene in functie de indicatiile din proiect; © montarea se va incepe prin agezarea a dou’ rinduri de panouri care vor servi ca reper si care se pun de-a ungul a doi pereti paraleli © se intinde apoi sfoara de trasare intre randurile reper, fixandu-se in cuie batute in stratul suport; dup’ aceea se va Fincepe agezarea panourilor dupa sfoara; © pentru fixarea panourilor se va folosi mortar de lciment de marci M1OOT; nisipul va avea granulozitatea 0...1 mm; mortarul de poz va fi turnat intr-un strat de cca. 15 mm grosime; @ pentru a se realiza o grosime uniforma se vor ingloba la turnarea mortarului sipei de lemn (unse cu ulei de in) de ndltime egal& cu grosimea stratului de mortar; © sipcile se vor scoate imediat dupa executarea stratului Jde mortar de poz4, iar locul gol rimas se va completa cu facelasi mortar; ©@ jinainte de asezarea panourilor, se recomanda si se presare uniform praf de ciment pe stratul de mortar; @ panourile se aseazi dupa sfoara de trasare cu hartia in sus si se preseaza usor cu coada mistriei sau cu usoare lovituri aplicate cu un ciocan, pe o sipc& asezata pe panou; @ panoul se preseazé pan’ cénd mortarul intra printre rosturile dintre placufe si ajunge s& umezeasca hartia; din acest motiv mortarul de legatura trebuie s& aib& consistenta 8, misurata cu conul etalon; © imediat dupa montarea panourilor se [pentru eliminarea aerului prins sub acestea; ©@ fiecare rind de panouri se va monta folosindu-se echerul, dreptarul sau nivela, pentru a se realiza continuitatea rosturilor, executarea corect’ a desenului dorit si pentru asigurarea planeitati si orizontalitati; © panourile se vor aseza alaturate, astfel incdt rostul fintre ele s nu fie mai mare de 1,5 mm, adica egla cu rosturile dintre pietrele care compun panoul; @ Ja cca. 3-4 zile de la agezarea panourilor, dup’ ce /mortarul s-a intarit suficient, suprafata pardoselii se va uda Jcu apa calda si se va curaja hartia de panou. Rosturile Jdintre pietre, care au rimas neacoperite cu mortar se vor lumple cu un mortar fluid de ciment; © stratul de uzura se va curaja prin spalare cu 0 solutie Jde acid clorhidric diluat (5 %), dupa care se vor spala din nou cu apa curaté. Dup& aceea pardoseala se va lustrui cu ceara. Daca pietrele sunt din marmura de diferite culori, suprafaja se va freca cu magina si apoi se va lustrui eap’ hartia, ©) Principii generale de executare a pardoselilor cu stratul de uzuré din mozaic venetian © pardoselile cu stratul de uzura din mozaic venetian se lexecuta conform schemei din fig. 3; © pardoselile cu stratul de uzurd din mozaic venetian se Jexecuti din sparturi de marmur’ multicolori de forma apropiata de pitrat cu latura de 15...25 mm; bucatile de marmuri sunt dispuse dup& compozifii decorative geometrice sau figurative: © ichnologia de executie este similar’ cu cea descris’ a pet. 3.2. b; 103,4d) Principii generale de executare a pardoselilor cu stratul de uzurd din mozaic florentin © pardoselile cu stratul de uzuri din mozaic florentin se executi conform schemei din fig. 4; © pardoselite cu stratul de uzura din mozaic florentin se executa din sparturi si fragmente de placi de marmura Jde forma triunghiulard, cu latura de 6...9 cm, iar rosturile dintre ele sunt umplute cu amestec de mozaic de 0 culoare armonizat& cu cea a spirturilor de marmura; © pe siratul suport din beton sau pe plangeu de eto armat se va intinde patul din mortar M100T, de consistent vartoasa pe portiuni de Litime convenabila (cca. 60 cm), astfel incat aceasta Tajime sa fie cuprinsd in raza de actiune ‘a mainii muncitorului; mortarul se va indesa si se va nivela cu dreptarul si cu bolobocul, in raport cu reperele fixate; © ‘bucitile de marmurs se vor presa in mortar prin Datere cu dosul mistriei, iar nivelul lor se va verifice cu dreptarul; © rosturile dintre bucijile de marmura vor trebui s8 fie cat mai egale ca grosime si si nu aib& continuitate; de asemenea, nu trebuie si se concentreze bucifi de ddimensiuni asemindtoare in acelasi loc, iar intr-un punct s& nu se adune prea multe rosturi; © in lungul marginii bordurii se va ageza un dreptar, iar bucajile de marmur’ se vor pune astfel incit si se lipeasca de acest dreptar, cu o latura a lor, urméarindu-se a se objine o linie dreapta cat mai regulati; © [a locul de tucru se pot face mici ajustiri ale bucajilor de marmura, pentru a le da forme corespunzatoare sau pentru a le face s4 se potriveasca in anumite locuri; varfurile prea ascuite se vor reteza, Pentru aceste ajustari se vor folosi ciocanul si piatra de slefuit; © dup’ executarea operatilor de presare si nivelare a uciilor de marmura se va proceda la umplerea rosturilor dintre acestea cu pasta de ciment cu adaos de praf de piatra jin dozaj 1:1. In aceasté past se pot amesteca, la preparare, diversi coloranti minerali in proportie de 5...15 % din greutatea cimentului; @ pasta astfel preparati se va tua pe suprafata mozaicului, astfel incét s& patrunda in toate rosturile si s& Je umple pana la suprafara; © excesul de pasti se va indeparta cu un spaclu de cauciue si apoi, inainte de a face prizd cimentul, suprafata se va sterge cu cirpe, fra a se antrena pasta din rosturi: © dupa 3...7 zile de la executie se va face o slefuire general umeda, cu ajutorul maginii de frecat previzuti cu piatra de slefuit cu granulatie fini. Dup’ ce suprafaja realizata este slefuiti, aceasta se va curaja de pasta rezultat& la frecare (slam) cu rumegus uscat, care se va mitura; in continuare se va spila suprafaja cu ap& curath si se va sterge cu crpe uscate, dupa care se va cerui cu Jceara de parchet si se va lustrui; © scafele sau plintele de piatrd naturala se vor tia la fabrici sau ateliere de prelucrarea pietrei; ele vor avea inalsimea de 100...150 mm, dac& nu sunt date alte indicatii in proiect; © plintele se vor fixa in mortar de ciment M100T. Ele se vor monta astfel incat faa lor s& iasi in afard cu 5...8 [mm fafa de planul tencuielii peretelui ©) Principii generale de executare a stratului de uzura din mozaic turnat © se realizeazd din mortar de ciment la care nisipul este inlocuit cu piatra de mozaic provenita din marmurd, calcar, jtufuri vulcanice etc., conform fig. 5 si 6: @ mortarul va fi executat cu piatr’ de mozaic cu Jgranulozitate continu’ sau discontinu’ de aceeagi provenienta si culoare sau de provenienfa si culori diferite (in acest ultim caz, rezistenja la uzuri a pietrelor de Imozaic utilizate trebuie s& aiba valori egale); @ pentru colorarea stratului de mortar de ciment cu piatré de mozaic se pot utiliza coloranti minerali (max. 5% ]din greutatea cimentului) sau cimenturi colorate; 10s,106 © movaicul turnat se va executa plan si orizontal. In iincaperi prevazute cu sifoane de pardoseali sau cu guri de levacuare, se vor executa pante de 1...1,5 % spre punctele Jde scurgere; © se recomanda ca stratul de uzura din mozaic turnat s& se execute imediat dupa terminarea prizei betonului sau fa mortarului siratului suport, ins& inainte de intérirea acestora, spre 2 se asigura legétura intre imbrackminte si stratul suport; © scratul de uzura din mozaic turnat se va executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planseu de beton armat, © in incdperi cu suprafata pardoselii mai mare de 9 m*, pentru a se preintampina fisurarea, mortarul de ciment cu piatrA de mozaic se va turna in panouri cu suprafaja de max. 2m’, despirfite fie prin rosturi de turnare, fie prin lbenzi realizate cu mortar de ciment cu piatr’ de mozaic, cu aceeasi compozitie, dar de culoare diferiti. in locul enzilor de mortar de ciment cu piatri de mozaic se pot folosi baghete de sticla agezate pe muchie; © prepararca mortarului de ciment cu piatri de mozaic se va face amestecind intai bine, in stare uscat’, cimentul (600 kg ciment la 1m’ de piatra de mozaic) si colorantul, amestec care apoi se ristoam’ peste piatra de mozaic asezata in prealabil pe o platforma, dupa care se amesteck bine cu lopata, pentru a se asigura rispandirea uniforma a jgranulelor de mozaic in masi. Apoi se va adduga apa Inecesara pentru a objine un mortar care s& se intinda usor, Fara a fi ins& prea fluid; © pe “pat” se vor fixa sipci de ghidaj pentru asigurarea lunei grosimi uniforme a mortarului de ciment de poz’: © pe “pat” se va intinde un strat de mortar de ciment Jde poz’, M1O0T, in grosime de cca 30 mm, cu suprafaja jrugoasi, pentru a se asigura o mai bund legdturi cu mozaicul turnat; © dup’ indesare se vor scoate sipcile, iar golurile respective se vor umple cu acelasi mortar de cimer © intre sipcile de reper se va turna mortarul de ciment cu piatr’i de mozaic intr-un strat de 10 mm grosime, in dependinjele cladirilor de locuit si de 15 mm grosime, in incdperi cu uzur& mare (holuri, magazine, depozite etc.); © stratul de mortar de ciment cu piatr de mozaic se jintinde cu mistria, se niveleazi cu dreptarul, dupa care se [compacteaz cu dosul mistriei grele pana la aparigia laptelui de ciment la suprafar; © se scot sipcile de reper si se completeazd spatiile rimase libere cu mortar de ciment cu piatré de mozaic, Jdup& care stratul se preseazi cu mistria de mozaicar, La intinderea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se urmireste distribuirea uniforma a pietrei de mozaic ca desime 1 marime a granulelor; @ mozaicul turnat se poate executa intr-o singura [culoare sau cu desene (carouri, figuri) in mai multe culori, in conformitate cu detaliile din proiect; pentru stabilirea /nuantei culorii si a marimii si uniformitajii mozaicului se vor efectua incercari preliminare; @ cimentul obisnuit se utilizeaz4 impreund cu coloranti minerali pentru obfinerea culorilor: rosu, negru si cenusiu, iar cimentul alb pentru culorile: alb, galben, verde jalbastru; @ Ia realizarea stratului de uzura din mozaic turnat cu desene, acestea se vor obfine folosind sabloane din sipci sau tablé de forma desenului cerut. in interiorul acestor sabloane se va turna stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic, care se va lasa s se intéreasc& o zi sau dou’, dupa care se scot sabloanele si se toarnd mortarul de [ciment cu piatra de mozaic de alti culoare pe locurile din suprafata ramasé neumpluté de mortar; @ dupa tumarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic si terminarea prizei, pentru a se evita fisurarea datorit’ uscdrii prea rapide din cauza curengilor de aer sau Ja actiunit soarelui (cind mozaicul tumat se executi la exterior - terase, balcoane), acesta se va proteja in primele ‘zile de la turnare prin acoperire cu rogojini sau saci de Hhartie, care se vor uda periodic cu ap’, asigurandu-se la suprafaya o stare de umiditate care se va mentine pana la frecarea mozaicului; 107108 © Dordurile mozaicate se executi cu aceeasi comporitie, [ca si in cazul pardoselilor din mozaic; © finisarea suprafefei din mozaic tumnat se face prin frecare, slefuire, ceruire si eventual lustruire sau prin buciardare, cénd aceast& operatie este prevazutd in proiect; © frecarea se face in mod obligatoriu dupa 4...6 zile de ia turnarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic, dupa ce acesta a cipitat o rezisten{& suficienté pentru a nu se Jdisloca piatra de mozaic la frecare. Intervalu! de timp optim, dupa care se va putea executa operatia de frecare, se va determina pe baza probelor care se fac pe jimbracamintea de pardoseal respectiva @ ‘frecarea se face cu magina de frecat manual, cu piatra abraziv’; prin frecare se inlatur& pojghita de ciment ide pe fata mozaicului; totodata se corecteaza micile Jdenivelari, inlacurdndu-se toate asperitajile de pe fata |mozaicului.. in tot timpul frecarii, suprafaja mozaicului turnat se menjine umed3. A doua frecare, denumita slefuire, se face cu o piatra abraziva cu granulajie mai fina, pani la netezirea perfecté, udandu-se suprafata pardoselii continuu cu apa; © in timpul [recarii, mai ales cu magina, se va avea vedere ca operatia de frecare si se faca in mod uniform pe intreaga suprafaya, astfel incat o porjiune si nu fie frecata mai mult decit cealalta; © dupa ce stratul de uzur’ din mozaic tumat este slefuit, suprafaja se curiya de pasta rezultaté de la frecare (lain) cu rumegus uscat sau prin alte procedee, apoi se spal cu ap& curati, iar dup’ uscare se protejeaz& cu ceara de parchet si se lustruieste; @ inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare Jde micrig (oxalat acid de potasiu), cu ajutorul unei buciti de pasta, dac& aceasti operatie s-a prevazut in proiect, in scopul unui finisaj mai ingrijit; © in exterior se poate executa i mozaic spalat, astfel: @ ‘mortarul de ciment se prepari utilizand o granulajie mai mare de mozaic, preferabil de diferite culori; © mortarul se intinde gi se preseaz’ bine, dupa care se last si se intareascd 24 ore si se freacd cu peria de paie,”udindu-se suprafata continuy cu apa, pind la aparitia granulelor de mozaic din ‘masa de ciment: @ mozaicul spalat are avantajul cA nu mai necesita loperatiile de frecare, slefuire si ceruire, are un aspect plicut si nu este alunecos. 1) Principii generale de executare a pardoselilor cu strat de uzur din beton brut turnat monolit @ se realizeaza din beton Be 7,5 sau Be 10 in functie de solicitari; © pardoseala din beton brut poate fi realizaté intr-un strat sau in dou& straturi, conform fig. 7, functie de solicitiri, astfel: a) intr-un strat, turnat in grosime de 6...10 cm pe strat de pietris ciuruit (grosime 10 cm), asezat pe pamint bine lcompactat; @ stratul de beton poate fi driscuit la suprafaya, batut cu [mistr'* sau vibrat cu vibratoare de suprafata; © pentru limitarea aparifiei fisurilor de contractie la suprafete mari, betonul de pardoseala se toarna in campuri cu rosturi de 0,5...2 cm, in functie de temperatura /mediului exterior in perioada turnarii amplasate la 4m Jdistany%, realizate la execufie din scinduri dispuse pe cant si completate ulterior cu. produse din categoria chiturilor elastice. Rosturile vor fi decalate astfel incat in acelasi punct sé nu se intlneasci mai mult de 3 laturi ale panourilor (Fig. 12). © dup’ turnare, betonul va fi protejat si intreginut in stare umeda timp de cca. 7 zile. b) in doud straturi: strat suport din beton Be 7,5 avand lgrosimea de 6...10 cm gi strat de uzura de 2,5...5 om /erosime, realizat din beton Bc 20, preparat cu pietris avand granule de maxim 2 cm; @ in cazuri speciale (incarcdri importante, teren 109110 susceptibil la tastri) stratul suport al pardoselii este armat Jcu plasa sudata de ofel - beton; - 12 Distributia rosturilor de contraetie (in plan) #) Principii generale de executare a pardoselilor cu stratul de uzura din mortar de ciment sclivisit si rolat © pardoselile cu stratul de uzuré din mortar de ciment sclivisit si rolat se execut’ dintr-un strat de mortar de Jciment M 100 T, de cca 20 mm grosime, cu fata neteda si rolat& cu ajutorul unei role cu dingi, aplicat pe un planseu de beton armat (fig. 8 a, b); strat de baz& rigid sau din beton; © sunt recomandate cand intervin ceringe de impermeabilitate, rezistenjé mare la uzuri, intretinere fusoara (pivnije, spalatorii, culoare, magazii, garaje, etc.); © pentru evitarea fisurilor de contracjie, mortarul se aplic’ in panouri de cca 0,5...2,0 m®, rosturile Jcompletindu-se ulterior cu chit permanent elastic; @ se recomanda ca stratul de uzuri din mortar de lciment sclivisit si se execute imediat dup terminarea prizei betonului sau a mortarului stratului suport, ins finainte de intarirea acestora, spre a se asigura legdtura fintre straturi; © prepararea mortarului se face prin amestecarea nisipului uscat, a cimentului si a apei pind 1a objinerea lunui amestec omogen si de culoare uniform’; @ mortarul de ciment se va prepara in cantititile strict necesare care pot fi puse in lucrare inainte de inceperea prize’ @ realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicata in proiect, se face prin turnare intre sipci de reper (martor); © sclivisirea se obsine prin baterea mortarului de [ciment proaspat asternut cu mistria (pand la aparijia laptelui Jde ciment), aruncarea pe suprafaja stratului de mortar de lciment, inainte de inceperea prizei, a unei cantitiyi de lciment, astfel incat s& rezulte 0 grosime de 2 mm de Jsuprafata sclivisita (aporx. 300 - 500 g/m?) si sclivisirea prin trecerea cu mistria; © jin cazul suprafejelor rolate se va trece cu rola cu Jdingi pe suprafaja pardoselii, imediat dup& sclivisire; © cup’ executarea sclivisirii si rolirii, stratul de uzuri Jdin mortar de ciment sclivisit se va proteja (dup terminarea prizei) prin acoperirea cu rogojini, saci goi ete care se vor stropi cu api timp de 7 zile, pentru a se evita fisurarea datorit& soarelui si curenyilor puternici de aer; © pentru a se preveni fisurarea provocati de contracfii, a suprafejele mari (mai mari de 50 m’) se previd rosturi longitudinale si transversale. Daca proiectul nu prevede distanjele dintre rosturi, atunci stratul de uzurd din mortar de ciment sclivisit se va executa in panouri cu laturile de 2,0...2,5 ML112 © a inciperi umede, pardoseala se racordeazi cu perefii prin scafe de mortar de ciment de 10...20 cm inaltime. h) Principii generale de executare a pardoselilor cu stratul de uzuré din dale mozaicate, dale din beton © placile din beton mozaicate se monteazi pe planseul Jde beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de [ciment poza M 50 T (fig. 9a); © pardoselile cu strat de uzur din dale din beton prefabricate se pot aseza si pe un strat de nisip de 100 mm grosime (fig. 9b); © executarea pardoselii incepe prin montarea la nivel fata de linia de nivel orizontal a plicilor reper la colfurile ncdperii; intre ele de-a lungul peretilor se intinde o sfoard ide ghidaj, faya de care se aliniaz& apoi primul rand de placi, care se monteaza la o departare de perefi egal cu {agimea bordurii. La pardoselile fara bordurd plicile se /monteaz& la distanga egala cu latimea unui rand sau a dou’ anduri de plici. Prin agezarea acestor randuri de placi, toate devierile perejilor incéperii de la unghiurile drepte [vor fi compensate prin varierea lajimii bordurii, astfel ca jin partea central sa apari campul de form regulata, [dreptunghiulard, cu unghiuri riguros drepte; © jin interiorul perimetrului astfel inchis se monteaz& sipci intermediare de ghidaj, deplrtate intre ele astfel ca s& poati fi cuprinse in Lijimea dreptarului; ele se aliniaza Jdup 0 sfoari intinsé intre placile corespunzitoare din randurile opuse de ghidaj; © in randurile de ghidaj, placile se aseaz& mai intai "in luscat" si apoi se monteaz& definitiv in mortar; © stratul suport rigid trebuie s& fie bine curdjat 1a suprafafa gi udat cu apa, inainte de a se intinde stratul de mortar de ciment de poz’; @ mortarul de ciment de poz’ se iminde de-a lungul randului care trebuie montat si se potriveste cu mistria, de- fa lungul sforii intinse intre placile de ghidaj din coljuri enuni se susp nance til Plicile se ud cu apa, in prealabil si se preseazi bine cu mana peste mortar, dup’ care se bat ugor cu coada mistriei sau a ciocanului pentru a se aduce Ia nivelul indicat de sfoar’. Nivelul se va verifica cu bolobocul sau cu dreptarul fay de placa aldturaté; ©@ se monteazi astfel 1...2 randuri de plici pe perimetrul inc&perii pentru a se asigura o mai usoara montare a plicilor de camp; © jin continuare, se monteazi la dreptar plicile pe jintreaga suprafati a inc¥perii incepind de la mijlocul incaperii sau de la usa de intrare in incipere, in conformitate cu detaliile din proiect; @ jin acest mod se monteazi toate plicile, orientandu-le dupa sfoard gi alipindu-le intre ele astfel ca rostul s& fie cat mai strans si, in nici un caz, s& nu depaseasca 2 mm; © pe misura avansarii montajului placilor, rosturile dintre plici se vor umple cu lapte de ciment, iar excesul se va indepirta inainte de inceperea prizei; © © atengie deosebiti se va acorda continuitaii rosturilor, care trebuie si aib% aceeasi grosime si s& fie in |linie dreapta; acest lucru se va asigura prin verificarea cu ajutorul sforii intinse; © nw se admite lasarea de goluri intre placi si in mortarul de ciment de sub plici si nici umplerea cu mortar lde ciment a spajiilor lang’ pereti si coljuri in locul jjumatijilor sau a sferturilor de plicis © exccutarea bordurilor se face cu plici din beton mozaicate (jumétiji sau thiate) montate la fel ca cele din camp. Bordura se poate executa si din mozaic turnat; @ dupa 4...5 zile de la montarea placilor din beton /mozaicate, suprafaja pardoselii se slefuieste, dupa caz, cu Imagina de frecat mozaic sau manual cu piatri de slefuit avind granulatie fini, pentru a se inlétura eventualele deniveléri aparute la montarea placilor. in tot timpul slefuirii, suprafaja pardoselii se va uda din abundengé cu api © suprafata pardoselii se curipa de pasta rezultata de la frecare (slam) cu rumegus uscat, se spal cu ap& curatd $i 113na se sterge cu carpe uscate; suprafata se protejeaz cu cear’ ca si cea din mozaic turnat; @ dalele de beton nemozaicate, prefabricate pe santier, se monteaz pe un strat de nisip de 100 mm grosime, pozat pe un strat suport elastic format din balast sau piatra sparti; rosturile in léjime de 15...20 mm se umplu cu [mortar de ciment sau cu nisip i) Principii generale de executare a pardoselilor cu stratul de uzurd din plici de gresie ceramicd © pardoselile cu suatul de uzur’ din plici din gresie ceramic’ se execut% pe un strat suport rigid din beton sau [pe un plangeu de beton armat peste care s-a turnat gapa de legalizare din mortar de ciment M 100 T sau din alte materiale cu performanje aseminatoare (fig. 10); © montarea se realizeaz prin intermediul unui strat de mortar adeziv, dup’ tehnologia indicat de producator; © montarea plicilor din gresie ceramic& pe suporturi din beton monolit se face 1a minimum 3 luni de la turnare; @ pentru evitarea cumulirii efectelor deformatiilor, intre ansamblul de pardoseal& - stratul de uzuri din placi de gresie ceramic& i mortarul adeziv - cu restul structurii, stratul suport rigid din beton sau planseul de beton armat si conturul peretilor, stilpilor, se vor lua masuri care si [permit deformarea acestora independent (prevederea de rostuti elastice); se recomand’ realizarea unor rosturi jelastice 1a cca 9 m? (3X3 m), funcjie de modularea structurii; © umplerea rosturilor se face cu chituri hidrofobe la minim 7 zile dup’ montarea placilor din gresie ceramic, iar in intervalul de la montare si pand la rostuire pardoseala nu va fi data in circulajie; © 1a intersectia pardoselii cu elementele verticale - sub plinte - se vor realiza interspajii de 5...10 mm care se vor lumple cu chit elastic. j) Principii generale de executare a pardoselilor cu stratul de uzurd din cdrimizi pline presate © pardoselile cu stratul de uzuri din cér’mizi pline resate se execut pe un strat suport rigid din beton sau pe fun strat suport elastic, format din zgura sau nisip pilonat (fig. 1D; © ‘se pot utiliza cirmizi obignuite in incdperi cu irculajie redus’ si din cdramizi dublu presate in inctperi cu circulatie intens’. Caramizile pentru pardoseli trebuie si prezinte rezistenja la compresiune (20...30 N/mm) si juzura (0.3...0.5 em'/em?); © asezarea cirimizilor se face pe cant atunci cénd sunt, montate pe un strat de nisip de poz (de grosime medic de 30 mm, in cazul montirii acestora pe un strat de bazi rigid, din beton, sau cu grosime medie de 50 mm, in cazul montarii acestora pe un strat suport elastic, din zgura sau nisip pilonat; © Jin cazul montarii pe strat suport rigid (din beton) stratul de poz din nisip se poate inlocui cu un strat de pozi din mortar de ciment de cca 30 mm grosime, M SO TT, in acest caz ayezarea ciramizilor ficandu-se pe lat; © jin cazul asezirii pe strat de mortar de ciment, lcirimizile vor fi udate cu apa, cu 2...3 ore inainte de agezar © asezarea cirimizilor se va face prin batere ugoar’ cu ciocanul, prin intermediul unei scanduri; @ rosturile dintre c&ramizi vor fi de cel muit 10 mm grosime gi se vor umple cu mortar de ciment M 50 T; © in cazul agezirii cirmizilot pe cant, rosturile dintre Jcarimizi se vor umple cu nisip de granulozitate mijlocie sau mare, pan’ la o adancime de 3...4 cm de la suprafaya, iar partea superioara a rosturilor se va umple cu mortar de ciment M 50 T, turnat cu canciocul; © inainte de umplerea rosturilor cu mortar, céramizile vor fi stropite cu ap, pentru a nu absorbi apa din mortar; © pardoselile de c&rimid’ se vor curaja cu acid [clorhidric diluat gi se vor cerui. us116 4. URMARIREA $I VERIFICAREA CALITATIL ILUCRARILOR 4.1, Controlul calititii structurii pardoselilor reci se lefectueazi prin verificarea criteriilor de performant& specifice si compararea acestora cu nivelurile de performanta. Criteriile de performanta si nivelurile de performangé sunt prezentate in tabelul 2c, 4c si 3, din caietul I, pet. 2.2. 4.2. Pe parcursul executirii lucrarilor de pardoseli reci se executa verificarile de calitate prevazute la pet. 4.4, din caietul I cu urmitoarele preciz’ri: > Ia pardoselile realizate din placi din piatra natural sau artificial’ nu se admit denivelari, intre dout elemente adiacente; » denivelarea admis& pe suprafefele realizate este de 1 mnv/m, misurat% sub un dreptar (rigl8) metalic de 2 m lungime, asezat pe cant pe suprafata pardoselii; » la pardoselile 1a care prin proiect se prevede realizarea unui anumit design, se verific& conformitatea lucrarii din acest punct de vedere; » in cazul pardoselilor realizate din pl&ci intr-o singurd culoare, se verificd uniformitatea culorilor in cadrul aceleiasi inc&peri. 5. CONDITI TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII SI SIGURANTA LA FOC 5.1. In timpul executiei pardoselilor reci se vor respecta prevederile din caiet I, cap. 5. LISTA DE REGLEMENTARI TEHNICE 1) Legislatie: Legea nr. 10/1995 - "Legea calitatii in constructii"; 2) Reglementiri tehnice: WC 125 - "Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind protectia fonic& a cl&dirilor"; C74 - "Dale flotante pentru pardoseli"; WC 16 - "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalaii aferente"; M STAS 1275 - “Incerc&ri pe betoane, incerc&ri pe betonul intarit, Determinarea rezistentelor mecanice" ; WM STAS 4606 - "Determinarea umiditi{ii nisipului"; M STAS 1243 - "Teren de fundare. Clasificarea si identificare pamanturilor”; MH STAS 1913/13 - "Terenuri fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea rocilor"; WM Norme tehnice de proiectare si realizare a construcfiilor, privind protectia la acfiunea focului - indicativ P 118; Mt Normativul de prevenire si stingere a incendiilor, pe durata executdrii lucririlor de constructii si instalatii aferente acestora - indicativ C 300, aprobate cu ordinul MLPAT nr. 20/ M Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul ‘sand inisterul Muncii: 60 si 34 cu modificarile conform ordinelor 39 si 110; WW Regulamentul privind protecsia si igiena muncii in constructii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/1993. 17MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ‘$1 AMENAJARII TERITORIULUL ORDIN nr. 116/N din 1.09.1997 Avand in vedere: > Avizul Consiliului Tehnico - $tiingific nr. 5/21.01,1997 > in temeiul Hot&rarii Guvernului nr. 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrérilor Publice i Amenajarii Teritoriului; > in conformitate cu Hotirérea Parlamentului nr. 12/1996 si a Decretului nr. 591/196; > Ministrul Lucririlor Publice si Amenajirii Teritoriului emite urmatorul ORDIN Art. L. - Se proba: “Ghidul privind executarea lucrarilor de intrefinere gi reparatii la cladiri si construcjii speciale” Indicativ GE 032-97. ‘Art. 2. - Ghidul de la art. 1 se public& in Buletinul Constructiilor. Art, 3. ~ Prezentul Ordin intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor. Art, 4, - Direotia Programe de Cercetare si Reglementiri Tehnice va aduce 1a indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU NICOLAE NOICA 118 INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE iN CONSTRUCT $I ECONOMIA CONSTRUCTHLOR - INCERC - NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR DE {NTRETINERE SI REPARATII LA CLADIRI SI CONSTRUCTII SPECIALE INDICATIV GE 032-97 Elaborat de: LABORATORUL CERCETARI iN ECONOMIA CONSTRUCTIILOR $1 PROGNOZE iN CONSTRUCTIL DIRECTOR GENERAL: Conf.asoc.ing. Paul Popescu DIRECTOR DEPARTAMENT: Ing. Radu Friteanu SEF LABORATOI Ing. Maria Mibailescu RESPONSABIL TEMA: Cercetiitor st.pr.gr.IL Valentin Sarbu Avizat in: CTS - MLPAT cu A sul 5/21.01.1997 DIRECTOR: Ing. Octavian Manoiu RESPONSABIL TEMA: Arh. Doroteia Cocheci 119CUPRINS 1.:Prevederi generale... . « fcc e eee e weer eee ee 120 1.1, Domeniul de aplicare 121 121 1.2. Terminologie . . . .. - 2, Organizarea activitiide interventii la clidiri si constructit speciale. 127 2.1. Principii generale . .. 127 22, Sistemul de management al lucrivilor de interventii asupra constructiilor . eens 128 2.3. Unmmirivea comport in exploatare a construcjilor . . 128 2.4, Analiza tehnico - economic’ a datelor, estimarea costurilor si warea deciziilor de intervenjii asupra constructiilor ... . . . 128 2.5, Proiectarea lucrarilor de intervenfii asupra constructiilor. .131 2.6. Executarea si urmérirea lucrarilor de intervenjii asupra constructiilor . . « oe . 131 2.7. Receptia lucrarilor de interventie asupra ‘construcfiilor . 132 3. Obligafii si rispunderi privind urmarirea in exploatare gi interventiile ‘asupra construcfillor ... +0. eevee renee eee 132 4, Dispozitii finale . . 132 ANEXE: ‘Anexa nr, 1 - Duratele de existenj& (viata) a cladirilor si constructiilor speciale in condifii de mediu normal... . . . cece 133 ‘Anexa nr. 2 - Duratele de existenja (viay8) pentru elementele de constructii si instalatii ce compun clidirile ....... eves ‘Anexa nr. 3 - Lista documentelor si reglementatilor conexe ...... 156 BIBLIOGRAFIE ...... 0620000000000 0 eres cece ees 165 120 NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR DE _ | Indicativ: GE032-97 INTRETINERE $I REPARATI LA CLADIRI SI CONSTRUCTII SPECIALE 1, PREVEDERI GENERALE 1.1. Domeniul de aplicare 1.1L. Prevederile acestui normativ se refer’ la modul de reglementare si organizare a executérii lucrarilor de intrejinere si reparajii la cladiri $i constructii speciale pe toali durata de existenfa a acestor construcfii. Normativul se adreseaza tuturor factorilor implicati: investitor proiectanfi, executanji, proprietari, administratori, utilizatori si se aplic obligatoriu la lucrari publice din fonduri publice si orientativ la cele din fonduri private in scopul asigurari calititii pe intreaga durata de vias 1.1.2. Aceste prevederi se refer’ numai la interventiile in timp asupra construcfiilor, in conditii de exploatare normal’ a acestora, 1.1.3. fn cadrul normativului, prin utilizarea termenilor de “intretinere a constructiei" si "reparatii la constructii", se includ si lucrérile de intretinere si reparatii la instalatile aferente acestei; 1.2. Terminologie 1.2.1. Construefii - se injeleg clidirile si constru precum gi instalatiile aferente acestora. 1.2.2. Clidiri - construc{ii care delimiteaz4 un anumit spajiu in scopul de a crea condigiile de mediu necesare desfisurérii normale a diferitelor activit%yi economice si sociale. Elaborat de: Aprobat INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - | MINISTRUL LUCRARILOR DEZVOLTARE IN CONSTRUCTM $1 ECONOMIA | PUBLICE $i AMENAJARIL CONSTRUCTIILOR | TERITORIULUT INCERC - Bucuresti (Cu Ordinal nr. 116/N ain 1 septembrie 1997 1211.2.3. Construetii speciale - acele obiecte de constructii care au rept scop crearea condijiilor pentru realizarea procesului de productie, depozitare sau transportare. 1.2.4, Valoarea de inventar a constructiilor - valoareainregistrata in evidenja contabil& a dejin3torului de mijloc fix in conformitate cu situatia de plat definitiva si procesul verbal de receptie incheiate la data punerii in functiune. 1.2.5. Valoarea de inlocuire a constructiilor sau a unor elemente de construcfii - valoarea tuturor cheltuielilor care ar fi ocazionate de inlocuirea acestora intr-v anumita perioadi. 1.2.6. Valoarea de inlocuire a elementelor si produselor care intrd in aledtuirea constructiilor - valoarea tuturor cheltuielilorocazionate de inlocuirea acestora in scopul menjinerii calitatii constructiei la parametrii previ inifial, in functie de categoria de importanta a constructiei. 1, + ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitafi, regulamente, proceduri si mijloace, care concur’ la realizarea calitijii constructiilor in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postularizarea acestora. 1.2.8, Categoria de important a unei constructii - grupare de factori si criterii care permit considerarea acelei construcjii de catre participant la procesul de realizare si la intregul ciclu de exiscenga a acestet constructii, in functie de caracteristicile si relafiile sale cu mediul uman, socio - economic si natural. 1.2.9. Durata de existent (via{S) a construcfiei sau a unui element de constructie - durata de timp dup& care construcfia sau elementul de constructie a incetat definitiv si-si indeplineasc& functiunea ce i-a fost data. 1.2.10. Durata de funcjionare normal a constructiei - durat% determinata finand cont de durata tehnico - economica stabilit& de proiectant si producitor prin documentajile tehnice ale acesteia precum gi de efectele uzurii morale. Aceasta durati coincide cu durata de amortizare in ani, 12 aferente regimului de amortizare liniar gi se utilizeaza la calculul amortizBrii, 1.2.11. Postutilizarea construcfiilor sau a _elementelor componente ale acestora - component a sistemului calitifii in constructii cuprinzind activititile de dezafectare, demontare si demolare a constructiilor, de reconditionare si refolosire a elementelor si produselor recuperabile, precum gi reciclarea deseurilor cu asigurarea protectiei mediului potrivit legi 1.2.12. Urmirirea comportarii in exploatare a construefiilor - este 0 component a sistemului calitatiiin constructii. Se face pe toatd durata de existenf& a acestora si cuprinde ansamblul de activitatiprivind examinarea direct’ sau investigatia cu mijloace de observare si misurare specifice in scopul mentinerii cerinjelor esentiale ale constructiei, 1.2.13. Urmirirea curent& - activitate sistematicd de culegere de date privind starea tehnici a constructiei, corelati cu activitatea de intreginere si reparafii, are ca obiectiv mentinerea construcgiilor la parametrii proiectati 1.2.14, Urmirirea special - activitate cuprinzind investigatii specifice suplimentare fafa de urm&rirea curent, asupra unor parametri ce caracterizea2i aptitudinea de utilizare pentru care constructia a fost Proiectati ca urmare a unor evenimente datorate factotilor naturali sau activitafii umane. 1.2.15, Interventii in timp asupra constructiilor - component a sistemului calitifii in construcfii si se refer’ la lucr&ri de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinjare partial’ precum si reparatii care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial al clidirii, sau pe baza unei expertize tehnice intocmite de un expert tehnic atestat si se consemneaza obligatoriu in cartea tehnicd a constructiei. 1.2.16. Lucrri de intretinere - refacerea periodic’ a unor clemente de suprafayd cu durat% scurti de existeny’ (finisaje, protectii superficiale, straturi de uzura) si inlocuirea unor piese cu uzuri rapid’ din instalafii si echipamente. 1231.2.17, Lucriri de reparatii - refacerea sau inlocuirea de clemente, detalii sau plrti de constructii si instalatiiiesite din uz, ca urmare a exploatirii normale sau acjiunii agentilor de mediu. 1.2.18. Agresivitatea mediului - intensitatea factorilor (concentratie, temperatura, umiditate), prin care se manifest actiunea mediului asupra unui element de constructie. 1.2.19. Mediu agresiv - mediul sub solicitarea ciruia se produce degradarea materialului de constructie in produs sau element. Acest medi se datoreaz’ proceselor tehnologice cu umiditate relativa foarte mare de peste 70%, degajari de substanje cu influcuje nicgative asupra clementelor de constructie sub forma lichida, solida si gazoas’, cu degajari mari de cllduri sau frig. 1.2.20. Investitor - persoan fizick sau juridicd care incheie contractul de executare de fucrari de constructii, urmireste indeplinirea lui si preia lucrarea. 1.2.21. Executantul lueriirii - partea contractanti care realizeaz lucrarea sau reprezentantul legal al acestuia, dac& lucrarea este realizati printr-o asociere. 1.2.22. Recepfia lucririlor de construcfii $i instalafii aferente acestora - componenta a sistemului calitatii in constructii materializat& de actul prin care investitorul certificd (atest) realizarea lucririlor de construcfii si instalafii aferente acestora, in conformitate cu prevederile contractuale (documentajiile tehnice de execujie, caiete de sarcini, specificatiitehnice, etc.) si cu cerinjele documentelor oficiale (autorizasie de construire, avize ale organelor autorizate, reglementiri tehnice aplicabile, cartea tehnici a constructiei, etc.) si declar’ c& accept s& preia lucrarile executate gi c& acestea pot fi date in folosing’. 1.2.23. Recepfia la terminarea lucrarilor - receptia efectuaté la terminarea completi a lucrarilor unui object sau a unei parji din constructie, independenta, care poate fi utilizat’ separat. 124 1.2.24, Receptia final’ - recepfia efectuati dup expirarea perioadei de garantie. 1.2.25. Perioada de garantie a unei construetii - perioada de timp cuprinsa intre data receptiei la terminarea lucririlor si recepfia final&, a c&rei durata se stabileste prin contract si in cadrul céreia antreprenorul are obligafia inlaturarii, pe cheltuiala sa, a tuturor deficientelor ap&rute datorita nerespect&rii clauzelor si specificafiilor contractuale sau a prevederilor reglementarilor tehnice aplicabile. 1.2.26. Cartea tehnicd a constructiei - ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea, executia. receptia. exploatarea si urmirirea comportarii in exploatare a construcfiei si instalatillor aferente acesteia, cuprinzand toaie datele, documentele si evidenjele necesare pentru identificarea si determinarea stirii tehnice (fizice), a constructiei respective sia evolufiei acesteia in timp. 1.2.27. Fiabilitate - 1. Totalitatea calitaqilor unei construcfii care determin’ capacitatea acesteia de a fi exploatata far defectiuni intr-un interval de timp in anumite condifii date. 2. Marime care caracterizeaz’ siguranfa in exploatare a constructiei in conformitate cu normele prescrise. 1.2.28, Durabilitate - timpul cit poate fi exploatatt (utilizat’) 0 constructie sau un element de construcie in anumite condigii stabilite in prealabil. 1.2.29, Durabilitate intermediard - intervalul de timp cat poate fi exploatat& (utilizata) 0 constructie (element de constructie), intre dou’ operatii de inlaturare a efectelor uzurii care impiedic& utilizarea lor. 1.2.30. Durabilitate totala - interval de timp cAt poate fi exploatata, (utilizata) in serviciul nominal construcfia (elementul de constructie) pan’ la scoaterea din uz dup& toate reparatiile admise (in general prin prescripti). 1.2.31. Mentenabilitate - aptitudinea constructiei (element de construcfie) in conditii date de exploatare (utilizare) de a fi menginutd sau restabiliti in stare de asi indeplini funcjia specificaté, atunci cind mentenanfa se efectueaz’ in condifii date cu procedee gi remedii prescrise. 125,1.2.32. Mentenanfa - ansamblul tuturor actiunilor tehnice si a actiunilor organizatorice care le sunt asociate, efectuate in scopul mentinerii sau restabilirii construcjiei (element de construcfie) in starea de a-si indeplini functia specificata. 1.2.33. Proprietar - denumirea pe care o capt persoana fizici sau juridic& investitoare dup incheierea procesului verbal de receptie la terminarea lucrailor. 1.2.34. Administrator - persoana fizica sau juridicd desemnata de proprietarul construcfiei s& se ocupe in numele acestuia cu administrarea gi exploatarea construcjiei. 1.2.35. Valoarea lucrarilor de intretinere si reparatii - valoarea de deviz a tuturor lucrarilor ce se executi in cadrul activitiilor de intretinere si reparafii respective, in conformitate cu documentatiile intocmite in acest scop, 1.2.36. Lucriri de modernizare si imbundtafire a ambientului - Iucriri care urmaresc aducerea construcjiei la parametrii superiori celor inifiali si includ inlocuirea structurilor sau a elementelor depisite cu altele corespunzitoare nivelului tehnic actval. 1.2.37. Elemente de constructii (pentru corpul constructiilor) - produse eterogene sau produse cu form& complexa, realizate si puse in stare de funcjionare pentru a fi integrate in structura corpului constructiei. Sunt incluse toate produsele din care sunt constituite - partial sau in intregime - acoperisul, plangeele, peretii, usile si ferestrele, fatada si perefii desparjtori Cosurile de fum i ghenele tehnice pot, in anumite cazuri, st fac parte din aceasta categorie. 1.2.38. Lucrari de construcfii - tot ce este construit sau rezulté din efectuarea unor operatii de constructii gi care este fixat de terenul de construcjie. Lucririle de constructii cuprind: clidiri de locuit, cladiri pentru birouri, construc{ii industriale, comerciale, pentru sin&tate si invayamant, pentru petrecerea timpului liber, constructii agricole, poduri, sosele, autostrizi, cli ferate, rejele de conducte, stadioane, piscine, debarcader cheiuri, docuri, ecluze, canale, baraje, castele de api, rezervoare, piloane, 126 tunele, etc. 1.2.39. Reabilitare - lucrari menite s& ridice gradul de confort al unei construcfii, si o repun& in stare de exploatare si si o doteze cu elemente de confort modern, Lucrarile de reabilitare pot fi de o amploare mai mare sau mai mica, de la reabilitare "usoara", limitat& la dotarea cu instalatii sanitare, pana la cea cu caracter exceptional, avand ca obiect si structura portanta 1.2.40. Siguranta in exploatare - funcjionarea sau exploatarea constructiei fara riscuri inacceptabile de accidente ca: alunectri, c&deri, socuri, arsuri, electrocutari, riniri ca urmare a exploziilor. 2. ORGANIZAREA ACTIVITATI DE INTERVENTI LA CLADIRI $I CONSTRUCTII SPECIALE 2.1, Principii generale Principiile cz vedere urarea ci construcfiilor pe durata lor de viafi: > asigurarea unui sistem de management eficient al lucrarilor de investifin; > proiectarea solutiei tehnice i is ssitdtile lucrarilor de ine en orion enitiaiatalor ~Fselectarea executantilor dup criteriul performanjelor sia eficientei activitatii lor; »_ organizarea activititii de urmarire in exploatare a constructiilor; > organizarea unei activitati de intretinere si reparatii eficienta; sfectuarea de clire beneficiar a unei receplii corespunzitoare a lucrarilor executate; > _constituirea hazei_de date privind costurile lucrarilor de interventi la construct — © fundamentarea deciziilor de interventii pe baza analizelor tehnico = economice utilizand baza de date furnizati de activitatea de urmarire in exploatare, a construcfiilor si baza de date privind costurile lucratitor de intervenii la constrcti 1272.2. Sistemul de management al lucrdrilor de intervenfii asupra constructiilor Asigurarea calitijii construcfiilor pe toat& durata de viata necesitt perfectionarea activitijii de exploatare realizati printr-un sistem de management al proiect&rii si al executirii lucrérilor de intervengii la construct. In acest scop este necesar constituirea de c&tre proprietarii sau administratorii constructiilor, a unui colectiv cu specialisti autorizati care si 5% organizeze si s& rezolve activititile de urmirire in exploatare si interventiile asupra constructiilor. Micii proprietari sau administratori se pot asocia pe eriteriul zonal pent a fi deserviti de un astfel de colectiv de specialisti in activitatea de urmarire in exploatare si interventii asupra constructiilor, ‘Schema general de desfisurare a acestei activitiji este prezentat’ in fig. 1 2.3. Urmarirea comportirii in exploatare a constructiilor ‘Aceasti activitate trebuie desfigurata de specialisti autorizagi stabiliti de cAtre proprietarii sau administratorii constructiilor, in conformitate cu prevederile regulamentului specific in vigoare. Toate datele furnizate de urmarirea curent si urmarirea special’, in funcjie de categoria de importanfi a constructiei, se vor inregistra in cartea tehnic& a constructiei si vor fi utilizate la fundamentarea deciziilor de intervenfii asupra constructiei. 2.4, Analiza tehnico - economicd a datelor, estimarea costurilor si luarea deciziei de intervenfii asupra constructiilor Fundamentarea deciziei de interventie asupra constructiei se face dupa o analiza tehnico - economic& a tuturor datelor acumulate respectind principiul interventiilor previzionale gi nu al interventiilor postaccident, care genereaz costuri mult mai mari. Gestionarea previzional’ a interventiilor asupra constructiilor necesiti existenta cumulat’ a mai multor evidente si anume: 128 Urmirirea comportarit fn exploatare Urmirirea curenta | [ Urmirirea specials Baza de date privind costurite ‘Analiza tehnico-economict, ‘estimaren costirlor § luarea decizillor interven postaccident Proiectarea lucririlor de intervenjit fExecutarea gi urmarires lucraritor de imtervengii ‘Recepfia lucrarilor de interventit Fig. 1. Schema generali a lueririlor de interven asupra constructi © inventarul tuturor obiectelor de construcfii aflate in proprietate sau in administrare cu datele exacte de identificare; © carile tehnice ale constructiilor cu datele la zi rezultate din activitatea de urmirire a comportarii in exploatare precum si terventiile efectuate asupra constructiilor efectuate; © baza de date privind costurile ("bibliotecd de costuri") Iucrarilor de interventii asupra constructiilor. Analiza tehnico - economic’ se bazeaz4 in principal pe: cariea tehnicd a constructiei care trebuie s& cuprind& in detaliu 129informatii tehnice si cele privind starea de “sanitate" a elementelor de construcfii si de instalafii componente, precum si a constructiei in ansamblu; 4 baza de date privind costurile ("biblioteca de costuri") lucrarilor de interventii asupra constructiei, cuprinzénd si definirea lucrarilor de intervenfii care pot si apari in exploatare pentru fiecare element de constructie sau de instalafii component al constructiilor. Gestiunea previzional’ presupune asocierea la cartea tehnici a constructiei a bazei de date privind costurile ("biblioteca de costuri"). Cu ajutorul datelor din aceasti "bibliotec de costuri" proprietarii sau ‘administratorii publici sau privafi vor trebui st-si fundamenteze si estimeze bbugetul lucrarilor de realizat. Pe baza tuturor informagiilor cuprinse atdt in cartea tehnied a constructiei cat si in baza de date privind costurile lucrarilor de interventii asupra constructiei se intocmeste un grafic de esalonare a lucririlor de intervengii asupra constructiei in conformitate cu duratele de viata elementelor de constructii sau de instalajii aferente constructiei Decizia privind lucrérile de intervensie la diferite elemente de constructii sau de instalafii va fi Iuati yinand seama de: BH starea de"sinitate” a elementelor de construcfii sau instalatii aferente constructieis Bi analiza periodicitaji de interventie asupra constructiei in functie de natura i calitatea materialelor folosite; WW starea de "sindtate” a constructiei in ansamblu. Pentru aprecierea periodicit’tii interventiilor se vor utiliza elementele prezentate in anexele nr. 1 si nt. 2 privind duratele de existenja (viata) a clidirilor si constructiilor si duratele de existenja (viafa) pentru elementele de constructi si instalajii aferente constructiilor care fac parte din grupa I - "Clidiri” si Grupa II "Construcfii speciale’ Duratele de existenta (viata) se pot utiliza pentru: © urmirirea comportarii in exploatare a constructiilor; la data expirarii duratei de existena (viaya) a elementelor de construcfii gi instalagit se va consemna in cartea tehnica a constructiei starea acestora cu menjiunea = dac& este cazul - intervengiei necesare. in cazul in care pe parcursul urmiririi in exploatare se constati c& sunt necesare interventii inainte de termenul stabilit se vor consemna in cartea tebnic& a constructiei si cauzele care au provocat degradarea elementelor de construcjii sau de instalatii inainte de termen precum si misurile necesare a fi Iuate pentru evitarea in vitor a degradarilor premature; 130 © programarea termenelor pentru efectuarea interventiilor si determinarea volumului necesar de Tucrri de interventii asupra constructiei; © asigurarea din timp a fondurilor necesare interventiilor. 2.5. Proiectarea lucrSrilor de intervenfii asupra construc Executarea interventiilor asupra constructiilor se va face pe baz de proiect de execujie cu respectarea prevederilor din reglementarile tehnice aplicabile. La stabilirea solutiilor tehnice pentru realizarea lucririlor de interven{ii asupra constructiei, proiectantul trebuie s& aleaga solutiile tehnice performante, utilizand materiale de constructii cu calitatea certificata de producttor in conditiile prevederilor cuprinse in "Regulamentul privind certificarea calitatii produselor folosite in constructii". Alegerea materialelor de construcfii pentru realizarea intervengiilor asupra constructiilor se va fact prin corelarea caracteristicilor tehnico - economice ale acestora cu starea tehnic& si duratele de viaf’ ale elementelor de constructii sau de instalayii supuse interventiilor. Documentafia tehnico - economic& pentru executarea lucririlor de intervenfii asupra constructiei se va intocmi de catre proiectant, conform prevederilor legale in vigoare (Ordinul 792/13/N/94) Cheltuielile necesare pentru proeictarea lucrarilor de interventii asupra construcfiei se includ in documentatia tehnico - economic aferentd, 2.6, Executarea si urmarirea luerrilor de intervengii asupra construcfiilor Organizarea executirii lucrarilor de intervengii asupra constructiei se face de citre executant avand la baz graficul de realizare a lucrérilor din cadrul proiectului si prevederile din cadrul contractului de executie. Proprietarul sau administratorul coinstructiei prin specialistii autorizati cu activitatea de urmirire in exploatare a constructiei, va urmari executia lucrarilor de interventie asupra constructiei. Lucrarile trebuie s& fie ncepute la termenul stabilit in contract, derulate conform graficului general de realizare a lucrarilor si incheiate 1a termenul stabilit, in condijiile de calitate prevazute de reglementarile tehnice aplicabile. Pentru lucrarile care devin ascunse se vor incheia procese verbale in care se vor consemna conjinutul lucrarilor, cantitatea si calitatea executiei 131lor, 2.7. Receptia lucririlor de intervenfii asupra constructiilor Receptia lucrarilor de interventii asupra construcjici se va organiza de cltre proprietarul sau administratorul construcjiei conform prevederilor reglementirilor legale in vigoare. 3. OBLIGATII SI RASPUNDERI PRIVIND URMARIREA iN EXPLOATARE $I INTERVENTIHLE ASUPRA CONSTRUCTHLOR Factorii implicati in aceste activitati sunt: investitori, proiectanti, ‘executanti, proprietari, administratori, utilizatori, producatori de materiale de constructii. Respectarea prevederilor legii privind calitatea in constructii prin realizarea si menjinerea obligatorie pe intreaga duraté de existent a consiructiei a exigentelor esenjiale, necesita din partea factorilor implicagi © serie de obligatii si raspunderi deosebit de importante. Obligatiile si raspunderile fiecdrui factor in parte sunt precizate in cadrul Legit nr. 10/1995 privind calitatea in construcyii cat si in regulamentele referitoare 1a componentele sistemului calitatii in construct Nerespectarea prevederilor legale privind intrefinerea constructiilor la termene $i in condifiile care si asigure menjinerea calitijii acestora pe toat’ durata de viafd, intra sub incidenja prevederilor legal 4, DISPOZITIL FINALE Pentru constructile din grupa I1-a "Constructii speciale” institutele de specialitate vor elabora normative specifice pe ramuri si subramuri, cu duratele, de existenf& (vial) pentru elementele de construct si de instalapii ile speciale jinand seama de specificul activitajii din ce compun construc aceste domenii, 132 Durata de existent (viafa) a cladirilor si construc conditii de mediu normal ANEXA NR. 1 lor speciale in Simbol | Denumirea grupelor si subgrupelor Durate de existenta (ani) [_o T 1 GRUPA I - CLADIRE Ll Clidiri industriale 1.1.1 [Structura din zidarie, beton armat sau metal | 85 1.1.2 |Structura din lemn 50, 1.1.3 | Structura cu caracter provizoriu 20 12 Clidiri agricole 1.2.1 |Structurd din zidarie, beton armat sau metal | 70 1.2.2 |Structura din temn, paianté, chirpici 40 pimint stabilizat 1.23 |Structura cu caracter provizoriu 15 13. Clidiri pentru transporturi i telecomunicatii 1.3.1 | Structura din zidarie, beton armat sau metal |80 1.3.2 | Structura din lemn, paiant&, chirpici, 45 pamant stabilizat 13.3 |Structuré eu caracter provizoriu 20 14 Clidiri pentru afaceri, comer, depozitare 14.1 |Structura din zidarie, beton armat sau metal: 1.4.1.1 _|- cu inchidere perimetrali 65 133,transformare, stafii de conexiuni si posturi de transformare subterand v T 1.4.1.2 _|- cw inchidere partiala (tip sopron) 35 1.4.2 |Structura din lemn, paiant’, chirpici, p&mant stabilizat 1.4.2.1 [ou inchidere perimetrala 35 1.4.2.2 cu inchidere partiald (tip sopron) 28 1.4.3 _ | Structura cu caracter provizoriu 1.4.3.1 [cu inchidere perimetrala 15 1.4.3.2 {ou inchidere partiala (tip sopron) 10 1S Cladiri de locuit, clidiri pentru invatimant, sting’, cultura gi art’, ocrotirea sinatifii, asisten{a social’, cultura fizied si agrement, administrative 1.5.1 | Structura din zidérie, beton armat sau metel | 100 1.5.2 | Structura din lemn, paiant&, chirpici, 55 maint stabilizat 2 GRUPA II - CONSTRUCTI SPECIALE 21 Construcfii speciale industriale 2.1.1 _ [Piste si platforme exterioare 60 2.1.2 |Sonde titei, gaze, sare 20 2.1.3. | Platforme de foraj marin 15 2.1.4 |Tururi de extractie minier’ 2.1.4.1 _|- din lemn 20 2.1.4.2 |- din beton armat sau metal 60. 2.1.5 | Centrale hidroelectrice, statii de 85 134 0 T 2.1.6 |Centrale termoenergetice (CTE), centrale 50 electrice de termoficare (CET), centrale termice (CT) 2.1.7 |Culoare pentru transportoare cu banda 2.1.7.1 _|- din temn 35 2.1.7.2 _|- din beton armat sau metal 50. 2.1.8 _|C&ide rulare din beton armat sau metal {30 2.1.9 |Structuri de sustinere, esafoade si estacade 2.1.9.1 _|- din lemn 35 2.1.9.2 _|- din beton armat sau metal 55 2.1.10 _|Rampe de incarcare - descarcare 2.1.10.1_ |- din lemn 30 2.1.10.2_|- din zidarie, beton sau beton armat 35 2.1.11 |Galerii, planuri inclinate subterane si rampe de put 2.1111 |- din tlemn 20 2.1.1.2 |- din beton sau metal 55 2.1.12 | Puuri de mina 21.121 |- din tema 30 2.1.12.2_|- din beton 55 2.1.13 | Suitor - cobordtor, rostogoluri gi bunctre miniere subterane 2.1.13.1 |- din lemn 15 2.1.13.2. |- din pamint, zidarie, beton 55 135[0 T 2.1.14 — |Cosuri de fum - din beton armat 60 = din zidarie 50 ~ din metal 40 2.1.15 _ |Turmuri de racire 2.1.15.1 [+ din ema 20 2.1.15.2_|- din beton armat 60, 2.1.16 [Camere subterane pentru personal, magini, |40 materiale pentru gari si remize, pentru stajii de pompare si stajii ée compresoare, canale pentru aeraj si gaze arse 2.1.17 | fazuri pentru decantarea steritului 25 2.1.18 [Camere de fum, de desprafuire, camere [50 Reiser ete: 2.1.19 |Culee ancorate 60. 2.1.20 | Ascensoare de marfuri sau cu destinaie {20 tehnologic’ 2.2 Constructii speciale agricole 2.2.1 |Helestee, iazuri, tacuri, bazine, ecluse, jgheaburi si treceri in cascad’ pentra cresterea pestilor 2.2.1.1 _|- din pamént, nuiele, fascine, lemne 25 2.2.1.2 _|- din zidarie, beton, beton armat 70 2.2.2 | Constructii si imprejmuiri pentru cresterea animalelor si pasarilor 2.2.2.1_|- din lemn 20 2.2.2.2 _|- din zidarie, beton, beton armat 40 136 T 2.2.3 | A. Sere, solarii, risadnije si ciupercdrii 2.2.3.1 |-din lemn 25 2.2.3.2. |- din zidarie, beton, metal si sticlé 40 2.2.3.3 _|- schelet metalic si folie din PVC 15 2.2.3 |B. Ciuperctrii 2.2.3.1_|- din lemn 15 2232 _|- din zidirie 30 2.2.4 | Padocuri, constructii pentru compostare, construcfii anexe si alte constructii agricole 2.2.4.1 _|-din pamant 10 2.2.4.2 _|-din lemn 20 2.2.4.3 _|- din zidarie, beton, metal 30 2.3 Constructii hidrotehnice 2.3.1 [Baraje si constructii accesorii (beton, beton | 100 armat, anrocamente) 2.3.2 |Diguri de aparare si compartimente 100 (pamint, anrocamente) 2.3.3 |Diguri de dirijare a curentilor apei si pinteni 2.3.3.1 _|- din fascine, lemn cu bolovani sau piatr’, 50 gabioane 2.3.3.2 |- din piatra, blocuri beton 8 2.3.4 |Praguri 2.3.4.1 _|- din fascine, lemn, gabioane 25 137anes nnemiimasietenesisee nena T din piatra bruta, blocuri de beton, zidarie | 60 de piatra, beton 2.3.5 _ [traverse de colmatare 20 [2 Anrocamente si csoaie, cleonaje - din fascine, lemn cu bolovani sau piatra 130 ~ din piatra, blocuri de beton, beton armat__ | 60 Pereuri 2 60. Construcfii hidrotehnice, oceanografice si hidrometeorologice din lem, metal, pietrig 25 = din zidirie, beton, beton armat 45 Lacuri artficiale too 2. Constructii speciale pentru transporturi si telecomunicatii Transporturi feroviare Cai ferate - Ecartament normal infrastructur’ 100 suprastructura 25 2.4.1.1.2 | Ecartament ingust, forestiere 45 2.4.1,1,3 |Ecartament ingust, miaiere 20 2.4.1.2 | Linii te tramvai 40, 2.4.1.3 [Rejele electrice de contact pentru tractiune electrica [2.4.1.3.1 [pentru lini de cale ferati 40 138 ; 0 i T 2.4.1.3.2 |- pentru linii de tramvaie si troleibuze 30 2.4.1.3.3 |- pentru lini ferate miniere 15 2.4.1.4 |Constructii accesorii pentru transporturi | 60 feroviare, canale de coborat osii, fundayii de plici iurnante si pod bascut’, canale de zgur 24.15 |Peroane 2.4.1.5.1 |- acoperite 30 2.4.1.5.2 |- descoperite 35 2.4.1.6 | Treceri de nivel cu sau Para instalatii 50. 2.4.1.7 _|Schimbatoare de cale, traversiri de nivel [8 2.4.1.8 |Gabarite si cheiuri de incarcare - 50 descarcare, constructii pentru alimentarea locomotivelor 2.4.1.9 |Drenuri pentru evacuarea apelor - gravitajionale 40 = forate 30 2.4.1.10 | Sanquri pentru evacuarea apelor 30 2.4.1.1 |Lucrari de protectie a taluzuruilor 40 2.4.2. | Transporturi nutiere si aeriene 2.4.2.1 | Alei si drumuri, inclusiv industriale, agricole si forestiere 2.4.2.1.1 |- cu imbracdminte din pamant compactat. | 10 ssau_stabilizat 2.4.2.1.2 |- cu imbricdminte din balast 25 139o T 2.4.2.1.3 |) Cu imbriciminte din pavele de beton de | 50 ciment b) Cu imbricdminte din macadam, beton |35, asfaltic 2.4.2.2 |Drumuri modernizate si autostrizi cu toate [85 accesoriile necesare (trotuare, borne, parcaje, parapete, marcaje, semne de circulatie) 2.4.2.3 | Piste pentru aeroporturi si platforme de | 70 stafionare pentru avioane si autovehicule 2.4.2.4 | Constructii accesorii pentru transporturi tutiere si aeriene 2.4.2.4.1 | din lemn 15 2.4.2.4.2 |- din beton, beton armat si metal 40 2.4.3 |Transporturi fluviale si maritime 2.4.3.1 | Cheiuri si estacade pentru acostarea navelor |80 2.4.3.2 _|Cale pentru montarea si lansarea navelor 2.4,3.2.1 |- file din lemn 25 2.4.3.2.2 |- file din beton, beton armat 60 2.4.3.3 _|Docuri uscate 80 2.4.3.4 _|Canal pentru navigatie 70 2.4.3.5 | Construcjii accesorii pentru transporturi pe |50 api 2.4.4 __ | Transporturi pe cablu si planuri inclinate 2.4.4.1 | A. Linii de funiculare pentru explorari miniere, industriale, statii si constructii de protectie 140 o T | 2.4.4.1-1 [Pe stilpi din lemn, beton si lemn 20 2.4.4.1,2 |Pe stilpi din metal sau beton 30, 2.4.4.1 |B. Linii de funiculare pentru persoane inclusiv stajile 2.4.4.1.2 |- Pe stalpi din metal 45 2.4.4.2 | Linii de funiculare forestier de tip usor___[10 2.4.4.3 | Planuri inclinate subterane 2.4.4.3.1 |- din lemn 20 2.4.4.3.2 |- din zidarie, beton, metal 50 2.4.5 |Poduri, viaducte, apeduete, pasarele, tuneluri A. Infrastructura 2.4.5.1 |Poduri, podete gi viaducte pentru transporturi feroviare si rutiere, apeducte 2.4.5.1.1 |- Cu infrastructur’ din lemn 20 2.4,5.1.2 [a) - eu infrastructura din zidarie 60 b) - cu infrastructurd din beton, beton armat, beton pretensionat, metal 100 B. Suprastructura 2.4.5.1 |Poduri, podefe gi viaducte pentru transporturi feroviare si rutiere, apeducte 2.4.5.1-1 |- cu infrastructuré din lemn 30 2.4.5.1.2 |) - cu infrastructuré din zidarie 80 b) - cu infrastructurd din beton, beton armat, beton pretensionat, metal 100 2.4.5.2 _|Pasarele 141v T 2.4.5.2 20 2.4.5.2.2 |- cu infrastructura . beton, beton |90 armat, metal 2.4.5.3 | Tunele 100 2.4.5.4 | Pasaje pictonale, subtraversari in stati 60 2.4.6 |Rejele de telecomunicatii 2.4.6.1 | Linii acriene de telecormmicati (stalpi si |25 circuite, console, ete.) 2.4.6.2 |Retele subterane de telecomunicatii 25 2.4.6.2.1 |- urbane, interurbane 20 2.4.6.2.2 | - miniere 20 2.4.6.3 | Platforme, turnuri si piloni metalici pentru | 40 antene de radio si televiziune, canalizari pentru telecomunicati 2.4.6.4 | Antene si relee pentru radio si televiziune si }30 linii de alimentare 2.4.6.5 _|Cabine telefonice 30 2.4.7 | Ziduri de sprijin (de orice natur’) 90 25 Construetii depozitare - comert 2.5.1 | Constructii pentru depozitarea materialelor, platforme 2.5.1.1 _|-din pimant compactat 10 2.5.1.2 |- balast, macadam, pavele, beton asfaltic, [35 beton de ciment 2.5.1.3 _|- activitati comerciale 40 12 T 2.5.2 |Rampe incarcare - desearcare 50 = Zidarie beton, beton armat 2.5.3 |Depozite subterane 2.5.3.1 |-lemn 20 2.5.3.2 _|- zidarie, beton armat 60 2.5.4 — |Lagire pentru depozitarea materialului Iemnos 2.5.4.1 |-temn 10 2.5.4.2 _|- beton armat, profile metalice 35 2.5.5 | Depozite exterioare 55 - zidarie, beton, beton armat 2.5.6 |Silozuri pentru produse industriale gi agricole 2.5.6.1 _|-lemn, zidarie, beton cu otel 25 2.5.6.2 _|- beton armat 70 2.5.7 |Silozuri si buncare pentru agregate minerale, minereuri cArbune 25.7.1 |-lemn 15 2.5.7.2 _|- 2idarie, beton, beton armat, metal 60 2.5.8 _ |Rezervoare gi bazine 2.5.8.1 _|-pimant 30 2.5.8.2_|- zidarie, beton, beton armat, ofel 50 2.5.8.3 |-lemn 20 2.5.9 | Patule de porumb si alte constructii speciale pentru depovitare de produse agricole 132.5.9.1 _|- ou schelet din lemn 15 2.5.9.2 |-cu schelet din beton armat sau metalic |50 2.5.10 _|Budane 2.5.0.1 |-temn 40 2.5.10.2_ |- beton, beton armat 55 2.5.1.3. | - ofel inoxidabil 60 2.5.11 _ |Gheyarit 30 2.5.12 | Construcyii speciale pentru depozitarea explozibililor, carburanjilor si lubrefiantilor, bordeie pentru alimente 2.5.12.1_ |-lemn 10 2.5.12.2 |- zidarie, beton, beton armat 45 26 Construcfii speciale pentru transportul energiei electrice 2.6.2 | Instalayiielectrice de fory’ 2.6.2.1 _|- aeriene sau aparente 20 2.6.2.2 _|- ingropate 35 2.6.2.3 |- in tub, canal, jeav’ protectie 50 27 Construcfii speciale pentru alimentare cu apa si canalizare 2.7.1 | Puguri sipate 2.7.1.1 |-lemn 20 2.7.1.2 |-zidarie, beton, beton armat 70 2.7.2 | Puuri forate 2.7.2.1 _|- tub beton, bazalt, jevi otel 50. 144 0 T 2.7.2.2_|- tuburi din ofel (burlane) sau font 15 2.7.3 |Drenuri pentru alimentari cu apa 2.7.3.1 |Tuburi ceramice, bazalt, beton, beton armat | 40 2.7.3.2__|Tuburi din ojel sau font’ 30 2.7.4 | Sanjuri drenate cu filtru invers pentru 30 alimentare cu apa, drenuri tubulare pentru desectri 2.7.5 |Captari de izvoare 2.7.5.1 _|-necoroziva 65 2.7.5.2 _|- coroziva 10 2.7.6 _| Prize de apa fixe 65 2.7.7 |Canale deschise 2.7.7.1 |- plant far’ cAptusire, captusire din 30 brazde sau lemn 2.7.7.2 |- pimint cu c&ptusire din piatra, beton, 50 beton armat 2.7.8 | Galerii pentru alimentare cu apa si evacuari cu api 2.7.8.1 |- fri clmasuiala sau cu cAmaguial din | 95 beton, beton armat, beton torcretat = camasuialé din ofel 55. Conducte de alimentare cu apa - beton, beton armat cu ojel, bazalt, ojel, | 80 1 font& sau plumb, ceramice 2.7.9.2 _|- azbociment 35 2.7.9.3 | polimeri 25. 1450 T 2.7.10 _|Conducte de canalizare 2.7.10.1 |- beton, beton armat cu ofel, bazalt, ojel, | 80 font sau plumb, ceramice 2.7.10.2_|- polimeri 25 2.7.11 |Construcfii pentru refinere substante mai [75 grele ca apa, separatoare, metatancuri 2.7.12 | Iazuri de depozitare, cimpuri de irigare si |25 infiltrare 2.7.13 | Filtre, stajii de tratare a apelor, stajiide | 65 neutralizare 2.7.14 | Castel de apa 2.7.14.1 |- zidarie sau beton armat, cuva din beton | 70 armat sau metal 2.7.14.2_ |- schelet din lemn, cuva din metal 25 2.7.14.3. | schelet si cuv metalic& 50. 2.7.15 _ | Traversiri de conducte 50 2.7.16 | Constructii accesorii si instalayii tehnologice | 80 pentru alimentare cu apii si canalizare 2.7.17 | Cabine pentru protectia catodic’ a ~ 30 conductelor metalice 2.8 Construcfii speciale pentru transportul si distribujia petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat si pentru termoficare 2.8.1 | Conducte pentru transportul produselor 35 petroliere, gazelor, lichidelor industriale 2.8.2 |Conducte de termoficare 146 a T 2.8.2.1. |- in canale de protectie din beton sau 40 zidarie 2.8.2.2 _|- direct in pamant 20 2.8.3 |Conducte si brangamente pentru distributie |25 gaze 2.8.4 | Instalajii tehnologice in stayiile de reglare a }30 presiunii gazelor si cabine pentru protectie catodica a conductelor 2.8.5 |Conducte tehnologice 25 29 Construcfii speciale pentru afaceri, comer, invajmént, cultura, ocrotirea sinitigii, sport, agrement 2.9.1 |Construcfii speciale pentru afaceri, comer}, invafimant, culturd, ocrotirea sanstatii, sport, agrement 2.9.1.1 _|- pamant gazon 20 2.9.1.2 _|- pietris, zgur’, lemn 30 2.9.1.3. |- carimid’, asfalt, beton, beton armat 65 2.9.1.4 _|- polimeri 15 2.9.2 Imprejmuiri 2.9.2.1 _|- lem, lemn si plase din sirma 20 2.9.2.2 |- zidarie, beton, beton armat, stilpi metalici | 45 si plasa 2.9.3 |W.C. supraterane 2.9.3.1__|-1emn 25 2.9.3.2 _|- zidarie, beton, beton armat 5 147fo T 2.9.3 _|W.C. subteran 2.9.3.2 _|- zidarie, beton, beton armat 60 2.9.4 | Panouri de afisaj si reclama, turnuri de ceas, pergole si turnuri de paz 2.9.4.1 _|-lemn 10 2.9.4.2 _|- zidatie 25 2.9.4.3 _|- beton, beton armat, metal 50, Not: Duratele de existenga (viata) a cladirilor si constructiilor speciale sunt maximale, proiectantul si beneficiarul puténd stabili alte durate inferioare acestora impuse de condigiile concrete de exploatare. 148 ANEXA 2 Duratele de existen{& (viatd) pentru elementele de constructii si instalatii care compun clidirile Nr. |Denumirea elementelor |Ctadiri | Clidiri_| Cradiri de ert. | de constructii gi industriale | agricole | locuit, comert, instalafii care compun | pentru transporturi cu cladirile transport caracter civil, cu caracter invagimant, productiv stiingg, cultur’, si pentru arti, ocrotirea depozitare sanitipi, cultura fizica, agrement si administragie 0 T = “3 4 1, | Elemente de finisaj la pereti exteriori 1.1 _| Placaj cu placi din piatra | - : 65 1.2 | Placaj cu plici ceramice |30 : 35 bratca 1.3 _| Idem, CESAROM 20 15 25 1.4 |Tencuieli drigeuite sau |20 10 20 stropite 1.5 |Tencuieli cu prafde | 30 20 35 piatra 1.6 _| Tencuieli cu simitipiatra | 55 50 60 1.7 _| Vopsitorii lavabile 3 3 5 1.8 |Zugriveli cu laptede [3 2 3 var 149[ o T 2. | Elemente de finisaj la perefi interiori si |__| tavane 2.1 | Tencuieli driscuite 35 30 40 2.2 _ | Tencuieli sclivisite 40 35 : 2.3. [Placaje cu plicidin — |50 - 60 piatra 2.4 _ | Placaje ceramice 15 15 20 2.5 _|Placaje din lemn : : 25 2.6 _|Tapete : : 5 2.7 | Zugraveli 4 3 5 2.8 _ | Vopsitorii 8 6 10 3_|Pardoseli 3.1 |Din mozaic, piatra, 45 40 55 LL gresie 3.2 Din ciment sclivisit, | 20 15 28 beton 3.3 | Din parchet sau 30 25 35 dusumea 3.4 [Din covor PVC 10 10 15 4 _|Sarpanta si astereal 4.1 _ | Sarpanté din lemn 40 35 45 4.2 _[Astereala din scanduri_ [25 20 30 4.3. | Sarpanta din metal 15 10. 80 150 [0 T 5 invelitori 5.1 _ {Din tigla, olane 40 38 50 5.2 | Din plici ondulate de {22 20 25 azbociment 5.3 _ [Din tabla zincatt 25 20 25 5.4 _|Din tabla neagr’ 10 8 15 5.5__| Din sindrila, sit : 15 20 5.6 _|Din carton bitumat : 5 10 5.7 | zolaii hidrofuge la | 10 8 15 terase 5.8 | Vopsitorie invelitoare [3 3 4 tabla 5.9 _| tzolatii termice 15 1s 10 6 — |Jgheaburi, burlane, glafuri 6.1 | Din tabla zincatt 15 13, 20 6.2 | Din tabla neagr’ 10 8 15 7 | Tamplarie din len gi metalici 7.1 | Usi si ferestre interioare si exterioare metalice: - din profile 45 40 50 + din tablé ambutisati 130 25 30 din aluminiu 50 7 55 ISLT T 7.2 | Usi si ferestre interioare | 45 40 50 si exterioare din fag sau stejar 7.3. |Idem, din brad 25 2 30 7.4 |Vopsitorie tamplirie — |3 2 4 exterioar’ 7.5 |Vopsitorietamplirie [4 3 6 interioaré 7.6 | Luminatoare metalice _|45 40 50 8 |Scari 8.1 | Scari din beton, beton |70 70 80 armat, metalice 8.2 _ | Scari de temn interioare | - 25 30 8.3 _[Scairi de lemn exterioare |- 15 20 9 _|Sobe si masini de gatit 9.1 _ | Sobe din teracora : 1s 17 9.2 | Captugeala din caramida |- 4 5 samot la sobe 9.3 _[Sobe si masini de gatit_ |- 20 25 10 | Baleoane 10.1 | Balcoane din beton - - 80 armat 10.2. | Balcoane (podine) din j- - 20 Jen 152 0 T 11 __ | Trotuare si pavaje 11.1 [Dale canelate, caramida, |30 2B 35 beton sau asfalt turnat 12 | imprejmuiri 12.1. [Din beton armat 50 45 50 12.2 [Din zidarie, beton cu |35 32 40 metal, metal 12.3. |Cu stalpi din orice 20 15 20 material si rigle si sipci din lemn 13 | Elemente de instalatii de ineilzire central 13.1, |Radiatoare din fonti 445 40 50 13.2. |Radiatoare din tabla__|20 15 25 13.3 |Convectori radiatori__} 15 20 30 13.4 | Aparate de contracurent | 15 : 15, 13.5. | Cazane de font 20 20 25 13,6 |Cazane de ojel 12 10 15 13.7. |Conducte din ofel 28 25 30 13.8 | Aparaturé anexa 18 15 20 (pompe, ventilatoare, electromotoare, vase expansiune) 13.9. | Izolajii conducte 15 15 20 13.10 | Samotare cazane 5 3 5 153ov T 13.11 | Hidrofor 15 1s 20 13.12 |Rezervor combustibil _|30 25 35 13.13 | Arzator gaze 15 15 15 13.14 | Injector pacura 12 12 2 14 | Elemente de instalatii de alimentare cu gaze 14.1. |Conducte 23 2 [2 14.2_| Arzitor de gaze la sobe_}20 20 20 15 | Elemente de instalaii electrice 15.1 | Conductori 28 25 30 15.2. | Aparatura (prize, 8 7 10 intrerupatoare etc.) 16 | Elemente de instalatii de transport si ridicare 16.1 |Ascensoare (motor, |20 - 20 troliu, cabin’) 17 | Elemente de instalafii sanitare 17.1. |Conducte din ofel zincat | 20 20 25 17.2. |fdem, din eava neagra_|15 is 20 17.3 |Conducte scurgere din |50 50 155 font 154 0 T 17.4. |Conducte din PVC 12 n 13 17.5 [Conducte din plumb _}20 20 25 17.6 | Cada de baie si cuva din |28 25 30 font 17.7 |Obiecte sanitare din |20 20 25 font emailati 17.8 | Obiecte sanitare din 16 15 18 porjelan 17.9 | Armituri la obiecte 8 1 10 sanitare 18 |Elemente de instalatii de ventilare 18.1 |Tubulaturd din abla [8 6 - neagré 18.2 |Tubulaturé din tabla | 15 12 - zincata 18.3 |Vopsitorie wbulaturs [5 4 = Not’: Duratele de existent (viata) pentru elementele de constructii si instalajii care compun cladirile sunt maximale, proiectantul i beneficiarul putind stabili alte durate inferioare acestora impuse de condifiile concrete de exploatare. 155ANEXA 3 Lista documentelor si reglementirilor conexe A. Reglementiri generale Nr. crt DENUMIRE T Legea nr. 10/18.01.1995 privind calitatea in constructit Regulamentul privind stabilirea categoriilor de important a constructiilor, aprobat prin HG ar. 261/1994 Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, intervengie in timp si postutilizarea constructiilor, aprobat prin HG nr. 261/1994 Regulament de receptie a lucr&rilor de constructii $i instalajiiaferente acestora, aprobat prin HG nr. 273/194 Norme privind intocmirea carjii tehnice a constructiei, intocmirea, pastrarea si completarea jurnalului evenimentelor, aprobat prin HG nr. 273/194. Instructiuni privind autorizarea responsabililor cu urmirirea special a comportarii in exploatare a ‘constructiitor, aprobat cu Ordinul MLPAT ar. 31/N/02. 10.1995 HG nr. 226/194, privind aprobarea clasificatiei $i duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe (Grupa 1 si ID. ‘Regulament privind conducerea si asigurarea calit&ii in construc, aprobat prin HG nr. 261/194 Regulament privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin HG nr. 261/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite in constructii, aprobat prin HG nr. 728/1994 156 z u Regulament privind procedurile de organizare a licitafiilor, prezentarea ofertelor si adjudecarea investifiilor, aprobat prin HG nr. 592/1993 republicat in M.O. 244/1995. 12 Norme metodologice privind continutul - cadru al proiectelor, pe faze de proiectare, al documentatiilor de licitajie, al ofertelor si al contractelor pentru executia investitiilor publice. Anexi la Ordinul Comun MF - MLPAT nr. 1743/69/N/1996 1B Regulament privind organizarea licitatiilor pentru achizitiile publice de bunuri si servicii, aprobat prin HG 63/1993, republicat in M.O. 15/1996. B. Reglementiri si norme tehnice cu caracter republican privind urmarirea comportarii timp si intersengiile asupra constructiilor Nr. | Indicativ Denumire cnt. T 2 3 1 |P.95-77 | Normativ tehnic de reparajii capitale la cladiri gi construcfii speciale 2. [P. 13371-94 | Normativ tehnic republican privind repararea gi consolidarea cosurilor industriale din beton armat 3. [NP 39-88 — | Norme tehnice provizorii de folosire a materialelor hidroizolatoare la rece pentru lucr&ri de intrejinere gi reparajii curente a hidroizolajiilor acoperisurilor 4 (133-77 Normativ pentru exploatarea gi intrejinerea instalajiilor de utilizre a gazului petrolier lichefiat (aragazului) 1573 C56 - 85 Normativ pentru verificarea calitati si receptia lucritilor de construct si instalatii aferemte C247 - 93 indrumator cadru privind exploatarea si {nteejinerea cladirilor de locuit din mediul urban aflate in proprietatea autoritajilor publice C175 - 75 Normativ pentru intretinerea gi repararea drumurilor, a podurilor de gosea si a constructiilor aferente lor. P 135 - 95 Ghid cuprinzind coeficiengii de uzuré fizic’ la mijloacele fixe din Grupa I - "Clidiri" si Grupa Il - "Constructii speciale” Ordin MLPAT 31/N/1995 Proceduri, instructiuni de aplicare a prevederilor Hotararilor Guvernului Romaniei conexe la Legea 10/1995 si Metodologia de stabilire a categoriei de importanja a cladirilor 10 C170 - 87 Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat gi beton precomprimat supraterane in medii agresive naturale si industriale C. Regulamente si norme departamentale elaborate si ministere si departamente privind urmarirea comporti intrefinerea si repararea constructiilor din dotarea agenfilor economic din profilul acestora Nr. Indicativ Denumire crt T 2 3 1 [cp 117-78 | Normativ tehnic departmental pentru lucrari de intrefinere i reparafii curente la cl&diri si constructiile speciale 158 z 3 CD 161-87 ‘Normativ departamental pentru urmarirea comportarii in timp a cladirilor si constructiilor speciale din dotarea M.C.Ind. PE 123-78 Normativ privind sistematizarea, amplasarea, construirea si repararea liniilor electrice care tree prin paduri si prin terenuri agricole PE 731-85 Normativ de intretinere si reparatii curente pentru constructii energetice (clidiri si constructii speciale) PE 732-89 Norme tehnice pentru intocmirea instructiunilor si proiectelor de urmérire a comportarii construcjiilor din cadrul obiectivelor termoenergetice PE 734-89 Norme tehnice pentru intocmirea instructiunilor si proiectelor de urmirire a comportarii constructiilor hidroenergetice PE 741-89 Norme tehnice pentru intocmirea instructiunilor si proiectelor de urmarire a comportarii construcjiilor de rejele electrice Eip 14-83, indrumitor de proiectare privind activitatea de reparafii la CT, CTE si CET CD 76-73 Normativ departamental pentru intrejinere gi repararea podurilor metalice de sosea 10 CD 75-73 ‘Normativ departamental privind folosirea, {ntrejinerea si repararea cladirilor din ramura drumuri u CD 99-77 Instructiuni tehnice departamentale privind repararea si intrefinerea podurilor si podejelor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie din piatra 159z 3 CD 146-84 Instructiuni tehnice pentru executia lucrarilor de reparajie a drumurilor cu beton rutier fluidizat cu aditiv Flubet 13 AND 514-92 Regulament privind executarea receptiei lucritilor de intretinere si reparatii curente drumuri si poduri 14 AND 515-93 Instructiuni tehnice de proiectare, executie si intrejinere a terasamentelor din zona pod ramp’ acces 15 CD 122-87 Norme departamentale pentru lucrari de intrefinere si reparajii curente la cladiri si construcjii speciale MILMC 16 CD 121-87 Norme departamentale pentru urmirirea comportirii in timp a constructiilor MILMC 7 Ordin MEFMC 01524-81 Normativ pentru executarea lucririlor de intrejinere si reparare a drumurilor forestiere precum si reglementarea circulajiei pe aceste drumuri 18 CD 115-85 Norme departamentale de intretinere si reparatii pentru constructii specifice MICh 19 CD 114-88 ‘Normativ departamental privind urmirirea ‘comportitii in timp a construciiilor din specificul industriei chimice 20 CD 165-87 Norme depratamentale MICM pentru urmérirea ‘comportarii in timp la cladiri si constructii speciale pentru intreprinderi din industria constructillor de masini 2 CD 167-87 Norme departamentale MICM pentru urmarirea comportarii in timp 1a cladiri $i construcfii speciale pentru intreprinderi din industria de utilaj greu 160 z 3 2 CD 166-87 Norme departamentale MICM de intrefinere si reparaji curente la cladiri si construct speciale pentru intreprinderi din industria constructiilor de masini 23 CD 168-87 ‘Norme departamentale MICM de intretinere si reparajii curente la cladiri si constructii speciale pentru intreprinderi din industria de utilaj grew 24 CD 156-86 Norme departamentale pentru urmarirea comportirii in timp a constructiilor specifice industriei miniere 25 CD 108-78 ‘Norme departamentale de intretinere si reparatii curente a constructiilor din dotarea unitajilor industriei usoare 26 CD 109-89 Norme departamentale pentru urmirirea comportirii in timp a constructiilor din dotarea industriei usoare 2 CD 38-68 CD 43-69 CD 49-69 Instructiuni tehnice si caiete de sarcini departamentale privind proiectarea, executarea, exploatarea gi intrejinerea unitajilor din industria alimentara construit’ pe terenuri neacoperite sensibile la inmuiere 28 CD 105-77 Normativ departamental de exploatare si intreyinere a lucririlor de imbundtatiri funciare 29 PD 168-77 Normativ departamental pentru proiectarea, executarea, exploatarea i intrejinerea construcfiilor agrozootehnice fundate pe terenuri sensibile la umezire 30 CD 119-78 Norme departamentale de urmirire a comportirii in timp a constructiilor de hidroamelioratie 161a 32 CD 106-78 Norme departamentale de intrejinere 51 reparatii curente pentru coristructii din unitayile MATA z 3 3 CD 107-81 Normativ departamental pentru urmiarirea comportirii in timp a constructiilor din unitayile MAIA a PD 110-78 Norme departamentale pentra intrejinere gi reparafii curente ale cladirilor pentru comer si alimentatie public& Er CD 150-85 Norme tehnice departamentale privind intretinerea si exploatarea lucririlor de ‘combatere a eroziunii solului 5 PRINCER 415-78 Normativ de intrejinere si reparapii curente la cladiri pentru invafimant, internate scolare, cAmine studentesti 35 PD 12-88 Tnstrucfiuni tehnice departamentale privind proiectarea, executarea, intretinerea si exploatarea pugurilor de observayie hidrologice pentru imbun’tayiri funciare 46 MS 78-79 Nome departamentale pentru urmarirea in imp a construcfiilor din ramura ocrotirii sandtatii a7 MS - 86 Norme departamentale de intrejinere si reparafit Ja constructii din ramura ocrotirii stinietqit 36 1D 9-70 Tastructiuni - cadru pentru supravegherea ‘comportarii in timp a barajelor de pamant si anrocamente B CD 149-85 Normativ departamental pentru lucrari de intrejinere si reparajii curente la cladirile si constructiile speciale din ramura educatiei fizice sia sportului 7 ICPGA Normativ departamental privind intrefinerea $i exploatarea lucrarilor de regularizare de rauri 38 ICPGA Tastrucjiuni departamentale privind cuprinsul 91 ‘modul de intocmire, completare i pastrare a rjii tehnice a constructiei pentru lacuri de acumulare, baraje, regulariziri, derivatii, conducte, o CD 86-83 Tnstrucfiuni tehnice departamentale pentru exploatarea si intrejinerea constructiilor si instalajiilor de alimentare cu apa si canalizare. Statii de epurare - treapta biologica 39 TCPGA Normativ departamental privind intrefinerea $i exploatarea barajelor 30 CD 90-81 Tasirucfiuni tehnice depariamentale pentru {ntrejinerea si repararea liniilor de tramvai, cale normala (1.435 mm) si ingusta (1.000 mm). 40 ICPGA Norme pentru urmarirea comportarit in Gimp a constructiilor de gospodarire a apelor a CNA 2-83 Normativ privind activitatea de intrejinere si reparatii curente pentru construcfii de gospodarire a apelor ST 1D 41-81 Tnstrucfiuni tehnice departamentale pentra intreginerea si repararea rejelelor electrice de contact si a cablurilor de alimentare si intoarcere in curent continuu pentru tramvaie si troleibuze 32 CD 138-91 Normativ departamental pentru intretinere $1 reparafii curente a str&zilor a CD 162-87 Norme de intrefinere, reparajii curente §1 protectii anticorozive la clidiri si constructii speciale din domeniul de activitate CSEN a PD 11-78 Norme departamentale pentru urmarirea comportirii in timp a cl&dirilor pentru coment gi alimentatie public’ 3 CPCP 7-81 Normativ privind modificarea, revizuirea, repararea si legarea la refele publice a instalajiilor interioare de alimentare cu apa si norme privind relatiile unitatilor de gospodarie comunala cu beneficiarii acestor servicii 162 163BIBLIOGRAFIE 1. Studii si cercetari privind perfectionarea conceptului pentru lucrari de intre{inere si reparatii pe categorii de constructii specifice ramurilor ‘economiei nationale. INCERC, aprilie 1990. 2. Studii privind dezvoltarea intresinerii si reparatiilor curente si capitale ale constructiilor. INCERC, aprilie 1989. 3. Studii de sintez& privind perfectionarea exploatirii si modernizarii constructiilor. INCERC, iulie 1989. 4, Studii de cercetari privind tipurile de degradari cu frecvenyi mare ale obiectelor de constructii specifice diferitelor ramuri ale economici nationale, care necesiti lucriri de intrejinere si reparatii. - constructii cu destinatie de locuinte si social - culturale, aflate in administrajia DGDAL. DGDAL, septembrie 1990. 5. Studiu privind dezvoltarea intretinerii si reparajiilor curente si capitale ale constructiilor cu destinayie de locuinte din fondul de stat al ‘municipiului Bucuresti. DGDAL. aprilie 1989. 6. Urmarirea comportirii clidirilor si constructiilor industriale, inclusiv constructii speciale, din CET si CTE in anul 1987. ISPE. . Urmarirea comportarii cladirilor si constructiilor industriale, inclusiv constructii speciale, din CET si CTE in anul 1989. ISPE. Comportarea in exploatare a rejelelor electrice in anul 1983. Comportarea in exploatare a constructiilor din stajiile electrice. Propuneri pentru proiectare gi exploatare. ISPE. 9. Studiu de fundamentare a propunerilor de plan cincinal 1991 - 1995 pentru rejeaua de drumuri najionale. IPTANA, 1989. 10. Determinarea stirii tehnice a unor drumuri judejene din rejeaua de drumuri a judejului Bactu. INCERTRANS, iulie 1990. 11. Determinarea caracteristicilor stiri tehnice a drumurilor din administrajia judeyului Mures. INCERTRANS, septembrie 1990. 12. Stabilirea indicilor de evaluare ai st&rii tehnice a unor sectoare de drum ale DJ 127A, DJ 155P, DJ 208G (udejul Neamt). INCERTRANS, august 1990. 164 Redactor: Alexandra MURGU Tipart la CRESCENTOEditat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii $i Economia Constructiilor Bucuresti - Sos. Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/176 - redactie /116 - difuzare BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vol. 8 1998 1. PRESCRIPTU TEHNICE "Normatio privind proiectarea clidirilor de locuinge. Ceringe conform Legea nr.10/1995", indicatio NP 016-91, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.71/N din 27 martic 1997... .eeeeeceseseecet eet eeeeetetneeet eens 2MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARIL TERITORIULUI ORDIN Nr.71/N/ din: 27.03.1997 Avind in vedere: - Avizul Consiliului Tebaico-$tiingific nr.325/1.11.1996; - In temeiul H.G. nr.456/1994 privind organizarea gi functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, ~ In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr.12/1996 si a Decretului nr.591/1996, + Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajérii Teritoriului emite urmatorul ORDIN Art.1 - Se aproba "Normatiou! privind proiectarea cladirior de locuinge Ceringe conform Legea nr.10/199S" Indicativ NP - 016 - 97 Art2 - Normativul de la art.1 se publica in Buletinul Construcfiilor Art.3 - Prezentul Ordin intré in vigoare 1a data publicarii in Buletinul Construcgiilor. Art4 - Direcyia Programe de Cercetare $i Reglementéri Tehnice va aduce la indeplinice prevederile prezentului ordin. MINISTRU NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARII TERITORIULUI DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STINTIFICA ST REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTIL NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA CLADIRILOR DE LOCUINTE PE BAZA CERINTELOR CONFORM LEGEA 10/1995 Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE $I TEHNICA DE CALCUL iN CONSTRUCTI - IPCT - SA BUCURESTI DIRECTOR GENERAL: Ing. SERBAN STANESCU DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: —_Dr.ing- DAN CAPATANA SEF DEPART ‘AMENT ARHITECTURA: Dr.arh. STEFAN BARTHON RESPONSABIL LUCRARE: Arh.IOANA ATANASESCU Avizat de: CTS - MLPAT DIRECTIA COORDONARE, CERCETARE $TINTIFICA $I REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTIL DIRECTOR: Ing. OCTAVIAN MANOIU RESPONSABIL TEMA: Arh, DOROTEIA COCHECINORMATIV DE PROIECTARE ACLADIRILOR | INDICATIV NP- 016-97 DELOCUINTE CERINTE CONFORM LEGEA 10/1995 L GENERALITATI 1.1, OBIECT 1.1. Prezentul normativ stabileste: ~ condiiile tehnice, parametrii ji nivelurile de performanja minim admisibile corespunzatoare cerinfelor la care trebuie si raspundi constructiile de locuinge. - condigiile de amplasament corespunzatoare constructiilor de locuinge > cadrul legislativ privind proiectarea, execuyia si exploatarea construcfiilor de locuinge 112, Ceringele ce trebuie urmérite in proiectarea, execufia gi exploatarea constructiilor de locuinfe sunt cele stabilite prin legea nr.10/1995 privind calitatea in construcfi 1.2. DOMENIU DE APLICARE $I CONDITIILE DE UTILIZARE 12. Prevederile prezentului normativ vor fi utilizate la proiectarea construcyiilor de locuinge aflate in mediul urban gi rural, exclusiv anexele gospodaresti (clddiri de locuinge de "tip urban") 1.2.2, Prevederile prezentului normativ vor fi avute in vedere gi la ‘modernizarea, reamenajarea, repararea sau consolidarea construcfilor de locuinge existente. Prevederile prezentului normativ se vor utiliza de catre: - organismele de administratie teritorialé precum si alte persoane fizice sau juridice care inigiazd investiii in domeniul locuintelor (cap. Msi ttn Elaborat de: Aprobat INSTITUTUL DE PROIECTARE, | MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE CERCETARE SI TEHNICA DE [SI AMENAJARI TERITORIULUI CALCUL IN CONSTRUCTIL [cu ordinul nr: 71/N din 27.03.1997 12.4, 125. 126. 127. 128. - verificatorii de proiecte gi experfii autorizayi in conformitate cu Legea 10/1995 (cap.IV) - elaboratorii studiilor de fundamentare ale planurilor de amengjare a teritoriului ale Planurilor Urbanistice Generale i Zonale (PUG, PUZ), ale regulamentelor de urbanism generale si locale, referitor la specificul functional.si condigiile de amplasare ale construcfiilor de locuinge (cap.III si IV) + elaboratorii studiilor de prefezabilitate, fezabilitate precum gi a proiectelor tehnice (cap.III $i IV) Prin prezentul normatiy sunt reglementate condigii de calitate admisibile (niveluri de performanji - conform cap.IV) corespunzitoare categoriei de importanya C, urmand ca pentru construcyii de categoria I), acestea si fie stabilite de cdtre proiectant de comun acord cu beneficiarul. Pentru construcyii de categoria C, de importanyé superioare acesteia, proiectantul, la solicitarea beneficiarului, poate adopta gi alte niveluri de performanté, dar in nici un caz inferioare celor prevazute prin prezentul normativ. Performangele corespunzatoare condigiilor de calitate stabilite prin prezentul normativ, trebuie realizate gi menyinute pe intreaga durati de existengé a construcfiilor. La proiectarea unei construcfii de locuinge se vor respecta, pe lang prevederile prezentului normativ, toate documentele legislative specifice domeniului, in vigoare la acea data. Pentru cazul locuinfelor din cladiri cu mai multe funcyiuni se vor avea in vedere gi reglementatile specifice funcyiunilor respective.ANEXAL1. ‘TIPOLOGII - CLADIRI DE LOCUIT - functie d 1. Zona teritoriala @ URBANE @ RURALE 2, Modul de locuire @ UNIFAMILIALE IVE + cladiri de locuit amplasate in cadrul zonei urbane - cladiri de locuit amplasate in cadrul zonei rurale. - cladiri de locuit pentru mai multe familii (mai multe locuinye) avand acces propriu gi lot folosit in comun; = cladiri de locuit pentru mai multe familii (mai multe locuinje) avand acces gi lot folosit in comun; 3, Conformare gi amplasare pe lot @ IZOLATE @ CUPLATE @ INSIRUITE @ COVOR (RETEA) @ TERASATE NOTA: - cladiri de locuit amplasate izolat in cadrul unui lot ~cladiri de locuit cuplate céte dowd, pe limita dintre dou’ lotuti; -cladiri de locuit amplasate pe intreaga Ligime aloturilor - cldiri de locuit (de forma L sau U) ampla- sate in lot pe limita a doud sau trei laturi, cuplate sau nu cu cladirile vecine; - cladiri de locuit cu apartamente suprapuse in retragere, pe teren pantd. Nofiunea de "covor" este proprie cladirilor de locuit individuale, iar cea de "repea” celor colectve. t Il. ILL IL12. 4, Regimul de inaltime @ FOARTE REDUS -P,P+1 @ REDUS -P#2 + P+S @ MEDIU -P+5+ Pt @ iNALT - cu inalyime P+11 pina la max. 45m (cota pardoselii ultimului nivel folosit, faya de nivelul terenului) @ FOARTE{NALT - peste 45 m. CADRUL LEGISLATIV privind investitia de locuinte CADRUL GENERAL Pentru objinerea unor locuinge de calitate corespunzatoare, in procesul de proiectare, execuie gi exploatare se vor respecta prevederile Legii 10/1995 privind calitatea in construcyii Pentru autorizarea construirii unei cladiri pentru locuinge (din fonduri de stat, publice sau private) se vor respecta prevederile Legii 50/1991 (care stabileste metodologia privind autorizarea constructiilor; modul i conditiile de concesionare a terenurilor, si condigiile de acordare a sprijinului financiar pentru realizarea locuinfelor) Ordonanja Guvernului Roméniei n.4/1994 privind modificari ale Legii 50/1991, precum si Legea 125/196 pentru modificarea si completarea Legii 50/1991. MENTIUNE: Pentru conditii privind autorizarea, verificarea documentatiei de proiectare si executie, precum si urmarirea comportirii in exploatare a unei cladiri de locuinge se va consulta Anexa general AlANEXA II DOCUMENTE CONEXE Legea 10/1995 Legea 50/1991 Legea 125/196 Legea 18/1991 Legea 33/1992 Legea 83/1994 Legea 114/196 Legea 137/195 HGR 727/1993 HGR 592/1993 republicat in temeiul art.IIT din HGR 761/1995 + privind calitatea in construcpii - privind autorizarea executarii construcfiilor gi uugele misuri pentru realizarea locuinjelor ~ Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.50/1991 ~ Legea fondului funciar - privind exproprierea pentru cauze de utilitate publica ~ pentru aprobarea unor ordonange ale Guvernului emise in baza Legii 58/93 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanye si asigurarea contractarii ~ Legea locuingei - Legea protecfiei mediului = pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de organizare a _licitatillor, prezentarea ofertelor gi adjudecarea proiectirii investiiilor publice - pentru aprobarea Regulamentului privind proce- durile de organizare a licitayiilor, prezentarea oferte lor si adjudecarea investigiilor publice HGR 112/193, HGR 63/1994 HGR 5/1992 HGR 51/1992 republicat in 1996 Ordonanga 12/1993 Ordin MLPAT 91/1991 Ordin MF-MLPAT 1743/69/N/1996 (Anexa) - privind componenta, organizarea gi functionarea Consiliului Internagional de avizare lucrati publice de interes nafional gi locuinge sociale. + de aprobare a Regulamentului privind organizarea licitagiilor pentru achizitiile publice de bunuri = privind spapiile cu alte destinayii, din fondul locativ de stat, detinute cu titlul de chiriag de Uniunea Artistilor Plastici gi unitagile sale componente - privind unele masuri pentru imbunatagirea acti- vitagii de prevenire gi stingere a incendiilor - privind achizitiile de bunuri gi investiii publice - pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare si a continutului documentatiilor prevazute de Legea 50/91 - Norme metodologice privind conginutul cadru al proiectelor pe faze de proiectare, al documen- telor de licitafie, al ofertelor si al contractelor pentru execufia investitiilor publice Ordin MAPPM 125/196 - pentru aprobarea Procedurii de reglementare a HGR $25/1996 activitgilor economice gi sociale cu impact asupra mediului inconjurator - pentru aprobarea Regulamentului general de urbanismHGR 925/1995 Ordin MLPAT TIIN/996 HGR 273/1994 HGR 261/1994 40 - pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizarea tehinic& de calitate a proiectelor, a executiei lucririlor, si a constructiilor - pentru aprobarea Indrumatorului privind apli- carea Regulamentului de verificare gi expertizare tehnicd a proiectelor, a executiei lucrarilor si construcyiilor - privind aprobarea Regulamennului de receptie a lucrarilor de constructii si instalapii aferente acestora - pentru aprobarea: @ Regulamentului privind conducerea gi asigurarea calitatii in constructii @ Regulamentului privind stabilirea categoriei de important a constructiei @ Regulamentului privind urmérirea comportarii in exploatare, intervengii in timp gi postutilizarea constructiilor. IIL CRITERM URBANISTICE } PRIVIRE LA AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR DE LOCUINTE TILL. Considerente generale Construcyiile de locuinge se amplaseaza, de regulf, in cadrul intravilanului localitasilor, avand avantajul Iegaturii cu dotarile din suprastructura gi infrastructura edilitara existenta. in cazul amplasirii locuingelor in afara localitatilor, acestora trebuie sa li se asigure toate utilitafile, prin rezolvari locale, sau prin racordari la sistemul edilitar cel mai apropiat. T1L2. Amplasarea in cadrul localitatii Se var evita amplasamentele in vecinatatea surselor producatoare de noxe, zgomote puternice gi vibratii (aeroport, zone industriale, artere de trafic grew). © concentratii de noxe maxim admise 12.574 @ valoarea admisibild a zgomotului: max.50 dB (A) - 1a 2,00 m de fajada cladiri (in caz ca nu este posibil sa se respecte aceasté conditie, conform prevederi STAS se vor lua masuri de izolare corespunzatoare). IIL3. Procent de ocupare a terenurilor Se vor respecta condifiile specifice date de destinayia zonei in care urmeaza si fie amplasate constructile, respectandu-se conditiile impuse prin Certificatul de Urbanism. IIL4. Orientarea fata de punctele cardinale Se va evita orientarea spre nord a dormitoarelor. I1L.5. Influenta vantului gi a curentilor de aer in funcsie de condigiile din zona, de distanfele dintre cldisi, se vor evita formele planimetrice gi volumetrice care pot crea disconfort la nivel pietonal ”I1L6. Conditii de vecinatate La stabilirea condigilor de vecinatate se va fine seama de prevederile existente in PUD gi in Certificatul de Urbanism. TIL. Regim de inaltime Stabilirea regimului de inalyime se va face in concordangé cu prevederile PUZ si PUD, precum gi cu indicatorii POT si COT prevazusi in Certificatul de Urbanism, avandu-se in vedere totodatd influenja vantului si a curengilor de aer din zona. IIL. Accese carosabile TIL8.1. Pentru locuinge unifamiliale cu acces total $i lot propriu se vor asigura: ~ accese carosabile pentru locatari; = acces carosabil pentru colectarea degeurilor menajere gi pentru intervengia pompierilors - alei semi(carosabile) in interiorul zonelor parcelate, cu lifimea de min.3,50 m, pentru cele cu lungime mai mare de 25,00 m prevazindu- se supralargiri de depasire gi zone pentru manevre de intoarcere. in cazul parcelarii pe doud randuri, accese la pareelele din spate prin alei de deservire locala (fundaturi) avan @ 1 = 3,50 m pentru alei de 30,0 m lungime @ 1 = min. 7,00 m (2 benzi) cu trotuare pe cel pufin o laturd si supralargiri pentru manevre de intoarcere la capat -in cazul aleilor de max. 100,00 m lungime. TII8.2. Pentru locuinye semicolective - cu acces proprit gi lot folosit in comun, se vor asigura: - accese carosabile pentru locatari; - accese de serviciti pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor; - in cazul parceldrii pe doud randuri: @ iciem prevederi cap.111.8.1 42 8.1113, Pentru locuinje colective cu acces gi lot folosit in comun se vor asigura: - accese carosabile pentru locatari; « accese de serviciu pentru colectarea degeurilor menajere gi pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor; - accese la parcaje gi garaje TIL9. Pareaje HII9.1, Pentru constructiile de locuine, in funcgie de indicele de motorizare a localitafii, vor fi prevazute locuri de parcare astfel: - cite un loc de parcare la 1-5 locuinje unifamiliale cu lot propriu; = cate un loc de parcare le 1-3 apartamente pentru locuinje semicolective cu acces propriu gi lor folosit in comuns ~ cfte un loc de parcare la 2-10 apartamente in locuinge colective cu acces gi lot in comun. HII9.2, Din totalul locurilor de parcare, pentru locuinge individuale, vor fi prevazute garaje in procent de 60-100%. TIL10. Spatii verzi Pentru construcfiile de locuinge vor fi prevazute spapii verzi gi plantate, in funcfie de tipul de locuinge dar nu mai pugin de 2 m*/locuitor. BANEXA IIT DOCUMENTE CONEXE P 100 _ Normative pentru proiectarea antiseismicd a constructiilor de locuinge social - culturale gi industriale P7 _ Normativ privind proiectarea gi executarea constructiilor fundate pe terenuri sensibile la umezire. Pw _ Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii C29 _ Normativ privind imbundtijirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice 113 _ Normativ pentru proiectarea gi executarea instalapiilor de incalzire cal - Prescriptii tehnice pentru proiectarea, executia, exploatarea, repararea cazanelor de abur de joasd presiune si a cazanelor de api calda 19 _ Normativ pentru proiectarea gi executarea instalayitlor sanitare 16 _ Normativ privind proiectarea gi executarea instalagiilor de gaze naturele C0 - Normativ privind condifiile de descarcare a apelor uzate in refelele de canalizare a centralelor populate 17 _ Normativ pentru proiectarea gi execttarea instalagiilor 44 clectrice STAS 12574 P16 STAS 10 009 STAS 10101/20 STAS 621 STAS 1478 STAS 8591/1 Pus XXX HGR 525/1996 ~ Aer din zone protejate Condiii de calitate - Instructiuni tehnice de proiectare a ansamblurilor urbane din punct de vedere acustic - Acustica in constructii. Acustica urbana Limite admisibile ale nivelului de zgomot - Actiuni de constructii. Incareari date de vant. - Huminatul natural al incaperilor la cladiri civile si industriale ~ Alimentarea cu api la construcfii civile ~ Amplasarea in localitayi a refelelor edilitare subterane execugie in sapatura = Norme tehnice de proiectare gi realizare a construcfiilor privind protecfia la actiunea focului - Codul de procedura civild - pentru aprobarea “Regulamentului general de urbanism" 15IV. CERINTE PRIVIND PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR DE " LOCUINTE Cele sase ceringe, obligatoriu a fi menyimute pe intreaga durata de existend a construcfiilor delocuinfe, conform prevederilor Legii 10/1995, sunt urmatoarele: IV.1. Rezistenta gi stabilitate 1V.2, Siguranti in exploatare 1V.3. Siguranta la foc - 1V.4 Igiena, sindtatea oamenilor, refacerea gi protectia mediulut 1V5, Lrolare termicd, hidrofugs gi economie de energie 1V.6. Protectie impotriva zgomotului IV. Rezistenta gi stabilitate IV.L1. Generalitagi TVLLL. Ciadirile de locuit vor fi concepute gi realizateatfl inc si savisfacd cerinia de “rezistenfa gi stabilitate’ Prin aceasta se inflegs ct sofimile suscepibile de ase exereitaasupra cad fatimpal exeoue teploatiri nu vor avea ca efect producerea vreunuis dintre urmétoarele evenimente: a. prabusirea totald sau parfiala a cladirii, b. deformatii de mirime inadmisibild, <. avarierea unor parfi ale clddirii, sau a instalayilor, sau Gchipamentelor rezultati ca urmare a deformajilor mari ale elementelor portante, Gavan reultind din evenimente accidentale de amploare disproporgionatd faya de cauza lor initiald IV.1.1.2. Semnifica sutilizati in det sistabilitate 1V.1.1.2.1. Prin “aqiuni susceptible de a se exercita asupra clini se infeleg aciunile galt efeote care pot provoce eforturi unitars deformatii sau o degradare a cladirii in timpul execuyiei sau utilizarii sale. In prezentul normatiy “acfiunile gi alte efecte" vor fi denumite “actiuni” IV.1.1.2.2. Prin "prabusire” se ingelege una din diferitele forme de cedare pentru care se definesc starile limita ultime. IV.1.1.23. Prin “deformatii de marime inadmisibila’ se ingelege deformarea sau fisurarea cladirii, sau a unei pari a acesteia, care atrage anularea ipotezelor ficute pentru a determina stabilitatea, rezistenja mecanicd sau aptitudinea de exploatare a cladirii sau a unor parti ale acesteia sau care antrencazi o reducere important a durahilirayii cladiri. 1V..1.24. Prin “avarii rezulténd din evenimente accidentale de amploare disproporfionat’ faté de cauza lor inigiala” se ingeleg avariile suferite de cladire, importante in raport cu cauza lor inigiala (provocate de evenimente accidentale cum sunt o explozie, un soc puternic, o incarcare excepfionald, sau 0 consecinga a unei crori umane) si care ar fi putut fi evitate sau limitate faré ca prin aceasta sd rezulte dificultaji tehnice dcosebite sau cheltuieli inacceptabile. IV.1.1.3. Cerinja de "rezistenta gi stabilitate" se referd la toate partile componente ale cladirii precum gi la terenul de fundare, respectiv: - infrastructura (fundatii directe, fundatii indirecte, ziduri de sprijin, ete), - suprastructura (elemente si subansambluri structurale verticale si orizontale), - elemente nestructurale de inchidere - elemente nestructurale de compartimentare - instalajii diverse aferente cladirii - echipamente electro-mecanice aferente cladirii - terenul de fundare IV.1.1.4. Ceringa de "rezistenga $i stabilitate” trebuie sd fie satisficuta, cu o probabilitate acceptabila, in timpul unei durate de exploatare rajionala din punct de vedere economic. ”IV.LLS. asigura numai in cazurile in care: sinc intervin situatii de soliitare cu probabilitate deosebit de mica de producere gi care nt au fost avute in vedere la prolestares hu se produc erori umane grave in fazele de conceptie, Profectares realizare gi utilizare ale cladirii risfacerea cerinjei de "rezistenga gi stabilitate” se poate 1V.1.2. Conditié de calitate corespuncdtoare ceringei de rezistenta si stabilitate Cerinfe de “rezisteng i stabilitate’i carespund conditit de calitate pentru clédirea in ansamblu gi pentru parle sale component, referitoare rr eqabilitate, ezistenfé mecanici, ductiitat,rigiditare, durabilitae IV.1.2.1. Stabilitate Stabilitatea unei clidiri presupune excluderea oriciror avant provenite din: ~ deplasarea de ansamblu (de corp rigid) v“Gfeetele de ordinal 11 datorate deformabilitayit structurit 1m ansamblu; « flambajull sau voalarea unor elemente individuale. 1V.1.2.2. Rezistenfa Revistenja une! cll presupune excluderea oricdror avarit proven te june sau intr-un element, aga cum acestea din eforturileinterioare int-o se eculté din proprietatile geometrice gi mecanice respective (inclusiv din ‘efectul degradarii in imp @ acestor proprietati). Rezistenja implic - rezistenfa ultima; = rezistenfa in timp; = rezistentd la prabugire progresivas Rezistenta ultima se referé Ia capacitatea de rezistenti fara atingete 8 in condigiile unor intensitayi de virf ale sau depagirea starié limita ultim actiunilor, Rezistenta in timp se referd la capacitatea de rezisten la diferite an ae{iuni mecanice de durati fra aparitia unot modificar in sens defavorabil in timp, Rezistenta la prabusire se referd la capacitatea de rezistengs fara extinderea cedirii sau prabusirii pe ansamblul cladirii atunci cind se produc cedari locale (distrugeri, deformatii remanente mari, etc.) provenite din diferite cauze (incarcari accidentale, explozii, incendii, yocuri mecanice, incdredri repetate sau incarcari prelungite de durata excesiva). 1V.1.2.3. Ductilitatea Dactilitatea unei clédiri implica aptitudines de deformare postelastica 4 elementelor si subansamblurilor structurale (deformagii specifice, roti) fard reducerea semnificativa a capacitatii de rezistents (in cazul acjiunilor statice) gi fara reducerea semnificativa a capacitati de absorbyie a energicl Gin cazul actiunilor dinamice, inclusiv a celor seismice). IV.1.24. Rigiditate Rigiditatea unei cladiri implica. - limitarea deplasarilor gi deformatiile structurii gi a elementelor nestructurale - limitarea valorilor raspunsurilor dinamice (amplitudine, accelerajii) « limitarea fisurdrii (in cazul elementelor de beton, beton armat, beton precomprimat si de zidarie) IV.1.2.5. Durabilitate Durabilitatea unei cliditi se refera la « satisfacerea exigentelor de performanga de la IV.1.2.1 = IV.1.24 pe toata durata de viaya a cladiriis limitarea deteriorarii premature a materialelor si pargilor de constructie datorita proceselor fizice, chimice gi biologice Durata de viaté este perioada in cursul eleia performangele cladirit vor fi menginute la un nivel compatibil cu satisfacerea cerintelor. Stabilirea duratei de viata corespunzatoare (rafionala) din punet de vedere economic se obfine prin luares in considerare a tuturor aspectelor pertinente cum sunt: = costurile conceptiei, executiei si exploatarii, ~ costurile rezultate in cazurile de imposibilitate de utilizare, 2- riscurile gi consecingele unei diminuari a performantelor cladirit in (incercéri pe elemente, subansambluri, sau ansamblul cladirii in situ sau in timpul duratei de exploatare gi costul asigurarii corespunzétoare laborator, la scara naturald sau pe metode induse). Desfaigurarea incercarilor acestor riscuri; si interpretarea rezultatelor se va face pe baza reglementarilor tehnice - renovari partiale propuse, specifice - costul inspecfiilor, intretinerii si reparapilor = costul demolatii 1V.13.5. Respectatea ceringei se asigura gi prin masuri specifice _ costul masurdrilor de protectie a mediului referitoare la: - conceptia generald i de detalii a cladiri, calitatea execuyiei gi 1.13. Principi gi metode pentru verificarea satisfacerit ceringet de executarea lucrarilor de intretinere necesare; “rezistenta si stabilitate” - proprietigile, performanyele, utilizarea gi modul de punere in opera TV 1.1, Verificarea satisfacerit ceringei de “rezistengs si stablitate a materialelor gi produselor de constructie. se face, in general, pe baza conceptului de stiri limita. 11.3.6. Avariile cauzate cladirilor de evenimente accidentale gi care 1V.1.3.2, Starile limitd se definese in conformitate cu STAS 10100/0 sunt disproportionate in raport cu cauza lor inigiala, pot fi limitate sau gise impart in doud categorii: evitate prin masuri adecvate privind o. star limita ultime (care se referé la exigengele de performanss de = determinarea riscului de aparitie a unor astfel de evenimente; stabilitate, rezistengé gi ductilitate) - adoptarea unei configuratii a structurii care nu prezinta sensibilitagi by stiri Hmita ale exploatarii normale (care se referi la exigenfs de Ja astfel de evenimente; performantd de rigiditate). - asigurarea structurii cu ductilitate corespunzatoare. 1V.1.33. Verificarea satisfaceritceringei de "rezistenya gt stabiitate 1V.13.7. Asigurarea durabilitayii implica masuri de protectie la pe baza conceptului de stiri limita presupune stabilirea unot modele de actiunile agengilor fizici, chimici gi biologici din mediul inconjurator eeleul eorespuncatoare, care includ tofi factoritsusceptibili dea interven! (natural gi de exploatare) ‘Modelele de calcul trebuie sé fie suficient de precise pentru a estima iim cazul cladirilor de locuit cu elemente de beton armat gi comportarea cladirii si pargilor sale componente gi vor gine seama de: precomprimat se vor avea in vedere prevederile STAS 10107/0-9 referitoare rvealitatea probabilé a execufiei corespunzitoare unui nivel tehnic Ja valorile minime ale grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturilor. minim acceptabil in cazul cladirilor de locuit cu peregi de zidarie se vor avea in vedere = gradul de incertitudine al informasiilor care stau la baza proiectarii| prevederile normativelor P2 si C17 referitoare la tencuieli constructiei ~lucrarile de intrejinere prevazute IV.14, Factori care intervin la verificarea satisfacerii ceringei pe baza conceptului de stari limita 1V.134. {in cazul in care metodele de calcul analitice nu sunt Factorii care intervin la verificarea satisfacerii cerinfei pe baza aplicabile intr-o anumita situate concretd,verificarea satisfacert ceringei de conceptului de stari limita sunt: sezisten}é gi stabilitate’ trebuie realizatd prin metode experimentale 1. acfiunile agentilor mecanicis2. influentele mediului natural; 3. proprietatile materialuluis 4. proprietatile terenului de fundares 5, geometria structurii in ansamblu si geomet ria elementelor de constructiis 6. metodele de calcul. 1V, 1.4.1. Actiunile agengilor mecanici ILA. Clasificarea si gruparea actiunilor agentilor mecanic pentru calculul cladirilor de locuit se face conform STAS 10101/0A. Evaluarea incercarilor permanente se face conform STAS 10101/1 Definirea incdrcirilor datorité procesului de exploarare s¢ face TAS 10101/2. conform S 1V.14:1.2. Valorile normate ale ineascarilor utile, uniform distribuite pe plangecle cladirilor de Tocuit sunt date in tabelul A in conformitate cu prevederile STAS 10101/2A1 Valorile normate se refera la incarcarile u valori maxime in conditii normale de exploatare Valorile normate nu in seama de: - efectele dinamice produse in timpul exploatarit Gncdredrile concentrate datorate unor obiecte grele (sobe, case de tile curente gi reprezint’ bani, ete.) JV.1.4.1.3: incarearile date de peretii de compartimentare neportanti, cu greutate de cel mult 3 KN/m se iau in considerare ca ineareari uniform distribuite pe plangeu dupa cum urmeazi: - peregi cu greutatea pana la 15 KN/m.05 KNim* e: 1,5-3,0 KNim..1,0 KN/m* - pereyi cu greutatea intr incarearile se vor calcula conform Pentru peretii cu greutayi mai mari, datelor reale (ca intensitate gi pozitie) Tabel A he Destinayia suprafeyei incircate Valoarea norma incarcérit KN/m? 1 |incaperi in interiorul apartamentelor (inclusiv [1,5 coridoare si dependinje) 7 [Spayii de acces in exterioral apartamentelor [3,0 |(coridoare, vestibule, scari, podeste) 3 | Balcoane yi logii - cca mai defavorabila dintre iporeze a, incdrcare distribuita pe o banda de lagime | 4,0 0,8 m in lungul balustradei 'b. incdrcare distribuita pe toata suprafata 2,0 balconului : , 4 | Poduri: a. necirculabile 0,75 b. circulabile - in incaperi 1,75 «in spapiile de acces 3,0 ic. utilizate ca etaje tehnice - in incaperi 22,0 = pe cale de acces 23,0 5 [Acoperiguri gi acoperisuri terasd necirculabile eu pants: ja > 1:20 0,5 Ib. < 1:20 0,75 6 |Terase circulabile a. utilizate pentru odihna fara posibilitatea 2,0 tunor aglomerari mari peccaile de acces 30 b. cu posibilitatea unor aglomerari mari 40 inclusiv calle de acces) : 23OBSERVATI: 1. incarcarile de la pet.5 gi 6 inlocuiesc incarcarea din zapada numai dacd sunt mai defavorabile decat aceasta. 2. incarcarile de la pet.S sunt raportate la proiectia orizontald a suprafetei acoperigului 3. Condigile in care podurile i acoperigurile sunt considerate necirculabile sunt date in STAS 10101/2A1 1V 14.14, Acoperigurle, terasele, plangeele, scarile gt balcoanele se verificd suplimentar lao incércare concentrati verticala aplicaté Pe clemente, in pozitia cea mai defavorabila, si in absenga altor incércari verticale utile sau din vant {ncarcarea concentraia, considerat aplicata pe o suprafaya de 10X10 ‘om se ia dupa cum urmeazé: - plangee gi scati 15KN acoperiguri terase,balcoane 1,0 KN ~ acoperiguri pe care se circula numai pe podine 0,5 KN IV.14.1.5. Peretii de compartimentare neportant! Vor fi verificayi la cea mai defavorabila dintre ipotezele: « invdrcare orizontali,liniara gi uniform distribuita de 0,5 KN aplicata la © inaljime de 0,9 m de Ia cota pardoselts b. preutatea unor obiecte sanitare suspendate (forts vertical) > 1 KN ¢ greutatea mobilierului suspendat (biblioteca) - forka vertical > 2 KN/n de suprafafa verticala de perete. 1V.1.4.1.6. Valorile normate ale incarcarilor utile, verticale gi orizontale pe balustrade, parapeyi si atice ta cladiri de locuit se sau conform STAS 10101/1A1 dupa cum urmeaza: “in incaperi din interiorul apartamentelor, la poduri circulabiie gi la terase circulabile fara posibilitate de aglomerdrt mart 0,5 KN/m - pentru balcoane, coridoare, scari $1 podeste ..----++++ 1,0 KNim incaredrile servese pentru calculul elementelor balustradei, parapetulu sau atcului i se considera plicate pe mana curenti a acestuia ‘Actiunea orizontald nu se va considera simultan cu cea verticald TV.1.4.1.7. Reducerea incarcarilor utile pe elemente portante orizontale principale, pe elementele portante verticale si pe fundayiile acestora se stableste conform prevederilor STAS 10101/2Al 1.1.4.8, Valorile coeficengilor de incarcare (a) si cele ale fracyiunii de lunga duraté (n‘) se stabilese conform STAS 10101/OA dupa cum urmeaza: 4. pentru Incarcarile uniform distribuite pe plangee date in tabelul A se iau valorile: Valoarea incarcarii normate a pana la 2 KN/m* 14 intre 2-5 KN/m* 13 04 peste 5 KN/m’ 1,2 %. pentru incarcari distribuite in lungul unei linii la balustrade, peretii desparyitori, etc, orientate pe directie verticala sau orizontala se iat valorile: n=1,2 n’=0 : OBSERVATU 1. Coeficientul incarearii (n) se foloseste pentru gruparile de incarcari fundamental in cazul verificarii la starea limita ultima de rezistensa si stabilitate. 2, Cocficientul factiunii de lung durata a incarcarilor temporare variabile (n') se foloseste dupa cum urmeaza: ~ in gruparile de incarcari fundamentale: © pentru verificarea la starea limité a exploatarii normale sub efectul fractiunii de lunga durata a incarcarilor, -in gruparile de incarcari speciale: @ pentru verificarea la starea limita ultima de rezistensa gi stabilitate 25© pentru verificarea a starea limita a exploatari normale ~ in cazul actiunii seismice in orice alte cazuri precizate prin tema de proiectare ficiengii'n’ gi"n” nu includ efectele dinamiee eventuale, TV.1.4.2 Influengele mediului natural TV.1.4.2.1, Determinarea fortelor seismice convent { de locuit se face in conformitate cu prevederile Normativului ionale de calcul pentru cladiri 100. 1.1.42. Valorile normate ale incarearilor din ‘vant gi coeficienyit valorile incarcarilor normate pentru partiali de siguranya care multiplics tabilite prin STAS 10101/20. obtinerea incarcirilor de calcul sunt s 11.423. Valorile normate ale incarcarilor din zipad 31 coeficiensii partiali de siguranya care multiplica jncarcarile normate pentru objinerea Prcarearilor de calcul sunt stabilite prin STAS 10101/21 1V.1.424 incdresrile din temperatura exterioara sunt stabilite prin: _ STAS 10101/23 - definirea incarcarilor STAS 10101/23 A - valorile normate, coeficientit inearearilor si valorile de calcul ale incarcarilor 1V.1.4,3. Proprietagile materialelor 1V.143.1. Proprietaile de rezisteny; materialelor se definese conform prevederilor STAS 10101/0. a gi de deformabilitate ale 1v432. Valorile caracteristice, coeficiengit de siguranta pentru “ie ealeul ale rezistengelor materialelor se vor stabil materialele gi valorile e principalelor vee conformitate cu reglementarile tehnice corespunzatoar materiale de constructic: STAS 10107/0. = beton ore! STAS 10108/0/1/2 - ridarie STAS 10104 ema STAS 856. NOTA: STAS 856-stabilete esto admis ale emmului de consiructie b. in conformitate cu reglementirile tehnice specifice in cazul altor materiale de constructie traditionale (sticla, piatra, materiale plastice, etc); : c. in conformitate cu agrementele tehnice respective pentru materialele de constructie netraditionale. 1V.1.4.4. Proprietatile terenurilor de fundare IV.1.4.4.1. Proprietatile terenului de fundare se vor stabili prin. cercetare geologicd-tehnica si geotehnicé in conformitate cu STAS 1242/1 gi tu colelate reglementdri tehnice specific care se refera la metodele de determinare a acestora. 1V.14.4.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale pamanturilor se stabilese conform STAS 1243. IV.1.4.4.3. Valorile normate gi valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenurilor de fundare se stabilesc conform STAS 3300/1/2. 1V.14.5. Geometria structuri in ansamblu gia clementelor de constructie 1V.145.1, Parametrit geometrici ai structurii in ansamblul ei gi cei ai clementelor de strata se consider ase incadra in sistemul de tolerante stabilit prin STAS 8600 (clasele de precizie gi valoriletolerantelor) in func ie de dimensiunile respective. . 7 , 1V.1.4.5.2. Elementele nestructurale de constructie care trebuie sa satisfacd cerinja de "rezistenfd gi stabilitate’ se considera a se incadra in sistemele de tolerante prevazute prin reglementarile corespunzatoare. _ 1.1453. Blementele de structur g nestructurale netradigionale se vor ineadra in sistemul de toleranye prevazat in agrementele tehnice respective. 21.14.6. Metodele de caleut TV.1.4.6.1. Pentru cladiril calcul ca gi pentru toate celelalte cl i¢ de locuit se folosese aceleagi metode de Jadiri civile gi industriale. 1.1462. Pentru elementele de structurd din beton srl oe precomprimat, ofl gi zidarie precum $! Pent terenul de ioe eo ea ve calcul sunt bazate pe conceptul de stare limits Principiile de metodelor de calcul sunt date in: = STAS 10107/0 - pentru beton armat _ STAS 10108/0 - pentru ofels ~ STAS 10104 - pentru zidaries ~ STAS 8316 - pentru terenul de fundare. gi beton precomprimats 1V.1.463. Pentru metodele de calcul bazate Pe conceptul de stare , Jbilite prin STAS 10101/0. limita, gruparile de incercari sunt stal 1V.1.464, Pentru elementele de structurd din lemny metoda de calcul este bazatd pe conceptul de rezistente admisibile J1e metodei de caleul sunt st Principiile de bazi al abilite prin STAS 856. I.L465. Pentru elementele de structuré din lemn, gruparea ncarcrilor se face conform STAS 763/1, cu excePIit elementelor garpantel pentru care gruparea incércdrilor se face conform STAS 856. 1V.1.466. Pentru caleulul cladiritor cu perett structurali, in afara cluse in standardele mengionate la IV.1.4.6.2 se va exile urmétoarelor reglementéri tehnice: calculul gi executarea structurilor principiilor generale i fine seama gi de preves P2-Normativ privind alcatuirea, de zidarie; P 85 - Instrucjiuni tehnice penta structura din diafragme de beton proiectarea constructor cu eismic al clidirilor de locuit metodele 1V.1.46.7. Pentru calculul s " fi utilizate dupa cum urmeaz’: prevazute in Normativul P 100 vor a, pentru cladirile de locuit incadrate in clasele de importanga III si IVeste obligatorie aplicarea metodei de proiectare curenté (metoda A). b. pentru cladirile de mare repetabilitate si pentru cladirile inalte cu structura din beton armat sau zidarie portanta precum gi pentru cladirile incadrate in clasa de importangé III care nu respect in totalitate prevederile referitoare la alcdtuirea de ansamblu din normativul P 100 se recomanda folosirea metodei de proiectare bazata pe considerarea proprietitilor de deformare nelineard a structurii (metoda B) c. aplicarea metodei B este obligatorie in cazul cladirilor foarte inalte. IV.1.4.6.8. Determinarea incarcarilor seismice pentru elementele de construcie care nu fae parte din structura de rezistenta se va face conform prevederilor Normativului P 100. Verificarea satisfacerii cerinjei de rezistenyé gi stabilitate se va face pe baza metodelor stabilite prin reglementirile specifice, pentru elementele de constructie si materiale tradijionale sau agrementele tehnice pentru elementele de constructie $i materialele netraditionale. 1V.1.4.6.9, Proiectarea antiseismicd a instalagiilor si echipamentelor din cladirile de locuit se va face cu respectarea principiilor generale din Normativul P 100 IV.L5. Criterii, parametri si nivele de performanya corespunzatoare ceringei de rezistenta si stabilitate IV.15.1. Pentru cladirile de locuit, verificarea satisfacerii ceringei de rezistenfd si stabilitate se face cu criterile sau parametrii de performanya folositi pentru toate cladirile civile si industriale precum gi cu criteriile specifice din prezenta reglementare. IV.15.2, Nivelurile de performanté asociate satisfacerii ceringei de rezistentd gi stabilitate sunt cele corespunzatoare constructiilor din clasa de importanga III, conform STAS 101000/0 29a seismica al cladirilor de locuit se Nivelurile de performant Doe eee importanta in conformitate stabilegte prin incadrarea in clasa de Normativul P 100 dupa cum urmeaza: Clasade |Coeficient de importanga | important’ (®) Ine. | Funcyionarea ert 1,00 1 [ctadiri de locuit (cu exceptia celor de mw a=\ lapet.2) - " 0 2 |ciadiri de locuit parter sau parter $t Vv |_unetai a se de importants si valorile coeficiensilor « din tabelul 1. incadrarea in cla de mai sus sunt minime proiectare, incadrarea clad prin tema de Beneficiarul poate solicita, performanya rij 1a niveluri mai ridicate de cadrarea in clase de 2, in cazul cladirilor cu funcjiunt multiple, incadrarea a P ansamb! i va proiecta pent ites ansamblul cladirlii st importanya diferite, jeficientul de importangi cel mal matt dacd funcyiunea © ; < corespunzitoare acestuia ocupa cel pusin 59% din suprafata intregi cladiri i sc atoarele IV.154. Pentru perefiiinteriosi neportang se stabilese urmatoarel criterii si nivele de performant’: janul pert ‘matiile normale pe planul x aa 1.5. be nu trebuie si depasease’ valoare: exelui sub incarcarile de exploatare va de 5mm sau vamute la 1V.14 prevéaute la F T1500, in care H este inalyimea peretelul in mms ve ermarea instantanee normala pe planul peeteluh Intra) Ot tecentrul unui element de perete, daroritl fezemiei trebuie sa depageascd 5 mms ¢. deformatia remanenta provocat pet. IV.14.1.5 a, nu trebuie sf fie ma instantanee normala pe planul peresilor intr-un punct situat joane, nu ta de incarcarile de exploatare, prevazute la { mare de 10% din deformatia IV.LSS. Acceleraia vibrajiilor cladirii sau a uneia din paryile sale componente se lim: azi, in functie de freeventd, dupa cum urmeaza: a. acceleratia verticala (a) in m/s* in funcyie de frecventa (f) f=1+4HZ a=10°* - 10° fed+8 Hz Sx10° f=8+100 Hz a=6,25xfi10* b. acceleratia verticala (a) in funcyie de freevenya (£) cu condigia ca viteza unghiulara de torsiune a cladirii sa fie mai mare de 0,0012 adis. f<1 Hz =0,1 f=1+2Hz a=3,6x10" f=2+100 Hz a= 1,8xix10° IV.15.6. Variatia vitezei de migcare a ascensorului nu va depagi valorile - acceleratia < 1,2 m/s? - deceleratia s 9,81 m/s? IV.1.6. Reguli de proiectare 1V.1.6.1. Pentru cladirile de locuit, regulile de proiectare sunt cele general valabile pentru cladirile civile gi industriale similare, la care se adauga prevederile din prezentul capitol referitoare la protectia antiseismica a clementelor nestructurale gi a instalagiilor. 1V.1.6.2. Proeictarea antiseismica a elementelor de compartimentare side inchidere se va face, dupa caz, in una din urmétoarele ipoteze: a.ca facind parte integranta din sistemul structural; b. cu legaturi care sd permité deplasiri relative libere in raport cu structura; c. solidarizate cu structura, dar dimensionate astfel incat fisurile produse de migcarea seismica sd fie limitate 1V,1.6.3, Elementele nestructurale exterioare (calcane, timpane, coguri de fum, elemente decorative, parapeti) vor fi ancorate de structura gi vor fi dimensionate astfel incat sub actiunea incarcarilor seismice conventionale, definite la art. IV.1.4.6.8. sé-si mengind integritatea fizicd astfel incat sé nu 3a yu rani provoace, prin cdderetotala sau partials pierderi de viegi omenesti de persoane in exteriorul cladirii micd a elementelor de constructic V.1.64, Verificarea la acyiunea seis we de rezisten{a si pentru care nut se i € ructura interioare care NU fac parte din str a fii dupa cutremur, are c@ obiect principal urmareste péstrarea integrita ea cura de rezistenga asigurarea ancorarii_elementului de structura de rezisteny mentinerea stabilitaqiis 1165. Pentma a se asigra evacuaten in siguantd cladirii in cazul unui cutremur sever, Se Yor prevedea urmatoarele ee ‘e nose apartamentelor gi cele de evacuare din claize vor f proiect cht ‘ i rile astfel incat sd se evite pericolul de plocare a acestora (in functie de valor a ybabile); deplasarilor relative de nivel prol . wb, pardoselile gi finisaiele de pe cal de vac! vor fi proiectat . i ; poms astfel incat avarierea lor sa nu impiedice circulatia persoanelo: 1V.166. incadrarea in categorii seismice sistemelor de instalagit i i W echipamente din cladirle de locuit se face n conformitate cu Normativul P100 astfel: a. categoria seismicé A @ sisteme de ascensoare @ sisteme de protectie impotriva incendiilors @ sisteme de iluminat b. categoria seismicad B @ sistemele de ventilare / condigionare & aerisirii, @ sisteme de tavane suspendate @ rejele de conducte (Gn cazul eladirilor cu mai multe niveluri)s OBSERVATH in cladirile multifunctions diferentiat dacd condigile de aleanuire ale sistemelor respe funcionarea separate ale incadrarea in categori seismice se poate fase .ctive permit 1V.1.6.7. Clasificarea seismicd a instalagiilor gi echipamentelor in categorii seismice se face conform reglementarilor in vigoares 1,168. Punctele termice, centralele termice, posturile de tansformare gi stayile de pompare ce deservesc cladirile de locuit vor f amplasate, de regula, grupat, in clidire independent’ ‘Atunci cand se amplaseaza in interiorul cladirii de locuit, posturile de transformare se vor echipa cu transformatoare si intrerupatoare uscate sau cu ulei sintetic incombustibils IV.16.9. Centralele de ventilayie gi de condigionare a aerului se vor ‘amplasa, de regula in subsolul sau la parterul elddirilor. 1V.1.6.10, Rezervoarele pentru alimentarea cu apa se vor monta, de regula, in exteriorul cladirilor. 1V.16.11, Trasecle conductelor de alimentare cu apa rece si apa calda, de canalizare, de incdlzire, de ventilare si de alimentare cu energie electric se vor stabili astfel incat si se reduca la strictul necesar numarul i dimensiunile golurilor necesare, traversiii acestor conducte prin elementele de structurd ale cladirii Prevederea de goluri gi slituri in elementele nestructurale se va face numai in pozifiile si cu dimensiunile prevazute in reglementirile tehnice in vigoare. 1V.16.12. Legaturile (ancorajele) instalagiilor / echipamentelor cu clementele de constructie de care sunt fixate, vor fi astfel proiectate incar ele sd nu constituie puncte slabe. Legaturile (ancorajele) trebuie sd reziste in ceventualele situatii speciale de solicitare care pot apare in timpul exploatarit normale sau in timpul seismuluis - deplasarea relativd a reazemului; - rdsturnarea, alunecarea si/sau résucirea instalatiilor sau echipamentelor {in acest scop se recomanda adoptarea unor detalii verificate in practicd; 1V16.13. Traversarile conductelor peste rosturile antiseismice se vor face numai la subsol sau Ia etajele inferioare unde deplasarile relative ale tronsoanelor adiacente sunt mici. 33ANEXE IV.1. DOCUMENTE CONEXE STAS 10101/0A STAS 10101/2 STAS 10101/2A, STAS 10101/20 STAS 10101/21 STAS 10101/23 STAS 10101/23A STAS 10100/0 STAS 10107/0 _ Actiuni in construcyii. Clasificarea si gruparea scqiunilor pentru constructiicivile gi industriale - Actiuni in constructii. Incercari datorate procesului de exploatare. _ Actiuni in constructii. incercari tehnologice din exploatare pentru construcfii_civile, industeiale gi agrozootehnice. - Actiuni in construeyii, Incercari dare de vant. _ Actiuni in constructii. incere&ri date de zapada | Actiuni in construc. Incercari date de temperatura exterioar’, = Actiuni in constructii incercari date de temperaturi exterioare in construcfi civile gi industriale: _ Principii generale de verificare a siguran{el construcpiilor. - Constructiicivile i industriale. Caleulul gi aleatulres cicmentelor structurale de beton, beton armat gi Beton precomprimat. STAS 10108)0,1,2 - Construcyi civile industriale si agricole. Constructii STAS 10109/1 STAS 10104 din ofel, “ Lucrari de zidarie. Calculul gi alcatuirea elementelor- ~ Constructii de zidarie. Prevederi fundamentale pent calculul elementelor structurale. STAS 856 STAS 1242/1 STAS 1243 STAS 3300/1 STAS 3300/2 STAS 8600 P100 P2 pss P10 P7 P70 P102 cy - Construcyii de len. Preseriptii pentru proiectare. - Teren de fundare. principii generale de cercetare. - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor. - Teren de fundare. Principii generale de calcul, - Teren de fundare, Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe. Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Sistem de toleranye. - Normativ pentru proiectarea antiseismicd a constructiilor de locuinje, _social-culturale, agrozootehnice si industriale. ~ Normativ privind alcatuirea, calculul i executarea structurilor din zidarie. - Instructiuni tebnice pentru proiectarea constructiilor cu structura din diafragme de beton, - Normativ privind proiectarea gi executarea lucrérilor de fundagii directe la constructii - Normativ privind proiectarea si executarea construcjilor fundate pe pamanturi senstbile la umezire (PSU). - fnstrucjiuni tehnive pentru proiectarea si executarea Construcfiilor fundate pe pamanturi cu umflaturi gi contractii mari (PUCM). - Norme tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de aparare civia, in subsolurile cladirilor noi - Instrucjiuni tebnice privind compozitia $i prepararea mortarelor de zidarie gi tencuiala. 351V.2. SIGURANTA IN EXPLOATARE Ceringa de sigurana in exploatare se referé la protectia ocupangilor in timpul utilizdrii locuingei, respectiv la: A. Siguranta circulatiei pedestre B, Siguranta circulatiei cu mijloace mecanice C. Siguranta cu privire la riscuri provenite din instalatit D. Siguranta cu privire la lucrarile de intretinere E. Siguranta la intruziune i efracyie. 1V.2.A. CRITERH, PARAMETRI $I NIVELURI DE PERFORMANTA, corespunzatoare "Sigurantei circulatiei pedestre 1V.2(A)1__ Siguranta cu privire la eirculatia exterioaré 4, traseul pietonal -carosabil trebuie sf fie clar, vizibil si bine dliferentiat prin rezolvare in profil transversal, Prin material sau prin culoare; b. intre cladire si carosabil trebuie sa existe trotuar: @ {atime libera min. 1.20 m , efile carosabile (inclusiv iegirile din garaje sau passie) teebuie bine marcate gi semnalizate, astfel incat sé fie vizibile in orice conditii atmosferices 4, trotuarele ediacente cailor carosabile cu trafic intens trebuie sa fie asigurate cu bariere de protectie sau spayiu verde de siguranyas ¢ stratul de vzura a cailor pietonale se va rezolva din materiale sntiderapante (nu trebuie s fie alunccos nici in condigii de umiditate) © cocficientul de frecare - min.0.4. f panta trotuar: @ in profil longitudinal - max. 5% @ in profil transversal - max. 2% g. denivelari admise - max. 2.5% cm hh. rosturi intre dale pavaj sau orificii la gratare - max.1.5 cm (pentru a nu se infepeni varful bastonagului sau roata cdruciorului) i, pe parcursul céilor pietonale, in spatii deschise se prevad puncte de sprijin (grilaje joase sau balustrade) inclusiv pentru copii (pl.2fig.1) @=06 a acoperigurile cu panta mai mare de 30° se vor prevedea opritoare de zapada pentru a se evita accidentarea pietonilor. IV.2(A).2. Siguranta cu privire la imprejmuiri (cazul locuinfelor individuale cu curte) a, gardurile se vor rezolva astfel incat sé nu existe posibilitatea de accidentare prin cAtdrare sau escaladare @ fri elemente orizontale intre h = 0,3 - 1,00 m @ inalyime gard - min. 1,20 m b. gardurile cu h < 1,80 m nu se vor rezolva cu elemente ascutite la partea superioara ¢. distanfa intre elemente verticale sau diamettu orificii - max. 10 em. IV.2(A).3. Siguranta cu privire la accesul in cladire ‘a. accesul in cladire trebuie retras din circulayia stradala (cazul clidirilor adiacente cailor de circulasie); ‘. este necesara platforma de acces avand: @ min, 1,2 m x 1.2 m liber; (1,50 m x 1,50 m pentru rotagie completa cirucior handicapat) @h=min.0,15m . accesul pe platforma de acees se va face inclus unei rampe pentru persoane handicapate, cu panta: @ max. 8% (pentru denivelari > 20 cm) @ max. 15% (pentru denivelari < 20cm) d. Ligime rampa gi scard de acces: @ min. 1,2 m (condigionat de necesitati persoane handicapate) cu dificultagi de mers prin intermediul 37e, pant scara: @ max. 57% f. rampele, soirile gi platforma de acees oH hh > 0,30 m vor avea balustrade de protectie: @ b= min. 0,80 m , g.stratul de uzura al scrilor, rampelory platformelor de acces vor f astfel realizate incat si nu permitd alunccarca (inclusiv in condigii de umezeala) bs. apimea liberd gol 198: ‘© nin, 1,00 m - intrare principala - locuin{® colective ~@ main, 0,90 m- inteare principala -locuinfe ‘unifamiliale @ min. 0,80 m- intrare secundara j.pragul ugii h = max. 2,5 em K. deschiderea usilor, 1a clddiri eu mat mult de P + 4, se va face in sensul evacuarii . 1s 1. gratarul pentru curdpat incalyamintea v2 avea ochiuri de max. 1,5 em OBSERVATIE: — ; Se recomanda ca deasupra platformel de acces 2 cladire sf se prevada o copertina de protectie. . Siguranta cu privire la circulagia interioard Tv.2(A) _ Jilor trebuie astfel realizat incat sé nu ‘a. stratul de uzurd al pardosel permit alunecerea: © incaperi spalatorii, antiderapante, @ cocficieat de frecare = min. 0,4 tb-in camera de baie se vor prevedea clementé a ‘caaii de baie, pentru evitarea cAderii pri alunecare ile cu umiditate gi murdarie ridicata (bai, bucatarii, etc.) trebuie sa fie prevazute cu materiale le susfinere incastrate in peretele lateral al @ b= mex. 0,9 m | ¢. denivelare admisé (in dreptul usilor sa deschiderilor in perete) - max. 2,5 em , 4, inalyime liberé de trecere - min 2,00m ce. suprafaya pereyilor nu trebuie s4 prezinte proeminente ascutite, muchii taioase, sau alte surse de ranire. f usile gi peretii vitragi vor fi astfel rezolvagt incdt sf nu provoace accidente (vezi pl.7) g,litime libera flux circulaye in interiorul apartamentclor @ min. 0,60 m - intre mobilier si perete (pentru persoane normale) @ min. 0,80 m - pentru persoane normale si pentru persoane handicapate cu baston sau in scaun rulant 7 @ min. 0,90 m - pentru persoane cu carje h. atime liberi coridor in afara apartamentelor (ocuinge multifamiliale) @ min. 1,00 m i. pe parcursul cailor de cireulagie comune se va prevedea un spagiu de manevra pentru persoane handicapate in scaun rulant @ min. 1,50 x 1,50 m j. circulatia va fi rezolvata astfel in sd existe posibilitatea de manevra a targilor, sicrielor, mobilelor voluminoase . litimea liberd a ugilor inc§perilor: @ min, 0,80 m - in interiorul apartamentelor @ min. 0,90 m- accesul in apartament I amplasarea si sensul de deschidere al usilor trebuie rezolvat astfel inet: ‘ @ sa nu se loveasca intre ele la deschiderea consecutiv © Annu se loveasca persoane ce igi desfigoard activitatea (PIS 19 1V.X(A) 5. Siguranta cu privire la schimbarea de nivel Jadenivelari mai mari de 0,30 m se prevad balustrade (parapete) de siguranja avand indlgimea: @ min, 0,80 m-- pentru denivelari pind la 4,00 m @ min, 0,90 m - pentru denivelari peste 4,00 m b. parapetcle ferestrelor, balcoanelor, logilor, galeriilor deschise spre exterior vor avea indltimea de sigurants: 39‘@ min. 0,80 m- pentru denivelari pana la 4,00 m © nin, 0.90 m- pentru denivelari intre 4,00 - 15,00 m @ min, 1,00 m- pentru denivelariintre 15,00 - 40,00 m @ min, 1,10 m- pentru denivelari peste 40,00 m 1V.2(A).6. Siguranta cu privire la deplasarea pe seri a. relatia intre trepte gi contratrepte trebuie sé fie @2h+1=62 + 64em b. sedrile vor fi prevazute pe laturile neproteiace cu parapete (balustrade) avand inalyimea: ‘eb = min, 0,80 m - pentru deniveliri mai mic de 400 m @ bh = min. 0,90 m - pentru denivelari mai mari de 4,00 m OBSERVATIE: Pentru persoane varstnice sau persoane cu dificultays de mer recomandé prevederea une: balustrade sau a unei maini curente sila perete, pentru orice layime de scard (pl.12 fig.2) c. cand scara este cistanjata de perete se va prevedea balustrada de protect si catre perete, pentru a se evita alunecares in gol (pl.10 fig.3) vt palustrada (parapetul) va fi prevazuta cu mana curentay astfel conformata incat sa post’ fi cuprinsa cu mana. la seit cu latimea mai mare de 1,60 m se prevad mfini curense sou dupa caz balustrade, pe ambele laturi ale searit € balustrada va fi astfel alcdtuité inet sa mu permits cajaratul sau trecerea copiilor dintr-o parte intr-alta €@ cu spatiintre elementele balustradet de max.10 cm ll) g,finisajul scarilor se va realiza din materiale antiderapan'® I. ferestrele din dreptul palierelor trebuie si aibi parapet palustrada de protectie cu h = 0,90 m (pentru a evita accidentarea prin spargerea geamului, in caz de alunecare $i cadere) - pl.l3 fig.2 j. inalfimea libera intre rampe, masurata de la nasul treptei pe linia de flux, pe verticala va fi @ b= min. 2,00 m - scari principale @ = min, 1,90 m - scdri secundare gi acces 1a pod sau subsol j, inalfimea liberd de circulagie sub seara © idem aliniat anterior k. lagimea rampelor gi podestelor @ ta scari principale: - min. 0,95 m - cladiri cu max. 2 nivele = min. 1,05 m - cladiri cu 3-5 nivele = min. 1,20 m - cladiri cu 6 - 8 nivele - min. 1,25 m - cladiri cu min. 9 nivele @ Ja scari secundare: = min. 0,90 m - in general - min, 0,85 m - cazul apartamentelor geupate la scar @ pentru persoane cu dificultagi de mers = min. 1,20 m 1. latimea podestelor nu trebuie sa fie mai mica decat cea mai lata scard cu care se intersecteaza m, lungimea rampei pana la zona de odilina (pentru persoane cu dificultayi la mers) @ max. 3,00 m n. searile trebuie sa fie corespunzator gi uniform luminate, fara rise de producere a fenomenului de stralucire orbitoare. TV.2(A).7. Siguranta cu privire la iluminarea artificiala a. iluminare medie pentru iluminat de siguranya @ min. 0,3 Ix : b. iluminare medie pentru iluminat normal pe caile de circulagie © holuri, coridoare 75 - 100 Ix @ scari 50-75 Ix 1V.2.(B). Criterii, parametri gi niveluri de _performanta corespunzitoare cerinfei "Siguranga circulatiei cu mijloace de transport mecanizate’ : 1V.2(B).1. Siguranta cu privire la deplasarea cu ascensorul a, cladirile etajate se vor dota cu; =] ascensor - la cladiri cu mai mult de P + 3 etaie, = 2 ascensoare - la cladiri cu mai mult de P + 5 etaje, astfel conformate incdt si permita gi transportul mobilierului de dimensiuni mari asi conformata b.unadin cabinele bsteriei de lifturi tebuie a fie ast) dimensionaté neat si fie utilizata gi de catre persoane handicapate © dimensiune cabina min. 1,10 x 1,40 m €@ se va prevedea o mand curenté pentru susfinere “P= 090m @ Layime liberd gol usa - min. 0,80 m © dimensiune platforma acces in cabina min. 1,50 x 150m (rotatie completa cirucior handicapat) ce. diferenta de nive! admisibila intre cabina gt palier @ max, + 2,5 em 4. se vor prevedea garnituri de cauciuc la toate muchiile fe, se va prevedea un sistem de siguran{a eficient £ se vor prevedea butoane luminoase de alarma .3¢ va prevedea interfon in interiorul cabinel (in cladiri inalte) hh ratia de aer prosspat in cabin’ '@ 1 litru/sec/persoand (atat in regim normal cit gi in caz de avarie) i, temperatura in cabina @ t= 5° C faya de temperatura palierelor j. nivel de presiune acustica admis in cabin8 fe max. 65 db (A) in absenga ocupangilor si a altor surse exterioare ic nivel de iluminare curent in eabind si pe paliere @ min, 501s Lin caz de avarie (pana electrica) se vor asigura: ‘@ min. 5 lx (la panoul de comanda din cabina si de pe paliere) 1V.2(C). Criterii, parame’ gi niveluri de performanta rgei cu privire la riscuri provenite din corespunzatori "Siguray instalagii 1V.2(C).1. Siguranta cu privire Ia riseul de electrocutare a, tensiuni nominale de lucru @ Un = max. 220 V - pentru corpuri de iluminat @ Un = max. 400 V - pentru utilaje electrice (forya) (in cazul in care pardoseala este bund conducitoare de electricitate, trebuie indeplinite gi alte conditii conform STAS 12604) b. tensiuni de atingere gi de pas: } a @ U = max. 40 V__ - pentru instalapii gi echipamente fixe sau mobile - pentru utilaje gi echipamente portabile din spatii cu pardoseala neconducitoare @ U = max.24V__ - pentru utilaje gi echipamente portabile din spayii cu pardoseala conducatoare = pentru echipamente montate in subteran c. curenti nepericulogi (intensitate suportatd de corpul omenesc) @ th max. 10 mA 4d. rezistenta de dispersie a prizei de pamant @ R = max. 4Q- pentru instalagia electricd de joasd tensiune © R = max. | Q- cind priza de pimint este comund pentru joasa tensiune, medie tensiune gi pentru paratrasnet @ R = max. 10 Q - pentru instalagia de paratrisnet (priza artificiala) @ R = max. 5 Q- idem (prizé natural’) e. rezistenfa de izolagie @ R = min. 50.000 - pentru materialele electroizolatoare a elementelor conducatoare £. masuri de protectie pentru atingere directa sau indirect © conform prevederilor STAS 12604 si 17 TV.2(C). Siguranta cu privire la riscul de arsura gi oparire a. temperatura parfilor accesibile ale instalatiilor @ max. 70°C : b. temperatura apei calde menajere @ max. 60°C ¢, masuri de protectie 43@ in cazul corpurilor de iluminat cu lémpi cu incandescent {avand t > 100°C) accesibile utilizatorilor, se vor provela cu elemente de protectie corespunzitoare conf. Normativ 17 © in cazul echipamentelor pentru inedlzire (corpurt conduete de incilzire) protectia se va face conf. normativ 113 sau 1V.2(€)3. Siguranfa cu privire Ja riscul de accidentare Prin explozi a. concentratia de gaz metan p? @ max. 1500 mg/m? acr b. conductele de alimentare interioard a instalagiilor de gaze naturale vor fi astfel executate gi amplasate incit s4 nu provoace accidente Jitruns accidental in ineaperi: 1V.2(C)A4. Siguranta cu privire la contactul cu elemente de sinetalatii defectuos executate, montate sau intrefinue ao ae suprafjele acesibile utlizatorlor nu trebuie si prezinte much cu potengial de rénire. sioase sau proeminente periculoas ; ieee si repararea instalagiilor se va ‘b. executarea, exploatarea, intretinerea face numai de citre personal calificat, in conformitate cu Prevel rt ‘tandarde gi normative specifice (conf. anexa IV.2 "Documente conexe ) 1V.2(C)5. Siguranta cu privire la riseul de accidentare ¢= urmare adescarcarilor atmosferice (trasnet) a. protectia unei clidisi impotriva trazne' fivului 120 tului se va face in conformitate cu prevederile normat 1v2(D). CRITERIL, PARAMETRI $f NIVELURI DE PERFORMANTA corespunzitoare "Siguranjet cu privire 1a tucratrile de intreginere” 1V.2.(D).1. Siguranta cu privire la intretinerea vitrajelor a. parapetul la ferestre trebuie si aibe inalyimes de siguranta corespunzatoare conform prevederi STAS 6131 OBSERVATIE: Nu se recomanda utilizarea ferestrelor cu deschidere exterioard (in caz cd se uutilizeazd, rebuie previzutd o balama speciala pentru curdtire comodal) -plansa 19. b. pentru intreyinerea ferestrelor fixe, la partea exterioara, vor fi prevazute elemente de sustinere in timul curdgirii (pl. 20/1) ¢. ferestrele ce nu pot fi intretinute prin exterior, vor fi astfel alcatuite incat sd poati fi curdjate in conditiile de siguranyé din interior © conturul parpii fixe a ferestrei, si depageasc’ gabaritul pargii mobile cu max. 50 em (pl. 17 fig.1 B) 4. pentrn intreginerea suprafeyelor mari vitrate (perefi cortind, luminatoare) vor fi prevazute pe fatade, utilaje speciale, permanente, de intreginere (pl. 20 fig. 2) 1V.2.(D).2. Siguranta cu privire la intretinerea casei sedrilor a. scarile vor fi astfel rezolvate incat sa faciliteze executarea lucrarilor de intreginere gi decorare a elementelor adiacente (pereyi ferestre) -pl.2L © podeste conformate si dimensionate corespunzitor @ balustrade (parapete) rezistente gi corespunzator dimensionate © ferestrele, de pe casa scirii, astfel amplasate incat si fie accesibile intreyinerii 1V.2.(D)3. Siguranta cu privire la intrefinerea acoperigurilor a. la acoperigurile terasi se va prevedea o balustrada de protectie perimetrala avand: @h ),90 m la cladiri cu inaltime de max. 15.00 m @ h = 1,00 m la cladiri cu inalgime intre 15,00 + 40,00 m @h 410 m la cladiri cu inalgimi peste 40,00 m b. 1a acoperiguri in panta, cu invelitoarea din elemente casante se vor prevedea platforme de circulatie avand balustrada de siguranta @h=090m+1,10m c. pentru accesul pe acoperig (prin exterior) se vor utiliza scéri speciale (fixe) montate pe fajada, conformate astfel incét sd excluda riscul accidentarii. 45T2(E). Criteri, parametsi_ si niveluri de performanta syrespunzitoare "Sigurantei la intrusiuni si efractie’ 1V.2.(E).1. Siguranta cu privire la imprejmuiri a. impiedicarca escaladari -indlyime gard © securitate obignuitd - min. 1,80 m @ securitate puternicd - min. 2,10 m @ sccuritate maxima - min. 2,40 m areca a a gardului se vor ° TFunofe de gradul de securitat doit, la parte superioar gardul prevedea element ascuite sau sara ghimata (1.22) b. impiedicarea penetratii wjimensiuni orificii in gard: max. 10 em ~ pentru securitate maxima - gard opac IV.2.(B).2. Siguranta cu privire la incinta cladirii: (cazul Jocuintelor ‘unifamiliale) , ri de prevenire a intruziunilor . - amie se eiein ineintd,caile de cizeuayie catre clidire precum 4 si fie ugor vizualizata si intreaga suprafaya a incintel trebuie 5 din interiorul clédirit © amenajirile exterioare faciliteze ascunderea raufacatorilor trebuie astfel rezolvate incat si nu TE: ; OO er alzra cailor de crculage spre i in elie se poate reaiza $1 Prin prevederea unui sistem de televiziune cv circust inchis. \1V.2.(E)3. Siguranta cu privire 1a Anchiderile perimetrale ale cladirii ; a ‘2. impiedicarea ciparasii si patrunderit prin efractie in cladire am + mpi ayadde tzebuie astel concepute si realizare inet SS Ht permit patrunderea infractorilor in {interiorul cladirilor, pri de fayads (pl eayirare, escaladare sau distrugerca elementelor de fat 23,24). © arilajele de protectie vor avea spajiul dintre elementele componente de max. 10 em b. impiedicarea intruziunii animalelor sau insectelor daunatoare © clementele de fajada realizate din materiale ugoare vor fi astfel rezolvate incat sd impiedice patrunderea rozatoarelor in interiorul panourilor ©@ grinzi, plangeu un | 30 | 30 | 1s : mervurh peste subsol] C, C CG CG c. 1630" th ih 30! - 1V3.23.7. Durata de siguranga la foc a refugiilor Intervalul de timp in care este asigurata supraviefuirea in spatiile special amenafate indiferent de modul in care evolueazd incendiul, va fi cel putin egal cu timpul de supraviequire (IV.3.2.2.3) IV3.23.8. Bristenga gi conditile performante ale dispositivelor de detectare sialarmare Echiparea gi dotarea cu dispozitive de detectare gi alarmare se face conform reglementarilor de specialitate astfel incit si se poatd asigura timpul de alarmare stabilit (IV.3.2.2.1). 1V3.2.3.9, Existenga gi condigile performante ale sistemului de alertare Pentru anunjarea serviciilor mobile de pompieri, in caz de incendiu, se asigura mijloacele corespunzatoare funcyie de fiecare situayie concreta, astfel incat sa se asigure timpul de alertare stabilit (cap.IV.3.2.2.2). 1V.3.2.3.10. Conditile performante ale dispositivelor de evacuare a fumului Limitarea propagarii fumului in incaperi, coridoare, sciri, tebuie asiguraté prin realizarea unor elemente desparjitoare corespunzatoare dispozitivelor conform reglementarilor specifice. 1V,3.2.3.11. Existenta si condiiile performante ale sistemelor de stingere automata ‘Necesitatea sistemelor de stingere automata se stabileste in functie de riscurile de incendiu, combustibilitatea materialelor si importanta cladirii, respectindu-se prevederile normelor tehnice in vigoare. Se va asigura declangarea gi functionarea corespunzitoare, cu debitele, intensitaile, presiunile si timpul de functionare normate functie de necesitayile concrete. 1V,3.2.3.12. Asigurarea duratei de siguransa si capacitatea citilor de evacuare Intervalul de timp in care caile de evacuare pot fi utilizate in condigii de sigurangé, se determina, potrivit reglementirilor, in functie de capacitatea ‘maxima simultana, tipul de constructie gi modul de rezolvare a caii de evacuare (in doua directii, respectiv intr-o singura directie)~ 300 secunde - cladiri foarte inalte (grad 1) ~ 500 secunde - cladiri inalte (grad 1) - 700 secunde (respectiv 350 secunde) - cladiri h = max. 28 m (grad 1-11) - 360 secunde (respectiv 200 secunde) - cladiri grad I-IV - 240 secunde (respectiv 100 secunde) - cladiri grad V Capacitatea cailor de evacuare va asigura trecerea numarului de fluxuri de evacuare determinate prin calcul avand latimi de trecere: + pentru ugi @ cladiri cu max. 50 persoane - min. 0,80 m @ cladiri cu peste 50 persoane - min. 0,90 m = pentru coridoare (in afara apartamentelor) © cladiri cu max. 50 persoane - min. 1,00 m @ cladiri cu peste 50 persoane - min. 1,40 m 1V.3.2.3.13. Timpul de siguranta privind functionarea ascensoarelor de interventie in cladirile inalte, cel putin unul din ascensoarele prevazute (doua in cladiri foarte inalte) se vor amenaja corespunzator asigurarii operayiunilor de stingere, avind o capacitate de transport de 3-5 servanti cu echipamentul respectiv. Timpul de functionare in siguranga, al ascensoarelor de interventie, trebuie sa fie de cel pugin 2 ore de la izbucnirea incendiului. IV.3.2.3.14. Asigurarea conditiilor pentru accesul autovehiculelor de intervengie Constructiile pentru locuinge vor avea asigurate cai de circulatie carosabile, corespunzator dimensionate gi aledtuite, care sa permit accesul usor al autovehiculelor de intervengie al pompierilor, cel pugin la doua fayade ale cladirii. 13.23.15. Echiparea si dotarea constructiei cu mijloace fixe si mobile de interventie Constructiile se vor echipa gi dota cu mijloace de interventie conform reglementitilor specifice, in funcyie de tipul constructiei si densitatea sarcinii termice. Conform Normativ I9 se vor prevedea: ~ pentru clidiri pana la P + 11 stingatoare portabile + pentru clidiri peste P + 11 coloane uscate, hidrangi interiori gi stingatoare portabile IV.3.2.3.16. Asigurarea traseelor pentru accesul personalului serviciilor mobile de pompieri Traseele de intervengie trebuie sd fie marcate corespunzator pentru afi ugor de recunoscut, eat inai scurte yi amenajate astfel incat sa se asigure protectie echipelor de pompieri. 1V.3.24, Performanjele elementelor si materialelor de constructie 1V.3.24.1. Combustibilitatea elementelor respectiv a materialelor componente, i le pentru locuine se vor utiliza materiale avand clasa de itate admis de normele specifice, in corelare cu gradul de rezistengi la foc, conform prevederi cap. IV 3.2.3. 1V.3.2.4.2. Contribusia la evolutia incendiului Este apreciati prin densitatea sarcinii termice corespunzatoare spafiului respectiv gi se evalueaza funcyie de situayia concretd (totalitatea materialelor si substanjelor combustibile, fixe si mobile existente pe suprafafa considerata) conform prevederi STAS 10.903/2. Se vor asigura masuri de protecjie corespunzatoare stabilite prin reglementérile tehnice in vigoare. 1V.3.2.4.3. Propagarea ldcarilor pe suprafaa elementelor de constructie combustibile Alcatuirea elementelor va fi astfel rezolvatd incat incendiul sd nu se Propage cu usurinté. Propagarea flicarilor pe suprafaja clementelor de constructie trebuie sa fie de maxim 45 cm. in 10 minute. 571V;3.2.44, Nivelul admisibl de degajare a fumului si gazelor toxice Se vor utiliza elemente si materiale combustibile astfel incét prin ardere si nu se degaje cantitayi mari de fum gi gaze toxice care sa pericliteze sGnatatea utilizatorilor sau se asigurd misuri corespunzatoare de evacuare a fumului si gazelor toxice. IV.3.24.S. Gradul de resisteng: la foc al constructei Va fi stabilit in funcyie de combustibilitatea gi rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie folosite, potrivit reglementarilor tehnice, 1V;3.24.6, Etangeitatea la propagarea fumului si a flécdrilor Intervalul de timp in care un element de separare impiedica trecerea fumului gi a flécarilor, dintr-o incdpere in alta se stabileste corespunzitor destinatiei acestuia, in funcyie de gradul de rezistenyé la foc stabilit, conform normelor specifice. 1V.3.2.4.7. Durata de stingere a incendiilor Intervalul de timp pana cand focul este stins complet trebuie si se inscrie in limitele rezistenyei la foc a clementelor structurale (maxim performanta elementului cel mai putin rezistent). IV.3.2.5, Intervengia pentru stingere IV3.2.5.1. Timpul de incepere a intervengiei Intervalul de timp dintre momentul alertarii si cel al inceperii actiunii de intervengie la locul incendfului, depinde de echiparea cu instalatii de semnalizare gi alertare precum gi de stingere, de distanta Ia care se afld unitatea de interventie, de dotarea acestora, precum gi de operativitatea echipelor respective. Se va stabili, pentru fiecare situagie concreté, prin elaborarea scenariilor de siguranti. 1V,3.2.5.2, Durata intervengiei Timpul in care incendiul este oprit depinde de suma tuturor intervalelor de timp necesare inceperii si desfigurarii procesului de stingere. ANEXA IV.3 DOCUMENTE CONEXE Decret 290/1977 - Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor gi instalayiilor Pus - Norme tehnice de proiectare gi realizare a construciilor privind protectia la actiunea focului Ordin 381/1219 MC al __- Norme generale de prevenire gi stingere a incen- MI si MLPAT 1994 diilor- completare la NG-1977 HGR 51-1992 - Privind unele misuri pentru imbunstagirea republicat in 1996 Norme C58 Normativ IS Normativ 16 Normativ 17 Normativ 19 Normativ 113 activitayii de prevenire gi stingere a incendiilor - Norme tebnice privind ignifugraca materialelor combustibile din lemn gi textile utilizate in constructii - Normativ pentru proiectarea si executarea instalagiilor de ventilare si climatizare - Normativ pentru proiectarea gi executarea rejelelor gi instalapiilor de utilizare a gazelor naturale = Normativ pentru proiectarea si executarea instalafiilor electrice la consumatori, cu tensiunea pana la 1000 Ve.a. gi 1500 Ve. = Normativ pentru proiectarea si executarea instalagiilor sanitare - Normativ pentru proiectarea si executarea instalayiilor de incalzire 59Normativ 118 Normativ 120 STAS 1478 STAS 6168 STAS 6647 STAS 6793 STAS 8844 STAS 297/1,2 STAS 10903 STAS 2965 STAS 3081 STAS 4918 STAS 9752 60 Normativ pentru proiectarea gi executarea instalagiilor de telecomunicatii - Normativ privind proiectarea gi executarea instalatiilor de protectie contra trasnetului in constructii ~ Construcfii civile gi industriale. Alimentarea interioara cu apa. Prescriptii fundamentale. ~ Masuri de siguranté contra incendiilor. Sciri de interventie gi salvare. ~ Masuri de siguranyi contra incendiilor Elemente pentru protecfia golurilor + Lucrari de zidarie. Coguri, canale de fum pentru focate obignuite la constructii civile. Prescriptii generale. ~ Misuri de sigurangé contra incendiilor. Usi batante pe scarile de evacuare. Prescriptii constructive impotriva trecerii fumului - Indicatoare de securitate. Culori si forme, Condigii generale - Calculul sarcinii termice in construcfii + Sei interioare in construcfii = Utilaje de stins incendii. Cutii metalice pentru hidrani interiori + Utilaje de stins incendii. Stingator portativ cu raf si CO, = Utilaje de stins incendii. Stingitor cu dioxid de carbon. IV4. IGIENA, SANATATEA OAMENILOR, REFACEREA $I PROTECTIA MEDIULUI Cerinya privind igiena, sindtatea, refacerea si protectia mediului implici conceperea gi executarea spatilor, a parjilor componente precum gi a dotatilor unei ckidiri de locuit, astfel incat si nu fie periclitata sanatatea gi igiena ocupantilor, urmadrindu-se totodat si protecyia mediului inconjurator. Necesitagile utilizatorilor in cazul acestei grupe de cerinte se refera la: A Igiena mediului interior B. Igiena apei C. Igiena evacuarii apelor uzate D. Igiena evacuarii gunoaielor menajere E. Protectia mediului IV.4.(A). Igiena mediului interior Se refera la 1. Igiena mediului higro-termic 2. Igiena aerului 3. Igiena vizuala 4. Igiena acustica IV.4(A).1. Criterii, paramerri $i niveluri de performana corespunzatoare ceringelor referitoare la "Igiena mediului higro- termic” Crearea unui mediu higrotermic optim, implica asigurarea unci ambiange termice globale gi locale atat in regim de iarna cat gi in regim de vara. Se admite ca aceste conditii sé nu fie satisfacute o zi pe an iarna si S zile vara. Asigurarea mediului higrotermic trebuie corelatd cu asigurarea calitapii aerului gi optimizarea consumurilor energetice. IV.4(A).1.1. Asigurarea ambiangei higro-termice globale normale a. indice global de confort (P.M.V) reprezinté opjiunea medie previzibilé a unui grup numeros de apersoane asupra senzafiei termice produse de un anumit mediu. Rezulta din bilanqul termic al corpului uman gi trebuie si se incadreze intre valorile: PMV = -0.5..+0.5 b, temperatura ambiantei (T,) - pe timp de iarna (valorile minime): @ camere de locuit, holuri . . 20°C @ vestibul .. . 18°C @ camera baie, duguri a = 22°C © closete in cadrul apartamentului ...........-...+++ 18°C @ closete in afara apartamentului .......-- nee . 18°C @ garaje sub locuinfe .....460000-+++ beseeees 10°C © scéri coridoare in exteriorul apartamentului .....-.. 10°C - pe timp de vara: @ T, = 23°C - 26°C OBSERVATIE: Temperatura, pe timp de vari, poate fi admis pind la max. 28 C cu condigia cresterié vitezei aerului cu 0,275 mis pentru fiecare grad C. c. viteza curentilor de aer (V) - pe timp de iarnd @V = max. 0,15 m/s ~ pe timp de vara @ V = max. 0,275 mis 4. umiditatea relativa a aerului (UR) @ UR = 35%...60% e. numar schimburi de aer = se vor stabili functie de bilangurile termoenergetice si cele privind asigurarea puritiii aerului (conf.cap.IV(A)2) IV.4(A).1.2. Asigurarea unei ambiange termice locale normale a. asimetria temperaturii radiante (calculata in raport cu un plan vertical situat in zona ocupatd, 1a 0,6 m de pardoseala) - datorita ferestrelor sau altor suprafeye reci - max. 10°C = datoritd unui plangeu - max. 5°C b. diferenta de temperatura pe vertical intre nivelul capului gi al gleznelor (pentru o persoana in picioare sau © persoand seziind) - max. 3°C c. transferul termic la contactul cu pardoseala respectiv caldura cedata pardoselii prin unitatea de suprafaya intr-un timp normat, determinaté prin energia disipaté la contact intr-un minut (Q,) sirespectiv in 10 minute (Qj) trebuie si fie: ~ in incaperi de locuit: © Q, = 40x10"...50x10" J/m* © Qj. = 200x10*...300x10° jm? - in celelalte incdperi: @ Q, = 50x10°...60x10° © Qi = 300x10*...400x10° 4. diferenta de temperaturd dintre fefele interioare ale elementelor delimitatoare si temperatura aerului interior pentru o umiditate de 60% trebuie si fie: = pentru pereti - AT inyx = 4,0 K ~ pentru tavane - AT nay = 3,0 K = pentru pardoseli - AT nq, = 2,0 K IV-44A).13. Asigurarea continuitagit serviciului in perioada rece, cu exceptia unci zile/an trebuie si se mengind temperatura operativa de 22°C intr-o camera de locuit (dormitor) gi in baie si 20°C in celelalte camere de locuit. IVA{A).2. Criterii, parametri gi niveluri de performanga corespunzéitoare ceringelor referitoare la “Igiena aerului" Igiena aerului implicd asigurarea calitagii aerului in spaiiile interioare, respectiv crearea unei ambiange atmosferice optime, astfel incat si nu existe degajiri de substante poluante nocive provenite din exteriorul sau interiorul clidirii (sol, materiale de construcfii, activitafi casnice, etc.) 631V.4.(A).2.1. Concentratii maxim admisibile de substante poluante a, formaldehida (in special din materiale de construcyii - rigini sintetice, colorani, etc.) - max. 0,035 mg/m’ (valoare inregistrata pe parcursul a celor mai defavorabile 30 minute dintr-un interval de 24 ore) OBSERVATIE: Se vor utilica materiale care nu contin mai mult de 25 mg formaldehida/100g material solid. b, radon (220 gi/sau 222) (din sol sau materiale de constructii) - max. 100 Bq/m’/an OBSERVATIE: Se intersce wtilizarea materialelor de constructiea deseurilor radioactive sau 4 steritulu, a xgurei sia slamului rezutat din prelucrarea ingrigimintelor chimice, care au un conpinut de elemente radwactive peste valoarea materiei prime ce se utilizeaza in mod curent in constructii ¢. monoxid de carbon 5 (din act, combustie incompleté, scurgeri gaze, etc.) - max. 6 mg/m’/(in cele mai defavorabile 30 de minute din 24 ore) d. dioxid de carbon (din expiratie, combustie) - mx. 1600 mg/m’ (cca. 0,085% din volum incapere) ¢. pulberi in suspensie (din materiale de construcyii) - max. 0,5 mg/m? f. vapori de apa (datorayi prezenjei omului si metabolismului sau, precum gi existentei plantelor in incdpere) =n regim de var (Tyg = 253°) - max. 19.400 mg/m? ~ in regim de iarnd (T,3 = 20:+2°) - max. 9.450 mg/m’ 64 1V.4.(A).2.2. Asigurarea igienei finisajelor interioare 2. evitarea emisiei de gaze toxice + sunt interzise finisajele realizate din materiale ce congin substanje toxice ce pot emite gaze nocive, periculoase pentru sinatate. b. evitarea formarii ciupercilor + se vor lua misuri pentru evitarea formarii condensului prin rezolvarea corectd a inchiderilor exterioare si asigurarea unei ventilayii corespunzatoare. 1V-4.(A).2.3. Asigurarea nei ventilari corespunzdtoare a. ventilare naturala + schimbul de aer (pe ansamblul locuingei) - 0,5...1 vol/h b. ventilare mecanica + debit de aer aspirat @ bucatarie - 45...120 m’/h © grup sanitar (fad fereastra) - 30...60 m'/h OBSERVATIE: Camerele de locuit vor fi prevdzute in mod obligatoriu cu posibilitatea cventilarii naturale. 1V.4.(A).3. Criterii, parametri si niveluri de performangé corespunzatoare cerintelor referitoare la "Igiena vizuala" Ceringa referitoare la iluminatul interior implicd asigurarea cantitagii si calitasii luminii (naturale gi artificiale), astfel incdt utilizatorii spayiilor respective si-gi poatd desfigura activitajile casnice in mod corespunzitor, atat in timpul zilei cat gi in timpul nopyii, in condigii de igiend gi sinatate. OBSERVATIE: Problemele legate de iluminatul de siguranga al incaperilor sunt prezentate in cadrul cerintei de siguransa in exploatare (cap.IV.2). 1V4.(A).3.1. Asigurarea iluminatului natural a. valoare iluminat natural (pentru solstitiul de iarna, cer acoperit)+ incaperi de locuit: @ min. 30 Ix (¢, - factor lumina zi - 0,75%) - buedtarii @ min. 60 Ix (e, - bai, holuri, coridoare @ min. 16 Ix (e, = 0,4%) b, raportul dintre aria ferestrelor si aria pardoselilor - limite normate 1,5%) @camere delocuit —1/6...1/8 @ celelalte inedperi 1/8...1/10 @ scati V10..1/14 ¢. factori de uniformitate (raportul dintre iluminarea minima gi iluminarea maxims) - valori normate © camere de locuit min.0,20 @ camera de studiu (birou) min. 0,65 © spayii circulayie min. 0,10 OBSERVATIE: 1. In cazul in care lumina naturala nu respecta conditiile precizate mai sus, este necesar cailuminatu! natural si fie compensat paral sau total in funcie de destinatia incaperii, cu iluminatul artificial conf. prevederi STAS 6646/1 si STAS 6646/3. 2. Ca masurd impotriva fenomenului de orbire se prevad elemente de ecranare (parasolare) a parzilor vitrate. 1V.4.(A).3.2. Asigurarea iluminatului artificial a. puterea electricd necesara @ min. 20 W/m" de suprafatd a pardoselii b. nivelul de iluminare medie pentru iluminatul normal al incaperilor (valori minime - normate): = dormitor @ iluminat general - 50 Ix (lah = 0,85-1 m de la pardoseala) ~camere de zi © iluminat general - 200 Ix @ iluminat local: » citit - 300 Ix (pe suprafaga mesei) > cusut - $00 Ix (pe suprafaga de lucru) ~ camera de baie @ iluminat general - 75 Ix (la h = 0,851 m de la parodseala) @ iluminat local - 200 Iz (pe suprafata oglinzii) aii @ iluminat general - 100 Iz (la h=0,85 1m de la pardoseala) @ iJuminat local - 200 Iz (pe suprafaga de lucru) ~ hol, coridoare - 75+ 100 Ix (pe suprafaja pardoselii) + scari - 50-+75 Ix (pe suprafaya treptelor) ~ garaje - 50 Ix (la h=0,85+1 m de la pardoseala) ghena gunoi - $0 Ix (idem) -subsol, pivnitd - 5075 Ix (idem) ¢. factor de uniformitate (raportul dintre iluminarea minima gi iluminarea medic pe planul de lucru) = bu @ incaperi de utilizare generala - min. 0,40 © incaperi sau spayii circulatie - min. 0,25 OBSERVATIE: Pentru evitarea sau limitarea orbirti se vor lua médsuri corespunzdtoare conform prevederi STAS 6646/13. IVA(A).3.3, Asigurarea continuitaii servicului @ prevederea unei surse secundare care sa asigure lumina de siguranya pe cdile de evacuare gi in punctele de siguranta (vezi cap.IV.2, "Siguranga in exploatare") IVA(A)A. Criterii, parametri si niveluri de performanga corespunzaitoare cerintelor referitoare la "Igiena acustica" Igiena mediului interior implica gi asigura condiiile acustice ale spatiilor interioare, corespunzatoare mentinerii sinatapii ocupantilor. ey1V.4.(A).4.1. Asigurarea ambiantei acustice in inciperile de locuit a. nivel de zgomot interior (provenit din exteriorul incaperii) @ max. 35 dB(A) IV.4.(A).4.2. Asigurarea ambianyei acustice in centralele tehnice (puncte termice, stati hidrofor) a. nivel de zgomot (provenit din surse interioare incaperii) @ max. 85 dB(A) OBSERVATIE: Pentru mentinerea nivelului de egomot admis in interiorul incdperilor, elementele delimitatoare trebuie astfel alcdtuite inci sd se asigure un indice de iaolare corespunzditor, conf. cap.IV.6. "Protectia impotriva zgomotului’. 1V.4.(B), IGIENA APEI Cerinta referitoare la igiena apei implic& condigiile privind distribugia apei intr-un debit suficient, in condiile satisfacerii criteriilor de puritate necesard apei potabile. ‘Apa necesard alimentdrii instalatiilor din cladiri trebuie si sib anumitd calitate exprimatd prin ansamblul proprietagilor sale fizice, chimice, bacteriologice, organoleptice, ete. IV.4.(B).1. Criterii, parametri si niveluri de performanga 1V.4.(B).1.1. Asigurarea caltatii apei (potabilitatea) a. indicator fizici admisibili @ grad de turbiditate - max. 5 © grad de culoare - max. 15 @ temperatura -t = 7+15° © activitate globald maxima @u = 0,1 Bl @ 6 =1 Bal @ concentratia ionilor de hidrogen @ pH = 65.74 b. indicatori chimici admisibili - substante organice oxidabile cu permanganat de potasiu - 10-12 mg KMnO,1. - amoniac-0 + 0,5 mg/l = nitragi - 0 + 0,3 mg/l - lor rezidual liber -0,10 + 0,25 mg/l = total - 0,10 - 0,28 mg/l - reziduu fix (substanye minerale si organice dizolvate, care nu sunt volatile la 105°C) = min. 100 mg/d? - max. 800 mg/dm* = duritatea total maximd - 20-30 grade germane = cadmiu - max. 0,005 mg/d’ - cianuri - max. 0,01 mg/dm’ = mercur - max. 0,001 mg/dm* c. indicatori bacteriologici gi biologici admisibili (STAS 1342) - pentru instalayii centrale cu apa dezinfectata @ sub 20 bacterii la 37°C/cm? @ numér probabil de coliformi totali, focali si streptococi fecali/100 cm’ = 0 (absent) - pentru instalagii centrale cu apa nedezinfectata © sub 100 bacterii la 37°C/cm’ @ ar. probabil coliformi totali - sub 3/100 cm* @ nr. probabil coliformi i streptococi fecali/100 cm’=0 (absent) - apa furnizata din surse locale (fantani, izvoare) @ sub 300 bacterii la 37°C/cm? @ nr. probabil colaformi totali - sub 10/100 cm* @ n. probabil coliformi gi sireptococi fecali -sub 2/100 cm’ - volumul sestonului (organisme libere din masa apei) © instalajii centrale - max. 1em’/m’ @ instalayii Locale/fanténi - max.10 cm"/m? - organisme animale, vegetale gi particule vizibile cu ochiul liber @ lipss 69- organisme animale microscopice @ max. 20/dm* - organisme indicatoare de poluare @ lipsa + organise daundtoare sinatijii @ lisa d. indicatori organoleptici - gustul apei - insipid = mirosul apei - incolor IV.4(B).1.2. Asigurarea debitului de apd la punctul de consum = Q = min. 0,15 1/s (la spalator bucatarie) -Q = min. 0,15 I/s la cada baie) = Q = min. 0,005 1/5 (la lavoire baie) cu o vitezd optima a apei = Lm/s 1V.4.(B).1.3. Asigurarea cantitatii de apa potabild necesard a. cantitatea necesara de api potabild @ min. 110 Upersizi b. nivel specific functie de structura consumului mengjer gi numarul de utilizatori © debit orar mediu (C med.) = variabil, functie de cerere ¢. coeficient de variatie a debitului orar @ CmaxJ/C med. = 2,5 . repartigia punctelor de alimentare cu apa @ variabil functie de cerere OBSERVATIE: In locuinge este interzis a se distribui apa nepotabila. IV.4.(C). IGIENA EVACUARI APELOR UZATE Igiena evacuatii lichidelor uzate implica asigurarea unui sistem corespunzitor de eliminare a apelor folosite (impure) menajere sau meteorice. 70 IV4(C). Criterii, parametri si niveluri de perfromanta IVA(C)L1. Evitarea, poluarit mediului natural respectiv a apelor subterane sau a solului cu ape uzate provenite din sistemul de canalizare al cladirilor. a. condifii ce trebuie indeplinite de apele uzate = conginutul si concentrajia maxima admisi a substanjelor nocive (suspensii, substanje chimice ce pot ataca perefii conductelor, substante inflamabile si explozibile, germeni patogeni) trebuie s4 respecte prevederi STAS 1481 b. Condigii de calitate a conds reziste la solicitari mecanice - si fie impermeabile (si nu permita infiltragii, exfiltragii) ~sireziste la actiunea apelor uzate sau subterane agresive gi a apelor cu temperaturi de 40°C - sd reziste la eroziunea suspensiilor de apa sf aiba o suprafafd interioard cat mai neteda. telor exterioare de canalizare IV4.(C).1.2. Evitarea riscului emisiei de mirosuri desagreabile Se asigurd prin masuri de prevenire: + scdpari de gaze nocive - nivel miros = 0. IV.4.(C).1.3, Evitarea interconexiunii intre apele uzate yi apa potabilé Se asigura prin rezolvarea corecta a sistemelor de canalizare si alimentare cu apa conform prevederi normativ I 9, STAS 1795 si STAS 3051 IV.4.(D). IGIENA EVACUARII GUNOAIELOR Igiena evacuarii gunoaielor implica soluyionarea optima a colectarii si depozitarii deseurilor menajere, astfel incat sa nu fie periclitata sinatatea oamenilor. IV.4.(D).1. Criterii, parametri si niveluri de performanja IVAAD).1.1. Asigurarea igienei zonelor gi spagilor de colectare gi depositare = se vor amplasa, rezolva gi dota corespunzator, astfel incat si se impiedice: n@ emisia de mirosuri dezagreabile @ prezenja insectelor gi animalelor @ poluarea aerului, apei sau solului © crearea focarelor de infectie - se vor echipa cu punct de apa gi sifon de pardoseald in zona depozitarii pubelelor de gunoi - se vor utiliza finisaje din materiale rezistente la substange chimice de curatire gi spalare ~ se va asigura o ventilare corespunzatoare IV.A.D).1.2. Asigurarea capacitatii de colectare a deseurilor menajere - cantitatea de gunoi evacuatd @ min. 1 kg/persoand/zi (in condifiile asigurarii golirii periodice a pubelelor). IV.4.(E). REFACEREA $I PROTECTIA MEDIULUI Cerinja privind refacerea $i protecia mediului presupune realizarea produsului de constructii (cladirea de locuit) astfel incat pe toata durata de viata (execugie, exploatare, postutilizare) si nu afecteze in nici un fel echilibrul ecologic. IV.4.(E).1. Criterii, parametri si niveluri de performanja IVA(E).11. Asigurarea protectiei mediului inconjurdtor Este interzisa: @ cvacuarea in atmosferd a substanjelor daundtoare peste limitele stabilite prin reglementérile in vigoare (STAS 12.574) @ aruncarea sau depozitarea degeurilor menajere in afara amplasamentelor autorizate @ evacuarea de ape uzate, precum gi descarcarea de reziduuri gi orice alte materiale toxice in ape de suprafayi subterane gi in mare © producerea de zgomote si vibratii cu intensitate peste limitele admise prin normele legale. n OBSERVATIL: ‘Amplasarea rezervoarilor de combustibil pentru centralele termice se va face cu respectarea prevederilor Normativ I 13. La stabilirea masurilor pentru evacuarea zgurit si cenusti, se vor respecta prescriptit tehnice ISCIR C 1 Canalele de fum se vor proiecta conform STAS 3417 i STAS 6793, iar compocitia ‘gazelor de ardere va respecta valorile minime admisibile (la 0 putere mai micé de 100 MW) in conformitate cu prevederile Ordinului 462/93 astfel: > Combustibil lichid - puulberi - 50 mglm’ = monoxid de carbon - 170 mgim’N - oxisi de sulf - 1700 mgim'N - oxizi de azot - 450 mglm'N’ » Combustibil solid ~ pulberi - 100 mginN = monoxid de carbon - 250 mgim’ - oxisi de sulf - 200 mgim'N - oxizi de azot - $00 mg/m’. = substante organice - 50 mgim'N » Gaze naturale - pulberi - § mgim'N = monoxid de carbon - 100 mg/m") «= oxiei de sulf - 35 mg/m'N - oxizi de azot - 350 mgim’N’ 3ANEXA IV.4.(A).1 DOCUMENTE CONEXE STAS 1907/1,2__ - Fizica constructiilor. Termotehnica Calculul necesarului de clédura Temperaturi interioare de calcul 15 - Normativ pentru proiectarea gi executarea instalagiilor de ventilare STAS 6472/10 - Fizica construcyiilor. Termotehnica. ‘Transferul termic la contactul cu pardoseala STAS 6472/3 - Fizica constructiilor. Termotehnica. Caleculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirii STAS 13.149 - Fizica constructiilor. Ambiante termice moderate Determinarea indicilor PMV si PPD gi nivele de performanta pentru ambiante. Documente interpretative CEE - nov.93 - Igiena, sdnatatea si mediul inconjurator Ghid IPCT in curs de editare - Ghidul de calcul al performanyelor termotehnice pentru cladiri de locuit Normativ in curs de editare - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructii ale cladirilor Normativ in curs de editare - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcfii in contact cu soll 4 ANEXA IV.4,(A).2 DOCUMENTE CONEXE STAS 10813 - Puritatea aerului. Determinarea pulberilor de suspensie STAS 11322 - Puritatea aerului, Determinarea aldehidei formice STAS 12051 - Aer. Determinarea conginutului de radon 222 STAS 9081 - Poluarea aerului STAS 12574 + Aer din zone protejate. Conditii de calitate STAS 1238/1 - Ventilarea mecanica. Debitul de aer proaspat STAS 6724/1 - Ventilarea dependingelor din cladiri de locuit Ventilarea naturala Prescriptii de proiectare STAS 6724/2 - Idem Ventilarea mecanica cu ventilator central de evacuare, Prescriptii de proiectare Lucrare INCERC - Normativ privind igiena compozitiei aeruluti in curs de editare in spajii cu diverse destinayii Documente - Igiena, sanatatea si mediul inconjurator interpretative CEE - nov.93 15ANEXA IV.4.(A)3 DOCUMENTE CONEXE STAS 8313, = Hluminatul in cladiri gi in spayii exterioare, la cladiri civile gi industriale STAS 6221 = Iuminatul natural al incdperilor la cladiri civile siindustriale STAS 6646/1 = Huminatul artificial. Condigii generale pentru iluminat in cladiri civile PE 136 = Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial in utilizari casnice Documente + Igiena, sinatatea si mediul inconjurator interpretative CEE - nov.93 6 ANEXA IV.4.(B) DOCUMENTE CONEXE STAS 6322 - Apa potabila Determinarea culorii STAS 6323 - Apa potabila Determinarea turbiditagii STAS 6324 - Apa potabila Determinarea temperaturii, mirosului yi gustului STAS 6325 - Apa potabil Determinarea pH-ului STAS 6329 - Apa potabila. Analiza biologic STAS 3001 - Apa. Analiza bacteriologica STAS 1342 - Apa potabila STAS 3026 - Apa potabila Determinarea duritayii STAS 3002 - Apa potabila Determinarea substantelor organice STAS 12650 Apa potabila Determinarea conjinutului de pesticide 19 - Normativ pentru proiectarea gi executarea instalaiilor sanitare Documente __- Igiena, sanatatea gi mediul inconjurator interpretative CEE - nov.93 7ANEXA IV.4.(C) DOCUMENTE CONEXE STAS 1795 - Canalizéri interioare STAS 1846 _- Canalizéri exterioare. Debite. Prescripyii de proiectare STAS 3051 Sisteme de canaliziiri Canale ale refelelor exterioare Prescriptii de proiectare STAS 2448 - Canalizari, Camine de vizitare Prescriptii de proiectare STAS 6701 Canalizari, Guri de scurgere cu sifon gi depozit STAS 10859 - Canalizari. Stayii de epurare a apelor uzate provenite din centrele populate STAS 12278 Canalizéri. Bazine de fermentare a ndmolurilor la statiile de epurare a centrelor populate STAS 12594 - Canalizéri. Stayii de pompare Documente __ - Igiena, sénatatea si mediul inconjurator interpretative CEE - nov.93 C90 = Normativ pentru conditiile de descdrcare a apelor uzate 78 in rejelele de canalizare a centrelor populate ANEXA IV.4.(E) DOCUMENTE CONEXE Legea 137/195. - Legea protecjiei mediului Legea 3/1978 HGRI 27/1994 HGRI 38/1994 Ordin 462/193 c90 113 cL 19 STAS 4706 STAS 12574 STAS 3417 STAS 6793 HGR 437/192 ~ Legea privind asigurarea sinatapii populatiei - Stabilirea 5i sancjionarea unor contravenyii la normele pentru protectia mediului inconjurdtor - Stabilirea gi sancyionarea contravengiilor in domeniul apelor ~ Condiii tehnice privind protecjia atmosferei - Normativ privind condiiile de descarcare a apelor uzate in rejelele de canalizare a centrelor populate - Normativ pentru proiectarea gi executarea instalayiilor de incalzire > Prescriptii tehnice pentru proiectarea, executia, montarea, respectarea, instalarea, exploatarea gi verificarea cazanelor de abur si cazanelor de apa fierbinte - Normativ pentru proiectarea instalatiilor sanitare ~ Conditii tehnice de calitate pentru ape de suprafaya = Condifii de calitatea aerului din zonele protejate + Coguri fi canale de fam pentru instal de incalzre centrala. Prescripyii de calcul ~ Cosuri, canale de fum pentru focare obignuite la constructii civile - Regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum gi al altor marfuri periculoase. 7IV.5. IZOLAREA TERMICA. IZOLAREA HIDROFUGA $1 ECONOMIA DE ENERGIE IV.5.1. Generalitati ‘Aceasti ceringé se poate asigura cu o probabilitate acceptabild pe 0 durata de serviciu rezonabild din punct de vedere economic, prin conform prevederi A - asigurarea performangelor higrotermice ale elementelor perimetrale ale cladirii B - asigurarea unei concepfii generale gi de detalii optime, precum gi a unei executi gi intrefineri corecte a cladirii in ansamblul ei C - stabilirea consumului anual de energie necesara pentru incdlzirea unei cladiri D- asigurarea unei dotéri corespunzitoare cu elemente de instalagit E- asigurarea unui consum rafional de energie prin contorizare. 1V.5.2. Criterii, parametri gi niveluri de performanyi IVS.2(A). Asigurarea performangelor higrotermice ale elementelor perimetrale 1V.5.2.(A).1. Asigurarea performantelor de izolare termicd al elementelor de constructie perimetrale Se realizeaza in funcfie de rezistengele termice medii ale acestora- Rx 1. Ghid de calcul a performantelor termotehnice pentru cladiri de locuit. . 2. Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcfie ale clidirilor (inlocuieste STAS 6472/3) precum gt 3, Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcfie in contact cu solul. Rezistenjele termice medii R,, trebuie si fie superioare valorilor normate din tabelul urmator: 80 Elementul de constructie R,,m'k/w) Cladiri proiectate pana la 1.01.1998] dupa 1.01.1998 [Pereti exteriori (exclusiv suprafejele 1,20 1,40 trate, inclusiv la rosturile leschise) [Pamplarie exterioara 0,40 0,50 Plangee peste ultimul nivel sub 2,00 3,00 erasi/sub pod Plangee peste pivnife gi subsoluri 1,10 1,65 facincalzite fpereyi adiacenti rosturilor inchise 0,90 1,10 [Plansee care delimiteazad cladirea la 3,00 4350 lpartea interioard, de ext. (la ganguri Ke trecere, bowindouri, $.2.) [Placi pe sol 3,00 4,50 Laci la partea inferioard a 4,20 4,80 jemisolurilor, sau a subsolurilor incalzite (sub CTS) erefi exteriori, sub CTS, la 2,00 240 subsoluri inedlzite OBSERVATH: Realizarea unor valori superioare sau egale cu valorile minime, pe linga faptul ea conduce la reducerea consumurilor de energie, contribuie si la ridicarea nivelului de confort termic fata de cel minim necesar obginut prin respectarea parametrilor de diferente de temperatura intre aerul interior si temperatura ‘pesuprafefele interioare ale elementelor (AT yy.) precizate la cap.1V.4.(A).1. IV.S.2.(A).2. Evitarea aparitiei condensului pe suprafata interioara a elementelor se poate realiza in conditiile asigurarii unui cmp de temperaturi pe suprafaya interioard cu valori superioare punctului de rou caracteristic unei temperaturi date gi a unei umiditaqi relative a aerului interior. aEvitarea acumulirii progresive a apei de condens in interiorul elementelor de constructii perimetrale de la un an la altul se realizeazd cu urmétoarea condigie: cantitatea de ap’ acumulata iarna, sa fie mai mica decat cea evaporata vara: m, < m, (conform STAS 6472/4) 1V5.2.4(A).3. Performangele de etanseitate a elementelor perimetrale Se asigura prin rezistenta la permeabilitate a aerului R, (in cazul inchiderilor ugoare). Rezistenfa la permeabilitate a unui element (R,) trebuie si fie mai mare ca rezistenga la aer minim necesar R, min - calculaté conform STAS 6472/7. Se va asigura gi etangeitatea rosturilor Ia imbinari IV.5.2.(B). Asigurarea unei conceptii corecte generale si de detaliu a cladirié Se au in vedere urmatoarele: - realizarea unei configurajii volumetrice optime a cladirii - evitarea detaliilor care conduc la crearea unor puny termice - prevederea unui procent de vitrare ragional - orientarea optima a cladirii faa de punctele cardinale gi faga de direcjia vantului dominant. Cuantificarea se face prin coeficientul global de izolare termica pe ansamblul unei cladiri G exprimat in W/(m'K) care reprezinté suma pierderilor de caldura realizate prin transmisie directa prin suprafaja anvelopei cladirii, pentru o diferenya de temperatura intre interior gi exterior de 1K, raportata la volumul cladirii, la care se adauga pierderile de caldurd aferente reimprospatarii aerului interior, precum gi cele datorate infiltratiilor suplimentare de aer rece. Determinarea valorilor "G’ se face conform indicatiilor din “Normativul privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit’. Aceste valori G trebuie sé fie inferioare valorilor normate GN care sunt stabilite in functie de: - numarul de niveluri - N - raportul dintre suprafaja anvelopei gi volumul incalzit al cladirii - AV 82 Valorile GN se aleg din tabelul urmator: Numirul de [AV (GN [Numérul de[AV [GN niveluri n |m*/m? W/(m'K) |niveluri N | m°/m’ | W/(m'K) 1 0,80 0,7 4 0,25 [0,46 0,85 0,81 0,30 [0,50 0,90 0,85 0,35 [0,54 0,95 0,88 0,40 [0,58 1,00 0,91 0,45 [0,61 1,05 0,93 0,50 [0,64 21,10 0,95 20,55 [0,65 2 0,45 0,87 5 0,20 [0,43 0,50 0,61 0,25 |0,47 0,55 0,66 0,30 [0,51 0,60 0,70 0,35 [0,55 0,65 0,72 0,40 [0,59 0.70 0,74 0,45 [0,61 20,75 0,75 20,50 [0,63 3 0,30 0,49 210 0.15 [0.41 0,35 0,53 0,20 [0,45 0,40 0,57 0,25 [0,49 0,45 0,61 0,30 [0,53 0.50 0,65 0,35 [0,56 0,55 0,64 0,40 [0,58 20,60. 0,68 20,45 [0,59 OBSERVATIE: Pentru alte valori A/V si N se interpoleaza liniar La cladirile care se vor proiecta dupa 1.01.1998, valorile GN se reduc cu 10%. 83IVS.2(C). Stabilirea consumului anual de energie termica necesard pentru incalzirea unei clidiri de locuit - Q - exprimat in KWhim’, ‘Acesta se determing cu relayia: 24 20 3 Q = xG@x*N™ [KWhim 1000 a d in care N®,, = numarul anual de grade x zile de calcul pentru o anumita localitate, determinat pentru p perioads in care temepraturile medii zilnice nu depagese +12°C, care marcheazd momentul inceperi, respectiv opriril incalzitii. Valorie N,, se determina pe baza prevederilor din STAS 4839. IV5.2(D). Asigurarea unei dotiri corespunzaitoare cu elemente de instalagi respectiv cu corpuri de incalzire avand incarcarea termicd a metalului de: = pentru radiatoare din fonta: @ min.600 Wikg- an - pentru radiatoare din ofel @ min. 1900 Wikg- an IVS.2.(E), Asigurarea unui consum rational de energie termic& prin contorizarea consumurilor de: a. energie termic&: - obligatoriu la nivel de apartament - recomandat la nivel de apartament . energie electrica - obligatoriu: - la nivel de apartament - separat, pentru spafiile comune ale imobilului ANEXA IV.S, DOCUMENTE CONEXE STAS 6472/3 - Parametri climatici exteriori STAS 6472/3 - Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirii STAS 6472/4 - Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea clementelor de constructie 1a difwzia vaporilor de apa Prescripyii de calcul STAS 6472/6 - Fizica constructiilor. Termotehnica. Proiectarea termotehnica a elementelor de constructii cu punti termice STAS 64727 - Fizica construcjiilor. Termotehnica. _Caleulul permeabilitatii la aer a elementelor si materialelor de constructii. STAS 4839 - Instalapii de incalzire. Numarul anual de grade, zile STAS 9791 - Rosturi la fatadele proiectare JAdirilor cu panouri mari. Principii de NP 200 = Instructiuni tehnice pentru proiectarea a stabilitate termica, a clementelor de inchidere a cladirilor C107/1 - Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit C107 - Normativ pentru proiectarea gi executarea lucrarilor de izolayii termice cuz - Normativ pentru proiectarea gi executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii Documente _- Economia de energie si izolare termica interpretative CEE-nov.93 Ghid - Ghid de calcul al performantelor termotehnice (in curs de editare) pentru claditi de locuit Normatiy (in curs de editare) - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructii ale cladirilor Normatiy (in curs de editare) - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul 85IV.6. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI 1V.6.1. Generalitati Ceringa privind protectia impotriva zgomotului implica conformarea clementelor delimitatoare ale spatiilor, astfel inet zgomotul perceput de citre ocupanti sa se pastreze la un nivel corespunzator condifiilor in care sanatatea acestora s4 nu fie periclitata, asigurandu-se totodata un confort minim acceptabil. IV.6.2. Criterii, parametri gi niveluri de performanti 1V.6.2.1. Asigurarea izolarii acustice a spatiilor la zgomot aerian - pe orizontalis indice de izolare al peretelui (valoare admisibila) a. la inedperi de locuit = faja de exterior a cladirii (egomot perturbator (60 dB) I', (E') (-16)aB - faa de celelalte inedperi ale apartamentului I, (E,)=32 (-20)dB 36 b. la orice inedpere a apartamentului = faya de incdperi din apartamente vecine adiacente, sau faya de coridoare, holuri, casa scarii, uscatorii, spalatorii, spayii de depozitare (nivel, zgomot perturbator 75 dB(A) I, (E,) = 51 (-1) dB - fayd de stati hidrofor, centrale sau puncte termice, garaje, spatii comerciale, restaurante, teatre, cinematografe (nivel zgomot perturbator 85 ABCA) 1, (E,) = 61 (+9) dB 1V.6.2.2. Asigurarea izolari acustice a spagiilor la zgomot aerian sau de impact - pe verticala indice de izolare a plangeului (valoare admisibila) a. la incdperi de locuit ~ fata de exteriorul cladirii (nivel zgomot perturbator 60 dB (A)) © pentru zgomot aerian I, (E,) = 31 (-1) dB @ pentru zgomot de impact I, (E) = 57 (+3) dB ~ faya de alte incaperi din apartament © pentru zgomot aerian I, (E,) = 51 (-1) dB @ pentru zgomot de impact Ij (E,) = 59 (+1) dB b. Ia orice incdpere a apartamentului ~ fay de ineaperi din apartamente vecine adiacente, sau fafa de uscatorii, spalatorii, spayii de depozitare (nivel de zgomot perturbator 75 dB(A). © pentru zgomot aerian I, (E,) = 51 (-1) dB @ pentru zgomot de impact I; (E,) = 59 (+1) dB + fata de coridoare, holuri comune, casa scatii, alte spatii similare (nivel zgomot perturbator 75 dB (A). @ pentru zgomot acrian I, (E,) = 51 (-1) dB © pentru zgomot de impact I, (E,) = 53(+7) dB ~ fayd de stafii hidrofor, centrale gi puncte termice, garaje situate sub apartament (nivel de zgomot perturbator 85 dB (A). ‘@ pentru zgomot aerian I, (E,) = 61 (+9) dB + fad de spayii comerciale, restaurante, sili de cinematograf, teatru etc. (nivel de zgomot perturbator 85 dB (A). © pentru zgomot aerian I, (E,) = 61 (+9) dB © pentru zgomot de impact I, (E) = 45 (+15) dB IV.6.2.3. Asigurarea imbundtazirii izolarii la zgomot de impact corespunzatoare pardoselilor Indice de ameliorare la zgomot de impact AI, (AE) - se stabileste diferentiat, funcyie de tipul incaperilor si a pardoselilor utilizate - conform normativ C 125 gi STAS 6156 astfel incat prin adifionare cu indicele de izolare I, (E,) al plangeului sd se realizeze valoarea admisibilé al indicelui pentru ansamblul plangeu si pardoseala 87ANEXA IV.6. DOCUMENTE CONEXE STAS 10.009 ~ Acustica in construcfii. Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot STAS 6156 = Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructii civile gi social-culturale, Limite admisibile si parametri de izolare acusticd P22 = Instrucfiuni tehnice pentru proiectarea $1 executarea misurilor de protectie fonica la cladiri social-culturale. C125 - Ghid de proiectare gi executie privind protectia fonica a cladirilor de locuinfe, social-culturale si tehnico-administrative Documente - Protecfia la 2gomot interpretative CEE-nov.93 88 ANEXE GENERALE A.L. Conditii privind autorizarea, verificarea gi realizarea clidirilor de locuinte A.2, Imagini ilustrative cu privire la cerinta de "Siguranta in exploatare”ANEXA Al A.1, CONDITH PRIVIND AUTORIZAREA, VERIFICAREA $1 REALIZAREA CLADIRILOR DE LOCUINTE, ALL. Autorizarea executarii constructiilor Procedura de autorizare va respecta prevederile Ordinului MLPAT 91/1991 care stabileste conginutul cadru al formularclor necesare precum 1 conjinutul documentatiilor previaute in T egea 50/1991. Constructiile se pot realiza numai cu respectarea “autorizatiei de construir 4.1.1.1. Autorizaia de construire constituie actul de autoritate al administratici locale, pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de Legea 50/1991, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea $i functionarea constructiilor, ALLL. Autorizatia de construire se elibereazi de Consiliul Judegean sau Consiliul Local in temeiul si cu respectarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate, respectiv a. plan urbanistic general (P.U.G.) este documentatia de baza care stabileste obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pentru o localitate existent sau viitoare pe o perioada determinatd, pe baza analizei multi- criteriale a situagiei existente. @ in vederea urmaririi aplicarii PUG, se intocmeste REGULAMENTUL aferent acestuia, care explica gi detaliaza PUG. b. Planul urbanistic zonal (P.U.Z.) este documentatia care stabileste obiectivele, acjiunile si masurile de dezvoltare ale unei zone din localitate, pe o perioada determinata de timp. © in vederea aplicarii PUZ se intocmeste REGULAMENTUL, aferent acestuia, care aplica gi detaiiaza PUZ 90 OBSERVATIE: PUZ se intocmeste in general pentru zona central zone de locuit, zone pentru diverse activitdti, cone protejate, sone de agrement. c. Planul urbanistic de detaliu (P-U.D.) este documentatia prin care se stbilese conditiile de amplasare gi executare a unui obiectiv sau a unui grup de obiective, gi se elaboreaza in corelare cu prevederile din PUG si PUZ. © PUD cuprinde elemente ce stau Ia baza intocmirii documentajici pentru objinerea autorizagiei de construire. OBSERVATIE: PUD trebuie sa fie insopt de avicele necesare (consilil loca, protectia mediului, utltati, patrimonin - in zone provejate). ALIL2, Cererea de eliberare 2 autorizatiei de construire va fi insotita de CERTIFICATUL DE URBANISM care este actul prin care se fac cunoscute solicitantului, elementele care caracterizeaza: Regimul juridical imobilelor @ situarea in intravilan sau extravilan ©@ dreptul de proprietate @ extras din documentatiile de urbanism cu privire la regimul zonei Regimul economic al imobilelor @ folosinga actuala © destinayia stabilita prin documentagile de urbanism aprobate @ reglementari fiscale specifice zonei Regimul tehnic al imobilelor @ procent de ocupare al terenului (POT) © cocficient de utilizare al terenului (CUT) © dimensiuni si suprafeye minime sau maxime ale parcelelor @ echipare cu wtiitagi © circulasia pietonilor gi autovehiculelor, accesele gi parcajele necesare 1© alinicrea terenurilor si a constructiilor fai de strazile adiacente terenului gi distanjele constructiilor faa de proprietatile vecine © inalyimea constructiilor si caracteristicile volumetrice ale acestora @ sistemul constructiv gi principalele materiale de constructii permise © infaigarea constructic, expresivitatea arhitecturala, echilibrul compozitional, finisajele etc. (daca acestea sunt prevazute in regulamentele aprobate) @ modul de executare al constructiilor ©@ lucrarile conexe de interes public necesare funcfionarii obiectivului, Enunfarea avizelor gi studiilor necesare la depunerea proiectului pentru autorizatie de construire Pentru obsinerea certificatului de urbanism este necesara prezentarea dovezii de posesie asupra terenului, ca proprietar sau ca urmare a concesionarii, conform Legii 50/1991 Proprictatea asupra terenului poate fi realizata in baza Legit 18/1991 iar transferul de proprietate, in baza Legii 33/1994. Obyinerea certificatului de urbanism permite investitorului sa angajeze lucrarile de proiectare OBSERVATH: in cazul lucrarilor efectuate din fonduri publice ale administratiet centrale saw locale, investitorul elaboreacd “Studiul de prefezubilitate" care consttuie tema program pentru lansarea licitapiet de proiectare. Mastigdtorul licitagiet urmeasd sa elaboreze "Studiul de fezabilitate’, “Provectul tehnic™ si "Caiete de sarcini” care vor sta la basa lansari lictagiet de executie Conginuata si erapele de realizare a investipilor din fondurile publice, vor respecta prevederile legale (Ordonanga 12/1993 privind achiziyitle publice cu modificdrile aduse de Legea 83/1994, Hotardrile Guvernului Romdniei 727/193, 5921993, 112/1993, 63/1994, Ordin comun MI-MLPAT 1743(69)N/1996) 92 Nivelul de aprobare se stabileste conform Ordonanya 12/1993 in functie de valoarea investiiei A.L1.13. Documentagia necesaré eliberdrii autorizagiei de construire Solicitantul depune: a. Certificatul de urbanism b, Dovada titlului de proprietate sau concesionare (copie legalizaté) ¢. Proiectul pentru autorizagia de construire (PAC) in 2 exemplare (conf, prevederi Ordin MLPAT 91/1991) ~ Piese scrise (memoriu pe specialitai) - Piese desenate (planuri, sectiuni, faade, desfiguriri) verificate de verificatori atestati) - Avize necesare (aviz geotehnic, avize ale furnizorilor de utilitati, avize specifice amplasarii, etc.) specificate in Certificatul de Urbanism. OBSERVATIL: Proiectul pentru autorizatia de construire (PAC) se elaboreasa de citre un ‘proiectant autorizat Pentra constructiile inalte $i foarte inalte, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului Romaniei 51/1992 (republicat in 1996) se va obine avisul Inspectilor teritoriale de Pompieri Pentru construciile cu peste 12 apartamente se va obfine avisul Comandamentului Apararit Locale Civile Orice documentagie va avea indicata categoria de importangé a cladirii precum si gradul de rezistensa la foc. A.L.2. Verificarea documentatiei de proiectare © in conformitate cu Legea 10/1995, documentatia de proiectare trebuie si fie verificatd de citre specialisti verificatori de proiecte atestagi, alfii decat specialigtii elaboratori ai proiectelor conform prevederi HGR 925/1995 si Ordin MLPAT 77/N/1996 © Verificarea proiectelor pentru clidiri de locuinge se va face in conformitate cu prevederile prezentului normativ (cap.III si IV) 93@ Se interzice aplicarea proiectelor (inclusiv a detaliilor) neverificate in condifiile mengionate mai sus. ALL3. Verificarea $i receptia lucrarilor de execugie @ Verificarea calititii execugiei constructiilor este obligatorie gi se efectueaza de cdtre investitori prin dirigingi de specialitate sau prin agenfi economici de consultanga specializati. © Expertizele tebnice ale proiectelor si constructilor se efectueaz numai de cdtre experti tehnici atestayi- © Receptia construciilor se face de citre investitor (proprictar) in prezenfa proiectantului gi a executantului si/sau a reprezentangilor ae specialitate, legal desemnati de acestia. €@ Recepfia se face in conformitate cu documentatia de executie sic documentele cuprinse in cartea tehnicd a construcfiei (documentatia de exccufie gi documentele privitoae la realizarea si exploatarea acestuia). OBSERVATI: “Modificdrileaduse pe durata execu fa de documentasia de baza stampilard de ‘erficatorl proiectului, se face pe raspunderea beneficiarulu, executantulut si proiectantului A.14. Obligagiile proiectantului Pentru menfinerea calitayii construcyilor pe toatd durata de viayd a acestora, proiectantul este obligat: © sa precizeze, prin proiect, categoria de importanga a constructict @ si asigure prin proiecte gi detalii de execugie, nivelul de calitate corespunzator ceringelor impuse © si stabileascé cerinele pentru care se face verificaren tehnica si sé supuna verificarii (de cétre verficatori atestai) proiectele elaborate € si claboreze sisi pund la dispozitia beneficiaruli caiete de sarcini i instrucgiuni tehnice privind exeeusia lueririlor, exploatarea, intreyinerea $i reparatiile constructtilor @ si mengioneze in caietele de sarcini: 94 » modul de organizare a urmiririi curente in timp a constructiei » perioada la care elementele de construcyie trebuie reparate sau inlocuite » condifii de exploatare normald a constructiei > cazurile in care trebuie solicitatd expertizarea tehnica d.p.dw. al cerinfelor stabilite prin lege » aspecte privind postularizarea constructiei OBSERVATIE: Caietele de sarcini ca si documentatia de proiectare fac parte integrant a “cdg tehnice" a construcfici si pot sprtini proiectantul in cazul producerii unor vari sau deteriondr ale constructiei ALLS. Urmarirea comportarii in exploatare ‘a construcfiilor de locuinge se face pe toati durata si cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu ijloace de observare gi misurare specifice, in scopu! menginerii nivelurilor de performanyé corespunzatoare ceringelor prevazute de Legea 10/95. @ Interventiile 12 construcfiile existente (lucriri de reamenajare, consolidare, transformare, extindere, desfiinjare partial, reparatii) se fac numai pe baza unui proiect avizat de procictantul initial al clédirii satt a unei expertize tehnice intocmite de un expert tehnic atestat si se consemneaza obligatoriu in cartea tehnica. ‘ALG. Postutilizarea cuprinde activititile de dezafectare, demontare gi demolare 2 construcfiilor, reconditionare qi folosire a elementelor gt produselor recuperabile, precum si reciclarea degcurilor, cu asigurarea protectiei mediului, conform legii. a ‘@ Lucririle de postutilizare a construcgiilor de locuinge pot interveni: la dorinta proprietarilor in urma unei expertize tehnice care stabileste daca acestea pot pune in pericol viaga ocupangilor conf. Legii 10/1995 95= la dorinja autoritijlor publice conform prevederii Legit 33/1992. OBSERVATIE: Postutiligarea construcpiilor se realizeaza pe bazh unor documentapi pentru care este necesard objinereacertificatului si autorizaici de desafectare/demolare, conform Legit 50/1991 cu condigia objinerii Acordului de Mediu, conform Ordin 17011990 96 ANEXA A.2 IMAGINI ILUSTRATIVE CU PRIVIRE LA CERINTA DE "SIGURANTA IN EXPLOATARE"SIGURANTA SIGURANTA ALEILE PIEYONALE TREBUIE, SA FE AMPLASATE 0 ES Milton von 06 cLABINC i SS row xnu AN) ig DESCHIDEREA USILOR PE CAILE DE _CIRCULATIE “SA SE PACA LAO) INALTINE ‘TREBUE NC CORESPUNZATOARE: UNEL TRE PENTRU VIN PUTERNIC ~ SE, PREWAD BALUSTRADE ( GHILAJE ) JOASE PENTRU SPRIIN IME SAU PASAJE TREBUIE PUNZATOR, IESIRILE DIN. GARY ATENTIONATE SI REZOLVATE CORES! L PL.1 PL.2 99,SIGURANTA i SIGURANTA RACORDUL. DINTRE: PIETONAL SI CAROSAGIL PENTRU PERSOANE. CU DIFICULIATI DE MERS ATTY SE FACE PRIN PANTA,O asin \ eo sais v DA + S_RECOMANDA PARYEA WALIA, GARUULUI THEBUIE SA CONTRATRAPTA INCLIVATA BerAseasca. CU Munn 26¢in. PARTEA Sasa meviat starurata ‘rantoun, "Al ari # Nasul, TREPTEL | PORTE AGATA P*IORUL en Se RECOMANOA AlN CONTRATREPTE. DESCHISE, x NU © LA MARGINEA TREPTELOR | (© BOROURA (NAS) PENTRU OPRIRE. BASTCN ‘ TREBUIE ELIMINATE POSIBILITATILE DE GATARARE (FARA CLEMENTE ORIZONTALE LA PARTEA INFERIOANA ) PL.3 100 PLi4 401SIGURANTA SIGURANTA OLA INTRAREA IN CLADIRE SE VA PREVEDCA 0 PLATFORMA DE ACCES: @ACCESUL PE PLATFORMA St va REZOLVA INCLUSIV CULO RAMPA be @CIND NU _EXISIA BALUSIRADA, MARGINEA RAMPEt sta PLAIFORME! VA C1 PREVAZUTA CO 6 BORDURA FENTRU OPRIREA BASTONULU! ACCESULIN CLADIRE 17 CIRCULATIA, STRADALA,, CRUMURILE OC SERVIC) ) Sf ASIGURAT CU BALUSTRADA OF PROTECTIE mm uy PLATFORMELE DE ACCES IN CLADIRE VOR Ft PREVAZUTE CU_BALUSTRADA DF PROTECTIE INDIFERENT O€ IMALTINEA DCNIVELARIE PL.S PL.6 102 103,SIGURANTA wl L / USILE_VITRATE (11 CLADIRILE CU COPI) VOR FI PREVAZUTE CU GEAM SECURIZAT PENTRU A EVITA POSIBILA 2CCIDENTARE SIGURANTA PL.7 AMPLASAREA USILOR PRECUM Si AMENAJARILE INTERIOARE TREBUIE ASTFEL CONCEPUTA INCIT SA-NU SA USE PLUDUCA ACCIDENTE. PRIN Couziune NU 104 PL.8 4105AMPLASAREA, NECORFSPUNZATOARE 8 UC! Ae AE gate #1 SURSA DE ACCIDENTARE PRIN LOVIRE SIGURANTA ® BALUSTRADE NECORESPUNZATOARE PENTRU BARR IN CLADIRG IN CARE POT CIRCULA OPH NEWSOTIT DSTANTAREA SCARILOR DE, PERETE ESTE 0 OGRA POTENTIAL DE ACCIDENTARE PL.9 | PL. 10 107SIGURANTA INCEPUTUL ( SEIRSITUL ) SCARILOR TREBUIE USIRADELE SCARILOR @ SI BALCOANELOR REZOLVAT CORESPUNZATOR I ATENTIONAT BALUSIR: 3 H @ NU TREBUE SA FE SURSE DE ACCIDENTARE PAIN CATARARE SAU PENETRARE — IN LOCURILE CU PERSOANE VIRSTNICE Si cOPH i SE RECOMANOA BALUSTRADE PE AMBELE. LATURI ALE SCAU, CU MINA’ CURENTA NCLUSIV PENTRU COPit meu PL. 12 108 109SIGURANTA “> i ee PE PALIERUL SCARIT Re DE SIALUCIRE 90 FEREASTRA AMPLASATA, Ponte. PRODUCE FENOMENU ORBITOARE e MODALITAT! DE OIMINUARE A STRALUCEI TLUMINAT. SUPLIMENTA. ae RANERTUL FERESTRE! CY LATURE INCLIVATE CLEMENTE, VERTICAL GEAM VOPSIT € CBTURARE FERESTRELE DE PE PALIERUL SCAR YOR AYER PARAPET CU 8 = Mitt 090m. SIGURANTA wy preprUl ScAMILOR, LA_cOBORIRE, MU NORE TUL, SAUL OC Ade GE BIOTHAGERE A ATENTIEL PL.13 PL.14 "1SIGURANTA, SIGURANTA wet, i UW ~~ Oa NU 5 . ys ZOLVATA INCIT SA ER DE TRECERE SCARA TREBUIE, ASTFEL RE: eh ASIGURE UN SPATIU LIBI FaRa RISC DE LOVIRE FEREASTRA GLISANTA PERMITE © CURATIRE USOARA, CURATIREA SI INTRETINEREA UNEI FERESTRE COTESCHIDERE EXTERIOARA ESTE DIFICILA o PL. 16 "3[SIRELOR CIN CLADIRI CU Sina. CU MECANISME (A, PENIRU AERISIRE veSCHIDEREA COPE) TREBUIE REGLABILE MDESCHIOERE CURENT CLIMITATA~ MAK. 10 cin B. DESCHIDERE PENTRU INTRETINERE f NELIMITATA A cy DESCHIDERE, INTERIOARA ESTE FEREASIRA CU CET Mal USOR DE INTRETINUT SIGURANTA A-FEREASTRA PIVOTANTA CU B,CDOUA TIPURL_OE MEG) BERNE POZITI OE MANEVRAE DESCHIDERE CURENTA. PENTRU AERISIRE SUMTATA = Mik. 10 6m DESCMIDEREA FERESIRELOR TREBLE SASE FACA CU MEC EBUIE SA_ EXIST RARE A COPILOR REGLABILE SL_MU_ TRE POSIBILITATI DE CATA CT PL.17 Ts ] 115SIGURANTA SIGURANTA BALAMA, SPECIALA (PENTRU CURATIRE usOARA") FEREASTRA CU BALAMA SPECIALA PE ACCES LA CURATIRE NTRU @ A SISTEM DF _SIGJRANTA SPECIAL ~ PENTRU SPALARE. FERESTRE 8 ROLA DE GHIDA) PE SINE SPECIAL PREVAZUTE C. INEL DE SIGURANTA SCARA MOBILA PENTRU CURATIRE VITRAD LA PARTEA SUPERIOARA A CLADIRII @ PL.19 PL..20 ae “7_ SIGURANTA Se a INIRETINEREA S| CURATIREA NY TREBUIE SA. SE FFACA CU DIFICULIATE:RISC DE ACCIDENTE LA PARTEA SUPERIUAIA A GARDULUL VOR FI PREVAZUTE CLEMENTE MEIAUCE ASCUTITE: seey weno mondo PENTRU MAI MARE SiGURANTA, a paRrea SUPERIOARA A GARDULU! SE VA PREVEDEA Siva GuIMPaTa GCARILE. BALANSATE NU PERMIT O INTREUNERE iN CONDITH GE SIGURANTA PL. 22 119 PL. 21 118SECURITATE SECURITATE. (A PARTEA INFERIORRA A CLADIRILOR NU TREBLE. SA EXISIE SURSE OE CATATARE STPATRONDERE IK CLADIRE eB @® NU BALCOANELE OF LA PARIER SUNT LocuRi BALCOANELE CONNINUE PREZINTA, RISC DE BAL CRRIALE® Oe ITRURIANE j Fea ageS UN ADARIAMENT INT -ALTUL | PL.23 | [ | PL. 24 120SECURITATE vDA os wcue mene paso WAM ENS HAs aL ie wo REN L DA £5 06 tA UBRELPF ASSES dEui, se enewan cy VER BERERU VIZUALIZAREA ON EXTERIOR A HOW De NTRARE, PL. 25 499 CUPRINS I. GENERALITATI LL. Obiect ... eee 4 1.2, Domeniu de aplicare gi condipii de utilizare ..... I. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND INVESTITIA DE LOCUINTE TLL. Cadrul general 00.00... cece scene 11.2. Autorizarea executarii construcyiilor . 11.3. Verificarea documentatiei de proiectare IL4. Verificarea gi recepfia lucririlor de execusie .......... ILS. Obligapiile proiectantului ... IL6. Urmarirea comportirii in timp 117. Postutilizarea MI. CRITERI URBANISTICE CU PRIVIRE LA AMPLASAREA CONSTRUCTHLOR DE LOCUINTE TIL. Considerente generale ceceeees ul 11.2. Amplasarea in cadrul localitajii ........ Basnoces 11) TIL3, Procent de ocupare a terenurilor .........e24.0000s u 114. Orientarea fajd de punctele cardinale Peat} IILS. Influenja vantului gi a curengilor de aer cee I1L6. Condigii de vecinatate 2 TIL7. Regim de inalyime . ceeeeeseeeseesseeeeeees 2 IIL8. Accese carosabile ........ Bbspeneseeeoo Fe TIL9. Parcaje . bev beeeeeeeeees see B MLO. Spapii verzi 2... eee eee eeeeteee etter B IV. CERINTE PRIVIND PROIECTAREA CONSTRUCTILOR DE LOCUINTE IV.1. Rezistenga gi stabilitate «0.2.2.0... sees 16 IV.2. Siguranta in exploatare becceeeees eee eeeeees 36 IV. Sigurangé la foc... 0... ee cece seteeeeeeeeeetereeees 50 1231V44 Igiena, sinatatea oamenilor, refacerea § protecyia mediului -. 61 V5. Izolarea termicd, hidrofuga si economist de energie 80 1V 6 Protectia impotriva zgomorulut 86 ANEXE GENERALE "A. Condiii privind autorizarea, verficarea realizarea cladirilor de Joouinge vvsscecrreesrree vo 90 ‘A. Imagini ilustrative cu privire 1 ceriny® de "Siguranga in exploatare™ pec ” Redactor: Alexandra MURGU Tipart la: CRESCENTOL eugy sojtlonsisuap fnunaing wyp sopeyeusieu e eered ut eaxsonpoud: Siso nx -isznong QWADNT aveasazas wns wypa fasane wads apanidasp 21 eSuryd s96T' 10°10 by atigerea tunfosd wy arenqeas ‘oxiy soeorftur e> ‘ajersads soytfonsisuo> sf sopitpey> tuoyea azezzfenise ap 'poUL HIT NO [GPL + pSurd soe pda axeaoy vy Hlejmums (eaqe e| edt e] 2p) R66T'ZTTE-06 61 TO'T epEoHad ut ape1oads soptfonnsuos #8 zoptpepo oTeA 2 srezyjomise 9p {pau laneuatio sojo1put Te SNdOU!S [PEL « TORIOTWA IOIGNI zo aa L661 21eNIga} GT MIP N/T WH LW TW muypro no reqoade*L6/LOT 2 anieoxpur tAIOs 9 s9eLUOD Uy atfonsistHo? ap sojaruauiofe |e otuypiowsay yaqnoye> pursLid ANeUON, + AOINHAL ILLdrwosaud ‘T nr TIA WOMLINULSNOD "IANLLA' IN SUEZNYIP - OLL/ arjoeped - 9/1/0G 22 GG Z ‘02 OL SS Z ‘UOyaIaL 99Z ‘UU UOWIajUe “sos - HSainong Joyjonsjsuog efwou0sg 1§ 1YoNssu0D UL 12}/0AZ9Q-912}89199 ap [BUOHJEN [N}INIASU] sep yeupSMINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ‘$1 AMENAJARI TERITORIULUT ORDIN NR. 24/N din: 19.02.1997 Avand in vedere: Avizele Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 156/96;205/96;206/96 in temeiul H.G. nr. 456/1994 privind organizarea gi functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajirii Teritoriului: {in conformitate cu Hotararea Parlamentului nr.12/1996 si a Decretului nr. $91/1996; ~ Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul ORDIN Art. 1 - Se aproba: " Normativ privind caiculul coeticientului global de izolare termic& la cladiri de locuit” Indicativ C107/1-97, “Normativ pentru calculul coeticientului global de izolare termic& ta cladiri cu alta destinatie devat cele de locuit™ Indicativ €107/2- 97; “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor” Indicativ C107/3-97; "Ghid pentru calculul performantelor termotehnice al cladirilor de locuit" Indieativ €107/4-97 "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul” Indicativ C107/5-97 Ant. 2 - Reglementirile de la art. 1 intra in vigoare la data publiedrii in Buletinl Constructiilor. Ant, 3 Directia Programe de Cercetare si Reglementiri Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin MINISTRU, NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARIT ERITORIULUI - DIRECTIA COORDONARE, CERCETARE STUNTIFICA $1 REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTIL NORMATIV PRIVIND DE CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR CONSTRUCTIE IN CONTACT CU SOLUL Indicativ C107/5 - 1997 Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE $I TEHNICA DE CALCUL iN CONSTRUCTII - S.A STANESCU Director general: ing. SERBAN STi | Responsabil lucrare ing. MIHAELA GEORGESCL Elaboratori ing. MOSES DRIMER ing. MIHAELA GEORGESCU. * Avizat de: DIRECTIA PROGRAME DE CERCETARE SI REGLEMENTARI TEHNICE Director: Responsabil de lucrare MLPATCUPRINS 1. OBIECT $I DOMENIU DE APLICARE 5 2. ACTE NORMATIVE CONEXE . a 8 3. DEFINITH SI SIMBOLURI....... : 9 4. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE . . - las 5. TEMPERATURI DE CALCUL : 7 6. DIMENSIUNI DE CALCUL : : “19 |. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR TERMOTEHNICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE IN S| 7.1, PLACA PE SOL . oo i 2 nen ea 7.2. SUBSOLUL INCALZIT, PARTIAL INGROPAT |... |. 29 7.3. DOUA SUBSOLURI INCALZITE, SUPRAPUSE. :3l 7.4. SPATIU SUBTERAN, INCALZIT, COMPLET INGROPAT 33 7/3. SUBSOL NEINCALZIT, PARTIAL INGROPAT 36 7.6, SUBSOLURI PARTIALE 2.0... ss... 39 7.7. SUBSOL INCALZIT + SUBSOL NEINCALZIT a3 7.8. PERETI INTERIOR PESOL 0.2... cee cee ees 48 8. EFECTUL APEI SUBTERANE . . 47 9. DETERMINAREA TEMEPERATURILOR PE SUPRAFTA INTERIOARA A ELEMENTELOR DE s 0 CONTACT CU SOLUL cee oe CONSTRUCTED 10. VALORI NORMATE ... a 137 ANEXE A. CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE PAMAI E PAMANTURILOR..60 B, CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE UTILIZATE IN CADRUL NORMATIVULUI . 67 fc CALCULUL-NUMERIC/AUTOM ATE 68 . DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE Ct VARIANTA DE CALCUL 7 ne DI. PLACA PE SOL CE D2. IZOLATII PERIMETRALE LA PLACA PE SOL. - 83 E, VENTILAREA SUBSOLULUI NEINCALZIT 2.89 UENTA STRATULUI MOBIL DE APA FRE: a EXEMPLE DE CALCUL APA FREATICR ” TABELE CU COEFICIENTH LINIARI DE TRANSFER TI TEMPERATURI SUPERFICIALE MINIME .... .. eMC NORMATIV PRIVIND CALCULUL INDICATIV C107/5 - 1997 * ‘TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE IN CONTACT CU SOLUL 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE. 1.1. Prezentul normativ se refera la calculul termotehnic, pentru timpul iernii, al elementelor de constructie in contact termic cu solul. 1.2. Prevederile normativului se aplic& la elementele de constructi¢ care delimiteaz’, fay de sol, spafiile incdlzite si neincalzite ale cladirilor de lustriale, in conditii de exploatare normal Jocuit, social culturale gi ind 1.3. Prevederile prezentului normativ nu se aplict la elementcle ge constructie aferente cl&dirilor si incperilor la care se impun cerinte speciale ale regimului de temperatura gi de umiditate, cum sunt: spatiile frigorifice, cu medi agresiv. §.a. 1:4, Izolarea termicé a elementelor de constructie in contact cu solul, care delimiteaza incaperile incalzite, se realizeazi in vederea asigutarii climatului interior impus de cerinjele igienico-sanitare la cladirile de locuit si social - culturale, de conditiile necesare desfagurdrii muncii si procesului tehnologic la cladirile industriale, precum si pentru reducerea, in ct mai mare masuri, a consumului de energie si combustibil in exploatare. 1.5. La inciperile neincalzite delimitate de elemente de constructie .n contact. cu solul, aplicarea prevederilor prezentului normativ ‘permite “determinarea temperaturii interioare a acestor spajii, pe baza unui calcul de bilany termic, 1.6. Elementele de constructie in contact cu solul, care fac objectul prezentului normativ sunt urmitoarele: ee Elaborat de: ‘Aprobat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE | MLPAT- DGRAT - DPCRT $1 TEHNICA DE CALCUL IN CONSTRUCTH | ev ordin nr. 24/N LP.C.T - S.A Bucurestt din 19.02.1997 roe —___—_1» placile pe sol, amplasate la nivelul terenului sistematizat sau peste acest nivel, pe umpluturs: » placile de la partea inferioard a subsolurilor sia altor spatii subterane; > peretii de pe conturul exterior al subsolurilor parjial ingropate in p&mant si al demisolurilor; > perejii de pe conturul exterior al subsolurilor si al altor spatii subterane, complet ingropate; » plicile de la partea superioard a spatiilor subterane acoperite cu pamant: » peretii de pe conturul interior al subsolurilor partiale. 1.7. Prevederile prezentului normativ se aplic’ tuturor elementelor de constructie, sau unor parti din acestea, amplasate sub un plan orizontal care trece prin perejii de pe conturul cl8diri, situat: - pentru plicile pe sol - ta nivelul superior at pardoselii de la parter; ~ pentru peretii de pe conturul interior al subsolurilor parjiale - la nivelul planseului de peste subsol: ~ pentru celelalte elemente - la nivelul terenului sistematizat din exteriorul clidirii, 1.8. Normativul este intocmit in urmatoarele ipoteze generale: - transferul termic se face in regim stajionar; toate caracteristicile termofizice sunt independente de temperatura: - toate calculele termotehnice se bazeazi pe calculul numeric automat al campului plan, bidimensional, de temperaturi, 1,9. Pe baza prevederilor din prezentul normativ se pot determina: - Rezistentele termice specifice corectate ale elementelorde constructie in contact cu solul, cu luarea in considerare a influentei pungilor termice si @ aportului pamantului, permitand: * compararea acestor valori, calculate pentru fiecare incépere in parte, cu rezistenjele termice minime necesare din considerente igienico-sanitare; © compararea acestor valori, calculate pentru ansamblul cladirii, cu rezistenjele termice minime normate, in scopul economisirii energiei in exploatare; ‘© determinarea coeficientului global de izolare termic’, in scopul stabilirii nivelului de performanja termotehnicd de ansamblu a clidirii si a compararii cu valoarea normata, stabilita in vederea Fimitarii consumului de energie pentru incalzirea clidirilor; © utilizarea rezistengelor termice specifice corectate si a coeficiengilor liniari de transfer termic 1a calculul necesarului de caldura, in vederea proiectirii instalayiilor de incalzire - Temperaturile pe suprafata interioard a elementelor de constructie in contact cu solul, permitand: © verificarea riscului de condens superficial, prin compararea temperaturilor minime cu temperatura punctului de rou’, © verificarea conditiilor de confort interior, prin asigurarea indicilor globali de confort termic PMV si PPD, in functie de temperaturile medii de pe suprafejele interioare ale elementelor de constructie perimetrale. 1.10. Pentru cazuri speciale si studii termotehnice, prin efectuarea unui calcul numeric automat al campului plan, bidimensional, de temperaturi, pe aza prevederilor din prezentul normativ, se pot determina si reprezenta grafic: © variafia temperaturilor pe suprafejele interioare ale elementelor de constructie in contact cu solul; * curbele izoterme in sol (geoizotermele).2. ACTE NORMATIVE CONEXE , Prezentul normativ se va utiliza impreund cu urmatoarele reglementari tehnice: [1] C1073 - 1997 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcjie ale cl&dirilor (inlocuieste STAS 6472/3-89). [2] 1074 - 1997 - Ghid pentru caleulul _ performanjelor termotehnice ale clidirilor de locuit (3) ~ Ghid pentru calculul necesarului de caldura de calcul si al necesarului de caldura ale cla (4) SR ISO 7345 : 1994 - Izolatie termic’. Marimi fizie ces 15] STAS 7109 - 86 - Terotehnica constructiilor. Terminologie, simboluri si unitati de masura - {6] STAS 737/10 - 87 - Sisternul international de unitayi (SI). Uniti ale mirimilor caracteristice fenomenelor calorice Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de ap’, Prescripjii de calcul. (cu modificarile din anexa K din (1]). [7] STAS 6472/4 - 89 [8] STAS 6472/6 - 88 - Fizica constructiilor. Proiectarea termotehnica a elementelor de constructie cu punti termice I9] STAS 13149 - 93, Fizica_constructiilor. Ambianfe termice moderate. Determinarea indicilor PMV si PPD si nivele de performanta pentru ambiante. {10} C107/1 - 1997 - Normatiy privind calculul coeficientilor globali de izolare termicé la clidirile de locuit. {11} C107/2 - 1997 - Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termi decat ea de locuit 112] CEN/TC 89 N4SSE - Thermal performance of buildings - Heat transfer via the ground - Calculation method, la clidiri cu alta destinatie 3. DEFINITHE $1 SIMBOLURI 3.1. Definitii Pentru necesitijile prezentului normativ, se dau urm&toarele definitii specifice: * Cota terenului sistematizat (CTS): Nivelul pi ‘lidirii, dup’ executarea sistematizarii pe verticala. * Cota stratului invariabil (CSI): Nivelul la care temperatura in pamant ‘este constant& tot timpul anului (nivelul pang la care se resimt oscilatiile anuale ale temperaturii exterioare) «© Nivelul hidrostatie maxim (NHM). cota supcrioard maxima la care poate ajunge stratul acvifer subteran. « Placa pe sol: Plac& de beton slab armat rezemata direct pe sol, la nivelul CTS sau peste acest nivel, pe o umpluturi din pamant © Subsol: Spatiu accesibil si utilizabil, dispus total sau partial sub CTS. Subsolurile pot fi incalzite (in cazul cand sunt prevazute cu o instalatie de inc&lzire) sau neancilzite. Subsolurile pot fi generale sau partiale. * Flux termic: Cantitatea de cildurd transmis la, sau de la un sistem, raportati la timp, © Densitatea fluxului termic: Fluxul termic raportat la aria prin care se face transferul c&ldurii © Rezistenfa termicd: Diferenja de temperatur’ raportata la densitatea fluxului termic, in regim stationar. * Coeficient de transfer termic: Fluxul termic in regim stationar, raportat la aria de transfer termic gi la diferenta de temperatura dintre mediile situate de o parte si de alta a unui sistem. Inversul rezistenfei termice. * Coeficient de cuplaj termic: Fluxul termic in regim stajionar, raportat la diferenja de temperatura intre dou’ medii care sunt legate intre ele din punct de vedere termic, printr-un element de construct. + Cocficient liniar de transfer termic: Termen de corectie care fine seama "Ge influenqa unei punfi termice liniare, fafa de un calcul unidirectional al coeficientului de transfer termic © Geoizoterme: Linii care unesc punctele avand aceleagi temperaturi in sol, determinate pe baza unui calcul al campului plan, bidimensional, de temperaturi = Linii de flux: Linii perpendiculare pe geoizoterme reprezentand directia si sensul fluxului termic in sol + Suprafafi adiabaticd: Suprafaya prin care nu se produce nici un transfer termic, tului in exteriorul* Regim (termic) stafionar: Ipotez’ conventionala de calcul termotehni in cadrul careia se consider c& temperaturile nu variaza in timp. * Calcul unidirectional (1D): Model de calcul termotehnic simpliticat, in care se considera c& liniile de flux sunt perpendiculare pe elementul de constructie. * Calcul bidimensional (2D): Model de calcul termotehnic, in care se tine seama de influenta puntilor termice liniare si care se bazeaz’ pe un calcul plan, bidimensional, al cimpului de temperaturi. * Calcul tridimensional (3D): Model de calcul termotehnic, in care se tine seama de intluenga tuturor puntilor termice - liniare si punctuale - si care se bazeazi pe un calcul spatial, tridimensional, al cimpului de temperaturi 3.2. Simboluri si unitsti de misurd Simbolurile si unitijile de masura ale principalilor termeni utilizayi in prezentul normativ sunt date in Tabelul 1. Majoritatea simbolurilor folosite sunt in conformitate cu SR ISO 7345:1994 si STAS 737/10 - 87; pentru unii termeni s-au_menjinut simbolurile prevazute in STAS 7109 - 86. Observatii: 1. Temperaturile si diferenjele de temperatura se pot nota si cu simbolurile © Si respectiv A. 2, Se d& mai jos corespondenta intre simbolurile utilizate in cadrul Prezentului normativ si simbolurile folosite in prescriptiile tehnice elaborate anterior: 9, = 0 c= q q Rice = Rone Sm R,, ‘om A=S RR, Revin * Ron an n=N U=k fn prezentul normativ se utilizeaza in principal, urmatorii indici: i interior e exterior si suprafafa interioara se suprafala exterioar’ u spatiu neincatzit P pamant w apa r rou’, condens t timp m mediu min minimum max maximum nec necesar 3.4. Sistemul de unititi de masurd Se foloseste sistemul international de unita{i de masura (SI). Pentru unele transforméri se pot folosi relaiile: IW 1 Jis = 0,860 keal/h iJ 1 Ws = 2,39:10" kcal 1 Wh = = 3600 J = 0,860 kcal Ikeal/h 163 W = 1,163 J/s uSIMBOLURI SI UNITATI DE MASURA z 3 D [indicele inerjiei termice a unui element ide constructie 4c Saas] # ‘Umiditatea relativa a aerului interior Viteza de ventilare a spapiilor neincalzite (numérul schimburilor de aer pe ora) funui element de Jconstructie sau a junuil strat al elementului de lconstructie Grosimea (otal a straturilor plicit pe sol sau a plicilor inferioare ale subsolurilor total a peretilor subsolului cladirii, subsolului, s.a. Litimea jconsiderata in calculul campului [plan de temperaturi Tungimea| = fncaperii, cladirii, s.a. - puntilor termice liniare TABELUL I ia “Termenud PRelajia de bolul definire T 2 3 q Tt exterioari de caloul T, interioarl de calcul T. in spaflle neinetlzite Tt, pamantului fa CST T,,_ | Temperatura [pe suprafaja - c interioara T, pe suprafaja exterioari 0, punctului de rou’ aT inure TT, ToT aT, ecaat intre T, si 7, TT, K aT. intre T.. 51 T. Toad. "Y _[Raportul ecartului de temperature T, superficiala| : Ri |Rezistenja termica_[interioari a, ; R. superficial fexterioaré Ta] "KW @|Coclicientul de interior aT, [ower exter var] Vrs) X |Conductivitarea ~ | Wim termic& de calcul © |Capacitatea calorick a BT) masici la presiune | unui material de constant constructie D_|Densitatea aparenta Kein 5 |Cocficientul de | Wim asimilare termic& aT fnire Te, Tat, de la fata superioar’ a pardoselii, la CTS de la fafa superioara inaltimea a plicii de beton armat, la CTS H subsolului inealzit subsolului neincalzit Perimetrul (incperii, subsolului, s.a.) B7 2 3 4 A Aria (de transfer termic) : m V_[Votumut (incaperii, subsolului, 5.2.) a Q _[Cantitatea de caldur’ : J © _[Fluxul termic (puterea termicay éQiat Ww q__|Densitatea fuxului termie oa | Wim ¥ _[Coeticientul liniar de transfer termic : WAmk)) R unidirectional OT) q R corectata Rezistenga termica |medie : Ry, |(specitie’d) a unui element de ae constructie necesara y Rue colin AT minima U_ |Coeticientul de unidirectional 1 transfer termic al R- unui element de © constructie Y or (7 To) wim'k)) u corectat i R L__|Coeficientul de cupiaj termic al unui Wik element de constructie 4 4, CARACTERISTICL TERMOTEHNICE 4.1. Caracteristicile termotehnice ale pamantului Caracteristicile termotehnice ale pamantului depind de o serie de factori, in primul rand de natura mineral’ si de marimea particulelor, de porozitatea si de densitatea aparenta, de umiditatea si de gradul de saturajie, precum si de starea pimantului in raport cu fenomenul de inghet, Caracteristicile termotehnice ale pamantului variaza in limite foarte mari, in funcyie de loc (amplasamentul si adancimea fara de CTS) si de timp (confinutul de umiditatea si starea fata de fenomenul de inghet). ‘Avand in vedere cele de miai sus, precum si dificultajile de determinare a caracteristicilor termotehnice reale ale solului pentru fiecare situatie in parte, calculele termotehnive se vor face considerand urmatoarele valori, acoperitoare pentru majoritatea situaliilor: » Conductivitatea termica de calcul - pana la adincimea de 3,0 m de la CTS - sub adincimea de 3,0 mde laCTS » Capacitatea caloric& masic& » Densitatea aparenta in stare uscata » Capacitatea caloric’ volumica 2,0 Wim K) 4,0 Wm) 1110 J/(ke-K) 1800 kg/m? 2,0:10° W-si(m'K) Se precizeazi ci tabelele 1...18 au fost intocmite pe baza conductivititilor termice aratate mai sus. jn anexa A se dau unele date informative referitoare la caracteristicile termotehnice ale pamanturilor. 4.2. Caracteristicile termotehnice_ale materialelor_de constructie Caracteristicile termotehnice de calcul ale materialelor de constructie care se utilizeaza la alcdtuirea elementelor de constructie in contact cu solul, se vor considera in contormitate cu anexa A din [1] Pentru materialele utilizate la elementele de constructie in contact cu solul, neprotejate sau insuticient protejate hidrofug, valorile conductivitiyilor termice de calcul se vor majora, in funcyie de umiditatea previzibila a acestor materiale. in anexa B sunt precizate caracteristicile termotehnice ale materialelor 15utilizate in cadrul prezentului normativ, pentru determinarea valorilor din tabele 1...18, precum gi in exemplele de calcul. 4.3. Rezistentele termice superficiale La calculele termotehnice ale elementelor de construcjie in contact cu solul se vor utiliza urmatoarele rezistenje termice superficiale: * Suprateje exterioare orizontale (Ia nivelul CTS) sau verticale: 1 1 === = 00 l a, 4 42 m’K/W * Suprafe(é verticale, in spatii incdlzite: 1 = 2 = 0125 8 sw incdlzite, 1a fluxul termic de sus in jos: a, = +2 - 0167 mk/W 0,125 mkiW mkiW * Suprafeye verticale in contact cu pamantul, sau suprafaja orizontal’ din pamant, la CSI Ry= Ry = 0 La coljurile intrande ale spatiilor inc&lzite, pe o lungime de 25 cm, se consider © variatie liniard a coeficientului de transfer termic superficial interior, de la a, = 8 W/(m'K) in cémp, la @, = 6 W/m'K) la colt 16 5. TEMPERATURI DE CALCU 5.1. Temperaturile exterioare (T,) Se considera temperaturile exterioare conventionale de calcul conform 1}, in functie de zonele climatice. 5.2. Temperaturile in pimént (T,) La cota stratului invariabil (CSP), considerata la adancimea de 7,0 m de Ja CTS, temperatura este constant tot timpul anului si are valorile din tabelul II, in funetie de zona climatic’, in fig. se prezintd variayia conventional a temperaturilor in sol. recultat dintr-un calcul unidirectional, pe baza temperaturilor I, si 1, din tabelul IT si a conductivitatilor termice precizate la pet. 4.1 Se precizeaz caracterul conventional si acoperitor temperaturilor in sol, intre valorile etective ale temperaturilor de calcul T, (la CTS) si T, (la CSI) al variatiei TEMPERATURI CONVENTIONALE DE CALCUL TABELUL I Caracteristica UM. Zona climaticd 1 nu {om jw [Temperatura exterioar’ t.| °c | 12 | -is | -18 | 2 fTremperatura pamantului la} T,, +i] +10] +9 | +8 ‘SI (la adancimea de 7 m le la CTS) dancimea conventionala | - | m | 2.56 | 2,96 | 3,60 | 4.19 masurata de la CTS) la re T = 0°C Temperatura [la CTS : -11,6 | -14.6 } -17.6 | -20:5] rezultata (R= I2,54 mK/W) fla 3mde la} - +2,0| +0,2| -1.6 | -34 CTs 7« Ap, =20w/ {nk} 4+ CO w/fm-e) pp = 4.0m Apae ret ®, i 8 VARIATIA COMVENTIONALA A TEMPERATURIOR IN Sol. consiosearh ty catcucé. od a 5.3, Temperaturile interioare ale inciperilor incAlzite (T)) Se considera aceleasi temperaturi interioare conventionale de calcul utilizate si la proiectarea instalajiilor de inc&lzire, conform [3]. acd incaperile au temperaturi de calcul diferite, dar exist’ o temperaturd predominant, in calcule se consider aceasti temperatura; de exemplu, la cladirile de locuit se considera T, = +20°C. 18 Dacd nu existé o temperatur’ predominant, temperatura interioara de calcul se considera temperatura medie ponderatt a tuturor incaperilor de la acelasi nivel 7 eA, ya, in care A, = aria inc’iperii "j", avand temperatura interioaré T,, 5.4. Temperaturile interioare ale spatiilor neinedlzite (T,) Temperaturile interioare ale spafiilor neincalzite (ine&peri supraterane sau subsoluri) se determina pe baz& de bilany termic, in functie de temperaturile de calcul ale inc&perilor si spatiilor adiacente. jin calcule se va {ine seama in mod obligatoriu si de viteza de ventilare a spajiului neincalzit. Pentru subsolurile nedncdlzite, temperaturile interioare se vor determina pe baza relajiilor de calcul de la pet.-7.5.3 si din anexa E, precum si a valorilor din tabelele 14, 16 si 17. 6. DIMENSIUNI DE CALCUL 6.1, Ca principiu general, suprafejele se delimiteaz& prin axele geometrice ale elementelor de constructie interioare si prin fejele interioare ale clementelor de constructie perimetrale 6.2. Suprafejele orizontale (placa pe sol, placile inferioare si superioare ale subsolurilor inc&lzite si neincilzite, precum si ale spatiilor subterane complet ingropate) se delimiteaz4 prin axele geometrice ale perejilor interiori structurali si nestructurali si prin conturul interior al perefilor exteriori (fig. 2). 1920 Tig 2. exampiu of cacouL AL WUNGiMLOR Ss SUPRATETELOR IW PLAN LA UN SUBSOL INCAL2IT @. pxREr) ExrERioe sua crs PERET INTERIOR: STRUCTURAL! @. PERET! DESPART/TOR/ NESTRUCTURALI Pe ansamblul nivelului, aria orizontala este delimitata exclusiv prin conturul interior al pereilor exteriori (4 = YA Ay Ay +A, 6.3. Suprafejele verticale exterioare (perejii exteriori ai subsolurilor si ai spatiilor subterane complet ingropate) se delimiteaz’ pe orizontala prin axele geometrice ale peretilor interiori structurali si nestructurali, precum si prin colturile, intrande sau iesinde, ale fetelor interioare ale peretilor exteriori (fig. 2) Pe verticala, suprafejele verticale exterioare, se delimitcaza 3 (cota H la incéperi incalzite si cota H, la spatii neincalzite) form fig. 6.4, Partea subteran’ a peretilor subsolurilor - care face obiectul prezentului normativ - este delimitata pe verticala prin fafa superioaré a pardoselii subsolului si prin cota terenului sistematizat’CTS (cota z din fig. 3 - cazurile 2, 3, 5) Pe ansamblu, aria verticala subterand este: 4 Si, -2P 6.5. Lungimile “I” ale pungilor termice liniare se stabilesc. in principiu, in functie de lungimile reale pe care se prevad detaliile respective. cu urmatoarele precizari: © lungimile se masoara in cadrul ariilor A determinate conform pet 6.2 si 6.3; in consecinfé ele sunt delimitate la extremitati de conturul supratejelor respective: * intersectiile puntilor termice orizomtale cu cele verticale se includ atat in lungimile pungilor orizontale, cit si in cele ale pungilor verticale. 6.6. Volumele inc&perilor $i ale spatiilor incalzite $i neincalzite se calculeaz’ pe baza ariilor orizontale determinate conform pet. 6.2 $i a indltimilor H, respectiv H, 27. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR TERMOTEHNICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE iN CONTACT CU SOLUL in acest capitol se dau relafii de caleul pentru determinarea rezistentelor termice specifice corectate (R’) si a coeficientilor de transfer termic (U? = LR’) ale elementelor de cons'ructie in contact cu solul Rezistenjele termice specifice corectate (R') se caracterizeaza prin urmatoarele: ® sunt raportate la diferenja de temperatura intre mediul interior incdlzit sau neincalzit si mediul exterior (T, - T.), respectiv (T, - T.); ® se bazeazi pe un calcul: bidimensional (2D), sinand deci seama de efectul punjilor termice; « includ aportul pamantului In Tabelul II se prezintao sistematizare a cazurilor eurente care apar in proiectare, precum si o sintezai a relatiilor de calcul care se utilizear’, iar in fig. 3 sunt reprezentate principalele 5 cazuri caracteristice. Relatiile de calcul pentru determinarea rezistentelor termice specifice corectate (R’) sunt date in functie de coeficienfii liniari de transfer termic (¥) care jin seama de toate efectele bidimensionale (coljuri, punti termice, $.a.), precum si de efectul specific al transferului termic prin pamant. Pentru situatiile curente si uzuale, coeficientii ¥ sunt daji in tabelele 1...18, cu menfiunea c& pentru peretii subsolurilor partial ingropate (tabelele 11 $i 14), precum si pentru pereti subsolurilor parjiale (tabelele 15 gi 16), in loc de coeficiengii ¥, se dau direct valorile rezistenjelor termice R’ Coeficientii ¥ au valori pozitive sau negative gi ei se introduc in relafile de calcul cu semnele lor; coeficienti cu valori pozitive conduc la micsorarea rezistenjelor termice R’, in timp ce coeficientii cu valori negative conduc la cresterea acestora Referitor la relagiile de calcul sila tabelele care se dau in acest capitol, se fac urmatoarele precizari: 2 © Temperaturile T se introduc in relafiile de calcul cu semnele lor algebrice. * Avind in vedere valorile apropiate ale conductivitiilor termice ale plminturilor si ale betonului, dimensiunile fundatiilor nu au nici o influenya asupra valorilor ¥ si R’ din tabele. * Tabelele 14, 16 si 17, care se referd a subsoluri neincalzite, pot fi utilizate $i in cazul unor subsoluri inc&lzite avand temperaturi interioare conventionale de calcu! T, = 10...12 °C, prin extrapolarea valorilor din tabele, * Valorile din tabelele 1...18 s-au determinat pe baza unor calcule numerice efectuate pentru zona Il climatic si pentru o temperatura interioard a incaperilor incalzite T, = +20 °C, dar ele sunt valabile gi pentru alte zone climatice precum si pentru temperaturi interioare de calcul T, = +18 °C...+ 22 °C. in cazul unor detalii care diferd substantial de detaliile aferente tabelelor 1...18, coeficientt si rezistentele termice R’ se vor determina pe baza unui calcul automat al cimpului plan, bidimensional (2D), de temperaturi, conform indicatiilor din anexa C. Pe baza rezistenjelor termice specifice corectate R’ si a coeficiengilor de transfer termic U', se pot calcula coeficientii_de cuplaj termic (L) si fluxurile termice (#), cu relatiile: A = [WIK] wt _ ACT) om 23SINTEZA CAZURILOR $I RELATIILOR DE CALCUL, TABELUL IIL PLACA PERETE | CAPT Nr CAZUL A U ERT TRG] TO. | TABELE T [PLACA PE SOL 2]! 7 Pa [hore 2 JSUBSOL PARTI | 5 | 4 | 3 |Tabell 6 AL INGROPAT 72] ius (SAU DEMISOL) 3 SUBSOL T : vp ee PARTIAL INGROPAT 12 _ {sau ATC IDEMISOL) ca SUBSOL 2 s/*fts?7]- COMPLET 12.18 iNGROPAT T | [SPATIU SUBTE- 77 RAN COMPLET INGROPAT *) 5 74 | 121318 3 |SUBSOL NEINCAL- [13 [12 Tabel ZIT. PARTIAL 4 INGROPAT TBSOL INCALZIT [SUBSOL es ee NEINCALZIT. 7 |SUBSOL INCALZIT 7 [> | a?) ane SUBSOL INEINCALZIT. Tabet | - [761] 15.18 SCENDA Ro rezistenga termicd specificd unidirectional Ré -rezistenja termicd specific’ corectad RY, = rezistenjatermicd specifi’ corectad medie @ perefilor in intregime (partes subterand + partes suprateranay ‘A ~ SUBSOLURI INCALZITE B_ - SUBSOLURI PARTIALE - DOUA SUBSOLURI SUPRAPUSE 1) La numaritor placa superioara, la sumitor placa inferioara = La numarator sunsolincdlzit, la numitor subsot neincalat 24 ers ne Z 1- 2— 3H Hu oS ¥ s- CALURI CARACTERISTICE PLACA PE SOL suasot Mcaczir, paws treworar oui svesotuey Wehizire, SuPeAPUSE seapiy suareean hcice, COMPLET INEROPAT svasot mpincaszir, Baers “heeomar7.1. Placa pe sol 7.1.1. Placa pe sol este un plangeu cu o alc&tuire constructiva specifica, care reazema direct pe pamant, la nivelul CTS sau peste acest nivel. in alcdtuirea plicii pe sol intra toate straturile cuprinse intre cota superioara a pardoselii (+ 0,00) si cota superioara a pamantului natural sau a pamantului de umplutura (pe grosimea f) Placa pe sol include o plac de beton armat, straturile pardoselii, straturile termoizolante dispuse peste sau sub placa, hidroizolatia orizontala si eventualul strat de pietris de sub plac’. 7.1.2. Relajiile de calcul de mai jos, precum si tabelele aferente sunt valabile pentru inc§perile incilzite amplasate peste CTS, avand 0,20 m = zs 150m. 7.1.3. Rezistenta termicd specificd corectatd a placii pe sol R’, si respectiv coeficientul de transfer termic U', = 1/R’,, se determin’ cu relatia: 26 ‘AT, Wy AT EC) yan) a AT A - aria inc&perii sau a intregului parter {m*}: - Iungimea conturului exterior al cladirii, aterent supratejei A [m]: - rezistenja termic& specific& unidirectionala a tuturor straturilor cuprinse intre cota + 0,00 si cota stratului invariabil CSI [m'K/W]; ¥, - coeficientul liniar de transfer termic aterent conturului exterior al cl&dirii (W/(mK)} 7.1.4, Rezistenta termict specific unidirectional a plicii pe sol R, se calculeaza cu relajia: 14 te -F rR, =i. ‘KIW 2: ned x [oxy 2 in care: f=td dyn jas Myre ye conform fig. 1 7.1.5. Valorile R’, si respectiv U", se pot calcula atit pentru fiecare incapere, cét si pentru intreaga supratata a parterului Pentru incdperile care nu au laturi adiacente conturului exterior al clidirii, termenul al doilea al relatiei (1) este nul Daca detaliul de alcatuire a soclului este acelagi pe tot conturul exterior al clidirii, 1a calculul valorilor R’, si U", pentru ansamblul cladirii, in locul Ley A P termenului se considera termenul ">, in care P este perimetrul cladirii. 7.1.6. Coeficientii liniari de transfer termic W, se determina, de regula, pentru situatiile curente si uzuale, din tabelele 1...10, cu urmatoarele precizari: a) Se considera coeficientii ¥,, aferenti placii pe sol, coeticientii ¥p din tabele urmand a fi avuti in vedere la calculul termotehnic al peretilor exterior! de la parter: se admite ca pentru simplificarea calculelor 27ateremte peretilor, coeficientii ¥, si fie majorai cu valorile corespunzitoare Wy, b) Valorile ¥ se objin prin dubla interpolare sau extrapolare a valorilor din tabele, in functie de iniltimea h si de rezistenta termied Ry ©) Daca inaltimea z a soclului are valori diferite pe conturul cladirii ide eX. in cazul unui teren sistematizat in panta sau in cazul unor denivelari interioare), se vor considera in calcule valori ¥ corespunzitoare. d) Valorile ¥ din tabele sunt calculate pentru giosime, dat ele pot Hi utiliza yi in cazul in care alte valori - intre 7 si 15 em. zzul unei ptaci de 10 em sosimea placit are ¢) inaljimite h si z nu includ si straturile trotuarului din jurul eladirii f) Daca terenul sistematizat are pante pe directia perpendiculara pe soclu, indljimile h si z se mascara 1a o distang de cca. 3,0 m de la faa exterioara a soclului, 7.1.7. Influenta punjilor termice interioare, create prin intreruperca continuititii termoizolatiei in dreptul peretilor interior structurali_ sau nestructurali, se poate neglija sau se poate avea in vedere 1a calculul valorilor R’,, introducind in relajia (1) coeficientii ¥, din tabelul 18 multiplicagi cu lungimite aferente. Coeticientii ¥, se obtin prin interpolare, in functie de rezistenta termic’ R, si de inalyimea h. 7.1.8. Pentru 0,00 m < x < 0,60 m, rezistenta termicd specifica corectata R’, se poate determina si pe baza prevederilor din anexa D; 7.1.9. in cazul prevederii pe conturul exterior al cladirii a unor fasii termoizolante dispuse orizontal sau vertical, coeficientii liniari de transfer termic V, se vor micsora cu valoarea AW, care se determina conform anexei D, 28 7.2. Subsol incalzit, partial ingropat 7.2.1. in alcdtuirea peretelui si placii subsolului incalzit se cuprind toate straturile cuprinse in grosimite ¢ si respectiv f 7.2.2. Relajiile de calcul de mai jos sunt valabile pentru spatiile incalzite amplasate parjial sub CTS) ~ demisoluri avand 2 > 0.20 m ~ subsoluri avand 2 = 2.50 m Jen{a (ermicd specified corectata a perctilor subsolului -alculata in cadrul acestui capitol, se refer exclusiv la portiunea subte- a acestora, pe inaltimea z, intre CTS si cota superioara a pardoselii de la subsol: pentru zonele de pereti exterioi ai subsolului de peste CTS, se aplic’ rela(iile de calcul folosite la peretii exteriori curenti [1] 7.2.4. Pentru situatiile curente rezistenta termici specified corectata R"; se determina prin dubla interpolare sau extrapolare_a_valorilor din tabelul 11. in tunctie de inaltimea h si de rezistentele _ termice specitice unidirectionale R, si Re Sunt valabile precizarile de principiu de la. pet. 71.6.6...7.1.6.E7.2.5. Rezistenja termic& specific’ unidirectionalé a peretilor Ry se calculeaza cu relatia 1 d : ah a [n*kKiW] =a 7.2.6. Reristenta termica specifica corectaté a plicii subsolului R’, se determina cu relatia: 1 14%, EOD el ey Rae 7 [Wines Ky] @ ) Uy = in care: ‘A. ~ aria incaperii sau a intregului subsol inc&lzit (m!) 1 - Iungimea conturului exterior al subsolului, aferent suprafeyei A (m): Ry - rezistenfa termic& specifica unidirectionala a tuturor straturilor cuprinse intre cota pardoselii de la subsol si cota stratului invariabil, CSI [m°K/W]; Ys - coeficientul liniar de transfer termie aferent conturului exterior al subsolului [W/mK] 7.2.7, Rezistenta termicd speci relaia P bn icf eee imkm 6) in care: , Su dys dh, Nyus Ryo = Conf. fig. 1 7.2.8. Coeficientii liniari de transfer termic W, se determina, de regul’, pentru situaliilecurente si uzuale. din tabelul 11, prin interpolare sau extrapolare in functie de inaltimeah si de rezistengele termice R, si Ry. Sunt valabile precizarile de principiu de la pet. 7.1.6c...7.1.6f. 4 30 7.2.9. Valorile U’, si respectiv R’, se pot calcula atit pentru fiecare incdpere, cat si pentru intreaga suprafaf’ a subsolului incalzit. Pentru incdperile care nu au laturi adiacente conturului exterior al subsolului, termenul al doilea al relatiei (4) este nul. Dac& detaliile de ale&tuire a peretilor gi plicii subsolului sunt aceleasi pe tot conturul exterior al subsolului, la calculul valorilor U'; si R' pentru Ly) A ansamblul cladirii, in Jocul termenului + Se considera termenul ¥. ‘ in care P este perimetrul subsolului 7.2.10. Influenta punjilor termice imterioare, create prin intreruperea continuitatii termoizolatiei in dreptul peretilor interiori structurali_ sau nestructurali, se poate neglija sau se poate avea in vedere la calculul valorii R’;, introducand in relatia (4) coeticientii Wy din tabelul 18, multiplicati cu lungimile aterente. Coeficientii ¥, se obtin prin interpolare, in functie de rezistenta termicd R, si de inalyimea h. 7.2.11, Pentru determinarea rezistentei termice specifice corectate R’y aferente peretilor exteriori ai subsolurilor in intregime (partea subteran’ + partea supraterana) se utilizeaza relajia: [2K] (6) AQUy + ALY © se referd 1a zona supraterand, iar indicele 3 - la zona lor subsolului. 7.3. Dou subsoluri incdlzite, suprapuse 7.3.1. in acest capitol se dau relafii de calcul ale rezistentelor termice specifice corectate pentru: » portiunea subterana (sub CTS) a peretelui demisolului sau subsolului 1, pe inaltimea z, (indici 4); > peretele subsolului 2, pe inaltimea z, (indi » placa inferioara a subsolului 2 (indici 2) 317.3.2, Relajiile de calcul de mai jos sunt valabile pentru spatiile incalzite amplasate sub CTS, avand indltimile 2: $i z, astfel incat 7.3.3. Pentru rezistenta termicd specifica corectata aferent& zonei de peste CTS a peretilor subsolului, se aplica relajiile de ealeul folosite la peretii exterior curenti {1}. 7.3.4, Pentru situatiile curente, rezistentele termice specifice corectate (R’y si RY) ale peretilor subsolurilor pe inattimile 2, si 2, se determin’ cu ajutorul valorilor ¥ ,... ¥ ,.. care se dau in tabelul 12 Valorile ¥,...% se determina prin interpolarea _valorilor corespunzitoare din tabel. in funetie de inaljimea z. de rezistenta termic’ specifica a peretelui (Ry = Rj) calculata pe baa relayiei (3) si de rezistenta termic’ specified a plicit inferioure a subsolului 2 Sunt valabile precizarile de principiu de 1a pet 7.1.60...7.1.61 een teen 7.3.5. Re cu relatile lencle termice specifice corectate R°, si R°, se calculeaza 32 4 — ces f YE OK) Ry 0s Lon Am g ; l on B) (minK) (8) Ry E 04 7.3.6. Penirt delerminarea rezistentei termice specifice corectate a plicii subsolului R°, sunt valabile relatiile (4) si (5), precum si prevederile de la pet. 7.2.9 si 7.2.10. Coeficientii ¥. se determina, de regula. din tabelul 12. prin interpolare ca estrapolage in functie de insltimea 7 side revistentete termice Ry si R Sunt valahile precizirile de prineipiu de ta pet 7.1 6¢...7 Lot 7.3.7. Pentru determinarca rezistenjei termice specitice medii R'y, aferente perejilor exterior’ at subsolului 1 in intregime (partea subterand + relatia (6). in care produsul AyU", se parlea supraterana) se utilize: inlocuieste eu produsul AU", Spatiu subteran inedilvit, complet ingropat 7.4.1. In acest capitol se dau relatii de calcul ale rezistentelor termice specifice corectate pentrt > placa inferioard a spatiului subteran (indici 2): in Lindici 3) » placa superioara a spatiului subteran (indici 5). > peretele spatiului sub 7.4.2. Relatiile de calcul de mai jos sunt valabile pentru spariile incalzite amplasate sub CTS, avand inaltimea asttel ined 260m v 208m 2 5.2m 337.4.3. Pentru situatiile curente, rezistenfa termica specific corectata R’,, aferent& peretelui, pe indljimea 2;, se determina cu ajutorul valorilor ©... Bg, care sunt date in tabelele 12 si 13. Valorile coeficientilor specifici liniari de transter termic ¥...® 5 se determina prin interpolarea valorilor corespunzitoare din tabele, in functie de rezistenja termica specific’ unidirectionala a peretelui Ry, calculati pe taza relatiei (3) si de rezistenjele termice specifice unidirectionale ale plicilor, R, si respectiv Ry . De reguld, se va considera un numar aproximativ egal de coeficienti din cele 2 tabele astfel: > pentru jumitatea inferioard a indltimii libere 75 - tabelul 12 » pentru jumitatea superioard a inaljimii libere zs - tabelul 13. Numirul de coeficienti care se iau din cele 2 tabele pot fi diferiti, urmarind sa se objina 0 variatie continu’ a valorilor pe verticala. pe inaljimea 2s, cu precizarea c& in zonele adiacente colturilor, pe indlyimi de cel putin 80 cm, trebuie s se utilizeze valori din tabelele aferente. Pe zona mijlocie se pot adopta valori intermediare, intre valorile corespunzatoare din cele dou’ tabele, Racordarea coeficiensilor ¥ in zona mijlocie a inaltimii z, se recomanda a se verifica pe cale gi Rezistenja termica specifica corectata R’, se calculeazi cu relatia (7). 7.4.4. Pentru determinarea rezistenfei termice specifice corectate a plicii inferioare R°, sunt valabile relatiile (4) si (5), precum si prevederile de la pet. 7.2.9 $i 7.2.10. Coeficientii liniari de transfer termic ¥, se iau din tabelul 12, prin interpolare sau extrapolare, in funcjie de indljimea z si de rezistenjele termice specifice R, si Rs 34 Paes Yn Does Oh 04, 0.6, 0.4, 0.6, 0, 4 Ok Oo 4 404 0 he. Z=O4n +82 zs Q4.i-at y= 04 (0-é) +(@1 +82) ne te in? 35se determina cu relatia’ we) . eae et [ney] in care: Ry rezistenta termicd specitic’ unidirectionala a tuturor straturilor cuprinse intre tavan gi CTS (mK/W): A. aria inedperii sau a intregului spatiu subteran (mn’); | lungimea conturului exterior al incdperii, aferent supratejei A (m) Coeficientii liniari de transfer termie W. se iau din tabelul 13, prin imerpolare sau extrapolare in functie de indltimea 2° si de rezistentele termice Ry si Ry 7.4.6. Rezistenja term relatia: i specifica unidirectional R, se calculeaza cu 1 d@oif od Re (0) ae hyd in care: r= vd vs 28m Ay + conf. fig. 1 7.5.1. in avest capitol se dau relatii de calcul ale rezistentelor termice specifice corectate pentru © placa interioard a subsolului neincalzit: * peretele subsolului neinealzit pe inaltimea 2 Se dau deasemenea si relatii de calcul pentru determinarea temperaturii T,, in subsolut nei 36 istenta termica specifica corectata a plicii superioare R', « 7.8.2. Se tolosese urmitoarele notatii T,_- temperatura aerului in subsolul neinedlzit |°C| Un coeficientul de transfer termic unidirectional al peretelui exterior al subsolului peste CTS, de suprafaya Ay [W/(m'K)]) U’, - coeficientul de transfer termic corectat, aferent planseului de peste subsol, de suprataya A, [W/(m'K)] ~ cocficientul de transter termic corectat, aferent plicit interioare a subsolului, de suprataqé A, [WAm'K)] cocticientul de transfer termi corectat, aterent peretelui exterior al subsolului sub CTS {W/m’K)] Coctivientii de transter termic Uy. U’, si U'- sunt raportati la diterenta de temperatura (T, - T.), in timp ce coeticientul U’, este raportat [a diferenta de temperatura (T, - T,) m7 % . —— a= * ieneainen | % Me PON Rw ar = boy . 7.5.3, Temperatura aerului in subsol neincalzit se determina pe baza bilanqului termic, cu relatia: © AU AU AUST, AUT, O40 T, Pe} ou AU yA U, AU, “AU, O34nV 37in care: Ay = bP (me) A, = 7P (m) V = AcH, «m') P_— - perimetrul subsolului neincalzit (m): V__ - volumul interior af subsolului neincalzit (m’); n- viteza de ventilare a subsolului neincalzit, respectiv numarul de schimburi de aer pe ori, aferent ventilarii naturale a subsolului neinedlzit (hr) 7.5.4. Coeficientul de transfer termic corectat U%, se determina cu relafia: -1 1 GT) Ded RR TT) A, Coeficientii ¥, se iau din tabelul 14, prin imerpolare in functie de inaltimea 2. Coeticientul de transfer termie corectat U", se introduce in relatia (11) eu semnul algebric rezultat din calculul cu formuta (12). [Winky] 12) 7.3.5. Rezistenta termici specifica unidirectional Ry, se determina cu relatia [KW] (13) 7.5.6. Coeficientul de transfer termie specific corectat aferent perejilor subterani ai subsolutui, U'; = 1/R’,, se determina pe baza valorilor R’; din tabelul 14, prin interpolare in funcjie de z. 7.5.7. Coeticientul de transfer termic specific unidirectional aferent perejilor supraterani ai subsolului, Up, se calculeaza cu relaia: -ilil, Ce y Logg Km (4) 38 in care: a= id 7.8.8. Rezistenfa termici specified corectata R’, si respectiv coeficientul de transfer termic U", = 1/R’,, aferente plangeului de peste subsolul neincilzit, se determini pe baza relatiilor de calcul si a coeficientilor ¥ din (1J; 1a calculul rezistentei termice unidirectionale R, se consider’: R, + Ry = 0,250 m?K/W 7.8.9. in absena unor cerinje speciale, viteza de ventilare naturald a subsolului neinclzit, respectiv numarul de schimburi de aer pe or’, se va alege in functie de destinatia subsolului si de alte considerente: 04h! ens 08h" Determinarea vitezei de ventilare naturali a subsolului neincalzit, in functie de aria golurilor prevazute in perefii exteriori supraterani ai subsolului si de viteza de calcul a vantului, se va face conform anexei E. 7.5.10. Deoarece valorile ¥, si R’; din tabelul 14 sunt in funcjie de temperatura aerului din subsol, determinarea acesteia, precum si a rezistentelor termice specifice corectate R’, si R’; se va face prin incerctri succesive. 7.6. Subsoluri partiale 7.6.1. Subsol incdlzit in aceasta situatie, subsolul incalzit se realizeaz’ numai pe o parte din suprafaja clidirii, pe restul suprafetei incdperile de la parter avand la partea inferioara o plac& pe sol (cazul 1 combinat cu cazul 2 din tabelul II1) Cele doua zone se calculeaza separat, cu urmatoarele preciziri: - La subsolul incalzit se consider& si fluxul termic care se transmite prin Peretii interiori care delimiteaza subsolul de sol; rezistenja termici 39specifica corectata R',a acestor pereti se determina din tabelul 15, prin interpolare. in functie de indltimea Ha subsolului. de rezistenta termica unidirectional Ry @ pereielti, care se calculeazd eu relatia (3) si de reristenfa termic’ unidirectional a plicii inferioare a subsolului R, calculata cu relatia (5) La determinarea rezistentei termice specifice corectate R’, sia plici inferioare a subsolului, in relatia de calcul (4) se introduce si produsul Yel. in care 1 este lungimea peretilor interiori de pe conturul subsolului, iar coeficientul liniar de transter termic, a cirui valoare se ia din twbelul 15, prin interpolare. in functiv de inaltimea H si de rezistentele termice B si R,, care se caleuleaz’ cu relatile (5) si respeetiv (3). Peo fungime de 2,0 a de la auetsectia peretiion ineniori de pe Comturud subsolului, ea perelii eaterion, vaioriie Uy = TRS) si Was deierminate conform tabelului 15, se’vor dubla. Pentru @ evita comportarea defavorabil’ din punet de vedere termotehnic a zonei de colt de la intersectia peretilor exterior’ ai subsolulut cu peretii interior de pe conturul subsolului, este necesar ca termoizolatia Vertical a perefilor exteriori ai subsolului s& fie prevazuta si in continuare, pe fata exterioard a soclului adiacent plicii pe sol, pe o lungime de eel putin 60 em gi pe intreaga indltime a subsolului: se va urmari, in masurd ett mai mare. sd nu se intrerupé continuitatea straturilor termoizolante. = La determinarea rezistenjelor termice specitice corectate ale plicit pe sol si ale planyeului de peste subsol, in calcule se neglijeaza coeficientit liniari de transfer termic ¥ din zona intetsectiei acestora cu peretit subsolului. ~ Stratul termoizolant aferent placii pe sol de la cota + 0,00 va depagi zona intersectiei cu peretii subsolului cu cel putin 30 em, 40 piu _/ NATURAL 7.6.2. Subsol neinedlzit in aceasta situatie, subsolul neinealzit se realizea74 numai pe 0 parte din suprataja cladirii pe restul suprafe(ei incaperile de la parter avand la partes aul | combinat cu cazul 5 din tabelul 11D. inferioard o plact pe sol (ca 4Cele doua zone se calculeaza separat, cu urmitoarele precizari - La determinarea temperaturii T, din subsolul neincalzit cu relatia (11), se va fine seama si de fluxul termic care se transmite prin peretii interiori care delimiteaza subsolul de sol; in relajia (11) produsul A,U",, aferent acestor perefi, se introduce, alat la numérator cat si la numitor, cu semnul minus. Rezistenga termici specitici corectata R’, a acestor pereji se determina din tabelul 16. - La determinarea rezistenjei termice specifice corectate R’, a plicii inferioare a subsolului, in relatia de calcul (12) se introduce si produsul Wel, in care | este lungimea peretilor interiori de pe conturul subsolului, iar ¥,, coeficientul liniar de transfer termic, a c&rui valoare se ia din tabelul 16. 42 - La determinarea rezistentei termice specifice corectate R’, a plicii pe sol de la cota + 0,00, in relatia de calcul (1) se introduce si produsul ‘V1 in care 1 este Iungimea peretilor interiori de pe conturul subsolului, iar ¥, - coeficientul liniar de transfer termic, conform tabelului 16. - Valorile R’,, ¥, si ¥, se obfin din tabelul 16, prin dubla interpolare, in functie de indltimea H, si de rezistenta termic’ a stratului termoizolant de la plangeul de peste subsol (R,=d,/) - Avind in vedere ci valorile W,, Yq si R';, din tabelul 16 difera in functie de temperatura T,, determinarea acesteia, precum si a rezisten{clor termice specifice corectate R',, R'y gi KR’, se va face prin ineercari succesive. = Peo lungime de 2,0 m de la intersectia perefilor imeriori de pe conturul subsolului cu peretii exteriori, valorile ¥,, ¥, si U',, determinate conform tabelului 16, se vor dubla. - La determinarea rezistenfei termice specifice corectate a planseului de peste subsolul neincilzit, se neglijeazd coeficiemtii liniari de transfer termic ¥ din zona de interseetie cu peretii subsolulu. 7.7. Subsol incdlzit + subsol neincdilzit 7.7.1. Acest capitol se refer la situajia in care numai o parte din suprafafa subsolului este incalzita, restul subsolului flind un spaiu neincalzit, ventilat (cazul 2 combinat cu cazul 5 din tabelul IID) 7.7.2. Rezistentele termice specifice coreetate aferente plangeclor de peste cele dou tipuri de subsoluri, precum si cele aferente peretilor din subsoluri, se determina conform prevederilor din [1] La delerminarea rezistentei termice specifice corectate aferente peretilor dintre subsoluri, R's, coeticientii liniari de transfer termic ¥ de Ja baza peretilor, se consider’ egali cu zero, valorile corespunzitoare fiind incluse, pentru simplificarea calculelor, in coeficienjii ¥. si ¥, aferenti plicilor de la partea inferioar& a subsolurilor. 437.7.3. La determinarea temperaturilor T,, din subsolul neincalzit se va tine scama si de fluxul termic care se transmite prin peretii interiort care separa zona incalzitd de zona neinealzita, introducéind in relatia (11) la numaritor termenul AyUT,, iar la numitor termenul Ag Uy . @ wu) 7.7.4. La determinares rezistenfei termice specifice corectate a plicii de la partea inferioaré a subsolului incilzit R°,, in relatia (4) se va introduce si produsul ¥1 in care 1 este lungimea peretelui dintre cele doua subsoluri 44 7.7.8. La determinarea rezistentei termice specifice corectate a plici de la partea inferioaré a subsolului neinedlzit R’,, in relatia (12) se introduce si produsul ¥,1 in care 1 are aceiasi specificatie ca mai sus. 7.7.6. Coeficienti liniari de transter termic ¥, si ¥, se iau din tabelul 17, prin dubla interpolare, in funcjie de rezistenjele termice specifice unidirectionale R, si Ry. 7.7.7. Avand in vedere cA valorile Ws si Y, din tabelul 17 difera in functie de temperatura T,, determinarea acesteia, precum si a rezistentelor termice specifice corectate R’, si R’, se va face prin incercAri succesive 118. altimile de calcul ale subsolurilor se vor considera H pentru subsolul incalzi - H, pentru subsolul neincalzit 7.7.9. Pentru a evita comportarea defavorabil din punct de vedere termotehnic a zonei de col} de a intersectia peretilor exteriori ai subsolului incilzit cu pere|ii interiori care separ cele dou’ zone ale subsolului, este necesar ca termoizolatia vertical’ a peretilor exteriori ai subsolului incalzit si fie prevazutd si in continuare pe peretele exterior al subsolului nei pe o lungime de cel putin 60 em. Se va urmari, in masurd ct mi mare, si nu se intrerupa vontinuitatea straturilor termoizolante. Stratul termoizolant aferent plangeului de peste subsolul neincalzit va depasi zona intersectiei cu peretele dintre cele doua subsoturi, cu cel putin 30 em. 7.7.10. Prevederile din acest capitol, inclusiv valorile din tabelul 17, se pot utiliza si in situatiile in care cele doua spatii alturate sunt amplasate fa nivelul terenului sistematizat sau chiar peste CTS; valorile din tabelul 17 sunt, in aceste cazuri, acoperitoare. 7.8.1. Acest capitol se referd la intluenta negativa pe care o determina intreruperea continuitajii_straturilor termoizolante orizontale asupra rezistenelor termice specifice corectater 45- la plicile pe sol Ja plivile inferioare ale subsolurilor si ale subterane incalzite R, R: 7.8.2. Prin uarea in considerajie a coeficienjilor liniari de transfer termic ,, se reduc intr-o oarecare masura, valorile rezistengelor termice specifice corectate, calculate cu relajiile: ay in cazul placilor pe sol: cap. 7.1; (4) - in cazul plécilor inferioare ale subsolurilor si ale spatiilor subterane inedlzite: cap. 7.2, 7.3 (subsolul 2), 7.4, 7.6.1 si 7.7 (subsolul incalzit) da PERETE INTERIOR STRUCTURAL SAU NESTRUCTURAL EY ww ig) \ PAMANT NATURAL SAU UMPLUTURA FUNOATIE SAU _/ GRINDA (EVENTUAL) 7.8.3. in cazul in care distantele dintre peretii interiori (structurali gi nestructurali) sunt relativ mari si/sau grosimea acestora este mic’, influenta intreruperii continuitatii stratului termoizolant orizontal este redusd si se poate neglija in calcul, : 7.8.4. Luarea in consiceratie, in calcul, a influenjei prezentei peretilor imeriori, se face prin introducerca in relajile (1) si (4) a produsului ¥,1 in care _ 46 coeficientii ¥, depind de aleatuirea si de grosimea peretilor interiori gi se iau din tabelul 18, prin interpolare, in functie de adancimea h si de rezistenta termica unidirectional’ Ry; © lungimile | reprezint& lungimile peretilor interiori din cadrul ariilor A ale incaperilor sau ale intregului spatiu incalzit; lungimile golurilor de usi se scad din lungimile peretilor interior ‘Se atrage atentia asupra faptului c& valorile ¥, din tabelul 18 corespund tunei jumaeaqi din grosimea peretelui (4/2), astfel incat, in situatia in care calculul se face pentru ansamblul spatiului incalzit, lungimile | trebuie s& fie dublate. Rezistenta termicd specifica unidirectional’ Ry @ tuturor straturilor cuprinse intre cota superioara a pardovelii gi cota stratului invariabil CSI se calculeazi cu relayiile: (2) - la placa pe sol (R>=R,): (5) - la placa inferioara a subsolurilor incalzite (Ry=Ry) 7.8.5. Valorile W, din tabelul 18 sunt date pentru doua situatii extreme si anume: ‘© cazul 1 (tabelul III) - plac pe sol, h = 120 cm peste CTS; «© cazul 2 (tabelul 111) - subsol incalzit, h = 240 cm sub CTS. Pentru situajii intermediare, interpolarea se face intre valorile extreme Yo date in tabel, corespunzitoare unei diferente de inaljimi de 120 + 240 = 360m. 7.8.6. La peretii interiori amplasa{i in cadrul unei fasii de 2,0 m laime adiacent& peretilor exteriori, valorilor coeficiengilor ¥y se vor dubla. 8, EFECTUL APEI SUBTERANE De regult, stratul acvifer are o influent’ redus asupra cuantumului fluxului termic prin sol in ceea ce priveste modul de considerare in calcul a prezentei apei subterane in sol, se disting 3 cazuri a) Stratul de apa subterandi este imobit iar nivelul hidrostatic maxim este lao adancime mai mare de 5,0 m de la CTS. 47in acest caz, nu se fine seama in calcul de existenta stratului de apa subteran’, b) Stratul de apa subterand este imobil iar nivelul hidrostatic maxim este la o adancime mai mic de 5,0 m de la CTS. in acest caz, in calcul se opereazi urmitoarele modificari: + temperaturile T, din tabelul If se consider nu La adancimea CSI (7.0 m de la CTS), ci la nivelul hidrostatic maxim, eu precizarea ca NHM va fi amplasat mai jos decét tata inferioara a plicit eventualelor subsolun © rezistenjele termice specitfice unidirectionale Ry, Ry, si Ry se vor calcula considernd toate straturile cuprinse intre cota superioaril a pardoselii si NHM (in loc de CSI). iar conductivitatea termic’ a pamantului se va considera cu valoarea unica A, = 2.0 Wim) pe intreaga adancime intre CTS si NHM Valorile coeticientilor liniari de transfer wrmic W gi ale rezistentelor termice R’, si R’ din tabelele 1...18 raman valabile. ) Stratul de apa subterand este mobil iar viteza de curgere a curentului subteran este semniticativa. jin aceasta situajie se produce un flux termic suplimentar. care este cu atat mai mare cu cat viteza este mai mare, cu eit adincimea la care se giseste nivelul superior al stratului acvifer este mai mica si cu eat termoizolatia placii de pe sol (sau a plicii inferioare a subsolului) este mai redusa Daca se cunose viteza si adincimea apei subterane. se poate calcula un factor de multiplicare supraunitar G,, care majorea7é coeticientii de transfer termie U", micgorand corespunzitor rezistenjele termice specitice corectate Ré ale tuturor elementelor de constructie in contact cu solul Factorul de multiplicare G, se determina contorm anexei F. Concomitent se aplicd - daca este cazul - modificarile referitoare la calcul. precizate la cazul b) 48 9, DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFATA INTERIOARA A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE IN CONTACT CU SOLUL 9.1. Temperatura pe supratata pardoselii la placile pe sol ale incaperilor incllzite, in camp curent, se determina cu relatia per ih 2 PCy as) A a (el in care: a, = 6 Wink) R, = rezistenja termic& unidirectionali a placii, inclusiv aportul pamantului, calculata cu relatia.(2). Temperatura pe suprafata pardoselii la plicile inferioare ale subsolurilor si ale altor spatii subterane incdlzite, in camp curent, se determin’ cu relajia (15) in care in loc de R, se introduce rezistenta termic’ unidirectional Ry. caleulata cu relatia (5). 9.2, Temepratura pe suprafata tavanului la spatiile subterane incalzite, complet ingropate (cazul 4 din tabelul IID, in cémp curent, se determina cu relatia rk p¢ (6) aR, Fel y in care’ @, = 8 Winrk) R, rezistenta termica unidirectionala a plicii superioare, inclusiv aportul pamantului, calculata cu relatia (10) 9.3. Temperaturile minime de pe supratata interioar’ (Ty yyq) clementelor de constructii in contact cu solul, rezultate din calculul campului plan de temperaturi, se iau din tabelele 1...11, 15, 17 si 18, prin interpolare, Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II climat temperatura interioara T, = + 20°C 4 si pentru o 49Pentru alte conditii de temperatura (T', si T'), temperatura minim’ (Tua) Se poate determina cu relatia: T nt TT, PC] ayy ‘en pop ET aw) PCL in care T= + 20°C T. =-15°C T, = 35K 9.4. Temperatura superficiala medic, aferenta unui element de constructii in contact cu solul, se poate determina cu relaia: | or 18) aR in care: @, = 6 sau 8 Wii’). conform pet. 4.3. R’ revistenja termica specific’ corectata, calculata conform cap. 7. 9.5. Pe baza temperaturii superticiale medii T.,, se poate calcula raportul ecartului de temperatura superfieiala medi, cu relatia Titan. By ay) 9) rt iz tl in care R° este rezistenta termic’ specified corectat’, cu luarea in consideratie a influentei puntilor termice si a aportului pamantului 9.6. La colturile intrinde (in plan) ale cladirilor, temperaturile T, 4 de la intersectia pardoselii cu supratetele verticale interioare ale perctilor adiacenji, se pot determina - dacd nu se iau misuri de izolare suplimentara a acestor zone - cu relat: y ® LT, oar PCy (20) in care T,, yy, este temperatura minima de ta interseetia pardoselit cu peretii adiacenti, determinata contorm pet. 9.3. 9.7. Peniru alte detalii gi situalii decat cele din tabelele L...11, 15 si 18. precum si pentru determinarea curbei de variatie a temperaturitor superficiale. se va efectua un calcul numeric automat al cémpului plan, bidimensional, de temperaturi, pe baza prevederilor din anexa C. in fig. 4 se prezinta un exemplu de reprezentare graficd a temperaturilor superfi pe peretele si pe placa inferioara a unui subsol incalzit. ale 9.8, Pentru determinarea mai exact a temperaturii T, .- este necesar fase face un calcul numeric automat al campului spatial de temperaturi (3D), 9.9. Prin efectwarca unui calcul numeric automat al cimpului plan de temperaturi (2D), s€ pot reprezenta gialic curbele izowerme atat in sol (geoizotermele) cat gi in elementele de constructie: in figurile 5, 6, 7 si 8 se prezinta - exempliticativ - alura geoizotermelor sia liniilorde flux termic, pentru cazurile 1,2 si4 din tabelul III, in ipoteza conventionala ca T, = -15 °C(00 densitatea aparent’ a pimantului in stare useatd - in tim? % densitalea aparenta a particulelor de pimint in. tim’, cu urmitoarele valori 60 p.=2.8 Um aminur argioase ; Fi 6 Um piminturi nisipoase —_p, ni porozitatea pamantului volun por yy pea volun tonal Orientativ, se pot considera urmatoarele valori: — pamanturi argiloase - loessuri - argile moi : - argile consistente si vartoase ~ argile tari — plimanturi nisipoase = a Pentru valorile extreme ale porozititilor se objin urmatoarele densitat entra valorile cate 9=0.8....2.2 Um in medie 1,5 vm? Neri p=1,3....2.1 Um in medie 1,7 vm imiditatea pamAntului, adic’ raportul dintre masa apei continuta in 13. antul 4 raportul : pori si masa particulelor solide, se poate determina cu relatia: w=" 100 1%] ‘ in care: _m, masa apei conjinutd in pori (W/m') 4 e calculeazi cu relatie: Umiditatea maxima (pimant saturat) se calculeazi cu relati Hey je de mai sus, rezult urmatoarele umiditati maxime (de Ct st sult’ ui Cu valorile dem: saturatie): ~ pimanturi argiloase Won= 10....90% % idm wa nur pot ch uma uni i uzual, pamanturile in mod wal, plmintrite pot avea uemitoarel w= 5....20% w < 3% (cu exceptia rocilor poroase) ~ piminturi argiloase ~ pamanturi nisipoase ~ pamanturi stancoase 6163 (eng (79980 wnjepued osow up %) injnyeouad oxjajipiun = (e732) Byoree * anoys us injnjupurod © puasde oxoysuep = oANK | i Nee Ne 1 (4a Mn~ VAVLBHONJIN TAVIS Nf FTNIAV (xm, “y FIIMAIL HPLIALLINONOI zy ey (4/7), B ve Ry 4576.06 + 7.92 = 0.187 Wign?K) 1 aoe = 534 m°KIW oust D2. Izolatii_perimetrale 1a placa pe sol {in acest capitol se dau relatii de calcul a coeficientilor liniari de transfer termic aferenti unor fasii de termoizolatie, orizontale sau verticale, dispuse pe conturul exterior al unor plci pe sol amplasate la nivelul CTS, sau la cel mult 60 em peste CTS. Coeficientii AY au valori negative si conduc la rezistenje termice specifice corectate mai mari Coeticientii sunt valabili atat in cazul unor placi neizolate cat si in eazul unor placi avand 0 termoizolatie de grosime constanta, dispusé pe toatd supratata placii Cocticientii. sunt valabili numai in cazul in care lajimea fasiei termoizolante suplimentare este mic& in raport cu layimea cladirit Coeticientii sunt valabili in cazul absenjei unei punti termice intre placa i soclu, dar pot fi utilizati si in cazul existentei unor punti termice de [Cidiri moderat addpostte | 0.50 | ose | o30 | 020 3. [Clidiri adapostite ogs | o20 | o1s | aie hese tee comiorm hart din Tig. F Thendrares local 1 Aon preluati din |S]. m tunetie de vitera gonventional, mee. in e\traian vamtulti la inaitimea de 10) m de ka CTS, considerata asttel mma lems vona Sms vont 6 ms ona IV dims. xyRonémer, pentru periada de iacnd ja af. Zonorea Clasa de adipostire se considera astfel: ‘© Neadapostite ~ clidiri in mediul rural sau la periferia oraselor: © Moderat adapostite - cladiri in interiorul oraselor cu minimum 3 cl8diri in apropiere: © Adapostite - cl&diri in central oragului sau in puri 90 . ANEXA F INFLUENTA STRATULUI MOBIL DE APA FREATICA Prezenta anexa este intocmita pe baza Normativului CEN/TC 89 N 455E din 1995 [12} Efectul unui strat mobil de apa freatic& se consider in calcul prin tmultiplicarea coeficientilor de transfer termic U’ ale tuturor elementelor de constructie in contact cu solul cu un factor supraunitar G, Valorile factorului G, sunt in functie de urmatorii parametri: © adincimea 2, ~ adancimea, masurata de la CTS, a nivelului superior al stratului acvifer (rm): * viteza v,. = viteza medi (aparentay de curgere @ curentului subteran (m/s): @ conductivitatea, = conduetivitateatermie3— a pamantulut «wrmk)): ‘e revistenja termicd R,~ rezistenta termic& a unidirecjionala a placii pe sol sau a plicii inferioare a subsolului incluzind toate straturile existente intre suprafala pardoselii si pamént precum si reristentele termice superfiviale (m'K/W) Factorul G, se determina pe ansamblul clidirit gi el este cu atat mai mare cu eat viteza ¥,, este mai mare si cu eit adncimea z,, conductivitatea dy si reristenta termied Ry au valori mai miei Valorile G, se iau din tabelul Fy, in funetie de rapoartele 24/B", dB si l,/B". in care "s BY - Ligimea caracteristicd, conventionala, a plieti (a): Bee in care ose P A - aria plicit am’) P- perimetrul placii am) LLatimea earacteristicd varia’ intre B* = 1/2 cla un patrat eu latura 1) st Br = | claun dreptunghi cu lajimea | si lungimea intinita). © d,- grosimea echivalentd a plicii (m) d= et RFR FRO in care 912 grosimea total’ a peretelui exterior. curpinzaind toate straturile «m) a ye Pentru 4, = 2 Wiamk isi R, + RL = 0.21 mK W resulta: d, = WAZ + 2 #1, lungimea conventionald care stabileste 0 relatie intre Musul termic Brin eonuueti. gi Muxul termie determina de existent statu mobil le aps f amy in care &, = capacitatea caloried masicd a apei la presiunea constant 14180 icky Koy Pp. ~ densitatea apei [1000 (Keim) 4.18 x 10" EWs/an'K yy Paty Pentru 4, = 2 Wank), resulta: 478 10°, 4, Viteza medic de curgere a curentului subteran de api treaticd v, se poate determina aplicind Iegea lui Darcy voaki [mis] in care Kk - coefivientul de permeabilitate Darey (nv's) i punta hidraulied a stratului acviter (%e) Covticientul de perm laborator. fie prin nvisuri abilitate Darey se determina fie experimental in ori directe pe teren, efectuand probe de pompare in mai multe foraje de studiu, Orientativ, in tabelul F, se dau edteva valari ale covticiempilor k, in funetie de natura paminturilor. Coeficienti de permeabilitate k Bolovanis cu pietris Tabelul Fy Natura pamanturilor k mizi emis Nisipuri argiloase 15 0,001 = 0.006 Nisipuri fine 5-10 0,006.0,012 Nisipuri cu granule mijlocii 15.25 0,017-0.029 Nisipuri cu pietrig 50-150 0,058-0.174 Pietris cu nisip 75-150 0087-0174 Pietrig cu granule mari 100-200 0,116-0.231 300 OMT Panta hidraulica se stabileste eu ajutorul nivelurilor de apa a simultan in rejeaua de foraje de studi: in suratului aeviter nu depaseste 10 ei < 0.017 Factori de multiplicare G,, eneral, pant hidrauliea a urate Tabelul Fs | 7,/B" = 0.00 2/8" = 0.50 7B = 1.00 ij ayB a8 ae or fos | io} or fos | to | ot | os | 10 o.oo} 2.00 | 1.74] 1.39 | 1.20 | 112 | 1.08 | Los | 104 | 1.02 0.02} 1.78 | iso | 1.28 | rat [ tos | bos | 1.04 | 1.03 | 102 0.10] 1.33 | 120 | 1.13 | toe | ros} 02 | 1.03 | 1.03 | 1.01 020/116] tat] 107 | tos | 103 | Lor} 1.02 | 1.02 | 1.08 1.00} 1.1 | 1.01 | 1.01} 1.00 | too | 1.00 | 1.00 | 1.00 | #0094 Exemplu de calcul Se considera 0 cladire cu urmatoarele caracteristici: © Dimensiunile cladirit © Conductivitatea termica a pamantului © Grosimea totala a peretelui exterior * Adancimea, misurati de la CTS, a nivelului superior al stratului mobil de api freatica © Alcatuirea placii pe sol: - pardoseala din mortar de ciment - polistiren celular - placa beton armat - pietris, © Coeficientul de permeabilitate Darcy Se cere si se determi A= 30x10 = 300m P = (30 + 102 = 80m Bd sy an) 008 alo >ae - O93 OE , = 0.55 + 0.42 + 22.555 = 6.08 m vy = ki = 0.010.005 = 0.5-10° mis santa hidraulic® a stratului acvifer 17 0.70 30x 10m dy = 2.0 Wi(mk) = 0,55 m 2 =4,5m -Sem - 10 em - 15 em - 10 em i = 0,005 k = 0,001 mis ¢ coefivientul de multiplicare G, mek 478-10° 10°05 Rezulta urmatoarele rapoarte: = 956-104 mt > 00127 Pentru aceste rapoarte, conform tabelului F,, prin imterpolare, rezulti: G, = 1,065 9596, 1 " Mm Vv \ MI EXEMPLE DE CALCUL Placa pe sol = Subsol inedzit Douti subsoluri incalvite. suprapuse Spatiu subteran incalzit, complet + Subsol neinedlzit Subsol partial. inealzit ngropat EXEMPLE DE CALCUL EXEMPLUL I @ PLACA PE SOL Sa se verifice din punct de vedere termotehnic placa de pe sol de la parterul clidirii de locuit din figura 1 Sa se calculeze parametrit care urmeaza a fi utilizati la determinarea necesarului de caldura, in vederea proiectirii instalatiilor de incalzire. Cladirea este amplasat& in zona II climatica. Se consideré: T, = -15°C: +10°C: T, = +20°C; AT = 35 K; AT, = 10K, Peretii exteriori ai cladirii sunt alc&tuigi din zidarie din blocuri BCA - GBN 50 cu rosturi obisnuite, de 30 cm grosime. Celelalte detalii rezulta din figura 2 1) DETERMINAREA REZISTENTEL TERMICE SPECIFICE IDIRECTIONALE Pentru stratul de polistiren celular, avand grosimea nominala egal cu 96 mm, se considera grosimea de calcul redus& cu abaterea negativa admis’: 4, = 96-6 = 90 mm Conform anexei B din NORMATIV, caracteristicile termotehnice ale materialelor utilizate sunt urmatoarele: @ covor PVC p = 1800Kg/m? —-\ = 0,38 W/imK)_poz. 75 @ Mortar de ciment_p = 1800Kg/m* —- = 0,93 Wim K) poz. 15 @ Polistiren p = 20 Ke/m? —- = 0,044W/(mvK) poz. 72 @ Beton armat p = 2500Kg/m' = 1,74 W/mK) poz. 6 © Pietris p = 1800Kg/m* = 0,70 Wim) poz. in conformitate cu "NORMATIVUL PENTRU CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE IN CONTACT CU SOLUL", pentru umplutura de p&mant si pentru pimantul natural pe adincimea de 3,00 m de la CTS se considera 4, = 2,0 Wim K) iar in continuare, pana la adancimea de 7,00 m de la CTS se considera \, = 4,0 Wm). 9798 3.70 0 Huser 4 chao 3 0 Fig. 2 Sechune A-A LEGENDA: Porabseoli din cover P¥C (3mm) pe mortar de ciment tin) Polstiren celulor ( 9616) mm Beflon ormo/ Pietnis Zidbirie din blocur’ BcA- 6BN 50 (Px O25 ky/m*) Tencuole din mortar de timer 99k 009, 0,044 _ OHO, O10 3.60, 400 596 mp KY 1,74 070 2,00 4,00 2) DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE SPECIFICE CORECTATE Pentru coeficientul liniar de transfer termic aferent conturului cladirii, se utilizeaza valorile ¥, din tabelul 7, pentru d = 30 cm, h = 80 em @ = 94 em) si dy = 10 em. Coeficientul ¥, se caleuleaza prin extrapolare, in functie de Ry: ¥, = 0,39 - (0,52 - 0,39)(5,296 - 5,15) = 0,37 wim) Se neglijeaza coeficientii ¥, aferenti peresilor interior. Tabel 1 iedoen ea [eameee oF 20k MTOR ooeniroR evcarae re vEsr/eue cimaed Bae Jarcarancnr 100 in tabelul 1 s-au calculat suprafejele "A" si lungimile "I" ale incaperilor si ale clidirii in ansamblu, precum gi valorile rezistentelor termice specitive corectate, determinate cu relat: : in care: R, = 5,296 m’Kiw Y, = 0,37 wmk) Pe ansamblul cladirii, valoarea R', se poate calcula saw/si verifica cu relatia ‘ XA; _ 90,86 : R= = 2088 - 6,062 m*Kiiv im = Ry A, 14,987 " R Pe ambele cli rezulta: R,” = 6,06 m’K/w 3) COMPARAREA CU REZISTENTELE TERMICE NORMATE a) Rezistenfa minima la transfer termic, necesara din considerente igienico - sanitare si de confort se calculeaza cu relatia: ar re «in care: AT pa . AT=T,- 20°C + 15°C = 35K a, = 6 wim'k AT yay = 2,5 K (tabelul IV) 35 eo Rezulti: Ry, = 2 = 2,333 m2Kiw 625 ‘Aga cum rezulta din tabelul 1, toate incaperile au valori R," mai mari decit Ry 101b) Rezistena medie pe clidire este, conform pet. 2 si tabelului 1 R,” = 6,06 m'k/w Aceasti rezistenfa trebuie comparati cu valoarea R’pi, stabilita conform actelor normative in vigoare (pet. 10.3). Conform anexei 3 din [10] nr.crt.7, pentru cladiri de locuit proiectate dupa 1.01.1998, R's. = 4,50 m’K/w, Rezulta: R’, > RY 4) VERIFICAREA TEMPERATURILOR SUPERFICIALE Temperatura minima pe suprafata pardoselii este la intersecsia acesteia cu suprafejele interioare verticale ale peretilor exteriori. Conform tabelului 7 aceast& temperatura este T., aj, = 15,0°C. La intersectia acestor muchii, la colturile in plan ale cladirii, in ipsa unui calcul spatial al campului de temperaturi, temperatura T,, se determin’ cu relatia Torsoy = 13 Ty ain 0.37, = 1,3-15,0 - 0,320 = 13,9°C in condijiile unei umiditaji relative a aerului interior g, = 60% si a unet temperaturi interioare T, = +20°C, temperatura punctului de rowa este: 0, = +12°C Rezulta T,, > +12°C 5) DATE PENTRU PROIECTAREA INSTALATIEL DE INCALZIRE Pentru determinarea necesarului de calduré de calcul, se selecteazi urmatoarele date: a) suprafejele A, ale inc’perilor 1...9, din tabelul 1; b) lungimile conturului exterior |, aferente suprafetelor incaperilor 1...9, din tabelul I: c) rezistenta termica specifica R, a straturilor orizontale existente intre cota + 0,00 si cota stratului invariabil CSE R, = 5,27 m'K/w; 4) coeficientul liniar de transfer termic, aferent conturului exterior al inc&perilor: ¥, = 0,37 w(mK) Datele de mai sus se folosesc 1a calculul fluxului termic cedat prin sol, pe baza relafiilor de calcul (3) din [3]. 102 EXEMPLUL II @ SUBSOL iNCALZIT Sa se calculeze rezistenjele termice specitice corectate pentru elementele de construcjie in contact cu solul aferente subsolului incalzit din fig.3; calculul se va face pentru ansamblul subsolului, (Cldirea este amplasata in zona II climatic’. Se considera: T, = -15°C, T, = +10°C, T, = +20°C, AT = 35 K, AT, = 10K. 1) DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE SPECIFICE UNIDIRECTIONALE Caractcristicile termotehnice ale materialelor utilizate se’iau “din anexa B" a NORMATIVULUI a) Perefii subsolului sub CTS 1) Beton armat: 1500 Kg/m’ - poz. 6 = 1,74 wim) 2) Hidroizolatie bituminoasa: 100 Kg/m’ - poz. 5 si 76 X = 0,17 wi(mK) si 76 3) Vata minerala PB 160: 60 Kg/m’ - poz. 23 ,050 wim) 4) Zidarie din cBramizi pline 800 Kg/m? - poz. 63 0,80 wi(mK) 5) Mortar de cimerft 800 Ki/m? 0,93 witmk) » Grosimea de 100 mm a stratului termoizolant reprezint’ grosimea nominal, egala cu 110 mm, redusi cu abaterea negativa admis’: dy = 110-10 = 100 mm . 025, 0,002 , 0.10 , Rn -4 m 8 1,74 017 0,050 103104 76.3, PLAN svaSOL $/ secriue B-B 6) Placa inferioard a subsolului $57 6) Pietris non 5 p = 1800 Kg/m? - poz. 35 a a 4 = 0,70 w/mK) x wigs 7) Polistiren celular: ' eo p = 20 Kg/m’ - poz. 72 che d = 0,044 wi(mk) 8) Covor PVC: p = 1800 Kg/m’ - poz. 75 d = 0.38 wimK) 1, 2 si 5 ca la peretele exterior Pentru stratul de polistiren celular, avind grosimea nominala egal cu 108 mm se considera grosimea de calcul redus& cu abaterea negativa admisa: d, = 108-8 = 100 mm in conformitate cu "NORMATIVUL PENTRU CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE IN CONTACT CU SOLUL", pentru umphutura de pamant si pentru pamantul natural pe adancimea de 3,00 m de la CTS se consider 4, = 2,0 wi(mK), iar in continuare, pina la adéncimea de 7,00 m de la CTS se considera , = 4.0 w/(mK) pe L003, 0.045, 0,10, 1.002 | 0.10 2° 6) 038 093 0044 0,17 L7H (00 1.20, 4.00 Sg 598 Kin 0,70 mM” 4,00 2) DETERMINAREA R OR TERMICE SPECIFICE CORECTATE PE ANSAMBLUL SUBSOLULUI a) Suprafefe si lungimi Placa subsolului. Ay = 9,25 x 9,65 = 89,262 m* Perimetrul P = 2(9,25 + 9.65) = 37,80 m" i Z = 3.10 - 1,65 = 1,45 m Ay = 37,80.x 1.45 = 54,81 mé sub CTS b) Placa inferioara a subsolului Pentru coeficientul specific liniar de transfer termie W de pe conturul Clidirii se utilizeaza valorile ¥, din tabelul 11, pentru h = 1,60 m (Z = 1.45 m) 105emea Bs = 2.98.38 mK, varie Ya mu dif in fonetie de R, astfel incat valorile coeficientului ¥, se calculeaza c i ae : prin interpolare, numai YB, = 0,19 - (0.19 ~ 0,16)(4308 ~ 3,95) = 0,18 wi(mK) yy = 28%, DOP R,aT A, — 110 . 0,18: 378 430835 89,262 1 1 = = = 7,02 m4 vu; 04425 Gon ) Perefii subsolului sub CTS Pentru determinarea rezistentei termice specifice corectate R," se utilizeaza valorile din tabelul 11, pentru hh = 1,60 m(Z = 1,45 m). Valoarea R,’ se determina prin interpolare, in functie de R, gi R,, astfel: - pentru R; = 2,38 m’K/w si R, = 4,308 m°K/w: 0.1425. wi(mK) Ry = 2,24 + (4,95 ~ 4,308)(2,27 ~ 2,24) = 2,259 m?Kiw + pentru R, = 3,38 m'kK/w gi R, Ry 4,308 m'K/w: 2,70 + (4,95 - 4,308)(2,73 - 2,70) = 2,719 m?Kiw = pentru R, = 4,308 m’K/w si Ry = 2,435 m’K/w Ry = 2,259 + (2,435 - 2,38)(2,719 - 2,259) = 2,284 m?Kiw Pentru colfurile cladirii (in plan) se consider’: I= 4x 1,45 = 5,80 m ¥ = 0,09 w/(mK) - prin asimilare cu un colt asemandtor CTS (acoperitor) “eee Se utilizeaz& relatiile (8) si (9) din (1): Ri = ——1 __a84 1 + 2:2840,09'5,80 "” 5481 Ry = 0,979-2,284 = 2,24 m°Kiw 106 EXEMPLUL IIL @ DOUA SUBSOLURI INCALZITE, SUPRAPUSE SA se determine rezistenjele termice specifice corectate ale peretilor exteriori ai subsolurilor 1 si 2 din fig. 4, precum si rezistenja termica specific corectata, medie, a plicii inferioare a subsolului, care are dimensiuni de calcul in plan 10,5 x 18,3 m si sectiunea vertical conform fig. 4. Aledtuirea perefilor » beton armat - 300 mm d= 1,74 wimK) > plici rigide din 50 mm d = 0,05 w/(mK) fibre de bazalt » zidarie din carimizi pline - 65 mm 2 = 0,80 w/(mK) Alcdtuirea plécii inferioare a subsolului 2 » beton armat - 100 mm d= 1,74 w/(mk) » mortar de ciment - 50 mm d = 0,93 w/(mk) Clidirea este amplasat in zona I climatic’ (T, = -15°C; T, = +10°C). Temperatura interioara T, = +20°C. Stratul de ap& subterand este imobil si se gaseste Ta 0 adancime mai mare de 7,0 m de la CTS Se neglijeaz’ influenta peretilor interiori. Se calculeaz& rezistentele termice unidirectionale: 1 | 0,05 , 0.10 , (7,00 = 3,65) _ 4415 m?Kiw 1,74 4,00 _ 1, 0,30 , G05 | 0,065 _ 8 | 1,74” 0,05 "0,80 Se extrag valorile ¥ din tabelul 12, pentru z = 3,60 m, Ry = 1,38 mKiw si R, = 1,11 m'Kiw 379m Kw R= , = 0,234 , = 0,109 #, = 0,200 %,=0,130 ¥, = 0,123 ¥, = 0,171 %,=0,116 P, = 0,182 107¥ 30 fA, ® " we) susso. 7 \ 8 8| ‘| qj | 18 | oop tom 8 S ] j puneee | eeee 2) | aS | @®&s | +— f ns Fig. SECTiUNE vERTicALa pay Dok FM Soasoce! MALE , SOPRAROE ; pose 108 Se determina valoarea ¥; pentru placa inferioara a subsolului (z=3,50m): ¥, = 0,36 + (0.53 - 0,36) a = 0,40. wi(mk) © Se calculeazi valoarea R, cu relatia (4): P= Sl = 2105 + 18,3) = 57,6 m A = 105 x 18,3 = 192,15 m?* ui. Late , EC 2" R, aT A = 120-10) , 040576 ~ 9.956 + 0,120 1115 (20+15) 192,15 Uz = 0,376 wick) 1 0,376 @ Se calculeaza valoarea R’, cu relatia (8): = 2,66 m?Kiw r,t 1 2 J} = 20,234 + 0,200 + 0,171) = 0,520, wien 4 Ur = T094 30m) an?) = 1,92. m?Kiw © Se calculeazd valoarea R's, cu relatia (7): 1 Lom + 0,148 + 0,130 + 2502 + O,116 = 0,109 + 0123 + Foa82) Uy = 0.339 w/0n?K) 95 m?Kiw 109EXEMPLUL IV @ SPATIU SUBTERAN {NCALZIT, COMPLET INGROPAT Se cere si se determine rezistentele termice specifice corectate ale tuturor elementelor de constructie in contact cu solul, aferente spajiului subteran incalzit, complet ingropat, adiacent subsolului incdlzit al unei clidiri. Dimensiunile in plan ale spatiului subteran complet ingropat sunt 10,0 x 30,0 m (dimensiuni intre suprafejele interioare ale peretilor de contur); racordarea cu subsolul incalzit adiacent se face pe una din cele 2 laturi de 10,0 m. Secjlunea verticala a spatiului subteran este data in figura S. Clidirea este amplasaté in zona III climatica (T, = -18°C; T, = +9°C). Nivelul hidrostatic maxim al stratului imobil de apa subterand, avand temperatura T,,, este la adancimea de 4,5 m de la CTS. Perefii sunt alc3tuiti ca la exemplul IIL Alcétuirea plicii inferioare a spatiului subteran: » beton armat 150 mm » plici PB 160 50 mm » mortar de ciment 50 mm Alc&tuirea plicii superioare a spatiului subteran este aceiasi cu cea a plicii inferioare, dar grosimea pl&cii de beton armat este de 100 mm, iar cea a stratului termoizolant din placi rigide din fibre de bazalt (PB 160) este de 100 mm, La calculul rezistentei termice specifice corectate a plicii inferioare se neglijeaza influenta peretilor interiori. Efectul apei subterane se considera in calcul conform prevederilor din cap. 8 - cazul b. Rezistentele termice specifice unidirectionale 0,05, 0,05 | O15, 0,75 + + > = 1,682 m?Kiw R,=4 6 0,93 0,05 1,74 © 2,00 110 ® 2 ers te | | | 9! si & 5 90, S| | = ~s AMC y L &) | Ds li ® 8 ns 8 2 wary #lg.5 — skcyiuNE VERTICALA PRIN SPATiUL SVBTERAN, COMPLET iNGROPAT. alB 174 005 09% Coeficientii liniari de transfer termic pentru placi # Conform tabelului 12: Pentru Z = 3,60 m si Ry = 1,38 m'Kiw © pentru R; = 1,11 nF K/w Ye, — 0,36 wim) @ pentru R; = 2,10 m'Kiw = 0,13 wimK) Pentru R, = 1,682 m'K/w, se interpoteazi 0,13)(1,682_~ 1.11) Q.10 = 11) W, = 036 = 0,36 ~ 0,133 = 0,227 w/(nK) # Conform tabelului 13: Pentru Z’ = 100, Ry = 1,38 si meKiw Rg = 485 + 2.75) = ¥, = 4 (joss + 0,047) = 0,051 wi0nk) 0,051 wi(mk) Pentru R, = 2,653 nK/w > ¥ Recistente termice specifice corectate la placi Yor 2030 + = Wm A= 30x10 = 300 We? 0,172 + 0,053 Uy ~ 0.225 win Ry = 4440 ni°Kiw 2 wl = te e sere = 0377 + 0,012 0,389 wi(m?K) & Rezistenja termicd specifica corectatd a peretelui Se extrag valorile ¥;...¥) din tabelele 12 si 13 prin interpolare, adoptandu-se valorile de calcul, conform precizirilor din NORMATIV Tabel 1 | ¥ Tapes | rapes | DE 92 | 13. [oucue — |0,239| 0.239 ae — (9163 | 01eF {—— 0,150 | 0.190 0,434 | 0,118 | 0. 1320 132 | 9112 | 0,42 10117 0128| — | 0128 9 10194 O194 Pentru determinarea valorii R's se utilizeaz& relatia (7); eel 1a —1_ (10,239 + 0,183 + 0,150+ 2502 3 + 0,132 + 0,117 + 0,128 + 70.194) Us uf = 0390. win?) rod - = 1. - 256 m*Kiw B* 9390 113EXEMPLUL V @ SUBSOL NEINCALZIT Se cere s& se determine temperatura in subsolul tehnic din fi Peretii subsolului sunt din beton armat de 30 cm grosime: placa inferioard a subsolului, de 10 cm grosime, este de asemenea din beton armat monolit. * Fe 4 ae 4 | q | & | | of Se bn ¢ $ | 2 ) 7T ee als te HF “al 1] | 180. 150, Fig. — Plan si sectiune subeol nefncalzit Rezistenja termicd specific& corectati a plangeului peste subsol este R’ = 0,95 m'K/w Se va asigura o vitezd de ventilare natural a subsolului de 0,5 schimburi de aer pe ori, Temperatura interioara convengionala de calcul a incdperilor de la parter este de +20°C. Cladirea este amplasati in Bucuresti: - zona II climatica - zona II eoliand - clasa de adApostire 2 (cladire moderat adapostita) 4 Se dau: T, = +20°C (zona Il climatic’) [, = +10°C (zona Il climatica) A, = Ay = 10,5 x 18,3 = 192,15 m? P = 2(10,5 + 18,3) = 57,6 m 1,10 - 0,08 = 1,02 m 2,70 - 1,10 = 1,60 m V = 10,5 x 18,3 x 2,5 = 480 m’ 7,6 x 1,60 = 92,16 57,6 x 1,02 = 58,75 n R, = 0,95 m'Kiw n= 05h" Se calculeaza Ry = t+ + = = 0330 m*Kiw 093 + + = 1,791 m?Kiw S12 174 2,0 4,00 ” pentru Z = 160 cm (Tabel 14): Se presupune T, RY) = 0,87 m W, = -0,52 witmk) U; = —— = 1,149 wim*K 087 1 F = 1. = 1,053 wim?K 0,95 jg = E10, -052)57.6 _ 9211 wim? 1791 15” 192, U, = LL. = 3,030 wim?x 0,330 Se aplica relatia (11) (58.75:3,03 +92.16-1.149 192.15 0.216)( -15)+192.15-1.053-20 0.34-0.5-480-15 7 ‘98.75 3.03 -92,16-1,149 -192,15 0.216 «192.15 4.05: 5 7 +0,340.5 480 150°C (tabel 14) .900 m?K/w - prin interpolare 1,111 wim'K ¥, = -0,500 wi(mK) - prin interpolare 1, (-0500)576 9 569° wine 171 14 Tos * O89 wii Tv (98:25 3.03 92,16:1,111)(-15) +192,15:1,053:20-192,15-0,289(-15)-0,34 0548015 as 58,75-3,03-92, 1651111 -192,15-1,053- 192,15 0,289 +0,34-0,5 480 _ 550, 309 Se recalculeaz’ U'g: yf - 1_ALO8 _ 05576 1,791 13,92 192,15 Se recalculeaza T,, cu valoarea U', = 0,285 w/m?K rezultand = -1,1°C = 0,285 wim? 533 -= = -1,05°C “508 Diferenja intre T, = -1,08°C si T, calculul se opreste. Rezulté T, = -1,1°C si R’, = 0,903 m'Kiw 1,05°C este foarte mica, astfel incat Verificare (pentru T,=-1.06°C): APORT DE CALDURA 192,15 = F215. 9106 + 19215. 11,06 = 5446 w 1,791 PIERDERE DE CALDURA 92,16 | 58,75 eo + 2 + 0500576 + 0,340, 3,945. qo03 * a9 * 2500576 0,5-480)13,94=5446 w 116 Pentru a asigura viteza de ventilare natural v = 0,5 h, trebuie si se prevada goluri de aerisire pe conturul soclului, in cadrul suprafejei Ay. Aria golurilor A, se determina cu relajia din anexa E: ony «214 v = 0,40 m/s (zona eolian’ II gi clasa de adapostire 2) = 05480_ 9.293 mm? 2128040 in care Se prevad 13 gauri 15 x 15 em: A, = 13 x 0,15 x 0,15 = 0,293 m? 17EXEMPLUL VI @ SUBSOL PARTIAL, iNCALZIT ‘Subsolul partial, incalzit, din fig. 7 este marginit pe o latura de un parter pe umplutura (placa pe sol) si pe latura opusa, de un subsol neancalzit, pentru care, pe baz& de bilant termic s-a determinat temperatura T, = +3°C. Cladirea este amplasata in zona II climatic’ (T, = -15°C; T, = + 10°C). Stratul de apa subterand se giseste la adancimea de 8 m de la CTS. Temperatura interioara conventional de calcul este T, = +20°C. Se cere si se determine rezistenjele termice specifice corectate pentru: © peretele exterior intre cotele -3,20 si -1,30 m; ©@ peretele interior, spre umpluturd, pe inéltimea H = 3,05 m, intre cotele -3,20 si -0,15 m (axa geometricd a plicii de peste subsol): @ placa inferioara a subsolului, cu Juarea in consideratie gi a puntilor termice create prin intreruperea stratului termoizolant orizontal in dreptul peretilor interior! structurali (beton armat - 25 cm) si nestructurali (zidarie din BCA - 10 cm). Alcatuirea elementelor de constructie in-contact cu solul este urmitoarea: Pereti interiori si exteriori > tencuiala 2em d= 0,93 m'K/w » beton armat 25cm d= 1,74 m'K/w » plici tip PB 160 Sem » zidarie car’mizi pline 65cm Placa inferioard a subsolului > beton armat 10 em » plici tip PB 160 45m » mortar de ciment 1) Determinarea rezistentelor termice unidirectionale © Pereti exterior si interiori 25 6 , Eb , WOZ , 025, O05, 065 301m 2Kn 8° 093 1,74" 005” 0,80 @ Placa inferioara a subsolului _ 1, 0,055 | 0,045, 0,10 | 0,90, 4,00 = 2,6339 m?Kiw 6 093° 005 ° 1,74 * 2,00 * 4,00 ms 118 Fis. 7- Subsol partial, incalzit. Plan i sectiuni . ra | aa [* | ofa | | | eye Rel I ‘fo: I afl uot aI = L Ww} Hi x *. 1192) Determinarea rezistenfelor termice corectate a) Pereti exter Se considers Z = 1,90 m (3,20 - 1,30 = 1,90 m) 2,00 m (1,90 + 0,10 = 2,00 m) Din tabelul 11 se extrag urmatoarele valori, pentru h = 2,00 m si Ry = 1,38 mK/w = 1,371 m'Kiw © pentru R; = 1,75. . 1,89 @ pentru R; = 2,75.......R'y = 1,77 Se interpoleaz, pentru R, = 2,633 m'K/w RY = 1,77 + (1,89 ~ 1,77)(2,75 - 2,633) = 1,78 m?Kiw Aceast& rezistens& termica este aferent’ unei suprafefe: A, = 2x 10,55 x 1,90 = 40,09 b) Pereti interi Se utilizeaz& valorile R’; din tabelul 15 - pentru R, = 1,38 m’K/w @ pentru H = 2,80 msiR, = 2,55 R’, = 10,27 m'Klw 2,80 m si Ry = 3,55. R’; = 10,21 m’K/w ©@ pentru H = 3,20 msi R, = 2,55 R’, = 10,93 m’K/w = 3,20 msi R = 3,55. R’; = 10,86 m’K/w @ pentru H = 3,05 msiR, = 2,55. R's = 10,682 m'K/w 05 m si Ry = 3,55 R’y = 10,616 m'K/w © pentru H = 3,05 msi R, = 2,659 R’y = 10,674 mK/w Rezulta deci R'; = 10,672 m’K/w La capete, pe lungimi de cate 2 m, rezistenja termicd se reduce la jumitate: R’, = 5,337 m'K/w Rezulté urmatoarea valoare medie: 1 10,55 2 Ry = ee = 7,74 wim *K ” 4 5. 5337 10,674 Aceasta rezisten{& termic& este aferent’ unei suprafefe: Ay = 10,55 x 3,05 = 32,18 m? 120 Se estrag din tabele urmatorii coeticienti ¥ (prin imterpolare): = 0.337 wim) 0.034 == » pe conturul exterior (abel 11) > pe latura dinspre interior (tabel 15) <<< > pe latura dinste subsolul = 0,393 nedncaizit (tabel 17) > Ia pereti interiori din beton armat_ —-¥, = 0,033 ->- de 25 em grosime (label 18) » Ia pereti interiori din BCA ¥. = 0,012 de 10 em grosime (label 18) Se caleuleaza lungimile aferente si produsul J (/P ) 0.337 x28 10.55 = TUL WK 0.034 x 10 = 0,359 0.393 x 10, = 4.146 2x 0,033 x 18.40 = 1214." 2.x 0.012 x 20,00 0,480 -~ DUP) = 13.310 wk Se adaug’ suplimentul pentru peretii interior’ amplasati pe o Fgie de 2m. adiacenta peretilor exterior: YP 13.310 10344202 0.006022 0.0221 Revistenja termicd spevilivd corvetata 2.633 013.806. 5 1g0 (108 0.125 Uy © 0.232 we (er 7Ky Ry 43) Kw Acuastd rezistent term 10.55 x 10. este ferent unei supratele: 111,30 mrTABEL PLACA PE SOL - FARA TERMOIZOLATIE @ COEFICIENTH LINIART DE TRA > Omir TO) py min MW TEMPERATURI SUPERFICIALE ) 6-1 1 4 oN 1) Placa pe sol - fara termoizolatie 2) Placa pe sol - f4rd termoizolatic 3) Placd pe sol - cut termoizolatie orizonali 4) Placa pe sol - cu termoizolatie orizontald 5) Placa pe sol - far termoizolatie orizontala, cu soclul termoizolat la exterior 6) Placa pe sol - fara termoizolagie orizontala, cu soctul term exterior 7) Placa pe sol - cu termoizolatie orizontal, cu soclul termoizolat ta at Ta exterior 8) Placa pe sol - cu termoizolatie orizontala, cu soclul termoizolat la Le exterior Biren fe 120 &m 9) Placa pe sol - cu termoizolatie orizontalé, cu soclul termoizolat ta [Peeeneleotoe ¥ interior a m1@®|®O @l1oe 10) Placa pe sol - cu termoizolatie orizontala, cu soclul termoizolat la £m we wine) [PE | fon terior we 79 | aoa] 160 [76 | aw | 193 11) Subsol incalzit, partial ingropat 1% | os | ae | aos | x49 as | ow | re | ar | on | ise 12) Dous subsoluri incalzite, suprapuse gg | 22 [32 | 208 [ue [ar [aw | 19 fas Tan | um 13) Spafiu subteran incdlzit, complet ingropat gs |a¢| ow | 14 [97 | an | 159 | 29 | ove | 177 14) Subsol neinedlzit, partial ingropat yal [a7 [ow [ox [ae | on | rs] oa | a | 188 15) Subsoluri parfiale - subsol inci as wo | ow | 16 [36 | ae | ish | ae | ae | 167 16) Subsoluri partiale - subsol neincailzit -_ E nL ithe 17) Subsol inedlzit + subsol neinciilzit 25 | aM OY ee ee | eel ee lie 18) Pereti interiori pe sol ozs | & f gos | 15) 130 | aw | 182 | 78 | 2 497) wo | 23s] 47 | 09 | 1 [a3 | ow | iz [ar] ow | 10 LEGENDA | | az] se | aw | rs [as| on | x | ae | on | 190 Beton armat as | 28] 33 | a [19 [as | an | 150] a6 | ov | 188 WD 5 Zidarie din car’mizi ws | 90 | on | 168 on_| 183 Zidirie din blocuri B.C.A us lao] on | 168 oe | in Termoizolatie \ = 0,05 WAmK) toe | 97 | on _| 162 ar_| 17 | rent 19 [38 | a | 197 | a6| are | 17 jortar aw |me| on | 109 [01] a2 Fundajie sau grind (eventual) fh as7_| 98 | aw |i | se nee Ee 122 123,frABEL 2 TE eee ala om | sib Babe. A= Wem oe | 36 2 Le ao ralealerlee at 2s | w3| 0% wD Or te 96 Vas = te ce S at za 4 43 2S. S 08 Vas w 14 125PLACA PE SOL CLI TERMOIZOLATIE ORIZON TALA joer [108 favjoas [oa loa |aes|o7 ins Joes joao as joe lozr [095 fas fe |2.26 [077 [235 [03 |0 25 |a8e hoalo.zs|109 |ses|wolaze [119 108|072 j085 |«os|es|0.23 [0.05 fr2|a29 [oes [oes [110 |0.21 [077 116 |079 [0.69 [2.95 |114]0 20 [0.66 fo a aaom 1 [n3|a2e|0e1[ess126|0.29|0.90) fr.3]a-26| 066 [oes [1.0[0.27) al aac {Sos lnelan Tog Loss teat 1 elo {o67 bees is ait ats Laas La ie jig|.25|a.57 |05| n4lazs [06] 35 leoloes lose 155 || a lows [sx [ts La. 6 25 late at! 10.99 | 3,85 |07| oi [12 [3 pc | 0s | Aes 1070.24) 1.05 19.85 5 | 025/116 nas [Sse lala tar Tee Ins a0 | any Tee [92 a7 [088 rnalaza|oe7 nas 0] 02090) 75 luas Weploss|ace | oes |r| ao lam | ex [as [20] 282 | hiv ar2|o87 jnes|nu|o2s| om] W [oss \1e8)008/0 7 [56 Jesl ona }ont [5 3 Ties OTF 723 |021|0.7|525|179) 0.21 [0.64] 126 127128 PERETE CONTINUARE Lethe acu = 80cm axons iotndi me d jA |do nin hep ar = ze 78 a 739 lass 35 3 eal 25 25 14.9 3 5 2 028 ae 150. % es 25 a 3 73g 9.95 ae Ha 8 7a iu 30 ae 12.7 5 et o26} 5 mr 7 rs. 25 rar 0.36 ao ra 78 7 55 35 25 72.3] ost 7a Ea 58 re Te oss He 53 40 72.5] (0.25 Kae} Taal eG 25 fs lo95 ial 59 457 27 rag 0.28 ae 76.01 a a]j FARA TERMI PLATE IATA | CU TERMOMOLATIE ORIZONTALA PLACA PE SOL 3th Siti tenicnn = xtemon | CAPE SOL SS) soc temmagousr Us oxenonl 7h | BE) a) d @ q w a) wt @ p & : Tai ein ¥ & AD ta + 1 > sap 240 al + 2 b an cs 1 1 5 | >a tee ' ' 1 + se NO | ez |eedeu] = 400 | b= atom | baldlom vel Y jar val Eifebe sow] hk = $0em b= on = 12D om oot lolo [esse vedi ere Tj ¥ Ts ¥ Ts y | ~ tt air OO mlTOlo beHyel E[ wine) Le | wyme) bel T | wim 7 } ot 5 [sashieel-avelose| a] n7j-a.\0s2 [9 leeLon|aco za [ef Zae) Line, cH oo 5 wel oe | ose [ue] ae] sor [wel ae] poe af | |” | @ [+8 |er[-om ais | |eel-or|ovs [sas | estan [ase | 4 | | 5 [ass |us|-2eajam [ae [ae orslo [osr| alam [ess ag OHSS 27 | 7 [me] 22 | 78 je] a8 | ate Vip [eae |ur|-az tna | cc] a7|-az lowe [eas |e baa [ave “| os |ws| a7 | ass {us| an) 10 [us| on} ros _ LS ]em [es|-2less [as [9]-08 [056 [ass lier ae [aoe s @ |e] a0 | 07 | 56) a8} ow |ar| ao | oar [20 | | 2 [es fesf oe ave | ses [er ae |ots [sar [ee ar Jobo -- » 5 |2as |ae|-28 | a6 | 45 | Gs! as ah 10 less |a7|-an | oar [es [ar a7 aa 5 |# [sscleobao len [ox [eal ‘ea }oro|ae3 | Vin Teas Jao Fans aor [5 ree lar Faas [ave bed i ca dearer jaa ois lash Lt @ | [a7} an lox [os [u7) a7 |-aye Jag? 131 130ABEL "eCU TERMOIZOLATIE ORIZONTALA ABEL CONTINUARE PE SOL Noy sociy rerwormaatiacxtenon | 8 @ 44+) Ors nin see fee |eatire |e, In| ¥ [| Jc i id | |dola, @|® em em Peel] wre] 5 [a5| 99) or] 0.50| «75 > 2s © [4a5)i|-ardavs 5.5 Py 5 [395 |n9|-17,0.50|4.15| 20 fase [0-040 a) 6.16 5 Lz fase nab aoelas? fers 3534 ae exe = Dem | h=8om | _h= lon | ° |e |eas [ret aodaca [are 05 1 Ls lass las |-arlaso fs 22s | fanfaid rvernee ol Y rrii|_Y _|ea|isi|_Y 7 Jas [0] a i a [xlaelos r"1Ol@ 5 [2 as lxe 25 36 | ra.e| 22) Welk Om co] winx) 70 |e35 [mat a5 aa © ns] 0.8 Ta: 35 Ja.35 5 [295/59 15 | 9)-203]0.52]4a5|r09| 5 la nel ore [04s © To Tess [er 5 15 | a|-a09|0.99 [x95 | ao] 44 5 |595|so|a [a7 | ase | &3s|m9| 0r7 ose + | 2 faso|ms aodiazs [as pe acqac0|ano| § fase sale fossa e 0 [eas |nchaadaualses|ezl-o0sosa}essinr ee ee leet oh 5s Tasclarlaws loss [ex |uel a oor lass [sl ae [oso] a 5 | @ |495|xoloe |os7 | ss |nslow lau |636| melo |o4s A 15 [sas| elon [aes ox |c1|a77 ase [cor |r| ae | ase] 10 |o96|u.|-002| 2.40) 676|n3]-209| 200 |a95]a2|-a01| 0.40 49 Ls [ass |5s|2e [ase [ee slo avs loss |ao|as [ouc| i 10 12 [835|9| 229] 0.40] 415 achac5|a51|4.95|9] 098 0.59} to (0 lass [wzlam |gee [sis || am [ar | sa | ma] am [ase 70 4 95| 151] 0.05)0 96 |5-18 | 151] 20510 34) 5.95|67 |} 205)0, 40) 5 |5% | xslam low [am [9] 4% | 26 | gas [160] 0% [206 132 133,CU TERMOIZOLATIE ORIZONTALA pA 5 Ser ne orcs PB PLACA PE SO cu san rewoizorar ta mien | 10 PLACA PE SOLecu socuu rermoizacat 1a INTERIOR a d, ® Luma i a, D/ 200 / 3 mie to 1 |4 pee ae | Co f —$— war Tanspai] f= 40om = ebm | h=1Dcm Tae heboon | heen | _h=100m foe wk ee ar Pema amo vy dele] Pf y mpc) We 1 eh ‘ni oe le DD eng” OD dik D Dh OD pet" 1@ ZA del dileet “(21D [Dea OO ar Wai a CL weal TL wlime ee © Jase [al pae] o6s] ve[n7 g0elox [ess] ne] eae] a0 ee 5 | [er |es| 28048 [515] 23] 208 |25¢ | sac] e3| gas 62 108 1s [as eolers|299 |e [er ars lone] ass] 26] 205 + 4a tee ae “5 [ass [ae |aae| 266 [se las [aor law [ess| ue |a0r ta las 5 | leas [ees] a 2.0 |39 | ate loos 28} as [ger gre es S jase tres! 208. ‘S (14s 122] 0% | 053 5 (weal ao sa5|129|g07 rare ‘ealaz ase | [s [36] neleae|oas | ¢|a0|a.06 Lau |eas| aa|g05 49 ile ra | (Te 2 122 | 906 |a8e |a3s| ree |e [06 1s [w|4as|e7|aee| ase [sas] enlaat Lase|gas [ico |am [a7 5 | oles [aloo lees || |az” [os [sae] aoe [0 L ae Ee a eae ee | S | 595 |135| 006 | 0% 16.15|053 906 1238 |ear| 33 |006 | 039 135 134a ~ faBer SUBSOL INCALZIT » PARTIAL INGROPAT PLACA suase. svasot__| Tsi dz | Re | min | R3 | 2 cm__|ntklw | 0 | mel |wilr 26 [es | osc] “ase S T £ ISS be OM O48 § | 138 Fp Tas —Pes | ae one | 6 | ss [ee | a8 | am z 25_| &5_| 050 | Oar ¢ [ass] ar | on] 6 |e ee Pe is ae to te cy E55 43 et GB re 338 fs } | | te s 1B 80 | wv 258 B | 338 5 | 138 wy | ® | 208 2h 2 | a6b Ts a a i uc | me | ees Toe Ih i Zi 6 137DOUA SUBSOLURI INCALZITE, SUPRAPUSE Pconrmsare Ti PACA SuBSOL 6 S16: ab 9/9 8|® ©) as Ob, Ou, Bb, Ob 265 Oh, 4 @ 8/88 /6| st o4 ab +2 | re 1 u 138 139T TABEL CONTINUARE 22 CONTINUARE 13 Zz _|m 240 2 lm S20 lem 5 10. 19 [om 5 eo | 6s i _ = i les 158 256 3.38 em | = 5 aca Idelem{-[s [ole |-[s [os [-Ts [ots p.acdi 2 Re pis 2 she is 2 Ime | [zr een | 3.9 [417 [er | 2am] 9 | 407] 27 aa | 99 | oi Fncach [Yo [Xp|aes [aan] am | a1 fe laneh alan tan lan [eslae [a0 lan |ess|er lem [27 1 [aawlaass|azss|orerfans[ant]arey|amlaroaiezcs|a) 1 [orolness(2.2u6|2r|ans 2 leadjaree| awe os laen|oreeloree|a rele laast 2095 2 Iyew) e2u| e207 2.47] e7| aes o.e0|e reno eos. 036 0034 . Semele re|e.r|e m Jans |e na \ans|eom eaeel.ces|0.085 eare|P |S forrelarrsja.% 76 ans are ans ans mvomro0e9 0067 a | emelel 1 [ois ee 7.07 aul eon eerdeon adr $ feslams|a60 ere0|asadeusjane |art |net enesleceeleose 7Y $s Levslass|a isle nsleaes|aos)\rose| acedeces|ecw|ac7 |eo7 | F busslame|a wo aree|ane\a eqaree|a ealaange.ca\a.r0g 0.107 [& [ana|e26|2.27 |o e8|2cas) 7 lexs|axto| 0.09 |2.09|2085 20 lar aao| 2 89 0.08 & jps20|0729| 0,000 208 Jarry) aan 0.208) 2/90) [2190) 9.105 8 ackac loz 210 |r |a20e|o roa] rasa 7.196 |e 30 | 783, Zz Ea za 5 a = les | =*| 138 336 ' |-[s = menesl2t ler [= Ts | 0 w|-|slole 428 | 132|2.30| 329 | 4.26. TR? i lew | 3.08 (407| 171 |20 (308 | 47 2 an |asa|or9| ars] ar reac selon | ace 20s| 020) am |a10 | aoe 1 [acalerselacsslaeefems|enslendla sale vale rdece| ae 1 ferweess 220 Jamal eon aela04| 204 2 faaolaear| ater 8 a.e6|2029.2038 0914 2.29% 2 lesadaamyaz0r avee|xam |arselacsolacsy p [2 bwlen [a.m3|.1a [anne coe cos 5 S$ bonlorelare 213 |20850.000 2 aulaous & brelase ees umhowe waleo7 | + knslecoleso leone 5 kewlano laanlewo|zwclecnarelacw|2o79 vialeselans vasgloueg|2069 6 [purles0|as|ossia |. rolayer|arajacnge anja 067.05 las | 0.121 laos | 7 farsa colo 2ce|a ese. r9 ante. 004 278740.777)0 195018514187 lens] a. leosr 9 a. leogy : a : [anos acs [a u99 07 [arse |stats] ast" 140 141TaBEL CONTINUARE ins CONTINUARE liz. | OO Z_ \on 480 Pole, od [2 fear |nz0/|a20 az axa (a Ko) 143 lem 5 10 15, 3 0.18) %3 738 2.56 2.30 7 exo |ge —ldojem| =] 3 |] es |- [51 el s]-1 5] els, cor § [289] coaleaet \2a9i| 0 067| 0,069 0.0683] 0.063 [ao| 1.79 | 2.78 | 376 | 200 | 1.79| 2.70| 376 | 260] 1.79 | 2.37 [ aces eave aoa 06 1.762 gons|a069, A leew La eealoasleas i> bbefeza [oer [oas aoe laza lor Jaw fae fs fo ow [ow [8 eae eo easlaoeiearloeo 7 lazeslacss|aretnes pms lanelanebasloon lems |e lem ie 1.035|0 003 | 0,029 | 0.007 10.083\¢,080 2.083 |8 086 0 a a eerie orenslans 2 lezarlaecr|azor|az0e|esza o220 |arcaloszecomelanee janes = 3 fearalarslarralansjan2 eran lamofaneleaes lms Z_ [om 5 % lewalars0\e rolersalazco er oscelaxelaore oor? a 3 ate] 9 5 fasar|arse rae \a9 |noae fo9r|ace |aonr|cava| ceo loae9| 7 ml-ls lo = @ |S pee fee ae lore foror 2008 poe [acesynone| aces tes 2 | Bl ast| 189 | 258 ast 7 |e103\0.107| 008.08 fmacaly2 | lacs] 208] 207 a0 8 parsleror |avo/|ax01 lon} 1 dees aass|aeas la | 9 \aa2s\2oe7 |aose| jah 2 fecal ae \neo a eee [10 power ez00| aro , 3 [emerson 2004 tad & Jons|as |a.60 | ore 11 [ens per | aseo|as9|o.02r face 065 0 94080] 20050 08 lczsrlarse |a. we laces! 12 pvelare [ae7o./|as jMojar7oK TR! [areas la P [Sheree lang leon 7_|22010.07\0,08] 1038 1259}, 08 0, 403 0,03 \goraass ¥ feraso.9 [acm leas? D bow aes 00 7 1 bermerss|ei9e 82 142 143CONTINUARE liz) | 1 2 [3 4 jesto|a,r90 |0.150)0.190 ator 5 farelame |eroe rae aoe 6 BHT 0.10 0.118 0.10} 1 . li 8 9 10 “1 te 075 | oar? nose [end 00 |a1eo|ar0"|oaes|aaro [nor fom bnosaaore| fer one\o03 eo lone fs laoeeleorelacss|ac6s |aces\aost|aner|eoudora 71 {aawe.090 2090 a0%0|a06r noe 0 i4 145‘SPAJIU_ SUBTERAN INCALZIT, COMPLET _INGROPAT [eas one nostioosy Tao os focleova fae eae larefoaeloce7 0067) leoslarss 00h 2 { 1462733 | 6 7 [0.122 |o.r21|0,121 [0.003 [0.009 [a080 |a.0es [0.089 |o.oes 8 ona [are Jor Jo.oas [2-%67 [087 jello [ole fe puch hel 70 | 2.79 | 373 [170 | 275 | 373 | 170 | 2.75 | 978 uscd | ig |whrw} 0.084 | 0,047]0,050 }o.015| 0,095] a0au| a042|0.091 |o.028) & [oes: [a.2m| e208 |aace [ors [arse | arsolawe| oar}conrinuare |45" SUBSOL NEINCALZIT, PARTIAL INGROPAT 150 151SUBSOLURT PARTIALE ABEL CON TINUARE 2 © suBsoL_iNCALZIT 15) 152 153CONTINUARE al yale alslalalsla)al sols! : 138 a alelelalelelals|alajslalale|ala alslalalslalalsla 154 eoTaper ‘SUBSOLURT PARTIALE CONTINUARE 56 * SUBSOL _NEINCALZIT ] alslolalslolalelalalslalalsjalalsle 157 156(BEL CONTINUARE CONTINUARE 162 TERMONOLATIE Reh mK] Re emielw Hu | Td ee | | RL, | renee POPE BG ® o k7 | % | v6 | ey | wy | ¥e tml wire ——_ ire miele i 79] 37 | aw | ae | sw [ow | ue ve] 23 | ow | aa | 29 | 0s | an +a [sas | ass | oe [am | au | ook | 200 | 0 | ese | au | om | rm | an | 069 39 | as | o@ | tm | ow o6 107 2 aie 193 abe 200 | 10 Eo | om 05) | 30 az | - On 2.96 79] 40 0g | om s0_| 265 ar +e 242 Om | ae 30 S83. BB +3 157 aot OMe 188 ma Bue 240 {2 105. aa | an 267 -3 2 au 103 103. as | aw | 1% 165 -9 Oe 206 2.99 287. +9 [us [2a6 | ow an +6{ 2a | om | oe 02 +3 188 Ob Hy h zap |_ol 12 | as | oe | ie | os) | 06s =sf am | a9s [we | ase [aa | 100 ~6] oe an | 17 | 056 on | 160 =3 2B oS £50. I = oot 280 — 158 159CONTINUARE 3 @ je i y a fp Ub | eC 160162PERETi INTERIOR/ PE Sot L CAZUL_ ® SUBSOL INCALZ: @. —— HE 164 ABE 182 Ceasar | d Za = Taz # ie a ES ge F 5s ie ow | 080 | eg 7 Bhan lesan BH ess Fe S] feomel FZ As RB] facoarer| 2.35 [ar m3. w 195 e eae + DT 139 s 6 a We | 6 © a c leader [ae = x0 |S [ge $} operate] °°? [2k | acs [a 7 & ae =| [roa a 0 | 2 3B) Pow a. S] farms | 2.95 [ar [ge s | 488 Pr Pastyi, 385 [ 183,764 | 130,305 172,189 227 | 1098.| 4O5| oll | rit.9e8| 1232,007| 2B, 546,000 |T 1235. r0i2,s8 iis isis 1221_|_1,098.,| 1058. 145,699) 1141858) 7180683 alt 1083, shea | wrk aw [726,785 TPES30 | 945,200 | 100s | 1218, | LalOlss| fee 1036, PBs | rose TSE 10953 azz_| 1232, | Loe abraio | 710,568 765,835 | B18.809 994,305 | 10% soon, | tag | heey | ir | ab gos | 1085 | 2082 Bin | esr [70305 7a AT | 908.317 982,778) 1087, 500 7086,672| acy | 4308, | ably eSBs | eat oo | 1.051.,| 1032 bts | de [739.928 ghd |b isos] 50.360 vasz_| 1088, | hs | hoe ‘p08 | tos | L082,| bar igs | se [8477 ibs | waS.zrT | 918087 -gphaat | 1002.61 ree 0s8-| hal |x| a 1982 “4535 | sti hon [rad ane|ror87 TS S012 habs | eat | ror [BIS a | nal 1088, bs [shits pa) 08 1900 _| 1034 | L027 Ben | aah sas | 08.08 1178 507028— iicieiall schieml —_ 1 2 3 ‘ 5 ~.7 1s 9 10 ni 2 |» CLADIRI oe —T T aintwite | 100 | sam | asm | ae | aeraos | ronnn | sagen | urease | otgn | tessss | sn apie | 100] 48806 29 | pare | ssazio | oessas | omsone | saeraae | asra70e | aniysat | am, 4 4 ripentru port gi teleco- rors | azar | 32806 | esis20 | 9s3ae1 | su7ets7 | 1661452 | 1864126 | 2028109 | 2164, issz | 21303 | 24732 | sovzea | 759266 | v0s.u1 | 285,101 | 14s2,168 | 579,954 | 268s, sanipenra | 100| 17381 | 26040 | 30000 | sogors | susasi | tossaz2 | asrasee | 1761030 | asortss | 2017 ceri, comert siriseawe | 100) —a,s267 | 22137 | 25479 | sansa | 777817 | 927,995 | 3un.as7 | 1473,853 | 606,500 | 1712, 4 | 100 | gare | suze: Jor ayzz6r- |704490-| 1172307 | 1396218 | a9sesis | 231,197 | 2400,768 | 256 too | resis | 2377 | 29037 | s6z.se7 | sasors | roiaass | 143sees | 16254206 | 1758,705 | 187 rao | assi2 | 2331s | 28305 | se7962 | 8203 | 98071 | rss0,se1 | isosaas | 169.261 | 150 oo | s9e2 | assrr | 32001 | ezssie | 94gsso | 1128774 | r60s,us | ssies01 | 965,984 | 2001 TS al MLPAT wc 82202.1999 ri T:T 3 Ts 5 ‘ 7 | 6 2 | 0 n 1 A 2 - CONSTRUCT SPECIALE pastructii speciale 1,00 1,4002, 1,8902 2,2323 447,951 663,265 | 794,591 1105,276 } 1216,109. | 133,732, 1421, 4 =e + rvejispecale | ricole 00 | 1,4020 | 1.9629 22887 | 479,631 | 724,315 | 854692 | 1202,552 | 1328,820 | 1452,400 | 1542 = onstucit | 100} 5137 | 2.3462 | 28670 *} 575,80 | 77asai | 949820] 126560 | 1377,759 |1s25801 | i618 onstrucil speciale = 100 | 14238 | 2200 | 2807 | soxar7 | 7s1,a92 | 947653 | 1268907 | 1459243. Jaseais | 167: 100] 14sae | 1962 | 22587 | 48.130 | osaes | soosas | 1132757 | 1257260 |1373037 | 145 — 100 | usar | 2aive | arzzr | sstase | anases, | 952225 | 13532 | eaz7 mow | 12 100] 14613 | 2isis | 26522 | sass2 | roaras | o¥osse | wzersie | i3sz2 |493770 | 1 100] 14970 | 23208 | aren | seszzi | 774a6 | 921094 | 1290453 | 1393689 | 484279 | 158 ~onstructii speciale _ a oe oe oe — ven | tae 229 00>