Editat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii gi Economia Constructiilor Bucuresti - Sos. Pantelimon nr. 266 Telefon: 255.22.50; 255.10.20/176 - redactie 116 - difuzare BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vol. 13 1, PRESCRIPTI TEHNICE + °Ghid pentru refacerea etanyeittiirosturilor la clidirile civile cu fajade realizate din panouri_ mari prefabricate din beton arma’ indicativ GE 0035.97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr, 62/N din 17 martie 1997 + “Normativ pentru proiectares si executatea instalatilor de telees ‘municati si semnalizare din clidiricivile side productie”, indicativ 11896 + *Ghid privind postutiizarea ansamblurilor, subansamblurilor Si elementelor componente ale constructiilor. Interventi la inchideri exte- ricare", indicatiy NE 007-97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 79/N din 20 mai 1997 : sn * Ordinul MLPAT nr. 82/N din 19 noiembrie 1996 privind ‘Ghidului pentru proiectarea si executareu instalatiilor de ccanalizare a apelor meteorice din cladiri civile, social-culturale si indus Uriale”, indicativ P 96 / 96 aprobar 2.INDICI VALORICL ‘abel sinoptic al indicilor orientativi medii de actualizare a valorii clidirilor si constructiilor speciale in perioada 30.09.1997 - 31.12.1997 (de la 0 etapa ta alta / cumulati ta fiecare etap’), ‘+ "Tabel cu indici medii de actuatizare a valori clidirilor si cons: tructiilor speciale, ca mijloace fixe, evaluate in preturi valabile la 01.01.1965, 1997 138 plansi plansMINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUL ORDIN nr. 62/N/ din 17.03.1997 Avand in vedere: - Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 35 din 15.01.1997. - in temeiul Hotirarii Guvernului nr. 456/1994 privind organi- zarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenaja- itoriului, - in conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 si a Deeretului nr. 591/196, - in baza Raportuiui Directici Generale de Reglementari si Atestari Tehnice, ~ Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajirii Teritortului emite urmatorul: tii ORDIN Art. 1 Se aproba reglementarea tchnici intitulati “Ghid pentru refacerea etanseitifii rosturilor Ia cladirile civile cu fata- de realizate din panouri mari prefabricate din beton ar- mat”, Indicativ GE 025-97. ‘Art. 2 - Reglementarea technica de la art, 1 intra in vigoare la data publiciirii in Buletinul Constructiilor. Art. 3 - Directia de Programe de Cercetare si Reglementari Tehnice va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin MINISTRU, NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARIT TERITORIULUL u DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STUNTIFICA SI REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTIL GHID pentru REFACEREA ETANSEITATI ROSTURILOR LA CLADIRILE CU FATADE REALIZATE DIN PANOURI MARI PREFABRICATE DIN BETON ARMAT INDICATIV GE 025-97 Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE INCONSTRUCTII $I ECONOMIA CONSTRUCTHLOR Director general: Conf. asoc. ing. Paul Popescu. Responsabil lucrare: Ing. Mihai Stineseu Elaboratori: Ing. Mihai Stineseu Ing. Eugenia Dabu Ing. Mihaela $tefiineseu Ing. Claudiu Matet Avizat de: DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STIINTIFICA $I REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTIF Director: Ing. O. Mjnoiu Responsabil fucrare M.L.P.A.T.: Ing. Paula DragomirescuNSEITATH ROSTURILOR LA CLADIRILE CIVILE CU FATADE REALIZATE DIN NOURI MARI PREFABRICATE DIN BETON ARMAT. Indicativ; CAP.- 1 PREVEDERI GENERALE 1.1, SCOP $I DOMENIU DE APLICARE 1.1.1. Ghidul se aplic& la proiectarea si executia lucririlor de remediere a fatadelor constructiilor civile, din punctul de vedere al elanseititii la apa a rosturilor. Prezenta reglementare tehnic& este aplicabili la_toate constructiile (publice sau private) pentru Tocuinte, birouri, scoli, spi- tale, hoteluri s.a. Domeniul de aplicare se poate extinde si la anumite constructii industriale la care fa{adele sunt concepute in solutii asemandtoare, cu asumarea responsabilitatii de cdtre proiectant 1.1.2. Rosturile din faladi care fac obiectul prezentului ghid sunt - rosturile dintre panourile prefabricate de fafadii din beton armat; = rosturile de pe conturul tamplariei (ferestre si usi de fatad’), 1.1.3. Refacerea ctanseititii rosturilor se va face cu chit de etansare, 1.1.4, Anexa 1 cuprinde referiri la reglementirile tchnice com- plementare prezentului ghid. 1.2. CONDITI $I REGULI DE APLICAR! 1.2.1, Lucririle de refacere a etanseitatii rosturilor la fatada unei clidiri civile vor incepe numai dupi indepirtarca materialclor de etansare existente in rost si terminarea lucririlor de rectificare a ros- turilor, oo iaborat des Aprobat de INSTITUTUL NATIONAL DE MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTIL ‘$1 AMENAJARII TERITORIULUL SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR MLPAT INCERC [CU ORDINULNR.62N DIN 17031997 1.2.2. Lucririle de refacere a etanseititii rosturilor de la fajade se Vor executa de echipe de lucru specializate in astfel de lucriti, sub con- -a si controlul permanent al unui personal inginerese de specia- 1.2.3. inainte de inceperea lucririlor de remediere a etanseitatii rosturilor de la fatad’, prevederile din prezentul ghid vor trebui prelu- pele de Iucru in vederea insusirii lor de citre acestia. 1.2.4, Lucritile de remediere a etanseit4ii rdsturilor se vor exe- cuta din sisteme care si asigure accesul la fatad& in condijii de sigu- ranta. 1.2.5. Se interzice executarea lucririlor de etansare a rosturilor: ~ in schimbul de lucru pe timp de noapte; - pe timp de ploaie sau imediat dupa ploaie daci fatada respec- tivd este incd ud’ datorita precipitatiilor; - la umidititi ale suportului mai mari de 4% = in perioadele de timp rece, cind temperatura exterioari coboari sub +5°C. crate cuTermenii folositi CAP. 2 - TERMINOLOGIE prezentul Ghid in legaturd cu aleatuirea ros- turilor si materialelor de ctansare folosite, sunt definiti in tabelul 1. Tabelul t Nr. ert. Termen Definitie z Rost inte Tnterspati vertical sau orzontl, eval in fata, dup montarea elementelor eae 0 {compan (panouri mari prefabrcate din beton sem a timptirie) Caracteristci dimensionale ale rosturilor Vatoarea principalelor maria ale rsturlor (iximea, lungimea si adneimea) Previvute in proecte 224 LLitimea mostului () [Valoarea minima inf ldeschlderea rostuluid fad, fir eventual testuri practcate pe muchile clementel (i.1). fal pew ee elementele de Lungimes rostulut Valoares main, fa Tafa, ainterspatalu dint clementele de fatadi, cuprinseintre |doud intersect ale acestoa, 223 ‘Adiincimea rostuui (a) | Valoarea fa profinzime w rosa dinire |clementee de fata pin fa ona mbinirilor de rristent sa a termoizolatiet din drepeul acesiora (i b. 224 Tolerante refertoare ta dimen- ‘Sunile rosturilor Tolerante avate tn vedere la ranediorea eos turilor pentru asigurarea funetioalitait acestors, 23 Contiguratia ostulu Forma geometicl sectiunil vansversale @ terspatilui (vertical sau oximmtal dine Jelementcle de fai, dup momtarea si avamblarea acesora 231 Profilata conturului Forma geometricd a sectuniiMransversate fetetor lateral ale elementelor de fate Flancurle(peretit) stulu Suprafejele profiluitor de pe fejelelerale ale elementelor de fata care vin in conta Jcu materiale de etansare (fig. 1) 233 Fata exterioari a rostulut Partea varuia i fatada, a interspaiului din- Ire elementele de fatal precun sw ecran- ut de etansare, neluanduese tn consi teste practice pe much ele- 23.4 Beran de etansare Barieri penta realizavea clans rostulul, dispus in configuratia acestuia 238 Suprafete de aderentb) [Suprafetele de aderenta sunt parti ale flan- curilor rsturlor in contact eu chit de etansare (fig. 1) 24 Aleitites rostului [Onlinen si modu de Uispunete a materi alelor de etansare in configuratia rostului pentru realizarea conceptiei vonale a aves Etansarea eosturilor [Lucrari previvute pentru asigurarea imper~ Imeabiittiirosturitor orizontle si verticale de ta fatade etdiritor Chit de etanyare Prous uiliat ea barieré da etansare, care, in perioada de luerabilitate, se prezinti ea 0 masa viscous (tig, 1) Chit de etansare _moncompunent Material Tivrat gata pentru utliare hit de elangare ‘multicomponent Material iveat fa mai male componente, lca se amesteci inainte de povare, conform] [recomandirilor praducstoruh Material de amorsa (grund) Prods apleat prin pensolat rostului entra asigurare alerenfei materi- slelor de etanyare pe acest pereti 246 Prods deformabilinirodu in deschiderea rostlui, care serveste ea suport pent pli earea ecranului de etansare de tipul chitur Hor sau masticuritorexrenon A 0 1 2 Nivelul posiblititilor de satisficere a ex: 25 | Pevformana materialelor de }genietor functionae yi durabiitat a mate Rime ralul ‘Amplitdinca miseaniy | Variatia devhiden sta Fmete de 251 rusturtor (A) variate de temperaturi [Domes vale in are chili 2.52, | Deformata ota admis |pctrea capaeitatea de etansre tn timp Capucitatea materiaula de etargare de a 253 Reveniee elastic’ reven la form si dimensiunile ini urma unt soliitie de tactiune (4) Stabitatea chitului de etansare [Capac 254 fin functie de deschiderea rextu- |mentine in est a materialulul de etngare de se its) “Timp dle lucrabilitate_[Intervalul de timp in care, dupi ameste= 255 aT care coinponentelr, chil se pate aplica in rot (a relieulew). __| 256 | Timpde lucru pentru grund |incervalul de timp dupa aplicatea grundului, mo in cure chit poate ft pot. Incervatol de timp dupa povarea chitulai Ta 257 Timp de fnisare ot in cress ptf Fig. 1 - Sctiema unui rost Expunerea chitulut de etansare [Caracierstica materiafulu de tansare din - elemente prefabricate de falada; 258 a intemperi (E) [punct de vedere al compost atiunea direct ape. (flancul) rostului; - material de pat de rost; material (chit) de ctansare; - hidroizolatie din folie butarom; Fenomenl de mlificare& antl mio 259 Reticulire lace prin ramificare sida extndere spatial catenelorpolimerului de bar 1 2 3. 4 5 6. - termoizolatie din polistiren celular expandat; 7. - beton de monolitizare. 1 - Litime rost; a- adancime rost; b - suprafata de aderentCAP. - CONDITI TEHNICE 3.1 Condilii referitoare la concepfia rostului. Deschiderea rostului trebuie astfel conceputi ines ua in timp deformatiile datorate variatiilor de temperatucd. Deschiderea minima admisibili este de: = 20 mm pentru rosturile dintre elementele de beton (fig. 9); - 5mm pentru rosturile dintre elementele de tamplirie si cele de beton. Grosimea stratului de chit de etansare se stabileste in functie de deschiderea rostului si natura chitului folosit, astfel: = chiturile cu revenire elastic’ de pind la 40% (tip R1 si R2) tre- buie si aiba o grosime echivalenti cu deschiderea rostului; = chiturile cu revenire clastici de 40 - 99% (tip R3, Rd si R5) trebuie sii aibi o grosime cuprins& intre 1/3...1/2 din deschiderea ro: tului, fri sa fie mai mick de Smm. 3.2 Conditii referitoare la flancurile rostului Conditiile pe care trebuie si le indeplineasci flancurie rostului poati pre- sunt f - mortarul cu care se refac flancurile rosturilor irebuie s capabil si preia eforturile datorate deformatiilor chitului; - suprafete de aderent plane si paralele; = capacilate de uscare rapid’; s nu contin’ componente care pot diminua aderenta; = nivel maxim de umiditate 4%. 3.3 Conditii referitoare Ja chit, inclusiv grund. Pentru asigurarea ctangcitifii la aer si la apd a rosturilor, chitul trebuie si indeplincasc’ urmitoarele conditii: = transportul si depozitarea conform indicatiilor producitorului; - utilizare in perioada de garantie si aplicare in rost in intervalul de lucrabilitate si in conditiile climatice indicate de produ - stabilifate in rost; = compatibilitate cu materialele de pat de rost, materialele folosite la refacerea flancurilor rostului, cu grundul si cu produsele de netezire si finisare; 10 - pistrarea aspectului clementelor invecinatc; - si nu prezinte dezlipiri, fisuri, erip&turi; - permeabilitate la ap3 0.015 Bar; - mentinerea aspectului si culorii de timp; = durabilitate minima de 10 ani. 3.4 Conditii referitoare la materialele pentru patul de rost: ~ imputrescibilitate; rezistenta la solicitirile produse la aplicarea si finisarea chitului. CAP. 4 - CRITERIT DE SELECTARE A MATERIALELOR DE ETANSARE Capacitatea functionala a unui rost etansat cu chit trebuie sa se mentina sub actiunea concomitent& a mai multor factori de soli 4.1. Temperatura. Sub cfectul temperaturii un chit de etansare poate suferi urma- toarele modi ~ contracti¢ sau intirire datoriti pierderii de materiale volatile, de plastifianti sau ca urmare a modificarilor de natura chimica; ~ modificarea comportamentului la deformatie. ‘Temperaturile de lucru normale ale chitului in rost se incadreazit in limitele -30°C si +70°C. 4.2. Apa. ‘Apa poate avea o actiune fizica, chimica si mecanic& asupra: - chitului de etansare: eroziune, umflare ete; la zona de contact intre chitul de etansare sau grund si ele- mentele de constructie adiacente: pierderea aderentei prin coroziune, infiltratii prin chitul de ctansare sau prin suprafetcle de aderenti umflare datoritA presiunii vaporilor. 4.3. insoleiere. Soarele poate provoca o degradare chimict a chitului de elansare sau 0 schimbare de culoare a acestuia. ‘Ari:4.4, Actiuni chimice (Transformari chimice ale chitului) - Gazele atmosferice (oxigen, ozon) produc transformari chim- ice ale chitului de etansare. - Alcaliile ce provin din elementele de constructie adiacente, produc 0 miscare a aderentei chitului de ctansare. - Produsele de intrejinere a fafadelor (detergenti) pot provoca transformiri chimice ale chitului de etansare cu producerea de infil- tai. 4.5. Microorganismele pot provoca schimbiiri prin modificarea culorii (de exemplu innegriri) ale chiturilor de etansare 4.6. Deplasari Din cauza variatiilor dimensionale ale rostului, chitul este supus la deformatii de: - intindere si compresiune; - forfecare paralel cu axul longitudinal abrostului Aceste deformatii pot fi cauzate de: - variatii dimensionale ale elementelor de constructie datorate temperaturiis - variatii dimensionale ale clementelor de constructie datorate umidititii; - contractie (de exemplu beton); - variatii ale inc&rcirii clementelor de constructi ~ tasdri de teren. Deformatiile sunt caracterizate prin: ~ marimea amplitudinii; ~ viteza de miscare = directia miscarii. 4.7. Deteriorari mecanic - chitul de etansare poate fi deteriorat de actiuni mecanice acci: dentale. CAP. 5 - MATERIALE, SCULE, DISPOZITIVE 5.1. MATERIALE DE ETANSARE 5.1.1. Chituri. Dupit structura chim ctansare utilizate la fatade sunt - chituri siliconice, monocomponente; - chituri poliuretanice, bicomponente; - chituri polisulfidice, mono si bicomponente; - chituri acrilice, in solventi sau dispersie apoasi, monocompo- nente; ~ chituri pe bazi de caucie butil sau cauciue butil aditivat cu risini alchidice sau uleiuri sicativ. - chituri alchidlice sicative. 5.1.2. Grunduri, amorse. in functie de natura chimica a materialului de etansare si de recomandarca furnizorului, chiturile pot fi utilizate cu aplicarca de grunduri sau amorse speciale pe flancurile rostutui. 5.1.3. Materiale de pat de rost. Ca materiale de pat de rost in rosturile cu ad decat grosimea necesari a chitului, se recomanda utilizarea de fisii sau cordoane din: - poliuretan expandat rigid aplicat in rost; - polietilend de joast densitate, expandal . principalele clase de materiale de lancimea mai mare si alli polimeri expan- dati polistiren cclular expandat. in cazul utilizérii poliuretanului expandat rigid si a polistirenu: de lui celular expandat se vor folosi fasii din folie de polictiler litimea rostului sau benzi autoadezive de tip Adeband pentru evitar adcririi materialului de etansare la patul de rost.5.2, MATERIALE PENTRU REMEDIEREA MUCHIILOR ST FLANCURILOR ROSTURILOR La remedierea muchiilor si flancurilor rosturilor se folosese mortare de ciment cu adaosuri de polimeri. 5.3. SCULE SI DISPOZITIVE Sculele si dispozitivele uzuale necesare pentru refacerea etanseitatii rosturilor sunt: - foarfec’, cutite ete.; - pensule diferite; - spacluri; - sabloane; ~ dltis - ciocane cu dalti pneumatice; - pistol de aplicat chit; - dispozitiv de amestecat componentele chitului; - dispozitiv de umplut rezerve pentru pistol. CAP. 6 - PROIECTARE 6.1, CONTINUTUL PROIECTULUI PRIVIND REFACEREA ETANSEITATH ROSTURILOR DINTRE, ELEMENTELE DE FATADA Proiectul privind refacerea ctanseititii rosturilor se claboreaz’ la solicitarea beneficiarului constrictiei si const in: a) plan parter, plan ctaj curcnt si fajade, preluate dia documen- tatia inifiald a constructiei sau refficute pe bazit de relevec; b) Detalii de rosturi dintre clementele de fatadi conform proice tului de executie a constructici dintre: - panourile prefabricate de fataci, ~ panouti si amplirie, ¢) Detalii ale rosturilor dintre clementele de fatadit pentru refa- cerca ctansiri, intr-o solutie de rost inchis eu chit de ctansare, unde se vor preciza: dimensiunile rosturilor rectificate (litime, adaneime 5.2.) deformatiile maxime ale rosturilor din temperaturi, tipul de chit uti- lizat, materialul pentru pat dé rost ete. 4) Tehnologia de rectificare a muchiilor panourilor sii de clansare a rosturitor ©) Cantitatile de ueriri si de materiale estimate pentru intreaga lucrare: 1) Costul estimativ al lucratilor, g) Masuri speciale de protectic a muncii si prevenirca si stin- gerea incendiilor. h) Fazele determinate pentru controlul calit&tii lucrarilor con- stau in verificarea: - calitatii lucrarilor de refacere a muchiilor si flancurile rostul - dimensiunilor rostului: - conditiilor de aplicare si caracteristicilor chitului; + calititi etansarii, Documentele intocmite se atase i 1a cartea constructiei 6.2. SOLUTII UZUALE DE ROSTURI INTRE ELEMENTELE DE FATADA 6.2.1. Rosturi dintre panourile mari de fatada, prefabricate, din beton armat. in proicctele pentru constructiile de locuinte cu fatadele re: lizate din panouri mari prefabricate au fost utilizate, in principal, trei solutii distincte pentru asigurarea ctansarii rosturilor si anume: - rosturi inchise cu ecran de chit; = rosturi deschise in care ctansarea se realizeazii prin petrecere (tip eaplama); rosturi deschise cu ecran de clansare din profile de PVC.In toate situatiile deschiderea rostului in fatad a fost proies de 2 cm, cu abateri dimensionale de + 5 mm. Celelalte clemente geo: aritate mai sus, fig. 2....4, metrice care definese rosturile in soluti variazi astfel: + adncimea rostului, a = 8 - 12 cm; + inaltimea pragului, respectiv arebordului rostului orizon- tal, h = 6 - 30 cm; + Litimea rebordului, Bem 6.2.2. Rosturi pe conturul timpLiriei (ferestre si usi de fatada), in peretii exteriori din panouri mari prefabricate din beton armat a fost inglobata tamplarie din lemn, metalica sau din mase plastice. Tampliria montati in panouri mari prefabricate de fatad’ din beton armat, formeai pe contur un rost cu Lifimea de 10 mm care a fost etansat cu chit (fig. 5,6,7). 16 EXEMPLE PRIVIND ALCATUIREA ROSTURILOR DINTRE PANOURILE MARI PREFABRICATE DE FATADA DIN BETON ARMAT Rost oneal Rost vertical i ig. 3 - Rostri dasehise-varianta | a4 Restutt dese Samanta IL 1 time rota a kincimes fost Th inattimea pragulué estat oriviontal Inathimes feordulut extul orion bb Litimes rebordului care acoperd pragul est 1 cern de etansare 2 tral suport pentru chit 3 proilinglobat 4 profil de etansare 5 ra compresEXEMPLE PRIVIND ALCATUIREA ROSTURILOR PE CONTURUL TAMPLARIEL EXTERIOARE pani py kat De Fig, 7 Toimpliie din PVC nem Tere cleft lin prow 6.3. CORECTAREA ROSTURILOR INTRE ELEMENTELE DE FATADA IN VEDEREA REFACERII ETANSEITATIL 6.3.1. Rosturi dintre panourile mari de fatadi. Prin proiect, sc va preciza tehnologia de re si flancurilor panourilor. Rectificarea se va face prin urmitoarele operatii: - cioplirea muchiilor; - desprifuire; - corectarea muchiilor si a flancurilor cu mortar. Rosturile dintre panourile mari de fatada prefabricate vor avea titimea de 20 + 5 mm 6.3.2. Rosturi intre panourile de beton si tamplrie. {in functic de stadiul de degradare al tampliriei cxistente, aceas ta poate fi reparat& sau inlocuité cu timpLirie nou’ din Iemn, metal sau Pvc. ficare a muchiilor Repararca tamplarie1 constai din - identificarea clementelor de flanc de rost ale timpliriei degra- date prin putrezire (lemn), coroziune (metal) sau solicitiri mecanice accidentale sau imbitranire (PVC); - remedierea zonelor de flanc de rost degradat prin chituire sau inlocuire (lemn), indepartarea ruginei, revopsire (metal), inlocuire (PVC). Rectificarea clementului de beton se va face ulterior reparatici tamplirici, in conformitate cu recomandatrile de la pet. 6.3.1 Rostul dintre clementul de beton si tamplirie va avea I 1045 mm, ditimea de 6.4. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ETANSARE Pentru proicctarca sistemelor de refacere a etanscititii rosturilor dintre elementele de fatadi se va lua in consideratic, Ia alegerca mate- rialclor de etansare: 19- valoarea minimi admisibili a aderentei chiturilor la div suporturi (lab. 2); - clasificarca chiturilor dupi criteriile: + deformatia total admisibila - amplitudine (A): Ay-max 5% Ag - max 10% 3 - max 15% Ay- max 20% * revenire clastica - R - Ry $ 10% Rg - 10... 40% R3- 40 ..... 70% Ry - 70 on. 90% Rs > 90% + stabilitate in rost vertical si orizontal (8): ‘Sy - stabil in rosturi cu Litimea maxima de 20 mm; $9 - stabil in rosturi cu itimea maxima de 40 mm. + comportarea la actiunea directa a apei (E) Eg - materiale de etansare nerezistente la actiunea dirocti a apei E - materiale de etansare care dupa intarire devin rezistente la Jiunea directa a apci; E> - materiale de etangare re: chiar in stadiu! neintarit ente la actiunea direct a apei, 20 in functie de situatia concretit din proiectul de remediere si de materialele de etansare existente, in tabelul 2 sunt prezentate chiturile de etansare clasificate dupa natura lor chimica si domeniile de utilizare Ja etansarea rosturilor din fajadele ckidirilor civile. Tabetul2 ‘Valoare minim admisibila a aderenjei (Nimm') Tip suport Tip chit ; P ® ‘Aluminia re tem | pve Chi os as as 05 | coco “ae Ps wT police | j [cin a apf asa palsfitie | Chituri m2 | oa 02 02 vctice Chituri On ons | ol 0.05 butice Chi a ons a 7 athe La alegerca sistemului se va tine cont de recomanditile pro- ducitorului de chit in privinta utilizarii de grunduri sau amorse‘Tabstal 3 CAP. 7 - EXECUTIE Natura | Amplitudinen | Revenive casted % | Rerbtenta mies | maxima la apa - - APART AR] STS RET hee Lucratile de pregatire a rosturilor se fac pe intreaga fatada si nu o 112} 3}4i)sl6l7 lets fwlnj2 13 Pe rosturi izolate. a x Ix element ds ae Run pe| 7.1, PREGATIREA ROSTULUI i nee _| 1 Rosturi dintre clementele de beton: nr x |x x [Hem citer in poturctanice xix \itieonive ~ se indeparteaza din ost materialele de etansare existente, Se a [Fo Restar ie} ‘Curit& peretii rostului cu peria de sérma de bavuri, resturi de chit, mortar iisuliied [_eterenct de etc; ‘compe ae A i te A x] x} x x comet” & ~ se rectified muchiile panourilor, pe o adancime de cel putin 30 fromacom: fetelor din ‘ . sa ene x x|x X |ct sem mm, pe portiunile in care latimea rostului variazd in raport cu Chir pl / Resun jong deschiderea nominala din proiectul initial cu mai mult de £5 mm. aan x ren, eu any Lucrarile de rectificare a muchiilor Panourilor cuprind urma- in solven x} x x} [plitinncim incpenie| | ee x [x | fren ot toarele operatii: a Ronn pe a) Largirea rosturilor inchise, prin cioplirea — muchiilor fant fesse gi pr P | hor in eran panourilor cu dalti de otel, avand varful lat, bine ascutit. in cazul ros- fot x x x turilor cu deschidere mai mare de 25 mm,.muchiile panourilor se vor ue a ee ciopli pe o adancime de cca. $0 mm, pentru realizarea unei Fes, Tugoase in vederea aderen{ci mortarului de rectificare fos, Rona Se interzice folosirea spitului la astfel de lucriri itr |x x x 1x clementele dd x, " alehidice annampl b) Curitirca rosturilor de orice impuritati: resturi de beton, mor- team evamplt ae tar, praf etc., prin periere sau suflare cu aer comprimat portante (spa Pe pct 3 dar ©) Se ud cu apa suprafefele de beton ale rosturilor, cu pensula, ee si sc introduce dreptarul cofraj (fig. 9). Dreptarul se introduce in rost mrs pe 0 adncime de minimum 50 mm si se fixeazi prin impinare, in L ~ a Povitia corespunzitoare alinierii sale cu rosturile in prelungire. inainte de introducerea in rost_ pe dreptar se va aplica un 23decofrant {iri continut de ateriale grase (de tip decofrol) pe suprafetele laterale care vin in contact cu mortarul de rectificare. 80mm Adlincimea de anplantare in | 7081 Tretuie sa | 78 2 min. somm Fig. 9 Sectiune drepranaln cotraj pentru rectificares rosturilor. Fig, 8 - Solutia de raniticare-etansare « rosturitoe = chit de ctansane: i 2. = pa de rst: 3 mortar de ciment cu acos de 24 Fig. 10 Sublow din lem) Se prepara mortarul de rectificare a rosturilor, care se rea- lizeaz& dintr-un mortar de ciment cu adaos de polimeri. Mortarul sc va indesa in interspatiile dreptar - peretii rostului - si se va netezi cu spaclu in timp de cel mult 1/2 h de la aplicare, Mortarul nu se mai utilizeaz% dupa inceputul prizei e) Dupa 1/2 - 1 0: tarul. Daca a scoaterea dreptarului se produc ruperi locale ale mor- Ai de la netezirea mortarului, se scoate drep- sslea se vor com- tarului de rectificare sau se constatd unele goluri, pleta cu mortar de ciment cu adaos de polimeri. ) Lucririle de etansare cu chit vor putea incepe numai duy putin 10 zile de la terminarea lucririlor de rectificare a rosturilor, iar umiditatea Nancuritor si fie de max. 4%. Se indeparteaz’ praful din rost cu © pensul& sau prin suflare cu cel ater. Rosturile cu urme de materiale grase se sterg (degrescaza) cu deseuri textile inmuiate in solventi adecvati. La rosturile mai adanci de 20 mm se aplic’ materialul ce consti- tuie patul de rost: cordon sau banda de polietilent cxpandati,, poliure- tan expandat direct in rost sau fasii de polistiren’ celular, tiate in prea- labil la Latimea rostului; la introducerea si nivelarea materialelor care formeazi patul de rost se foloseste un sablon din lemn (fig. 10). Patul de rost se poate realiza din fasii din foi de polietilens expandata cu kitimea mai mare decat deschiderca rostului cu 4-5 mm, care sé introduc fortat in rost, formiind o curbi spre exterior (fig. 11). Pentru chiturile la care producatorul recomanda utilizarea de grunduri speciale, se aplic’ pe flancurile rosturilor, cu pensula, gru dul recomandat; se last pentru uscarea grundului timpul specificat de producitor. Pentru evitarca adcrarii materialului de etansare Ja patul de rost 26 realizat din alte materiale decat polictilena sau la rosturile fra pat de rost, se aplic’t un strat de separatic din adeband sau isi de polictilend de densitate redu Fig. 12 - Schema operated de umplete a whului eu chit 11 eutia de amestecare b= plac perforat 6 tub pentru umplut eu chit; ds capac: ce pighie; f- suport,7.1.2 Rosturi dintre clementele de beton si timp! wai din rost materialele de etansare cxistente. § = se indepsirt ctii rostului de bavuri, resturi de chit, materiale neaderent muchia panoului de beton pe portiuniie in care g | 0007 st 0 a 2 z 1 h TERE | pane ens “ feos [peta |edit | _eovnoedes a, Lyxany sojaswonedaugns 18 901 1 soyarentt2o vaxeyeisut nziod LEpURWHOIOY, 88 89eyleunsoa BENS wayeypedes 1 nda 4 ound Svs) savor Svs ‘msde lavros-ovtiam |svoor-s1zins sp seu pres exmpedes i nd a 90ANEXA 2 LISTA DE STANDARDE CONEXE 1 - STAS 832 STAS 2549/1 3, - STAS 3628 4, - STAS 4483/1 5, - STAS 4483/2 6.- STAS 4905, 7. = STAS 5325, TAS 6006 9. - STAS 6093 STAS 6271 11, - STAS 6646/1 12. - STAS 6675/1 TAS 6675/2 ~ Influente ale instalatiilor electrice de inaltA. ten- siune asupra liniilor de telecomunicati. Prescriptii (C - SR - 7/88) - Difuzoare electrodinamice eu radiatie direct Clasificare si terminologie. = Cutii terminale pentru posturi telefonice abonat ~ Conducte pentru instalatit de telecomunicati Conditii tehnice genefale de ealitate. Conducte pentru instalatii de telecomunicati Conducte de cupru cu izolatie de cauciue Dimensiuni - Tuburi si blocuri de beton pentru conducte de telecomunicatii - Grade normale de prot Clasificare si metode de verificare (MESR 9/93) _— - Cabluri telefonice urbane cu izolatie de hartic in ctie asigurate prin carcase. manta de plumb fonice terminale si de conexiuni Reglete te Conditii tehnice generale, {nt pentru instalatit d lecomunicatii + Prize de pit sci Rezistenta clectricd. Prescriptii (M - SR -3187:3/89) - Huminatul artificial. Conditit generale pentru umina- tul in constructii civile si industriale, Tevi de policlorura de vinil neplastifiat Condit tehnice generale, -Tevi de policloruri de vinil naplastificate 14. - STAS 6675/3 - Tevi din PVC neplastificate, Metode de IS. - STAS 6675/5 - ISD 1981 16. - STAS 6675/8 - ISD 1980; 3127 Tevi de policlorw Indicatit generale, lificate. Determinar tului dupa inealzi ficate, Determi area rezistentei la soc. 505. Tevi din polictoura de vinil neplas variatici dimensiunilor si aspec de vinil neplasti- 17, - STAS 6877/2 ° - Echipamente electrice pentru atmosfera potential ex- 18. - STAS 7176 « ploziva. Capsulare antidetlagra + Fitinguri din policloruri de imbinare: Conditii tehnice speciale de calitate. 19. - STAS 7757/2 - Cabluri coaxiale cu izolatic de polietilend. 20. - STAS 7757/3 Cabluri coaxiale TCC2Y - L 1x0,90 - 50. Cabluri coaxiale cu izolatie de polietiten’. Cabluri coaxiale TCC2Y = | 7x0,17 - 50. 21. - STAS 7757/4 - Cabluri coaxiale cu izolatie de polietilena. 23.-STAS 7757/6 - Cabluri c 24, 25. Cabluri coaxiale TCC2Y - 1 70,20 - 50. Conditii tehnice speciale de calitate. - STAS 7757/5. - Cabluri coaxiale cu izolatie de potietitena, Cabluri coaxii je TCC2Y - 1 7x0,32 - 50, xiale cu izolatie de polietilend. Cabluri coaxiale TCC2Y - 1 70,75 - 50. STAS 7757/7 - Cabluri coaxiale eu izolalie de polietilen’, Cabluri coaxiale TCCY - 119x020 - 50, STAS 7757/8 - Cabluri coaxiale cu izolatie de polietitend Cabluri coaxiale TCC2Y - 1 1x0.60- 75 26, - STAS 7757/9 _~ Cabluri coaxiale eu izolatie de potietilend. 21, 28, = STAS 7757/10 - C: Cabluri coaxiale TCC2Y = 1 1x0.70 - 75, luri coaxiale cu izolatie de polietilen’ Cabluri coaxiale TCC2Y - 1 1x0,10- 75. Conuitii tchnice speciale de calitate. STAS 7757/11 - Cabluri coaxiale cu izolatie de polietitena I neplastficate pentru prin lipire capace PN 10, DimensiuniCabturi coaxiale TCC2Y - 1 7x0.20- 75. Conditii tehnice speciale de calitate. “AS 7757/12. ~ Cabluri coaxiale cu izolatie de polietile Cabluri coaxiale TCC2Y - 1 7x0,40 - 75. Conditii tehnice speciale de calitare 30. - STAS 7757/13. - Cabluri coaxiale cu izolatie de polietilend Cabluri coaxiale TCC2Y = 1 1x0,70 - 78 + 31,- STAS 7757/14 - Cabluri coaxiale eu izolatie de polictilen’, Cabluri coaxiale TEC2T - 1 1x0,64- 98 32, - STAS 8275 - Protectia impotriva clectrocutiilor. Terminologie. 43,-STAS 8559 ~ Nise firide si subrepartitoare de telecomunicati in elidiri 34. -STAS 8779 - Cabluri de semnalizare cu izolatie cu manta de PVC, 35. - STAS 9954/1 Instalatii si echipamente electrice in zone cu pericol de explozie datorité gazetor si lichidelor inflamabite, Preseriptii de proiectare st montare 46,- STAS 1 1381/33 - Semne conventionale petra scheme & nee. Fiemente 51 disporitive Ue protecie in tewcomme ali: 37. STAS HI381/85 -S Echipamente pentru transmisiuni telegratice anne conventicnale pentru scheme sieets 38,- STAS 11381/42 Semne conventionale pentru scheme cleetrice Elemente si dispozitive de protectic in telecomunicati “TAS 11381/43 - Semne conventionale pentru scheme elestrice inii centrale sicentve de telecomunicati pentru tele- fonie, telegratie si radioficare. 40.- STAS 1381/44 - Semne conventionale pentru scheme electrice Constructi si instalaiitelecomunicati. STAS 12604/4 - Protectie impottiva electrocutirilor, Instalati 39. electrice fixe. Preseriptii AS 12604/5. - Protectie impotriva clectrocutirilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare. cx 43, -STAS 113889. - Cabluri si conducte. Metode de incereave. Verificarea calitiii cositoririi. (M - 3R 7/88), tie si verificare. 94, EMENTARILOR CONEXE Norme gen j@ de protectic impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat 290/1977 - Norme generale de PS1/1994 aprobate prin Ordinul Comun al MI si MLPAT. . -Normativul 1 7/1991 privind proicctarea. si exeeutarea instatatiilor electrice Ia consumatori cu tensiuni pani ta 1000 V - Normativ pentru proiectarea retelelor de LO7/1995. abluri electrice PE Norme tehnice de proiectare si reatizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului PLS. 95CUPRINS Object si domeniu de aplicare ‘Terminologic specifica .. Dispozitii generale Echiparea clidirilor cu instalatii de telecomunicatii si semnalizare . Spatii destinate echipamentelor de telecomunicatii si semnalizare eye - 6. Realizarea instalatiilor interioare de telecomunicatii si semnalizate ..... 7, Surse de alimentare cu cnergic electrica a instalatiilor de telecomunicatii si semnalizare .. 8. Prizele de pimént pentru instalatii de telecomunicatii Anexe: ‘Anexa 1: Recomandiri pentru instalarea onice si subrepartitoarelor centralelor tel ‘Anexa 2: Lista de standarde conexe ‘Anexa 3 Lista reglementirilor conexe 96 . 67 84 86 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, SI AMENAJARI TERITORIULUT ORDIN nr. 79/N/ din 20.05.1997 Avand in vedere: Avizul Consiliului Tehnico - Stiintific nr. 467 din 23.12.1996, in temeiul Hotararii Guvernului nr. 456/1994 privid organizarea si functionarea Ministerului Lucririlor Publice si Amenajarii Teritoriului, Jn conformitate cu Hotirarea Parlamentului nr. 12/1996 sia Decretului nr. 5391/1996, in baza Raportului Directiei Generale de Reglementiri si ‘Tehnice, Mini urmitorul: rul Lucririlor Publice si Amenajarii Teritoriului: emite ORDIN Art. 1 - Sc aprobi reglementarea tehnici intitulatd “Normatiy privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor si elemen- tclor componente ale construcfiilor. Interven{ii la inchideri exterioare”, indicativ NE 007 - 97 Art. 2 - Reglementarea tehnic& de la art. | intra in vigoare la data pu blicdrii in Bulctinul Constructiilor. Art, ia Programe de Cercetare si Rezlementiiri Tehnice va indeplinire prevederile prezentului ordin, MINISTRU, 7GHID PRIVIND POSTUTILIZAREA ANSAMBLURILOR, SUBANSAMBLURILOR $I ELEMENTELOR COMPONENTE ALE CONSTRUCTIILOR. INTERVENTII LA INCHIDERI EXTERIOARE INDICATIV NE 007 - 97 Elaborat de: Institutul de Proiectare, Cercetare si In Tehnologic’ pentru Construcfii - S.A. Manager: ing. CONSTANTIN MATEESCU Responsabil tema: ing. ROBERT SPIEGEL Avizat: Ministerul Lucririlor Publice si Amenajarii Teritoriului Director: ing. OCTAVIAN MANOIU Responsabil tema: ing. PAULA DRAGOMIRESCU 99.GHID PRIVIND POSTUTILIZAREA ANSAMBLURILOR $I ELEMENTELOR COMPONENTE, INTERVENTH LA. INCHIDERILE EXTERIOARE CAP 1. GENERALITATL Scop - Prevederile acestui ghid stau la baza documentatici onomice de exccutie a lucrarilor de postutilizare la inchide- exterioare, 1.2. Domeniu de aplicare - Prezentul ghid se aplici lucririlor care fac obiectul AUTORIZATIEL DE INTERVENTIE. pentru demontarea partiaki sau totali a fatadelor constructiilor fir afectarea structurii de rezistent{ cu respectarea legilor si regulamentelor in vigoare: 1. Legea Nr. 10/18.01.1995 privind calitatea in constructii; 2, Hotirarea Guvernului Roméaniei Nr. 261/08.06,1994: a) ancxa 2 - Regulament privind stabilirea categori de important a constructiilor; b) anexa 3 - Regulament privind urmirirea comportirii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor. 3, Legea nr. 50/29.06.91 privind autorizarea executirii con- structiilor; ; 4, Ordinul Ministerului Lucririlor Publice si Amenajirii Teritoriului Nr. 91/1991 privind aprobarea formularelor. a procedurii de autorizare si a continutului documentatiilor previizute de Legea nr. 50/1991; Elaborat di “Aprobat de: MLPAT INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ew ordinal ar. 9/N dio ‘SI INGINERIE TEHNOLOGICA PENTRU Pantie SONSTRUCTH - IPC 100 iru privind postutilizarea constructiilor (nor- mativ claborat de IPCT si aprobat dle MLPAT, iulic 1995) 6. Legea mediului nr, 137/1996. 1.2.1. Prezentul ghid se aplicd la executia demontarii partiale au totale a inchiderilor exterioare a constructiilor, irk afectarea structurii de rezistenta a urmitoarelor categorii de constructi: ~ Constructii de tocuit, social - culturale, administrative, spatii comerciale, industriale, agrozootehnic Ghidul nu se apli , depozite ete. i Ja constructii de important redus’, clidiri locuine parter sau cu un etaj, clependinte gospodiresti si constructii provizorii. 1.2.2. Succesiunea act ititilor lucririlor privind postutilizarea inchiderilor exterioare est a) Deschiderea finantarii lucririlo b) Releveul - cel putin al piirtii de constructie care urmeazi a fi demolata sau demontata si, daci estre-cazul, a spatiilor limitrofe care ar putea fi afectate de lucririle respective; c) Expertizarca constructici de ‘itre un expert atestat in dome- d) Proiectul de executie a demolirii c: 1, Memoriu justificativ privind: - motivul va cuprinde: nterventiei; ~ misurile ce se impun pentru izolarea partii neafect restul cladirii care face obiectul transformirilor; ie de - asigurarea continuiti{ii instalatici edilitare pe zonele ri mase in functiune; ~ suspendarea utilititilor in zonele care fa Ririlor sau demontirilor. obicctul demo- 2. Eventuale masuri de consolidare (spraituiri); 3. Piese desenate - noua arhitecturi a fatadei; 1014, Masuri de tehnica securit&tii muncii; 5, Misuri de prevenire si stingere a incendiilor; 1) Executia demoliriis g) Urmirirea respectirii conditiilor de executie stabilite prin reprezentantul beneficiarului, privind demolarea si / sau demontarea, recuperarca, transportul, depozitarca si eventual receptionarea cle- mentelor demontate, reconditionat h) Receptia lucrarilor. Observatie Intocmirea documentatici tehnice de executie trebuie si fie rea- lizat de catre persoane fizice sau juridice autorizate pentru asemenea lucrari. 4.2.3. Proiectul technologie de executie a lucririi de demolare sau demontare se intocmeste ca pies% interna de citre executant, flind vizat de responsabilul tehnic cu exccutia, pentru a fi folesit de catre punctul de lucru si care contine: - memoriu justificativ; - preluarea frontului de lucru; - forta de munca pe meserii; = sculele si utilajele necesare executiei; ~ accese $i restrictii in folosirea cailor de acces in santier; - detalierca misurilor de protectia muneii (panouri de avertizare etc.) ca si a prevenirii si stingerii incendiilor. 1.2.4, in cazul in care Iucririle de demolare si dest amploare, proiectantul trebuie s execute un proiect de erganizare in care si se stabileasca Volumul si tipul spatiilor de depozitare (magazit, soproane, platforme) ca si drumurile de acces in incinta spatiului de sre sunt de re, 1.3. Confinutul - Prezentul ghid contine procedce privind demo- larea si(sau) demontarea partiala sau total a inchiderilor exterioare organi: 102 fara a se afecta structura de rezistenta a cor , gestionare rialelor si clementelor de fajada, refolosirea cu eventualele rectificdri posibile; = asigurarea securitiii personalului de executie a lucriirilor de demolare si(sau) demontare, inclusiv cu o dotare tehnic& adeevati si de structici, urmarindu in conditiile stabilite de lege a mate- ~ recuperare: buni calitate; gurarea securitijii pietonilor si a autovehicolclor care cit- cula pe arterele adiacente constructiilor; - protejarca mediului ambiant (la praf, zgomot etc.) pe tot tim- pul tucruluis - reintegrarea in naturi a materialelor ce nu pot fi folosite, in Jocuri autorizate; = refacerea mediului ambiant aferent constructici supuse operatiilor de mai sus (refaceri de alei, zone verzi etc.). 1.4, Definifie - Postutilizarea este 0 componenta a sistemului ca- lititii in constructii find prestabilita si organizati a se desfasura in mai multe ctape, in veder: solutionarii problemelor pe care ta ridie& con- jin mediul construit, dupa incetarea definitiva a exploatirii sau utilizatii lor. 1.4.1, Acest ghid se refer la modificarile aspectului inchiderilor exterioare, determinate de schimbarea functici existente a clidirii sau, structiile si amenajiril din contra, revenirea la arhitectura din proicctul initial, modificata ulterior. 1.4.2. Transformirile la inchiderile exterioare nu trebuie si afecteze structura de rezistenti a constructici. 1.4.3. in acest ghid se foloseste termenul de demolare partiala sau totali a clementelor care formeaza plinurile fatadelor constructiilor executate din diferite materiale de dimensiuni relativ mici cu ajutorul unor lianti. 103,1.4.4, Aceasti categorie cuprinde: - zidirile din cirmida de orice tip (blocuri mici de beton, beton autoclavizat, zidirie mixta, zidarie de piatr’); - placajcle de pe peretit exteriori din marmuri, piatri ‘and acestea nu pot fi demontate. 1.4.5. Termenul de demontare este folosit in intelesul de inkitu- rarea elementelor care intr in componenta inchiderilor exterioare cum uavertin ete. ar - usi si ferestre din lemn, metal; - jaluzele si obloane; ~ clemente decorative care pot fi scoase din ziddria inchiderilor exterioare, cum ar fi sambrane pentru usi si ferestre, glafuri balustrade, elemente decorative din fier forjat, eventual placaje mon- tate useat - clemente de inchidere a fatadelor realizate eu panouti mari din diferite materiale fixate mecanie cu buloane, bolturi: :mpuscate, suruburi autofiletante. CAP. 2, TEHNOLOGH DE DEMONTARE A PERETILOR DE INCHIDERE EXTERIOARA 2.1. DEMONTAREA PERETILOR DE FATADA DIN PANOURT USOARE TIP SANDWICH 2.1.1. Panourile de inchidere tip SANDWICH, folosite la Izite, sunt alcituite cu fete realizarea peretilor exteriori ai halelor in din tabla subtire de otel profilatd si protejatd anticoroziy prin zincare la cald, avand un micz termoizolator din spumi rigid’ de poliuretan Pentru imbinare sunt prevazute cu sistem de alarma si uluc. 2.1.2. Elementele pe care se face fixarca panourilor SAND- 1o4 WICH pot fi din ofel sau din beton, 2.1.3. in cazul in care elementele de fixare pe peretele exterior al fatadelor sunt rigle din beton armat, sistemul de prindere pe acestea este asemainditor cu cel de pe riglele metalice. 2.1.4. In general clementele de fixare care s-au folosit in mod curent sunt riglele metalice orizontale. 2.1.5. Pe righe sunt sudate sau fixate, cu suruburi autofiletante, profile comnier L (50x40x4mm) cu lugimea de 160 mm la distanta 900 mm interax, 2.1.6, Acest interax reprezinti punctul de prindere a doua panouri imbinate in lamba si uluc cu ajutorul unui bulon zincat cu filet M6 30 mm cu saiba (1 @ 22) si piu’. 2.1.7. Pe vertical, sunt practicate dou tipuri de prinderi pe riglele metalice: 8) Ciind panoul SANDWICH are lungimea egal cu inallimea peretelui ce este inchis; b) Cand panourile SANDWICH sunt mai scurte si necesitd o suprapuncre pe vertical din una sau mai multe bucdti 2.1.8. In primul caz. (a), pe riglele orizontale sunt sudate profile cornier (Li 50x40x4 mm) cu lungimea de 160 mm, a’ 900 mm. 2.1.9, Pe aceste profile este fixat panoul SANDWICH cu et M6 30mm cu saibi (1022) si piulita. 2.1.10. in cazul al doilea (b), pe rigla metalic sunt fixate, atat la partea superioa id interaxul de buloane zincate cu i cat si la partea inferioara, profile cornier (Li SOx40x4_ mm) cu lungimea de 160 mm, avand interaxul de 900 mm. 2.1.11, La minimum 40 mm de la partea inferioar’ giiseste sudati o p interaxul la 900 mm. a riglei se uti 40x5 mm cu Iungimea de 200 mm, avind 2.1.12, Pe accastii phicut’ reazem& panoul superior care este 105fixat cu un sort de tabli zincatt de 0,8 mm fixat atat de plicuta cat si de right cu suruburi autofilctante cadminate 4,2 x 22 mm. 2.1.13. Sub sort, ps este montati o gamituri cu kitimea de 50 mm si grosimes de 12 mm ‘tru inchiderea rostului in scopal ctansirii, pe toati lungimea. 2.1.14, Demontarea se incepe de la unul din capetele fatadei, de la atic spre soclu. 2.1.15. Pentru demolarea primului rind de panouri SAND- WICH se demonteazi sortul de pe atic care este fixat cu suruburi au- tofiletante de partea superioari a panourilor, 2.1.16. Operatia de demontare se face utili fafada corespunzitoare 2.1.17. Demontarea se face panou cu panou prin desurubarca piulitelor si scoaterea buloanclor. 2.1.18. Operatia de demontare trebuie realiz: demontarea panourilor cu lungime mare, evitindu-se lovirea panourilor si cdderea acestora (panourile de acest tip fiind sensibile la dgformare). 2.1.19. in cazul panourilor scurte, suprapuse pe vertical’, demontarea se face in accleasi conditii ca si in cazul panourilor Iungi, ele fiind fixate atat la partea superioard ct si la partea inferioard. 2.1.20. Odati cu desurubarea buloanelor si demontarea panourilor se desfac sorturile din tabli de ofel, garniturile de etansare indo schel& de i atent, in special suruburile autofilctante. 2.1.21. Gamiturile care inchid rosturile panourilor SANDWICH din interiorul sistemului de imbinere (lamba si uluc) pot fi recuperate, daca acestea nu prezinta semne de im! de pe schela si se transport’ de lovituri etc. 2.1.23. Sorturile din tabl zincat pot fi refolosite numai in cazul 2.1.22. Panourile, bine parchetizate, se coboa magazii inchise ferite de um 106 in care acestea nu sunt ruginite si cand permit jc schimbarea formei initiale (profilul) in scopuri diverse, fie folosirea lor in acelasi scop si cu accleasi dimensiuni 2.1.24, Buloanele, folosite la prinderea pe riglele metalice a panourilor SANDWICH se recupereaz. __ 21.28. Panourile SANDWICH se inlocuiese datoriti modi Gicdirii partiale a fatadei sau din Observatie. auza uzirii lor Nu este posibili redimensionarea acestor panouri pe santicr ca urmare a unor nevoi impuse. 2.1.26, Demontarea ferestrelor si usilor metalice, depozitarea si refolosirea lor este prezentati in capitolele urmitoare care cuprind demontarea inchiderilor de fatada cu alte tipuri de panouri (azbopan azbociment ondulat, tabli cutatd etc.) ‘ 2.1.28. Parapetele fatadelor, in general din panouri b.c.t., repre- vinti un volum mic, iar integritatea’ lor Ia dcmolare este incerta (sunt materiale care se sparg relativ usor). 2.2. DEMONTAREA PANOURILOR DE FATADA DIN TABLA CUTATA CU SI FARA IZOLATIE TERMICA 2.2.1. La demontarea peretilor din panouri din tabki cutatd tre sc tind seama atat de aledtuirea acestora (cu izolatie termic sau izolatic termica) cat si de sistemul de cu bolturi impuscate ‘ure a panourilor pe rile; au Cu suruburi autofiletate. 2.2.2, Bolturile impuscate sunt folosite numai in cazul in care riglele pe care se fixeazi panourile din tabli cutata au grosimea de minimum 5 mm, iar suruburile autofiletate sunt folosite in orice siluatic cu conditia ca, in prealabil, si se execute giurile necesare. 2.2.3, Riglele pe care se fixcazi tabla cutati sunt laminate 107(pentru deschideri intre 6 m si 12 m) sau din profile usoare pentru travei de 6m 2.2.4, Demontarea panourilor din tabla cutata se Incepe de Ta al montiiii acestora. cornisa spre soclu in sensul invers 2.2.5. Toate operatiile de demontare trebuie si se facd te pe sehele corespunvitoare si cu scule adeevate, de buna calitate, f 2.2.6. Mai intaii se desface, daca este cazul, sortul din tabli zincata (partea exterivar’ a izolatie’ hidrofuge de pe invelitoare) fixat in agrafe pentru se permite demontarea profilului de inchidere (capacul) al piitii superioare a panourilor din tabli cutati, executat din tabla zincati de mm grosime. 2.2.7. in cazul halelor joase sortul din tabli zincata este fixat cu bolturi impuscate in axul fiecirei cute, in cornierul (40x40x5 mm) montat prin suduri de plicute de ofel, inglobate in cornisa din beton. 2.2.8. in cazul halelor inalte, metalice, panourile din tabla cutal sunt fixate direct pe comisa metalic’, nemaifiind nevoie de profile improvizatii. speciale de fixare. 2.2.9. Fiecare panou din tabli cutata este fixat pe right cu au torul unuia din cele dou’ tipuri de primdere aritate mai ss, in fiecare cut, indiferent daci accasta se executi la imbinarea pe or A panoul se prinde pe o righ intermediar’. ontal @ dowa panouri sau da 2.2.10. inainte de demontarea panourilor de pe suport, mai intai, se desfac suruburile autofiletate care imbind (fixeazii) pe vertical: panourile akiturate. 2.2.11. in cazul in care, pe orizontala, fixarea panourilor pe riglele metalice s-a efectuat cu suruburi autofiletate, acestea se desfac cu atentie, panoul fiind sustinut pani la completa destacere de munci tori care participa la operatic. 2.2.12. in cazul in care fixarea panourilor din fabla cutati ofectuat cu bolturi impuscate sau cu suruburi autofiletante, operatia de sa demontare se face eu scule de mana prevaizute cu dalt& sau cu aparale electrice de mani, Log. 2.2:13. Partea cea mai de jos a peretelui (primul rand de panouri din tabli cutata) este fixati de soclu prin intermediul unui cornic (40x40x5 mm) sudat pe plicute inglobate in acesta. ‘ 2.2.14. Demontarea se face cu ajutorul sculelor de mani in functie de clementul de fixare (bolt impuscat sau surub) ca de altfel si aval ultimului rnd de panouri din tabki cutaté din partea superioari a constructici, 2.2.15. Greutatca panourilor din tabli cuta este cuprins’ intre 18. kg/buc si 48 kg/buc si este determinati de grosimea tablei, dimen- siunile cutelor si lungimea panourilor. 2.2.16, Panourile din tabi cutatt se baloteaa ine-un num core spunzitor, functic de greutate, pe plitforma schelei si apoi, in sigu- rani, cu ajutorul unei macarale, se coboara la sol si se transports in deporite acoperite unde se sorteaz’. —_ 2.2.17. Pentru refolosirea tablei cutate in alte scopuri (invelitori pereti ete.) la constructii de mick : toarele nportant, trebuie sa verifiee urma- - gradul de corodare al tablei; ~ gllurile rezultate din fixarea pe orizontali cu bolturi impuscate Sau CU suruburi autofiletate, care sunt la cele dou capete la circa 50 mm de margine, in fecare cut cit si la mijlocul panoului cand tabla este fixatd pe rigle intermediare; urile rezultate din coascrea pe vertical a panourilor alitu- rate, 2.2.18, Fatii de cele de mai sus se poate apres din punct de vedere tehnie si economic, daci panourile mai pot fi folosite. 2.2.19. Demontarea izolatici termice pereti din panouri tabla cutati sun cazul in care halele cu ite 2.2.20. Pentru realizarea izolatici termice care se practic’ pe partea interioard a perctilor din tbl cutati, se folos ese urmitoarele 109materiale produse din vati mineral ~ pliei din vati mineral’ autoportante vopsite sau stropite: - plici din vat mineral’; - saltele din vati mineraki cusute pe plas de sarmi zinca 2.2.21. Pkicile din vati mineralé autoportante, ca si plicile ‘cavt pe partea interioard a peretilor di its rigide din vati mineral se f panouri din tabli cuta ‘Acestea sunt asezate in pozitia vertical’ rezemat riglelor, iar in interior sunt imobilizate de dew profile nferioari a acestora. te Inspre exter or pe profilele 30x30x2 atat la partea superioara eat si la partea 2.2.22. Profilele respective montate de~a lungul peretelui, sunt fixate pe riglcle metalice cu suruburi autofiletate - 2.2.23. Demontarea phicilor termoizolatoare se realizeaza prin inkiturarca profilelor 30x30x2 mm) fixate cu suruburi autefitetate in conditiile aratate, 2.2.24, Matcrialul se scoate bucatii cu bucati, se baloteaz’ pe platforma schclei siapoi cu mijloace adcevate se coboard a sol si se transport in magazii inchise, ferite de um 2.2.28. in mod normal, printr-o bund organizare a lucrului, al materialul poate fi recuperat in intregime. 2.2.26. in cazul saltelelor din vati mineral cusute pe pla srma zineatd, nefiind rigide, sunt sustinute la partea superiors (ar natc) prin intermedi! unei sipci din lemn 25/50 mm fixate cu. suruburi autofilctate pe partea inferioarit a fieedrei rigle 2.2.27. Prin inermediul unui holtzsurub pre’ unt fixate in sipea de lemn de 25x50 mm. din rut cu o saiba lat saltelele din vati mineral s 2.2.28, Pentru protejarca izolatici termice din saltele de vali mi- ii unui aspect corespunziitor interiorului Hi sa neraki si in seopul reali halei, se realizeazi un al doilca perete din panouti din tabki cutat azbociment ondulat, 10. 2.2.29, Acesta se fixeazi cu buloane de prindere pe riglele ori- zontale pres izute de-a lungul cu o bari din ofel beton d 8 mm sudati in scopul unei mai bune ancorii. 2.2.30. Pe verticali, plicile din azbociment ondulat, sunt sustinute de agrafe in formi de S. 2.2.31. in cazul in care se impune demontarca izolatie’ termice din produse de vati mineral este necesar si se realizeze 0 schelii de pe care si se poatt executa operatia de demontare intr-o suecesiune 1o- gic’. 2.2.32, Prezentarea modului de demontare al peretilor de azbociment se giseste la cap, 2.3, 2.2.33. Pentru desfacerca saltelelor din vat mineralit cusute pe plasd din semi cali este suficient si se scoat holtzsuruburile de pe sipea de lemn care fixeazi saltelele. 2.2.34. Acestea pot fi balotate sau rolate (in functie de Iungime) si cu mijloace adeevate se coboari la sol si se transport in magarii inchise, ferite de umezeale - 2.2.35. La receplionarca acestor materiale recuperate se va exa- mina starea plasei din sarmi vincata (dack este sau nu este ruginit’) precum si cantitatea de impurititi care a intrat in masa materialului ter- moizolator ( praf, zgura, pulberi de alt& naturi ctc) si numai dupa accea se va stabili cantitatea si domeniul de folosire al materialului recupe- ral 2 coreuele 2.2.36. Ferestrele metalice sunt astfel modulate incat sa fie li- riglele metali 2.2.37. Tocurile ferestrelor sunt sudate de profilele metalice. xate in 2.2.38. Deasupra tocului, fixat cu bolturi impuscate in ficeare cut a panourilor din tabli cutati si righ metalic’, este montat un pro. fil de inchidere de I,5 mm grosime. 2.2.39. Acesta se poate demonta numai in momentul cind utpanourile din tabli cutati au Fost desprinye de pe right metties 2.2.40. La partca inferioar’ a feresteci este montat pe toc un sort din tabla zineati de 0,5 mm fixat in suruburi autofilate si acesta poate fi recuperat inainte de a fi demontati fereastra / 2.2.41, Demontatea ferestrelor se face prin tlierea panctelor de sud 2.2.42. Acestea sunt tinute de cirligul macaralei pind la com- pleta cliberare, dup care se coboar si se transport sub soproane. ferite de intemperii _ 2.2.43. Dac pe o fatadi sunt mai multe tipuri de ferestre, pe tocul acestora se inscric lipul si numérul ferestrei 2.2.44. Usile se demonteaz in accleasi conditit ca si ferestrcle. prin taierea cu aparaiul de suduri a clementelor case fixed tocul usit de ancadramentul acestora. os 2.2.48. Depovitarca si evidenta usilor demontate este asemani toare cu operatiunea de depozitare a ferestrelor. ; 2.2.46. in cazul in care constructia dispune de un parapet inalt din B.C.A. asezat pe un soclu din beton, acesta se demoleaca fri a ay fi posibili recuperare elementelor din B.C.A. intrucat liantul, Oo legii- turd dintre acestea este mai tare decat materialul care formeazst parse petul constructici 2.3, DEMONTAREA FATADELOR DIN PLACI DE AZBOCIMENT ONDULAT 2.3.1. Peretii din azbociment ondulat se folosese la inchiderile de hale si depozite industriale inedlzite sau rec. ; 23.2. La realizarca fatadelor se folosese dow tipuri de avbociment ondulat: cu ondule medii (I = 1097 mm); sau cu ondule mari (1 = 1130 mm). 12 3.3. Inailtimea halelor este limitata la maximum 25 m inailtime, 4, Suprapunerea panourilor din care se realizeazsi peretii este de cel putin 90 mm pe orizontalé si de cel putin 100 mm pe vertical’, 2.3.5, Panourile din azboc ent ondulat sunt ancorate pe Latadt prin intermediul riglelor din beton armat (T) sau a riglelor metalice alcatuite din doud profile U tip Iasi sudate intre inchis. ele forn ind un tub iglele sunt fixate de stilpii de rezistenta. lementele de sustinere provizorie si de fixare definitiva sunt = agrafe metalice din band de ofel 2x26 mm, zinc sustinerea provizoric: - tija filetata OB 38 © 8 mm zincatd si vopsita, previizuti cu piulita pentru fixarea definitiva a panourilor; {i pentru ~ capac din polictilen’t pentru protejarea piulitei 2.3.8. Demontarca se face de pe schele mobile de fatada, incepind de la partea superioari a constructici (de sub comisi) si in sensul invers al montiirii, .9. Ficcare panow din azbociment ondulat este ancorat de gle in pattu pune e (doui la partea inferioard si dow Ia partea supe- rior’) 2.3.10. Demontarea se incepe prin desfacerea capacelor din polictilend care protejez’ piulitele impotriva ruginei, dupa cheie adecvatit, acestea se desurubeavit are, CuO 2.3.11. Desurubarea trebuie si se faci concomitent astlel inedt si nu permitd ristumarca; avand greutate de circa 18 Kg/m’ nevoic de 2-3 muncitori pentru a efectua demontarea, sustinerca si depozitirea panourilor pe platforma schclei, este 2.3.12, Dupa scoaterea tijelor de ancorare, panourile din azboc ment ondulat sunt inck sustinute pe vertical de citre agrate metalice 1Bdin bandi de otel 2x25 mm, timp in care pot fi manevrate cu destuli siguranta si depuse pe platforma schelei de demontare. 2.3.13. Pe podina schelei plicile din azbociment se pache- tizcazd printe-o legare corespunzitoare eu strma zincata 3 ... 4 bue 1a legiitur’) si coborite la sol cu macaraua, 2.3.14. in cazul mica, plicile pot fi coborite bucatt cu bucat cu ajutorul unei franghii n care coborirea cu macaraua este neecono- care trece prin giurile practicate la montarea acestora. 2.3.15. Legarea cu sarmé zincatii trebuie realizatit astfel in nu se desprinda la coborare si sii nu produc accidente. 2.3.16. in cazul perctilor de azbociment ondulat izolati termie cu plici din vat mineraki autoportante vopsite sau stropite, tehnologia de demontare este aseminitoare cu modul de desfacere al panourilor din azbociment odulat 2.3.17. Profilele metalice pentru sustinerea plicilor autoportante sunt montate la partea inferioar’ a acestora, la cele dou cepete ale pli- cilor din azbociment, in dreptul coamelor marginale. 2.3.18. Profilele de sustinere din tabla pot fi montate tot Ia partea de jos a acestara dar si in dreptul celorlalte coame ale plicilor din azbociment. 2.3.19. in aceste profile U sunt introduse piese din PFL dur, sau pociment plan de 5 cm grosime, avand rolul de a strange intim de din a plicile autoportante intre coamele plicilor din azbociment $1 riglel fixare. 2.3.20, Prin eliberarea tijelor filetate, fasiile din PFL dur sau din i odata cu acestea si pkicile din azbociment se pot scoate cu usurintit s vat mineral, care pot fi usor recuperate fra mari striegciuni- 2.3.21. Acestea se depoviteazi sub soproane ferite de umezeali, pentru a fi refolosite. 2.3.22. Tocurile ferestrelor sunt fixate pe riglele orizontale att 4 la partea inferioara, cat sila partea superioar: cum ajutorul unor pro- file Li (50x30x25 mm) care sunt fixate cu dibluri forat 2.3.23. Tocul ferestrei este fixat in profilul Li cu suruburi, 2.3.24. Desfacerea se face, de la caz la cai fic pur si simplu prin tAierea surubului de fixare. 2.3.25. Pe tot timpul operatici de fixare a ferestrelor metalice acestea sunt sustinute in carligul macaralei sau, de la caz la caz, de cltre muncitori (in functie de greutate), pani ce toate legiturite au fost desfintate si fereastra poate fi cobor fie prin desurubare, 2.3.26. Depozitarea acestora se face in spatii acoperite; sortarea se face pe dimensiuni si tipuri purtdnd fiecare un numir distinct. 2.3.27. dati desprinsi fereastra dintre rigle, se inkitur’ si pro- filul de protectic a partii superioare (L. 130x40x42 mm) ca si sortul cu agrafa respectiva din partea de jos a acestuia. 2.3.28. Tocurile usilor sunt fixate de buiandrugi prin interme- diul unui profil cornier (80x80x8 mm) sudat pe o plicut de ofel inglo- bat’ in accstia. : _ 2.3.29. Usa se elibereaz prin Ufierea cornierului de sus| 2 0. Ca si ferestrele, acestea se depoziteazi in spatii aco- perite, sortate pe tipuri si dimensiuni. 2.3.31. in cazul faladelor din panouri din azbociment ondulat soclurile pot fi executate din: = panouri din B.C.A; - blocuri din tuf; - ridirie din carimida sau din blocuri B.C.A. 2.3.32. Elementele usoare, poroase din panouri din B.C.A blocuri din B.C.A., blocuri din tuf, nu pot fi recuperate intrucat intot- dleauna liantul de legiturd este mai dur de In Al clementele de umpluturs st caz, este greu ca elementele de mai sus si refolosite poata fi recuperate ls2.3.33. Zidiria din cirimid’ permite sortarca si curdtirca bucatilor intregi si refolosirea acestora. 2.3.34, Curiitirea sortarea si depo: Facuti in afara santicrului, in Locuri special amenajate in aces 2.3.35. Panourile din placi din azbociment ondulat pot fi folosite numai la executarea unor lucriri de organizare, de important redusi; thierea plicilor pentru fnlaturarea gaurilor, rezultate din folosirea lor pe fatada, conduce la obtinerea unor plici cu dimensiuni prea mici pentru rea carimizilor trebuie 1 Scop. a putea fi folosite in scopuri majore. 2,4, DEMONTAREA PERETILOR DE FATADA DIN PANOURT DE AZBOPAN CU PROFILE DE INCHIDERE DIN TABLA DE OTEL 2.4.1. Panourile de azbopan sunt de form dreptunghiulard cu ‘urmatoarele dimensiuni: Lungimea de 3,60 m; 3,00 m; 2,50 m. Litimea de 1,30 m; 1,200 m. 2.4.2. Panourile de azbopan sunt realizate din dou plici de arbociment cu grosimea de 4 mm sau de 6 mm avand un miez din poli- stiren ignifugat, ; 2.4.3. Grosimea plicilor de polistiren celular ignifugat poate fi de 24, 36, 48 si 72 mm 2.4.4, Panourile azbopan sunt asezate pe rigle de beton armat sau pe profile metalice H de 6,00 m Tungime, 1a 3,00 m interax pe ver- tical. 2.4.5. Panourile azbopan sunt 3 special in rigle. in rosturile orizontale , respectiv in nuturile Kisate spe- in riglele de beton armat panourile sunt ‘impinate si chituite cu ezate vertical in nuturile create Romalchid 116 2.4.6. Rosturile verticale dintre panouri sunt inchise cu profil metalic din tabli de 2: mm grosime. Aceste profile sunt montate pe cele doua parti ale rostului si fi- xale prin strangere cu suruburi M6 2.4.7, Etansarca intre profilul metalic si panouri_ este executat’t cu un cordon din Romtix, iar izolarea termic’ a rostului se realizeaza cu snur din vati mineralé @ 40 mm. 2.4.8, Indiferent de varianta adoptata, la exccutarea fatadclor cu panouri azbopan (cu panourile asezate vertical sau orizontal) materi- alul folosit si tehnica adoptati este 2.4.9. Demontarea peretilor se face de pe schele mobile de fatada, incepind de la cornisa (partea superioar’) spre soclu. 2.4.10. Ultimul panou este montat sub cornisa de beton armat prin intermediul unui profil U (80x50x2,5 mm) fixat in aceasta cu bolturi impuscate. 2.4.11, Distanja dintre fundul ulucului riglelor de reazem si partea superioara a profilului U, ancorat in comnisa, este mai mare cu circa 30 mm fat’ de lungimea panoului azbopan, pentru a se permite introducerea si scoaterea acestuia. 2.4.12. Pentru scoaterea panourilor se inkiturd chitul Romalehid sigurai ctansarea in zona respectiva, dupa care se scot pancle din Jomn care fixeaz panoul azbopan in ulucul metalic (80x50x2,5 mm). 2.4.13. Pentru desolidarizarea primului panou de cel aliturat, se desurubeaza surubul M6, care fixeazii cele dou profile metalice mon- tate de-a lugul rostului, eliberandu-le. 2. buie 8% care 14. in cazul in care piulita nu se poate desface, surubul tre- fe taiat cu bomfaerul. Nu se foloseste aparatul de suduri acest caz chiar daci polistirenul celular este ignifugat. 2.4.15. La partea inferioari a panoului in ulucul rigiei, desfa- cerea se face, ca si la partea superioar’, prin inliturarea chitului 7Romalchid si scoaterea panelor din lemn. 2.4.16. Cobordrea panourilor se face cu ajutorul mijloacclor de re adecvate fixate pe platforma schelei mobile. 2.4.17. Panouril beton armat sau profilele metalice, se demonteazi in aceleasi conditit cain cazul ultimului rand de panouri (cel de sub cornis’) 2.4.18, Panourile azbopan desficute, coborate, transportate si depozitate in spatii corespunzitoare pot fi refolosite. Trebuie finut cobor izbopan intermediare, cuprinse inte riglele de seama ci materialul este fragil Observatie: Manipularea panourilor azbopan trebuie ficuta cu guj deoarece acestea sunt fragile. 2.4.19. in functie de inaltimea ferestrelor este realizat un spajiu intre prima righi care are numai un uluc (pe partea superioar’, pentru xarea panourilor azbopan) si parapetul constructiei. 2.4.20, Fixarea ferestrelor metalice este executatd la partea supe- rioard cu ajutorul unui profil de prindere a acestora de (70x70x3 mm) fixat cu bolturi impuscate pe rigld. 2.4.21. La partea inferioara ferestrele sunt fixate pe parapet care poate fi realizat din B.C.A ; 2.4.22, Demontarea ferestrelor se efectucazd prin tlierea bolturilor de fixare pe clementele de rezistent 2.4.23. Usile sunt fixate in aceleasi conditii ca si ferestrele si demontarea tocurilor se face in aceleasi conditii, prin desfac piulitelor de montare a profilelor laminate Ui12. 2.4.24. Ferestrele si usile se sorteazt pe tipuri si dimensiuni, se numeroteazi pentru a fi usor recunoscute si se depoziteaz’ in spatii diferite de imemperii - in cazul in care comporta remedicri minime, fri reducerea sub stantial a dimensiunilor, acestea, dupa sortare, pot fi refolosite la ug. lucriri de organizare, sau altele aseminitoare, 2.4.25, Profilele metalice din tabli de 2 mm grosime nu se pot recupera. 2.4.26. Elementele care constituie parapetul ferestrelor sunt greu de recuperat, in special cand acestea sunt din B.C.A. Acestea se indeparteaza de pe santicr si se depoziteaza in locuri autorizate. 2.5. DEMONTAREA PERETILOR DIN PROFILIT. SIMPLU SAU DUBLU 2.5.1. Elementele din sticli profilit au dimensiunile de 6...7 mm. gfosime, cu sectiunea in forma de U si lungimea de maximum 3.00 m, 2.5.2. Intrucat elementele din profilit asigura o lumina suficien- 1 la constructiile cu pereti de acest tip, in scopul asiguririi ventilatici, sunt intercalate ferestre metalice cu ochiuri mobile, de la nivelul inferior avand geamuri clare pentru a se putea privi in exterior. 2.8.3. in partea de jos a peretelui, fixarea clementelor din profilit poate fi facut pe peretele din panouri din BCA sau pe glafurile din beton armat in canal in care parapetul este realizat din blocuri ceramice eficiente sau din tuf 2.5.4. Etansarea rosturilor dintre elementele de profilit pe verti- cali si dintre acestea si rigle pe orizontali este reali i cu fasii din polistiren celular, poliuretan ecruisat si chit Romalchid, 2.5.5. Cand clementele din profilit sunt montate dublu, fixarca nentelor de sustinere, et e ns fansarea rosturilor, fixarea prof realizati in acelasi mod ca si in cazul profilitului simplu 2 inchideri exterioare, puta mobil itului este 5.6. Elementele din profilit se pot regiisi i la celelalte tipuri de d lua locul ferestrelor fixe, fr ochiuri ca: pereti din panouri azbopan, de azbociment ondulat izolate sau neizolate termic si din panouri B.C.A. dispuse orizontal. 192.5.7. Demontarea clementelor din profilit, cand se: inten- tioncaz\ inlocuirea in totalitate a acestora in scopul adoptanii unor cle~ mente de fatadi, se face de pe schele corespunzatoare, incepand de la partea supcrioara, de sub cornis’. 2.5.8. Elementele din profilit s¢ pot inlocui pe anumite zone deteriorate, sau se pot indepiirta cand se doreste introducerea unor fe- restre metalice noi. 2.5.9. Elementele din profilit se demonteazi fara ris deteriora randurile superioare sau inferioare intrucat acestea sunt fi- sul de a se xale ndependent intre riglele orizontale sau verticale. 2.5.10. Riglele orizontale din beton armat sunt in forma de H aviind la partea inferioara i fa cea superioara cate un uluc. 2.5.11. Distanta dintre fundul de la partea supericari a riglei montate mai jos, {ati de fundul de la partea inferioard a riglet montate deasupra trebuie si fie suficient de mare pentru a se putea introduce clementele de profilit fara ins& si se ristoarne. 2.5.12. Pentru demontarea unui sir de elemente de profilit se elibereazi mai intai partea superioard a acestora prin inliturarea ele~ nfentelor de fixare si etansare; se inkiturd mai intéi chitul permanent plastic si apoi fasiile din polistiren ecruisat. Astfel elementul la partea superioarii reazema pe marginea superioari a ulucului. 2.5.13. Sc elibereazai partea de jos a clementului din profilul de pe rigla inferioaré prin indepirtarea chitului sia potistirenului ceruisat. 2.5.14. Elementul din profilit se ridic’ usor sus si s2 scoate din- tre cele doua rigle de sustinere. Pentru demolare se pot folosi ventuze speciale 2.5.15. Sub partea inferioari a elementelor din profilit se gaseste © fasic din PFL dur de 10 mm, avand rolul de a crea la montare, verti- calitatea acestora. 2.5.16. Pe riglele metalice, montarea si demontarca este 120 asemii joare cu cea de pe riglele din beton. Ulucele in care se aseaz: profilitul sunt realizate din cornier (25x20x2 mm) cu lungimea de 6 m. Acestea pot fi fixate pe rigla metalica, fie prin suduri, fie prin suruburi autofiletate. 2.5.17. impanarea si chituirea elementelor din profilit este iden- tic cu cea din cazul riglefor din beton armat, deci demontarea este aceeasi 2.5.18. Sunt dou’ tipuri de pereti din profilit: pereti simpli, cand se monteaz un singur rand de profilit cu aripile spre interiorul halei si pereti dubli din profilit cand in acelasi tip de rigle (din beton armat sau metalice) se monteaza un rand cu aripile spre interiorul halei (profili- tul exterior) si un xterior ( profilitul exterior) 2.5.19. Demontarea elementelor din profilit se executi in ace- leasi conditii ca si in cazul peretilor simpli din profilit, intrucét modul de impanare si chituire este aseminittor si se realizeazi cu aceleasi materiale, ind cu aripile spre 2.5.20. Demontarea se efectueaza de pe schele corespunzitoare de fatada, 2.5.21. Elementele din profilit demontate se stivuiese si se baloteaza, astfel incat sii se evite accidentele datorate desfacerii aces tora si se coboari Ja sol cu ajutorul unui troliu de forma schelei mobile. 50 Uf fixat pe plat- 2.5.22. Depozitarea se face cu griji, in stive orizontale astfel incat si nu fie posibild ristumarea acestora si spargerca clementelor recuperate, 2.8.23. Datoriti dimensiunilor fixe, materialul recuperat se poate folosi eventual Ia inlocuirea cl ementelor sparte de la alte con structii, la inlocuirea ferestrelor metalice, cu materialul recuperat, din motive tehnologice. 2.5.24. intrucat, de cele mai multe ori, profilul este folosit si in 121sul halelor cu panouri de inchidere de alt tip (azbopan, azbociment, tabla cutata etc.), ace poate fi utilizat la reparatiile halelor in com- ponenta ciirora a intrat si acest material fir a i se modifica dimensiu- nile. 2.8.25. Modul de demontare, transport si depovitare al tam- pliriei metalice (usi si ferestre) este identic cu cel artitat la peretii exte- riori executati din alte tipuri de panouri. 2.5.26. Refolosir modificari dimensionale minim cheltuial exagerati de manoper: ‘a lor poate fi eficienté numai in cazul unor care nu ar trebui s% conduc la o 2.6, DEMONTAREA PANOURILOR DE FATADA TIP CORTINA 2.6.1, Prin perete cortina se intelege un ansamblu de clemente de inchidere exterioari, care constituie 0 fatada usoari a unei constructii, realizati din exterior in faja acesteia, mdependent de upal structurii constructiei, ce se montcaza pe o structurd care se prinde de clidire si asiguri functiunile unui percte de inalti performanti din punct de vedere termic, hidrotermic, acustic si estetic 2.6.2. In functie de s tegorii de fatade cortina: = cu montaj pe un schelet (retca), sistem in care s¢ fixeaza pe structura constructiei un schelet care primeste clementele vitrate si/sau istemul de montaj se disting urmiitoarele ca- opace; = cu montaj in panouri, sistem combinat, in care se executi panourile complet echipate, iar apoi acestea sunt montate pe fatadi; stem combinat, in care pe schelet se montea7ii clemente de i sandwich, Acest sistem este cunoscut si sub numele de perete semicortina 2.6.3. Sistemul schelet de sustinere a panourilor cortin& poate fi 122 - din clemente cu dominant& verticalis - din clemente cu dominanta orizontali; - din clemente sub forma unui caroiaj. 2.6.4, Sistemul de prindere al clementelor de umplutura (vitraj sau zona pact) a fatadci cortin poate fi ~ cu inrimarca clementelor in profilele metalice ale scheletului, prin intermediul unor garnituri; - prin lipirea elementelor cu mastic siliconic pe profilele meta- lice din aluminiu sau pe o profilatie din mastic siliconic 2.6.5. La demontarea faladelor tip cortin’ uebuie sX se tink seama de alcdtuirea acestora, de sistemal de prindere si de sistemul de montaj. Observatic Fatadele cortini se caracterizeazit_prin redusi (intre 50 si 100 Kg/m). 2.6.6. Demontarea se greutate si grosime Fr 2.6.7. Mai intai se demont ce din interiorul cladirii. 24 stratul care asigura si finisajul Spatiului interior, care poate fi din tabla galvanizata, tabla de aluminiu, aglomerate din lemn, diverse placaje, pereti din gips-carton si diverse materiale compozite. 2.6.8. Se vor folosi scule usoare de mat i, materialele demontate se pot recupera integral. 2.6.9. Deporitarea se va face in stive pe planseul nivelului respectiv. Coborirea la sol se va face cu mijloace adecvate, 2.6.10. Se demonteaz apoi stratul de izola termic’ format din plici rigide din va mincrala, polistiren expandat, spume poliureta- nice sau alte aleatuiri stratificate tip fagure. 2.6.11. Stratul barieri de vapori realizat din diverse folii sinte lacuri lice, vopsele nu poate fi recuperat, aces a fiind lipit intim de izolatia termica. 1232.6.12. Izolalia termick se recupercazi integral si poate fi rofolosita in situatii similare. 2.6.13. in ultima faz4 se demonteazi stratul exterior, cu rol estetic, de luminare si etansare. 2.6.14. Se curd marginile de eventualele solutii de etansare, se demonteazi garniturile sau profilele expandate din silivon, care pot fi refolosite dac& nu prezint& un grad avansat de imbatranire. 2.6.15. Plicile de etansare se depoziteaz cu grij pa planseu si se vor cobori cu mijloace corespunzitoare pentru a fi transportate la depozit. 2.6.16. Dupi aceste operalii de demontare riman fixate de struc- tura clidirii montanji, riglele de ghidaj si ramele de sustinerc. Accasti retea poate fi modificat sau desfiinjats dupa dorinta beneficiarului. CAP. 3. TEHNOLOGIA PENTRU DEMOLARI SI (SAU) DEMONTARI ALE PLINURILOR FATADELOR: 3.1. Demolarea si (sau) demontarea inchiderilor exterioare exe- cutate din materiale de constructii de dimensiuni relativ mici liate cu mortare de diferite marci (ciment + var + nisip + apa). Tipurile de materiale folosite sunt urmitoarele: - crimidi plind sau cu giuri; - blocuri mici din beton cu agregate usoare; si beton; = zidirie mixt& din cardimi - blocuri din BCA: - piatra (brut, moloane, piatra cioplita ete); arimida ars4, placi ceramice glazurate, - placaje exterioare din: placaje din phici de piatrd, marmura sau travertin. 3.2. Demolatea zidiriei de umplutur’ din clidirile eu structurit 124 in cadre de beton Datorita faptului ura, demolar mat in aceasta situatic plinurile sunt de umplu- se poate cxecuta fri riscuri privind stabilitatea struc- turii de rezistenta. {in acest caz demolarea si(sau) demontarea se poate face din interiorul constructici, materialcle rezultate putand fi depozitate tem porar pe plangcul acesteia. 3.4. in cazul in care inchideril ¢ exterioare sunt realizate din vidiric portant pe care se descarci plansee realizate pe: ~ grinzi de lemn; - grinzi din profile metalice cu boltisoare din - plangee prefabricate din beton armat; - corpuri de umplutur’ etc., demolarea trebuie € execute de pe schele exterioare solide, capa- bile sa suporte incdrcarile date de materiale rezultate din demolare sau demontare. 3.5. Inainte de inceperea lucririlor de demolare este absolut necesar sii se execute 0 expertiza a inchiderilor, cat si starea planseelor. 3.6. Dupa expertizare este necesar si se execute un proiect de sprijinire a planscelor, astfel ineat acestea si la asigure stabilitatea pe intreaga perioad’ de executic a demolirilor cat si a refacerii inchide- rilor exterioare. 3.7. Operatia de interventic la inchiderile exterioare s © incepe prin demontarca elementelor care inchid golurile fatadelor (usi, fere- stre, jaluzele, obloane etc.). Demontarea acestora se ¢ cu usurint prin tdierca cu bomfaerul a cuiclor care fixcaza tocul ferestrelor din lemn in ghermelele montate in zidarie, 3.8, In cazul tamplariei din metal, demontarea se executi cu cio- canul, dalta sau spiqul in s bate in zidarie. ‘opul eliberarii praznurilor metalice inglo-3.9. Dupi cliberarca Lamplirici, accasta se scoate cu atentic de ind fiecare un numiir inscris vizibil atat pe toe pe poritic, pri 1 cercevele, in cazul ferestrelor, sau pe foaia de usa, pentra a fi usor recunoscute in cazul in care acestea se reasableaz’. 3.10. in cazul in fixate cu {inte si chit este foarte greu si fic recuperate, intrucat in incer- are geamurile de ta ferestre si de la usi sunt carea de desfacere cele mai multe se sparg. 11. Daca geamurile sunt fixate cu baghete din lemn sau metal, operatia de recuperare este usoarii, in acest caz, desfacerea geamurilor se face in atelier urmand apoi sortarea pe dimensiuni (grosime, lungime, litime) si pe calititi. 3.12. in functie de greutate, tampliria adecvat la sol si se transport cu camionul la locul de depezitare, care Irebuie si fie 0 magazie inchist; depozitarea se face pe dimensiuni se coboara cu un sistem sortimente. 3.13. Tampliria recuperati poate fi reconditionatk prin chimbarea unor cercevele, a fnlocuirca unor componente cum ar fi s unor parti din toc sau feroneria (balamale, cremoane etc.) 3.14. Modificarile dimensionale ale tampliriei conduc de ecle mai multe ori Ja un consum de manoperi ce nu se justified 3.15, Demontarea ancadramentelor, sambranclor din piatré saw din marmuri sc exccuti dup’ ce usile si ferestrele au fost scoase. In camul in care acestea se cer a fi recuperate, se folosese sctle de mani (dalta, spit, ciocan). 3.16. Se desfac, mai inti, elementele de inchidere din jur, de va- Joare mai mica (cirimida, piatr’), dupa care se demonteazi clementele nate . mai sus menti 3.17. Acestea se transport cu gti impachetate in carton pentru a se evita distrugerea muchiilor, pro- filclor, ornamentelor etc. Depozitarea se face cu grij in slive in spatit . bine protejate, eventual 126 inchise, 3.18. Demontarea elementelor metalice. Odat& cu demontare: elementelor de mai sus se scot si grilele metalice oramentale din fala ferestrelor, balustradele balcoanelor realizate din fier forjat. 3.19. Dupi ce au fost demontate elementele care inchideau golurile fatadclor, se poate executa demolarea zid’ diverscle materiale aritate la punctul 3.1 . 3.20. Demolarea total’ a peretilor este posibildi numai in cazul in care acestia sunt executati din zidirie de umplutura (cazul cadrelor din beton armat monolit). ici realizata din 3.21. In cazul in care inchiderile exterioare sunt realizate din zidirie portant, demolarea total a acestora nu este posibili intrucat aceasta operatic ar conduce la compromitcrea stabilit&tii constructiei. in aceasta situatie rman dou posibilititi: + marirca golurilor in detrimentul plinurilor; - reducerea golurilor printr-o completare de zidarie. 3.22. Indiferent de natura materialelor folosite Ia realizarea inchiderilor din ridirie portanti (cirimid’, piatri, zidiirie mixti - carimid& + beton) demolarea se recomandi sa se faci manual. 3.23. Operéndu-sc manual, matcrialele demolate pot fi refolosite {in cantititi mai mari decat dact operatia de demolare s-ar produce mecanic (mai brutal) 3.24, Demolarea placajelor lipite pe inchiderile exterioare. Placajele din carimid& aparent& sau din ceramic glazurati nu pot fi recuperate, acestea sfairimandu-se odati cu demolarea peretelui pe care il placheaza 3.25, Placajele grele din piatr, marmuri sau travertin se pot recupera cel putin partial in cazul in care placajul este fixat pa falade cu sisteme speciale de fixare si sustinere (crampoane) operatia este posibila si usoard. 1273.26. Demolarea fatadelor din plici de sticla. Peretii si panourile din placi de sticla presatii se executi cu rosturi din mortar de ciment marca M 100 T si armaturi pe dowd directii din otel-beton OB 37, @ 6 _ 8 mm in functie de dimensiunile si solicitarile din cazul 3.27. Demolarea peretilor din plici de sticli se incepe de 1a partea superioari de sub elemental de rezistenta de care este ancorat peretele 3.28. Sc demoleazi cu ajutorul sculelor de mand tencuiala si mortarul de legitura dintre clementu) de rezistenta si peretele de sticl’s dupa aceasti operatic peretele rimfne ancorat de elementul de rezis- ten{& cu mustitti de ancoraj OB 37 0 6 - 8 mm. 3.29. Atunci operatia de demolare a mortarului de umphutura se recuperca7a Ie din tabli zincatd se pot refolosi in lucrari similarc. 3.30. in vederea recuperirii unei cantititi ct mai mari de de sticli presat% recomandiim a se apfica tehnologia de demolare “bucatii cu bucata”. 31. Se vor tia cu scule clectrice de mana must raj, tecindu-se apoi la demolarea propriu-zisk prin spargere cu griia mortarului dintre clementele de sticla si recuperarea armaturii de anco- ind avem pereti dubli de stickt presatii, dupa piese- lle de anco- rare a peretelui. 3.32. Cardmizile de sticli se vor curita de mortar, de reguki pe in vederca simplificdrii operatiilor de loc, se vor scoate si pacheti transport, manipulare si depozitare. 3.33. in cazul in care se apreciazé c& prin demolarca “ bucata cu bucati” nu se pot obtine cantitAti importante de maeriale si cle mente refolosibile care si justifice cheltuiclile legate de desfacerea jngrijit’ a perctilor de presati si functic de ecinatii se pot aplica tehnologii de “demolare” global’ a acestui tip Zpile de leg’ din sticl: ratada se vor (dia mai inti mus de inchidere exterioara. Astfel 128 turd (ancoraj) dintre elementele verticale si orizontale de rezistent’ si peretele propriu-; s. Se pot folosi ciocane pneumatice sau alte mijloace brutale de demolare, 3.34. Materialul rezultat (moloz) va fi transportat in locuri cial amenajate. ~ CAP. 4. ORGANIZARE DE SANTIER Documentatia tchnica elaborati in vederea demolarii unei con- strucfii va cuprinde obligatoriu si realizarea (in apropierea obiectivu- lui) a unei organiziri de santier care si cuprinda: - chile de acces; ~ unelte, scule, dispozitive, utilaje si mijloace necesare; sursele de energie; vestiare, api potabil’, grup sanitar; grafice de executie a lucririlor de demolare; organizarea spatiilor necesare depozit ii temporare a materi- alelor si elementelor rezultate din demolare cu misurile specifice pen- tru conservarea pe timpul depozitiri si evitarea degrad = misuri specifice privind prote: arilor; ia si sccuritatea muncii, pre- cum si de prevenire si stingere a incendilor, decurgand din natura operatiilor gi tchnologiilor de demolare - recuperare cuprinse in docu- mentafia tchnicd de executie a demolirilor; ~ misuri de protectie a vecinatitilor (transmitere de vibratii si socuti puternice, degajari mari de praf, asigurarca acceselor necesare). 129CAP. 5. MASURI DE TEHNICA SECURITATIT MUNCII 5.1. Declansarea activititilor din etapa de postutilizare a unci constructii va fi insotit’ de luarca tuturor masurilor de protecti¢ si de tehnica securititii muncii 5.2. Pe tot parcursul executiei Iucririlor de demolare se vor respecta prevederile elaborate in cadrul MLPAT: “Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii"/1993, “Norme specifice de securitatea muncii pentru lucriiri la inaltime”/1995 si “Norme speci- fice de securitate a muncii pentru transport intern”/1995 privind asi- gurarca stabilititii elementclor de constructii prin sustineri si sprijiniri pani la inkiturarca lor, balustrade de protectie, plase de protectie pen- tru evitarea accidentelor care ar putea surveni din lucrati pregatitoare sia demoliril proprin-zise. 7 5,3. In vederea instructajului privind masurile de tehnica secu- rititii muncii in cadrul lucrarilor din etapa de postutilizare a con- structiilor se tine cont de principalele capitole din “Regulamentul pri- vind protectia si igiena muncii in constructii"/1993 si anume: ~ cap. 1, 2, 3,4, 5, 6,7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17 (pag A1- A92); = cap. 27, 30 (pag. C51 - C100); - cap. 31, 32 (pag. D3 - D20); - cap. 38, 39, 40 (pag. H3 - H28). Observatic Mentionim si normele specifice pentru lucrari de reparatii, con- solidari, demoliri si translatii de clidiri”, normativ: aflat in curs de elaborare la LP.C. - S.A. 5.4. Misuri suplimentare de protectie pentru muncitorii care Ja interventii la fatade din panouri azbopan. 130 - muncitorii vor folosi echipament de protectie adecvat: yoane cu glug’, manusi de protectie, misti contra prafului; ~ nu vor fi angajati muncitorii cu predispozitie la cancer, cu boli Precanceroase sau care au mai suferit inainte o expunere profesional 4a agenti cancerigeni, ca cei cu boli cronice ale pieli, ale arborelui res- pirator sau ale cdilor urinare; com- bin - de preferinta se vor angaja arhitecti de o varst& mai inaintat%, la care riscul unei tumori este mai mic, tinand cont de perioada lurigi de latenta a aparitici acesteia, - se vor efectua semestrial sau chiar mai repede controale peri- odice aminuntite; ~ depistarea unor maladii precanceroase si, bineinteles, a unor cancere, va determina imediata scoatere din expuncre a muncitorului. CAP. 6. MASURI $I REGULI DE PREV! SI STINGERE A INCENDIILOR IRE 6.1. Normele de protectie impotriva incendiilor privind inter- ventiile la inchiderile exterioare se stabilese in functie de categoria de pericol de incendiu a proceselor tehnologice, de gradul de revistenta la foc al elementelor de constructic, precum si de sarcina termic& a mate- rialelor combustibile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, definite conform prescriptiilor tehnice C300 - 94. 6.2. Organizarea activitttii de prevenire si stingere a incendiilor precum si a evacuirii persoanclor si bunurilor in caz de incendiu, vizea7a in principal: a) stabilirea in instructiunile de lucru, a modului de operare pre- cum si a regulilor, misurilor de prevenire si stinger trcbuie respectate in timpul exccutirii lucrarilor; b) stabilirea modului sia planului de depozitare a materialelor si 131bunurilor cu pericol de incendiu sau explozic 6) dotarca locului de munca cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor, necesare conform normelor, amplasarca corespunziitoare a acestora si intrefinerea in perfecta stare de functionare; 4) organizarea alarmarii, alertirii si a interventiei pentru stin- gerea incendiilor la locul de munci, precum si constituirea echipelor de interventic si a atributiilor corecte; «) organizarea evacuarii persoanelor si a bunurilor in caz de incendiu precum si intocmirea planurilor de evacuare; {) intocmirea ipotezclor si schemelor de interventie pentru stin- gerea incendiilor la instalatiile cu pericol deosebit 2) marearea cu inscripti si indicatoare de securitate si expunerea materialelor de propaganda impotriva incendiilor. 6.3. inaintea inceperii procesului tchnologic de demontare, muncitorii trebuie sX fie instruiti si respecte regulile de paz’ impotri- va incendiilor. 6.4. De asemenea, muncitorii trebuie si cunoasci care sunt eaite de evacuare in caz de incendiu, acestea trebuie marcate corespunzator prin panouri vizibile. 6.5. Scirile de evacuare ale terasclor gi podurilor trebuie s& aibi protectii corespunzéitoare impotriva propagirii fumului si focului si s& asigure icsirea persoanelor la nivelul terenului. 6.6, Pe timpul lucrului se vor respecta intocmai instructiunile tehnice privind tehnologiile de demolare, precum si normele de pre- venire a incendiilor. 6:7. La teminarea luerului se va asigura: 4) intreruperca iluminatului electric, eu exceptia celui de sigu- rang; b) evacuarea din incinta a deseurilor, reziduurilor sia altor mate- riale combustibile: 132 ) inliturarea tuturor surselor cu foc deschi d) evacuarea materialelor din spatii de si & dintre con: iguranta on structie si instalatii ___ 68. Este obligatorie marcarea ew indicatoare de securitateexe- cutate si montate conform standardelor STAS 297/1 si STAS297/2 ast fel: - - a) cu indicatoare de interzicere (rosii si albe); - locurile cu pericol de incendiu si explozie si cele in care interzis fumatul si focul des ~ locurile unde este interzisi utilizarea unor substante sting’- toare sau de alt natura; b) cu indicatoare de avertizare (negru pe galben) + lipsa iesirii in caz de incendiu intr-o anumiti directie; - locurile unde se degaja gaze toxice in caz, de incendiu; ¢) cu indicatoare de siguranta (alb verde). ‘ rile, iesirile gi terasele calor de evacuare in caz de incendiu; «) cu indicatoare de informare (alb pe albastru), , - numerele de telefon ale formatici civile de pompieri si ale pompierilor militar - tabloul electric general al intrerupatorului general; ©) cn indicatoare de informare referitoare la instalatiile de pre- venire si stingere a incendiilor (alb si rosu). + - avertizore de incendiu manuale si detectoare; - hidranti de incendiu; ~ panourile de incendiu 6.9. Montarea si demontarea constructiilor provizorii_ pentru izarea de santier se va face conform proiectelor de organizare. 6.10. Depozitarea substanfelor sia materialelor rezultate din procesele de demontare, transportul acestora pe alt amplasament se va face in raport cu comportarea la foc a acestora si cu conditia de a nu orgat 133loca edile de acces de apa si mijloacele de stingere si spatiile de si- gurant intre clidii 6.11. Ordinea operatiilor de demontare se va stabili in confor- mitate cu caracteristicile constructiilor respective, astfel incat operatiile de taiere sau sudare ale unor ansambluri nedementabile si nu creeze pricolul de aprindere a clementelor combustibile ale con- structici. 6.12. Se interzice lucrul cu foc deschis la distante mai mici de 3 m fata de elementele sau materialele combustibile PAS (carton sau pinza bituminata, poliester, lemn etc.). rilnic, dup’ terminarea programului de lucru, materialele si sub- stantele combustibile se depoziteazi in locuri special amenajate, fara pericol de producere a incendiilor. 6.13. Fiecare santier trebuie si fie echipat cu un post de incendiu, care cuprinde: = Gileti de tabl& vopsite in culoarea rosie cu inscriptie “Galeata de incendiu” nr. .. bue. 2 = Lopeti cu coada ..- buc. 2 - Topoare tarnacop cu coad’t buc. 2 = Raingi de fier sence ju. buc. 2 = Scar imperechere din trei segmente nee uc. 1 Numai la c-tii etaj buc. 1 - Lada de nisip de 0,500 me ; ing&toare portabile de tip prevazute jn tabela de dotare - Sting&toare carosabile cu spuma chimica dioxid de carbon adecvate lucririlor de ctii sau unde se depoziteazi materiale la a ciror stingere se folosese astfel de mijloace buc. 2 - buc. 2 14 BIBLIOGRAFIE 1, Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii. 2. Legea nr, 50/1991 privind autorizarea executiri tiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor. 3. Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente C 56 - 85. 4. Normativ tchnic de reparatii capitale Ja clidiri si constructii speciale P 95 - 77. 5, Normatiy P2 - 85 - Normativ privind alcatuirea calculului si executarea structurilor din zidirie. onstruc- 6. Normativ C 11 - 74 - Instructiuni tehnice privind alcdtuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje. 7. Normativ C 17 - 82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidrie si tencuiala 8. Normativ C 193 zidariilor din piatri brut’ 79 - Instructiuni tehnice pentru executarca 9. Normativ C 202 - 80 - Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor exterivare din plici de argil’ arsi. 10. Nomtativ C185 - 78 - Instructiuni tehnice privind manipu. larea, 11. Normativ C 199 - 79 - Instructiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul si montarea in constructii a tampliriet din Jemn. 12, Normativ U 10 - 80 - Normativ privind dotarea cu masini, scule si dispozitive a muncitorilor din constru 13513. Norme republicane de protectia muncii. 14. Decret nr. 290 - Norme generale de protectic impotriva incendiilor la proicctarea si realizarca constructiilor si instalatiilor. 15. Normativul P 118 - 83 - Norme tchnice de proiectare s realizare a constructiilor privind protectia la actiunea foculi 16. Colectia STAS cu aplicabilitate de la 1.06.1995, 17. Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii -1993. 18. Nome specifice de securitatea muncii pentru lucriri la inil- time - 1995. 19. Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern - 1995. 136 CUPRINS CAP. 1, GENERALITATI CAP. CAP. AP. CAP. Cap. CAP. LLL. Scop 1.2. Domeniu de aplicare 13. Continutul LA, Definitie 2. TEHNOLOGI DE DEMONTARE A PERETILOR DE INCHIDERE EXTERIOARA 2.1, Demontarea peretilor de fajadt din panouri tip SANDWICH 2.2. Demontarea panourilor de fatad din tabl3 cutati cu si fird izolatie termicd 2.3. Demontatea fatadelor din plicit de szbociment ondulat 2.4, Demontarea peretilor de fatadi din panouri azbopan cu profile de inchidere din tabla de otel 2.5. Demontatea peretilor din profilit simplu sau dublu 2.6. Demontarea panouritor de fatadi tip cortind 3. TEHNOLOGIA PENTRU DEMOLARI SI (SAU) DEMONTARI A PLINURILOR FATADELOR 4, ORGANIZARE DE SANTIER 5. MASURI DE TEHNICA SECURITATI MUNCIL 6. MASURI DE PREVENIRE $I STINGERE AINCENDIILOR 7. BIBLIOGRAFIE, loo 100 100 Wor 103 tos 116 ol 9 122 124 129 130 131 135 137| and ee _ wal {55 4 “ioe te pe ps | Pe pe | 8 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 2 104 vor | 436 | ttt | hey | BTSe| elo | dubllse| $ablZao) 3159380) 48.7 1409 | 1407} 1.093 | 1067 132.56 EMS | 183S0 | tare | 28Meer | 228.016] 267.600 | 287.138 | 348.246 | 378-20) AAT Gi8053 | 695,255 | 759913 | 810,828 105 1.08 Lio | ano. | 193s. | tors, | tts | 1880. | L067, | NTR, | 2S0o | HB1. 1,095 132,79 148,39 ahtBso | d3¥Ss4a| 288842 | 2160382 | 368.682] 368.185 | 388.586 | 487.754 | 62229 | 721.855 190.442 tis | 109 | rose | ore | tats, | tT | 0%] BPs | abs | odbc 1.088, | _1,067 $854 | 9°20) 2408e0| 228eds7 | 277278 | 35a 970 | sa9.117| A155 | SF | Oat Tit49 | 765,198 95.064 | 215520] TO) Lona” | 108, | LITE | LO68 | IE, | gid'abs | ober 1088 | _ 1.067 aides | 2A sso | 238'0s8| 230.737 | 288-722 | 343,400 | 386.414 | 420.027 | 608251 | eh T4 qAi,661 | 791,352 Lis. | 10 | 1,086 | 1,080_| 1120 | 1172, | L072 1442. | Lit | 1.083, | 1.058 ihe fas | 264-763 | 232.373 | 241.497 | 270.476 316,998 | 339.822 583,127 | 683,686 | 707.942 | 749.003 117 | 109.) 1os0_| 1.077. 117. | 1067. | 1.193 | 1.43 | 1424 | 1.090, | _ 1066, 360176 | 218,192 | 285,647) 283,792 Abia | BP se | a9; i79 | 392,500 | 665,746 | 725,663 | 773.957 1s | 09 | 1,089 | 1,080, 1173, | 1075 | 119 | 1423, | 123.,| 078, | Laer 2h6,135"| 258,687 | 244,684 | 264,259 Sua) S80 | a¥6.975 | 645.903 | 714.119 | 768.392 | 819.874 116 | 1.09, | 4,090, | 1,079 167 | 1073. | autor | 420 | 832, | 082, | LOGS. 1865587 | 203.380 | 231.684] 239,197 SHS | 38473 | 38inos | 565,821 | 640.500 | 693.031 | 738.078 16 1078,.| 4. riot | 107 | ui90, | agg | 125 | L083... 1,063 197,653 | 215,441 O7Sa0 | 283,026 | 339.442 | 353,491 | 430,654 | 596,487 | 671,058 736,145 | 772.530 LIS | 10 Pai | Te? | “taer | “L073 | 190 | 1422 2 | 1082. | 1,065 15 ; 1 266,689 | 225,290 HOM] AE Yoo | a5711 | sHoas | 441428 | 627.710 | 710.568 | 768835 | 818.809 216) 168 roo) nor | wort saor | ats) L072, | eS. | seat spa | one aoa Takb.o7o | 327.330 | 350,808 | 420.375 | 584742 224) Leh Toe | itis | 1172 | 1070 | L180) | 17, 58°52| 93,93 264140] 294.252 | 344,864 | 360.004 x 226 | 1.60 Tosa | “1083. | 1.123 | 1,085 1,089. | 1,106, | 1062 3598 [89.57 DEBIT] 280.082 | 314,532 | 331,831 387.230 | 649.477 | 689,748 2.233] 1.60 1073 | 10st | 1129 | 1,060, 1150, | 1,089 | 1053, S88 | 93°57 DS roy 296,064 | 334.256 | 334.311 730,101 | 758,266 218 | 1 L077 | 1.106, 1069 2 35,95] 90164 245,942 [272.012 341,086 5 1,060 | “1.108. 252,035 | 279,255 36,99] 95,74 . 2147 | 1.60| 1.31 1,083, | “1.065” | 1,098 1.24 60.42 | 96,67 | 126.64) 280,179| 267.080 | 283.253 430,277 | 560,207 2,50) 1,63) 113, 105 | 1,126} 1.061 122 | 1031 | 1t94 | 401 | 1080, | 1065.6} LO 56:13 | 107,17] 121.10 28.047] 243,157 | 257,989 Hiss | 382450 | 346,956 | 586,135 | 600,626 | 639.666 | 689.083 1.60 ros | 08} torr | 1to6 | 1390 | L078 | AIRES) LR | abe 1,097, | _1,087, ols 48.10} ABB) Flos] 213 %5o | 325:341 | 420.718] at5.00 | 578.56 | 635.789 | 97 ou 7RRLaO “163. oes {_u0s4-|-1073_| aoe| s619 | 1,067] 1.04 | 1-380 ota LO | _1,065 93.92 1,086) MOBS «335 56 | 283,356 | 359,231 | 351,200[ 422.458 | 591,027 | 657.685 | 715.814 762,399 | aig | 2578 | 2037 | 30 4oas_|_ox22_ | 7ou_| aya | 76131 gots ists Bebo aif 183.567] 189.25 SB io Br abe 44.628 [ab BT | 50085 yf |) een) ees) yp | vse | ater | tsar | tg7s | 2128 | 2578 | 2937 sors | 3200 | aoss_| 6x22 _| ron | 714 _| 7613 [301s