INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE $I. DIRECTIVARE IN CONSTRUCTIE Birout Executiv ” DECIZIA-NR. 82 din 5 noiembrie 1984 2rd) WR SALIA WIND RUMATORULUL TEHNIC PENTRU STUDIUL PROPRIETATILOR PAMINTURILOR NECOEZIVE LICHEFIABILE", INDICATIV P 125-84 Biroul executiv al Consiliului stiintific al Institutului central de cercetare, proiectare si directivare fn constructii, Avind in vedere art. 5, lit. ,d“ din Decretul nr. 170/1976 si avizul CTE al Institutului central de-cercetare, »proiectare gi directivare in, constructii nr. 154 din 19 martie’ 1984, In temeiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Decretul nr. 31/1983 privind organizarea si functionarea Institutului central de cercetare, proiectare si directivare in constructii, cit si Legea nr. 5/1978 —emite urmatoarea DECIZIE: 1. Se aprobi ,,.Indrumatorul tehnic pentru stisdiul proprie- tifilor piminturilor necoezive lichefiabile”, -avind, indicativuk P 425-84, ; 2. Indrumitorul tehnic de la pet. t intra: fn, vigoare la data publicarii in Buletinal constructiilor. Bl se va publica gi in co- Tectia de normative si instructiuni. +s PRESEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL, Ing. VALERIU CRISTESCU. 102 “INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTIL INDRUMATOR TEHNIC PENTRU STUDIUL PROPRIETATILOR PAMINTURILOR NECOEZIVE LICHEFIABILE INDICATIV P 125-84 Elaborat de: ; INSTITUTUL DE CERCETARI HIDROTEHNICE Director : Prof,.ar. doc. ing. S. Hancu Sef sectie CHMR Dr. ing. RJ. Bally Responsabil lucrare: Dr. ing. V. Perlea In colaborare cu st ECONOMIA CONSTRUCTIILOR — Laboratorul F.I.N. — Ing. N. Raduinea Responsabil din partea ICCPDC: Dr. ing. C. Herghelegiu 103INDRUMATOR TEHNIC PENTRU STUDIUL PROPRIETATILOR PAMINTURILOR NECOEZIVE, LICHEFIABILE, Tadicativ P 125-84 1, DEFINITII 1.1. Prin lichefiere se infelege sc&derea brusci a rezistentei la forfecare a unui pimint necoeziv saturat, care produce o trans- formare temporari a materialului respectiv intr-o masa fluid’. Este provocati de o pribusire a structurii datorit’ socului sau altui tip de solicitare ‘gi este insofita de o crestere brusci, dar temporara, a presiunii apei din pori 1.2. Se disting dow’ tipuri de fenamene diferite: 1.2.1. Lichefierea propriu-zisd este fenomenul prin care un pimint necoeziv saturat afinat isi pierde o mare parte din rezi tenfa la forfecare si poate curge ca un Jichid, datoritd unei so citari monoton crescdtoare sau ciclice. 1.2.2. Lichefierea ciclica este fenomenul de codare progresiva a unui nisip saturat, afinat, cu indesare medie sau indeSat, supus unei solicitéri cu variatie ciclicd in condifii de volum constant. Deformatia final rezulta din cumularea deformatilor produse in timpul fiecirui ciclu de incircare; fn cazul nisipurilor afinate deformatia poate fi nelimitati, fenomenul devenind similar lichefierii propriu-zise. 1.3. Linia stirii stafionare (fig. 1) reprezint’ locul geome- tric al punctelor corespunzitoare stirilor in care pamintul poate curge pistrindu-si némodificat indicele porilor, sub efort unitar ‘Aprobat de: INSTITUTUL Elaborat de: CENTRAL DE INSTITUTUL DE CERCETARI HIDROTEHNICE | CERCETARE, PROIECTARE $f DIRECTIVARE IN In colaborare cu’: INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII $I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR cu decizia nr. 82 din 5.1. 1984 104 Borchis (chisoi) - - lichefiere ciclica curgere cu volum constant lichefrere _ propriu-ziso " paminturi contractive (afinate}, dilotative Cindesate) %e Off We Ffortul unitar principal minim efectiv, Oy Fig.1- Diagrama.de stare la nisipuriprincipal minim (oj) constant si sub efort-unitar de forfecare (=) constant. Punctelor de pe curb le corespund stari ale pimin- tului necoeziv pentru care variatia de volum este nul cind se produce cedarea prin forfecare in conditii drenate. 1.3.1. Lichefierea propriu-zisi este reaultatul cedirii in conditii nedrenate a unui nisip saturat contractiv, reprezentat in diagrama de stare (fig. 1), printr-un punct situat deasupra liniei stiri stafionare. De exemplu, pornindu-se din starea C se ajunge in starea A creia fi corespunde o curgere in regim permanent, sub volum constant si o; constant (%). In timpul curgerii in cohdifii nedrenate, ‘starea pimfntului rimine cea corespunzitoare punctului A din diagrama de stare. 1.3.2. Starea de nisip migcitor (borchig sau chisai) cores- punde punctelor de pe ordonati (unde cfortul unitar efectiv este zero) situate deasupra punctului Q. In aceast’ stare nisipul are rezistenfa zero si nu este nici contractiv nici dilatativ; gra- nulele din care este format nu sint permanent fn contact. 1.3.3. Lichefierea cicli€i este ‘exemplificata in fig. 1 cu ajutorul punctului D. Pornind de la starea corespunzitoare aces- tui punct si aplicind pamintului necoeziv saturat dilatativ 0 ine carcare cu crestere monotona (,static&”) in conditii nedrenate, punctul din diagrama de stare se poate deplasa putin spre stinga, dar apoi, pe masura cresterii, incircirii, se va migca orizontal spre linia stiri stationare. Aplicind aceluiasi pimint 0 incir- care ciclicd punctul se va deplasa spre stinga putind ajunge in B periodic ; deformatiile produse in momentele cind efortul uni- tar efectiv devine zero se cumuleaza ; se considera ci s-a produs lichefierea ciclic&d cind deformatiile’ specifice au atins 10% (£5%) 2. FACTORII CARE CONDITIONE PROPRIU-ZISA ZA” LICHEFIEREA 2.1. Sensibilitatea la lichefiere este mai mare la nisipurile fine uniforme decit la alte paminturi necoezive. Pot fi lichefiate ins& si uisipurile medii si grosiere, neuniforme. In tabelul 1 se definesc domeniile in care curba granulometrica a pimintului necoeziv trebuie si se afle in intregime pentru ca materialul si fie susceptibil la lichefiere (atit propriu-zis cit si ciclica). 106 Tabelul 1 CRITERIUL GRANULOMETRIC DE APREGIERE A LICHEFIABILITATIE _GTERTL AOE —eee Pirmintari | Paint wgoe san tacfiunes. granutoneteica Uehetlabite | Hehefiaile Diametrul mijlocin, dyy (mm) 0,025,..2 0,075...0,5 Diametral eficace, dhy (mm) 0,005 >0,025 Fractiunea argilé, 4<0,005 mm (%) <10 ° Fractiunea pietris, d ~ 2...20 mm (%) <50 10 mm (%) <0 | o | ae Lichefiabilitatea propriu-zist este posibilé in cazul unui pamint’granvlometric Tichefiabil numai daca starile de indesare Fide eforturi situeazd punctul corespunzitor din diagrama de Stare deasupra liniei starii stafionare (fig. 1). 2.3. Se defineste petentialul de lichefiere (P,) cu, relatia: eines _ hay © PL= 7 7 oy ay - in care: oj, este efortul unitar principal minim efectiv ini- “ {ial, respectiv cel de consolidare ; — efortul unitar principal. minim efectiv in i ii fh afionar, respectiv timpul curgerii in regim stafionar, abscisa punctului de pe linia starii statio- nar cofespunzitoare indicelui porilor ini- fil - (Au), — cresterea de présiune a apei din pori. ‘i ul Pericolul de lichefiere devine efectiv numai cind potential de lichefiere este mare, depisind valori de a oa iagrama de stare (fig. 1) se constat cd pent a de indesare findice al Boris dat pericolul de lichetiere reste dati cu cresterea efortarilpr unitare normale efective. (In um- pluturi de pimint cu inilgime mare, cum sint barajele din may feriale locale sau iazurile de decantare, odati cu cresterea efor- turilor datorita greuta{ii straturilor de deasupra punctului c 107siderat creste de regula si starea de indesare; deoarece ins panta curbei compresiune — porozitate este in general mai redusa decit a liniei stérii stationare, suscéptibilitatea la lichefiere creste si in aceste conditit odata cu valoarea eforturilor normale inifiale). 2.4. Starea de eforturi initiale este importanté- si din punct de vedere al eforturilor unitare de forfecare. Cu cit eforturile unitare de forfecare inifiale (exprimate de exemplu’ prin raportul cforturilor unitare principale dupa consolidare, K, = ¢4¢/a3.) sint mai mari, cu atit mai mult creste probabilitatea de liche- fiere a nisipurilor saturate contractive, find necesare cresteri ale efortului unitar deviator (o{—e;) mai mici pentru provocarea lichefierii, : 3. DETERMINARI NECESARE PENTRU ESTIMAREA POTENTIALULUI DE LICHEFIERE PROPRIU-ZISA 3.1. Pentru determinarea curbei stérii stationare se efec- tueazi incerciri de laborator prin care se stabileste pozitia unor puncte de pe curbi prin perechi de valori e—a’ (indice al porilar — efort unitar normal efectiv), pentru care in momentul ati gerii rezistentei de virf variatia volumului in raport cu cel ini tial este nul (fig. 2). 3.2. Pentru derreminarea punctelor de pe curburi se efec- tueazi incercari de’ forfecare drenate, find posibile dou pro- cedee 3.2.1. Determinarea indicilor porilor critici corespunzatori unor ‘diverse presiuni de consolidare. Pentru aceasta se efectu- eazi mai multe incerciri de forfecare drenate‘ cu diversi indici ai porilor dup’ consolidare (fig. 3.a) 3.2.2. Efectuarea unor serii de ineerciri pornind de la un acelasi indice al porilor dupi consolidare dar utilizind diverse resiuni de consolidare. Se obtin presiunicritice, c&rora le corespund ariafiide.volum nule la atingerea rezistentei de virf (fig. 3.b). 3.3. Prin cele doua procedee se obtine in principiu aceiagi linie a stiri stafionare (fig. 3.c). In functie de tipul de incercare folosit’ (de preferinfi forfecare simpla, in lipsa aparaturii cores- Punzitoare compresiune triaxial’, eventual, forfecare cu plan * "108 Efortulunitor deviotor ,0;-F3 "Av I por lore ‘ia de fun indesare afinare Indic Vartafi vo 3° Deformatia specifica axiala,€ “Fig.2- Comportarea nisipurilor in starea critica38 of Fig 3- Determinareo $5) experimentalé Bs y a liniet atsrii & 5 Stationare S¢ Indicele poriler,e | los afinare ° indesare Voriatia de voturn, bv Presiuinea loterala,G3 obligat)eforturite unitare normale efective in raport cu care se ‘ . vor fi c i Sea i cele verticale aplicate sau presiunea in 3.4. Prin fncercii, edom ; ai etrice se determin’ curba rst compresimneporoitate (indice al poriloy) Starea. ine Sins epravete! Inceteatetrebuie st corespundd sti probabile probe nelulburate, este accesat of se folbeeed pore eon : , Sk se foloseas 4 Fea epruvetei un procedeu studiat (codimentare tn act cavinep compactare ete.). cae 3.5. Potentialul de lichefi : 3. ul de lichefiere (P,) se determin’ cu aj relafei (I). Intracit in general cforturile unitare rizontale na sint cunofcute (nici fm depozitul din naturR, nici in ‘incer eon cu care s.a determinat curba compresitne -porori- fate) eforturile unitare normale fective de referinfa stat. cele Yertiale, Efortal unitar a, (v. fig. 1) este cel vertical probabil a ; acestuia fi corespunde cqmmprsiunepororiateearactrstich. @ imaterinlului tn indice 0 ; luiasi mdice i fi cores] ii ai oro; aglain indice apoio i corespande pe cuba sti 110 fig 4- Exemplu de opreciere 0 porentiaiulur de liche~ fiere propriu-zis8 (pentru steril hisro- Giclonat din 1azu! Jarnicioora, judetul 7 ee oo Suceava) Efartul uovtar narmoletectn Gy 18H/ 07) Grodul ae indesare,ly Indieete porvior, oa In fig. 4 sint aritate pentru exemplificare curbe carac- teristice ale unui nisip prifos depozitat intr-un iaz de decantare. Se constat& ci fn cazul depozitirii materialului initial in starea 3c afinare maxima, potentialul de lichefiere este de ordinula P, = 6 pentru gradul de indesare Ip=0.8 $i P,=7 pentru Ip= 9. In ipoteza asezarii materialului prin compactare, nu este im pericol de lichefiere pind la cforturi unitare normale de or inal a 200 kN/m?; chiar la presiuni mai mari pericolul de liche- fiero timine foarte mic, corespunzitor de exemplu unui poten, tial de lichefiere P,—2 la eforturi unitare normal de 1 000 KN/m* (respectiv inilfimi de depozit de peste 50 m). 3 4, CALCULUL STABILITATII CU CONSIDERAREA RISCULUI DE LICHEFIERE PROPRIU-ZISA 4.1. Posibilitatea de lichefiere propriu-zisi trebuie avuti in vedere cind sint intrunite urmatoarele conditii: w lichefierea poate afecta stabilitatea unei constructii de clasa I sau II de importan{a; " Stratul lichefiabil este situat la adincimea de 20 m sau mai mare si se aflé in condifii normale in stare de saturare; potentialul de lichefiere P, > 10, cind curba granulome- trice a fnaterialului este situaté in intregime in domenial defi- nit in tabelul 1 pentru ,piminturi lichefiabile” ; \, — potentialul de lichefiere P, > 5, cind curba granulome- tricd a Fraterialului este situat& in intregime tn domeniul defi- dit in tabelul 1 pentru ,paminturi usor lichefiabile” ; at4.2. Calculul stabilitatii constructiilor cu considerarea po- sibilitafii de lichefiere se va efectua prin metodele clasice ale echilibrului limit’ (stare limit’ de capacitate portant’, metoda figiilor tn ipoteza Cedarii dup o suprafati cilindric& circular’, metoda blocurilor etc.). 4.2.1, In cazul folosirii unor metode bazate pé eforturi uni- tare efective, influenta lichefierii va fi considerati prin adau- garea la presiunea apei din pori a cresterii de presiune dato- rite lichefierii (Au), = 03, — oj, definit& in relatia (1). Pre- siunea totali a apei din pori nu va putea depisi valoarea efor- turilor unitare normale totale. 4.2.2. In cazul cind presiunea apei din pori nu este conside- rati in mod explicit in calcul (metode bazate pe eforturi unitare totale sau similare), lichefierea propriu-zisi va fi avutA in ve-~ dere in calcul prin considerarea, in locul unghiului de frecare interioar’, ©, a unui unghi rezidual ,0,", definit prin relatit “it tga @) ie tg 6, 4.3. Ipoteza producerii lichefirii- propriu-zise va fi consi- derata extraordinara, atit din punct de vedere al coeficientilor de siguranta admisibili asociati, cit si din cel al solicitarilor cu care se consider suprapusi. G 5. FACTORII CARE CONDITIONEAZA LICHEFIEREA CICLICA . 5.1. Ca si in cazul lichefierii propriu-rise, lichefierea ciclic& este mai probabil la nisipurile fine si medii decit la nisipurile cu pietris sau la nisipurile prifoase. Criteriile cuprinse in tabelul 1 se aplicd gi in cazul lichefierii ciclice. 5.2. Lichefierea ciclick este cu atit mai probabilé cu cit pimintul nisipos saturat, se afl fntr-o'stare mai afinatd. Pentru © apreciere calitativa, se recomanda criteriul din tabelul 2. 112 ‘Tabelul 2 CRITERIUL STARM DE INDESARE PENTRU APRECIEREA SENSIBILITATIT LA LICHEFIERE CICLICA eo Gradul de intensitate < | Gradul de indesare, Zp, Ia care pimintul nisipos Seoiemied, trebuic considerat susceptibil a se lichefia mai mic decit VIT pimintul nu este Hichefiabil indiferent de Ip |. vit mai mic decit 0,6 vit mai mic decit 0,7 1x mai mic decit 0,85 Jmai mare decit IX Samintul este Hichefiabil indiferent de Ip. a Gradul de intensitate seismica este cel rezultat din harta fe ismicd arii (ST. |-77), care poate macrozonare seismic a farii (STAS 11100/1-77), care J fi modificat pe baza unui studiu de microzonare seismica. Nu va fi considerat’ majorarea gradului de intensitate seismic pen tia clasa de important a constructiei (I sau II), dar in cazw! unor astfel de constructii se recomanda, precizarea lui printr-un studiu de microzonare; rr Gradul de indesare I, se obtine prin incercari de laborator efectuate in conformitate cu Anexa A, . 5.3. Lichofierea ciclicd este cu attt mai putin probabil cu cit starea de eforturi se caracterizeazé prin valori mai mari ale eforturilor unitare normale. . eee | ve Ca urmare, 1a adincimi mai mari decit circa 15 m, depozitele naturale cu suprafata practic orizontalii nu se mai consider I chefiabile, indiferent de compozitia granulometricd si starea de indesare. ; . Din acelasi motiv, rezistenta la lichefiere Ry", pentru un anumit numar de cicluri ale solicitarii se exprim’ de regula prin parametral adimesional (numit si efort unitar de forfecare ciclic normalizat) : Ry = Tnaral% 43) in care: tpae,y —,cfort ul unitar tengenfial maxit Ja care se pro- duce lichelierea Intr-un numar dat de cicluri de solicitare uni- form’ ; 1139) — efortul unitar normal efectiv ii 0 — iv initial, pentru o st eforturi izotropi existenta la inceperea solicitirii ciclice. a 6. DETERMINAREA IN L BORATOR A REZISTENTEI LA fioretstPentrs determinarea tn aborator a vezistenfei ta liche- iere a paminturilor nisipoase saturate se pot folosi, in ord: preferintei, urmatoarele aparate saw instalatii aaa sovteraee tala entra forfcare simpli (a nu se confunda cu i, pentru care se utilizeazd a ea e utilizeaz’ aparatele de forfe- @ prin translatie: — cu volum constant: cu plici rigide; — cu membrana armata | — in celula de presiune! cu ajutorul meselor vibrant Presanes @ prin torsiune cu discuri rigide; _ — instalafii triaxiale ciclice (cu solicitare axial simetri prin torsiune, in celuli de presiune: — pe epruvete cilindrice inclare; — pe epruvete cilindrice pline; ~ cielates fort axiale 6.2, In Anexa B sint date d - : letalii pentru realizared ft carilor in triaxialul care permite ciclaren forfei axiale A ae Pentru aprecierea rezistentei la lichefiere in depozitul ULE, Tansee (unde ¢; este’ sarcina geologica efectiva) rezultatele obfinute ft xial ci it pea etal ante aparatul triaxial ciclic trebuie inmultite igi): 142K, 3 C= (4) fn care Kq este cocticientul de impingere fn stare de repaus all depocitului. Pentru deporite normal consolidate (depozite aluv Tecente, depuneri prin hidromecanizare necompactate), se poate considera Ky aproximativ egal ct 0. ‘ mai ezMtatele incercarilor de forfecare simpli, care reproduc compresiunea triaxial starea de ef¢ i di p de oforturi din na- turd, nu mai trebuie corectate cu coeficientul C, mn 114 J 6.4. In cazul depozitelor cunoscute ca fiind supraconsolidate (datoriti unui istoric in trecutul geologic sau a unei actiuni de {ndesare artificial), rezultstele incercarilor din laborator se vor inmulti cu factorul: C,: C, = FRSC (3) in care RSC = pijeows este taportul de supraconsolidare, ; fiind presiunea efectiva maxima sub care a fost consolidat depozitul, jar of efortul unitar normal vertical efectiv existent in. momentul aplicarii solicitarii ciclice. 6.5. Un coeficient Cy > 1,0 fine seama de tulburarea ine~ rentia-probelor’ ,netulburate” (recoltate cu metode: obignuite: Tnonoliti, stuftiri a pereti subtini) in fimpul prelevirii, al tran- Sportalal probelor, al pistcarii Jor un oarecare timp pind Ia in- cercare si al fasonifii epruvetclor 6.6. Un cocficient Cy < 1,0 fine seama de indesarea ine- renti a pamintului ‘in timpul operafiunilor de prelevare si de fasonere a epruvetei, 6.7, in Jipsa unor studi speciale pentru stabilirea influen- fei asupra rezultatelor a tulburdrii probelor, se va considera Cy = 10 (6) 6.8. Erori necontrolabile sint determinate de orice variafie de volum a diverselor. pirti ale aparatelor, care se reflect’. prin varia}ii de volum necontrolate ale epruvetei~ Astfel. de variagit Ge velum contravin insusi principiulaj determinarii rezistentei la lichefiere, care ‘presupune constanfa volumului probei (cu ex- cepfia reducerii in foarte mici misuri a volumului fazei liehide fn urma cresterii presiunii apei din pori) . 6.9. Evitarea unor variatii de volum in sistemele de masur% fa presivnii apei din pori (ansamblul format din traductori, de Sbicci clectriei inductivi, tuburi de legitura, robinefi si fitinguri) Se va realiza cok putinsasigurind urmatoarele condigii * Volumul total de lichid in sistemul de masura si nu de- paseasci 3%,’ din volumul porilor probei ; SSS compresibilitatea traductorilor si fie de maximum: 1,6 = 10 > cm/daN/em?; ch se’ folosease’ rebineti care prin acfionare si nu deter- mine variatii ‘de volum. 156.10. La toate aparatele in care, proba este: inconjuraté de © membran& de cauciuc, 0 sursi,de variatie a. volumului probei este ,,penetrarea membranei”. be In timpul consolidirii probei, membrana este presata de pre- siunea din celula fn golurile periferice dintre granule ale probei. Jn timpul solicitirii ciclice fn regim nedrenat, presiunea apei-din pori in exces indus de solicitare va presi ‘membrana in sens invers. In contrast cu conditiile din teren, aceasta deformare a membranei va permite o curgere limitati a apei din pori catre golurile cu volum mirit de la periferia probei de nisip, ceea ce corespunde unei drenari partiale a probei si unei scideri a pre- siunii apei din pori in exces. Ca urmare, in ceea ce priveste g nerarea presiunii apei din pori si determinarea lichefiabilitat probei, rezultatul incercirii va fi neacoperitor. _ Factorii care influenteazi penetrarea membranci sint: pre- siunea efectiva din celuld (respectiv diferenta dintre_presiunile lichidelor pe cele dowa fete ale membranei), caractetisticile po- rilor la periferia epruvetei (dimensiunile granulelor, forma lor, distribujia granulometrici, starea de indesare), catacteristicile membranei (grosimea, modulul de elasticitate), suprafata probei in contact cu membrana (respectiv dimensiunile si forma epru- vetei). Orientativ, se poate considers ci efectul penetrarii membranei este neglijabil la paminturi cu diametrul mijlociu ds) < 0,2 mm, chiar in cazul unor epruvete cu dimensiuni miti (aria transver- sala de ordinul a 10 cm’). La piminturi cti dso % 0.6 mm sint necesare studii speciale pentra Iuarea in considerare a efectului de penetrare a membranei, chiar in cazul unor.epruvete cu di- mensiuni mai mari. 6.11. Daci nu se dispune de traductori corespunzitori pen_ tru misurarea variafiei presiunii apei din pori-se-pot utiliza cri- teriile de apreciere a momentului lichefierii bazate pe m&surarea deformatiei specifice axiale (definite in Anexa ‘B). La probe indesate (Ip > 0,67) ctesterea’ presiunii apei din pori pina la egalarea efortului unitar efectiv, initial corespund ce aproximativ unei deformafii specifice ciclice .axiale de 5% (:b2,5%), iar in cazul probelor afinate (I, <,0,33) unor defor- mafii specifice ciclice axiale de ordinul a 10% (4.5%). 116 6.12. fn Tipsa‘unor incerciri de laborator, rezistenta la li- chefiere corespunziitoare nei solicitiri de 20 cicluri uniforme se poate estima orientativ cu formulele Wie dso = 0.0882 PN/(e; + 0,7) — 0,225 Ig > (7) pentru 0,04 < dsp < 0,6 mm Ry29 = 0,0882 YN](e; + 0,7) — 0,05 (8) pentru 0,6 < dy < 1,5.mm in care: N —rezistenfa la penetrare standard in lov/30 cm, of —sarcina geologic efectivi in daN/em*; dg — diametral mijlociu al granulelor de nisip, in mm. Relatiile (7) $i (8) au fost deduse prin prelucrarea statistici a rezultatelor objimute.prin incercari triaxiale ciclice pe probe recoltate din depozite aluviale normal consolidate in domeniul tunor sarcini geologice efective 0’ = 0,2 —1,7 daN/em®, deci vor fi corectate cw ajutorul coeficientilor C, si Cz. ~ pentru steril din industria minieri depus hidromecanic in jazuri de decantare s-a objinut relatia 7) — 0,85 Ig (9) Ryo = 0.88 INTE 2 In functie de gradul de-indesare (Ip), rezistenta Ia lichefiere poate fi aproximati cu relatia: Rago = 042 Ip + 0,0035 S (10) in care S este confinutul procentual de particule fine (@ < < 0,074 mm). ; Intre I, $i N,se admite valabilitatea relatiei Ty = 0,21 ¥Nile + 0,7) (ii) care este exprimarea analitic’ aproximativi a graficului din fi- gura C.1 (anexa C). 177. INCERCARI DE TEREN UTILE PENTRU. APRECIEREA POTENJIALULUL DE LICHEFIERE CICLICA. A DEPOZITELOR DE PAMINT. : 7.1. Tncercdrile de teren urmarese de regula aprecierea sté- rii de indesare a depozitelor, ca principal factor care conditio- neazi sensibilitatea la lichefiere. Se enumera urmitoarele tipuri de determiniri > recoltarea unor probe pentre determinarea gradului de indesar — probe netulburate recoltate cu stanta; — dispozitivul tip Soiltest ; — dispozitivul tip Bishop ; “+ incerciri de penetrare: — penetrare dinamica -standard ; — penetrare dinamica cu con; . — penetrare statica 7.2. Prelevarea unor probe ,netulburate® cu gtanta este po- sibili din sanfuri sau pufuri, de’la adincimi telativ mici si dea- supra nivelului apei subterane. La adincimi mai mari pot apare erori din cauza relaxarii terenului prin indepartarea sarcinii geo- logice sau indesirii in urma coboririi fortate.a. nivelului apei freatice. * : 7.3. Dispozitivul tip Soiltest (ASTM. D-2167-66) misoara cu ajutorul unui balon impins de api volumul unei gropi din care S-a scos 0 cantitate cunoscuta de pamint 7.4. Dispozitivul tip Bishop poate fi acfionat in foraje, sub nivelul apei subterane. Greutatea volumicd, in stare uscati, y,, se determini cu relatia: om 1 % ww (12) in care: G, — grentatea materialului extras, uscat in etuva la 105—110°C ; A — aria sectiunii transversale a prelevatorului, J — —adincimea pe care prelevatorul a fost fortat si intre prin pre- sare fn pimint; AV — volumul de nisip pierdut de la baza preleva- torului. 118 7.5. incercarca de penetrare dinamici standard este cea mai utilizat’ metodi indicatA pentru aprecierea sensibilit&tii la 1i- chefiere a depozitelor de piminturi necoezive (a se vedea fig. C.2 din anexa C). Metoda recomandati prin STAS 1242/5-81 nu este adecvati folosirii in cazul piminturilor lichefiabile, astfel c4 in aceste conditii se recomand& utilizarea metodicii expuse in anexa C 7.6. Penetrarea dinamici cu. con se va efectua in conformi- tate cu prevederile ,,Instractiunilor tehnice pentru cercetarea te- renului de fundare prin penetrare dinamick cu con", indi- cativ C 176-84. 7.7. Penetrarea static’ se va efectua conform STAS 1242/2-76. Criteriul de apreciere a lichefiabilitatii din fig. C.2 (ancxa 2) poate fi folosit si in cazul acestei determinari stabilind corelatia intre rezistenta la penetrare staticd ,g,", si rezistenta la pene- trare dinamica standard Se admite in general c& raportul intre ,.g." ( turi/30-cm) este 3,5...4 la nisipuri fine si 4,5... ee daNjem?) si. 5 la nisipuri 8. ALTE CARACTERISTICI DINAMICE ALE PAMINTURILOR NISIPOASE NECESARE CALCULELOR DE LICHEFIABILITATE 8.1. Eforturile unitare,de forfecare induse de o solicitare de tip sismic se caracterizeazi prin: schimbarea periodicd a sen- sului de variafie, variatie amplitudinii si a frecventei; o relatie cfort — deformatie tipica este prezentati in fig. 5. 8.2. In cazul particular al acfiunii unui ciclu de eforturi a chrai amplitudine variazi, cu schimbare de sens, simetric fafa de zero, relatia efort-deformatie este reprezentata printr-o bucla de hysteresis (fig. 6), definité de doi parametri “ modulul dinamic maxim de deformatie transversali (mo- dulul ‘de forfecare dinamic initial sau modulul de rigiditate maxim) ,G,", definit ca panta tangentei in origine (y = 0) la curba efort-deformatie; . 119Deformatie specifica Fig. 5 — Aspectul probabil al rela- tiel efort-deformatie pentru o ‘soli- citare de tip seismic. — fractiunea de amortizare critich D = Ap/4nAy, in care Ap este aria buclei de hysteresis si Ay aria triunghiului hagurat in fig. Se mai definese: — modul dinami¢ (secant) de deformatie transversalii ,G“; = fractiunea maxima de amortizare critic’ ,Dyqe", cores. punzitoare G = 0; : — deformatia unitar’ de referinta y, = 2mm). A.1.2. Experimental, metoda poate fi aplicatd si la alte tipuri de pamine tari nisipoase A.2, DISPOZITIVE NECESARE + A.2.1. Vasul in cate se face determinarea se executi din otel, are gros: mea peretilor de 8mm si diametrut interior de 60 mai, aga cum sc arata. In fig, A. 1. Vasul are adincimea de 40 mm si este provizut cu un guler prelungitor de 20 mam, A.2.2. Nisipul se toamA printr-o pilnie de carton cu diamensiunile dia fig. A.2.°(Piinia se poate executa si din alt material} A.2.3. Se mai folosesc: un ciocan de lemn, un cufit cu lama dreapt de cca. 20cm gi © balants cu precizia de 0,18. A3. DETERMINAR EA INDICELUI PORILOR MAXIMT A.3.1: Circa 500g nisip se usucd In etuv la 105... 110°C A.3.2, Se aseart pilnia pe fundul vasului fara guler, fn centra si se umple cu nisip uscat. Se ridicd pilnia incet, astfel ea inaisimea ‘de cadere a. nisipulul s& fie nuli. Vitera de ridicare va fi constanta si va.asigura curgerea in vas @ intregii cantitati de nisip in 20.,.30 s. Se za urmari sA nu fie intreruperi in curge: rea nisipelus A.3.3, Se aseazt lama cufitului pe marginea vasului si se indeparteazd surplusul de nisip printr-o miscare rapida a cuitulai, Se va avea grija st nu. se lovease’. vasul, A.B. Se cintireste nisipul din vas. Se’ obfin: greutatea yolumicd uscita minima Gu min an Ye min y (Al) — indicele porflor maxim naz 1 (a2) Ya meate (ay Banda pentru ti Ca Cues #8 notat greutatea nisipului ipice Pilnie_ A.5. UTILIZAREA REZULTATELOR A5.1, Ca ajutorul ema $i ein cunoscind gi indicele porilor al probe, . Pe, se determina gradul de indesare, Zp 7 fy oe as) 72 ei b a |A.5.2, Gradul de tndesare poate fi obtinut si din greutifile volumice m re B-b stare scat 280mm a ; th amar, Ye = Tames no Ip : oe va max — Ya min Cu ye" 2 notat greutates volumict-uscatt a probei. Folosirea relafiei (8.6) nu ‘presupune cunoasterea greutatii specifice a granuletor Fig. A.2- Pilnio Cu Gy mia sa notat geeutatea nisipului, cu ¥ — volumul vasului si cu y4— greutatea specifica a .particulelor de nisip, A4. DETERMINAREA DPDICELUL PORILOR MINIM A.A.L. Se prelungeste vasul cu gulerul. Nisipul este asezat in vas in 10 straturi, Cantitatea de nisip folosita pentru realizarea fiecdrui strat este astfel ‘leas’ incit vasul si fie umplut cu al 9-lea strat, stratul al 10-Iea realizindu-se fn guler A.4.2, Dap introducerea in vas a cantitisii de nisip corespunzdtoare unui strat, se lovesc perefii vasului de 100 de ori cu ciocannl de lemn. Ca 0 mind se roteste permanent vasul asezat pe mast, astfel ca indesarea realizata sf fie cit mai uniforma, iar cu cealalta se misc orizontal ciocanul agezat de ascmenca pe masa, A.4.3. Dup& terminarea indesirii ultimului strat, se indeplirteaz’ gulerul si nisipul in exces cu ajutorul cufitului . AAA, Se cintireste nisipul din vas. Se obtin — greutatea volumicd uscati maxima: Gu waz 8 mas = 3 % a (a3) 124ANEXA B EFECTUAREA INCERCARILOR DE COMPRESIUNE TRIANIALA CICLICA LA. NISIPURT B.1, APARATURA NECESARA B.L.L. Se poate folosi orice aparat de compresiune triaxialA staticl, com- plefat cw wn disporitiy de inedrcare ciclich a pistonului vertical, Incircarea verticalé, deplasarea verticala si prestunea apei din pori in epruveta trebuic si poat fi urmarite cu traductori clectrici si inregistrate automat. Incarcarea ci- Clica trebuie sA poatd fi aplicata astfel ca la fiecare ciclu s& se realizeze 0 com- presiune urmatd de o extindere ) iru foarte multe probleme (> fig. OF care reprezint’ panta dreptei ( cata secant); daca buela reprezint& va \G", iar pentru cugba (o, Nes le buclei de histerezis ie u} dinamic transversal, ‘/ a ‘ Tee itl nee ie obfine mod : Se teh ame oie nica ae ci baza buclei de histerezis (fig. 6) se poate aerate Pacitetee de aorbith (sau perduta), tar Ar este 139141 auovezes /2vE9) aporyoss aptsoaveou, nuytied nove a » hile >) hy L_ renone P Lt) suns || 1 GHOIS \fxco2ro72¢0 | oy | aneeel | ans reclotaaey aT _ gjuaniay e000) soz 99 AO ~ ello earn = Onions 2 injouofored oly ¢ 3 , S$ . & x SS S ~8'8 gos & PQs 9 8s +2 $58 Ke £3 § ———— kg 82 wi Q ‘Sy Beuipagydaly Qo 140reprezinita energia inmagazinat&, Pe ba amortizare critica eu formula: Tui d se poate determina fractiunea de a (D.5) D.3.1. Triaxialu! ciclic raxialul ciclic este asemanator celui static avind In ples un sistem de ciclace ‘a pres. compas in principal dintr-n sistem peutic We achionare fu regulatorul de presiune electcovralve gi un comutator care asigurd prin peleeyt Alternante facireare cu dubia actiune'a unui piston de inchicare-descdveare’ & probe : : Po timpul incerctrit se jinregistreazA relat efort-delormatie, precum gi erolufia in timp a presisnit apet din pori. Eiogral este transmis prie interme: ‘tint unei doze de fore, deformapie cw ajutoral unui traductor liniar saslabi, Jar presiunea apei din pori cu un traductor electric de presiune Unele triaxiale ciclice pot modela numai feaomenut lichefieri, Prin con- solidarea izoiroph a probei! altele folosese consolidarea anizotropa a probel furnizind date asupra caracteristicilor de deformagie ale pamintuclor Este foarte important ca vatiafia in timp a solicitirli ciclice sf fie’ eft mai apropiats de o sinusoid& de asemenca ene necesar ea fceare cit 94 66 compana dintr-o compresiune si 0 extindere tiaxiala a probel de pémint- Triaxialele ciclice Yucreazh cu feeevente cuprinse intre 0,3 si 2,0 Hz, &- propiate de eple intiinite i cazul problemetor legate de catromere st tlie Aceste valori ale fresventei siat destal de mict astcl Ineit fortele de snertic care lau nastare, in interiorul probel de. pamint s8 fie neglijebie D.32. Aparatul de fofecare simpla cietica __ Spre deosebire de triaxialul ciclic, aparatul de-forfecare simpla ciclics fotsseste consolidaren anizotropa a probelor (de tip K,), simltind mat bine eforturile si deformatile care apar in teren in timpul ungi cutremur.Totusi, datorith unor. considerente teoretice ‘ontroversate referitoare. la. distribufia bforturilor in probt, cei mai multi cescetatorifolosese triaxial ellie Se cunosc dous tipuri de aparate de forfecare simpli: tip Geonor si tip - Cambridge: ‘La cel de tip Geonor, proba este cilindric& gi este montata intr-o membrand ramforsath cu sirma de ofel la cel de tip Cambridge proba este montata intro casetd prismatic& avind peretii'legagi prin articulafii 142 D.3.3. Aparatul de torsiune cicticd Aparatul de torsiuge ciclict folosegte probe inelare de pimint. Fafi de * aparatul de forfecare simpli ciclick prezintS avantajul distribufiei uniforme a Clorturilor gi tnldturirit freciriit laterale. ‘Totusi acest tip de aparat are o utilizare restrins& fiind relativ complicat si incercarea destul de difiel de realizat, D.3A. Masa vibrant Pentru a reduce neuniformitatea distribufici eforturilor tn proba de pi: mint unii cercetitori au folosit mese vibrante cu probe avind dimensiuni de 30 (20) x20 (10) em il em grosime. fa acest fel in cea mai mare parte a suprafefei probei se realizears 0 ‘stare uniforma de eforturi si deformafit. METODE DE TEREN D4, Metode seismice Prin metodele seismice se determin viteza de propagare 2 undelor prin teren si cu ajutorul formulelor de la pet. D.I se stabilesc valorile modulilor dinamici. Metodele seismice cele ‘mai rspindite sint: — metoda refractiei, care consti in generarea unui impact la suprafata terenului si misurarea vitezei de propagerea undelor Iongitudinale si eventual transversale; metoda aceasta corduce Ia bune rezultate pentru o stratificatie uniforma a terevalui, obtininduse valori medii ale vitezelor de propagare a undelor prin teren; — metoda forajului singuler, care const fie in generarea impactului Ta suprafaja terenului si masurarea vitezei de propagare a undelor in adincime fn foraj, fie in generarea impactului In adincime, in foraj, si mfsurarea vitezei de propagare @ undelor a suprafata terenului; ‘prin aceasté metodi se obfin une rezultate in teronuri omogene pe vertical’; — metoda forajelor in cruce, care consti in generarea impactului intr-un fora la un anumit nivel si inregistrarea vitezei de propagare a undelor la un ‘alt foraj, 1a acelasi nivel; aceasté metod4 conduce Ja bune rezultate in tereau- rile stratificate, D.5. Metoda vibrafiilor pe teren Prin amplasarea unui ‘ribrator pe suprafata, terenului se poate determina amplitudinea pentra diferite frecvente, inclusiv cea la rezonanti. Pe baza frecvenjei de rezoan{’ se poate determina modulul transversal dinamic, iar prin determinarea litimaii virfolui amplific&rii la rezonant’ (v. fig. D.2 si formula D.5) se determin fractiunea de amértizare critica. De asemenea, ¢v ajutorul unui vibrator amplasat pe teren se pot deter~ mina vitezele de propagare a undelor prin teren, transmise de acesta si. respec tiv valorile modulilor dinamici ai terenului 143mati 10,* score la clefor! Module! de fartecere, F iti eae 10 19 isu} 1 Ty 10> 40°? Deformmatia la forfecore Fig. b.4-Moduiel sransversa! dinamic in functie de deformatie Dy Metoda incdvcatitor cictice Prin incArcarea staticd a unef“plici de prob’ cu mai multé cicluri de in- circare-deseircare realizate pentru 4—J presiuni se determinA valorile coefici- fentului elastic de deformatie, cu formula Ge 28) (0.6) wey (aad fn care »p" este presiunea (daNjem*); Se — tasgrea clasticd din desctiseare (cm) Pe baza lui Ce" se poate determina modulal transversal, ,G", cu formula: ¢ oll wa (7 144 = 'g [em oe rrr 3 | 4 & 2S pemintors risipoose 8 |---pdminturi argiloase R 20+ + 5 | | / g 4 8 g 10 s 8 ge & oe ol th tal 2 ° Defordaria lo farfecare Fig. 0.5- Variatia fractiunii de omortizare erificd cu eefarmofre fin care v este coeficientul lui Poisson, 4 — suprafata de contact. 1.7. Prin determinarea parametilor dinamici prin diferite metode se pot trasa curbele (G, ~) si respectiv (D, +) znecesare efectftrii calculelor in di- ferite probleme de dinamicd paminturilor. In figurile D.4 si D.5 se dau orien- tatiy aceste curbe pentea pimintiri coezive gi mecoezive, 145