Editat de: INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTIL $I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR (INCERC) Bucuresti — Sos, Pantelimon nr. 266 116 — difuzare ‘Telefon 27.40.85 116 — difuzare INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ' $1 DIRBCTIVARE IN CONSTRUCTIL BULETINUL ‘CONSTRUCTILOR Vol. 1 1987 1. PRESCRIPJI TEHNICE © ,,Normativ pentru protectarea c&minelor pentru virstnici, in- dicativ P 120-86, aprobat de ICCPDC cu decizia nr. 6 din 24 februarie 1987 5 3 fe ,Normativ privind profectarea si executarea tucrdrilor de tur- dati directe la constructii*, indicati; 8G, aprobat de TeCpDE cu deca nr 10 din @ mater A . [34 © ,,Notme tehnice provizorii pentru protectia _termoizolafiei 1a Conducte si aparate cu plact, flexibile din hirtie _stratificata — tip HSA 1-C", indicativ NP’ 48-86, aprobate de ICCPDC cu decizia nr. 9 din 6 martie 1987... ee s 4 2. NORME DE DEVIZ $I PRETURI UNITARE © Decizia pr...7 din 24 febrivarie 1987 privind _aprobarea _ unor. norme de deviz si a prefurilor unitare pe. articole de deviz corespunzitoare, fn completarea Indicatorului de norme de deviz gi catalogului I — seria 1981... aaa 3, pivERse © Erat4 1a indicatorul ,,Ts“, la norma de deviz Ts A 26. . 197 164INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE $I DIRECTIVARE IN CONSTRUCT Biroul executiv DECIZIA Nr. 6 din 24 februarie 1987 PRIVIND APROBAREA ,NORMATIVULUI PENTRU PROIECTAREA CAMINELOR PENTRU VIRSTNICI* INDICATIV P 128-86 Biroul ‘executiv al Consiliului stiintific al Institutului cen- tral de cereetare, proiectare si directivare in consiructii ; Avind in vedere prevederile art. 5, litera ,,d“ din Decretul nr. 170/1976, cit si avizul CTE — ICCPDC nr” 613 din 21 no- iembrie 1986 ; : - In temetul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Decretul nr. 31/1983, privind organizarea si functionarea Institutului cen- tral de cercetare, proiectare gi directivare in constructii, cit $i Legea nr. 5/1978, emite urmatoarea DECIZIE : 1. Se aproba ,,Normativul pentru proiectarea caminelor Pentru virstnici* avind indicativul P 128—86, 2. Normativul de la pet. 1 intra in vigoare la data publi: cArii in Buletinul constructiilor. U PRESEDINTELE BIROULUI BXECUTIV DIRECTOR GENERAL, Ing. VALERIU.CRISTESCUNORMATIV PENTRU PROIECTAREA CAMINELOR PENTRU VIRSTNICI INDICATIV P 128-86 Elaborator : INSTITUTUL DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCFIL TIPIZATE —- IPCT BUCURESTI Director: ar. ing. Petru Vernescu Director adjunct tehnic : ing. Mioara Dabija Sef sectie ing. Marin Lazar Sef colectiv : \ ath, Adrian Cristescu Responsabil tema : arh. Petre Curta - Responsabil din partea [CCPDC : arh. Doroteia Cocheci SO NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CAMINELOR Indieativ PENTRU VIRSTNICI P 128-86 —_- |. 1, GENERALITAJI 1.1. Din arisamblul de dotari destinate virstnicilor fac par- locuinfele pentru virstnici, cémine de zi pentru virstnici, camine pentru virstnici, cémine pentru virstnicii handicapati, cémine spital pentra virstnici. Obiect 1.2. Obiectul. prezentului normativ {1 constituie ,,Caminele pentru virstnici#, Definitie ‘ 1.3. C§minele pentru virstnici sint cladiri destinate locui- rli, deservirii, asistarii si ingrijirii virstnicilor snatosi sau cu afectiuni usoare care petrec ‘aici o parte a vietii. Scop 1.4, Scopul normativului de fa}i este de a stabili crite- riile de’ bazi pentru proiectarea ciminelor destinate virstn’ lor, in vederea realizirii ‘de investi}ii corespunzitoare din punct de vedere functional si economic. Aprobat de : INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE $1 DIRECTIVARE IN CONSTRUCTI —I.C.CP.D.E. cu decizia nr. 6 din 24 februarie 1987 Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCTIL TIPIZATE — LP.ct.‘* Domeniul de aplicare al normativului 1.5. Prezentul normativ se aplicd ia proiectarea cladirilor de cdmine pentru virstaici cu caracter permanent care se construiesc in mediul urban, indiferent de provenienfa fondu- rilor de investitii- Normativul se utilizeaz& si in cazul amenajarii cdminelor pentru virstnici in cladiri existente numai dac& acestea permit aplicarea prevederilor din normativ, 1.6. In cadrul acestor dotari, se asigura servicii corespun- toare urmatoarelor grupe de virstnici diferentiati\ dupa sta- diul de sandtate, gradu! de mobilitate gi capacitated de auto- gospodirire : _a) Grupa I, din care fac parte virstnicii cu capacitate total pastraté de mobilitate si autoservire; necesita, asisten{a la gospodarire, administrare si control medical. b) Grupa II, din care fac parte virstnicii care prezint& unele afectiuni cu repercusiuni asupra capacitatii de mobili- tate si autoservire ; necesita asisten{a sociald si medicala, pre- pararea hranei, indeplinirea unor servicii de gospodarire si adminpistrare, organizarea timpului liber. irstnicii handieapati motorii care utilizeazd fotolii ru- lante se consider ci fac parte din grupa a Il-a de virstnici, Clasificare : 1.7, Caminele pentru virstnici se clasificé dup2 a) complexitate — cdmine pentru virstnici cu acces la un grup social si de deservire ; — cdmine pentru virstnici cu un grup social si de deser- vire propriu ; ‘ 7 — camine pentru virstnici caré intra in component com- plexelor pentru virstnici. b) capacitate (numirul persoanelér cazate in cémin) :, — mici (pina la 60 locuri) ; — mijlocii (60...100 locuri) ; — mari (100...150 Jocuri). Determinarea capacitatii $e face conf. pet. 1.8... .1.11 c) sistemul de grupare a zonei de locuit si a servi — comasat ; — pavilionar. lor r 1. subunitate de cazare: 2. blocul serviciilor functionale ; 3. eon Jegaturd ;'4 curte interioaray 5. sera) SP 4), conformari ale partiului : La stabilirea conformarii partiului se va fine seama de : cerinfele functionale, conditiile de amplasament, directia vin- turilor dominante, panta terenului etc, ’ e) numarul de niveluri’:’ : — parter ; —\cu pufine niveluri (P-+1...2 etaje) ; —.cu multe niveluri (P-+4...5 etaje) Determinarea capacitatii . 1.8, Determinarea numarului total de locuri in ciminele pentru virstnici se va face in funcfie de ‘necesarul de Jocuri ce trebuie asigurate in cadrul refelelor de dotari urbane, con- form reglementarilor emise de catre organele -de stat insarci- nate cu asiguraréa asistentei sociale. 1.9. Capacitatea cdminelor pentru virstnici se determina in functie de particularitatile bio-psiho-sociale si functionale ale virstnicilor, tinind seama de eficienfa in utilizare a investi- tiei, corelata cu prevederile de la pet. 1.7.b.4 La stabilirea capacitafii se va lua in considerare marimea totald a unitafilor de cazare, respectiv numarul virstnicilor care utilizeazd cAminul si dotdrile aferente. 1.10. Se recomanda ca o unitate.de cazare si uu cuprinda aracterul mai mult de 3 subunitatj de cazare, pentru a pastr de microcomunitate i intimitate. Subunitafile de cazare cuprind maximum 8..10 module de cazare pe nivel. : 1.11, Serviciile sociale sf de deservire se dimensioneaza la: — capacitatea céminului, in cazul cind deserveste numai pe acesta ; — numirul ‘total de virstnici din cdminele si locuintele care intra in zona de deservire a acestora. : 1.12. La stabilirea investifilor in vederea. executiel cami- nelor pentru virstnici se- vor utiliza de regula prolecte tip. - 2, SITUAREA IN CADRUL ANSAMBLULUI ‘Amplasare ; , 2.1, Caminele pentru virstnici se amplasea; in mediul turban in cartierele de locuit si in zone care sa indeplineasca urmitoarele condifii : — s& fie ferite de surse de poluare (praf, noxe, zgo- mot ete), conform prevederilor Ord. Ministerului Sénatatit nr, 623/73 5i STAS 6156 ; sa dispund de spatii verzi, terenuri pentru activitatl de agremient si ergoterapie in.aer liber ete. ; existe legaturi pietonale lesnicioase ; . — 88 aiba acces auto. : 22. La amplasarea cAminelor gi a dotdrilor acestora se- recomanda sa se aiba in vedere apropierea de’: ~ — dotari sanitare : dispensar policlinic, spitale ete. ; — dotari social-culturale : unitati comerciale si de deser- vire, case de cultura ete. ; —statii pentru’ mijloacele de transport in comun ; — pareuri, gradini, zohe de agrement. 2.3, La alegerea amplasamentului se vor lua in’ conside- rare terenurile care dispun de rejele edilitare de apa, canal, termice, gaze, electrice, la’ care se vor racorda - instalatiile inului. | Weren 2.4, Pentru construirea cdminelor pentru virstnici se re- comanda ca terenul sa indeplineascd urmatoarele conditii : — respectarea cerinfelor hidro-geotehnice,. pentru evita- rea unor fundafii sau hidroizolafii neeconomice ; — instituirea zonei de protectie sanitara’ a_teritoviului aferent caminelor pentru virstnici, dimensionaté conform * prescripfiilor sanitare in vigoare ; — analizarea posibilitAtilor de sistematizare pe verticala, pentru evitarea de solutii nerationale sau lucrari neeconomice ; — determinarea suprafefei de teren astfel, incif gradul sau de ocupare cu ‘construcfii si amenajari si fie conform prevederilor Legii nr. 59/1974 si DCS nr. 258/1982. 25. Amplasamentul destinat ciminelor pentru. virstnici trebuie sA aibe asigurate retelele edilitare de alimentare cu ap& si canalizare, ejele de gaze si energie electric, precum si surse de alimentare cu energie termica’ pentru incdlzire gi prepararea apei calde de consum a paiametri necesari. , ‘Se recomanda.ca : sursele necesare si se asigure in coope- rare cu alfi'consumatori din vecinatate ; amplasarea centralei termice si se facd in’ clidire sau in imediata vecinatate in funcfie de siuatia, local’, cu luarea mAsurilor de protectie con- form prescriptiilor in vigoare. 3. TEMA DE PROIFCTARE , 3.1: Tema de proiectare va fi intocmité de beneficiar cu concursul proiectantului, respectindu-se prescripjiile legale in vigoare. 5 Prin tema de proiectare se vor preciza urmiatoarele : —-date generale privind amplasarea in ansamblu a obiec- tului (plan de situatie, artere de circulatie, regim de construc- fie,-condifii de teren, retele edilitare etc.) ; — categoria cladirii (dupa clasificarea de la pet. 1.7.); 1— capacitatea (numarul de locuri conf. pet. 1.7,b) ; —personalul de deservire (orjentativ conf: tabelului 2); — tipul modulului dé cazare’ si numérul de paturi in camera de locuit ; : - confortul si nivelul de dotare in camere conform cate- goriei caminului precizat in prezentul normativ ; — destinajia, numdyul, capacitatea si marimea incdperi- lor cu alte functiuni (orientativ conform tabelului 1) ; — eventualele caracteristici specifice de organizare spa- side functionare ; — date tehnic-constructive (tip de structurd, inchideri, finisaje, echipamente tehnice etc.) ; —amenajari exterioare cerute dotari, ete.) ; .— gradul'de rezis:enfé la foc necesar in functie de nu- marul de niveluri si aria construita (conf. normelor generale aprobate prin DCS nr. 290/197). fial (circulatii, spatii verzi, 4.PRESCRIPJII DE PROIECTARE Conditii de amenajare a terenului . . 4.1. Terenul destinat ‘urmatoarele componente : — terenul pentru constructia propriu-zisa ; = curtea pentru’ plimbari in aer liber . amenajaté cu Jocuri de odihna, umbrare, puncte de apa ete. si care va fi legatd direct de cladirea céminului pentru virstnict ; - terenul cu parcelari pentru activitatea in aer liber a virstnicilor ; . — curtea de gospodarie, care va fi in ‘directa legatura’ cu bucataria si spalatoria si avind acces direct la o artera de circulatie ; { — spafii plantate cu arbori si arbusti ; — spatiile pentru ceces si circulatie 4.2. Terenurile pe care se amplaseazi ciminele pentru Virstnicl se amenajeaza astfel incit : s4 aibe o panta de maxi- mum 10°; sa fie bine drenate si nivelate; si aibe scurgerea apelor pluviale asigurata ; si aibe circulajiile prevazute cu pavaje antidetapante. F . minielor pentru virstnici cuprinde +10 Se vor evita terenurile care prezinta : — riscul surparii, alunecarii si avalansclor ; ‘— emanafii sau infiltrafii de substante toxice, inflama- bile sau explozibile ; . — nocivitati emanate de obiective egnomice invecinate. 4.3. Caminele pentru Virstnici se vor amplasa astfel, incit 8& fie orientate cu camerele de locuit catre S, E i V cu pre- vederea de masuri suplimentare de protectie contra insoririi. Prin amplasarea cminelor se va asigura insorirea adces- ‘tora peo duraté de minimum 1 1/2 ore zilnic in solstitiul de iarna, conform prescriptiilor sanitare in vigoare. 4.4, Terenul destinat caiminelor pentru virstnici trebuie sa permita doua accese diferentiate si controlate : — accesul pentru virstnii, vizitatori, personal, cu zona de parcaj aferenta ; . — accesul pentru necesitafile gospodaresti, inclusiv ¢ir- culafia vehiculelor, cu zona de parcaj aferenta. 4.5. In cadrul terenului destinat céminelor pentru virst- nici, se va asigura circulatia lesnicioasd, intre diferitele zone, prin alei prevazute cu locuri de odihna. 4.6. Terenul pe care se amplaseaza céminele pentru virst- nici se va proteja printr-o zona de arbori si arbusti, atit fata de artera de circulatie, cit si fafa de toate celelalie vecinatati cladite si necladite. Curtea de gospodarie se va separa de restul terenului Pprintr-o zona de arbori. ~ 4.7. Prin proiectare se vor lua masuri constructive pentru ‘impiedicarea patrunderii necontrolate a persoanelor straine in incinta caminului si pentru supravegherea deplasirii virstni- cilor, +t 4.8. Pentru determinarea dimensiunilor diferitelor anexe $i circulafii exterioare se vor respecta prevederile Legii nr. 58°1974 si a Legii nr. 37/1975. La stabilirea distanfelor intre cdmine si diférite zone de dotari se vor respecta prevederile Ord.M.S. nr. 623/73. 4.9. Se vor prevede terenuri pentru amplasarea unor gos- \ podarii anexe in cadrul activitatilor de autogospodarire. id' Compunerea ciminelor pentru virstnici , 4.10. Lotuirea, deservired, asistarea $i ingrijirea: virstnici- Jor se desfagoara in incdperi gi spafii special amenajate apar-; finind urmatoarelor grupe functionale : — cazarea ; — primirea si administratia ; — asistenfa gi ingrijirea medicala ; — alimentatia ; - petrecerea timpului liber ; — ergoterapia ; — spalatoria ; — inc&perile anexe ; — alte dotari. . Normarea inedperilor 4.11, Normarea se va face pe grupe funcfionale conf. “pet. 4.10. 4.12. Incdperile principale comune se vor. dimensiona pe baza urmatorilor indici : — hol-vestibul : 0,9 mlocatar — camera de zi m?locatar —vsala de mese: milocatar _. — club m*/locatar — sald polivalenta = m’llocatar — ateliere de ergoterapie : miilocatar — biblioteca : m*/locatar , In tabelul 1 se prezinta orientativ suprafejéle incaperilor principale in funcfie de capacitatea nominali. 4.13. La proiectarea ciminelor pentru virstnici’se reco- manda asigurarea conlucrarii intre‘diferite spatii si functiuni specifice (sala de mese cu camera ‘de zi, biblioteca cu clubul ete.), Cazarea 4.14, Cazarea in céminele pentri virstnici se va face in unitati de cazare alcituite din una sau mai multe subunitati de cazare si care vor cuprinde : — module-de cazare : maximum 8...10 pe nivel in sub- unitatea de cazare ; . 12 — camera de zi pentru intilniri si reuniuni; se va asigura cite una pe nivel la subunitatea de cazare, sau la’ fjecare pavilion ; — oficiu, m legaturd cu camera de zi ; — camera supraveghetorului, cu un grup sanitar propriu ; sé va prevede una pe nivel ; — depozit pentru rufe curate si pentru rufe-murdare se va prevede cite unul pe nivel ; “camera de eurajenie; se va’ prevede una pe nivel ; — camera de baie, cu un grup sanitar propriu; se va prevede una pe nivel ; “ — locuri de odihna. . 4.15. Modulele de cazare au in compunerea lor : a) Camere. de locuit cu 1...2 paturi in proporfie> reco- mandata de : 30...50%. camere cu 1 pat si 70...50%/. camere, cu 2 paturi. “ Suprafata camerelor de locuit va fi de 14.18 m? la ca- mera cu 1 pat si de 18...24 m? la camera cu 2 paturi. 'b) Anexe la camera de locuit : : — grup sanitar compus din: dus, vas WC, lavoar (cu masuri ergonomice suplimentare conf. pct. 6.6.) ; — spafii de preparare a hranei cu front de lucru : resou electric cu termostat, spalator, masi de lucru, frigider; in functie de nivelul de confort si categoria cdminului _aceste ‘spafii se pot organiza ca nisi fe gatit comasatd cu vestibulul sau chicineta. — spatii ‘de depozitare : dulapuri sau debarale ; —vestibul. La camerele de locuit se_vor prevede baleoane, log! semilogii. 4.16. In afara grupurilor sanitare aferente camerelor de locuit, la fiecare nivel se va. prvede un grup sanitar separat pe sexe, confprm STAS-1478. sau Primirea si administratia 4.17. Primirea se va face in spatii si incdperi destinate locatarilor, personalului gi vizitatorilor : — camera ‘de primire si distribuire — camera vizitatori ; 13— depozit fotolii rulante (daci este cazul) ; — depozit de’ bagaje F — grup sanitar dimensionat conform STAS 1478. . 4.18. La cminele pentru virstnigi se vor _prevede incd- peri pentru conducerea si administrarea cdminului, in legéturd cu holul de intrare : — secretariat, in legitura cu cabinetul directorului ; — cabinetul directorului prevazut cu un spatiu tampon si un mic grup sanitar cu vas WC si lavoar ; — birou contabil ; + 1.2 birouri administrative. 4,19, Caminele pentru virstnicl’se vor dota cu cutii postale si cutii de. scrisori amplasate in zona de intrare in cladire. Asistenta si ingrijirea medicali : » 4.20. In céminele pentru virstnici se vor amenaja servicii de consultafii si tratamente care vor cuprinde : — cabinet medical ; ) — cabinet tratamente ; — punct farmaceutic ; — sala de asteptare. In sala de asteprare se va prevede posibilitatea de acces spre cabinetul medical si spre cabinetul de tratamente. 4.21, Serviciile. de infirmerie si fizioterapie se vor stabili prin tema de citre beneficiar si vor cuprinde : a) Infirmeria formaté din — celule de cazare cu 2.4 paturi si cu grup .sanitar propriu; — camefa de gardi cu un grup sanitar, propriu. La diminele pentru virstnici se calculeazi 2 paturi de’ in- firmerie la 25 locatari. La infirmerie se va asigura’ posibilitatea transportului hranei de la oficiu in camere. b) Fizioterapia formaté din: / — cabinete de tratament compartimentate : — sala de gimnasticd medical ; — vestiar cu grup sanitar ; — spatii de asteptare. 14 La servieiul de fizioterapie vor avea acces © gi virstnicii din afara ciminului, cu prevederea unui acces separat din exterior, : aeee Se recomanda amplasarea serviciului de fizioterapie in apropierea cabinetelor medicale. + 4,22, Serviciul de stomatologie se va asigura de catre uni- tatea sanitara teritorialé unde este amplasat céminul pentru virstnici. _ Prin tema, beneficiarul poate amenaja un serviciu sto- matologic in apropierea cabinetului medical, format din : — cabinet stomatologic ; — spatii de asteptare cu grup sanitar. Alimentatia 4.23. In cadrul cdminelor pentru virstnici-se va prevede organizarea servirii mesei in sdli~amenajate si deservite de personal. 4.24. La ciminele parter se va prevede o singura sald ‘de mese cu oficiu in legatura cu bucataria, 4.25. La cdminele cu unul sau mai multe niveluri se va prevedea o singura sali de mese pentru fiecare nivel, cu. ofi- ciu in legatura cu bucataria prin intermediul unui monte charge. ‘4.26. La cdminele in sistem pavilionar ale&tuite din cla- diri independente se va asigura o sald de mese, cu oficiu pen- tru fiecare pavilion si mijloace de transport conteinerizat de la bucatarie. , 5 4.27. Oficiul pentru distribuirea alimentelor va cuprinde dotari corespunzitoare pentru servirea hranei fn camera, si spatii pentru pastrarea’ cirucioarelor de transport alimente. 4.28, La dimensionarea si organizarea salii de mese si a bucatdriei se va fine seama de specificul caminelor’ pentru se vor aplica prevederile ,,Indrumarului departa- mental pentru proiectarea unitafilor comercigle de desfacere, unitati de alimentatie publici si a piefelor agro-alimentare* MCI-IPROCOM PD 150. p Petrecerea timpului liber 4.29. Pentru petrecerea timpului liber sint necesare ur- matoarele spatii si inciperi : . 16a) Sala polivalenta cu: — depozit scaune in’ legatura cu sala: — camera protagonisti; se recomanda prevederea unui spatiu in tampon si grup sanitar ; b) Biblibtecd\eu depozit de carfi. 4.30. In pareul’céminului se vor asigura conditii pentru organizarea unor activitati de agrement si ergoterapie. 4.31, Ergoterapia constituie o forma de activitate in grup sub supravegherea unui asistent, gi se desfasoara in ateliere special organizate, pravazute eu depozite. In atelierele de ergoterapie se desfasoara unele activitati mestegugaresti pe baz de optiune, détate cu echipamente co- respunzétoare, ca de exemplu : eroitorie, broderie, artizanat, cartonaj, legatorie etc. Atelierele pot fi comasate si cu alte funcfiuni, in corpuri de clidire separate de corpul de cazare. Spalatoria 4,32. Se va urmiri izolarea spatiilor pentru spalatorie- cAledtorie de celelalte incdpéri ale c&minului pentru virstnici, prin dispunerea lor la subsolul sau parterul cladirii, cu acces separat sau prin amenajarea in corpuri de cladire indepen- dente. 4.33. Grupul spalatorie-cdlcatorie va cuprinde : =~ incdperea pentru primirea rufelor murdare, dispusa” separat de — incdperea pentru eliberarea rufelor curate, in legdtura cu depozitul-de lenjerie curata ; loria, care va cuprinde : -spaiu separat cu bazine ectarea prealabila a rufelor, spafiu pentru inmu- jere, spafiu pentru utilajele de spalat ; — uscatoria ; eas — caledtoria ; — atelierul de reparatii ; —.depozitul pen:ru materiale de spalat ; — vestiarul, cu grup sanitar pentru personal. 4.34, Prevederea utilajelor, dimensionarea spatiilor si or- ganizarea fluxurilor de spalare-cdlcare.se vor face conform . Normativelor departamentale imbunatafite prin Decizia B.E. 16° ‘ineallzi UCECOM cu nr, 272/6-1982 ; PD 143/ PD 144; PD 145; PD 148 ; PD 155. 7 Incdperi anexa 4.35. Spatiile pentru instalatiile de incAlzire, in ipoteza centrale, se compun din:'sala cazanelor, atelierul mecanic, depozitul de combustibil, Depozitul de combustibil se va dimensiona si se va atn- plasa in funefie de : natura cgmbustibilului gi prevederile nor- melor tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului, care se vor respecta in faza de proiectare si extcutie. 4.36. La cAminele pentru virstnici de capacitate mai mare sau la complexele de ‘cAmine pentru virstnici se vor prevede ateliere de intrefinere in incdperi independente sau comasate cu alte anexe : atelier de reparat timplarie, atelier de repa- rat mobilierul, atelier de lacatuserie. In unele cazuri se pot organiza activitati de ergoterapie in cadrul acestor ateliere, in functie de necesitati. waar Prosectura va avea in compunere urmatoarele incd- : asteptare vititatori, grup sanitar, camera mortuara. "Camera mortuard Va vea lesirea ‘directa spre exterior si se va amplasa la subsol, in imediata vecindtate a liftului pentru targa, cu acces la serviciul de consultatii gi tratamente. 4.38. Colectarea si indepartarea reziduurilor menajere se recomanda sd se realizeze prin ghene cu acces din casa -sci- rii, si transportate in conteineye la crematoriu, cu luarea de masuri Snipotriva poluarii spatiilor de locuit conform Ord.M.S. nr. 623/73. , Alte dotari 4.39. In holuri si in zonele de stat din cminele pentru virstnici se pot amenaja puncte comerciale cu méarfuri marunte., Th cddrul cdéminelor pentru virstnici se recomanda ampla- sarea serviciilor de frizerie si coafura. In ipoteza cA nu exist gi alte servicii in apropierea cdmi- nelor pentru virstnici, acestea se pot comasa in cldiri se] rate, impreund cu atelierele de deservire stabilite prin tema de beneficiar. 2—e, 1023 ~ 74.40, Prin tema de proiectarg se pot prevede spatit destinate microproductiei si cresteFii de animale mici in cla diri separate, amplasate in incinta cdminelor pentru virstnici. Circulatii interioare 7 f AN 4.41. In cadru cdminelor pentru virstnici se ‘vor prevede urmatoarele spafii pentru circulatia mterioara : — vestibul ; — hol, care se dimensioneazi considerind 0, pentru fiecare locatar ; . — coridoare, care vor avea lijimea minima conform tabe- lului 14 si lungimea maxima conform tabelului 16 din Nor- mele tehnice P 113; in cdminele in care se utilizeazd fotolii rulante latimea coridoarelor nu va fi sub 1,60 m; se vor pre- vede locuri de odihnd si de-stat in spafii special amenajate (supralargiri, nise, alveole etc.), in legaturi. cu. coridoarele ; — scéri cu rampe si podeste, ale cdror latimi minime vor fi conform tabelului 14 din Normele tehnice P 118 ; se vor pre- vede maximum opt trepte la o ramp a unei scari; indltimea treptelor va fi de maximum 16,5 cm; se recomanda asigura- rea iluminatului netural si a ventilatiei naturale la coridoarele si scdrile cdminelor; — accesele in toate inedperile si spafiile din camin, se vor prevéde de 1,00 m atime, pentru a permite trecebea fotoliilor rulante ; ~* — Ja caminele pentru virstnici cu 1.5 niveluri peste parter se vor, prevede doua ascensoare (unul de persoane si unul pentru transsortul targii); unul din ascensoare va fi alimentat cu energie furnizaté de un grup propriu, ca in azul ascensoarelor de interventii, 9m? Mluminatul natural 4.42, Caminele pentru virstnici vor fi astfel concepute incit sa poaté primi lumina natural in spafiile de locuit, in incdperile si spafiile de activitafi comune, in silile de luat masa, in salile\ de tratamente.’ Circulatiile vor fi bine iluminate, évitind lungi si colfurile intunecate. coridoarele 18 In functie de necesitati se vor prevede : curti de lumina, sere cu luminator, ete. Raportul suprafefei ferestrelor fajé de suprafafa_pardo- selii poate varia de la 1/3 la 1/6, in functie de destinatia incd- perilor. Nivelul de iluminare naturala in incdperi si spa rite functiuni se determina conform STAS 6221. cu dife- Protectia impotriva incendiilor © 4.43. La intocmirea documentatiei cdminelor pentru virst- nici_se-Vvor respecta Normele generale aprobate prin Decret al Consiliului de Stat nr. 290 din 16 august 1977, ,,Normele tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind pro- tecfia la actiunea focului* indicativ P 118; ,,Norme de preve- nire si stingere a incendiilor“ in unititile din sistemul Ministerului Muncii si Ministerului Sanatafii precum si ma- surile de protectie impotriva incendiilor prevazute in cele- lalte prescriptii in vigoare. In cdminele pentru virstnici se vor prevede mijloace de salvare in caz de incendiu conform ,,Normelor de prevenire si stingere a incendiilor si a normelor de dotare pentru unita- tile din ramura Ministerului Sanatafii* aprobate cu Ord. nr, 94/1982. A 5. CONSTRUCTII Structura constructiva 5.1. In functie de numarul de niveluri si de conformarea in plan a cladirilor, de zona seismica de amplasament, de ca- racteristicile fizico-mecanice ale terenului etc. se va adopta una din urmatoarele tipuri de structuri — zidarie portanta ; — cadre de beton armat ; ‘ — mixta : cadre si diafragme de beton armat. Se recomanda stabilirea adelor solutii constructive si de instalatii care sa conduca’ la cresterea productivitatii_ muncii si reducerea cheltuielilor materiale si de. energie, ridicarea gradului de prefabricare a constructiilor. weFinisaje . 5.2. Finisajele vor fi simple.si durabile, ugor dé intretinut si corespunzAtoare destinatiel incdperilor. 5.3, Pardoselile interioare (calde, reci, elastice, rigide) se vor alege in functie de specificul activitatilor in incdperi si vor fi antiderapante: In bucatarii $i spalatorii. se vor prevede, pardoseli din . matériale rezistente la umiditate si uzurd. In camerele de locuit, camera de zi, la club gi in sala Polivalénta pardoselile vor fi din mocheti sau din PVC, cu luarea de masuri antiderapante. _5.4. La zugravirea perefilor mddulelor de cazare in incd- peri comune gi la circulatiile interioare se va prevede utili- zarea culorilor pastelate (vernil, crem, bleu etc.). 5.5. La proiectarea si‘ executia cantinelor ‘pentru virstnici se vor adopta masuri termotehnive eficiente in conformitate cu prevederile STAS 6472, Masuri specifice : _ 5.6. Sq vor aplica solutii de izolare’impotriva zgomotu- Tui pentru toate unitafile functionale, cu respectarea normelor de zgomot interior admise conf. STAS 6156. 5.7. La usi. si la ferestre se va prevede feronerie speciala usor de manevrat si sigura in functionare. 5.8. Materialele si finisajele utilizate la ciminele pentru virstnici nu trebuie s4,permitd ‘propagarea rapidd’ a incen- diilor. ‘ ; Pe caile de evacuare, materialele si finisajele prevazute vor fi incombustibile. 5.9. In grupurile sanitare si in chicinete se vor prevede pirghii de, actionare la armaturile instalafiilor sanitare, pe mdsura ‘ce acestea se vor produce. 5.10. La elaborarea proiectelor de cdmine pentru’ virstnici se va urmari aplicarea principiului modularii in construct 20 6. MOBILIER SI DOTARI SPECIALE 6.1. Prin mobilared modulelor de cazare se va asigura diferentierea zonei de noapte si de zi. 6.2. Mobilierul in modulele de cazare va fi format din: . —1..2 paturi de 0,90 x 1,90 asezate cu latura scurtd la perete ; se recopmanda ca’ paturile si fie previzute cu sis- teme de reglare a indlfimii gi roti silentioase cu posibilitatea de blocare ; — misufe de noapte de 0,40 X 0,40 m, cite una la fie~ care pat ; — masi, avind dimensiunile minime de 0,75 X 0,75 m, — 2...3 scaune cu spatar de 0,45 x 0,45 m; — 1...2 fotolii avind . dimensiunilé 'minime de 0,55 X X 0,55 m; . — dulapuri fixe sau inzidite, amplasate in vestibul sau in‘camera de locuit, cu cite un compartiment de 0,60. % % 0,60 X 2,0 m de fiecare locatar (minim); , — rafturi pentru carti 6.3. La amplasarea mobilierului in camerele de locuit se vor respecta urmatoarele distanje minime : 7 — 0,90 m intre doug paturi paralele ; 1,00 m intre capatul patului si rafturile de pe peretele opus ; ~~ 0,90 m distanja de la peretele exterior la latura lunga a patului. G : 6.4. In grupurile sanitare se vor prevede scaune rabata~ bile si perdele la duguri. 6.5. In incdperile si spatiile administrative, de alimenta- tie, in cele pentru ingrijire medicalé, tratament si pentru petrecerea timpului liber, mobilierul se va prevede si amplasa in conformitate ‘cu .recomandirile normativelor departamen- tale in vigoare pentru fiecare din functiunile respective. Se vor respecta prevederile normativelor generale si teh- nice de prevenire.si stingere a incendiilor privind masurile referitoare la amplasarea mobilierului in incdperi si in sali aglomerate, la circulafii si cdi de evacuare, 66. Masurile ergonomice care se vor Jua prin aplicarea dotarilor speciale, vor asigura maximum ‘ de siguranté gi securitate pentru viaa gi activitatea virstnicilor. 2a- 6.7. Pe venil aril i il pee entru_preveniyea alunecdrilor si céderilor se vor — miini curente difpuse 4 lungi Scarilor gi coridoarelor sin ascensoare; °' 'w"Bimea sedrilor si — evitarea pragurilor gi inlocuirea lor Ia balcoane si logii cu pante de maximun 10° . — bare sau console pentra jit i ay i sania ay ce eas sprijin si apucare, i grupuri 6.8. Prizele si intrerupatoarele s 2 2 ca 50..60 em de nivelul pardoselit, | ** S™PI#sa.18 cote de 6.9. Mésurile de prevenire. si av obligatoriu : 2 ia — Hampi de garda amplasate discret: — avertizoare optice si sonore la aparatele electzocasnice ; — sisteme de semnalizare si ‘chemai rect cu camera supraveghetorilor, bene eee ee 6.10. Se vor prevede -obligatoriu suplimentare : ae de acces cu latimi minime de 1,00 m in spatii si obi i atic i “ plocabitiet® Satare dotate cu console ” st cadre” mobile TU batante in ba, buetariete. 5 ~ dispunerea mobilierului in’ camera de locuit s& per- mit& intoarcerea si amplasarea fotoliului rulant ; = — rampe cu panta maxima de 1:12 la accesul in cami~ nele pentru virsiniei, la trotuare si alei. Se 11. Se vor prevede mijloace de salvare in i 5. ; v caz, de incen- diu, in conformitate cu ,Normele de prevenire si stingere a incendiilor isi normele de dotare ‘pentru unitatile din ramura Ministerului Sanatatii aprobate i (Partea a 1V-— cap. XL MI). ns Onvinul Pr 94/1982 iesirea in vor , cuprinde urmatoarele masuri, 7. INSTALATIL Instalatii de incdlzire 7.1, Caminele se vor prevedea cu instalatii de inc&lziré centralé cu agent apd calda d in ° i ecoeeaalea pa le maximum 95°C, folosind cor- Instalatiile ‘se vor dimensiona in functie de il rete ie interioare in iheaperi stabilite in. STAS 19072, ane 22° lac Corpurile de incalzire montate in spafiile in care circula’ persoanele virstnice (inclusiv cele de cazare) se vor proteja cu masti. ‘Alimentarea instalafiei termice se va face in funetie ‘de posibilitati, fie de la retegua termicd existenta, fie prin racor- darea la o centrala termica existenta. In cazul in care nu este posibila cooperarea cu sursele termice existente, se va prevede © centrala termica proprie, cu posibilitati de extindere. 7.2, La proiectarea instalatiilor de incalzire se vor res- pecta prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare : —— Legea nr. 140/1973 cu privire la masurile de*dezvol- tare'a bazei energetice si de folosire mai judicioasd a com- bustibilului si energiei, completaté prin Decretul nr. 281/197 ; — STAS 1907/1, 2 ,,Instalatii de incalzire. Calculul nece- sarului de caldura® ; : — STAS, 1797/1, 2, 3 ~Indtalatiile de tneilzire, Dimen- sionarea corpurilor de inedlzire* ; : — STAS 7132 ,,Masuri de siguranta la instalatiile de in- cAlzire cu ap, avind temperatura pind la 115°. Prescripjii* ; — 1 13 ,,Normativ pentru proiectarea si executarea insta~ lafiilor de incalzire*. Instalafii de ventilare o 7.3, Instalatiild de ventilare se vor prevedea numai in spatiile admise de Normativul I 5 (bueatarii, spalatorii). La proiectarea instalafiei de ventilare se va asigura un plafon acustic de maximum 40 db, conform _ ,,Instructiunilor tehnice de proiectare si_executie privind protectia fonica a lor indicativ C 125. 74. Instalatiile de ventilare se vor proiecta avind in ve- dere prevederile standardelor si normativelor in vigoare : -— STAS 6648/1 ,,Instalatii de -ventilare’ si. climatizare. Calculul aporturilor de caldura- din exterior. Prescriptii fundamentale*; : — STAS 6648/2 ,,Instalatii de ventilare i climatizare. Parametri climatici exteriori*; © + } =. Normativ privind proiectarea si executarea insta- latiilor de ventilare, indicativ I 5. 23Instalatii sanitare . 7.5. Instalatiile sanitare cuprind instalafiile de alimentare cu apa rece pentru consum si pentru: stingerea incendijlor, cu apa calda gi instalatiile de canalizare a apelor uzate menajere si pluviale. 7.6. Alimentarea cu api rece si calda se va face de la retelele exterioare sau de la o sursa proprie, In ambele cazuri trebuie: asigurate debitele si presiunile necesare functionarii normale a armaturilor si utilajelor, in condifiile de puritate prevazufe in standardele si normativele in vigoare. 7.7. Instalafiile interioare de evacuare a apelor uzate menajere si pluviale se vor racorda fie la refelele exterioare de canalizare, fie la o statie de epurare realizatd in cooperare cu alti beneficiari, * “Apele uzate provenind de la’ bucdtirie si spalatorie se re~ comanda a fi evacuate prin separatoare de .nisip, grasimi si sépun. Dotari speciale (spilatorie si bucdtarie) 7.8. Proiectarea spalatoriei, ca anexi a cAminului, se va face numai pe baze unei solicitéri exprese cuprinsd in tema. La determinarea tipului si numérului utilajelor din dotare se va tine,seama de intreaga cantitate de rufe rezultata de la partea de cazare (asternuturi gi lenjerie de corp), sali de mese, bucdtarie gi alte furctiuni, ‘Se recomanda urmitoarele norme pentru rufele murdare : cazare : 25.,30 kg rufe murdare’pers. lund ; — cantina: 15..20 kg rufe murdare/1 000 mese servite. Cantitatea de rufe.ée trebuie spilate intr-o ord se de- termina cu formula : , R= —2— (kgih) “ay” in care : R — cantitatea de rufe’ sp&late intr-o ora, in kg/h; G — cantitatea totali de rufe murdare, in kg; m — numérul schimburilor = 2; n — numarul zilelor lucr&toare pe Tun’ += 24; + — durata unui schimb = 6 ore. . ‘Numarul de utilaje’se determina cu relatia : @) in care : n — numarul de utilaje de acelasi fel ; t, — durata unei sarje, in minute ; : i —“incarcarea pe garja, in kg/sarja. . Valorile t si i sint date in prospectele utilajelor. Pentru pozitionarea in spatiile destinate sectiei spalato- rie'— cdle&torie, legarea la diverse utilitati (ap&, canal, ener-, gie electric) si moduli de exploatare.a fiecdrui utilaj, se vor Tespecta intocmai instructiunile producatorului. In spalatorii se vor prevede utilaje omologate. 7.9. Pentru dimensionarea spatiilor, organizarea fluxurilor, tehnologice si dotarea bucdtariilor se vor'aplica prevederile »Indrumatorului departamental pentru proiectarea unitétilor comerciale de desfacere, unitati de alimentatie publica gi a piefelor agroalimentare* MCI-IPROCOM, PD 150. Determjnarea ‘tipului-si numdrului de utilaje ce se vor prevedea’ in fiecare segtie se va face in functie de marimea bucatariei (numarul consumatorilor) si de structura meniurilor ce urmeazi a fi preparate si servite; in bucatatii se vor prevedea utilaje omologate. 7.10. La proiectarea. instalatiilor sanitare se vor respecta prevederile prescripjiilor tehnice in vigoare : — STAS 1342 ,,Apa potabila* ; * — STAS 1343/0 ,Alimentari cu apa. Determinarea can- ‘itatilor de apa de alimentare. Prescriptii generale“; — STAS 1343/1 ,,Alimentari_cu api. Determinarea canti- tatilor de ap& de alimentare pentru centre populate; — STAS 1481 ,,Canalizari, Studii si criterii de proiectare“; — STAS 1478 ,,Alimentare cu apa la construcfii civile si industriale* ; — STAS 1504 ,,Distanje de amplasare a obiectelor sani- tare, armaturilor $i accesoriilor lor* ; “— STAS 1629/1 ,,Alimentari cu api. Captarea. izvoarelor. Prescriptii de proiectare*; 25— STAS 16292 ,,Alimentari cu api. Captarea apelor subterane prin puluri. Prescrip{ii de proiectare*; — STAS 1795 ,,Canalizari exterioare. Determinarea de- + bitelor de apa de canalizareé ; — STAS 2308 ,,Alimentéri cu apa gi canalizari. Capace si entru cdmine de vizitare* ; es STAS 2448 ,,Canalizdri, Camine, de vizitare. Presctipti de proiectare*; . ; me Normativ pentru proiectarea si executarea install ilor tehnico-sanitare si tehnologice cu fevi din PVC neplastifiate, indicativ I 15 5 - 7 — Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare, indicativ I 9. Instalatii electrice 7,11. Instalafiile electiice aferente cladirilor cyprind — instalatia de iluminat general gi prize ; — instalatia de curenti slabi pentru : © radio amplificare, © receptie a emisiunilor RTV, © telefonie, © semnalizare de la camerele de cazare la camera supraveghetorului ~ — instalafia pentru iluminatul de siguranta ; — instalatia de forta ; | oe — instalatia de protectie impotriva electrocutarilor ; — instalatia de protectie impotriva traznetului. oes i ‘ica ve i: le la 7.12. Alimentarea cu energie electricd se “va realiza refeaua de joasa tensiune a localitafii sau dintr-un post pro- priu de transformare. _. sat mun Distributia in-cladire se va realiza prin intermediul unut tablou general ce lumina si ford de unde se vor alimen ‘ablourile de palier gi cele de forta. : de ta !7.13. Instalatia de iluminat si prize se va alimenta a 2 tablourile de palier. Iluminatul se va realiza eu corpuri fluo rescente (cu exceptia camerelor de cazare unde iluminatul va 26 fi incandescent), ‘dimensionate ‘pentru nivelurile de iluminare prevazute in Normativul PE 136. Camera de cazare- se va dota cu un numar de-3 prize cu contact de protectie, iar niga de gatit sau chicineta cu o prizA proprie. In celelalte inedperi se vor prevedea prize in functie de necesitatile functionale ale acestora. 7.14. Pentru instalatia de radioamplificare se va prevede un ficator. de la care ‘vor fi alimentate difuzoarele ce vor fi lmontate in toate modulele ‘de cazare, in spatiile de ac- tivitafi_ comune, holuri si in general fn toate incdperile cu activitati permanente. In sala polivalenta se va prevedea un microfon legat la statia de amplificare. 7.15. Instalatia de receptie a emisiunilor RIV va fi com- pusd din: antend RTV, prize RTV in fiecare modul de cazare, camere de primire, camera de zi; sala polivalenta. 7.16. Instalatia de telefon va fi compusd dintr-o centrala telefonica automata, baterie de acumulatori si posturi tele- fonice in toate modulele de cazare sau unde se afl personal de deservire. Instalatia se va realiza in conditiile Normativu- lui 118. 7.17. Instalatia de semnalizate intre patul din modulul de cazare si camera supraveghetorului, va fi compusa dintr-un panou de samnalizare: opticd si acustici amplasat in camera Supraveghetorului, buton de actionare montat ling& pat si bec de semnalizare pe culoar deasupra modulului de cazare, Insta- lafia,va fi realizaté pe tensiunea de 24 V. 7.18. Instalatia de iluminat de-siguranta se va realiza in conformitate cu nérmativul I 7. 7:19. Instalatia de fort va fi formata din tabloul general si tablouri de forfa locale pentru alimentarea consumatorilor de la bucatarie, ventilatie, spalatorie. ~ 7.20. Instalatia de “protectie impo va. realiza in conformitate cu normativul I 7, STAS 6119 si STAS 6616 . 7.21, Intstalatia de protectie impotriva traznetului se va Tealiza conforny Normativului I 20. 7.22, La proiectarea si executarea instalafiilor electrice se vor respecta urmatoarele standarde si normative — STAS 6119 ,,Instalafii electrice pind la 1000’ V. Insta- latii de legare la. pamint de protectie. Prescriptii* ; 27.eat | ocmaT | oe=ar | = wow ww | | at—ot | st—ot | stor am = Tepes quaysise youre) | TT ‘arezpuedar i | stor | eto | ator |. cu — asqurtid ap wou | Gr syeooy/u cer | os os ao 60-30 Tnansea ton | 6 wananid ‘Vv a WIVIOOS NOTAUgS “Tt ~ | se-oa | pe~oz | ve~oz 7 DM no areq ap wrourey | g ora | ors | o1—e = ‘aruatgano esoure | or |. ot or = aropinur ayns yreodaq | 9 or or or = ayugno oyna yizodaq. | ¢ 9 ot or = sojaysoanadns erourey’ | > zor | et—or | cor | Patuqur = npuo |: € seyuooy tt ve-0z | Fe—-0g | se—0g | roaruga | ct—¥t Hep esouey |g , proureo seme | se—er | st—6 | axourmo ait | ur ee—er Hinged g no ezeumeo q ‘puoures yed T no wroweo -e 92-901] os—or | o¢—ze | aroureo au | ju gt—pr noo] ap erouey |r 1 2 ‘auVvzvo ‘I : n . z [9 € ¥ @, @ T o rien | 08F | oor | 09 pinsyur sed you ~398q0 oe eee verrumusq neo] PleUIWOL eareoedes | POITED IOINISUIA NYINSA FTINIAYS VI TIVAIONIZA HOTMAAVONI VSRVNOISNATIG Togave, 4 aca8 gay - 2 OECES 2308 - gees gees P bes §258 s iad 3a 7 8 gesa B88 4 mo fets gale - ayeeH! ats ceackg age . Euelka 2883 ghages $23 See8g3 ene gegege G82 ‘ tebe Re ola a Beeses Esbh = ES e Sn88 gehag. REE . So288B S288 1g e8be fase . F eeasas BES Bistes 2825 QetEre Joe . BSI SE Ese g , : 18151821818 . B 2 22-2 3os—ez 06 on Fe—8r o¢—st 5 oz ose . sorrow | 00g nes eforeasns o8—og 91-01 ee | (exenupu0D) so—-0z on os emer os ost ont ost nes o2xer2| osxenz 09—oF tor oer, oe Fear oz—st oor 01 06 nes Px, oF—or 9t—or ale 2eyR901 eyPo9} A HT “Te3890] feet TFT hago wononqe an, nnsquosejord eotte aunvos yyzodaq yiereariod eres usar INdWIL Va¥aouULad ‘a \ ejexoue no eumpong, asou op veg. UVINAWITV 0078 ‘9 preopouf ponseuui® op pres seyues dng no senso, T 3d us ee we . ie oe 6 a g1xere| orxere] 91xe Dod = quoweres owas | 12 = a aa at = aerdensy | 97 einen | oer} ter | soviet qu - }pres ap excuey | ez er a ar a oI mu — — lanss no ore | ap ameo | ¥2 Geer | oz—st | oz—er rw ator | eror | stor | we = dynaseunres jouna | gz ar—at | er—ar | sr—or | eur = aredovte pies | 22 grmet | apmat | ator | a > swuoumeyen sowrae) | 12 = | er—or | ca = 1 jourge, ar) es squoureyesy 8 HeqTASUOD “e yavoraaw vait Lirriont 18 VENGLSISY “& i - ut = anensrurmpe nong | 6t aor | erst | sia |e + ar a = Tyaeyuos nose | gt aor | star f erat] : noat ve-or | pettoe | oe—oe | om — rues anus ns sopanp youraeg | ut stor | ator | ei—or | = or r Jeg twere20t oor/ieosid t savoaey gt Da T jrerwoot ogitwoact -F OM T - _ = . seyues ons | ot a = eq yzodad | #T ror | er—or | sar] a veo | ¥e—0c | 0c | = ayunyn: st te bebe be l= F 7 3 (ezenunu09) 8Tabelul 2 Numér fersoane VIRSTNICI Funefiuni principale Cazare PERSONALUL DE DESERVIRE NECESAR CAMINELOR PENTRU Nr. crt. 3 ge 5 £2 4 gig? errr: 2Seegge agegkee eaaeea tam toon zeyoyenaq 91329 ap BWW} uyd ppasid as quntoung aysdoe nnued apredgouy 18 omnieds — » NOTA: © Datele din tabel au caracter de recomandare. caz, in. functie de modul de in clidiri indepen- @ Personalul de la incdperile anexe gi servicii se va, stabili la dispunere a acestor funcfiuni: fn aceeasi clddire, dente sau eomasate cu alte dotari. fntocmirea temei-program, de la‘caz 1: oat on ar—ot | ota | eran fa a ee | min | re i _ dinsa no yeuossod ens | 26 oy a eo eerie to = uassayep y120deq_ | oF we foe | 8 ws = ayer ayn qzodoa | Sy tba get i pees = = ‘neds | ¥¥ a | a |e a = cuoveses | 8 ocrec | senor | oor | a 7 aries | oe—o2 | oz—oe | os—ov | ew = axeyos surmind | OF simor | Sve | rr | ee a i : : vrionyivas “i gest | or-or'| oc} we = seyues dru no senso | 68 —( }e—0E OT opse| oe 8m ww [aueetet aidesyo810 weray | Be : viavuasooua “d Pea ed ero | 2 : 1° (eaenunu0) 3—c. 1023A INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE §I DIRECTIVARE IN CONSTRUCTII Biroul executiv DECIZIA Nr. 10 -~ din 6 martie 1987 PENTRU. APROBAREA ,NORMATIVULUI PRIVIND | PROIECTAREA $I EXECUTAREA LUCRARILOR DE FUNDATII DIRECTE LA CONSTRUCTII* INDICATIV P 10—86 Biroul executiv al Consiliului stiintifie ‘al Institutului ceptral de..cercetare, proiectare gi directivare ‘in constructi ‘Avind in vedere prevederile art. 5, litera ,d* din cretul nr. 170/1976, cit si avizul CTE — ICCPDC nr. 474 din 24 septembrie 1985 ; In temeiul Decretului ‘nr. 170/1976, modificat prin De- cretul nr, 31/1985, privind organizarea si functionarea Institu- tului central de cercetare, proiectare gi directivare in. con- structii, .eit si Legea nr, 5/1978, emite urmétoarea + DECIZIE: 1, Se aprob& ,,Normativul privind proiectarea si execu- tarea lucrarilor de’ fundatii directe 1a construcfii“ avind indicativul P 10—86. Normativul de la pet, 1 intra in vigoare la data publicérii in Buletinul constructiilor. El se va publica si in colectia de normative si instructiuni. La aceeasi dati inceteaz4 valabilitatea ,Normativului pri- vind projectarea si executarea lucrarilor de fundafii directe la constructii“, indicstiv P 10:77, dprobet de ICCPDC cu De- cizia nr. 161/30.1X.77. , , PRESEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL Ing. VALERIU CRISTESCU NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA . $I EXECUTAREA LUCRARILOR DE FUNDATI DIRECTE LA - CONSTRUCT INDICATIV P 10-86 Elaboratori : INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII - $I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR. Director adj, stiinfific : Sef laborator CCI: Responsabil lucrare : Dr, ing, R. Constantinescu Ing. Ioan Ban Ing. U. Pancaldi INSTITUTUL DE CONSTRUCTII BUCURESTI (pentru punctele 6.11... . 6.18) Prof. dr. ing, R. Agent Sef luerari: ing. M. Gabor Indrumitori ICCPDC : Ing. E. Ragcanu, Ing. N. Sachelareseu{ Indicativ NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA P 10-86 $1 EXECUTAREA LUCRARILOR DE FUNDA | DIRECTE LA CONSTRUCT Inlocuiesto 7 [a 1, PREVEDERI GENERALE . 1.1, Prezentul normativ se aplica la proiectarea, executarea si recepfionarea fundafiilor directe pentru stilpi si. pereti la cladirile de loouit gi social-culturale, constructiile industriale si agrozootehnice. La proiectarea si executarea fundatiilor in condifii speciale, paminturi sensibile la umezire, paminturi contractile, zone seis- mice, cladiri fn mediu rural, se au in vedere si prevederile si masurile suplimentare din prescriptiile tehnice in vigoare spe- cifice acestor cazuri (P 7—77| P 7079, P 85—82, P 100-8}, STAS 11100/1—77 — Deeret nr, 163 din 11.03.77 ; STAS 9165-— 72, STAS 3300—85). oar : Fundatiile directe sint cele situate sub nivelul terenului, care reazema direct pe stratul de fundare, situat la mic& adin~ cime. 1.2. Normativul se referd Ja urmatoarele tipuri de fundatii directe : a) fundatii izolate ; b) fundafii continue; * - ©) fundatii pe grinzi continue sau pe reazeme. izolate gi grinzi ; d) fundatii pe radier. Elaborat de — INSTITUTUL DE_CERCETARI IN CON- STRUCTII $I ECONOMIA CONSTRUC- ‘TIILOR — INCERC — — INSTITUTDL DE CONSTRUCTII .BUCURESTI — ICB Aprobat de ICCPDC ‘eu decizia nr. 10 din 6 martie 19871.3. In prezentul normativ nu sint tratate fundatiile de forme speciale, cum sint cele circulare, cu nervuri ete., care pot fi utilizate. in locul celor cuprinse in normativ, cind rezulta mai economice, sau adoptarea lor este dictaté de condifii de gabarit sau alte conditii locale. ae 1.4, Tipurile de fundafii de la pet. 1.2. se pot folosi in cadrul aceleiasi constructii, in raporti cu sistemul constructiv, mirimea incarcarilor, adincimea terenului de fundare, proprie- tatile de rezistenja si deformabilitate ale straturilor, seismic! tatea regiunii, avindu-se in vedere si comportarea corespunzi toare a suprastructurii. 1.5. La proiectarea, executarea si receptionarea lucrdrilor de beton si beton armat pentru fundafii se vor respecta pre- vederile din normiativele C 140-86, C 56--85, STAS 10107/0—. 76 precum si cele din ordinele legale in vigoare. . 2. CONDIJI PENTRU ALEGEREA TIPULUI DE FUNDATIE i 2.1, La intocmizea proiectului de fundafii se fine seama de datele studiilor geotehnice si hidrogeologice, pentru’ stabilirea tipului, dimensiunilor, masurilor de protectie la actiunile agre- sive naturale sau artificiale si pentru asigurarea stabilitafii generale a terenului de fundare (alunecari, desecari etc.). La aprecietea volumului de studii si la alegerea amplasa- mentului se fine seama_de prevederile STAS 1242/1—81 ,,Te- feu de fundare, Cercetares woologick — tehnicd # geotetinica a-terenului de fyndare. Prescripyii generale de calitate * 2.2, Alegerea tipului de fundatie se face pe baza unei analize tehnico-economice cu luarea in tonsiderare si a struc- turii de rezistenta a constructiei in ansamblu, Tipul de fundatie, adincimife de fundare, presiunile con- ventionale pe teren, materialele pentru fundafii si izolafii se aleg tinind seama ce urmatoarele : . a) condifiile clitnatice din regiune (adincime de inghet, cantitatea de precipitatii etc.) ; p b) condifiile de stabilitate general a terenului; . ¢) adincimile, natura, grosimile si caratteristicile fizico- mecanice si chimice ale straturilor de pamint de,sub talpa fun- dafiei, date in avizul geotehnic ; 38 . . ) condifille hidrogéologice ale terenului (ape subterane gl de suprafata, variafia sezonierd a nivelului hidrostatic, proprie- tatile lor chimice, agresivitate, posibilitatea patrunderii aces- teia la fundafii etc. — elemente puse in evidenta de avizul geotehnic), Pentru amplasamente situate m zonele de influenfé ale lu- crarilor hidrotehnice de retentie, nivelurile probabile ale apei subterane, la diferite grade de asigurare, se precizeazi de catre 0 unitate specializata in studii hidrogeologice, eventual cu participarea Consiliului National al Apelor ; ; e) caracteristicile structurii de rezistenfé a _constructiei, existenta subsolului, densitatea si tipul elenfentelor portante, capabile de a prelua eventualele tasari inegale ale terenului de fundare; ~ : ' 1) marimea si distributia in plan a incircdrilor transmise de constructie la nivelul bazei' constructiei ; g) particularitatile functionale ale constructiei, ce pot in- fluenta comportarea fundafiilor, ca de exemplu : — posibilitatea’ patrunderii in fundafii a apelor din even- tualele avarii sau defecte ale instalatiilor ; ___— in cazul constructiilor industriale cu procese tehnolo- gice umede, agresivitatea apelor indistrtale, care pot veni in contact cu fundatia (asupra materialelor: din care aceasta este alcatuita) ; — incdlzitea excesiva a fundatiei si a terenului de fundare (produsi de caldura cuptoarelor, furnalelor ete.) ; dayiny tale cme Produc wibrati, ce se transmit pind la fun- ati; j) condifiile locale, care in unele cazuri determina alegerea materialelor ce trebuie sd fie folosite a fundatii 3. MATERIALE UTILIZATE LA FUNDATIL 3.1. Fundatiile se alctuiese in mod obisnuit din: | — zidarie de piatra ; oy . i — beton simplu ; — beton ciclopian ; — beton armat.J ‘ naturala. Prescripyi . Mortarul intrebuintat este din var si ciment, de cel putin marca 10, STAS 1030—85 JM isnuite ru_zidarie sitencuielj. Clasificare si canditii tehice*. * 3.3. Catitatea betoanelor utilizatesla executatea fundafiilor se stabileste de proiectant in functfe de destinatie, solicitari, condifiile mediului de fundare si influenta acestora asupra du- rabilitafii_betonului din fundatii, conform precizirilor din C 140—86. 3.4, Clasele minime de beton se stabilesc astfel : a) Beton’ simplu Be 2,0 — pentru umpluturi si egalizari ; Be 3,5 — pentru unele egalizéri ‘si umpluturi in situatii speciale justificate de proiectant ; . Be 3,5 — pentiu fundatii continue, blocuni de fundatii cu cuzinetul neancorat sau situat-in paminturi cu variatii mici de umiditate, la clidiri de locuit pin& la S+P+4 etaje, cu res- pectarea prevederilor din Normativul C 140-86; se foloseste numai la fundafiile situate deasupra nivelului maxim al apelor freatice ; . Be 5, ntru_furidatii continue, din_beton simplu cu cu- aint debates a ok aera cu cuzmnetul neancorat sau situa” in paminturi cu variayii mici de umjditate, la cladiri de locuit de la S+P+5 E la S+P+10 E;/se foloseste numai la fundatiile situate deasupra nivelulai maxim. al apelor freatice ; Be 7,5 — pentru fundatii continue la clidiri cu mai mult de dowd niveluri si expuse la variatii'de umiditate, situate in zone cu nivel variabil al apelor fréatice sau in contact perma- nent cu" acestea, cu respectarea prevederilor din: Normativul C 140—86, blocuri de.fundatii cu cuzinetul ancorat. Observatie : In elementele masive de beton, care nu sint supuse la acy fiunea mediilor agresive, se foloseste cu precddere betonul ciclopian, Proportia de materiale’ inglobate este de maximum 50% din volumul masivului, in cazul folosirii betonului de 40 clas pina la Be 7,5 inclusiv si de maximum 30%, in cazul folo- sirii betonului de clasé mai mare de Be 7,5. La’ executarea fundatiilor din beton ciclopian se au in vedere _prevederile «Normativului pentru executarea lucrérilor din beton si beton armat*, indicativ C 140—86, b) Beton arinat : Be 10 — pentru talpi de fundafii (izolate sau continue), fandayit pahr monolite, cuzineli, radiere si retele de grinzi neexpuse la actiuni agresive, cu procente optime de armare ; Be 15 — fundafii_pahar prefabricate, fundatii supuse la solfeifari importante si fundatii supuse la actiuni dinamice. Pentru executarea soclurilor cu incarcari mici din beton simplu si in caztrile in care nu sint nécesare masuri speciale, se_va utiliza clasa, Be 3.5. Utilizarea Betoanelor de.clasé Bc 7,5 in socluri se va face cu o justificaré tehnico-economica din partea proiectantului.. Se admite si se foloseascd clasa de beton Re 7,5 Ja talpi de fundafii izolate sau continue, daca sint relativ solicitate (de regula cele armate constructiv. cu“bare din ofel OB 37) si daca nu sint expuse la actiuni agresive. 4 Clasele de beton mai ridicate, dar de regula nu mai mari ca Be 15, se folosese numai cu justificarea temeinicd a proiec- tantului.in cazul fundafiilor cu condifii speciale de solicitare, De-asemenea, la stabilirea clasei betonuliii trebuie respec- tate si prevederile cuprinse in Normativul C 140—86. In condifiile de agresivitate caracteristicile betoanelor” se Stabilesc’ conform prevederilor din anexele 1.3, 14, 15, si VIL3: din Nopmativul G 140—86 si Instructiunile — tehnice C2158: . La stabilirea dozajului de ciment se tine seama si de posi- bilitatea utilizarii cenusilor ‘de ‘centrdle termoelectrice, in vede- rea reducerii corespunzatoare a consumului de ciment, in con- formitate cu prevederile: cuprinse in ,Jnstrucjiunile tehnice pentru utilizarea cenusilor de termocentrala la prepararea be- toanelor, indicativ C 189—79 (cu modificdrile din 1980) si in Decizia nr. '8/18.1V.1986 privind utilizarea cenusilor de cen- trale termoelectrice in constructii. AGd La realizarea fundatiilor continue ale cladirilor de jochit~€u P +1 + 2E, precum gi ale cladirilor administrative si social-culturale amplasate in mediul rural, inclusiv din co- munele ce urmeazi a deveni centre urbane, se aplicd solufii constructive bazate pe folosirea largi a materialelor locale (conform prevederilor ordinului ICCPDC nr, 7 din 02.04.1979), respectindu-se misurile urmatoare ; —- fundafiile se reafizeaza din zidarie de piatra bruta, zidrie din bolovani «de riu. sau beton ciclopian, beton de clasa Be 3,5 numai in zonele in care nu existi pe plan 16cal piatra sa bolovani de -riu\ betoane cu cenusi, in zonele din apropierea termocentralelor. 3.6, Tipul de ciment ce se utilizeazd la prepararea betoa- nelor pentru fundatii, se stabileste in funcfie de influenta con- Gifiilor’ mediului de fundare, in conformitate cu prevedérile Notmativului C 140—86 si Instructiunilor tehnice C 215-83. 3.7. Pentru echivalenta intre marcile si ,,clasele* de beton ase vedea tabelul 1.1 din Normativul C 140-86. 3.8, Ofelul betor. trebuie si indeplineasca conditiile tehnice prevazute’ in_STAS 438/1—8Q ,,Ofelul beton laminat la cald. Condifii toh STS GORI satan, STAS 438/2—80 ,,Ofelul beton trefilat la rece. Sirmi trasi mati’ si STAS 4363—80 , »Plase sudate pentru beton armat*, 1 Tipurile de ote; utilizate curent in elementele de beton armat pentru fundatii si domeniile de aplicare sint : — ofel’ beton rotund — armaturi de rezistenté sau Paonia, constructive ; —sirmi: trasi netedi —- armituri dé rezistenfa, nu- STNB mai sub forma de plase.sau , . ‘carease sudate,. in elemente de betoane de clas cel putin- Be 10; — fel beton cu profil’ -—“armaturi de rezistenfa la periodic PC 52 si ofel __elemente cu betoane de clasa cu'caracterisiici simi- cel putin’ Be 15, respectiv lare ofelului PC 60. Be 20. Cind armatura rezulta~din motive constructive, se uti- lizeazi ofel OB 37, iar in cazul cind rezulté din calcul, se utilizeazd ofel PC si plase sudate dia STNB. 42 4, ADINCIMEA DE FUNDARE 4,1, Adincimea minima de fundare se stabileste in functie — adincimea de inghet ; — conditiile de teren’ aratate la pet. 2.2. ; 2 — inlfimea minima constructiva a corpului fundatiei. 4.2, Adincimea. de inghet are valorile indicate in STAS 6054—77 \,Teren de fundare. Zonarea teritoriului R. S. Ro- mania din’ punct de vedere al adincimii de inghef*, 4.3, Adincithea minima de funddre se stabileste conform, tabelului 1. — 44. Pentru constructiile far& subsol, adincimile de fun- dare (tabelul 1) se considera de la cota terenului nivelat din jurul construcfiei respective, iar pentru constructiile cu subsol inchis, de la cota pardoselii subsolului. 4.5, Tinind seama de cele mentionate la pet. 2.2. se are in vedere ca, talpile fundatiilot s& patrunda cel putin 20° cm in stratul ‘de fundare sau si rezeme pe stratul de umpluturi, in cazul cind prin project se prevad umpluturi datorité con- * difiilor locale si care asigura condifiile de fundare din avizut geotehnic. 4.6, Pentru constructiile fundate pe terenuri dificile (pa- minturi ‘sensibile la umezire si paminturi contractile), adi cimea de fundare se stabileste in conformitate cu prescripfiile mentionate la al, 2, de la pet. 1. 8, STABILIREA DIMENSIUNILOR IN PLAN ALE BAZEI FUNDATIEL 5.1. Dimegsiunile in se_stabilesc_p&_baza caloulului us stark Starea limit de capacitate portant 9 ‘deformatie, Calculul la starea limita de deformatie pentru construc- fille provizorii sau de micd importanta, Ja care tasdrile nu produc eforturi suplimentare in: structura, nu este obligatoriu. ale suprafefei bazei fundafiilor nului_de_fundare, la cele de + 43. : Tobelul 4. » [Adincimea minima de tundere sm) Hi 4 WTerenun supuse | Terenuri forte, de ectncimed adincinech actin apne « |Genumer 79% ze regher Jape sth rote; Ca spat \Ce oug Terenul dé | conform\ane tate \ro0e 1, Le PAL | (in spot’ caloe Tendlatio |e le col fel MOC ER oy “Fatcleitey “ se! \Constraetr 6656 = loli eae Construct Constrsctl een) |ceriitve | arovizoriVni subsal| cu subse! Z a z z é z Ree stinéoase | ericare | oricore,| gonna | 20 20 20 Lietisort eprete, Vixen] mw | 0 | 4 | bolastcvartasi2ih geicare Mermecockive: “| Hezc| w+ | 3 | « | 40 : |H2200| 60 | 0 40 Aietris saw bo-| His 1 | : fost co hart Hr2o| w | eo | 50 | 40 orgilos, nisip orgilas, arg Hxtoo\ Hitld | 0 90 40 grasé. | M70 : Ha200\ His20 |. 80 50 40 : Hp2s0| 80 | 70 | 50 | 40 Misia Yin protos.) ty 70 pres orgilos, ar: we250) 90 | 8 | 50 | 4 gilé orotoasd $1} aisipoasd..mit, | H2s0| Hiro | ao | 50 | 40 nemo. | Hi 70 ; Hye 250\ Hie20 90 30 * 40 Dimensiunije in plan ale fundatiilor se aleg, de regula, astfel, incit rezultanta incarcarilor, provenite din acfiunile din grupari fundamentale, sifie situaté in. simburele central. Pentru situafiile in care-in grupfrile fundamehitale inter- vin solicitari orizontale importante, nepermanente, se admite ca rezultanta incdrcdrilor si fie situata in afara simburelui central, cu condifia ins ca, suprafaja zonei active a talpii fun- datiei sa nu fie mai micd de 80%/ din aria. totald a acesteia, 44 Tui dé~greutate _al_aces reveder com 0-85 Terenal' de Tundare-Calculad tere nulut de fundare in cazul fundarii directe). In cazul cind su- prafafa zonei active a talpii fundatiei este mai mica decit aria totala a agesteia, se va avea.in, vedere verificarea stabilitatii constructiei, ~ 5.2, La stabilirea dimensiiilor in plan aie fundatiilor se are in vedere ca, sub actiunea incarcarilor vertidale, si nu se ajunga la diferente mari ale presiunilor efective, in vederea diminuarif tasarilor diferenfiate. 5.3. Calculul terenului de fundare, la starea limita de ca- pacitate portanta si la starea limit de deformatie se face in conformitate cu STAS 3300-85. 5.4. Pentru constructiile cuprinse in tabelul 1 din STAS 3300-85 sau pentru stabilirea dimensiunilor in plan ale fun. dafiilor se admite calculul terenului.de fundare dupa valorile presiunilor convehtionale de calcul, in conformitate cu pre- vederile din standardul respectiv. 5.5, La dimensionarea suprafetei bazei fundatiilor se com- para ‘presiunile efective pe teren produse de ineareari (p,,) cu presiunile conventionale (Pome) definite prin STAS 3300—85, avind in’ vedere urmatoarele : a — la excentricitati dupa o singura direotie :. Pep maz S12 Peone’ pentru incdredri de calcul I s gruparea fundamental ; dep maz <4 Peon Pentry incdredri dé calcul in gruparea specidla — la excentricitati dup ambele directii Per mez 1,5 Peon Peritru incdreari de calcul in gruparea fundamental ; Peps maz <1,8 Peon, pentru incareari de calcul in gruparea special ;6. PROIECTAREA FUNDATIILOR IZOLATE DIN BETON $I BETON ARMAT 6.1. Acest capitol se refer la proiectarea fundatiilor izo- late de thicd adincime (de exemplu ale stilpilor de beton armat, monolit si prefabricat si ale stilpilor metalici), care au supra- fete de rezemare pe teren de forma patrati sau greptunghiu- lara i sint executate dupa unul din tipurile are : a) Talpa de beton armat ; . b) Bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat ; c) Pahare pentru stilpi prefabricati. La proiectare se vor respecta prevederile din STAS 10107/ 0—76. . 6.2. La alcdtuirea geheralA se va fine seama de urma- toarele : . - a) fundatiile cu suprafaja ‘bazei_ mai micd sau cel mult egali.cu 1 m? au o forma prismatiesi(fig. 1) ; b) fundatiile cu suprafata bazel mai mare decit 1 m? au forma din fig..2. La aceste fundafii se asigura, in jurul bazei stilpului, o-portiune orizontalé de 5 cm lafime, pentru a per- mite rezemarea cofrajului stilpullui ; ' ¢) intre corpul fundatiei turnate si, teren se prevede, 1 cazurile curente, un strat de beton de egalizare avind grosimea de circa 5.em. z cca Sem. ¢ B Geton de egcszare Fig. : 46 Fig. 2 z aaa Beton de egolizare Alte grosimi ale stratului de beton de egalizare se adopta numai in cazuri speciale justificate de proiectant, avindwyee in vedere tehnologia de executie a lucrarilor. 6.3. Stabilirea inaltimii fundatiei inint anmbah, Stab {imi fundatiei se face tintntd seama de a) Pentru asigurarea rigiditatii necesare fundatief in vede- rea repartizarii presiunilor pe teren, raportul H/B, intre in<f “mea fundatiei si latura cea mai mare a bazei fundatiei, trebuie sa respecte valorile minime. din tabelul 2, precum - rile din cap. 5 al prezentului normativ. a ula b) Pe considerente economice, in special pentru reducerea consumului de ofel, pentru raportul H/B se recomanda valorile minime din tabelul 2, coloana 2. Dac& raportul H/B este mai mare’ decit valorile din coloana 1, a tabelului 2, nu mai este necesar& verificarea la forta taietoare. a 2 a7; / | i : c) Indlfimea’ minima constructiva H a talpii este de 30 cm. 4) Indlfimea H’ la marginea obeliscului fundatiei se ia de obicel H! = = ¢) Pentru fundatiile cu stilpul la marginea fundatiei a calcane, la rosturi de tasare etc.), indlfimea minima a funda- tiei se determina din tabelul 2, considerind, in loc de raportul HIB, raportul 4, dar ‘cel ptifin 20 om (fig. 2). in care b este latura bazei stilpului care 3 7 corespinde laturii B a fundatiei. : s Senet 2 Valorile (H/B}: peste care nul Presiunea maximé pe |e ate ‘neceyerd verficarea| HBV minim | teren in. daN/cm’ Jig fort tdietoare pentru Bcld) Procentul_minim de armare pe -fiecare directie se ia de 0,05% raportal la sectiunea Bha. in cazul fundatiilor pentru care rezulté,armari din condifia de procent minim de armare, se pot folosi armaturi cu diame- trul mininy de 8: mm. - ne b) Armatura de rezistenta,se dimensioneazi pe baza mo- menteloy incovoietoarg, calculate - conform prevederilor din anexa 1, pet. 1, din prezentul normatiy. . ©) Armatura necesara preluarii eforturilor din incovoiere se distribuie dupa cum urmeaza : — pentru fundatiile patrate : uniform pe toatd latura res pectiva a bazei fundatiei ; — pentru fundatiilé dreptunghiulare : © pe directia x-x, uniform pe toat4 latura micd (5—6) a bazei fundatiei (fig. 3); . © pe directia y-y, uniform pe porfiunea din latura mare a bazei fundatiei, cuprinsa intre dreptele la 45° duse din coltu- rile bazei stilpului (212). Pe restul laturii mari a fundati 10 022 028 15 025 2,0 0,28 4 0.27 25 030 3,0 9,30" 0,29 35 0,39 40 023 0,33 145: 033 - 50. 038 0,35. 35 033 60. 0133. 6.4. Armarea fundatiei se face astfel : a) Fundatia se armeazd la partea inferioara cu o plas& din bare dispuse paralel cu. laturile avind distanta maxim intre bare de 25 cm. Se recomanda utilizarea plaseton sudate conform prevederilor din ,Instructiunile tehnice pentru prolectarea, si folosirea armarii cu plase sudate a elementglor din beton* in- dicativ P.59—86, my woo, (5—8) si (8—12) se prevede o armatur syplimentara cu aceeasi sectiune pe metru liniar ca si-sectiunea pe metru liniar a arma- turii rezultate din calcul pentru portiunea 9—12. 4— c. 1023 .@)-La_fata super tundatiilor de tipul din fig. 2, se prevede oarmatura constructivg, (¢), compusa, din doud sau mai multe bare avind diametrul minim de 10 mm, eteul ouinum Geraint Barele se dispun pe fiecare din cele doua directii ortogo- nale, astfel ca distanta intre:doua bare stccesive sa fie de cca 50 cm. La fundatiile situate la adincimi mai mari si care sint ‘soli citate de momente incovoietoare importante transmise de stil astfel cd pot apare momente incovoietoare negative in zona cu presiuni reduse re teren, datorité suprasarcinii date de umplu- jura de pémint de deasupra fundafiei, armatura de la partea superioara se dimensioneazi pentru a prelua aceste momente. e) Armaturile stilpului sau mustitile se ancoreaz4 in fun- datie cu lungimile prescrise pentru innadirea armaturilor con- form STAS 10107'0—76 ,Constructii civile si industriale. Cal- culul.si alc&tuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat*. 6.5. Pentru fundatiile cu ‘excentricitate in raport cu stilpii (fundatii de calecne, la rosturi de tasare),’ stabilirea presiunilor pe teren se face tinind cont de efectul de reducere a excentri- citifii, datorit rotirii hazei fundatiei. Calculul momentelor, in cazul solicitarilor verticale excen- trice, cu excentricit&{i miti, se face cu relatiile din anexa 1, pet. 2. oa ~ Calcululsmomentelor incoyoietoare in fundatii, functie de presiunile care 35 cm, se va tesi fata superioara. In acest caz se vor respecta* prevederi superior specta’ prevederile de la 51‘Tabelul 3 Presiunea maxima | Valorile ijnime ale tga pentru beton de clasa ‘pe teren in PEE aos Bes Be 78 13 “ae at 15 13 12 1,6 14 a aa +48 1a 18 16 18 = = 18 4) Lafimea ,,b* a cuzinetului, aleasi pe considerente eco- nomice, trebuie 84 satisfaci urmatoarele valori ale raportului Bib (in care B este latimea blocului de beton simplu) : Blocul de betor simplu se va verifica la compresiune lo- eala (strivire), sub cuzinetul de beton armat, conform STAS ¥0107/0—76, . 6.7. Dimensionarea blocului de beton simplu se face astfel : a) Indltimea totala ,,H“ a blocului cu o singura treapta este de cel putin 40 cm, Daca blocul. este forinat din dqua sau trei trepte, indlfimile Hy, Hp ... ale fiecdrei trepte sint de cel putin 30 em. wi 'b) Raportul tga, dintre fnilfimile Hj, Hp... ale treptélor gi lungimile irt consol ly, ly... considerate pe ambele directii, tre- buie si respecte valorile indicate in tabelul 3, masivul de beton fnscriindu-se in volumul delimitat de planul tangent cu incli- narea w conform fig. 5. - Pentru valori intermediare ale presiunii maxime pe teren, se poate utiliza valoarea corespunzitoare presiunii imediat superioare celei efective. Presiunea maxima se calculeazA sub actiunea incdredrilor scorespunzitoare starilor limita ultime, in grupari fundamentale sau speciale (cea mai mare dintre ele). . 52 Ancorare Fig. 5 6.8, Stabilirea inaltimii cuzi fl ; a a per inalfimii cuzinetului se face finind seama de a) Indlfimea ,,h* a cuzinetului i 30 cm, trebuie s& satisfacd conde: a area tp = >2 gas & + 2025 @) Daca in<imea ,,h“ a cuzinetului se alege astfel incit : F>b o> 45) \ tap nu mai este necesara verificarea la forte tdietoare. ;6.9. Armarea cuzinetillui a) Cuzinetul ‘se armeaza la partea inferioard cu o plasa alcatuité din bare dispuse paralel cu laturile pe cele doua di- rectii ; distanja maxima dintre bare va fi de 25 cm. In cazul utilizarii plaselor sudate, se vor respetta indica- fiile din Instructiunile tehnice P 59—86. b) Procentul minim de armare, pe fiecare directie, va avea valoarea de 0,05%, raportat la secfiunea cuzinetului (b-h9). In cazul cuzinetilor cu fata superioard tesita, procentul minim de armare se refera la sectiuni,(b-h,) de la marginea stilpului. In cazul cuzinetilor unde rezulté armari din condifii de procente, minime de armare, se pot folosi armaturi cu diame- trul minim de 8 mm, ©) Dimensionarea arméturii cuzinétului se face pe baza momentelor incovoietoare calculate conform. metodei din ‘Anexa’I; din prezentul normativ. OG d) In unele ipoteze de incdrcare, cind apar eforturi de in- tindgre intre cuzinet $i blocul de beton simplu, se admite ca zonalactiva a taipii cuzinetului si fie de minimum 80%/ din aria totala a acestuia . In cazul in care zona activa rezulté intre 70 si 80% din aria totala a cuzinetului, acesta va fi ancorat in blocul de beton simplu prin armaturi capabile s& preia intreaga forfd de. in- tindere. \ ‘Armaturile de ancorare sé dimensioneaz4 considerind sec- fiumea de la baza cuzinetului ca o sectiune de | beton armat golicitaté Id compresiyne excentricd gi introducind in calcul rezistentele de calcul ale betonului din blocul de beton simplu. 6.10, Fundafiile s:ilpilor metalici se realizeaz4 dintr-un bloc de betori simplu, cu sau fara ‘cuzinet de beton. armat, respec- tind prescriptiile generale de la punctele 6.6.6.9. Pentru stilpii cu solicitéri mici, comprimati excentric, se recomanda fundatii din beton simplu si avind un sistem de an- dorare ca in fig. 6 a; pentru cei cu solicitari importante, com- primati excentric, se recomanda utilizarea fundafiilor din bloc de. beton simplu $i cuzinet din beton armat (fig. 6 b). Cota fetei superioare a fundatiei, sub nivelul pardoselii, este impusa de fndlfimea de constructie a bazei stilpului. Be | L Guseu' <| Profile metalice _ IS Flocd de bozd A Bulon pentra_ 1 Le funda Sere eror Suloone @ oncorare Phrca debord 2 2 stilpulei Morton dé pozd ” Hatlor dé pews eca.3e Arinoture cezinetulas a Bel a sua) fe bulon “Fe ploca de reporhifie Place oe re ie on é reportiie Getahul ©. Principial, baza stilpului metali E al, s ic este ik it i Blacd de basa, traverse 31 buloane de Snecrare, “case ssigurd transmiterea Ta beton, a efortului de intindere la care este \@) Dimensiunile principgle (L, B) ale placii de baz determina in functie de solicitarile de calcul N, Mf (wotleate in a 55centrul de greutate al placii) si de rezistenta de calcul 1a com- presiune a betonului. b) Dimensionarea buloanelor de ancoraj se face potrivit STAS 10108/0-78 ,,Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din ofel*. Lungimea de ancorare a ‘buloanelor se determina prin calculul la smulgere si este de minimum 35 d (d fiind diame- trul bulonului). Pentru obfinerea unei capacitati de ancorare sporite, buloanele pot fi prevazute la capatul inferjor cu placi de repartitie. . ©) Armaturile de ancorare ale cuzinetului se dimensioneaza astfel incit s& se realizeze un moment capabil egal cu mo- mentul capabil al buloanelor de ancoraj. 4) In cazul stilpilor solicitati centric se recomandA si se prevada constructiv, ‘de fiecare parte, doud buloane cu filet de cel putin M 20. : FUNDAFII IZOLATE TIP PAHAR PENTRU STILPI PREFABRICATI 6.11. Notatii pentru fundafii pahar (fig. 7) a,b — dimensiunile laturilor stilpului ; H, — indlfimea paharului ; 7 hy — grosimea fundului paharului ; hy — Hythy; fy — indltimea talpii fundatiei ; 3 b,, b’, — grosimea peretelui paharului la partea superi- a cara si la baz; 'w ly — dimensiunile deschiderii libere ale golului paharului la partea lui superioard ; Fghi — — idem, la bazd ; N, T, M — eforturile sectionale la baza stilpului (la fata superioara a paharului). 6.12. Dimensionarea si armarea unei fundatii-pahar’ com- porté urmitoarele operatii prezentate la pet. 6.13. .. 6.17 56 Fig. 76.13. Stabilirea inaltimii ,,H,“ necesare 6.13.1. Pentru asigurarea lungimii necesare de ancoraj a armaturilor longitudinale ale stilpilor se ia: Hy — lungimea de ancoraj conform STAS‘10.107/0-76, la care se adauga 5 cm. Valoarea astfel ‘determinata pentru ,H,“ poate fi redus& daca lungimea necesara de ancorare a armaturilor se asiguré prin intoarcerea lor orizontala la baza stilpului..” Aceste prevederi nu se aplicA gi la stilpii din beton pre- comprimat, pentru care 1,“ se stabileste in functie de siste- mul de ancorare a armaturilor pretensionate, pe baz de pro- iecte tip-sau date experimentale. 6.13.2. Totodata, trebuie respectate urmatoarele yalori mi- nime pentru H, : — la stilpi cu inima plind: H, > 1,2.a; “ unde : a>b ' _ Ja stilpii halelor industriale cu poduri rulante si ai es- tacadelor : Hy>Hu (11, . unde : unde : Hy — indltimea liberd a stilpului, de la fata superioara ‘a paharului pind la baza riglei acoperisului. Se va respecta dejasemenea si conditia Hy> 1,2 a. La constructiile etajate, cu stilpi prefabricati dintr-o sin- gurA bucat’ pe mai multe niveluri, trebuie respectaté in plus conditia : Hp>50 cm. sh, 6.14.1. Se admite in calcul cd, din, incdrcarea verticala totald transmis& de stilp, o fractiune Ny cap se transmite prin peretii paharului, pe tot conturul acestuia, iar diferenta Nz — = V — Nye se transmite direct fundului paharului (fig. 8). Incdrcarea capabilé transmis prin peretii, paharului se | calculeaz cu relatia : ° 6.14. Determinarea grosimi reap = Ay my Ry SAY ESSSTSS y ; &f nde : mn"A, — aria suprafeiei laterale de contact intre stilp si | , Monolitizare ; . mm, — coeficient al conditiilor de lucru, avind valoarea + ‘¢ 03 pentru stflpi de hale parter fard poduri ru- jJante, sau cu poduri rulante cu regim ugor de lucru gi pentru stilpii clidirilor etajate ;©-0,1 pentru stilpi de hale cu -poduri rulante cw regim mediu si greu de lucru. R, — rezistenta de caicul la’ intindere a betonului de ménolitizere. _ 6.14.2. Sectiunea activa la strapungere a fundului paharu- lui se considera. ca in. figura, avind in plan dimensiunile a+ hyd + hy si perimetrul U —=.2a+ 26 + 4h,. Verificarea la strapungere se face’ Ja forta ,No*, inclusiv greutatea proprie a.stilpului pe indltimea ,H,“, cu relatia : Ma Neay Incdrcarea Nacey S¢ calculeaz& cu relatia : Nocap =U «Tig Ry + Age 0,8Ry + Peay < 1,5U hy Ry + + Pea Ay : und — aria insumat& a barejor verticale de armaturi de la fafa interioar’ a paharulul, pe tot perimetrul stilpului, ancorate in talpa fundatiei ; _R, — rezistenta de calcul a armiturii ; A, — aria limitat& de sectiunea de strapungere (a + hy) (© + hy); - basa — presiunea medie pe teren pe suprafata de talp corespunzitoare la A, ; . R, <+ rezistenta de calcul la fntindere a betonului din . talpa fundatiei. Nu s-a‘considerat influenta momentului ,,M“ la valorile oNicap" Si sNocay %, devarece aceasta este neglijabila. ‘Tn fundatiile de tip cuzinet gi bloc la care cuzinetul este realizat de tip pahar (fig. 9), la verificarea la strapungere se tine seama si de aportul blocului de beton simplu. Este necesar a se respecta urmatoarele valori ‘minime pentru hy : . — la stilpii constructiilor zootehnice cu un singur nivel’si ai constructiilor usoare (soproane, ete), hy = 15 cm; 60 Fig. 9 aaa — la stilpii. constructiilor civile si ai halelor industriale far poduri rulante, hy — 20 cm ; —la stilpii ‘halelor industriale cu poduri- rulante, hy = 25 om, Observatie : In cazul fundatiilor ‘cu pahar prefabricat ca element separat gi incastiat In talpa monolitd (fig. 10), hy se masoara de la baza acestuia. pahor (guler) prevabricar 616.15, Verlficarea peretilor. paharului in plan orizontal Ja presiunile laterale . 6.15.1. Presiunile laterale produse de ,,M¥ si ,,T* se deter- miha dupa schema din fig. 11. Din rhomentul incovoietor total M transmis de stilp se admite cA 0 fractiune NS se preia prin cuplurile forfelor de frecare de pe fetele interioare ale paha- rului si prin presiunile pe fundul acestuia, Presiuni laterale pe peretii paharului sint produse,de': M,=08 (—N4)>04M Ta“ 7 M 62 : Presiunile laterale la partea inferioaré se considera practic aplicate Ja nivelul fundului paharului : P — rezultanta presiunilor Jaterale pe una din fete; ' 2 = 0,8 H, = bratul de pirghie al cuplului de forte P. pas 4g a oan, +7 In plan ,,P* se distribuie ca in fig. 11.b. 6.15.2. Peretele frontal’ al paharului se considera la pre- siunea ,,P“, ca o bara cu sectiunea 6, H,/; incastrati la capete sj cu deschiderea de calcul 1 (fig: 11 b). Pe aceasta schemi momehtele incovbietoare .maxime in peretele fron- tal sint : — pe reazeme : M,- 045 P-1, —incimp —: M—= 0,020 P-l,. Reactiunile ,,N, in perefii longitudinali ai paharului, care solicita acesti pereti‘la fntindere; sint N, = P/2. 6.15.3. Peretele frontal se verificd la incevoiere la momen- tele .M,“, ,M, “, iar peretit. longitudinali,se verified la intin= dere centricd la efortul-axial ,,N 4M. Calculul se, efectueazd separat pentru fiecare directie de actiune a inc&rearilor orizontale: Armiturile orizontale rezultate din’ calcul se repartizeaz& numai pé treimea supericaré a indltimii ,,/7,“, iar pe, restul inaltimii ,,H,* se prevad armaturi minime constructive conform pet. 6.18.2, dacd se indeplineste condifia de verificare la forte tAietoare de la pet. 6.15.5. - In cazurile aratate la pet. 6.15.5, aceste armaturi pot re- zulta din calcul. . 6.15.4. Se admite c§ presiunile laterale, grupate spre.col- turi ca in fig. 11.b, se transmit direct peretilor longitudinali ai paharului printr-un efect de bolt, astfel c& solicitarea. peretilor Wontali la forta tdictoare este neglijabilé si nu este necesar sA fie verificata prin calcul. s 636.15.5. La stabilirea grosimii peretilor paharului se tine seama de urmatoarele : — la fundatii turnate monolit, nesolicitate dinamic, de * dimensiuni redusé, se recomanda ca grosimea ,,t, a peretilor paharului sa fie stabilita punind conditia ca eforturile N,, M, M, s& fie preluate de pereti lucrind ca elemente: de beton _ simplu, cu sectiunea b,H,/3 . + la solicitéri mai mari, eforturile N,, M,, M, sint pre- luate de perefii paharului lucrind ca elemente de beton armat. Grosimile ,,b>“ minime recomandate sint : — la pahare prefabricate by 15 cm — la pahare turnate monolit 5, 20 cm 64 u solicitari reduse ai constructiilor zootehnice cu un singur nivel si ai constructiilor usoare (goproane etc.) : b, == 15 em. oan “ Grosimea ,,b, a peretilor longitudinali se verificd la forta tdietoare @ — P = -, cy sectitinea activa conform fig. 12. Daca Q > 2b, a, (0,5 R ) armaturile orizontale de pe inima’ perefilor se dimensioneaz’ ca etrieri, dispusi pe toata indlfimea paharului. 6.16. Verificarea in sectiunea orizontali de la baza paharillui 6.16.1. Sectiunea orizontali C-C de la baza paharului, de dimensiuni a=, + 2a, si b=, + 2b, (fig. 13), trebuie s& asigure transmiterea de la pahar Ja talpa fundatiei a cfor- tului axial ,,N,“ determinat la pet. 6.14.1 (fig. 8) si a momen- tului M’ = M + TH,. In acest calcul se neglijeazi diferenta de nivel hy —h, = A. 6.16.2. Verificarea se face la compresiune excentrica, la eforturile N si M’ ca pentru o sectiune chesonat de beton simplu. Daca intervin si eforturi unitare de intindere, sectiunea se calculeaza ca sectiune de beton armat-si rezulti din calcul armaturile verticale de ancoraj necesare. Procentul minim de armare pentru armaturile verticale : 0,059 Observatie In cazul considerdrii ca sectiune de beton armat, intricit ~ axa neutré nu trece dé regula prin golul central, se poate efectua calculul ca pentru o sectiune plina. : 6.17. Verificarea talpii fundafiei la incoviere 6.17:1, Talpa fundatiei se verificd la incovoiere sub ac- tiunea presiunilor terenulii (fig. 14). dup& aceleasi reguli ca Ja fundatiile stilpilor monotiti. 5c. 1023 . oe 65a Q Pinin Fig. 13 Fig. 14. V2 Verificarea se face in sectiunea’ A—A de la marginea stilpului cu-inaltimea de’ calcul ,,ly si in sectiunea B—B de Ja marginea paharului cu indltimea de calcul ;,ha*. 6.17.2. Se recomandi ca indlfimea ,fo“ si fie astfel- aleas& incit arm&tura de la baza talpii si rezulte din dimen- sionarea in sec{iunea A—A. Pentru cazurile cu evazri mari ale talpilor se realizeazd plane incliriate la fefele superioare, mentinindu-se_aceleasi reguli, ca si in/cazul talpilor armate. avind forma de obélisc. Indlfimea tAlp{i fundafiei, la marginea paharului trebule A indeplineascd conditia hy >h, -+ 10 em. 6.17.3: Procentul, minim de armare la baza talpii : 0,05% in raport cu sectiunea B--B si 0,025 in raport cu sectiunea A—At 6.18. Prevederi constructive 6.18.1. Betonul de matare din golul paharufui. Dimensiunile. golului paharului sint mai -mari decit: cele ale sectiunii de la baza stilpuluj, cu 5.6 ¢m Ja partea infe- rioaré si 8.11 cm la cea’ superioara, de fiecare parte a stilpului. . . Pentru a permite folosirea acelorasi tipare ale paharelor Ja diverse sectiuni de stilpi, se admite o variatie de + 3,5 cm la aceste dimensiuni, de fiecare parte a stilpului. Spatiul din- tre stilp si peretii paharului se umple cu beton matat, cu agregate < 16: mm si de clas& Be 15 si cel putin egald cu clasa betonului paharului. In cazul stilpilor cubli in pahar comin (fig. 15), rostul dintre stilpi este de sninimum 5 em. : 68 minimum Fem 6.18.2. Armarea paharului. Alcatuirea constructiva recomandaté pentru armaturile verticale si orizontale ale paharului este aratatA in fig. 16. ___a) Dac din calcul conform pet. 6.15.3 rezult& c& paharifl ge dimensioneaz& ca element de beton simplu,: se prevede © armatura minima constructivd Ja partea lui ‘oar’ a Pi superioara, Diametre minim © © 10 mm pentru barele orizontale si © @ 6 mm pentru cele verticale. b) Daca din calculul conform pet. 6.15.3 rezulta cA ‘pa- harul se, dimensioneazd ca element ‘de beton armat, se reco manda schema din fig. 16.b. Diametrul minim pentru arma- turile orizontale rezultaté din calcul, grupate pe treimea su- perioar a inaltimii ,,H,* este @ 10 mm, in cel putin doua bare, Pe restul fhaltimil Hy“ se prevad bare constructive la fata interioara, cu @ 8 mm, la distanja de max. 30 cm ©) Schema din’ fig. 16 ¢ se recomandi in urmatoarele cazurl : — cind din calculul corfform pet. 6.16. rezulta ca nece-. sare si bare verticale de ancorare a paharului in talpa ; - 69in pahare de grosimea redusa, la care din caiculul la fort tAietoare conform pet. 6.15.5,, rezulté ca necesara arma- tura. orizontalé pe inima_peretilor longitudinali ai paharului ; — la fundatiile prefabricate, la care barele verticale pot fi solicitate la intindere si in timpul transportului. si mon- @ - tajului. , 4) Pentru dispozitia in plan a armaturilor orizontale se foloseste fig. 16.d. La barele orizontale, se respect lungimile de ancorare prescrise pentru bare solicitate la intindere. FUNDATII IZOLATE INVECINATE DENIVELATE 6.19. La executarea fundatiilor izolate invecinate denivé- late, se respect urmatoarele : ‘ ~ — talpile fundatiilor se aseaz astfel, incit 0 dreapté dusd intre punctele lor cele mai apropiate si'nu prezinte o incli- 1 nare mai mare decit panta necesara. pentru asigurarea’ stabili- t8fii terenului natural (per < 40°); a Fig. 16 11— ordinea de executié este “mai intii a fundatiei cele mat adinci, iar dupa terminarea acesteia i realizarea umpluturit ja nivelul talpii fundatiei stilpului vecin ca in fig. 17, se trece la executarea fundatiei acestuia ; — se analizeazi necesitatea executériiunor subzidiri, in cazul unor constructii existente, in vecinatatea cdrora se exe- cuta constructii noi 7. PROIECTAREA FUNDATIILOR CONTINUE DIN BETON $I BETON ARMAT 71, Prevederile din acest capitol se aplick la proiectarea fundatiilor directe de micd adincime, sub perefi cu axa longi- tudinala rectilinie, si anume : — fundatii continue de beton simplu : — fundatii continue de beton armat ; — fundatii continue cu descarcari pe reazeme izolate, cu ajutorul grinzilor sau boltilor : — fundatii continue tnglobate in insisi placa suport a pardoselii, “F 7.2. Fundatii continue de beton simplu Se adopt& in mod curent la toate categoriile & pereti, pentru cladiri de locuit si social-culturale, precum si pentru constructii industriale si agrozootehnice cind stratul byn de fundare permite, din punct de vedere tehnic, o fundare directé. Aceste fundatii pot fi centrice sau excentrice fati,de pe- retii pe care fi suport. : Fundatiile centrice'se dispun de regula sub~ perefii la care solicitarea principal o constituie inedrcarea verticala. .Fundatiile excentrice se prevad de regula la peretii ros- turilor de tasare, la peretii solicitati la forte orizontale mari (de exemplu impingerea pamintului) sau la peretli de margine acolo unde se prevede-extinderea constructiei sau alipirea ‘unei alte constructii. ° * La peretii de margine, in cazul cind se prevede extinderea unei constructii, se va analiza oportunitatea executérii funda- tiei in aceasta ipotezd, astfel incit ea s& fie capabilé sd trans- mit terenului de fundare toate incircdrile, atit in ipoteza 72 Fig. 18 limitarii constructiei la acest perete, cit si in ipostaza extinde- ii viitoare. Tipurile de fundatii continue cele mai frecvent utilizate sint cele prezentate in fig. 18 * Fundatiile de secfiine dreptunghiularé (fig. 18.) se re- comand& atunci cind talpa fundatiei depaseste ltimea b a peretelui sau soclului de deasupra cu cel mult 15..20-cm de - fiecare parte. ! ' ¥Fundatiile cu trepte (fig 18.b) se recomanda - a se. folosi cind talpa fundatiei este mai laté decit , in cazul celei din fig. 18. . ; Inaltimea primei trepte’ va fi cel putin 40 cmssi cel putin 35 cm Ja urmatoarele trepte Raportul dintre indlfimile si latimile treptelor (tga) tre- buie si indeplineasca condijiile din tabelul 3. . Ieolatie hidrotuga. / Saclu betan Seely oi Tenevieds er ; iararuga testtorea seehil Dop de mastic 'zalotie ‘oth dir vitum a | ararorins |x| agers a 4 rr Flaca pardoset a Umplutara 73In toate cazurile cind trotuarul’ se realizeazi pe umplu- . = ‘ turd, se va prevedea un soclu din beton. . Soclu olin tence, Flanseu peste In cazul parterului cu pardoseli denivélate, detaliul fan- datiei peretului interior de separatie intre portiunile denive- late este similar cu cel corespunzator subsolurilor denivelate (fig. 21 by: . Fundatiile peretilor exteriori, la cladiri cu subsol, se alcd- tuiesc obignuit conform fig. 20. 4 Talpa fundatiel se face mai lata spre exterior decit pe- retele subsolului pentru a se realiza suportul necesar protec- tiei_hidroilozatiei. Grosimea si solutia adoptata pentru zidaria de protectie se va stabili prin’ proiect. ¢ Fundatiile peretilor interiori, 1a cladirile cu subsol, se ale&tuiesc ‘conform fig. 21 si anume : — cele din fig. 21 a, cind intreg subsolul este la acelasi nivel ; — cel din fig. 21 b, cind pardoseala subsolului se aflA la cote diferite. - , La stabilirea solutiilor pentru ‘hidroizolatii trebuie avute in vedere prevederile din standardele gi normativele in vi- goare, hidroizolatiile prevazindu-se’ in functie de destinatia subsolului si de nivelul de’ asigurare la umiditate a terenului sau a variatiei nivelului hidrostatic. Misig GSMS A Zid de prowee, He a sz0/aVe/. bolabie hidrotuge a VT) 2dene oe protecte i. ; 7 dro luge Cind nu se dispune de ‘inaltime suficienta pentru treptele V Mace gorda: [leolatie bidee tugs din Beton simplu, in locul acestora se prevad talpi de beton, a. & armat. oe . als & Fundatiile peretilor exteriori, la cladiri fara subsol, se al- retris —Es a cAtuiese obignuit conform fig. 19 (a...c) si anume : arin — cele din fig. 19.2, pentru chzul cind pardoseala este la 4 aceeasi cota cu cea a trotuarului : — cele din fig. 19.b, cind pardoseala parterului este pind en = . ; : Pha : ‘ imensiunile in plan ale fundatiilor continue se_deter aoe ncae ae Sie area ee mind tinind seama de prevederile de la cap. 5 din prezentul — cele dit .e, 2 fini ‘cu mai mult de 15 cm deasupra cotei trotuarului, ena f 7.3. Stabilirea dimensiunilor fundatiilor- 4 ; . 45Fundatiile solicitate excentric s¢ dimensioneaza astfel ca, rezultanta tuturor forfelor sd se mentina in‘ treimea mijlocie a bazei pentru ca intreaga ei létime sa fie activa la transmi- terea. presiunilor pe teren (fig. 22). Cind acest lucru nu poate fi realizat (rezultanta fortelor iese din -treimea mijlocie a t&lpii fundatiei), iar latimea de fundatie astfel impusd nu satisface din punct de vedere al presiunilor admisibile, este indicat admiterea unei l&timi active B= 3 La— 2,25 4 Se recomanda ca_excentricitatea rezultantei tuturor in- carearilor permanente, temporare, de lunga durata, scurta du- rat si exceptionale sé nu depaseascd J/4 din latimea talpii. La calculul fundatiilor solicitate eXxcentric (de exemplu fundafii de calcan), se tine seama devefectul favorabil al de- 76 formarilor terenului si al tlpii fundatiei. Astfel, se_admite ca sub actiunea acestor deformari, rezultanta forfelor la baza peretelui (fig. 22) se deplaseazi spre centrul fundatiei. Aceasta deplasare’ se considera, fata de marginea acestuia, la cel mult 1/4 din latimea peretelui, in urmatoaréle conditii : — peretele ce sprijina pe furdatii trebuie sd fie legat de copstructic Ta partes superioari prin placa plangeulut sau cen- tufa planseului, precum si prin ziduri transversale suficient de dese (recomandabil la maximum 6 m); — presiunea ce se dezvoltA intre perete si fundatie, ca urmare a deplasarii rezultantei incdrcirilor, s& nu, depaseascd limita admisibila pentru, materialele din care. sint _alcdtuite peretele si fundatia. . -"Lafimea talpii fundatiei se stabileste i in functie de: — grosimea peretilor ce se sprijind pe fundatie ; — dimensiunile minime necesare pentru executarea si- paturilor. Dimensiunile fundatiei ce rezultA astfel, se rotunjesc la multiplul de 5 cm - Dimensiunile: minime netesare pentru. executarea sij ‘urilor, cu mijloace manuale, in cazul fundatiilor continue sau izolate, se iau din tabelele 4.51 5: Se recomanda ca fata superioara a soclului (sau a fundatiei - in cazul cind peretele sta direct pe fundatie) sA fie mai lata Tabetul 4 SAPATURI IN SANT CONTINUU " Adincimea spatirii h (m) Lafimea minima (m) h < 040 5 0,30) 040 < h < 070 0,40 : 070 tao + 050x160” 0.651420 decit peretele ce reazema pe el, cut minimum 2,5 cm de fie- caré parte, pentru trasarea peretclui si eventuala’hidroizolatie. De asemenea, fata superioaré a fundatiei se recomanda si fie . mai lat& decit soclul, cu minimum 2,5 cm de fiecare parte, pentru agezarea cofrajului soclului. La fundatiile peretilor exteriori realizati din zidarie din blocuri b.ca, avind grosimea de cel putin 30 cm (fig. 23), fata exjterioara a soclului trebuie s& fie retrasA in raport cu Jata exterioara a“peretelui de deasupra; aceasta retragere nu va'depasi 5 cm. . Indltimea talpii fundatiei din beton’ simplu va fi de mi- nimum 40 cm. . La peretii cu goluri pentru usi (fig. 24), dacd deschiderea »L a golului este cel mult, egalé cu 2 hitga, fundatiile se di- mehsioneazi contindu-se pe transmiterea incircdrilor la teren in Tungul fundatiei, ,h“ find indltimea fundatiei si soclului in ansamblu, iar tga are valori date in tabelul 3. In cazul cind L > el ; se face verificarea sectiunilor 1—1’ (fig. 24) sub actiunea forfei : P=pb ( cu formula : P< DAR, 78 ’ wun bem Abolahe hidrotugaay 2h “Agee ‘ ala oe ; in care: b — latimea fundatiei ; ’ p — presiunea fe teren ; ee R, — rezistenta la intindere a betonului (potrivit STAS 10107/0-76) ; In cazul : P > bhR, se adopt’ 0 armare compusa din .ctrieri si bare dispuse 2h . . longitudinal pe-lungimea L — —\ , cu respectarea lungi- tee milor de ancorare potrivit prevederilor STAS 10107/0-76. 7.4, Prevederi ind conlucrarea _peretilor _ portanti la constructii etajate ; In cazul construciilor etajate, pe zidarie portania sau dia- fragme, avind cel pujin doua niveluri, la dimensionarea fun- datiilor mai multor perefi ce se intretaie, se poate tine seama, ja distributia presiunilor pe teren, de conlucrarea spatiala a 80 peretilor ce reazem& pe aceste fundatii. Astf@l, se admite c& © parte din incdrcarea ce revine fundatiilor peretilor cei mai solicitati se poate descirca pe fundatiile peretilor mai putin solicitati, in conditiile urmatoare : o — portiunea respectivA trebuie s4 aledtuiascd un ansam-° blu spatial capabil si preia solicitarile ce provin din scurgerea eférturilor (de ex. : zidurile si fie bine intretesute, iar plan-" geéle s& aiba centuri de beton armat de-a lungul peretilor); — peretii si fundatiile ce primese spor de incaredri tre~ buie verificate dacd pot prelua aceste incdrcdri suplimentare ; eforturile unitare in acesti -pereti nu trebuie si rezulte mai mari decit eforturile din peretii ce se descarca. — transmiterea inc&rcdrilor fundatiilor perefilor cei mat colicitati la fundafiile peretilor alaturati nu pot depasi limi- tele prevazute in tabelul 6; ‘Tabelul 6 Procente maxime din sarcina peretilor mai incdreafi ce se pot transmite perett- lor al&turati_ pe lungimea partial aferenti Lungimea partiala aferenté de perete ‘@ cdrui incdreare se transmite perete- Jui mai putin Incdreat (m) Constructii etajate cu zidarie portanta gi diafragme 2 niveluri 2,00 3 niveluri 4 niveluri gi mai mult — In cazul cind peretele mai putin incircat este limitat de un gol, procentele gi lungimile aferente din tabelul 6 se reduc la atit.cit poate prelua portiumea.de perete pind la gol, in condifiile ardtate la aliniatele precedente. be. 1083 81Fundafii diverse de beton simplu 7.5. La proiectarea fundatiilor cosurilor, sobelor, ‘scarilor- exfterioare sau interioare etc, se’ asiguré pe cit posibil inca~ ayatea fundatiilor acestor elemente in ansamblul sistemului de? fundatie a constructici, astfel incit.sd.se evite separarea lor prin tasari sau deformatii diferite, 7.8, La fundatia peretilor cu simburi de beton armat, in- tre simburi si fundatie se prevede un cuzinet de repartitic de peton armat (fig. 25 a). Cind eforturile in stilpi la forte ‘orizontale sint mari, se- yecomandi inglobareacuzinetulul. in. corpul _ fundatiei f3g. 25 b) si cu respectarea prevederilor din ,,Normativul peivind calculul si alcdiuirea structurilor din zidarie pentru constructii®, indicativ P 2-85. La solicitari verticale mari, talpa fundatiei si cuzinetul se pot lati in plan, conform fig. 25 d. a, In. cazul simburilor la distanfe mici (< 3,00. m) si care teansmit inc&redri mari, in loc de cuzinefi se pot prevedea centuri continue la baza zidului. a aa Cuzineh— al 4 NN Cuzmet peice 5 d. ’ Fig. 25 /zolatie 32 77, Cind este necesaré fractionarea” éonstruefiei” prin rosturi de tasare (fig 26), rosturi care tree si prin fundafiile constructici, se tiné seama de urmatoarele : — alcdtuirea rostului s& fié cit mai simpli, pe intreg ansamblul constructiei, —- si far sicane — in’ special pe verticala ; — Bitimea rostului se ia de minimum 3 om, daci din alte consjerente nu rezult& ca necesare rosturi mai mari; — in cazul fundatiilor de rost excentrice fati de zidu- rile ce le suporta, alcdtuirea si dimensionarea se face astfel incit $4 se evite rotirea fundatiei sub efectul incarcdrilor ex- centrice, avindu-se in vedere si prevederile de la pet. 7.3. Yolatia hidrofuga a zidurilor la rost in cazurile obishuite este numai orizontala (fig. 26); in caz cd este nevoie si de ~ izolatie verticala, in proiect se dau detalii de executie acor- dindu-se 0 atentie special racordarii hidroizolatiilor. Pe terenuri normale, lungimea maxima a talpii continue din beton simplu sau beton armat este de 70 m; la talpile cu lungimi mai mari se prevad rosturi de tasare. lzolate. Aidrotuga : | KOs) > fem Fig. 26 837.8. La racordarea fundatiilor cu adincimi diferite (funda- tiilor peretilor in zonele de ‘separatie ale subsolurilor pe por- fiunile fard subsol, a fundatiilor peretilor exteriori cu cei in- teriori), trebuie avute in vedere urmatoarel a) legatura intre fundatiile cu adincimi diferite se face in mod obligatoriu in trepte ; b) linia de panta a treptelor se recomanda sa rezulte ast- fel incit raportul (tga) intre indltimae treptelor si lung’mea jor s& nu: depaseascd valoarea 2°3 ; ¢) inaljimea treptelor se recomanda a se limita la — 50 cm in terenuri putin coezive ; — 70 cm in terenuri coezive sau compactate ; 4) in cazul fundatiilor in trepte de-a lungul intregii zone de racordare, cota superioara a talpii trebuie si 1amind aceeasi (fig. 27) Aceste prevederi nu se aplicd in cazul fundarii pe roci stincoase, la care panta fundatiilor in trepte poate fi mai mare de 23. 7.9. Pundatiile continue pe terenuri in panta se reali- zeazi prevazindu-se trepte din loc in loc, alc&tuite conform prevederilor punctului 7.8. , 64 Daca panta general a terenului natural nu depiises 2,5%, se admite executarea talpii fundatiei cu o pant& egala cu cea a terenului natural, daci se iau masuri suplimentare, necesare impotriva infiltratiilor. continue de beton armat 7.10. Aledtuirca gengralé si domeniul de aplicare : Daca din anumite cauze (nivei ridicat al apei subterane, presiuni efective mari pe teren) se impun latimi mari de fun- datie si adineimi mici de fundare. in locul fundatiilor rigide de beton simplu se folosesc fundatii elastice de beton armat. Alcatuirea constructiva este similar cu a fundatiilor clas- tice izolate pentru stilpi. * Pentru asgiurarea rigiditatii fundatici, inalfimea construc- tiva (fig. 28) se alegepentru valorile H/B prevazute in ta- belul 2, pet. 6.4., dar nu mai,micd de 30 cm, rotunjite la un multiplu de 5 cm.dar nu inai mica.de 15 cm. 5 De 0 parte si de alta a zidului se lasé o banchet orizon- talé de 2,5 cm latime, pentru a permite ‘trasarea si agezarea corecta a peretelui. 7.11. Armarea fundatiei se face astfel : 5 La partea inferioard cu bare drepte de ofel dispuse trans- versal, distanta dintre bare fiind de max. 25 ch. Procentul minim de armare va fi de 0,05%. Armaturile de repartitie vor reprezenta minimum 100/ din armatura de rezisten{é corespunzatoare. In.cazul in care nu rezulta din calcul o armatura dispusd transversal la partea superioarA a. fundatiei, se prevede con- structiv o armatura constituita din bare @ 8...10 mm dispuse la 40,cm distanta. Se recomanda armarea fundatiei cu plase sudate STNB, in locul solutiei descrisé mai Sus, potrivit Instructiunilor teh- nice P.59—86 La solicitarile centrice distribut considera uniforma pe latimea fundatiei. In cazul unei inc&rcari excentrice, momentul incovoietor, in sectiunea cea mai solicitata, se calculeazi cu relatia : presitinilor reactive se . Mau Pet22, ° 6 in care: p — valoarea maxima a presiunii reactive ; Po— presiunea reactivi maxima din dreptul peretelui ; B’ — deschjderea de calcul a placii fundatiei de 1a mar- ginea ci pina in dreptul peretelui (fig. 28). In cazul unor eforturi principale mari de lunecare, se dispun armatiuri inclinate si’ armaturi longitudinale construc- tive la partea de sus. 86 Fundafii continue pentru constructii cu pereti portanti amplasate pe terenuri coinpresibile 7.12. Prevederile din cadrul acestui capitol’ se refera la alcatuirea fundatiilor amplasate pe terenurile _exemplificate in continuare, la care apar tasari diferentiate datorité carac- teristicilor fizico-mecanice, ca de exemplu : — argile cu consistenta redusa (I,<0,5), prafuri argiloase ‘sau nisipuri in stare afinata, toate cu compresibilitati mijlocii- mari, sub forma de straturi continue sau lenticulare ; — terenuri imbunétafite artificial prin mdesarea meca- nied sau hidromecanica, in funetie de gradul de "indesare realizat. Pentru paminturile sensibile la umezire de orice cate- ‘gorie, chiar compactate, se efectueazA calculul ansamblului infrastructura-suprastructura, considerind sarcinile suplimen- tare care apar tinind seama de caracteristicile mecanice In cazurile in care natura terenului de fundare ‘sau con- formarea constructiei pot produce tasdri diferentiate, depasind valorile limité admise in STAS 33 se recomanda efec- tuarea unui calcul al ansamblului infrastructuré-suprastruc- turd, considerind conlucrarea infrastructura, suprastructura, teren. , In cazul paminturilor sensibile la umezire, la proiectarea fundatiilor se va tine seama de prevederile Normativului P.7-77 privind proiectarea si executarea _constructiilor fun- date pe terenuri slabe si de alte recomandari cuprinse in alte instructiuni tehnice'‘in vigoare. Atunci cind rezultatele calculului sau ale unor pres¢riptii tehnice specifice anumitor terenuri nu indica alta aledtuire a infrastructurii sau masuri de consolidare a terenului, funda- tile continue ale constructiilor amplasate pe terenuri compre- sibile trebuie sa respecte prevederile ardtate in continuare, 7.13. La alcituirea planului de fundafii se urmareste re- alizarea de clemente de legatura intre fundafiile grupelor de pereti, in special atunei cind in suprastructuri nu apar aceste legaturi ; in fig. 29 se exemplifica acest caz. : 87—— Fig. 29 Se recomanda ca fundatiile peretilor s formeze contururi inchise, evitindu-se situatiile in care fundatiile unor pereti se termind fara legdturd cu o alti fundatie dispusA perpen- dicular pe directia primelor fundatii ; in fig. 30 se exemplificd acest caz. . Lungimea.fundatiilor f4rd o Jegdtura pe una din cele doua laturi, nu trebuis si° depageascd 6,0...7,0 m. ‘Ansamblul fundatiilor trebuie s& fic astfel conformat, in— cit s4 formeze un element rigid monolit. 88 PLAN = = Ir u " C. =a saa Gresif Corec? Fig. 20 7.14. La constructiile sau zonele de constructii fara sub- sol, fundatiile trebuie prevazute cu cite o zon’ armati dispus& la partea superioara si inferioaré a elementului, iar -betonul trebuie sa fie de clasi Be 7,5. In fig. 31 si 32 sint reprezentate 2 tipuri de fundatii folo- site in aceste situatii. * La stabilirea dimensiunilor fundatiilor trebuie avute in vedere si urmatoarele recomandari : — pentru cazurile in. care inaltimea ,h* este redusa si nu se justificd prevederea a doud mirci de betoane diferite, se poate adopta o singuré marc de beton in talpa fundatiei ; 89— in cazuril& in care fundatia este alcatuité din beton ‘simplu trebuie respectate prevederile de Ja tabelul 3, privind valorile tga; considerarea in valoarea ,h“ a grosimii betonului din centura se face in condifiile tumnarii betonului in flux ¢ontinimu ; — se poate adopta solutia cu talpi din beton armat, in cazurile in care aceasta solutie este economica, efectuindu-se verificdrile la momente incovoietoare si forte taietoare. Va-. loarea minima a raportului a/h este 0,7 si inaltimea h€30 cm. In acest caz centura se amplaseaza in talpa armata. 90 7.15. Armarea longitudinala minima se realizeaz& cu” bare din OB37 avind diametrul minim de 10 mm si sectiunea totali de minimum 4,6 cm?, insi nu mai putin,de 0,20% din sectiunea centurii. a Barele longitudinale se innadese prin petrecere pe o lun- gime de 45 diametre cu ciccuri, in beton de clasa Be 7.5. La intersectiile centurilor se realizeazd ancorari ale ba- relor longitudinale conform fig. 33 si 34. m1Fig. 33 ilo is ealizeazd de minimum 10_mm, dispuse la maxi- mum_25 cm, pentru situafiile cind armarea transversala re- zulti ca necesara din calculul la incdrcanea dat de terén de jos in sus, procentul minim de armare find 0,05%. Se urmareste dispunerea intr-un singur plan a armaturi- lor inferioare, respectiv superioare, devierea pe vertical fiind admis& cu regpectarea unei pante de 1:4 (proiectia pe verti- cala/proiectia pe orizcntala). 7.16. La_constructiile_sau_zonele de_constructiicu-subsot se_prevede 0 zona armata la nivelul pardoselii subsolului si la nivelul planseului peste subsol, 92 : CO ee Fig. 34 In fig. 35 este prezentat un tip de fundatie folosita in aceasta situatie, Pentru dimensiunile partiale si armaturi se respect pre- vederile de la pet. 7.14 cu deosebirea cé h>40 cm, urmind a se verifica si adincimea minima de incastrare a fundatiei ma- surat de la pardoseala subsolului * La stabilirea dimensiunilor fundatiilor trebuie avute in vedere si prevederile. cuprinse in ultimele aliniate de la pet. 7.14 a Se asigura bordarea cu arméturi in dreptul golurilor pentru usi, ferestre de subsol, traversiri de canale etc. 7.17. In cazul structurilor la care rezulté din calcule, soli- i importante, datorita tasdrilor diferentiate, iar tipurile de fundatii aritate mai inainte nu au capacitatea de a prelua eforturile care apar, se poate adopta © fundatie/ aleatuita in intregime din beton armat (fig. 36). 93Leolahe bidrofugd Bg olathe hvehoby a [ps I SUBSOL SUBSOLSe recomanda ca, inaintea adoptérii acestui tip de fun- datie, s& se analizeze posibilitatea evitarii lui, prin m&suri de imbunatAtire a calitatilor fizico-mecanice ale terenului de fun- dare sau de alcdtuire a structurii, avindu-se in vedere si im- plicatiile de ordin economic. 7.18. Rosturile prin structura, prevazute pentru dilatari, seisme, se pot rezolva la nivelill infrastructurii, fie traversind fundatiile, fie oprindu-le la acest nivel, fundatia de rost deve~ nind comuna pentru clementele portante ale ambelor corpuri de cladire. Marimea necesara a rosturilor-se stabileste de proiectant, dar nu trebuie sa fie mai micd de 5 cm. LN g Ni 8 x! A Grind de] echitbrare Fig. 37 96 In cazul terénurilor pentru care prescriptiile speciale re- comanda alte prevederi, alcdtuirea rosturilor de tasare se face finind.seama de prescriptiile respective. + . In cazul rosturilor care: strabat fundatia, se recomanda prevederea unor fundatii sau grinzi de echilibrare (pet. 6.6) dispuse la cca. 4 m distant intre ele, perpendicular pe fun- datie (fig. 37). . In camil in care rostul nu strabate fundatia,’se are in ve~ jere.ca prin alcdtuitea acestuia s& se creeze posibilitatea ro- tirii unuia dintre peretii’ de rost faré antrenarea celuilalt (fig. 38). ae : Distanta dintre peretii de rost se stabileste prin project in funcfie de marimea deformatiilor. Pentru fundatiile structurilor cu diafragme situate pe te- renuri avind compresibilitatea pronuntata, se respect& si pre- * vederile de la pet. 7.13, si 7.17. Pentru detaliile de alcdtuire se fine seama de prevederile de la pét. 7.27. y Rost lo turnare fore orndtura We tneastrare Fig. 38 7 —e, 1023 97Fundatii continue.cu descdrcari pe reazeme izolate 7.19. Aceste tipuri de fundatii se -utilizeazi in tazul zidu- rilor ce transmit inedreéri mici la-fundatii, sau atunci cind terenul de fundare se gaseste la o adincime mai mare de cca 2m, si sint alcatuite din : 7 — blocurile de fundatie ce constituie reazemele izolate ; —elementele de cesearcare a incarearilor transmise de pereti la aceste reazeme. - Presiunea de calcul a terenului de fundare trebuie si fie suficient de mare, ca si fie posibild distanfarea rationala, de-a Jungul zidurilor, a blosuriJor de fundatii ce formeari reaze- mele izolate. Fundatiile cu descarcari"pe reazeme izolate nu sint indi-~ cate in cavul cind sint de asteptat tasdri inegale ale acestora. De asemenea, ele se vor evita fn regiunile cu seismicitate mare (gradul 7, 8 si 9). . Pentru a preintimpina efectul umflarii terenului din cauza inghetullui sub elementzle de descircare. se prevede un spatitr pina la suprafafa terenului egal cu valoarea posibild a um- flarii pamintului (cca 5....10 cm), care se umple cu nisip gréun- tos, impiedicindu-se totodata accesul direct al apei, asigurin- du-se evacuarea ei. 7.20. Reazemele izdlate se previd de-a lungul peretilor, in punctele de intretdiere a perefilor sau in acelea in care sint incareari importante. ‘De reguld, aceste reazeme se dispun in conformitate cu traveile constructiei si in dreptul plinurilor (spaleti de zidarie). * Distanta optim’ intre reazeme se stabileste pe baza unut calcul tehnico-economic. Alegerea_materialelor, dimensionarca, stabilirea adincimii de fundare, alcituirea constructiva a reazemelor izolate, se fac analog fundafiilor continue rigide. Reazemele izolate se fac in sectiunea transversali de forma dreptunghiulara, cu sau far’ evaziri sau trepte. Reazemele izolate de regula au in plan o sectiune de forma dreptunghiulara. In zonele’ de fntretdiere in ,L“ sau _,T* a peretilor. se obignuiesc forme de fundatii conform fig. 39. Pozitia in plan a blocurilor de fundatie se alege astfel incit centrul de greutate al suprafetei, bazei lor si fie cft 98 . at sh Hee Es Fig. 39 mai apropiat, sau — daca este posibil — sa coincida cu pozitia rezultantei inearearilor transmise de pereti. 721. Elementele de descarcare sint alcatuite din grinzi sau bolfi, care constituie suportul peretilor si care transmit incdr- carile la blocurile de fundatie. In cazul obisnuit al constructiilor fra subsol, élementele de descareare aledtuiese si soclul peretelui, depagind cu cel putin 25 cm cota trotuarului constructiei. ; Fata’ superioara a elementelor de descarcare se aseaz la cel putin 10-cm sub nivelul trotuarului. _Izolafia hidrofuga orizontala a peretilor se ageazi de re- gula la partea superioara a grinzilor sau boltilor de descarcare. Grinzile sau bolfile se fac de regula mai late decit peretele de deasupra cu cca 5 cm de fiecare parte. Utilizarea grinzilor prefabricate se recomandi in cazul construcfiilor cu pereti avind 0 dispozitie regulaté in plan si cu incdreari mici. ‘ Pentru usurinfa executiei, se urmareste pe cit posibil ca grinzile. sa aiba aceeasi indltime. 7.22. Grinzile sint de regula continue, pe reazeme late ; ele pot fi projectate cu sau fara vute de reazeme (fig. 40). Pentru asigurarea unei_rigiditati corespunzatoare, se reco- cmanda : — in cazul grinzilor drepte (fara vute), indltimea h > L/8 : _. in cazul grinzilor cu vute, indljimea in cmp h > L/9. iar pe reazme h > L'6; in care: L reprezinta lumina dintre reazeme. ea ~ 99Beton ‘egolizare } Petras 3 Grnzi cu vate La constructii de mie& simportanfa, sau in cazul grinzilor ce suportd incircdri mici (de ex. la perefi neportanti), aceste Iimite se pot micgora. 7.23, Bolfile de descircare (fig. 41) se realizeaza de regula din beton cu armatura de siguranta. Armaturg de b-b » bE “ J Bolt! ex intadosul poligonal Fig. 41 100 Se pot folosi si Lolti din’beton simplu, insé numai la con- structii cu cel mult doud niveluri amplasate pe terenuri putin compresibile si fara contractii, La paminturile in care se pot produce tasiri mici sau la . piminturile contractile, bolfile se prevad cu armatura de si- guranta. : In cazul cind se folosesc grinzi prefabricate, se asigura continuitatea armaturii in lungul perefilor prin dispunerea de armituri in lung de minimum 3 @ 12 mm (ofel PC) sau 3 @ 16 mm (otel OB). Se recomand ca indlfimea bolfii Jacheie s& fie h = L5, jar sigeata holtii la intrados f — L/4. Se recomanda ca intradosul si fie de forma circulara ; pen~ tru simplificare, executarea intradosului se poate face dupa un pojigon inseris,in. cere. > : De asemeriea, se urmireste, pe ett posibil, ca ‘toate bol- file s& ib aceleasi indltimi si sageti. La capetele zidurilor, acolo unde impingerile boltilor nu sint echilibrate, se asigura stabilitatea fundatiei prin lungimea corespunzatoare a blocului de fundatic (reazemului), in aga fel ca si poatd prelua si transmite terenului, in bune condi- tii, fmpingerile. 5 7.24, In cazul constructiilor care au fundatii continue sub ipereti, ca sistem general de fundare, se pot utiliza in mod ‘avantajos, pentru sustinierea .peretilor neportanti: sau despar- titori, grinzi de beton armat (monolite sau prefabricate), care reazema pe fundatiile peretilor principal. ne In cazul constructiilor cu structuta in cadre aceste grinzi reazema pe fundatiile stilpilor. ye Fundatii realizate de insisi placa suport a pardgselii 7.26 Aceste tipuri de fundatiis se pot executa numai sub pereti despartitori, neportanti, transmitind plicii o incdrcare de cel mult 1000 kgf/m, situati in ‘spatii protejate de inghet. Cind placa’ este agezat pe teren s§ntos sau umpluturi bine compactate pind la 40 cm grosime : + _ — daca peretii despartitari transmit 0 incarcare de max. 400 Kgf/m si au lungimi de max. 3,00 m, placa poate fi exe- 101Armibure apy Spine ta 400-150 Rerclaseald _Pretris c= ees a. 2 E ee ee Arnotun 0 Tig Suplimentare ahaa are 7 Fig. 42 7 ctitatd din beton’ simplu de clas& Be 7,5 si grosimea de cel putin 8 cm; — daca peretii despattitori transmit o incdrcare de peste 400 kgf/m si au lungimi de peste 3,00 m, se recomanda s se prevadd o armare a placii pe o latime de 1,00... 1,50 m, cu o retea avind cel putin 3 bare pe metru Yiniar, de mini- mum © 5 mm pentru STN] fo ee eee sime: — daca peretii despaotitori transmit o incarcare de max. 400 kgf/m se recomanda sa se prevadi o armatura transver- sala de minimum 3 @ 6/ml, pe o latime a placii de 1,00...1,50 m si o armare longitudinald avind minimum 4 bare © 12 mm din care doua bare sub perete (fig. 42 a) ; — dac& peretii despirtitori transmit incdrcdri mai mari se récomanda si ingrosarea localé a placii (fig. 42). Cind placa este asezata pe umpluturi peste 120 cm gro- ‘sime se realizeaza fundatii separate sub ziduri. In legatura cu modul de executare a umpluturilor si ve- \rificarea lor, “trebuie avute in vedere prevederile cuprinse in »Normativul pentru executarea lucrarilor de terasamente pen- tru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale*, indicativ C 169—83. Fundatii pentru: structuri cu diafragme din beton armat 7.27. Dimensionarea latimii. talpilor de. fundatie se face tinind seama de prevedérile de la pet. 7.4. wz.” ./ Diafragmele de la primul nivel fiind armate .cu retea, fundatiile trebuie prevazute la‘ partea superioara, cu o. cen- turé in care si se poaté prevedea mustati pentru legitura dintre pereti si fundatie. f In cazurile curente, fundatia diafragmelor are alcdtuirea din fig. 43. Dimensiunile centurii se aleg astfel ca h/a > 1. ‘Armarea transversal a centurii de beton armat se face cu etrieri cu diametrul de minimum 6 mm dispusi la maxi- mum 25 cm ; in cazurile in care raportul h/a < 2, se caleu- Jeaz& armatura transversala de Ja partea inferioaré a centurii 103considerind presiunea exercitaté de blocul de beton simplu * asupra centurii, Armaturile longitudinale ale centurilor, in cazul terenu- Flor compresibile, ‘trebuie sf respecte urmitoarele conditii minime : i — diametrul de 10 mm ; - sectiunea totala de 4,6 cm; — procentul de armare de 0,2%/ din sectiunea centurii. In cazul unor ofeluri cu marci superioare ofelului OB 37, limitele se reduc in yeportul rezistentelor de caleul. ‘Acoperirea cu beton a barelor, longitudinale trebuie sé respecte prevederile din anexa-III — 2 a Normativului C 140—86. “+ Atuneci cind rezultd necesara marirea indltimii fundatiei, aceasta se ‘face prin indltarea blocului de beton simplu. Atunci cind rezult&) necesard reducerea inaltimii funda~ tiéi, din considerente legate de natura terenului de fundare saul din considerente economice, s¢ poate adopta ¢ solutie cur talp§ continua din beton armat. ; Pentru dimensiunile transversale ale ‘talpii continue din beton armat se respect prevederile de la pet. 6.3. ' Armatura transversal a tAlpilor de beton se determina prin calcul, considerind presiunea exercitaté de teren asupra tAlpii, Zonele ‘de fundatii, situate sub golurile :pentru usile de la primul nivel sau sub golurile cu alta destinatie, se verifica considerind presitinea terenului actionind de jos in sus. In cazul unei diafragme Ja caré golurile se suprapun pe. verticald, dar diafragma preia sarcini orizontale, zona de fun- datie situat sub golurile de la primul nivel se dimensio- neaz&, in cazurile curente (teren de fundare putin compre- sibil, cladiri avind pind la 10 etaje), considerindu-se pentru forfa tdietoare actionind in zona respectiv valoarea de mi- nimum 3 'T max.,,T max. fiind valoarea forfei tdietoare din buiandrugul cel mai solicitat de pe sirul respectiv de buian- drugi (fig. 44). 104 Zong cle Iatluenta Fig. 44 1058. PROIECTAREA FUNDATIILOR PE GRINZI SI PE RADIERE DIN BETON ARMAT Alcatuire generala si domeniu de aplicate 8.1, Fundatiile pe grinzi se folosese la structuri de’ rezis- tenfa care transmit saivinile la nivelul bazei constructiei, prin stilpi. ‘Adoptarea acestui sistem de fundare se face numai, dupa ‘0 analizA tehnico-economicd, deoarece se caracterizeazi prin- trun consum ridicat de beton, ofel-beton si material lemnos. __ Fundafiile pe grinzi continue sub stilpi sint recomandate ‘a fi utilizate in urmatoarele situatii : -a) Cind, datorit’ compresibilitatii pronuntate a terenului de fundare, este necesar’ 0 ri wre a constructiei la nivelul fundafiilor, care nu se poate realiza prin alte masuri con- + structive. In acest caz se prevad grinzi de fundare,’ care s& lege longitudinal sirurile de stilpi, (fig. 45.a). Dac& este ne- cesar 0 rigidizare a constructiei pe ambele direcfii se poate realiza o retea de grinzi (fig. 45 b). b) Cind. evazarea fundatiilor izolate este impiedicata de un obstacol” continuu. in lungul unui sir de stilpi (fig. 46). ©) Daca este necesar si se evite fundatiile excentrice la stilpii de ling un calean vechi (fig. 47). , d. La amplasarea unor cladiri pe terenuri cu capacitate propuntata redusé sau pe “terenuri ce pot produce taséri inegale. : 306, Rerete_coleon Fig. 46 Perete colcon . Fig. 47 e. La amplasarea cladirilor pe terenuri dificile de fun- dare, care, in vederea’ fundarii directe, au fost imbunatatite. 8,2, Radierele din beton armat se utilizeazd in urmiatoa-* rele situatii : a) in cazul fundarii constructiilor pe paminturi foarte compresibile, mai ales in cazul unei stratificatii neuniforme, cind in zona activa de, sub fundatii se pot produce tasari inegale importante, iar mijloacele de imbunatatire a terenu- lui in zona’ activa sub talpa fundatiei, cu procedeele cunoscute, nu asigura eliminarea acestor tasiri posibile ; 07y b) lasconstructii imalte (cosuri de fum, silozuri de ce- reale, turnuri de récire, clidiri social-administrative cu numar mare de etaje etc.), la care incircarea pe m? la nivelul cotei de fundare este apropiaté ca mérime de presiunea conven— tional sau de presiurea stabilita pe baza calculului terenului de fundare ; : ©} la subsoluri si constructii ingropate in pamtnt situate in pinza freaticd sila care este necesara realizarea unei cuve etanse. Radierele pot fi impartite in : ~ 1, radiere de greutate, care nu fac obiectul’ prezentului normativ ; z 2. radiere de rezistenta; care lucreazi la incovoiere sub actiunea presiunilor reactive ale terenului de fundatie si pen- tru care se pot'adopta solutii constructi — radiere din plici drepte, rezemate pe pereti portanti; | — radiere din grinzi $i placi : ' — radiere din plansee ciuperci ; — alte tipuri de radiere (casetate, cu placi curbe ete). 5 ‘ Elemente constructive 8.3. Din punct de vedere al dispozitiilor constructive cu- rente, grinda de funéare este asemanatoare cu o grindA obis- nuité, cu deosebirea c& este solicitaté de jos in sus de catre presiunea reactiva. ™M alc&tuirea constructiva se fine seama de urmitoarele = a) Indltimea Hy a grinzii (fig. 48) se ia intre 1/4 si 1/6 din distanja dintre doi stilpi consecutivi. Cind este nevoie se ‘pot ~ prevedea vute pe reazeme. Ele se realizeaz& astfel incit rapor- tul H /H, s& fie cuprins intre 1,2 si 1,5, iar 1, — (1/6...1/4) Ly (fig. 48). : 108 SECTIUNEA 1-1 & pe a SJ 5 ; 4] Figs 48 b) Placa de la partea inferioard a grinzii se realizeazd fata supetioard orizontala; pina’ la 30°cm latime a. plicit tn consol se admite ca fata’superioari sa fie orizontald ; peste aceasti dimensiune fata superioara se va realiza in pants. Indl timea ,,H® a placii in dreptul grinzii (fig. 48) se ia astfel incit raportul H/B s8 fie cuprins intre 0,25 si 0,35, dar valoarea mninimd a Sndlfimil este de 0,80 m. inalfimea ,h* a placii la exterior este de cel putin 0,2 si se ia intre H/2 si H/3. eameadan Latimea grinzilor la partea superioaré rezulta din conditia cain jurul stilpilor s& se realizeze o banchet& orizontala de 2,5..5 em. In cazul unor stilpi de dimensiuni mari, pentru a evita o latime prea mare a grinzii, se prevedé o grinda de 1a- fime variabila, mai lata in dreptul stilpului, racordérile dintre Litimile diferite realizindu-se cu vute ca in fig. 49. Functie de lati mea ,B* a plicii gringji,’ indlfimea , Poate s& rezulte ega- 14 cu inaltimea grin- ali, in care caz se foloseste o sectiune ca in fig. 50. Fig. 49 ~ 109SECTIUNEA Q-0 Fig. 51 Totdeauna, cind este posibil, se realizeaz& console Ja cele doua extremitati ale grinzii, console care asigura 0 comportare maj bund a nodurilor marginale. Se recomand’ ca lungimea acestora si fie cuprinsa intre 0,25 si 0,30 din distanta dintre stilpi. Fin cazul cind din punct de vedere economi¢ rezulté com- petitiva solutia cu stilpi prefabricati, grinzile de fundatie se realizeaza in forma de x (fig. 51), in jurul stilpului realizindu-se uun pahar, dacé conditiile de exploatare nu impun umpluturi din beton simplu. ‘ ce Paharul se verificé si se proiecteazi dup’ normele in vi- goare. 110 Pentru realizarea grinzilor de fundatie sub stilpi, se ut- lizeaz& betoane avind clasele indicate in cap. 3. + Armarea grinzilor continue sub stflpi se face cu armaturi longitudinale si transyersale, Procentul minim de armare-pentru armatura longitudinala din ofel cu profil -periodic este de 0,10%/ din-sectiunea utilé pentru cea transversalé din otel OB'37 este de 0,05%, Momentele incovoietoare la care se dimensioneazd “arma- tura longitudinala se iau in sectiunile de la fetele stilpilor. In sectiunile in care placa grinzii este comprimata,. calculul’ se face ca pentru o sectiune T. Toatd armatura longitudinal de rezistenté se amplaseaza in inima. grinzii. . De o parte si de alta a grinzii se provid in placa acesteia armaturi longitudinale de repartitie cu 0. sectiune pe ml de cel Putin 10% din armatura transversala de rezistenta a: placii pe mil, dar minimum 3 © 8'm. Aceastd armaturé poate fi luat& in calcule pentru preluarea momentelor pe reazeme. Armaturi longitudinale constructive se prevad si pe lati- mea grinzii, astfel ca distanta dintre doua bare si nu fie mai mare ca 35 cm, Cind latimea grinzii la partea superioara este mai mare ca 40 ¢m, sau dack numérul barelor intinse pe un rind este mai mare ta 5, se prevad etrieri dubli. Armarea placii grinzii se. realizeaz’ cu plase .sudate in toate situatiile cind este posibil. “Cind din calcule rezulté armatura: inclinaté pentru forte tAietoare, aceasta se dispuse la 45°, sau la 60° in grinzile cu inaltime mai mare. 8.4, Din punct de vedere al’ dispozitiilor constructive cu- rente, radierele sint asem&natoare cu planseele actionate de presiunea reactiva a terenului de fundare. Tipul. radierului'se alege in baza unui’ calcul tehnico-eco- nomic, finind seama de tipul de structura si de calitatile tere- nului de fundare, 7 Radierele din placi drepte rezemate pe pereti portanti se folosesc pentru constructii, la care distanta intre acesti pereti nu depaseste 3,00...4,00 m si la care se cere o rigiditate mare a constructiei 1a nivelul fundafiilor. 5 a) Radierul se executé dintr-o plac simpli armaté pe o singura directie pe distanta intre pereti. Placa se poate realiza ancu vute pe reazeme, pentru preluarea momentelor maxime ne- gative. Grosimea placii se ia constructiv de cel putin .20 cm, pentru asigurarea unui minim de rigiditate a radierului. 1 b) La constructiile pe cadre, se pot folosi radiere cu-grinzi. Ele sint formate din placi armate crucis, rezemate pe 0 rejea grinzi (fig. 53) sau pe grinzi principale si secundare (fig. 52). Cind deschiderile intre stilpi sint mari (depasind 4,00 m) dar egale ca marime, se recornanda grinzi secundare in cruce, sau refele de grinzi secundare (fig. 54). Ca alcdtuire grinzile radierului nu difera de grinzile de fundatie obisnuite ©) Radierele alcdtuite cu plansee-ciuperci se folosesc la si- lozuri, depozite subterane de alimente, rezervoare ingropate etc. Capitelurile de Ja baza stilpilor pot avea urmatoarele forme : S — capitel simplu (fig..55) ; — capitel cy frinturd (fig. 56) ; — capitel cu placd de rezemare (fig. 57). Pentru realizarea fetei superioare perfect plane, se pot prevedea, in locul capitelurilor de deasupra placii, ingrogari in jos (fig. 58), La constructii cu inedrcdri mari sila care exist posibili- tatea unei incdrcari partiale asimetrice in timpul exploatarii Gilozuri), trebuie sd se asigure o rigiditate cit mai mare, pen- tru a putea redistribui in cit mai bune conditii presiunile pe teren. fn astfel de cazuri, radierul se poste executa sub forma unei placi de grosime mare (0,8 rezeme fara capiteluri (fig. 59) ,20 m), pe care stilpii si Calculul grinzilor continue de-fundare 8.5. Din punct de vedere static, fundatia continua sub stilpi este o grind incdrcat de sus in jos cu sarcinile trans- mise de stilpi si de jos in sus cu reactiunea distribuita a tere- nului pe toata suprafata’de contact. La calculul unei astfel de grinzi trebuie avute in vedere urmitoarele : a) Alcituirea grinzii si determinarea 1éjimii suprafetei de contact a pilacii acesteia se face printr-o predimensionare, la ce. 1023 113ky Coeficientul de rigiditate ‘al terenului necesar efectuacit acestui calcul se considerd in modelul. Winkler-Roussinesq. gi se determina cu relatia : e Ls at unde : — coeficient functie de raportul dintre lungimea si Litimea suprafetei de contact a grinzii, dat in : tabelul 7; FANN OD yy E — modulul de. deformatie liniard a terenului; v — coeficientul de deformatie liniard a terenului ; : “DP yg A @ — semilitimea suprafetei de contact a grinai b — semilungimea suprafetei de contact a grin: LZ>> annie - . . ‘Tabelul 7 Fig. 58 care se utilizeazi metoda aproximativa a distributiei Yniare a reactiunilor pe suprafata de contact. i Pentru calculul $i armarea grinzii in lungul ei, diagra- mele de eforturi se stabilesc folosind una din metodele de calcul ale grinzii, ca grinda pe mediu deformabil. wa , 4 : : 15©) Pentru calculul grinzii, in cazurile in care distantele ~ intre stilpi nu diferd cx mai mult de 200/, incdrcarile pe stilpi sint apropiate ca valoare si rigiditatea grinzii si deformabili tatea terenului de fundajie au valori care asigura o redistri- buire a presiunilor reactive, se poate admite distributia plana a acestor presiuni. d) Pentru dimensionarea armaturii la forja tdietoare, se considera valoarea fortei taietoare corespunzatoare sectiunii de la fata stilpului . e) Daci grinda este solicitaté excentric insectiunea trans- versali, sau dacd grinda este solicitata si de momente de torsiune, placa grinizii se armeazA cu etrieri inchisi, capabili sa preia torsiunea. f) Pentru armarea placii grinzii {armare transversala) se poate admite repattizarea uniforma, respectiv liniar-variabild, a presiunii de contact in sectiune transversald, dacd se are in vedere rigiditatea ei mare transversal in raport cu cea a tere- nului, Armatura transversal din placd se dimensioneazi pe baza momentelor incovoietoare date de reactixinea terenului in raport cu sectiunea din marginea grinzii g) La armarea grinzilor de fundatie trebuie avute in ve- dere toate prescriptiile referitoaré la alcdtuirea si calculul ele- mentelor din beton armat. 9. PROIECTAREA, FUNDATIILOR PENTRU CONSTRUCTIL USOARE DEMONTABILE, CU DURATA LIMITATA PE UN AMPLASAMENT 9.1. In functie de durata de stationare pe amplasament, fundatiile constructiilor de organizare de gantier se realizeaz& diferentiat pentru : a) constructii,cu durata pe amplasament sub un_an ; b) constrictii cu durata pe amplasament de la 1 la 5 ani. 9.2. La alegerea tipului de fundatie trebuie avut in'vedere cA la terminarea obiectivelor -construite, fundatiile obiectelor de organizare de gantier trebuie si cle indepartate, pentru a lisa terenul in starea initiala avuta inainte de construirea obiectivelor respective In acest scop ‘se recomanda evitarea fundatiilor din beton monolit. M6 Adincimea de fundare se stabileste la minimum 10 em de la nivelul terenului natural, rezultat dupa decaparea’ stra~ tului vegetal. : A In cazul constructiilor celulare, prevazute cu talpi de rezemare pe teren, fundatia poate fi realizatd dintr-uh strat corespunzator din pietris cilindrat. 9.3. Pentru constructiile din clasele de imy fanta mec sau redusi (clasele II, IV, V, conform pet. Po din SEAS 10.100/0—75) precum si pentru constructiile cu durata pe am- plasament sub 1 an, dimensiunile in plan ale fundafiilor se stabilesc in conformitate cu calculul dupa presiuni conven- tionale-de calcul conform pet. 1.4, din STAS 3300—85. Adincimea de fundare se ia conform tabelului 1, putin- du-se ins ‘realiza sitprintr-v fundatie de beton, dispusa peste o umplutura de pietrig batut realizata pind'la cota respectiva. In acest caz, fundatia poate fi : “ + — cuzinet de beton armat (monolit sau prefabricat), care se realizeazd conform prevederilor de la pet. 6.2, considerind presiunea maxima pe teren de 4 daN/em? si 4 min, = 0,15, __ Indlfimea H’ la marginea obeliscului fundatiei (fig. 2) sé ia ‘de minimum 5 cm ; — fundatia continua (monolit sau prefabricata), care se realizeazi conform prevederilor de la pet. 7.2...1.5, considerind “presiunea maxima de 4 daN/em?, 2 min, = 0,15 si B min. = b + 2 X 5 (in cm); b min — 6 cm (figt 19. a). 9.4. Pentru constructiile cu durati pe amplasament peste 5 ani se aplica prevederile din normativ. 10, EXECUTAREA FUNDAJULOR DIRECTE | 10.1. Executarea si receptionarea _luerarilor de fundatii directe se fac, potrivit Normativului C.169—83, 10.2. Inainte de inceperea luerarilor pentru executarea corpului fimdatiilor trebuie si fie terminate lucrdrile pregi- titoare si anume : a) Trasarea axelor fundatiilor si executarea sipiturilor ; ____b) Protectia constructiilor vecine si a instalatiilor existente in _pamint ; * i©) Coborirea nivelului apelor subterane, pentru a permite executarea corpului fundatiilor in uscat, atunci cind procedeele de executie adoptate nu permit betonarea sub apa ; d) Asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajului de lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii fun- datiilor ; e) Verificarea axelor fundatiilor ; 4) Verificarea corespunzatoare dintre situatia reala si project (din punct de vedere al calitatii terenului, dimensiu- nilor si pozifiilor), in limitele tolerantelor prescrise ; g)'Incheierea procesului verbal de ‘recepjie a terenului de fundare. Dac caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare, masurile ce urmeaz a se lua se sta~ dilese impreuna cu proiectantul si se transmit prin dispozitie de santier. In cazul,fundatiilor in apa cu, sau fird epuismente, se verific& in mod special c& nu s-au produs afuieri, ebulmente, prabusiri etc. sau c& efectele acestora au fost inlturate in asa fel incit corpul fundatiei sA poata fi, executat corect con- form proiectului. : 10.3. La executarea fundatiilor pe paminturi sensibile la umezire se respect in plus prevederile din Normativul P, 7—77, iar in cazul execut&rii fundatiilor de piminturi ‘contrac- tile cele din Instructiunile tehnice P. 70—79. 10.4. Trasarea lucrarilor de fundafii face parte din tra~ sarea lucrarilor de detaliu. La pozifia fn plan orizontal a axelor fundatiilor de beton si beton armat, abaterea admisibila este de 10 mm. Abaterea admisi:pe vertical la pozitionarea fundatiilor. fata de cota de nivel, se admite de maximum 10 mm. 10.5. La executarea fundatiilor trebuie avute in vedere urmatoarele : - a) Materialele intrebuintate trebuie s4 corespunda indica- {illor din proiect si prescriptiilor din standardele si normele de fabricatie in vigoare ; se atrage atentia asupra cazurilor in care proiectele, prevac ‘ca. masuri de protectie anticorosiva utilizarea de cimenturi speciale si anumite’ grade de imper- meabilitate a betonului. 118 b) Fundatia se exccutii fra intrerupere pe distanta dintre doua rosturi de*tasare ; In cazul cind aceasta conditié nu poate fi respectatA se procedeaza conform Normativului C. 140—86. ©) In cazul betonarii sub nivelul apei subterane se ve- rifica, dupa caz, fie eficacitatea epuismentelor, inclusiy a masurilor contra afuierii terenului si spalarii cimentului din. beton, fie respectarea prevederilor din anexa Normativulut C. 140—86. Z e @) In cazul fundatiilor de tip pahar pegtru incastrarea stilpijor prefabricali, se verific’ dimensiunile golului (sectiuni orizontale gi verticale), impanarea si celelalte legaturi pro’ zorii (care trebuie s& asigure echilibrul stabil al stilpului) con- form Normativului C 140-86, precum si incastrarea defini- tiva prin betonare. In timpul montajilui st‘lpilor prefabiicati sint obligatorii masuri de mentinere a echilibrului stilpilor. Pentru cazul stilpilor dubli sint necesare masuri suplimentare, avind in vedere faptul c& nu se pot folosi pene decit la 3 laturi. ©) Executarea rostului de tasare se face fntr-un plan per- pendicular pe talpa fundatici, iar latimea sa, pentru construc- fille fundate pe terenuri obisnuite, este de minimum 3 cm. tn cazul fundatiilor pahar rostul va avea o latime de 5 cm. Pentru constructiile fundate pe pAminturi dificile, (loessuri, contractile etc.), Ijintea rostului se ia potrivit prescriptiilor pentru fundarea pe astfel de terenuri Executarea rostului se trateazé cu o lucrare ascuns& si se va receptiona de citre reprezentantul beneficiarului, in timpul executiei sale. 10.6 Cind constructiile se fundeaz pe ‘paminturile, loes- soide: sau argile contractile se respect prescriptiilor in’ acest sens ale normativelor respective. 11, MASURILE DE TEHNICA SECURITATII MUNCII “11.1 In procesul de executie a lucrarilor de fundatii, tre- buie respectate urmatdarcle prevedeéri in vigoare : . a) Norme republicane de protectie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ord. nr. 34/1975 si 60/1979. 1gb) Norme de protectie a muncii in aetivitatea de construc-* tii-montaj, aprobate de M.C.Ind. cu ord. nr. 1233/D/1980. ) Nome generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor — 1977. d) Norme tebnice de proiectare si realizare a construc. flor privind protectia la actiunea focului, - indicativ P, 11883 11.2. Conducerea antreprizei este obligati $4 elaboreze instructiuni speciale de tehnica-securitatii muncii pentru lu- crul cu fiecare nou tip de utilaj introdus pe santier, precum si pentru diferitele operatiuni ce se efectueazi la lucrarile de fundatii, care nu sint prevazute in normele in vigoare, folo- sind in acest scop figele tehnologice existente sau cartea-teh-* nica a utilajului respectiv. 5 “0 ANEXA | 1. CALCULUL MOMENTELOR INCOVOIETOARE PENTRU FUNDATI PATRATE §I FUNDATIL DREPTUNGHIULARE IN FORMA DE ‘TALPA ARMATA . \ * A. Pentru fundafli si cuzineti de form pitralS si stilpi cu sec tiunea ‘patrata (fig. 11) se unese colturile bazei stilpului eu. colfuril Corespunzatoare ale bazei fundatiei 51 se considera pentru calcul funda _ descompusi in patru console trapezoidale. Pe directia X—X se consideré momentul ingovoietor dat de presiunile pe talpa fundatiel pe supra fata consolei 1—2—5—6, in sectiunea de incastrare 9—1—2—10.. Ana log, pe directia y-y, se considera momentul incovoietor dat de’ pre siunile pe talpa fundatiel de pe suprafeta console’ 1—4—5—8, in sec fiunea de incastrare 111412, Pentru fundatii si cuzineti de forma dreptunghiularé (fig. 2 si 13) cit si pentru fundatille si cuzinetii de forma patrata cu stilpi de sec tiune dreplunghiularé, se duc din coljurile bazei stilpului drepte la 45 fat de axcle fundatiel si se considera pentru calcul c& fundatia est ‘diata in patru console de catre aceste drepte. Momentele incovoietoan se determina in acelasi mod ca si pentru fundatile patrate. Dupé cum Ix > ly sai ly > Ix, rezulta schemele din fig. 12 si 13. B. Formukle de calcul ale momentelor incovoietoare pentru pre siuni pe.talpa fundatie! uniform distribuite sau variabile\liniar,- ¢ Juarea' in considerare a prevederii de la pct, 6.4 b sint: a) Fundafii patrate i stflpi cu sectiunea pitrats, cu Anedrcar centric’ : 2B4b 24 ™, (B—b)*p; (daN om) b) Fundatii. dreptunghiulare cu ine&rcare excentric& : . / 7 I> lyi Pmee fit (aaN/em’) My obs (et hl (42- i), (aan em) : 4 Adem 2 3! © ay = Patt (3 4 ay): (daNem) W> le, Pmea Ath, (daN/em*)122 Fig. 13° Fig. 1-4 (oi + pelt 15(3a 4+ 412) > (daNem ptips Oot dis (a ) ue aw mt (5912 My = 22 (aunp— 218); (avon) fn care: B — latura mare a bazei fundatiei (cm) + ‘(A — tatura micd a bazel fundatiet (em): b — latura mare a sectiunii stilpului (cm) ; 2 —Iatura mica a sectiunii stfipului (em) ; } —presiunea pe teren din care sa sclizut_presiunea uniform Gistribuita dat de greutatea propri ‘a fundatici (daN/cm’). «) Formulele de caleal ale momentelor incovoietoare utllizind ta- belele de calcul. . . “"presiunea pe,téren uniform distribuité p : bP p= 2™ ; (aaxem) spd rij=P Ay (aanem) i 123.Valorile 2 si n se dau in tabelul I si respectiv Ti ' — Presiunea pe teren variabilé liniar intre Pmoz = Pr Si Prin + Mz = 08 f1Bs + (daNem) in care coeficientii a si -B se introduc cu valorile din tabelele TIT $ respectiv IV.My= Pmee* 4%/m (daNem) ; 4) In cazul unor cuzine{i de dimensiuni mici (1 < 30 em) se ad- mite Gimensionarea armAttirli dup& urmétoarea metoda (fig. 1-7) ‘Aumatura dup’ directia x — x se dimensioneazi la momentul tncovoietor din séctiunea 9—1—2—10, dat de presiunea de pe portiunea ee po10 a bazei cuzinetului. La fel, pentru armstura dups direc Fy, se consider momentul incovoietor din sectiunea 111412, Jat de presiunile de pe portiunca S-8—11—12, a bazei cuzinetulut ' 1852. CALCULUL, MOMENTELOR INCOVOIRTOARE IN FUNDATI IN unde kp este rigiditatea sectiunii de beton..potrivit ‘STAS 10,107/0—76 . CAZUL SOLICITARILOR VERTICALE CU EXCENTRICITATI MICI a Manexa TL * Exeentricitatea sarcinii stilpului fai de baza fundatiei. _ 2 a tem) Kp=06 Fyly: (daNem) omental 1 ; “(daNem) 3K by siilp articulat Hay = —F*; (daNem) K yuna = CLyunai (daNom) tuna 3 (ems) 4 2 Kw Myoot = MM spa = BELL, tas) Me= z (2p. + Ps) — a (Patho); (daNcm) . ase (a 42: dane . ipo tes pau PEE, em) v1) A 2p 4 6) + fe (3p, + pal: (daNem) (v-fig.1-10) ' Myo Patt (aunt = 12); (daNem) (fies, i0) 2. PALCULUL $I DIMENSIONAREA FUNDATIILOR CU GRINDA DE ECHILIBRARE Calculul si dimensionarea fundatiilor cu grinda de echilibrare se face in doua ipoteze ' a) Géinda de echilibrare are o rigiditate mare la tneovoiere in ra~ Kor A port cu stilpul, = = 10.15; b) Grinda are'o ri k tate mich la Incovoiere in raport. cu siilpul < 10, solicitarile din grindd pe distanta dintre talpi fiind deter- Ku ininate numai de solicitérile transmis prin sectiunea de capit. Calculul suprafetei de rezemare pe teren se face la incdrcfrile transmise de stflpi, la care se adaugd greutatea proprie a stilpilor sia grinzilor de echilibrare. “Dimensiunile talpilor rezulta dup efectuarea a 2—3 incerediri por- nind la‘inceput cu o excentricitate aproximativa ,e* si cu Incdredrile de stilpi N, si Np pentru ca in final prin considerarea tuturor Inclir- catilor, inclusiv a elemenielor de fundatie, si nu fie intrecute presiu- nile si tas4rile admisibile la nivelul de rezemare pe teren in conditiile schemei T:11. 128 q , x at Pa . ,, pe Pe Fig. 110 Rezultantele presiunilor reactive (fig. 110) se exprima pentru fun~ datia 1, prin: pentru fundatia"2 Ry = Ny : aN) Suprafata de rezemare in 1, din ‘conditia de capacitate portanté, rezultd din : R 75 em) in care: pe este presiunea conventional a p&mintului sub talpa fun- datiei. . : ) Considerind dimensiunea B a tilpii astfel, inctt si fie compatibilé cu dimensitnile geometrice si'cu excentricitatea luaté, se obtine dimen- siunea A a télpii. i ‘Suprafata de rezemare in 2 se calculeazé in mod analog, la inc&r- cdrile N, si presiunea’ efectiv8 corespunzAtoare. ‘Pe baza dimensiunilor tAlpilor, se stabilesc dimensiunile in plan vertical ale corpurilor celor doud fundatii. Se evalueaz& greutatea pro- prie a acestor elemente, caré nu trebuie si depageasc& presiunea con- Venfionalé a terenului 1a acelasi’ nivel. In caz c& aceast& conditie nut este indeplinité, se reface calculul pentru'dimensiunea A mérité. <9 © 1023 fl 129Te 0 ca ayaya;a)a,;a.;aqyu 00 131 e 1 a | |e lr|aln)ala 0 - ¥% t zw [ala lala fa) ape a) A | Fe we [i | fa fala) a | | a 0 | 8 ez [eye fafa pays | a | w | oro Ea v co a oo @ @ of or a a | sto w rr | 0 oT “0 a Ca @ | or ra « ra we | a ¥ ‘Toe w Te | 0c 7 a ri Fra we | 0 oo ¥ wo 92 rz Ga w fo fa fa | ao ¥ oO | oy « 9% vw la] ie | oe | 0 | o a To cs wz @ |e )eloe);e | |a ta | a oo Grenaquo9) o1'0 VaIuOIA . Y 8 1 mpgs,133 wel vez] ez'z]oz'z]_1'z] g0'z| zo'z ono Velive oe ef ieee eer | wore Wo 92/7 | THe | eee | eee | Iee| OTE a0 97 | 9F7| are | trz| bez Ue z Ice sro wz) coz | ose [ az | tz | bee | eel ez eV'e | 80"? [eo oops tears owe [ere] ez | wef are re] He [cee] Fee «tz fo eeo ape Hoo} cro osc [osz | zz | eae [ose | sez Ive [vez | ICT | tz fer e]80' eco cl96 | oT'0 wT| v9] Fz] ore] Trz| ee] eee ler aot z]60° eco a] cto OY se Tere | Wwe | sore | 8 ore] ere] ae] Le | Be | Boe, we | wz fisz| ore) ez] see |se etc eer eso] a1‘0 zie [ort [ore face [ore | eore 062 | ez | FZ] 99'z | Lee Oz | ev'z [ae loz eee eet a} aro e/are e [66% | 162] ere | Foe | O9'e| Bee | OF'e [ev clo elar eee a} 0z‘0 ave [sve] we | ere ore TOE [OT [HET | EL] LOT | Ose [ex efow elee cor a] Iz'0 OF | ave | OE HE Tre [zoe] see | Fz] ore | a's [io ee cor efae-a] cz"0 rre[pre| soe | coz] onze | we fiz zoo eee eur z} eco oer | StF “¢| 9e'2 | ¢z'e [or'e | 90'e | c6'z | 8° [ow aac ape ‘Zos"z} ¥z'0 aC [in AGE SGee 1s’ | ocr | ez'e | so’ | 96'e | es'e | zee | o9'¢ | oc°s | oe'e | 62'z| or'e | on'e | r0'e Jor" alps" z]ae ees" z] $7°0 - wor lect (oer | eri F| soe | ORE |FLe| Oe] ere] ew | eee | Te LENE [FO e|cw eee caL a 970 OF [HF | OF | FHF [TEP] ATF FOF | F6e | OFF | BNE | BE | LE | LEE | LTE fat” ¢f60" €Jo0"e}6"e| 470 vor ler |covlore|cev| err |s ¥| 96 | rae | coe | coe [ise | te fee elec efereico'e) 870 \covelnsreley eleee| 0c'o cleos|our| arr] se] err] ace | cr ¥ | vor | core] owe | 9° | sere fom fae” elor'e]st'e) 6710 Ze [evs | 90'S | 6G | FoF | GLE | HOF | Grr | OFF ETE [ITE PaO | OBE | SLE BOF | 96° [ow elre cleo Elec el e°0 TEE ALE | HS | S| ES OS | OFF | HLF | THY | OrF [EF [OCH 9's | BS | TES | CIS | 66 | £8 ‘ lic Fat Fiso Fie6'c] eo'u ree her . vag 1 aTMOTVA _ rman (9) eisieing — ay oo) wees sie shod — OXY yo somg RLINGOXE ‘sommes wnat em Ee unin wousnisaua taxman A(continuare) 7 | 18 | 195S 137 yejo) 19 ee renuoo myoseiquns tzo1oyty uy opeo BENE who rea - . ‘YLON Lt LOE | OT | BLT | LOT HT 807 | O8'z | e7'Z | sT'Z| gv'z | 000 Oe | 90°F | zee | e9'e | vee | 6z'e | CTE | OO'E | L8'Z | OL'T Vz ‘och | He'F | CO’ | cae | Gore | BFE | Zee | BEE] BO'E | COT voz | £0'o 9b | CFR LIF | 96'¢ | SLE | BE | IFC | Lee | eT'e | LOE soz | 400 ¥9O'R | LS'h | OFF eve ore wz | $00 Ror [80% | FF we lore ere | 900 beta acl aleeaian We GF OLF| LPF] ETH] HOF | HE | WE] TE OEE [eee] He) COL | COT Te peRP EF] Her] HE] ELE] WE] ere [OTE] OTE [COE | COT] HRT] HLT | Q9'2 | LEZ | LOO BELT] 9° | 80.0 ts [ore] eeh | 19% | rr | LT | o0'e | owe | o'e Toe ree]evz| wz | coo welies|oor|ree|orv| oer] BOF] 1oe [re] ore]| ore ]/eee [Ore] Ore] Gz] Oo'r| OR'z | O10 ore : DoF] POF eFF| eeF| POS] OVE] we] Leelee | Iee | Ore] OOF | 65] Os'z.) 110 Tee |poe lies [Sos fay | Cer | oer] LF] Be | ewe | BE] coe| IFC] OF'e | BIE | BO'e | Boz | IO ers les [sor | abl ore] ier | oo | ove ive [ese [Ive [ore ore] sore | e1°0 Dos fare [ oe] SF [cov] Pre | rcv | BF] coe | we | roe | ere] oe'e [eee ete | FIO swe | ors [ore | co's [ory tee|ore| ce | sto FOO | HLS | EPS | OTs | FOF we lore| are | oro Go| voc] we |e e| Ir C| Oe | oor | orl eer] are | cor] eee HE | ZOE | Ose | LTO rol | ie [cos | sro] 90% | WF] 99 [LFF lie F | ory | 1OF Lowe |e] I9'e | 81°0 - 9|sve lure [ere | coe lew | OOF | are {Orr | SV | OOF, LE | HE | 610 = (erenupuos) tz9 [coe [ors ers | ore | Gor] 6L¥| OF | FY] 6z'r| Fy | OOF | 98'C | 070 a wn | a(erenuqu0D) L® % ao Tr ieee = wey Yay : oP * t oe “ + ET ae 1388£6°0 206'0 | £68'0 | ¥88°0 | ¢28'0 | so8‘0 | cos'o 7690 089°0 | 929°0 | F290 | 9990 | 19970 | 6<9°0 | 059° | FFITO L160 £06°0 | 106'0 | 968°0 | 1680 | 988°0 | O88'0 | £28°0 | 698'0 oro 870 9z'0 | &z'0 | zz‘0 | O20 | S10 | 91'0 | ¥I'O | ZI°O | Oro | g aT1MOIVA AL m17qeL 7 owe [wwe [we [owe [awe [aww [= me le te Le || TIT npoqne, . . ~ Iz 07 aL a oO st alow oro ¥ % wz | {a [a | yy FE | 2 fa pata |atw jaya pa 00 " ape fedale[s Pel. Le 140 " (erenuRU0D)z alsleleletzbe alslalg|s 8/3 | S)2/S/8/8)a/é a/alB)e)8 g Z}5/5)5)212]5 BI = 8)8 EUa|E els SES/E/AIEIE S]a]=]5]5}6 |" = | 8/8/8182] 8)2] 8/3) 2| £18} 8) 3/8] 8) 8/2) a yas —| Sere telcieialslelaleleelzlelelslalslele STs Is ele lslelelelslelel als] cise lelslele| a 0,795 | 0,811 | 0,826 | 0,840 | 0,853 | 0,866 | 0,878 1.662 2 1254 8 |__| si-l-i-lelel-isiie lel atest as 3 © {28 2]8)2|2|S/E/E)8 BlR|2 alo. 0.871 | 0,897 | 0, 4 | 1, 22/3 cS a]|8]8|8/8/5)% 2 * [SIsisieletel=IeIAIe rele i ete t= — | 0.931 0.779 23 3 1,267 1.216 137 0.977 0,804 1.536 1419 1.197 0,995, 0818 1012 0.833, |__| sla|cislsista i ee alsfalale|2}s| ay ae] ala aJ8]8 142 INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE PROIECTARE SI DIRECTIVARE ’ IN CONSTRUCTI 5 Biroul executiv DECIZIA Nr. 9 din 6 martie 1987 PRIVIND APROBAREA ,,NORMELOR TEHNICE PROVIZORII PENTRU PROTECTIA TERMOIZOLATIEL LA CONDUCTE $I APARATE,CU PLACI FLEXIBILE DIN HIRTIE STRATIFICATA TIP HSAI-C* INDICATIV NP 48—86 Biroul executiv al Consiliului stiintific al Institutului’ cen- tral de cercetare, proiectare gi directivare in constructii ; Avind in vedere prevederile art. 5, litera ,d‘* din Decre- tul nr. 170/1976, cit si aviztil CTE — iccpp¢ nr. 88 din 19 februarie 1986 ; _ In temeiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Decre- tul nr. 31/1983, privind organizarea si functionarea Institu- tului central de cercetare, proiectare si directivare in con- structii, cit si Legea nr. 5/1978, emite urmatoarea DECIZIE: fae 1. Se, aprobé. ,Normele tehnice provizorii pentru. pro= tectia termoizolatiei 1a conducte si aparate ‘cu placi flexibile din hirtie stratificat’ tip “HSAI-C“ avind indicativul NP 4886. 2. Normele tehnice provizorii de Ia pet. 1 intra in -vigoare Ja data publicarii in, Buletinul constructiilor si au valabilitate pind la data de 31.X11.1988. Pe.baza datelor ce se vor obtine la aplicarea pe santier si.urmérirea comportarii in timp, TAGLSIT si INCERC vor definitiva normele tehnice provizorii pind la 30.1X.1988, PRESEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL, Ing. VALERIU CRISTESCU 143"NORME TEHNICE - PROVIZORII PENTRU PROTECTIA TERMOIZOLATIEI LA CONDUCTE SI APARATE CU PLACI FLEXIBILE DIN HIRTIE STRATIFICATA TIP HSAI-C INDICATIV NP 48-86 Elaborate. de : TRUSTUL DE ANTREPRIZA GENERALA - DE LUCRARI SPECIALE SI IZOLATIL TEHNOLOGICE — Sectia de. Proiectare Nr. 2 Director Ing. D, Calin Sef sectie proiectare 2 Ing. P. Vevera Elaborator Arh. E. Popescu INSTITUTUL DE CERCETARE IN CONSTRUCTII $I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR: Director adj. stiintific dr. ing R. Constantinescu Sef laborator chim. D, Teodorescu Elaborator ' ing. Lucia Pop Responsabil din partea ICCPDC ing. M. Moraru NORME TEHNICE PROVIZORIL_ PENTRU PROTECTIA TERMOIZOLATIEI LA CON- | Indicativ DUCTE $I APARATE CU PLACI FLEXIBILE | NP 4886 DIN HIRTIE STRATIFICATA TIP'HSAI-C 1. PREVEDERI GENERALE $I DOMENIUL DE UTILIZARE 11. Prevederile prezentelor norme tehnice provizorii se refer la protectia mecanicd si hidrofuga a termoizolatiel la conducte si aparate cu placi flexibile din hirtie stratificata, placata cu folie din aluminiu, tip HSA1-C, i 1.2. Prezentelé norme tehnice provizorii nu exclud- tehno- logiile si materialele de protectie a termoizolatiei prevazute in wInstructiunile tehnice pentru executarea si receptionarea ter- Moizolafiilor Ja elementele de instalatii indicativ .C 142—85, ci le completeaza. 1.3, Protectia termoizolatiei cu plici HSA1-C se face la conducté drepte si aparate avind diametrul de peste termoizo- latie de minimum 200 mm in conditifle de amplasament din » tabelul 1 Protectia coturilor, ramificafiilor, carcaselor, precum si gulerele si capacele de ia intreruperea termoizolatiei in dreptul vanelor, flangelor ete. se face cu materialele prevazute in Instructiunile tehnice C 142—85 respectiv' cu materiale me- talice. “Blaborate de TRUSTUL ANTREPRIZA GENE- RALA DE LUCRARI SPECIALE SI IZOLATIL TEHNOLOGICE, Aprobaie de’: INSTITUTUL CENTRAL DE — TLSIT — - SECTIA, DE PROIECTARE eRe Accrivene ine o CONSTRUCTIL INSTITUTUL DE CERCETARI cu decizig nr. 9 din 6 martie 1987 IN CONSTRUCTII SI ECONOMIA ; CONSTRUCTILOR — INCER¢ 10 —e 1023 anne 1452, MATERTALE, 21. Plac& fiexibilé din hirtie stratificata placataé cu folie de aluminiu, producator CIL Pipera, conform STR 3921—86 anexat prezentelor norme tehnice provizorii. ~ 2.2, Materiale auxiliare : — chit Romtix 75—85, producdtor CUPSIC — Bucuresti conform NTR 4337—7: : — suruburi autofiletante @ 4x15 mm conform STAS 9344—80. 3. PRESCRIPTIL DE PROIECTARE 3.1. In functie de conditile de amplasare a conductelor sau aparatului, se alege sortimentul de HSA1-C conform ta- belului 1. 3.2, Protectia din HSAI-C a termoizolatiei conductelor si aparatelor amplasate la exterior sau la interiorul construc- fiei avind umiditates interioara peste ,75% se etanseazd la suprapunerile longitudinale si transversale prin intercalarea pe zona de suprapunere de chit ROMTIX. 3.3. Suprapunerile dintre virole trebuie s& fie de mi- minimum 5 cm, iar pe generatoare de 7 cm. ‘Tabelul 1 SORTIMENTUL CONDITII DE AMPLASARE, ee ei a Conducte si dparate amplasate in Placi HSA 1-C de 05 interiorul constructiiler cu @ < 75% | mm grosime cu folie avind gradul,2, 3, 4 si 5 de rezis- | de -dluminiu de 0,03— tenta la foc preeum gi gradul 1 si | 0,05 mm grosime 2 de agresivitate. Idem in interiorul’ constructiei_ cu Plici HSAI-C de 05 0,5 mm grosime cu folie “ee 15% de aluminiu de 0,05... 0,10 mm _grosime Conducte si aparate amplasate 1a » Idem exterior 3.4, Fixarea fiecirei Virole pe generatoare precum si fixa- rea virolefor aldturate se face ‘cu guruburi autofiletante 4X15 mm. oie _ _Distan{a dintre prinderile pe directia generatoarei trebuie si fie de 150...200 mm, iar intre virole de cca 250 mm si nu . mai putin de trei prinderi. a 3.5. Fixarea virolelor_ pe conducte fnclinate si verticale precum si la aparate se face pe inele antiglisante, prinderile cu suruburi facihdu-se concomitent si de acestea. aa 3.6. Nu'se vor folosi aceste plici ‘flexibile pe zonele’la care exista posibilitatea de circulatie pe conducte. 4, PRESCRIPTII DE EXEOUTIE 4.1. Croirea virolelot se face asigurind o rezerva pentru suprapunerea pe generatoare de 7 cm. 4.2. Suprapunerea pe generatoare se face lateral conductei in sensul scurgerii apei, de preferinté pe panta putin vizibila @ Conductei. . 4.3. Suprapunerile dintre’ virole--se executé pe mini- mum 5 cm. . 4.4, Suprapunerile pe circumferinf& la conductele sau aparatele, verticale se executa cu virola superioar’ pe capatul virolei inferioare. 4.5. Inainte de montare virolele se roluiesc pentru crée- erea unei indoiri initiale. i 46. Stringerea provizorie pe cenducta a virolelor pind la fixarea cu sururburi autofiletante se face cu chingi ce se string manual. : 4.7, Stringerea definitivé cu suruburi autofiletante se fa mee prealabila gaurire cu burghiul a virolelor in pozitie »Strinsa”, Diametrul burghiului trebuie-sA fie mai mic decit di-’ mensiunea gururbului autofiletant, 5. CONTROLUL CALITATIL SI RECEPTIONAREA ‘ LUCRARILOR : 5.1. Controlul lucrarilor se efectueaz’ in conformitate cm Prevederile ,,Normativului ‘pentru verificarea calitatii si re! ceptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente* indicati@ 56-85 si ,,Instructiunilor pentru vetificarea calitatii si re ceptia lucrdrilor ascunse la constructii si_instalatii. aferente pe tot parcursul executiei lucrarilor, de cdtre executant, pro- iectant si beneficiarul lucrarilor. ; 5.2. La receptia finald se verific’ daca lucrarile corespund prevederilor din proiect, in ansamblul lor. 6. MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCIL SI PREVENIREA INCENDILOR. 6.1. La realizarea luerdrilor trebuié respectate urmatoarele te normative : ; ; sere BeNorme republicane de protectie ¢ muncii“, aprobate prin ordinul. comun’ al Ministerului Muncii si Ministerului Sanatafii nr. 34/20.02.1975 si respectiv nr. 60/20.02/1975. {ii montaj, aprobate de M. G. Ind. cu ordinul 1233/D—1980. — ,Norme generale de protectie impotriva incendiilor la, proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor, aprobate prin Decretul Consiliului de Stat nr. 290.16. VIIL1977. — »Norme tehnige de proiectare si realizarea construc tiilor privind protectia{la actitunea focului*, indicativ P 118—83. ‘Norme de protectie a muncii in activtiatea de construc-* + STR 3921—81 7 1, GENERALITATL 1.1. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard de ramura se refer Ja placile din mai muite straturi de hirtie impregnata cu rasin& fenolicd sau me- laminica si 1...2 straturi de folie din aluminiu, presate conco- mitent la cald si utilizate la amenajari intetioare de nave, constructii speciale (camere albe), in industria electrotehnicd, ca protectie mecanica si hidrofuga’ a termoizolatiei la conduete, panouri reflectorizante etc. “1.2. Clasificare 1.2.1. Dupa, structuré placile din hirtie stratificat& cu folie de aluminiu se produc in urmatoarele sortimente : A — placi din hirtie stratificata’ placate pe una (A,) sau pe ambele fete (A») cu folie de aluminiu, Pot avea suprafata Jis& (L) sau riflata (R), cu grosimi de 1—4 mm. . B— placi decorative din hirtie stratificata cu folie de alu- miniu incorporata, cu grosimi de 1—4 mm, € — placi flexibile din hirtie placate cu folie de aluminiu , pe o singura fata, cu grosime de 0,5 mm. Placile cu folie de aluminiu pe o fata (Ay $i C) si incorpo rata (B) vor avea dosul slefuit: . 1.2.2. Dupa aspectul suprafetel si’ defectelor admise, placile din hirtie stratificata cu folie de aluminiu se produc in doud clase de calitate : I si I. N 13. Notare > Notarea plicilor din hirtie stratificat’ cu folie de alu- miniu se face indicind in ordine : denurnirea produsului (sim- bolul HSAl), sortimentul, starea suprafetei (numai la tipul A), grosimea, formatul, calitatea si numarul prezentului STR. Elaborat de . INSTITUTUL DE CERCETARI SI PROIECTARI PENTRU INDUS- TRIA LEMNULUL — BUCURESTI — Data intrarii in yigoare : 12.12.1986Exemple de notare : | a Placa din hirtie stratificata placatd cu folie de aluminiu pe o fata lis&,. ca grosimea de 1,2 mm, formatul: 2800 x X 1250 mm, calitatea I : . HSAI Al — L —~4,2 x -2800 x 1250. — I — STR 392186. Placd din hirtie stratificata cu folie de aluminiu_incor- porat& cu grosimea de 2,0 mm, formatul de 2800 xX 1250 mm, calitatea 1 SAL — B —2,0 X 2800 X 1250 —1 — STR 392186. Plac& flexibilé din hirtie stratificaté placata cu folie de aluminiu pe o fata, cu grosimea de 0,5 mm, formatul : 2800 X 1000 mm, calitatea I : HSAI — C 0,5 x 2800 x 1000 — I — STR 3921—86. 2. CONDITIL TEHNICE DE CALITATE 2.1, Forma‘si dimensiuni 2.1.1. Placile din hirtie stratificata cu folie de aluminiu au forma dreptunghiulara, cu laturile tivite cu taiere find. 2.1.2. Dimensiunile nominale si abaterile limita la di- mensiuni, in mm, sint indicate in tabelul 1. ' ‘Tabetul 1 Tungime: Titime : Grosimmea: Valorea | Abatere|Valparea| Abatere| Tipul | Valoare | Abatere Inominala| limité |nominala) limita norhinal limita +3 c 5 2800 | +8 1250 + 0,03 1.000 £015 OBSERVATIE: La comenti speciale si cu acordul parfilor se pot livra a i alte grosimi sau formate. 150 2.1.3, Tolerante la: — rectilinitatea laturilor 2 mm/m ; — rectangularitate . 2 mm/m 2.2, Materii prime si materiale 2.2.1. Hirtie decor, conform NTR 5032—80. 2.2.2. Hirtie Variera, conform NT 5035—80. 2.2.3. Hirtie absorbant, conform NI 145—78. .2.2.4, Rasind fenol- formaldehidic& solubila in ap’. 2.2.5. Melamina, conform NTR 1091182. 2.2.6. Aldehid& ‘formicd tehnicd, conform STAS 77—72. 2.2.7, Paraformaldehida, conform STAS 9757—74. 2.2,8. Rasina ,,Rezol*, tip RSA, conform STAS 7180—79. 2.2.9. Folie de aluminiu cu grosimea‘de 0,03—0,1 mm pre- vazuté cu rizuri fine, conform STAS '10561—80. 2.2.10, Acid formic tehnic, conform STAS 4993—83. 2.2.11. Hidroxid de sodiu, conform STAS 98—76. 2.2.12, Butanol tehnic, conform STAS 8898—78. 2.2.13, Caprolactama tip C, conform STAS 7311—81. Caracteristicile fizice, chimice si mecanice ale placilor din hirtie stratificaté cu folie de aluminiu trebuie s& corespunda valorilor limita prevazute in tabelul 2 : . . ‘Tabelul 2 Metoda Caracteristici de in- cereare 1. Densitatea* 13t01| 13:01] 13401) STAs |__ 2160-69 2. Rezistenta la . —tractiune paralela cu} suprafata pentru plici| de la 1,2 mm N/mm, minim : — longitudinal, — transversal 1513. Razi minima de _curbare| ‘pentru grosimi , pind le 12mm: = a) Longitudinal, — fata plé-| ci spre exteriof, mm| b) Transversal — fafa plé cli spre exterior, mm| 14. Rezistenta, Ia lovire cu bila| (oe) 5. Rezistenta la vapori de api gi la vase fierbinti 6. Rezistenta 1a ap clocotita ; a) crestérea In masa, max. 'b) cregterea in grosime » % max, 7, Indicele de propagare al flacdrii pe supratata. (J)| maxim 8. Rezistenta la climat mari- tim, temperat rece gi tropi-| cal * (Mu) 50 80 20 40 60 10 diametrul, urmei| = — ftasate de bil&prin lcdere libera de la 1,75 m, s& fie de max. 8’ mm, INu trebuie si a- pari exfolieri de straturi lin’ afarideschim-}| — — area ugoaré al huciului, “nu tre- Jbuie sé apart alte] ~ Imodificdiri rema- nente t Nu pro-| peste 20| Nu pro- aga paga flackra flacdré In afaré de schimbarea 1u- cluiui nu trebuie si apara| modificdri vizibile 152 (continuare) 5. STAS 8072-73 STAS 8072-73 STAS 8072—73 sTas 8072-73) STAS 10373—75 STAS 8393/3-78| ‘STAS 8393/5-81| ‘STAS 6692/83, bod (continuare). * 9. Toxicitatea *® =n condifii normale d»| folosire ; i — Ja ardere nu emand gaze toxice Nu este toxic buletine-+} Se admite o pier} 8072-73 dere in greutatel STAS, de maximum 70) mg la fiecare 100) rotatit Desenele _ impri-| , mate trebuie s4l reziste min, 400} rotati 110. Rezisten{& la uzur’, i. Rezistenta la zgiuiere, g. min, 12, Rezistenfa la fisurare * Se executl numal la cereres beneficiarului sau la schimbarea refetei'de fabricajie, de catre laberatoare de specialitate autorizate. 24, Defecte | Sortarea calitativa a plicilor diri hirtie stratificata cu fo~ lie de aluminin se face pe baza conditiilor de admisibilitate a defectelor, conform tabelului 3. . ‘Tabelul 3 (Condiqii de admi- Denumirea, defectului sibjlitate : Calitatea a IL-a) Calitatea 1 1 on 2, 3 Deniveldri (adincituri i|Nu se admit "| Se admit maximum | 3 umflaturi) + | pe placd in cadrul aba terilor limité la grosi- pi me 153 aS(continuare) 4.3. Determinarea caracteristicilor fizico-chimice si mie+ canice se efectueaz’ conform standardelor indicate in tay ' 2 5 belul 2. ! : ; 5 4.4, Indicele de propagare a flacarii pe suprafata (J) se Zeirieturi Nu se admit Se admit pe placi cel determina la fiecare lot, de c&tre laboratoare autorizate de ; mult 2 duc. cu iungimea Rn ; maxima de 200 mm, cu ane : condifia sa nu strabata stratul decorativ sau fo- 5. CONDITIL DE LIVRARE lia de aluminiu ~ " . Colorafii neuniforme [Nu se admit | Se admit, dack nu sint 5.1. Suprafata pldcilor se exprima in metri patrati, ou ip BY Vieibile Gu ochiul liber doua zecimale, calculul f&cindu-se. la dimensiunile nominale. de Ia distanta de 1,5 m. | 5.2, Fabrica producatoare va aplica pe dosul fiecérei plact © Impuritati in filmul|Nu se admit | Se admit pe placa max. © eticheta-sau stampila continind urmatoarele specifica decor (praf, puncte’ de| FP bucati. ‘eu diametrul 2 eens marea fabricii producstoare ; rand) tp B eri cats des |e — fotarea conform pet. 1.3.5 . | eevee —________. — semmul C.T.C. Mangint @) colfart rupteyNn se admit Sse aeute amioraeue . 5.3. Placile din hirtie stratificat& cu folie de aluminiu se . turé cu lungimea maxic | livreazd paletizat-pachetizate, agezate fata la fat $i separate . ma de 80mm, la” un cu hirtie numar de placi din lot, de maximum 5¥/e 5.4. Placile Se depoziteazA in inc&peri inchise gi uscate, * stivuite in pozitie orizontala, sortate dup& dimensiuni, sorti- Alte defecte Nu se admit ment $i calitate. , Observatie : — Se admit concomitent pe aceeasi plac’ maximum 3 de- . 5.5. Transportul plicilor se face cu mijloace atoperite, fecte la calitetea a IIa. curate si uscate, stivele fiind astfel consolidate incit sa se evite deplasirile laterale ale acestora. : 5.6. Fiecare lot livrat’ va fi insotit de documentul. certificare a calitatii, intocmit in conformitate cu dispozit legale tn vigoare, iar in cazul utilizdrii in industria navala se va specifica indicele de propagare a flacdrii la suprafaté pe baza procesului-verbal de executare a incercdrii in con- « 3. REGULI PENTRU VERIFICAREA CALITATIL 3.1. Verificarea calitatii placilor din hirtie stratificata cu folie de aluminiu se face bucaté cu bucaté, pe esantioane extrase din lotul constituit din placi de acelasi sortiment. 3.2.'Verificarea condifillor tehnice de ‘calitate, cu excep- F a fia caracteristicilor fizico-chimice si mecanice, se efectueazd Rorea at Ce eae : conform STAS 3160—84. ‘ 2 4, METODA DE VERIFICARE 4.1. Aspectul exterior si defectele plicilor se examineazi- 7 : vizual si cu instrumente de misura uzuale. 4.2. Verificarea dimensiunilor placilor, rectangularitatii Jaturilor, conform STAS 8546—78. 154 . .INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE $1 DIRECTIVARE IN CONSTRUCTIL : DECIZIA Nr. 7 24.02.1987 PRIVIND APROBAREA UNOR NORME DE DEVIZ SIA PRETURILOR UNITARE PE ARTICOLE DE DEVIZ CORESPUNZATOARE ‘Avind in vedere Deeretul: nr. 170/1976 pentru organi- zarea $i functionarea Institutului central de cercetare, proie: tare §i directivare in constructii si referatul nr. 9894 din 15.01.1987 al. Directiei sinteza, urmarire, valorificare ; Biroul executiv al Consiliului stiintifie al Institutului ceritral de cercetare, proiectare si directivare’ in constructii, emite urmatoarea DECIZIE: Art. 1. Se aproba normele de deviz IzK17A; 1zK18A si IzAi1A,B din anexa 1 la prezenta decizie, in completarea Indicatorului de notme de deviz' Iz — seria 1981 aprobat cu Decizia nr. 84/1982. Art. 2. Se aprobi preturile unitare pe articdle de deviz IeKI7A, 2K18Al,.IzA11Al si IzA11B1 din anexa 2 la pre- zenta decizie, in ‘completarea Catalogului de preturi_unitare pe articole de deviz Iz — seria 1982, aprobat cu’ Decizia ICCPDC nr. 112/1982. PRESEDINTELE BIROULUI.EXECUTIV DIRECTOR GENERAL Ing. VALERIU CRISTESCU 2 1» ANEXAT LA DECIZIA ICCPDC Nr. 7pvoniser\ . La decizia ICCPDC Nrv 7/24.02.1987 IZKITA.* 191.568.25.01.00 NORME DE DEVIZ " Curatirea cu rascheta si-peria de ‘sirma, inclusr? decaparea portiunile unde rachetarea si perierea cul peria de sinma nil te poate @fectua corect, a stflpor metalici LEA, plantati In teren normal. Cuprinde : — curdtirea suprafetelor'de noroi alte impuritafi, rugind si vop- sea veche cu ragcheta si peria de sirma’; roe — decaparea “pe portiunile unde raschetarea si perierea cu peria de strm& nu se poate efectua corect ; — urearea i coborirea de pe’ stilp, inclusiv asigurarea fn timpul’ lucrului fn centuri de siguranta. Se masoard la tona de stflp metalic curdtat. Cod a Unitati resurse Denumirea resurselor ft ea eae Materiale ‘ 4 Decapant * ke 0,677 629151110007 Bumbac de sters (deseuri) ke 0146 STAS 2091-80 . 219121200003 Apa, STAS 790-73 m 0,009 - Forfe de munci ; 020131 Blectrician LEA 3.1. | ore 12 020132 Electrician LEA 3.2. ore 0,79 020122 : Electrinian LEA 22. ore 0,79 » TOTAL ore 9,30 NOTA 1—* Se va preciza denumirea si caracterifticile decapantu- lui conform ‘cu lista. de materiale neexplicitate nr. 11.216. : NOTA 2.— Pentru curdfirea cu ragcheta gi peria. de sirma a stilpi- Jor LEA plantati in teren foarte accidentat (conf. Norma departamentald CIRE-IRE DEVA/1984), la consumul de forte de muncd sé adaugi un spor de 15%, ca articol separat de. deviz. , 1671ZKI8A 791 564 34 01 00 Grunduirea manuali cu uh strat de vopsea de miniu plumb a stiipilor metalici LEA plantati in teren normal. Cuprinde + — aplicarea cu pensura a stratului de grund ; — urcarea.si coborirea de pe stflp, inclusiv asigurarea in timpul lucrului fn centuri de ‘siguranta. ‘Se misoar la tona de st!lp metalic grunduit. Coa : onitaqi sti os Denumirea resurselor | M, | Cantita . _ Materiale 493811149004 |Vopsea miniu plumb V 351-3] ke. 3,400 ae NI. 90—72.A5 . “205211100001 White spirit rafinat tip A) kg 0,360 STAS 44-67 Forte de muncd ‘020131 Electrician L-E.A. 3.1. ore 5,38 Total ore 5,38 pe NOTA-1 Pentru grunduirea cu_un strat de miniu plumb a stilpilor LEA plantafi in teren foarte. accidentat (conf. Norma departamentaté CIRE- IRE DEVA/1984), 1a consumul de forfe de munck se adaugi un spor de 55%, ca articol separat de deviz. 158 ae EAU 5 . 791.566.36.00.00 Vopsirea constructiilor metalice, executati manual de pe. scari de fringhie, in situatii dificile de executat schelA, cu un strat de grund miniy G. 355-6 si trei straturi de email alchi- dic, executata la : a indlfimi pina la 30 m, inclusiv : wi.00 Saw inalfimi mai mari de 30 m. Cuprinde : , — pregatirea materialelor, transportul materialelor 1a locul de punere in opera, pregiitirea si fixarea scirilor de frin- ghie, curatirea suprafefelor de rugind si diferite depuncri cu peria de sirma si spaclu, aplicarea succesiva cu pensula a stra~ tului de grund gi a celor trei straturi de vopsea si demontérea sedrli de fringhie. ¢ * Se masoara la metru pitrat. . aie Cantitati Cod ' Hath Beare Denumirea resurselor |"SU0 sur Materiale . 483.151.180.004 | Grund miniu G. 35: kg 0,160 NLL. 1703-72, z B Email alchidic * . | ke 0,590 483.915.110.001 | Diluant alchidic D.509 | ke 0,042 STAS 3123-74 . 205.211.100.001 | White spirit rafinat ke 0,100 STAS 44-67 629.151.110.007 | Bumbac de sters (de- | ke 0,050 seuri) STAS 2091-80 Forfe de munci 013331 * Zugrav vopsitot 3.1. ore 2,66 013311 Zugrav vopsitor ‘11 ore| 0,36 0.40_| : TOTAL 278 3,06 ‘Se va preciza denumirea si caracteristicile emailu- “ui alchidie conform listei de materiale neexplicitate 10.108. NOTA1.. 158.Teuou was) uy He sueld Vat oo'0 900°0 900'0 gens un | tet BOAIMPUNID (OOTOPEFOGT : | TV8THZI yuo/OT (eypaur quae) fo "dsueny 41 | 90} BraLse 15 | poo ieee ee mynyooyse eosyumued | PO? _ joxo "yur feuos, Ls amg | suey sperioeur | pL zeyun jour . Te}o} feuog, ZIASG FO STOOWLAV Fd TUY.LINA TUALada Ase ZO Fe/L FU OGdDOI EHPAP HI z VxXaNV gait eamiou Woiey ot ey Fins eatedeoap isn ovo Cat pangs 9p ered 1 o00'0 7 mhpsn9| otosegastéL 600°0" 26601 00'0 oo'eor 160 + TWLTMZI] “guo\OT ‘ , | 7 pou PELE) a gordsuen saya) Ws. | fern | Sueyy | PEI) 4, : woo aot gur9P | sngnqoonse vaspunueg |? _| sereq “paid “pdo| pee a srmt0on: ea | — aaa oxo “year feuor| a Duo) ojerreyetr py zeun yard" feuoy, ZIAIG AC FIOMLAY Fd AUVINA WUNLaAd peer-zore/s HU Qaad1 PVP CT 3 VXaNV . 161 c. 1023 7 ‘160INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE $I DIRECTIVARE IN CONSTRUCTIL ERATA Ia indicatorul 1s a int* in ymetru liniar de tied se modifica unitatea de mi in pam! lontarea si demontarea instala| infipta liniar de teavé condlieta colectoare“. 1a az

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5819)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (845)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4770)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1902)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Pages From ANT-ATD4516R8-2235 Datasheet

  

  Document1 page

  Pages From ANT-ATD4516R8-2235 Datasheet

  Laurentiu Ocneanu

  No ratings yet
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• ANT ATD4516R8 2235 Datasheet

  

  Document4 pages

  ANT ATD4516R8 2235 Datasheet

  Laurentiu Ocneanu

  No ratings yet
• 742290

  

  Document2 pages

  742290

  Laurentiu Ocneanu

  No ratings yet
• Stas 1353 80

  

  Document7 pages

  Stas 1353 80

  Laurentiu Ocneanu

  No ratings yet
• CH 1 - Seismic Provisions For Structural Steel Buildings PDF

  

  Document22 pages

  CH 1 - Seismic Provisions For Structural Steel Buildings PDF

  Laurentiu Ocneanu

  No ratings yet
• Cabluri

  

  Document7 pages

  Cabluri

  Laurentiu Ocneanu

  No ratings yet
• DX-1710-2170-33-21i-M: Electrical Properties

  

  Document2 pages

  DX-1710-2170-33-21i-M: Electrical Properties

  Laurentiu Ocneanu

  No ratings yet
• Hotarare Nr. 796 Din 2005

  

  Document6 pages

  Hotarare Nr. 796 Din 2005

  Laurentiu Ocneanu

  No ratings yet
• Antena Dualband Dbxlh-6565ec-Vtm Commscope

  

  Document2 pages

  Antena Dualband Dbxlh-6565ec-Vtm Commscope

  Laurentiu Ocneanu

  No ratings yet
• Index Strazi

  

  Document9 pages

  Index Strazi

  Laurentiu Ocneanu

  No ratings yet