(DTC) - Manualul Arhitectului Neufert PDF

NEUFERT MANUALUL ARHITECTULUI ELEMENTE DE PROIECTARE $I DE CONSTRUCTIE Baze, norme, prescriptii pentru amplasament, constructie, con- formare, necesarul de suprafete, relatiile dintre spatii, dimensiuni pentru cladiri, incaperi, amenajari, echipamente avind omul drept unitate de masura si scop Un manual pentru profesionisti, comanditari, invatamint si studii Fondat de Ernst Neufert Continuat de Peter si Cornelius Neufert - Ludwig Neff - Corinna Franken si D ne NEUFERT PLANUNGS AG la comanda fundatiei Neufert. www.neufert.de/bel A 37-a editie adaugita si prelucrata cu peste 6 .900 ilustratii si tabele Editura Alutus Miercurea Ciuc, 2004Publicat in original in limba germana de Friedr. Vieweg & Sohn Verlagsgeselischaft mbH, D-65189 Wiesbaden, Germania, cu titlul original «Emst Neufert. Bauentwurfslehre. 37. Auflage (a 37-a editie)». Editia in limba romana Coordonator: Hanna Derer Referent: Radu Nicolae Traducere: | Layout si Productie Hanna Derer Alexandru Gavozdea Hel vissvide proeé Alexandru Gréblacher Alexandru Baciu Domnica Paunescu Andrei Covaciu Alec Pop Dan Racoveanu Corecturaé | Corina Radulescu Claudiu Constantinescu Razvan Radulescu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Manualul arhitectului: elemente de proiectare gi de constructie / Peter si Cornelius Neufert, Lugwig Neff, Corinna Franken. - Miercurea Ciue: Alutus, 2004 Bibliogr. Index. ISBN 973-8642-8-7 T.Neufert, Peter II. Neufert, Cornelius ‘III. Neff, Ludwig IV, Franken, Corinna 72 Datele cuprinse in aceasta carte nu sint supuse nici unei forme de responsabilitate sau de garantie. In consecinta, autorii si editura nu tsi asuma réspunderea si deci nu isi asuma in nici un mod responsabilitatile care deriva in vreun fel din utiizarea acestor date sau a unor parti din acestea. Editii ale acestei lucrari,tiparite sub licentd, exista in limbile ceh, chineza, croata, engleza, franceza, greaca, indonezi- ana, italiana, iugoslava, japoneza, maghiara, poloneza, portugheza, rusa, slovend, spaniola si turca. Editura Alutus mul{umeste domnului arhitect George Bouariu si doamnei Julianna Both pentru a fi avut ideea traducerii prezentei lucrari in limba romana si pentru a fi mijiocit, in disculile preliminare cu Vieweg Verlag, preluarea licentei Toate drepturile rezervate © Friedr. Vieweg & Sohn Verlagsgesellschaft mbH, Braunschweig/Wiesbaden, 2002 © Alutus S.A. Miercurea Cluc, pentru editia romaneasca Lucrarea si toate parte acesteia sint protejate prin legea dreptulul de autor. Orice utilizare In afara limitelor restrictive ale legii dreptului de autor este interzisa si pasibila de pedeapsa daca nu beneficiazé de acordul edituri. Acest fapt este valabil in special pentru multi- plicari, traduceri, copiere pe microfilm si stocarea si prelucrarea in sisteme electronice. Ecitura Alutus detine toate drepturile asupra prezentei traduceri. Reproducerea, integral sau partial, a prezentei luca, prin orice mijloa- 8, este interzisa, Pot fifolosite fragmente in scop promotional sau stintific, cu acordul explicit al editur Tiparit la Alutus S.A. Miercurea Ciuc str. Harghita nr. 108 / A; tel. (0266) 372 407; fax (0266) 371 837; www.alutusprint.ro; office@alutusprint.roPrefata la prima editie Prelucrarea exemplelor a fost elaboraté cu colaborarea arhitectului Gustav Hassenpfiug t. Au mai colaborat la prelucrarea desenelor arhitectii Richard Machnow, Willy Voigt, Fritz Rutz si Konrad Sage. Prelucrarea tehnica in vederea tipariri a fost asiguraté de arhitect Adalbert Dunaiski. Normativele au fost puse la dispozitie de odtre Comitetul German pentru Norme. Extrase din acestea au fost inserate in forma prescurtaté sau concentrata. in ceea ce priveste exactitatea reglementarilor, este valabila ultima editié a normativului in cauza. Prelucrarea domenillor speciale a fost sprijinita de cen- trele de consiliere si birourile de informatii mentionate la inceputul capitoletor respective. Lor le multumesc pentru Prefata la a 30-a editi De la aparitia primei editii in anul 1936, tehnicile de constructie si de proiectare s-au modificat vijelios. Desigur, pe parcursul deceniilor, cu ocazia fiecérei editji, noutatile au fost integrate si intreaga carte a fost verificata. Dar 0 revizuire si © completare temeinice si complete, care s& alba in vedere toate conceptele si normativele noi, au putut fi incheiate abia acum, dupa ani intregi de munca. Cu aceasta ocazie, practic nici o paging nu a fost uitata, macar datorita noii nume- rota si trimiterilor noi rezultate din aceasta. in acest sens, un sprijin important |-a constituit acordul redactorului-sef al revistei ,Deutsche Bauzeitschritt’, cole- gui S. Linke, pentru utilizarea suplimentelor speciale DBZ, insofité de mentionarea sutselor respective. jin fine, datorita specializarii inalte a tehnicilor de constructie contemporane, a fost necesar sa solicitam colaborarea specialistilor. in consecinta au fost prelucrate: Lifturi/Scairi rulante ~ de ing. E. Sillack; lluminat — de fi- zicianul W. Tubbesing: Protectia fata de incendii ~ de dr. ing. P. Borneman; Stati de pompieri — de prof. ing. J. Portmann; Terase/lzolatie termica/Piscine — de dr. ing. P. Prefaja la a 33-a editie ‘inca din timpul vietii, autorul - multrespectatul meu tata, Emst Neufert — m-a pregatit ca s& preiau spre continuare mostenirea lui literara. Colaboratorii nostri au fost Peter Mittmann si Peter Graf, specialistul nostru in cdrti de constructii ing.-arh. Ludwig Neff, preluat de timpuriu din biroul parintesc, iar eu am fost pregatit s incep lucrul la noul Manual al arhitectului cind, in februarie 1986, prin moartea lui Est Neutert, insarcinarea a devenit complet valabila. Lumea contemporana a constructilor, dezvoltata ‘ntr-un grad inalt, impune creatorilor de constructii alte cerinte tehnice si stiintifice decit cele care, acum 55 de ani, pe timpul in care a aparut prima editie din Manualul arhitectului, reprezentau ,masura lucrurilor’. in consecinta, pentru un Manual al arhitectului realmente ,nou" era nece- PREFETE devotamentul cu care au colaborat. Bibliografia a fost dispusé la finalul parti de text, astfel incit s& permit vederea de ansamblu. Din acelasi motiv textul a fost formulat cit mai concis posibil si intotdeauna in relatie cu desenele aflate pe aceeasi pagina. jin cazul in care cititorul considera ca lipsese indicatii importante pentru proiectare, il rog s& ma anunte, astfe! incit acestea s& poata fi cuprinse eventual intr-o noua editie. Berlin W 9, 15 martie 1936 Emst Neutert Kappler; Instalatii de tnc&izire — de ing. H. Nachtweh; Materiale sintetice — de consilierul in constructii ing. A. ‘Schwabe; Constructii si amenajari pentru sport ~ de prof. ing. J. Portman, ing.-arh. S. Lukowski. Redactarea si modificarile grafice au fost asigurate de arhitectul Ludwig Neff ‘Asa cum a fost mentionat i in prima prefata, unele firme si asociatii au sprijinit din nou actualizarea continutului, Acestea, inclusiv adresele, sint mentionate la inceputul paginilor respective si sint sigur dispuse s& ofere informatii actuale. ‘A30-a editie cuprinde acum in total peste 6.000 de desene, tabele si diagrame, iar extinderea indicelui de termeni la 8.000 de cuvinte-cheie va usura suplimentar utilizarea. Chiar dac& nu au fost folosite, articolele rezumati- ve speciale din revistele de specialitate ale DBZ la care face trimitere bibliografia vor imbogati substantial cartea privita ca tezaur. Darmstadt, in august 1978 Ernst Neufert sar 88 fie conservata forma geniala a cri, dar si structurarea in sens contemporan a continutului De aceea ne-am decis imediat sa reprelucram, restruc- turam, redesenam complet lucrarea si s8 0 extindem pen- ‘tru a putea cuprinde in ea tot cea ce trebuie sa stie astazi arhitectul si inginerul pentru a proiecta. Tot ceea ce trebuie stiut, dar fidel dupa Emst Neufert si nimic mai mult. ‘Aceast lucrare a costat editura si i-a costat pe cei nu- merosi care au contribuit cu cunostinte de specialitate 4 ani gi jumatate de munca intensa. De aceea, increzatori, speram cu totic lucrarea va constitui un cistig pentru cei care 0 achizitioneaza, cautind o carte contemporana de construct Kéin, in septembrie 1991 Peter NeutertPREFETE Prefata editurii la a 33-a editie Acum mai bine de jumatate de secol, tinarul arhitect Ernst Neufert a avut nu doar ideea, ci si energia s& dea viata lucrarii Manualul arhitectului, care a devenit un sprijin in- dispensabil pentru munca arhitectului $i a proiectantului El a mentinut permanent tineretea lucrarli si a adaptat-o mereu la cerintele vremii. Ultima prelucrare important a avut loc in 1979 (editia a 30-a), inainte de moartea lui in anul 1986 A devenit sarcina fiului sau, Peter Neufert, si a echipei sale de proiectare s& preia lucrul continuu dedicat acestei Prefata la a 35-a editie Daca, timp de 12 ani de la moartea cunoscutului autor Est Neufert, ai constientizat drepturile si obligatiile de autor mostenite, atunci se furiseazi nevoia de nesatistacut de a-i da socoteala tatalui pentru ceea ce au facut urmasii Ludwig Neff, Peter Neufert si biroul de proiectare S.A. Neufert Mittmann Graf Partner. Stimati cititor, fii buni si fifi martorii acestei ,confesiuni“! Cind a murit tatal meu, in februarie 1986, pe plata era a 32-a editie germana. Noi am refacut lucrarea pentru a 33-a editie, printr-o prelucrare care a durat mai bine de 4 Prefata la a 37-a editie Aceasta editie coincide din nou cu un scl ratii si confirma atemporalitatea acestei carti. Dar ca toate schimbirile, si aceasta aduce numeroase modifica ‘Alaturi de vechiul colaborator, domnul Ludwig Neff, acum doamna Corinna Franken face parte din echipa si imparte responsabilitatile acesteia. Prelucrarea a fost complet transpusé in sistemul de prelucrare automat a datelor. Este un sentiment indltator s& luorezi la opera bunicului sia tatalui si $2 fi vezi pe numerosii colaboratori, coautori si desenatori care fac ca aceasta carte sa fie cea ce este. A enumera toate numele ar insemna sa depasesc limitele prefetei. Ca reprezentanti i-as numi pe Nicole Delmes, nascutd Neufert, Julia Ehl si echipa biroului de proiectare Neufert S.A. Kéin. De data aceasta autorii de specialitate sint, printre alti, R. Eckstein, A. Weinzierl si M. Bauer. Multumiri deosebite trebuie adresate si numerosilor cititori si utiizatori care, prin propuneri, intrabari si critici, au con- ‘ribuit fa imbunatatirea cai A fost creat un nou forum pe Internet pentru. Manualul opere. in spe cu ajutorul lui Ludwig Neff care a partici- pat in mod determinant inca din timpul in care traia autorul, a fost posibil ca 0 noua prelucrare completa sa fie Inceputa si incheiata dupa o munca de mai multi ani. Editia este mindré c& Manualul arhitectului care, intre timp, a fost tradus in 13 limbi, a putut fi continuat intr-o noua redactare si structura, dar conform conceptului lui Ernst Neufert. Wiesbaden, septembrie 1991 ani si care a fost dificila din toate punctele de vedere, refacind desenele si textul pentru fiecare pagina si adaugind multe subiecte actuale. Actuala editie, a 35-a, din anul 1998, a fost din nou ex- tinsd cu capitole importante precum Cladiri din lemn, Cla- diri cu consum redus de energie, Energia solaré, Con- structii ecologice, Sere si Extinderi din stick. Kéln, iunie 1998 Peter Neutert arhitectului. Exist’ posibiltatea de a contacta redactia $i de a primi informatii suplimentare pentru subiectele din MA (www neufert.derbel) In aceasta editie au fost din nou prelucrate numeroase capitole, dar au fost addugate si unele noi: Amenajari pentru sporturi nautice/marine, Sporturi de plajé, Terenuri de joc, Amenajarea podurilor, Hoteluri, Evacuarea deseurilor menajere, Exemple de proiectare grupuri sanitare, Detalii pentru piscine, Mobilier de bucatarie si vesela, Pereti cu rezistenta la foc, Lucarne, Norme de baz pentru alimentarea cu ap, Crame, Fatade din lemn, Forme de sarpante, Alimentatie publica — fast-food-uri, Echipamente si mobilier pentru gradin&, Normative referitoare la economisirea energiei — exemple de calcul, Lifturi, Simulari ale luminii naturale prin mijloace electronice. in plus, numeroase pagini au fost actualizate si adaugite. Kétn, iulie 2002 Cornelius NeufertAceast carte s-a nascut din documentatia cursurilor mele de la Facultatea de Constructii de stat din Weimar. Docurentatia este bazata pe masuratori, experienta si cunostinte acumulate in practica si cercetarea legaté de om care sint necesare in proiectarea constructilor, dar fara a pierde din vedere noile posibilitati si cerinte. Pentru c&, pe de 0 parte, stim pe umerii stramosilor pe de alt& parte, totul este curgator, sintem copii timpului nostru si, in plus, adeseori, punctul de vedere al fiecaruia este diferit. Motivele rezida in diferentele dintre educatia pregatitoare si formarea profesionala; in influentele pe care le exercit mediul; in aptitudini si in gradul aferent de autoeducare. Raimine ins o problema deschis& daca .verdictul cert" pe care il dim azi este corect in mod defintiv, cai lucru depinde de timp. Conform experientei, 0 epoca ulterioara judeca mai drept decit a noastra, care inca nu dispune de distanta necesara unei imagini de ansamblu. De aici rezultd ce rezerve trebuie sa isi asume o invataturé ca s& nu devina una fais. Caci, in ciuda tendintei spre adevar si obiectivitate, in ciuda tuturor eforturilor de a privi critic ideile preferate si de anu tndeparta cu usurinfA indoiala, orice invataturd ramine subiectiva si dependent de timp si de context. Pericolul unei invataturi false poate fi evitat daca invatatura insasi ne asigura c& nu este incheiala, ci c& slu- jeste si este supusd vieli, devenirii si dezvoltari Acest lucru confer elevului acea atitudine spiritual la care se referea Nietzsche cind spunea: Nur wer sich wandelt, bleibt mit mir verwandt." (,Doar cine se schimba rmine Inrudit cu mine.") Esentialul unei astfel de invataturi a vesnicei deveniri, slujitoare a dezvoltaril, rezida in faptul c& nu oferd retete, nu oferd ,injelepciune la conserva" — ,canned wisdom*, ci numai piesele de constructie, elementele, pietrele unghiu- lare si, alaturi de acestea, metoda de combinare, de constructie, de compozitie si a armoniei Acum peste 2.500 de ani, Confucius a formulat aceast& idee in cuvintele: ,i dau elevului meu un colt, pe celelalte trei trebuie s& le gaseasca singur!" Un arhitect innascut sau unul cu dorul de a construi in inima isi va acoperi urechile si ochii daca i se va da solutia unei probleme, pentru c& are atita imaginatie si afitea idealuri incit ji trebuie numai elementele pentru a porni sa faca din ele un intreg! Cine $i-a cistigat o data increderea in sine, cine a p&truns interdependentele, cine a inteles jocul fortelor, al materialelor, al culorilor, al masurilor, cine poate s& absoarba realita- tea, imaginea cladirilor, cine a studiat si cercetat critic efectul lor, cine le-a reconstruit mental, acela se aflai pe singurul drum adevarat spre cea mai mare bucurie a vieti, pe care numai cel ce creeaz& muncind 0 poate simti. La aducerea lui pe un asemenea drum trebuie s& contriouie aceasta viziune de viata. Ea trebuie sa il elibereze de toate invataturile si, in final, chiar de aceasta, si trebuie sa il conduc spre propria activitate creatoare; trebuie sa fie un ajutor de inceput; pasii urmatori — construitul — trebuie s& 7 faca fiecare singur. PROLEGOMENE Formele timpului nostru rezulté din acelasi drum pe care lau parcurs si predecesorii pentru a ajunge la templele, catedralele sau palatele splendide pentru care nu au avut modele, dar care corespundeau proprillor lor imagini si dorinte, proprilior lor idei si idealuri care erau apropiate nostalgiilor lor. Fie si numai comanda formulata corespun- ztor trezeste imagini care, prin posibiltatile tehnice ale vremii si prin conditille locale, pot cBpata forme care se aseamana prea putin cu tot cea ce exist deja. Aceste cladiri pot fi mult mai bune din punct de vedere tehnic, pot avea capacititi superioare celor anterioare daca sint con- forme cu gradul actual de dezvoltare al tehnicii. Dar pot s& se si compare din punct de vedere artistic cu edificille de acelasi fel din trecut. Daca se compara o cladire industrialé contemporana, luminoasa, spatioasa, avind dimensiuni potrivite si o structura zvelta si usoara, cu o manufactura din secolul al 18-lea sau un atelier din veaoul al 15-lea, atunci si cel mai obtuz conservator va vedea superioritatea noilor noastre constructil. Aceasta inseamna ca, de fiecare data cind temele de proiectare corespund unei necesitali reale a vremii noastre, se asteapta ca arhitectii plini de viata si de- schisi timpului lor s& aiba realizari care rezista unei com- paratii cu cele mai reusite cladiri ale predecesorilor, sau care chiar le sint superioare acestora. De aceea, intr-o facultate vie trebuie oferite in primul rind 0 imagine a timpului si o privire spre vitor, iar privirea spre trecut numai atit cit este inevitabila sau de dorit. Acest lucru este recomandat si de unul dintre ,maril* nostri, Fritz Schumacher, atunci cind, in studiile sale despre profesia arhitectului, avertizeazé o&, prin privirea scrutatoare spre trecut, tinérul student se pierde prea mult in rationamente de istoria artei si se las indemnat de tit- lu! de doctor inspre céi stiintifice secundare, ceea ce se intimpla cu pretul acelor torte indispensabile pentru extinderea necesitatilor ramificate ale creatiel. ‘in opozitie, este mai corect sa i se ofere studentului doar elementele, asa cum se intimplé si in ,Manualul arhitectului’, in care m-am str&duit s& reduc piesele proiectari, sA le schematizez, chiar s& te abstrag, pentru impiedica utiliza torul s& imite si pentru 2-1 obliga sa confere de la sine forma si configuratie lucrurilor. Diferitele configuratii sint oricum aduse la un anumit numitor comun de cursul timpului, la acest acord specific care caracterizeaza aspiratile spre ‘aceeagi directie a oamenilor unei epoci si care capata in sti- lul vremii o expresie vizibilé si remanenta. Ernst NeutertINDRUMARE PENTRU UTILIZAREA ACESTEI CARTI Structura cari - prin organizarea continutulul - urmeaza modul in care se desfagoara normal procesul de construire. ins multe domenii inrudite sint grupate laolalta, daca relatii mai im- Portante nu au determinat separarea lor. Sint tratate separat toate componentele unei constructii valabile, daca nu pentru toate, cel putin pentru multe tipuri de clair Acest lucru rezulté si din prescriptile referitoare la preparative si la proiectare, precum si din celelalte baze ale prolectari. De alci au rezultat 46 de grupe, Cuprinsul : pagina IX ofera o subimpaitire mai detaliaté a grupelor mentionate anterior precum si descrierea confinutului fiecarei pagini. Indexul . indied, dupa fiecare pozitie, paginil esentiale despre termenul respectiv - ++ -Pagina 652 care sint cuprinse aspecte Explicarea prescurtarilor sa simbolurilor - pagina 1 Prescurtérile au fost inovitabile deoarece, prin intermediul acestora, se economiseste spatiu si se simplificé Imaginea de ansamblu In m&sura in care nu au putut fi utilizate prescurtari uzuale, cele ou concepute au fost asttel alese, incit un cititor atent s& poata recunoaste semnificatia lor gi fara a folosi pagina 1 Pentru utilizator, avantajul deosebit al acestei lucr&ri consta in re- zumarea concis& a cunostinjelor fundamentale de proiectare i construct intr-o singura carte. Planurile, sectiunile, formele si tipurile sint exemple si exclusiv ‘suport pentru cifre. Ele contin dimensiunile-limité uzuale care au ‘omul drept masura a oblectelor din jurul su. CUM SE UTILIZEAZA ACEASTA CARTE? Luam exemplu elaborarea unui project sau a unui ante-pr pentru 0 cladire administrativa. Se citeste cu atentie formutarul de pe pagina 51 si se raspunde detaliat la toate intrebarile in cauz, precum si la cele care rezulta din situatii speciale, se definesc prin pagina 362 relalile un- 1 cladiri administrative, se calculeazé conform DIN 277 volumul brut de spatiu in m’, se modifica, tn raport cu suma destinata constructiei, dimensiunile spatilor, se proiecteaza cladirea conform procesului de lucru de la pagina 49, se dimensioneaza, contormeaza si mobileaza de exemplu sala de mese, conform in- ject Nota coordonatorului editiei in limba romana in contormitate cu licenta tn baza céreia a fost elaborata, aceasta editie in limba romana reprezintd traducerea ~ neadaptata, neac- tualizata si neadaugita ~ a editiei a 37-a in limba germana. in consecinta, indicativele, prescurtarile si simbolurile standardizate prin diferitele normative si reglementr germane au fost mentinute Gicatilor pentru Restaurante paginile 468 — 471 sau pentru Hotelur! paginile 478 — 481, sala eventual existenta se doteaza cu o scena conform indicatillor pentru Teatre paginile 490 — 499, conform indicatiilor referitoare la Acustica paginile 138 — 140, se ia in considerare integrarea unui proiector de cinematograf conform paginilor 500 ~ 501, dimensiunile salilor de conferinte conform indicatilor referitoare la Facultati paginile 326 - 330, ale bibliotecit conform indicatilor referitoare a Bibliotec! paginile 341 ~ 346, dispunerea birourilor conform paginilor 347 — 358, a spatillor de desen si a laboratoarelor conform paginilor 321 - 336, realizarea unui Seif conform paginii 371, a garajelar si parcajului conform pagi- nifor 446 ~ 458, Pentru eventualele Locuinte pentru director, administrator, buc&tar a. se cauta la paginile 282 — 306, iar pentru forma, dimensiunile si amengjarea difertelor inciperi — la paginilo 242 ~ 267, pentru circulatil si imprejmulre la paginile 211 - 214, pentu plantarea gradinii gi altele asemenea la paginile 223 ~ 238 gi, in fine, pentru partea de constructi, pentru locul si tipul constructiv al scarilor, lifturilor la paginile 202 ~ 209, Dimensiunile si modul do execuie ale ferestrelor si ale usilor la paginile 187 ~ 192, Fundatill, izolatile impotriva umidtati din sol la paginile 68 — 72, peretil, grosimile acestora la paginile 73 ~ 76, despre acoperiguri la paginile 83 ~ 91, sistem de incalzire si de ventilaro la paginile 109 — 112, iluminare si insorire la paginile 145 - 154, despre dimensiuni ordonatoare si dimensiuni de normare la paginile 61 - 62 Tabelele comparative necesare pentru transformarea cirelor indica: te in aceasta carte in metri, in special pentru transformarea in mesu- file engieze, se afla la finalul parti de text, la paginile 632 ~ 634. Pe aceste baze variate, proiectantul poate concepe clidirea sigur si rapid gi in conformitate cu cerinfele speciale ale co- menzli, cu conditiile dictate de peisaj si cu sentimentul viet din vremea sa si de felul sau. {in carte sint marcate cu sageata vector ¥ desenele care sint ou- rinse pe CD-ROMul - Neufert, Bauentwurtslehre- Allgemelner Bauentwurt ~ gi care pot fi exoorato in programele CAD existente e pia si pot fi pretucrate in continuare. a atare. De asemeni, diferitele erori inerente din original au fost corectate, in masura in care corectura s-a dovedit certa si nu a denaturat sensul general al continutulul. Erata editiei germane a fost integrata in textul in limba romana, care, in ciuda eforturilor depuse, nu este probabil scutit de propriile sale erori.CUPRINS. Explicarea simbolurilor Explicarea simbolurilor si a prescurtarilor Norme de baza Unitati Sl... DIN 198.476.829.499 | Desene beeen Paginarea desenelor .. Simboluri pentru desene in constructii_ Drenarea cladirilor si a terenurilor Conducte de apa si de canalizare ......... Iestalei de gaze in construct supraterene Instalatii electrice ; = Instalatii de securizare Desenu! Bazele dimensionarii - Proporfii Omul ca unitate de masura si scop .. Masura tuturor lucrurilor : Dimensiuni si necesarul de spatiu . Omul si vehiculele - Omul si locuinta Clima spatillor intericare Biologia constructilor Ochiut Omul siculoarea .- Baze Aplicati Aplicatii: modulor . Proiectarea Elemente de constructie ca rezultat al prelucrarii materialelor Forme arhitectonice ca rezuttat al sistemelor constructive 5 Noi sisteme constructive si noi forme. Locuinte si forme ca expresie a epocii si a Modului de viata Procesul de desfasurare a lucrarilor . Lucrari preliminare — colaborarea beneficiarului .. Chestionar - Conducerea lucrarilor de constructie Executia . Conducerea lucrarilor de constructie — dimensiuni de baz& be68 Dimensiuni de baz Dimensiunile referitoare la axe Normativul modular... Sistem de coordonate, dimensiunile coordonatelor Partile cladirii Terenul de fundatie — fundatii, gropi de fundatie, santuri .. Groapa de fundatie - sprijine, santurl, funda Trasarea claditii . Lucrari de terasament si fundatie . Izolarea constructillor ... . . Drenaj pentru protectia amenajarilor constructive Zidarie din pietre naturale a Zidarie din pietre artificiale . Pereti exterior, felul de constructie cu economisirea energiei . 7 45 46 47 =) : 50 51 52 60 61 62 a) 64 65 66 67 68 70 71 73 74 77 Teseri de cdramizi . Seminee Coguri de fum Sisteme de ventilare Sarpante Constructii portante ale acoperisli~ Invelitori . Forme de acoperis . Lucame si ferestre de mansarda . Poduri locuibile, amenajarea podurilor Acopeririin terasa . ‘Acoperir in terasa — detalii acoperisuricalde .. Acoperisuri tn terasa — alternative acoperiguri reci Plantarea acoperisurilor Plantarea acoperigurlor ~ alcatuirea acoperisului Plantarea acoperisurilor ~ extras: Direct. Asoc. acoperis.-gradina detali Constructii din materiale textile : Structuri pe rejea de cabluri = 100 Structuri suspendate si tensionate 101 Structuri spatiale — principi 102 Structuri spatiale — utilizar. 103 Structuri multietajate +105 Plangee ....... 106 Pardosel 107 incalzire - ventilare incalzirea . Parouri de rezervoare Centrale energetice ... Centrale hidroelectrice Arhitectura solara Energia solara .. Racirea incaperilor Camere frigorifice : Tehnici de ventilare a incaperilor . 109 113 114 115 116 119 -120 121 123 Fizica constructillor - Protectia cladirllor Protectia termica — termeni - mecanisme Protectia termica — difuzia vaporilor Protectia termicai — tipuri constructive . 129 Detal de protectietermica:peretele exterior 130 Protectia fonica sinceas Protectia fonic& la sunete aeriene Protectia fonica la sunete aeriene si structurale Protectia la vibratii — sunete structurale Acustica spatiului : Protectia la trasnet .. Antene Muminat - sticla - lumina natural iluminat 145 lluminat — tuburi cu materiale fluorescente pentru instalatii de put « . 154 Stila... 185 Mase plastice 163 Lumina natural Lumina solara 164 177 Ferestre - usi = 180 181 Luminatoare ~ cupole de lumina Ferestre . .. Ferestre de mansardaCurdjarea cladirilor 188 Usi .... 189 Porti .. 192 Sisteme de inchidere 193 Siguranta cladirilor sia terenurilor . . 194 Seari - ascensoare Soari 196 Rampe — scarielicoidale . .. 199 Scari de evacuare — cai de salvare 201 Sci rulante pentru cladiri adapostind magazine si birouri : co 202 Cairulante . 203 Ascensoare — ascensoare pentru persoane in cladiri pentru locuinte +204 Ascensoare — ascensoare pentru persoane in birourr banci, hoteluri, ascensoare pentru paturi 2-206 ‘Ascensoare ~ pentru bunuri de dimensiuni mici .....207 Ascensoare hidraulice 208 Ascensoare din sticla pentru panorama... 209 Strazi - Spatii de circulatie SUA eee eee eee e eee 210 Circulatia bicicletelor 215 Autostrézi ; 217 Tramvaie : 218 Spatil de circulatie 219 Ponderarea circulatie’ 221 Spat de circulatie — protectia fonicé . 222 Gradini - sere Gradini- imprejmuiri ... 223 Pergole, alei, scairi, ziduri de sprijin 225 Terasamente .. . +226 Consolidarea versantilor . = 227 Plante agatatoare si cataratoare 230 Straturi inalte si pe movile 231 Gradini — modele 1232 Mobila si unelte 233 Sera 234 Copaci si garduri vi 235 lazul de gradina . 236 lazul de inot . 237 Utilitatea apei de ploaie - 2.289 Piscine de gradina . +240 Locuinte cu bazin de tnot in grading 1.241 incéperi anexe - intrari 242 Vestibuluri, windfang-uri, intrari Intrari, garderobe ; Holuri Spatii de depozitare . 243 = 244 245 incdperi gospodaresti Incaperi gospodaresti . 246 Evacuarea resturilor menajere 248 Debarale, cmari : 249 Crama ...... +250 Bucatarii ..... 251 Bucatarii~ mobilierul 253 Locurile de luat masa ~ vesela si mobilier +256 CUPRINS incaperi ale locuintei Dormitoare Dormitoare ~ tipuri de paturi Dormitoare — pozitionarea patului Dormitoare — nige de pat si dulapuri-perete 258 +259 = 260 261 Garderobele . 262 Bai — dotari - 263 Celule sanitare — prefabricate = 265 Bai — pozitia in locuinta 266 Bai — exemple de proiectare +268 Piscine acoperite Piscine acoperite private +269 Piscine acoperite, detalii 271 Spalatorii-instalatii de spalat Spalatorii-instalatii de spalat .... 273 Balcoane Balooane .............. eee 275 Drumuri - strazi Drumuri gi strazi --276 Locuinte de vacan{a : tipuri de locuinfe - construirea cladirilor de lemn - constructii ecologice « cladiri cu multe niveluri Locuinte de vacanta pa 277 Casute de vacanta — casute de grading. 278 Construirea cladirilor de lemn .. . +279 Pozitia cladirit. . = 281 Constructia de locuinte . = 282 Locuinte insiruite . . - 286 Locuinte cuplate 287 Locuinte cu atrium 288 Locuinte = +289 Locuinte cu sere 290 Locuinte ~ in forma de patrat, cub sau cort 292 Locuinte din lemn, constructii ecologice . 293 Locuinte in panta . : 295 Locuinte mari 298 Locuinte ~ exemple internationale . -299 Cldiri de locuinte cu multe niveturi 301 Cladiri cu multe niveluri 302 Locuinte sociale de inchiriat - 303 Cladiri de locuinte cu multe niveluri Baponeenee | Cladiri de locuinte cu accesul printr-un coridor . - 305 Cladiri in terase . 308 Adaposturi antiaeriene 307 Asanarea cladirilor vechi Asanarea cladirilor vechi -309 Conservare si asanare . 314 Scoli SOO. eee eee eee eee ee eeeee oly) inc&peri de dimensiuni mari in constructia sc 824CUPRINS Facultati - camine studentesti - laboratoare Facultati~amfiteatre . . Inc&peri pentru desen Camine studentesti . Laboratoare . . - 326 =331 = 332 333 Gradinife - focuri de joaca - hoteluri pentru tineret Camine de zi pentru copii. Echipamente si locuri de joaca Hoteluri pentru tineret - 337 338 = 339 Biblioteci - constructii administrative - banci Biblioteci .. 341 Construct administrative ~ elemente de baza 347 Constructii administrative — elemente de baza, tipologia ae 349 Dimensionarea, necesarul de supratata 354 Dimensionarea, distributia spatiului . +355 Dimensionarea, necesarul de spatiu penta amenajare . : - 367 Dimensionarea, constructia 359 Dimensionarea, instalatiitehnice in cladire . a) Dimensionarea, locuri de lucru dotate cu monitoare . . 361 Dimensionarea, necesarul de spatiu pentru mobilier . 362 Organizarea in plan ..... eee acs Constructii administrative, exemple 364 Cladiri inalte . veeee 365 Elemente verticale - 867 Banci — generalitati 370 Banci~seifuri . 371 Pasaje acoperite : tipologie Tipologie . . - 373 Exemple istorice 374 Exemple .. a 376 Acoperiricu sticla, luminatoare a a7, Magazine - magazine universale - magazine cu autoservire Magazine = 378 Magazine alimentare . . +379 Livrarea produselor 0.0... eee eee 380 Zonele dinaintea caselor si centre de produse proaspete (piefe) . es Macelairli mari cu depozit : 384 Centre de carne +385 Tehnici de depozitare Depozite inalte . 386 Proiectare/logistica . 387 Reglementari referitoare la siguranta 388 Sisteme de rafturi . : » 389 Ateliere - constructii industriale TIMpING | ose ose ceed see 390 392 intreprinderi de dulgherit si de prelucrare a lemnului Ateliere de reparatii auto . - 396 Ateliere autovehicule 399 Brutarii 400 Cladiri industriale _ 402 405 =. 406 407 408 2410 att 412 Tehnologie de anspor 91 de depoztare .. Hale Cladir etajate - Grupuri sanitare . Instalatiide splat .. Dotari sanitare . Vestiare, dulapuri haine . Modificari de functiune Modificari de functiune = 418 Ferme - cregterea animalelor Cotete pentru animale mici~ in scop de hobby .....415 Ferme avicole a = 418 Ferme pentru ingrasarea porcilor . 419 ro 422 Ferme pentru cresterea porcilor . Grajduri de cai gi cresterea cailor Cresterea vitelor ; - 424 Cresterea vitelor ~ ingragarea taurilor . = 425 Ferme . 426 Ferme, clima grajd +431 Cai ferate Instalatii de cale ferata = 432 Triaje de marta Gari... 436 Parcari - garaje - constructii destinate parcairilor benzinarii - pompieri Autogari . 438 Pompieri si cladirea pompierlor 440 ‘Autovehicule cee 443 Autovehicule mari 2445 Parcari 2446 Autovehicule - viraje 448 Autovehicule - parcdiri si Intoarceri = 449 Rampe de incércare -450 Rampe, poduri de incarcare, platforme ridicatoare . .. 451 Intra, garaje - oo s- = 1452) Carport-uri. 5 -453 Garaje si constructii destinate parcarllor . 454 Cladiri destinate parcairilor 456 Parcati si construct destinate parcairilor . 457 Claciri destinate parcairlor, exemple . 458 Benzinari . 459 Popasuri 481 Aeroporturi Aeroporturi 462 Restaurante Restaurante . = 468 Restaurante, salide mese, restaurante rapide... 470 Bucétarii pentru restaurante . . +472 Bucatariimari........ veel azs Vagoane restaurant 477 Hoteluri - moteturi - cladiri pentru congrese Hoteluri ...... 2. -478 Bucat&rii de hotel 483Moteluri . 484 Centre de congrese 485 Gradini zoologice ‘Gr&dini zoologice si acvarii . +. 487 Teatre - cinematografe - centre muttifunctionale - circuri Teatre : 490 Cinematografe . a 500 Centre multifunctionale 502 Cinematografe drive-in - 503 Circuri, stationare 504 Construcfii sportive Stadioane ... 505 Zona destinata spectator . 506 Terenuri de joc . ane . 507, Amenajari pentru atietism 510 Sali pentru mentinerea condi’ fizice gi pentru fitness 514 Terenuri de tenis +516 Golf miniatural .... -518 Terenuri de golf - 520 -522 525 - 526 527 528 - 530 Sporturi nautice — porturi és Sporturi nautice —ambarcatiuni cu pinze . Amenajari pentru sporturi nautice, barci cu motor . Ambarcatiuni de sport — barci cu rame . Centre hipice, manejuri Trambuline de schi . Patinoare, piste pentru patine cu rotile 531 Curse de viteza pe rotile, skate boarding .. . 533 Gros cu biciclete— BMX. 534 Poligoane de tir 5 535 S&li de sport pentru gimnastica si jocuri. 537 Badminton ......... : 543 ‘Squash 544 Piste de popice gi de bowling 545 Piscine acoperite 546 Bazine in aer liber : 551 Bazine acoperite si in aer liber +552 Saune ... Sali pentru jocuri mecanice 554 587 Spitale - cabinete medicale - constructii pentru persoane cu handicap Cabinete medicale . .. Centre medicale ...... : Constructii pentru persoane cu handicap Constructii pentru persoane cu handicap, locuinta. Spatiul vital fara obstacole . Spitale ~ generalitati .. Managementul proiectului Forme de constructie Dimensionare ...... c Coridoare, usi, scari, ascensoare Biocuri operatorii Blocuri operatori, incdperi principale - 558 559 560 - 561 -563 - 564 +565 - 567 = 569 -871 572 - 573 Supravegherea post-operatorie a pacientilor 874 Operatii, masuri de securitate +. .575 Filtre +576 Statile de terapie intensiva --577 Zona de tratament . - 578 Zona de tratament - obstetric | - 582 CUPRINS Radioterapie . 583 Laborator, diagnosticare functional 585 Fizioterapie . 586 “Clinici de zi”, operatii ambulator . 587 - 588 592 - 593 - 594 Zona de aprovizionare Zona administrativa . . . Invatamint si cercetare Urgenta Spitale speciale - - 595 Medicina nucieara, patoiogie . 597 Ingrijirea tauzelor gi a nou-nascutilor . - 598 Zone de ingrijir speciale . . 599 Aziluri de batrini - Aziluri de batrini centre de batrini 600 Biserici - muzee - sinagogl - moschei Biserici Orgi Clopote, clopotnite . Sinagogi Moschei Muzee Exemple internationale . 612 Exemple germane 613 Cimitire Crematorii ..... posenquconeaoonaeospbens 614 Cimitire 615 Protectia la incendiu Prevenirea incendillor . . 616 Instalatii de semnalizare a incendiul 617 Instalatii de sprinklere .. 618 Instalati de stingere cu pulverizare de apa instalatii de stingere a focului cu CO, - 619 Instalatii de stingere cu pulbere, instalatii de stingere cu spuma 620 Instalafii de aspiratie a fumului si caldurit .-621 Conducte de apa de stingere, inchiderile de protectie la foc . . - 624 ‘inchiderile in peretii puturilor de ascensor F 90 625 Comportamentul la incendiu al materialelor si elementelor de constru - 628 Pereti rezistenti la incendiu . .. 631 Masuri - greutati - norme Unitati de masura si greutate . 632 Raportul unitatilor de masura germane fata de cele englezesti . Eee es3) Transformarea unitatlor de masura englezesti tn milimetri . . 2 684 incdreéri permanente . +635 Bibliogratie . 642 Index ..Cd Sr EXPLICAREA SIMBOLURILOR $I A PRESCURTARILOR: ec yeasts cee ate vi = Sant smasurd, prescu Lome one DIN 1901 one eee 108? 10.om 12 mm (dimens. Aa (a) Alfa a ay oe eg meee chat 08 int mm) BB) Beta eee Pa ee em ral- mete finiar Ty (g) Gama ecm Pumas two mbenne ' picioae englezesti B « (@) Epsilon Sn Re Reet Meoun WasoR-lomirmcsuccad = 2 Zam _ om 4 Beau laine saulat do Hin (e) eta 0-8 tneptantns On mento = fl S-supratata 2.0 th) Tota h oa re tote OM Mane eee Min sav min. minut sau la fecare minut Kx () Kapa Ssaus secunda saula iecere sec. A>. (I)_Lambda oe meee a Tescees re tia we toate inca in grade ~ Mu (a) Mia eae See a ane in Celsius tk) Ny (a) Nv ee eee J energie EE @) Xi So ees ws cant cild.-cantiatocaldsra 0.0 (o) Omikvon =P Paint TBA ICI Dit. rire ae (intra) ac ndust = 2:50 N Lane Tx (p) Pi Pa presiuno raat is < <0 it ok lee Bre | 2ance oma 20 Sigma a = oy SS 4sec. diviz. In360de grade T x (t) Tau ia Sat, RA TRA. outomeomenci ase -"25 —35 cay vl procane, dn st, sume ¥ vy) Ipsilon es cos 6 cee % Jamie, in mie, mime oem A he ‘cap. domnut - ves @ diametru X x (ch) Chi veo ne eto wo ge OK MS - muchia superioard Wy (ps) Psi « erate a ity FO MSP - muchia sup. a pardoselli @ w (0) Omega fe = : sala so 1S - muchia sup. a snot a ‘St one Nam Nol ap8 mae ” ear) 6 ep. hana eam. =Nar Neva ‘ per (de ex. tm = tone pe metry) a Coos ee che teense Nw DN ciametru nominal “ Lr Simbotrt matematice tre romane Mo Bak rt ton EM tm tamed Ee ‘mai mare decft = 1 ee eee ‘mai mare sau egal cu in 2 The ne cm, menue < ‘mai mi dect le 8 es Sle me 5 ‘mai mic sau egal cu 4 Po oe cates z suma de 5 fe = ® + unghi 6 s eee sin ‘sinus 7 Sohiz fe a ed cos cosinus 8 a eee tan tangent en og cotangonta * foe sant veel ee + in medie sav in contne eval * Sa enramnranatenaomat T = + ru egal cu * | troape egal cu coo + 300 eee aproximativ, in jur de CD = 400 * ag aaa . ‘congruent D= 500 5 eee bere e similar (penta Dc = 600 Q x Eee repetarea cuvintului) DCC = 700 z oe re = infin occo= 800 eee " paralel cu CM= 900 “ Toe oe + tl spare ou w= 1000 bd Gg pest peoremernary * nu identic cu MCMLX = 1960 ee So a _ x onli ou 0 nse oo foe ge } aes WS Seman Ave cower n wt ‘Systeme Internationale d'Unites + (0 Fata i eee 7 Fraioe dsr acesrast o7me [secunea | peroada recat! T tere) = 10" unitate (biion) © (cont) = 1/100. unitate : = Sioon Lio" une (mte) om (oa 10° @miapane “emass |S * Vee eecocene’] tome SiGeee 10+ tation! (rit) = 10 tpl mon sewre | lem: ec emie, fares) eee mean rare aa = | tec) “100 vate > en) 10? ove ton) Sopa iy caloec) =10 oma) =10°* tina ar) resi ° das) sine {eto} 30-* _inp. eas) Sierstaies [endl = [esata fos Priru donrarea urd mulipl zecimal se poste ulza Gat un ang pref [7 Cantaten do [noi imal | masa molecu | ona ceeaant ios ai cena © wore en esata Tama ae ral | Uma aera | Fa | lator 33 prevazut on 1678 Sarstare Targige Ym me Sees [| Mer pare a to | Megan rent | N | Newton = ig mist os Prvune |= | Pacal=1 Nm 3 |B SS | war = tooct0 Pa = 00000. ose Tompnranra |e | ged cdi trcees nmr) | i | Rete ia Lucrul mecanic} =| 10 eis | secure WatJoue=metnttewan | 4188 See | Wr | owas «336i 1189 hn | Swat 38 a ue. awe we | wan ne (cen i ‘Srey [w_| wan eee * previzu an 1975 ® Transtormaroa uniter de bax Tamim mae im-ts2a1 mst{et mst) Vaget mod eta tig me (et komt) hg f m= kgm (= 4 kg) amsim-is me) simet etme) © exer se an cova” wk bask Couloms 16 = 1 AS onm 19 =4VIA Feed 1F =1ASV Pascal 1Pa = 1Nimt Henny 1H = 1 VeiA, Siomene 18 = 10 Hete Heater a(¥e) Tesla 17 = 1Whim? Joule 1d =tNm=sWs Vo TV = 1WIA tim = east Wat 1W atuis te time Weber 1 Wo ~1 V8 tka mi? ice aparenia, Watt poale# denurit qi votampare (VA), | putea electcdreantva Var ver, Weber seeunda vo (Vs). © ven sl eimbolunie unor una SI derivate THx text mint Nem 1 tag x 1 98 = 10d (6 1 rad) Te TA = 1OVat F 2 constructiol (suns ranams orn ser) usM—(@8) 3) ___valoares protect fice la sunetl vanes prin aor | Leta) vel narra pon 2gomotul de impact vat (eB) TSM 8) valoarea protcte ones agomatul de Impact a) $3508 do absorb a ou —_] 9) supeafoa etivalnt de absorbs a sunebil ¢_(n)___ raza do ceverboraia at (8) reduearea nivel do 209m ® sous ten sara 8 © yeMoe de uit St cervate ove untae de bask nae carate cs ‘enum prop ‘Rezstent a prmeabiate trmic&/A= 1 meh K/koal 0.8500 m*KIw Coston de conducutat tormicd = thealim hK = 1,163 Wim K Valoarea detranemisieermicd k= tkoalmth K = 1.169 Win? Valoarea detranater temic = 1kealmm?h k= 1,168 Wit Densitatea brut a thgim® at kgim? CGroutatea de call = tkpim = 091 Um? Rezistona la presiune sthplem? —_=0,1 Nema? Tranatrmarea valorortabelare inne unit do mésurtUnitat! de masurd tn construct NORME DE BAZA (i Introducerea legala a unitatilor SI s-a destasurat continuy Intre 1974 si 1977. De la 1 ianuarie 1978 este untansi- co bag valabil sistemul de masuri international cu unital SI (SI = Systeme intornationale Unites) [aires [sim [urtata st uniateiogan untae ataora | Reao Prose. a. ot ot erumie | sin-|oerunie |sim-|Derunre [Siw sy 3 ba er bor | | | Bit foss etna 72001) [80 Ceatinan [ar [Rasart [ras Frac = jm = S786" «686290 | cose fom fpaceerat | engricrot fu |e apa = a loras [+ [gr eanagosinal [tr #0 1 pied = 10008 ‘a Seo 7 |Secmnn + 12 Feo. rge00 Bommago | [ex oon |orasconesinal fo |toon=tg= 1100+ 1 pas = en = hac} ‘baton usor si beton armat | LB 25 Iniutcenesmal a [seo 10 "gon deorcuaeabat aes _ | fecvconsemas lec |iccetwye=10-tcen |_| in i335 Tuagine (7 Yaar Jn Joacorere am fat inay |i fine aban (wivas.79)_|1 88 iets |rm Jpeoetoo Rtn s0aBom tion wor cvaeion po. 82 Cerne’ [ba ctnom [or tom 28m ‘ease vac perp) [BS Soom |sm Jou trany” |e’ [tm ooh 4n Onze eihasay [tes eomews' {im [rua [om _ [toms atau | = 3 Sipataiisupe: [Ag |Morapaeat | miiepaneas [285 {ase Yaar | | apa’ Boos Es Sipe ln = ta 100? | 255 errr car | hac totmt nen ba vou 7 wenraa fa Drazoeceatassy — |Aat2 | ws ! + Pieyantajorne “99 |e 20_ vounnomar |¥ | [peu som tnt | hnb Hh emai oy aor L jerab (etm_ [com j he 26 pares + sana Trap mena [7 [Seana Jo | {eos be si sono dep, tt aoa — |i 1 nin 608 Prescrle pari ralralle de ore : {he comn = 28008 fonerucje npn cu coma a 3 jtesaun~ sound» ‘ersten [fart 4 __|iaTetesn 98 e7- 10s oc 1 a= ts inca reowsiorh Pres net trdcoe | canbe mane Pee Je |seau is lonax ‘aah wee feeponn |’ ar Bros(eseaess — (Mee Je [radar prin | rade losexn Bienes rowan |" once || _| fas Thro, > [Secunda fa fisates Ue ez ‘oss reciroch roupes Ive |rowpes fue Meee wae Es ap rin [on [Rca pe mn | in awe vera 7 ips te Yona ao sncner ese . secon peers ea ho [aims Serv som Srtosparenasa [Mees Od (eaves a) avtnorts secon low Jour |s.oat~s emt 102m Crk de ania car SVE lear t Bw oo (edie) RSW Sa 0 Wa ra |rteprms Yi 1 , v2 frees 02 juno e100 ‘cour acne fon Hates 105% ‘Beuui pentu aire w]e 12 = wrsengaca [pd pe tease ag | card pens fat? feragermara [pt ipizosig |seecinearcnrte | Re20 py fe [tfr-so1g Sin ors ey : | Fer aes fet arse ieoras) nz For = [newer] 1 n= ko Wain = L foraprata |G en lam fide tgonsto to"N | | Beine ae Hv oral fromtora fp” lip ozosss 105 equa de ura FSv2 Soars [fo [tie a0a0sN INS eduae7s) — [ts 30 tenors. (ip | N= 0803.8 0 Hsvee faogeniona lig [tg o.0o08 | | Bisur an ca jae 4 7 ferent jt” _ |r 08.58 Darsrestecta 16) |e Tarsunea mecs a [Newton [Nin [Newton pe |W piece nonresceona |" ibe [mien |rwnt lorem} wren? = 0900085 Wma? oy jaaaa i erepavet_| —_|pabat rks = e068 rn Bava iesna7se) [ones Twenimecane, |Weloue [3 fmt N= 1 Ws 10° eg Ccartriat co gout Yiu tenga iowa ora |awn | Jikan Se ‘oraz eend Simei sor iiss calpaow-oa {psn |i Pens ascre0- 10d | itbre ey leg. |tepesos can decane fo fioue | clos les | Sate ate 4 369-10-¥m Cari wal |i? Som seve, |i [aot Newton | en gram rip |t Kem sauces dn ek ae Nom. setnonr’|ity_[seuvose” | mot {eae 827) EDWEINEw Ela ‘Secu pra in ve ne rh | hota Nee That Secnvsoroniesse |v leatpuee [ps _|rps-o7aseasrsxw (eave a8) ve, Terparnwa [7 Jweown Yi foadxewn fli K=3K ern a ‘ormosamct, [dane nal 8 aa Roniamwid, (Bs temp-coaus Jo Jovaas cota] 2 peer teaz7a 5K Bocun cago Fan Imewaing | 80 K Pe fore ve [ad ~aretng van |_| Beene thie nt Gteerace [aay viento gd z ferperkea, Jar nccuatoe vier ‘Crna penrupangoo | ZWT 12 Srvertee [6 rad Fabrennat |1F |eynoet eSamte T= 45067 Sitnearepeeor "| Zwr te Foverer Snare bere temp, Rost [Oy ors Reaumir LR _| oyease,t mame | [testa 80 aur 3s ~ a Prescurtariie pentru materiaiele de D woitatst si una tegale (extras port domeniu construction) ‘consttucte eu modicarea detripel feaitera' tn vue do 8%NORME DE BAZA DIN 198.476.829.499 ‘Sursa: DIN Deutsches Institut for Normung e.V. (Institutul German pentru normare) Berlin Formatele normate constituie in prezent o baz pentru conformarea mobilierului de birouri. La rindul lui, acesta determina intr-o oareca- Te masur, modul in care este conceput planul. In consecinta, cunoasterea exact a formatelor DIN este extrem de important pentru proiectant. Formatele normate au fost stabilte de dr. Porstmann din supratata de 1 m*, El a divizat conform raportululintre laturi: x:y=V2— @ Lungimea laturii x = 0,841 m ba aie ay ac xy=t Lungimea laturiiy = 1,189 m Formatul primar (dreptunghiul cu suprafata de 1m’ si lungimile de 2 sxisee | vaio xia | sir 187 | [aun menfonao nto formeazd bara pent srl do orate 4 504 841 707 x 1000. 08 x 817, ‘Seria de formate A se obtine prin divizarea (.injumatatirea") sau 2 420 x_ 804 500_x_707_ 485 x_648 dublarea formatului primar @ + @. 3 207 x 420 353 x 500 324 x 458 Seriile suplimentare B, C sint prevazute pentru dimensiuni de hirtie 4 210 x_2e7 250 x 363) 220 x 324 dependente, de ex. plicuri, fol de indosariat gi mape > @. Zi Tae 76250 | ee x p29 | Formatele serei B sin formatele mediei geometrice ale 6 105 <_148 325 x 176 | 14x 162 Sorat Oe ca se = ae aoe ee Formatele seriei C sint medile geometrice pentru serile A siB > @. < Say ow emery Formatele alungite se obtin prin divizarea longitudinala in doua, patru sau opt. formatelor principale (picur etichete, desene ete) —~ 2 ars “ux @ Oro 10 28x 37 six Figele de cartoteca fara extensie corespund exact formatului nor- " tex 26 2x 3 ‘mat. Figele cu extensie sint mai mari cu un .tab* adic au la margi- a wx | x ‘nea superioara o extensio necesara clasiicii. Foile de indosariat, mapele, bibiorafturile sint mai late decit forma- ® sri supimeraro tele normate cu dimensiunea necesara indosarieri Pentru atime trebuie alese pe cit posibil dimensiuni din cele 3 serii de formate A, B, C -» @) DIN 821 Fomat | Smeaton Blocnotesuril gcopierele au formate normate exacte, n cazul mar- ginii perforate, aceste foi sint mai mici decit formatele normate cu exact dimensiunea acestei margini -> @> Cartile brosate taiate gi revistele au exact formatul normat. Daca la legare este necesara o taiere suplimentara, atunci aceste foi sint mai mici decit formatele normate dar in schimb coperta le depaseste corespunzator. inaltimea copertel trebuie sd corespunda exact formatului normat — @. Latimea copertei este determinata de procedura de legare. um ionge. as | wens | 105x297 Stentongt. Aa | vans | 52x297 Optima long. A7| VBA? | _9x105 dum onge. ca | v2.ce | s14 e024 ore. © Format surge ‘ala Ta aa a © rem euronina —$— 9» © Biotorat de indosaviore [—Ust oglne Marg. sup. 6 5 in Cicero afoee) K coamp, 5 in Fre Lines opis eat ao | |e | a y sed Tnatinen opin za wawavencoowa)| 65 | ssv2 | cer | oso ¢ Datura se pati A [is Ope es ena mai mare ime ep. coud gpanun| 37 197 coa ma mae lime a map. un spat 18 e ‘rag. a i um mag, nd) lon | ina. it (marie), ton als arg. sup hi (nar. sup). talon =| 19 ‘mag. ahi. (mag. nt, talon | 2 es envy opin zal aie de imag ale oem normat Ant Cam erosat, ate @ @ (attic oes DI S08 nomete co sueoad egg orana tat st “Zana de txt 9 Fameteises ® des00 norma Oars ‘DINAD | OAT | ONAE | OIVAS | OAS [DIVAS Fermat lose outa relat com_| so0s1 200 [sas | asses | saos4so | 240100 651240 Format: si tnt | tan mm __| o4rer 18 | soaroet |aanssos | a7aa0 | 2101207 |raacoto @® dimension se ot i ae 12 * [4 8 oii ® owizaroa in eimpur (patra) DNA NORME DE BAZA DESENE DIN 824, 476 Normele de desen usureaz’ munca arhitectului in ceea ce priveste ordonarea desenelor in atelier, pe santiar, la convorbiri la transmitere si la arhivare. Desenul original sau copia taiate trebuie s& corespunda formatelor din seria A > @ @ - @ Distanta a dintre zona rezervata textulul $1 margine este la formatele AO — A3 « ... 10mm la formatele Ad — AG = .. Simm, La desenele mai mici este permis o margine de indosariere de 25 mm care reduce supratata utla a formatului. Jn mod exceptional, formatele alungite pot fi obtinute prin tnsiui- rea mai multor bucati de aceeasi forma sau de forme invecinate din seria de formate. Din latimile uzuale de suluri de hire pot f utiizate pentru seria A: pentru Hite de desen, calc 1.500, 1 560 mm (Gin care deriva £250,1 250, 660, 900 mm) pentru hinie de copiatoare . 850, 900,1 200 mm Jn cazul in care, dinte-un unic sul, trebuie sa poata fi obtinute toate formatele eu exceptia formatului AO, latimea sululuitrebuie s& fie de 00 mm, Pentru Indosatierea in biblioratturi a formatelor A4 desenele trebu- je pliate in modul urmator 1. Zona rezervat textului trebuie s se afle mereu deasupra si in pozitie corecta. 2. La inceputul procesului de pliere trebuie mentinuta intotdeauna J&timea de 21 cm (primul pliu) si anume prin asezarea unui sablon de 21 x 29,7 cm. 2. Incepind din e'se repliazd o portune triunghivlara(olu al 2:lea)astfl inc, la desenul complet plat, fie perforat sau in dosariat numai cimpul din stinga jos, marcat cu 0 cruce. 4, Desenul va f plat n continuare spre sting, lao atime de 18,5 cm, cu un sablon de 18,5 x 29,8 cm, incepind cu latura Pentru compensate, partea care nu se destace Ia pire va fi pi ata la jumatate si astfel partea de desen cu zona de text va ajun- g@ deasupra. Formatele alungite trebuie plate tn acelasi sens 5. Straifurile rezultate se pliaza inceping cu latura b. Pentru intarirea marginli de perforare si indosariere, pe spatele parti de desen perforate, se poate lpi un carton format AS = 148 x 21 om. Prin respectarea indicatilor de mai sus este posibila plierea follor de orice dimensiune. In cazul tn care, dupa reducerea cu pliul lat de 21 cm, lungimea rezultata nu este multiplu par - 2, 4, 6 etc. — al dimensiunii de 18,5 om, atunci latimea rimasa se pliaz& la jumatate. Brood ~.. KP oe %NORME DE BAZA PAGINAREA DESENELOR (cont, OIN6, 15, 16,36, 406, 823,1952 und 1956) = pag. 11 CG Vedere dasus | Paster Ea) Func isp. rns © Pacnaenadecuath aut denon o 35 0 0 ® dispurarea adevataincicaior de sear Examot do clare nomata a unl plan Doreguat Dimon ndentesimiavogd =. 88 veeita it 209 Inari ® corarea tnair tn soci s vor Dip. tpn ‘vedo vest Pentnsindosariere, marginea dn tinge ebue lsat bord @) Ln de secune in plorur e desenanea caine punctatl sint donut cu majuscle, I ord abet ex ‘ele ind sci in sonst in care se taco vedeea, In ataraeageior neato pony coto—+ @)sin uzun r= ctoato ~ © precum 91 rei vercalo car sn uate in gover In acess cae Pocijonarea citi webue asl cut net pvt agezat in ata dasonu elo poata et tor, id 6 ntact osenul “Toate colle in cvadtantldrept al iagi, nus tua perpenletard o serinectinldo cota. lactose ta.larcolo dn cvaantl sng dota strca. = @+ © latmea deasupr, 2312Mass @ "Brasn 70-470 sSoxoTese res Masa rote BS0ce Por @ meigeerone Mast extonsbia Yaoxieo om © Fesats 70405 O cramer napa 80.78 @ Prareor.s0- 1.99 Pian cu cond sou ares nd ston bovso Brands concone Eroxteo @ roteieo ast de cutut ® 50150 “70 Masind 80 cusut @ was te rtea'0099 Laat coo @ tase 101. 00-150 tap ca 20 @ deageseve ctiae Garros @ Buses ang rte 50x 100-100, Brow @ Brivo Seis © sara Dormitorut (re Notions, 505 70,69 x70 @ prswe B81 195, 100200, @ raraypos Patde cont rox 's0" 170 iN Dutap do haine soxv20 F Que 75% 970,85 x 185 BBA tox 18 em £8080, 90 x90, 75 x90 Ouse 908 f] @® Bi. 00x70 Q aiewsre Lavoar dutty bo 120, 60% 140 |e? @ tosses Glooot Sex70 Pisoar 530 Bide Sa60 @ Pisoare aa ene TAA Pa Bucataria chit sox 100 eau Chives in wpe exe NORME DE BAZA ‘SIMBOLUR! PENTRU DESENE DE CONSTRUCTII Xi @ BEB acer @ cate suoperdst > @ niass co cscat io @ pragae electric @ vere dept vase @ ricer @ tows rents lL CCuptoare gi aragaze cu sursa de energie din @ comeistsoss ®va Quu @ cura @ roscoe @ Sire esau @ rests cones coax @ vw cae. cvs @ crore mit 9 @ cons nase og @ cen vere BA Un hautetr fcr) NORME DE BAZA Ferestre cu rama oarba ‘SIMBOLURI PENTRU DESENE DE CONSTUCTII DIN 107, a8 a a8 7 .—— — Bh : Feresrol sinle cu bate trlonoarecaromisese spi, clerk Spat pert radaoare ® Fereste cu ame gig Feroasta cu coreavea eubi (k) ‘bata oroara, fol ge ste ube (0), foreasta cups (VY) Feroastrd simp cu bataie Foran cbt (0) eu baie enorcar @ a oneroara Ferestre glisante 219 88 x Frsasra simpla Foroasira dub (0). oy cercavea ubta 9, freasra expla) Fereasta simp (3) Fereasta dubia ($0) Fosie bana quo Foal Batarta dub Foi batanto —upa eu dou ft Foaie pliotama Fosie pvotanta Foaie-pend t Fosie wrrana CS tepoaiy do fate Usa gteana Unighumainaninesomut — @ ntgurstovdnen nutes (>) Usa turnant cu dou fl ft ‘Suseot Parner @ seutcuema range (Vea tumantd ou alot @ vapea st turnana eu pat fo a x prag pe ‘ambos pars ) (ra rag @® cuprapeopae @ La ferestre partea stinga este desenata intotdeauna cu risa, cea dreapta tara niga. ©- Usile turnante inloculese windtang-urile + @ - @ inchidere im- poitva curentul a unui gol in clare jeoarece usile turnante au o capacitate redusa de a prelua fluxul de circulate, ping lateral. Scarile cu o rampa corespund execuiiei in lemn, cele cu doua rampe executiei in piatra sau beton + @- @ Iinfiecare plan de nivel se reprezinta sactiunea orizontalé prin casa sc&i 'a aproximativ ¥p din indtimea de nivel, deasupra cotei pardoseli Treptele trebuie numerotate in ordine de la # 0,000 in sus iin jos. Tnaintea numerelor aferente treptelor situate sub + se trece simbo- tul - (minus) Numerele se trec pe prima treapta si pe podest. Linia median debuteaza printr-un cere si s@ inchele printr-o ‘sgeata (inclusiv in subsc)) ericadele de vir, folle de us se pliaza si se im-4) Supraf. de aot 2) Suprat plonsee | ‘8 sctceree | nmtes ©) Supa e prep oberon 4 aie ee 22ecimale 9) Supra, too foresto () Supra, bore ust 1) Tipu do pardosal 6) pur do vopstori sau tnsaje pantry pert 1) Tipu oe vopstor sau tinsaje pen pansee © esate rotertonr adeno sate inscri dac sit slate NORME DE BAZA SIMBOLURI PENTRU DESENE DE CONSTUCTII ‘Strat ae otansare Bariera de vapor Foie de separaroiin material plastic He impregnata cu un Figo do stangare cu strat intror de testtrd File do etangare cu strat interior ah etal Pranges(0) Peret(w) oosea po baza 6 va. Ok Wa Pc wt ee Vopsea cu clei oF Wi Lema. ‘Dh Wh oe meas Vopeea minis Bm Wim Cincher Wa ‘at de aden pe lat sata Vopsea de 53 Wo Tapa ow Vopaen pe basa de card Ov Ww ae Matai co spect (tiene abataie St) ingot de res rep us, dione late a } contain spate pp saree 2 Nap ® sei prc oat pi 3 vost sae esate patel (0) a pretlo (W) Pre-vopsone, gun de aderenta ‘lam pen iota Vopstorie do tana (deo oun era 1) Sape Fe Piacl ceramice: Fosz_ : : sate fen rea acide aria ra upon enema tench orp rep we itt Fos 3} Pavaie fp prgoare Torazzo Fet Come Fon Gimert Fee Pavel de gran sa Sent. Fp Sat rat fe Pave dos foe 2) Seats suproare fo Carames foe Pract de creare Casewe Fog fe Ctrerer For 4) Lem = teatcate pe versan Linoleum Pol Lemn moale .. Fhw on * ‘tata a atalice Foo Baghet dag fro Pitace grant Foor Baga de tar re Pio oo pad de var Paka Bagheto de pin. rk [Uitte care ise a suprtaa, mucega PHici de piatra artitciala ... Foku Baghete de Piichpine Fhe inure Pc de marmart Fem Parco ag Fro Pils de one Psa Parchet de ster Prep Pad Sonat ese ea Unitas care pace Pract de not rah © Proscar pent ture ce pardosok Sol, pamint vegetal cess A se stesucam Gard gona soe ab wo At, stb roms anh Garr amp. ‘Stat izttor impound 9 2pomott osu verde roy ABUn de amie gab verde gato Gar de apa aad ver Antpottaa > mao ob Garde sonst Matacal ds anger cn fre oe pa wo ob Jetomndome ae a a son lateral de eansare in fo de si vers gab ‘Apt condens. - Bhoxld de carton verde rogu verde Apa proshun. omg ‘Material de etansare din tore de temn vee pot se Apt see verde regu verde: a Ontgen ‘Hidrogen oe ‘Material de etansare din fibre de turba ce nos vee nage verde pdb ons gt rc gah = urate gad verte galb verde gab Y Y ~ Xv es ou WOCOOCOOe a. renee Nee — steer sae ca moe my aD Pus soner sb sa Aarts, et hed sta 091 ane err fot ron pt econ actos ov mages set ong ase Pate. tale a Gach cop cra (1 nyt oY Lenco TARAS Pack ints cu ment cob apt e8bGarhea cop bt ao Peto! on js ldo hi de conte (cae eon (ET hee Geel Tae] "seven Geis] oon Pie de ghinecaron (ae Lew [ase] ewnine (Conde ® cotoats inscatve pert rsa OWN 2408 ® oe“Roprozentare * Raper | Prese- | > webuje adaugat a NORME DE BAZA wae” i rece = naa Verda ai ‘SIMBOLURI PENTRU DESENELE DE CONSTRUCTII % — DIN 1356 > W BRT ors Tati imeniiowe COR [Elem de cons] Decupal Dimensiuni_| Pore | Raportatla_ sire aca sa ee cd ee free (eS Kiee | Sime [oe neared See [eee | fe ss eure awe Usp nn ae ge Tie para parsers ‘nora ova ® simvotut pent decupaje ro kn ga 1 Ral 3016 = mortar de ciment are aay vivo | nay | Beste ge cena Be inde Snowe & pee 60 vorect | Be | Zeilege gram nncas : won | | Berea i=: Maro rogcat | BL Zidtrie de c&r&midA cu goluri © ls os masa | Bo | Shosranreton Blanes tgraea ones [6D veg ain cer ve ee wane |e | Bosra, in ra nn Tears Baie onc co 3 wes [| Beretta cove | PE [Stand & eae zatnn es Ral 3016 om ‘cu mortar de var Maro rogcat | susan | ZIMB.HE GM EB [stn perete tal) | WS ie ae E iosra ‘Maro rogcat Zidarie de piatra naturals areas ba Fal 3016 cu mortar de ciment [tendage = FS — son Pai Rotate cine Grinegry Zqur SUES ies cater vp atinetee . snes cov | reo | Siac Alb “Mortar de tencuiala een vee Perera apna nr its ® mee non amat its ee en eat wo re a vse, Lap ZI, ed See te nse ee Ap toa pris aso ES © ovis st, svdpuraes & = ey Sons ono 0: © sour pad ech Hee tance me SEES SE Supe 0 crovent EESEEEEEED fue econo Supratoe oo drove ‘iabite car ‘nek noreate ‘Amenalan enictorto ciate Guana, Bites Toren spot ‘Amenajarprotcate ‘Smootrpeniy mora tron @ 10 Sil seni on aeNORME DE BAZA ffm = = 2 e DIN 1356-1 [BGRETE Case ees : Pentru desenele de constructil, A we ie liniile se utilizeazi conform Deni ce wtere persue : ea ‘ih cazul desenelor executate in IE tug rebuierespectate grosimle oanea ind indicate 1 Tz Is Ts recordist — | bette sao acorate oe fe || «| eee ee S| Linie continu =§ | Muchii si contururi vizibile ale 025 035 os OF == — ee ris ‘Tams oat Jane | 376 Soon sre eee er stem [ sat feas [sro Sten 3—[ee [eer [ae eae Pred eaten el Ko a ol i Oc) {ale reprezerta simpsticato Unitatoa de masurd utlizata tre- tino invorpa =<——— | Much corr acopet ale gas; | oss: |-~o5- | .o7~|- bule. conemnata. in zona.'de: coporentser text, in relate cu scara. | - June-punct —seememees | areata poze pani de soctune os [os | 1 | 10 peer © wna so masura iiopunet me | ew ose | ozs | os | os Line puncata Comp. intyareep. poste planuide sectune |o2s | oss | os | a7 Sea - Planseuta oss ce Dinonsnea caractoror 2s_| as | so | 70 + ciasa don wei uta numa) ane! cin un dosen fst labor} cv clas eI a ost miso! n rao 21s 2utaurebue prorat in contrusr, soos sa, tr davord ibota asa do in veto oral cu meres de caraced z {3.0 mm Casa cet! [nindoplnste conve impuca do reroimare 1° “Gan i in WV wate ura deserts do exacQe oachonte prov 0 miesorar do ox. do cara 150 la cera 1100 of tect tebse rd Incepneascl conjle mpote Se merolimare. Rerutahd mora poate # pera cas 0 Wat © tecsca, ide inteass ‘Dacd desenele pentru construct sini gxecutate de mind sau automatiza, in tus gi cu instumente de desen normate, ature! tebuio f— roeratogrosinie dein dn tabelul CD). Indeaileacestla so rolerh la ulzaea eicinta a ehrilor de reproducere uzuale, | hee | ri ~ are 4 eres ® outs ein di | v uy ® cenumiee purer de cote a a ee M5 sag 24" lus se lo THe ees fo a e we Spe eget ® i atl to, was evel teen cole gy tae < © corpora ror ox. seta 106m 3 ls g 1 = es je Lag? Peat eee, a i oma we a se ee 3 ala chan re @ cours coronation cae 180.0. Card cin bart pe 1Norme T cmane | | conc NORME DE BAZA ad g ie Ve care DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $I A TERENURILOR, 3 é #5] —— — cr 3 il ia a2): T Fars raina pore woe fem HETUTE) (8) ] Je) EL | jeer | cor SS] se [oe Shee cones’ | 8) 8 | 8] g i H B | ‘moet | Irate | inimerors! | “Tratee toe i j Halaly al Bs = eae aa 8 ails bE) 3b cr Tom Texan lone 7 4 Te] se? [eee =o Tiss |ohiovass| | | «|. [- w=] + fate | foeae xo [aaa ow ‘8 Toma ‘Din 1290-6 ai in oy cepete lise eT yy yy | yoye Text an foes 1 fRaveowne [pape |e] ef ete le ef =| | + la Sree antl mnie al condor eames ® oe ++ De la locul in care conducta principal iese din claire trebule avuta Senate [™* Te ets in vedere posibiitatea de inghet. In functie de situatia topografica Tonsan(ousz T=] —|>]+}>] =] =] => = 0,80 m, 1,00 m, 1,20 m. Denumirea de conducte exterioare cladit Eon | se refera la acele conducte care se dispun in plan in afara limitelor Teena fonmes T=] [>] P=] op construite. Conductele situate sub talpa subsolului sint considerate oan 7 conducte alate in interiorul cladiri. ‘Teava din | Aprobare: 7l>l-l-|-l°l*l-Tle ‘Schimbarea de directie la conductele subterane sau colectoare este ett 7 —| admis numai cu coturi pretabricate in conditie in care fiecare cot Medinet “ye *)e) +] *)*) lean] nu are voie s& alba decit maxim 45°. In cazul in care executarea — © Pest cu mute ance mm PT def et [oe fas ao VY YV Pest de ica roan ae © pres cu tans ms ae exauan fonvemera} =| —}=]>]>] 2) op 2] > eae -_ a Pies cu muta.cu Pies de bturcatie TE") By © om Y Y eas Pieeu "|e e Es OL @ Peterman ie eels elt | ele Oras I 5 rv amicave 4 ec ea 2s mule ie TEP PPP Fr rE, 1 © Passer m ae | pts 51 ies cu muta. cu Tresp. cruce cu firearm Se nicicicigit teamed ei Sa | A Ommomc, Tone Pvec)onsesss |») +]>>>|-| >] > +e 45,70", 90" pon << @ Pies de trecere cu es : “| & + @monte, aa | ‘oa iro 0 r= > OQ oneseu pwwere|—Totote tel etetet ee SS AE mee, ing : -t +t oo Ft HG Pies cotacoe Tena so] apebon eee ass Spee Seale les os mat. ect I SS S— @ sacar anes ra ac @ Passo rzore Tewarr [owes +f +|>l+|-l>le]-| > le RS XL @carcumue a —Trensae : i = @ Mae | of eff] [ete SB oacitenss 5 Pleat s pose ce @ Plea ge cuore CC a a ee oF >— © rasan US S00~550 QS Oereerey Pe cueraten | afefede]-[e] ef -[. [ee WT VD concurs cu tanga rare et] & X @fues - ale RG @Beoreutansa-muts ‘Saencata smear: «pon RE, faba wp. cone — GG @xiserere — Y_——@ son pe. mos) ® omen de uttzare a tevior de scurgere © Frese wenate pervs ov de scurgere 12enue tate coat en) monet eae | ha, |r| Cons aapose nunca care va erensoreast cca |("0™ | cop nt dart cv us de ote iowra (8 fcr recs: 1 | oe | sorta int mz ingtan r . jerala + | 1 [heemau scesté nna nord dev conta Flic end eae ernest bose dh spalaa pe oe cae prov fee's ton Zoe ie, pave 08 | ts | rts vgn fet care nae imarnat eames as Us | Sarasa apt pons 0p suena eit pec | eee cai proce mo lean eo cla da Sane rer om gga i | NORME DE BAZA DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $I A TERENURILOR: Calculul cantitatii de apa uzaté Cantitatea evaluaté ca maxima tn ceea co priveste apa uzata V, es te determinant pentru stabilirea deschiderilor nominale. Aceast& cantitate trebuie sd ia in considerare simuitaneitatea fluxurilor pro- verite din surse diferite si, in consecinfa, se calculeaz& prin insumarea valorilor de racord si/sau prin fluxul efectiv Week SAM + Ye Valorie orientative pentru cosficientul de scurgere sint cuprinse tn + ©. Calculul pentru 2 AW, este reprezentat, pentru diferiti coefici- eni de scurgere Kin tabet 3 in cazul fn care cantitatea maxima de apa uzata ¥, astfel calculaté este maimica dect valoarea de racoré maxim atunc determinant va ficea din urma, Tn cazul instalatiilor de drenare care nu prezint& caracteristicile tipu- fr de clacit cuprinse in tabelul 2 coeiientul de scurgere Ktrebu- ie stabilt de ta caz la caz, in uncie de utiizarea specifica. ecm ocean TOR 2, | | Tp cinta co evacvare a vowencencoa | am | + | vaownnait ue coe water care restaurant, pension - See ea ‘our, geo oe | a Spl (co ra) saan maaan oF wane demon] x | ie | aomsaepmeanan spice arena oneane | | Spun mut a ae i esr es oo eeee |_| _ Sere _|_ J coeratoare in zone nie ze aacimncn | | im | Cipmteage cans ie oie 5 SSrwe ‘iets kn te ack Tneanun cara cantata masa Ve nese eterna | capone | | ve | pmtmons nm coor n nano eine any SRSA ase ceateromiow | ve | + | Speasaore names moe enn Pena 1 [com | pias tine pt cngt men neo | Ea \ z a | 4 ageugeen | m | om (ustacramia enact senate sonn| [curaaanmaiepe mecca aa came | ae sethantes Srpska tocecomune peat? | | | Descnisere oN Indicator care este utlzat ca 0 caracieistied a preset ar aioe esos arcoea (reap rope cena se potrvesc tnire ale de ex. Yui, racord. plase Lumate. Se at Siclcearenrsstencsisewmearranees [Mrasgan:rsimacr closet rears] 15 7 cers Man np ser, a vo 2.5% Din: DIN 4045198512 7 | Gena ape a “ee Seceree | oe | om [Ommmmnmererementerwer ewer | [ter cnt napa on zi ny ‘pentru respectarea suoralele de eectiune necesaie. ——— + (eta oe ar are prea I ——| | Stowe enon pe pss nora onatone | 06 | om [omntvesrninasincapinraran cwewnaaan| | ONT a © ez |SSias orcomsoescteoste ‘ac sau ov Ge neues ra ecb | caspase soe ai : = | Duper | cin | mm [Danena irae noe evant Cai so ad Es Parts cet pon som es e (eleutata in ON aterent ch) —_ ware feonaememratanceaaesmanme | [ores j— = SEG 5 Spates ir ee —_— | Sivtnaiepotrd nore | sorore ani abeet sunt Bie one re [sore starr mom crema senioimas | 0s" Samanicire | | [Sinan apara sam wnca soaees cera] [Pesca ra 2 Scatter ssa youn oa SESE Tec Presence canteen | | m [epmmercomcamaennnnsianwe | [omrapamanae 7 a fi Ane debits de termeni vezi OWN 1886 — 1 . a [eee cere ee “Tc ao ea amano boat oabrne eh “here drercne ron | © error grt rere itor worst Valor do racord ale abioctlor de crenat valor de bazk pentru deschic nominal le conductlo ce raeardnaivaale (Conducta de racoré colnctoae) 13 Ta rirNorme car) “Tip wnt a) ee 5 ent nseensgnwee ease 7 aoe eae cenit x aoe caae| Se : [Sone setae © Weise ro ewer ents aumte Gone corde dare, Walon oe racordredise ‘in cazul situatiilor de solicitare important conform tabelului 2, pentru masurtori trebule luat In considerare afluxul de apa V, resp. fluxul de transport al pompel V, sau scurgerea apei de ploaie V,. in aceste situatii nu se efectueaza transformarea In valori de racord AW, “Tipul cazului Ge soctare important Flux do calut | Splitoare ol aueu a ore ‘aul e a8, Laboraiare =o ‘Atl de apa, Instalafi de ovacuare conform DIN 1600 — 1 pindia—s, | Atunulde aoa BIN 6049 191~ 261 DIN 4043, Pompe de dren, atalai ce evacuare a Tocaeor, ato ‘mate de spat rio vase mem care sin racoréats lan fal do evae. pen condte sub prose p8 pluvial in instal Fini dover | oomest Canitatea a a mine ‘Scag. apt do ploaleV, ®© cane de scare mporana ‘ON in raport cu NORME DE BAZA DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $1 TERENURILOR Dimensionarea instalatillor de drenare dupa racordul uner conducte ‘ub presiune ‘Conductele cu ogtnda libera din urma unei conducte de evacuare sub presiune trebuie dimensionate in modul urmator: 2) La conductele pluvalefluxul de transport al pompelor¥p se adaug’ la scurgerea apei de ploaie VY 8) La conductele de apa uzata gi mixta determinanta este intotdeauna valoarea cea mai mare - transportl prin pompe sau restul cantitai de ap&, cu condita ca, ia insumarea lui Vp Cu Vy tes. Ve 88 nu se ating’ tumplerea completa a conductei subterane sau colecioare, Verticarea prin calcul a umpleri complete trebuie f&cuta numai la conductele dimensionate pentru un grad de umplere fj = 0,7. In cazul fn care mai multe pompe de apa uzata solicité o singura conducta subterand sau colectoare atuncifuxul de transport total al pompelor poate fi redus de ex. flecare pompa suplimentara este prevazutd cu 0,4 Vp. Dimensionarea instalailior de apa uzaté ~ conducte de racord Pentru racordurileindividuale ale chiuvetolor,lavoarelor si bideurilor care ru prezinté mai mult de trei modificari de directe (inclusiv cotul de evacuare la clapeta de retinere a mirosului) poate fi exeoutata deschidereano- minala DN 40. Daca sint prezente mal mutt de tri schimba de direct, racordul individual trebule execulat cu deschiderea nominala DN 50. Conducte de racord colectoare -- @ {La conduetele de racord colectoare cu deschiderea nominala DN 50 si care nu sint ventilate lungimea conductei L inclusiv racordul individual cel ‘mai departat nu aro voie S& depaseasca max. 3 m, la acelea cu deschide- acorn wiecpete | fea nominala DN 70 max. m sila cele cu deschiderea nominal DN 100 epunere (fra racorduri de closet) max. 10 m; diferenta de inalime H trebuie sa fie [craw ge spener ‘even | ver ines ace elie om ot dep Sa | Sa] Laconductele de racord colectoare cu deschiderea nominalé DN 50 gilun- Ct {oetbbea [onsen tana A] Numan ime L de pina la 6 m resp. la conductele de racord colectoare cu deschi- = a vd eee derea nominala DN 70 si o lungime L de pina ia 10 m gi diferente de_ — -4— ta] inaime H de 1 pina 3.m inoepind cu poriunea descendenta trebuie covon wo ata [praia 21 gieasa deschiderea nominal imediat superioaré sau trobuie prevazuta ite, waa pant ventiarea, Bien ® ‘a 50 | Conductele de racordcolactoare culungimi de peste § m, deschidorea no tr pans minal ON 100, racorduni de closete si diferente de Inalfime Hde 1m sau Calan cast we ‘mai mult trebuie ventilate. tae ao |pratat | peasy ME | wo | wo a fe —— =F EP, ta. ea 70 Condi aco coe Suir aoner an ee Ta See | ems ose so [pesiea T paste] on Sere es fe | x | so | [ome | ver Tanaiget | range [ eer | verte ae Tina ° | Lose | sk Ei mer" | cae | an a Lr a ; Toh te [aia 3) ie =a Ie seurgeea 69 parse pinalas | ptaoad ie | 40 | 4 , : fet 70 7 Balen S| 18) CTs] [eae [fee nate! © | Spa paar es ae aaa a 7 [orm S| pint — See cae | |e elmmel bm | [= | we | [ome | ims * “ smu ieons) 5 oe tewcw Ps =] aco initiate 50 | pones | Pesto! me | 70 | so wawe |" pes? io lee 7 soaiaa| ‘ar gras | =| sea pete ee 3 acre ie 70 | Pre a Pe 1 | pessie opel ewes | a aces a 10 espa wm prarre| phat] te [100 | soo ITs Saw ca eae [assem | soo [aero cous) ~ aa |p 125 | 100 we | | ait mas | ommms | 100 E { rina { Geis WE) 706 [SRE tint woe] | - | a | iQ [pons | poses Get a ‘max. 1 m stant 100 [pinata s | POSE T) ni 100 | 100 = ze a corizontala pind is cicterea tb. | pina ta 4) tae toate peste 3 ventana: 8 - | Racorutinavane | atte |b : 1H errant ea acon a0 Sard veal sata capa dejo | | ‘etmront «atc act FT sear Cngea de sndeo desttsh pot jon ‘clapeta de rotinare a mirosuha iad Longa arr tive rain ci pay coc ive 1H Dieta de nine daca 9 nd ent Ado Ror cet a | tet henatConscafocomev sensor fresnel {ec @ dwette nortan npr ute Ge dpunere 44 ® becchierse nominala ae racordulldecolctare In apart cu ctrl do apurereran Kzosie | _K-o7ue | on |» Nomar Numer ‘Nomar Sinn Se ee ae lrepenn| aoe a __| ee clsate |sactoseto a costo 7o7|_e82 ies se cee ee oo [975 2 75 [3350 we] | | «| [7 i219 ges) ea ties |trau|eean an) aac |=ato 753485 “4oe_| 62 | 208 | 52 | woo | 5 ‘eu expla Nu pot aco multe 4 scurger do buestavi ~ pag. 19 @ lao con pot ge pag. 13 @: eta uta do uct). © conus cu adore pon ps vac verte pncpala yeasts [more [Weim om fon |e mind | | Naina Numi ding | max. | Zang "wantn.| Sav | 'enm| san | mae Soa | stra. |= late] = |e aee| AM | oe ova ieua es evo met oe c= we ea io [ors] se [is | | a [ee 05 [aso] 7a | ae | oe [ve | ee [os Pe] iaial—er_[ sos] et [ise [oe | 78] a io 705 1159 | «08 | 102 | 190 | 50 ‘Vex explicate Nu pot racordate mai mui de 4 sourge de bucttirie e cddoro soparara(eoncucta de bucaare). ‘Ganduct cu cadere pani apa uzaa cu ventas laerla rect sau neat [_aosue pag, 13 @ a conducts ¥ on | os | ue ‘ura ime | max. | ZAW,| "max | EAM fot | adm. eo cosae| ae) w| saz, 26 | a] - [wl - | 7 yoo | o75| se | i056] 37 |e | 24 2 vs {7150 90-| see| 05 | vos [at 20 [iene [Gos [aa [oa [as [36 | 110 [2 760_[ 48a | 72 [treo | aa7 [eos | a61_| 208 [78 "ver exes Mg ge beta pan 18 Oia cone ® conduc ou cadre pent apa vzata cu veriare secundars ‘iow de supratete | Coot de scurgore | Supratote impermeable de ex. | seepergun > 3° para | copra de beter ape supra. consol cu ost etangat 19 = imbding asation paval eu ost umpute | = feopeisut = 5° pana os = acoperigu eu plouig 08. ~ acoperisun plantate? | penta planta rtensve os ~ pentuplanatiextonsive inc. cu 10cm gos. 03. nb planta extons ‘Supra. paral pormeable oi capac. de eva. redusa = paval dn pavele de beton pe pat denisip sau zqur, sub 10 em eos. os. Supraeto eu o7 ~ pava cu rosturis > 15%, {e ox. 10 10.0 smal ick os = erate lapate cu ap os = eur dojoaca pt. cops partial consoidate 03. |= teens oe spor cu dranur | | =Subrat mat sintotes, gazon site os | supra. se 04 =gazon 03 ‘Supra permeable cu capaci do evac. nesernicatva sau ula de o= ~ pared tronurplantate pardoss cin pets sou zur, pers rotund ne. ex | onsobcii paral ca | lt cu supra. legala cu apa sau | 00 = accose caroea, $i pari indi. cu dala Inia | "TContorm drecvelor pir prlectarea, execu = recive pant plantatbe 60 acoperls— inatinerea prantailor 9 acopers ® Coote sougere v penn ene scp ape oe NORME DE BAZA DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $I A TERENURILOR Instatatil de evacuare a apelor uzate Deschiderea nominala a conductelor de apa uzata trebuie sf fie min. DN 70, Conductele de ap’ uzata ventilate se dimensioneaza conform —> © Deschiderilor nominale aterente conductelor de apa uzaté cuprinse in > Ole sint asociate sumele valoritor de racord pina la care pot fi solictate conductele de c&dere in cauza. In plus, pentru a evita problemele in exploatarea conductelor de cédere a fost limitat numarul de closete ce pot fi racordate (obiect de drenat cu un flux partial ridicat de materiale solide gi de apa). De asemeni, a fost indicald gi sua AWs + pag. 18 care rezult din scurgerea apei uzate Va. Conductele de apd uzata cu ventilare secundara pot fi solicitate cu 0 scurgere de apa uzata mai mare cu 70% In comparatie cu cele cu ven: filare directa, Conductele subterane si colectoare (conducte de apa uzata culcate) trebule dimensionate conform (t/a = 0,5). Conductele subterane din afara clagirlor cu deschiderea nominala mai mare de DN 150 pot fi dimensionate contorm (//a = 0.7). Valorile scurgeri a umplere partialé fa conductele cu pant minima Irn (vezi, si DIN 1986-1:1988-6, tab. 4) sint marcate in raport cu locul de ‘ampiasare in conducte situate in interiorul cladini respectiv conducte ex: terloare. Valorile amenajaril In tropte pot fi utlizate la dimensionarea conductelor numai in cazuri individuale justifcate (vezi. DIN 1986- 1:1988-06), ‘Dimensionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluviale Dimensionarea scurger apel de ploale-Dimensionarea intensitatit de calcul a ploi ‘Scurgerea de pe o suprafalé pe care cad precipitate trebule calculata inpaza ecuater®. ® Y= ¥°* so00 In care: V; teprez. scurgerea apei de ploaie tn l/s; > A’ ‘eprez, supra. aferenta pe care cad precip. nm *¢q 9°92. intensitatea de calcul a pli TnWV(s~ ha; ' reprez. coeficientul de sourgere, conform > @. Conductele de apa pluvalin si din exterior clad trebuie dimensionate de regul in raport cu ointensitate de calcul a ploii de. minim 300 I/(s ha). in acest sens pot fi utilzate ecuatile © sau > @ 'pag, 16. In cazul unor instal de drenare a acoperiguilr de dimensiuni importante sau situate tn interior, in completare la DIN 1986-1 1968-06 trebuie prevazute scurgeri de urgent suficiente, Ca abatere de ta aceasta regula sint valabile urmatearele: = pentru conductele colectoare si subterane din interiorul cladinlor, de comun acord cu autortatle locale, poate fi stabiltéo intenstate de calcul ploii mai mica dar nu sub ,ploaia de § minute fa 2 ani" rg(o,5) in acest caz, pentru scurgerle de acoperig mai mari (Incepind cu aprox. 5.000 m2) este necesara realzarea unui calcul de suprasolicitare pen ttu evenimentul hidrologie care trebuie evaluat in forma une .ploi de 5 minute’ care se produce la flecare 20 de ani r5(0,96)- inmasurain care ‘utoritaile locale nu dau inciati n ceea ce priveste cantitatea de pro Cipiteti calcvele pot fi bazate pe valorile > pag. 16 ©. in limitele do- mmeniuui de suprasolctare forele de react care apar trobuie avute in vedere la dispunerea conductelor conform DIN 1885-1:1888-06. = Conductele de api pluviala subterane, situate sub suprafete care nu {webuie proteate fafa de inundare pot fi dimensionate in raport cu o intensitate de caloul a plot mai mie8, de ex. 200 /(s-ha), dar nu mai putin 6 .ploaia de 5 minute la 2 ani rg(o,5)sIde comun acord cu autortile focale Diferentale de intenstate de calcu a pol rezuitae inte ipotezele de di ‘mensionare iferite pentru drenarea imobilelorrespectv pentru crenarea agezari trebuie eventual compensate prin reinerea apelor pluvale pe parcelé a ploaie de minim 15 minute (eventual prin infitrare, inundarea suprafeflor care nu sufera pagube, bazine de rejinere ¢.a.m.d.). — Acoperisurile speciale, de ex. acelea proiectate pentru a f inundabt- le, trebuie etangate pind la cota de inundare gi trebule executate conform calcuelorstatice aferente inus 15Cr or r= 40015 ha) ‘doe bora conductlor pluvaie de acord cu pante min (jg = 1.0 cmim, ® wes Inditerent de calculele - @ deschiderle nominale ale conductelor eispu: se subleran trobula sa fle minim DN 100, Drenarea acoperipurilor cu flux sub presiune Pentru acest sistem sint necesare argumente hidrologice referitoare la ‘biectul in cauza. Pentru dimensionarea instalaliel de drenare sub presiu- fe intensitatea de calcul a plol trebuie & fie de minim 300 U(s- ha), Jin m&sura tn care stabilirea scurgerior conform DIN 19599 nu este depasité, cumularea din zona scurgeti care este necesara pentru aceasta functiune nu este consideraté o inundare a supratetel de acoperi. Acoperisurile speciale, de ex. cole cu inundare proiectata,trebuie etansate si dimensionate din punct de vedere static pind la cota de inundare. ‘La cimensionarea instaatilor pluviale sub presiune inalimea de care se poate dispune este considerata ca find maxim distanta dintre scurgerea de -acoperis si planut de retente. La reducerea deschiderilor nominale ale con- ductal in sensul de scurgere sint admise abaterie de la normele din DIN 1986-1:1988-06, sectiunea 6.1.2, ali imp cit exist’ argumente hidrologi ce, La scurgere, adica la trecerea in conducta subterana sau colectoare care functioneaza prin cadere liberd, trebuie asigurata tanstormarea ‘energie cinetice importante prin reducerea vitezei de sourgere la < 2,5 mis, Intensitatea ,plollor de 5 minute* calculata conform sistemuiul bazat pe coeficlentul de timp Ca exemple de ,ploi de 5 minuto“ care, la scar regional, sint depasite ~ in sens statistic - 0 data la doi ani respectiv o data la 20 de ai, sint prezentate evaluarile urmiitoare extrase din folle de lucru ATV (Condit tehnice de contractare a lucrarilor) A118, tabelul 18, Se atrage atentia jin mod deosebit asupra faptului ca tn prezent aceste valori sint pre lucrate in raport cu valorile de precipitati modificate. in cazurjustificate Jn mod special, in care conductele de drenare a terenurilor se dimensioneaza in funotie de aceste intensitat ale plal trebuie ullizate valorie prezentate in ultima ecitie a follor de lucru ATV A118, Intensitati de ploaie care sint depasite anual fy 9 Pentru T=15 minute ‘conform Reinhold gi al evalutirllor noi din foile de lucru ATV A118 si in tensitatjile de § minute rezultate in consecinta prin caleulul bazat pe co- ficientul de timp, ‘453 Ploaie de 18 minute care, statistic vorbind, este depasita 0 data pe an. Constanta de asezare conform foil de lucru ATV A118, Aceasta intensitate a ploil poate fi utilzata la dimensionarea conductelor de drenare a terenurilor numai in cazuri cu justiicéri speciale. ‘5051 Ploaie de 5 minute care, statistic vorbind, este depasitd o dala la 2ani, ‘905 Ploale de 5 minute care, statistic vorbind, este depasita o data la, 20 de ani, Dimensionarea conductelor de ape mixte Sourgerea apei mixte Va care este determinanta pentru dimensionarea ‘conductelor de ape mixte se compune din scurgerea de apa uzat V, gi scurgerea de ape pluviale V, aferente. Vm = V+ Veins Deschiderile nominale pentru toate conductele dispuse subteran trebu- je 88 fie de minim ON 100. Deschiderle nominale pentru conducte subterane pentru ape mixte in afara clddirilor, racordate la un c&min ou sour- _gere liber si peste ON 150 pot fi calculate conform (tv, = 1, umplere ‘completa fara presiune interioara sau exterioar), 16 5 r= 20016) NORME DE BAZA on | i, [Ys te Peses | veo | vnto | vnoe tyes DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $1 A TERENURILOR | aime | | a | 4] a - | o7 |] ao [|] inna a 6 a 3 [a7 53] | Locataea Tan] toon | re ata ence sts || Ta a a sa feo | ee | aay iia a] eo a7 | 6a] 98 a7} ee | = — L ur | ee ar aden 120 267 68 1107] 7a_[ aa} a see _[ er | ose} | Boson a_i aor 78] a0 | 37 s0_| roe [seo] | Bt = [asa ves_| as | 209 | 50 Zig [265 [see] | Bonn jos | 240 S12 150 | Yas [aso tse [ore | aaa tar | aad] [ Bavniage 36 24 455 [200 {20.5 | 666 | ~iasa | tora | ~7e0| gee [tars] [Bremen os | __2a0 5:2 7 Gna anOR ea Fart ic piv a aloe abe | [enon 17 260 | sp besnash po sarge noc is ts) "| Corespunde ON 125 dupa DIN 19535-1, DIN 19538, DIN V 19560 si DIN V 19561 Lair bada _ ar ‘Supratete pe care cad precipitatite care pot fi atribulte conductelor pluviale cu cae, ms Fnsbing Franti Garmisch-Paorichen Golsonachan Gioson cation rarest Hate? rani [anor Hannover Langenhagen Homburg (Saat) iar Obesien riick ir ign orsane ici | Lampertnaim (essen) ingen (Ema) Leipz Lothein (Sean) | eoeck Manz MBechengladbach ‘Mahihausen”| ‘Manchen Munsterlager 109) 22) a4, Reuminster : cra 27 526) ‘Oidenbura 08 240) Bie ‘Gsnabrice 150 33 711 EZ 5 289) on 301 0 ‘Saarand (ager) ‘Searoule T 308) = ‘Spranaingen [ 26 20 St 20 596. |[Tothaus/Soting 285 564 Tier 29% 2 “Tubingen 7 “5 388 ‘im Danas) 2 os _| air 272 S70 Wihetnshaven = “es [tes | as Woitsare |e a “ Acoste valor au fost exvase dvect cin Relnhold Regenspondon in Devtchland (Grundwarte fr do Enpeasserungstochni)~ Jntensti) ae pli in Germania (Vale baza pont instlatle de drenave) GE 1940. ntertay ae pliiG ® conde ce compensate a ptr cise, ‘ é © Inedpere pent acordareaeiiior cont. DIN 18012 1 Racor ia gaze NORME DE BAZA 2 instal. princi. de ees oe DIN 1986, 18012, DRENAREA CLADIRILOR $I A TERENURILOR ‘{Robinot de incidere (La locuinfole unifamiale si cele pentru cova fami nu sint necesare spapi pent 5 Conor gare ‘acordu ci, Spaile de racorcare a cécrior tebuie prciecate cu acoraul n- 8 Conpoteaterpotental _twoprindoslor do almmantare gi evacuare. Spatiletrebuie safe accesible din spat 7 Tewincdteve ‘Goneral accusbile (de ex. casa sci, coidorl pvt) sau direct cin exterior. Nu Tudo caratzre Sst. admi fi liza ca spall de Vecere.Tretule puso pe pertale exten as apace ‘or al ead prin care tec conductote oe racord —~ C) ~ G@). Pere trebuie sa ba eee ‘orespunda las de ezstona la foc de minim F30. eas Ustetebue sa fe de minim 65/185 cm. In cazul in care exist un racord la tr- 1) Gabi telefon rmofcare ull rebut povazule ufo de usa pine, Dacd exist racord de apa sau ‘12 Parardcoat Ia termoficare este necesara o scutgere de pardoseala. Spatile de racordare a {8Poabit de ventlare _clacrlor Webuies& dispund de ventlare rect cin exterior. Temperatura incape- 14 Racerd de at i nu trebuie 88 depaseasca 30°C. Temperatura apel potable nu trebulo 5a -O ‘Sepaiseascd 25°C. Incaperea iebule teria de inghet. Dimensiun de Incdperi: pn |a.eca 20 unital de locuivtermoficare pentru cea 10 unital de lout: atime nerd 31,80 m, lingimea 2,00 m, inimea 2,00 m -» (2). Pin la cea 60 ce unit do locuttermoticare pentru 28 30 untat locult: me 1,80 m, lungime 3,50 m, Tnapme 2,00 m. Niga ée racord este prevazuta pentru locinfe unfamiiaie tara eee Sg Perarsenet ubsol, peretele de racord pentru clade cu pina la 4 unital de locult,incdperea de log. lapim. do tundatdrACord pentru clair cu mai mult de 4 unital de locuit > on EE com —— HL Teavd de ints PE Cabude protacio, Vv Pisa de ota 3 Conduct de gaze lat ung P Sindde compersare a potontalus 1 Teava de canatzare Cacota do record pt rent de nai tors. -@ Or el [fe Gs Teco: OO Fred ae see] 5 = Taha suparate a capaci doe 8 [ee ‘mins carehear pubic & Cond. su pres ete Tapa cond. oe acod F Be nie dos pcte px Exompluracrdarelat tei ceasetaeeues lp cara publ. feogataua © oimeraun ce caine + @ Racor la eanalaara pb 1 Verte mecanica 200x300 = g baiewve 1002 Bazin de pompal 2ph ura 3002 2 Tor ineare D425 G4 Raurineaare O25 capac. 5 Apa casa N20 ransp: a 2 Seresateonss a aparece ON2S ‘assim untam[ im [a7 -@ Locuima colect. [min | 64 rs Ga © cooace rasa © ate ce ere 0017066751 045 5 id Norme crit)Friety Simbolurl 91 semne pentru conducte $1 obiecte de drenare ford Plan Vedere _— 1 = a I 9 ae 3 — | ene — | = F o = oe ~~ -o- FTAA ge | PT a a > 4 bie 18 DIN 1451, 1986, 18.460, 14462 Denumira Congueia de apa zat Gondvetets 209 presivne Semarchoaza eu BS Conducts pluvita Conaveselo su presione ‘semarchoaza eu DR @ conse pn nese Conduct Seneca © eex inoepind s Seetasurindvt0 ascandont © cover case Ieccabi go ses: 2) wecind Incolo 1 Incep. ¢ dest. descandent 6) vari de sus inchoincu-se 4 Incep dash. ascencont © serine so mtr se conan @ treo de apt ead Teavd de crane ou dations ‘hn au doping @ covee oo axtare Schinbar de deste nominal @ Fetente de mies Figo de scurgero sau de drenara lard retenie a mie ‘igi de seutgore sau de crane © arent ‘er reterie @ seus: de pasine Separator do amidon Separator do bonzing (separator de tenide usosre) Dap do renee a ntnou ‘Separator de ai & Sessa eer de ieee (Geparator ce todo usoar) © carne oo wasters Basic de chi do Inca cu Tncnigere de tone. @ latina de retort pone soe fara fealo, @® ees rata cs tecale @ Sinn gu srr ber wprcerat conduct de apa ata). @ cain cs suger intios NORME DE BAZA DIN 1988 CONDUCTE DE APA SI DE CANALIZARE Plan Vedere 9) ec) a Gh @ © & ®@ ©e ee eo @ © Statie de opurare red, sist 002 etale State de epurare mcd, sist mula Stale de opurare rd, sist mafitalat Stale de epurare rid, sist mulotalet, Put aosorba, (reapa de scurgere Hirat subtecan UH Hier. supeatoran OH acordstngore Ireenat = Record aru Denumire @ remo rere de ss ® ieaioa ve dee ators @ casa @ owe coaus @ tawon chives se @ ve @ Prsoar @ Prsoar cscs atoms Vas de coset, pus pe pardoseala @ vost cont sas ce pee @ cro codoversare @ caves smo @ crrwera doi @ wasn co spt vate @ win se epi @ recur ete @ dpc de cimatcre @ Gpoenana icant, Conducta apa incesal, ENT deusesta Conducta aps incon, ET Saati @ conte soar £88. @ rosa spicser || © risus puvrcae ® staaie stopreNORME DE BAZA ff ALIMENTAREA CU APA ff DIN 1988 L @ mms 2 @ tose cena —+t-— © cota t AX Ou 0: OQ @eronne Q Ome was LF @ sera Two Ap pei ca, TWOVSO-WO GB) rota ais om, | | a psi, re 2 Ee OL roca +g nn DIN 18017 — © ce) Sat eoretintge te Intaepe dats consul do onzo po ig nedpe uia aie daca nu se genereaza pericole determinate de pozitie, marime, structura ashe Sexdcerpe aie re constucivd-s pd srplownee ol able oe mndogais ds DVGHT Jessie eet (Deutsche Vereinigung des Gas- und Wasserfaches @.V. ~ Uniunea atl peace verge in GGermana in Domenie Gaz ADS), Distua Gre component ratte ln matin pr ox- tear nel alo uel asl de staat sav dtr pin lao event Protec a adel etade 28 excuce perenl de incon. Datata dro © iret a aptcu gz tn intact cu vera to Kan Eceste componente si patie exterioare incalite trebule 3 fle > Som, Bae Wl Rcereceiccan Interspapie dite componentol ealzate dn materiale intamabie si com onentele exterioare Incdlzita precum si Intre protectile a radiati si in- Stalaile dastinate consumului do gaze nu trebuie inchise ase! inct sa se pproduca acumulare de célduré. Nu trebuio obluratéiesirea sistemului de mn tvacunre a gaze. jcicbalesch es ewanis La vetele pe peret exterior eu camera de ardare inchs si in cazul unei tcatare eu fereasva ‘imbracdminy inchise de tp dul trebuie asiguratéolegaturé cu ncéperea de Gol co ovacure spe ghena so ‘ispunere prin goluri de ventiare superioare si nferioare de cite = 600 em? Dolosraniadefuca sectiuneliberd. Golurle de ventiatie rebuie cispuse conform indicatitor side- ‘neatetonl ge 258 senelor elaborate de producdtorul aparatur. In report cu captusaala vate, = 1soemt Jimbriicdmintea tebuie distantata lateral gin fat& cu > 10 om. \Vetrele, cu exceptia color dispuse pe peret exterior, trebuie dispuse cit mai © wear de apn ougne ino tae ar erate ae eee seep °C Ngee ia hs Determinanta pentru dimensiunile si ventilarea incAperii este solicitarea no- Se uote. co foromti ‘minala la diferantele de temperatura resp. suma solicitarlor nominale la c- forentele de temperatura. La spatile interioare cu ventilare conform DIN 18017 volumul inedperi tre: ri buie caloulat in functie de dimensiunile de constructie. Dimensiunile de constructie sint dimensiunile finite ale spatilor si éeschiderior. Gill emcees thers incdzitoare de apa mic! (pentru flux continu) ‘onto cub eava de evecuare Tn incaperi de pin la § m* volum nu se dispun incalzitoare de apa mic’, a oll ce vetlre super nu ‘volum de peste § m? si pina la 12 m gazole emanate de incalzitoarele ce ‘apa mici trebuie evacuate prin instalatii de evacuare. Incaperile trebuie prevazute cu sisteme de ventilre, Poste 12 m~20 m* trebuie sa existe un sistem de ventilare sau Incalztorul de apa mic trebule prevazut cu sistem de evacuare a gazeiar. in Incdiperile paste 20 m° se potinstala fad sisteme intrcard cu vesar tp Koln; admis numa evacuate 31 fied sisteme ca venir. dsponiti 1m? volum de incdpere perry Racare KW instaat Cee ee @® Iretetor capo azo nb cache one Bcc ras a> . baad : Inti de os ona ots de venta 0 gh y, St Fea conwar coe psi tub eave go evecare ta pene 7 ‘siguranja de flux las A xempl persist adr, Devasrea ia © ‘rts atc een ta rou cu verte en sagpeerterstewcnes Feapers sec SE at secre ae ‘Supra | Continut la | KW cave se Le cs Ba [Semat [naceet” | teow [110 wm lsownne | sow] ssrap aA em? [15m 3.75 KW. “27 Wim) 34 Wim? | 47 Wim? | 94 Wim? : asia 3_le 7 |s [se [18 Marae eos io as a erp ss Pf co: enor [ia Tas 875 3 ‘80 109 218 ieee cs a cc 1 asa so [ee [vat [se hr SE mo enaennee 20 [se 5 [ire [166 [are Conn ge evcute a ieere [spas sees [vee Sustain acre Sea iegata 22 [oo 16 ior [136 |ve8 [76 cece LE oes [teat [ire [ve | 200 [a Ti pnccome 23__[75 175 125 [160 Jaro [a8 | 0 75.00mm® ‘Marimea 6 capactatea apaatlr de init D o4 60 evacuare a gazeor @ Rezarinconsce 21Aparate consumatoare de curent electric =o Te < oO @ 9 QC) @ verte a) @ © fo Oxsar x @ Behe eet pte cus 3 och Ost 2,30 08-5 ‘an mpi []@ sessed XK x aa x © ower 1 © Prana ice & @ cone kaos a Pita de neat © C Pika eectica © hggesee soa Ge ns @ = nat ‘Sued do luminat cu omurator eae Susi ge tuninat 2 Surana @ Sus mia to @ Patecor @ sates @ rane @ tai trai oe sectrews Sure oo Suriat pt {amp ae dese. cu TSB be uuminat ot. ‘amp fuerescont, in gonora Banda de tum. de ex. oa sew Sieur actos Bess rot2 @ sats st 04 ew Paap SASL te rete Aparate de semnallzare $l a0 Tadloemiete-roveptio @ roan rataae enor eure" @magen © rose gone @ Mors grea Motor cu indicaren @ that de proecie (ont OIN 40050. LUseator de mn, Usetor de pr @ rasna ote @ vecitor de cute aH] @ ratwerarniaess ——~ ncaa pt. neaped ingenerat @ ees Geam transparent =] Treaint eect ‘Semnal, $8 conta ® seexgueom @ seme de vat ipenaul do ain ‘semnal.uninos. Danera oped ‘Sommalzator ‘ecundar tp buton Yr neend @ senna, to cane @ soma. pote Sompal. de incend sudisp.deratre Someal pt inecaterl de topre ‘Somat. do temperatura automat ‘Semnalz,secunder ‘ie neenal automat Lacat co: ‘Sore de sgororis Baza uno install do Sermalza’e a ineanaor| ae Oats oom 7 oIOR & ABR aw ‘EODO O00 ® coasormic socundar @ coasoiic primar CCaasorni primar do somralizare Ampliicate, vet @® savas Sensul de ampiicare ‘Ap. de comun ta mare ain general, cont ‘BIN'40700,p. 10 ‘Ap. de comun.la avo dist uit ohs ‘Ap. de comun. ta ave St, alostal ‘ap. de corn. rare dat, pata moog @ see onoae @ cinzor @ aasoroceper @ retovzor ‘Ap. tet, simples, do x pte ciao sa oars 2p. eet, upex, de ex. dare sau oar Contra de ® elocerenicatn ‘general B Dig se deste « @ ia semnate @ erro ae sonore “Tablou aps! ea butoane sl pidovle pir nus ® ween @ van @ Distinct (eiccermurica Omam" @ maou taxon, Ingenera Clason eine. pul de curert @ mton tie @ wnarton poans NORME DE BAZA INSTALATH ELECTRICE DIN 40711, 40717 ® cicaton (5) Ap de inregivare ® vosratoton i O [i @ fetion de apes FL Beonee jet © wegen Cceasome do contac 6 @ oon moot ta cue Sane Semnal. do tempera Flew de timp, 6 ox pie, casa sort iu inte ‘omutator ter, CComuator gocui eco @ Reig becvoa “ @ awrera pr. roevorta @® narra ingoreral @ Aaracainse vo ‘Alarm pe, comuta Ge sigurentt @ Aaprcuden ce jo\r a} fan Se} as Re GP Ooo ge on B emnn Gy @ Manis” > agra cu sat G7 @one SY @owme ZS @ consngoen ZS @ Betsy tos Zo oRess" 4S" ‘otext iso 210 nzCurent electric DIN 40710 @ caren cortrus wa ‘Curent ateraty, Sooner woe) Succes ~~ © Boon Exel Sterna ~r @ aus Curent cont sau = Oamsent eineecns) DZ © cosont min ~ curt atornaty w~ etek eo Curt aera ce FS Ona w& Curent tara do Bw ‘ecvertamasira Elemente de sprjin pentru Instalatiile libere ~ DIN 40722 cob, sa-seo+ @ capt satan Pret do soni, ip ingeser O— @B Bite arcorat + @ sivcetonn —— @ ees vat Stipe go. —0— © sito ancorat —— Ora” a © Bie ancorat ‘Sip de beton armat, in genoral OB stip ancorat —2-— Q) sito cu picior —9— @ siwaiow + @ 1 @ exo @ supa dens ntung ‘ ® Nv @aner"” 3 @ st 2s op deni Instalatil gt legaituri de instalatil @ venue ~~ @ inconsmete @ Prec a @ ita obit =@ a —a— @ Sip dispus tansy Sa elp-ponal tip pontal din stp cu satvole Punet ce spain cu tant Instalae subterana eax 36201 Instalae supatorana, deen toera Install pe oltre A © watson oes mm @ rile dress Seaan Paiste Sten TT Bsa peso eco Insta iztata in ‘burt Instalaj izott pe. @ hrespon vacate, Goensvma tbuara gs perenne —t— OR ae. eae Instalatil, Indicative, ‘scopuri de utilizare leas de 4 a Sat insta co tlocoenicat trstaate go ‘ade intl 2 Roprezeniae Scipio Instalae de protecie (ip sears ns) Instat co Impaminare A aA © « —--@ , Instalaye cu concuctornoury GBT @ sina co curent HHH @ wstlae sana ‘represen deo. cb owt na ° ® < s Lt S Y uy @ REISS Instalaje transpose, de ex dout ators, ie consi cot re Oeeein @ nrssaato ascondonts @ nostaane descendents Instlaie ascondonta descendents Logie Quer, @ om Oxon Sanaessete 4 aot4s {Le Ht pir cuter tan gover (Ca mal sus cu incicarea {pull prctecio © vist Inchidere pt. spar so ox. caressa, du So comutatear, abou Se comutatoare tlegae a pari ‘genera 2 # # f& x di é ot @ sway como @ wpeses @ mae, cop Element, acurwiator sau teow oom sr ranstormator, de ex. f B= @unrmon* od @ arson ror NORME DE BAZA INSTALATI ELECTRICE @ Baie eren DIN 40717, 40711, 40710 Condustor, oe ex Sar ple va: elect oe OES 0 OEShormann @ souranssingennes HO» @ Eat arr. n x Samrat de mee Siguranta: > pasiv eu inrarosit, geen. 10 tipoiars ‘Surat pr. pute ‘mania in tensions foaed (NH), eet: 50 A maimea 8 Comutator de Sguranlr, de ox 3A, pol Comiator. Trterupator on, ch cA 2h * aa x x a Q ® Comutater do Prtacte a crent brent evecrpolar Comutator de @eceretpane fupracarcna, ‘Soex. comuiator preteremal @® inworvpator ae avario @ lnworupator sea ong Demaror restarts poz, de ex cu trope do demarare @ comaatr ston CComutatorbuton SN Comutater cu tampa econo. 7 CComutator 172 Gitroupater, pola) Comutatar 19 {inracupser, bipolar) © Sree Soe po CB ate, Care ton, [V din locuri diterite, ut ey Comutator ptr, action. 1 ee 6 EEE @ mi =m | Comutator 71 {comutator-cruce, ‘monopelar) ® comuratoromporzat © dina Comutstr ou sensor de propre igcare > $ Comutatr act, ein ingore Fou temporeat, de ex pt casa seat CComutator socut Secrien, @ vot cat @ Preace enact marl O panies” ca mal sus ptr. curent telanat ea de contact ou protosbo dub rig de contact cu Tnwrerupsior @ ® Pisa de contact cu newt Reprezentare optional pe vorical 2 de contact pt tranatormetor do separare Racor oletto, tn ‘general Racor pt. curont tnazat Buton do ventilate insalaje de desiomare Somnalz buon instalave 6ecesturare Semnatzatrincendl (Gemnai bulor) ozs de avo pt Stem de peterare Suomi date Instalate de comunicat inane iia @ owrestarde ron ® 02 de tlocarueati @ vozace ones gsr Seen: dubs Distributor pr. artene Seer uD [>] @ aneitenorst stone Doek de atend (ord seers) ® @ 23Somnala. umings @® imormont'al incest 2 Grecia © serra tunngs op ‘omutator ee reduce Sermalz- einos ey Tampa Mriniscor Incietor eu revenite suiomala nein Seas @ Sigma tomines a ote @ memes enone Omar O] @ conor QO] @gzae § @ semate. msto oe Baterll (TEED @ aoe cu veers TNT © tenes ttt @ coment camer Instalatti de paratrasnet NORME DE BAZA DIN 48820 PN A820 court cor mesma i = ee ey we enn LL. @ sromeaict FB ceovern tice BL Boorse tm = One aoa" ami BD citar ce pata ey @ amon “oT @ pear ogee. ----- OSes -——- ep © @ Ore, Lo @Ryar > ome tape pin @ ccssoe ETE ] cc cops ia s-- Of i] 2 ogee i i it fe i i f i i i ae Ee i ie E i | : i 1 i f Li f ib 4 it H ie if fH i iH Hae i i t ae | -— @ Stapungero pen a] 2 @u TALS i @mees Pi t5 10m? sasNORME DE BAZA Ta INSTALATII DE SECURIZARE -> (0 ha Ingtltie de sornatzare @® sera. pte 5] @roiossoseswsae = @ eatsnceponowe ZK Deanseiseiendne «NE, @ Pav ceactnae (AY Der socom yh ese Conta e eocomanda Seschcars YG roocamana @ewnaname GE @ gage OUBS — G- Oran oe ce @ meen Instat dem @ Ustcusesctitiro Incenditlor @ viet e = i VY © comacte peneiae ne © Panoy ge comanda benint J Oomen [© eet nnine = ee wu a @ recieve anurgt @ senate de vera I de sernnalizare a fonstnes tes nak erete = © rete Ry] @ ete ra TH @ cone ce pronctio © eat RQ]. @ green ba @ sme a oon @ @rntsesget oe ce Osea EX) Ours bs fo @ Paganeat on D1 Otis @ intwvnente = b pentru curbe -» Sabloane Pentre curbe = ® ocr stioae @ hivertaranvat @® rete corsa degen 26GGuma ola mato sito Suma ge gorre08.saeere, — @) gasoan pent sc Se aseue cu exit AN] ABC)__ ABCDE__ ‘Apcone—— ® vue acco 9 nsrere irene iterb se mascara Instrument cu wa bata ponteu Plangeta croular penta esonarea porspectvair esonarea perspestvelor Unghit de vedere ® remate @ nos peapeira Mer eS Masini le srs pentru executarea ‘exter ‘Supor peiru desenarea perepecivelor @& rem pris ponpect te DESENUL Imaginile de prezentare deslusesc intentile proiectantului, conving adeseori mai mult deott expicatile prin cuvinte. Imaginea de prezon- fare ar trebui s& fle construité astfel incit ea s& corespunda realtti viitoare. Izometrille pot inlocui o perspectiva aeriand daca sint de- senate la 0 scara = 1:500 + © Caroiajole de perspectiva care, ‘construite cu unghiurile uzuale, sint potrivite si pentru imaginile de interior + ®. Deprincert utile de desen: desenarea rapida i exact a formelor cu unghivri dropte numai cu teul fara echer = pag. 26. Determinants pentru succes sint pozitia corecta a teu- lui si exercitile numeroase. Divi- zarea une’ ini anumite in segmente anumite este faciltata de poxitia corecta a unei rigle normale > pag. 26. Diterite miloace ajutatoare. Pix pentru mine 2 mm toate gradele de duritate de la 6B pina las H. Pentru stergerea tusulul guma de tus, cutit de ras sau lame de ras, pentru stergerea creionului si a ‘minelor gume care nu intind. La elaborarea desenetor cu mute ln sint recomandate sabloanele de sters — ©. Componentele scrise se executd cel mai bine fra mijloace ajutsioare, In desenele teh- rice se executé cu sabloane in penita tubular, penite Graphos, penite izografe etc. sau cu pansu- larotunda — @). Sint tehnici bune pentru coi care nu scriu bine. ‘Normativl intenational reeritor ta soris ISO 3098/ £ DIN 6776. Se uillizeaza sabloane de scr cursiv sivertical ~ @- @. @ coos per peapecive 27oe Loo ‘Omul creeaza obiecte pentru ca acestea sa fie uti. In consecinta, dimensiunile lor sint pe masura corpulul. Astel, in trecut, membrele omului erau baza fireasc pentru toate unitatile de masura Pina astazi ne formam o imagine mai bund asupra dimensiunitor unui obiect daca afm of este inalt de atitea statur, lung de atitia Coli, mai lat cu atftea picioare sau mai mare cu atitea capete. ‘Sint termeni Tnnscutj ale c&ror dimensiuni le aver practic in Unitatea de masura metrica insa a eliminat utilizarea lor. De aceea este necesar s& ne formaim o imagine cit mal exacta si ct ‘mai vie sidespre aceasta scard. Comanditai fac acetasi luoru atunci cind masoara incaperile proprilor locuinfe pentru a c&pata un reper pentru dimensiunile incicate in planurile de constructie. Cine invata 8 construiasc& ar trebui sa inceapa prin a-siimagina cit mai suges- tiv dimensiunile spatilor gale obiectelor din acestea si ar trebul si exerseze permanent aceasta abiitate astfel incit, la reprezentarea fiecatei inl si dimensiuni, 62 fs|imagineze cit mai realist dimensiunile mobiliorului ale spajilui sau ale cladiri pe care le proiecteaza. ‘Capatam insa instantaneu o imagine corect& asupra dimensiunilor unui ebiect daca, alaturi de acesta, vedem si un om, fie in realltate, fie in reprezentarea grafica. Este semnifcativ faptul ca in prezent, {in imaginite din revistele noastre de specialtate, cladirile gi spatile sint ardtate prea ades fara oameri Imaginea pe care ne-o formam despre dimensiunile acestor constructii este adeseori gresita si sinter uimiti de cit de diferte, de cele mai multe or, de cit de mici sint ele in realitate. In aceasta stare de fapt consider c& rezida si motivul pentru frecventa lipsa de relatie dintre cladiri, tocmai pentru ca proiectanti utlizeaza sear diferite, aleatori, si nu pornesc de la singura corecta ~ omul. Daca aceasta stare de fapt trebuie sé se schimbe, atunci este necesar sa ise arate prolectantulul din ce au evoluat dimensionatile pe cate adeseori le preia fara sa se gindeasca. Proiectantul trebuie s& stie ce proporti exist intre membrele unui combine conformat si ce spatiu necesita un om aflat in dterite pozit sau in migcara Proiectantul trebuie 8 stie ce dimensiuni au unettele, hainele ete. cu ccare se inconjoara omul astfol init, plecind de la acestea, s& posta ‘8 stabileasca dimensiunile optime pentru reciente gi mobile. Proiectantul trebuie sa sti cit spatiu Tl este necosar omului intre obiectele de mobilier, In buc&tire, In sufragerie, in biblioteci et asttelincit s8 utlizeze in condi confortabile aceste obiecte de mobilier, s& lucreze confortabil, fr ca spatiul sa fie iosit Proiectantu! trebuie s& stie care este pozitia functionald a obiectelor de mobilier, ast! incit omul s& poaté sd igi indeplineasca in mod confortabil cbigatile sau sa se odihneasca in condi confortabile, acasa, la birou, in atelier. In fine, proiectantultrebuie sa ste care sint dimensiunile minime ale spatillor cu care omul se deplaseaza zilnic, ca trenul, tramwvaiul, au- toturismote etc Despre aceste spat minime tpice el are 0 imagine precisa. Pornind de la aceasta, adeseori subconstient, el si formeaz imaginea despre dimensiunile celorialte spati ‘Omul nsa nu este doar o finta in came si oase care necesita spatiu Latura afectiva este la fel de importanta. Impresia pe care 0 las& un spativ depinde in mare masurd de dimensiunile, contormarea, nisarea, luminarea, amenajarea sa ca si de modul in care este ac- cesat. 98. Pornind de la aceste ginduri si rationamente, am inceput in anul 1926 s& adun in mod organizat cunostintele rezultate dintr-0 prac- ticd profesionala si o activitate didactica diverse. 28 INTRODUCERE OMUL CA UNITATE DE MASURA SICA SCOP Pe baza acestora a fost dezvoltata aceasta Invatatura a proiectri care pornaste de la om si care ofers bazele pentru dimensionarea laditilor ¢1 a componentelor acestora. Cu aceasta ocazie au fost cercetate, dezvoltate si evaluate relativ pentru prima oar multe aspecte fundamentale. Posibiltatle tehnice contemporane sint integrate Tntr-o masuré mare, normele germane sint respectate. Descrierea este redusa la strictul necesar si completata, respect inlocuitd, pe cit posibil prin desene sugestive. Asttel, proiectantului practician ji sint oferte, int-o forma concis& si coerent’, bazele necesare prolectil pe care altfel ar trebui sa le extraga singur si cu dificultate din multe carfi sau din dimensiunile unor claidiri deja executate. lin acest scop s-a pus accent pe prezentarea esentei, a datelor sia experientelor de baza, in timp ce cladirile existent au fost introduse numai in masura in care s-a considerat ca ele constituie exem- plificari generale. Caci totus, In linii generale si in afara anumitor normative, fiocare toma este diferita gar trebui studiata, abordata si modelata din nou de catre fiecare arhitect. Un progres real, n spirtul bun al vem, este posibil numa in acest fel. Dimpotriva, obiectele deja executate conduc mult prea usor la imita- re; in orice caz, produc imagini stable de care, adeseon, arhitectul ce lucreaza la o tema similar se poate desprinde doar cu greu. Daca tnsé arhitectu creator primaste ~ asa cum este intentia de fata ~ doar parle, atunci este sill si teasa singur fir spiritual care leagai toate necesittile unei teme intr-o unitate care este gi de natura spirtuala in fine, aceste parti nu sint preluate in mod intimplator din vari re- Viste, ci sint extrase sistematic din bibliogratie, focalizate pe datele necesare flecirei teme, verticate prin intermediul unor clidiri de acelasi tip, cunoscute gi de calitate si, daca a fost necesar, obtinute prin machete si experimente, mereu cu scopul de a-| scuti pe pro- lectantul practician de aceste cercetarl fundamentale, astfel incit cesta sé poata dedica suficient timp gi rigaz latuti creative care este afi de importanta. C1} sansa soneatnactenpntesINTRODUCERE MASURA TUTUROR LUCRURILOR iviaros, geometics a unel sedlunea de aor Proportilie omului, dezvoltate in raport cu cercetiile ui A. Zeising —> 0 Cel mai vechi canon despre proportile omului care este cunoscut In prezent a fost descoperit intr-o incdpere funerara a ansamblulul de piramide din Memfis (aprox. 3.000 ani 1.C.). Aceasta inseamna c&, cel putin de atunci, oamenii de stinta si artisti au féicut eforturi pentru a descifra proportile corpului omenese. Cunoastem canonul imperiului condus de faraoni, pe cel al epocii ptolemeice, pe cel al grecilor si al romanior, cunoastem canonul lui Policiet care a fost considerat timp indelungat ca norma, cunoastem indicatile lui Alberto, ale lui Leonardo da Vinci, pe cele ale lui Michelangelo si pe cele ale omului medieval, in special opera cu- noscuta pe plan mondial a lui Albrecht Darer. jin lucrarile mentionate caiculele referitoare la corpul uman se bazau pe lungimea capului, a fejei sau a labei de la picior, dimensiuni care, ulterior, au fost subimpértite gi relationate intre ele asttel incit au devenit determinante chiar si pentru viaja de zi cu zi. Pina fn zilele noastre unitajile de masura cele mal uzitate au fost piciorul si cotul. Mai ales indicatille lui DUrer au devenit bun comun. El a pornit de la inaitimea omului sia stabilit divizarea in fracti dup& cum urmeaza: Yeh = intreaga parte superioard a corpului, Incepind de la debutul picioarelor, Yeh = lungimea piciorului, de ia gleznd la genunchi si distanta dintre barbie gi buric, gh = lungimea label piciorului, ‘Ygh = lungimea capului din cregtet pina la partea inferioara a barbiel, distanta dintre mameloane, Yoh = Tnailtimea fetei si latimea fotei (inclusiv urechile), lungimea, miinii pina la incheietura, Yh2h = latimea felet fa Tnailtimea parti infericare a nasului, atimea piciorulul (peste glezna) etc. Subdiviziunile merg pina la V4o h. Jn secolu recut A. Zeising a fost cel care in mod special a clarificat problema int-0 masura mai mare prin cercetarile efectuate pe baza secjunii de aur, prin masuratori exacte si prin comparati, Din pacate, lucrarea nu s-a bucurat de atentia cuvenita pind de curind, cind un cercetator important din acest domeniu, E. Moessel —> (0 a contirmat lucrarea lui Zeising prin cercetari detaliate destasurate dupa propria sa metoda. incepind cu anul 1945 Le Corbusier a ut lizat aceste proportii bazate pe sectiunea de aur, numite .Le Modulor' —» (J, in toate proiectele sale. Dimensiunile sint: inaltimes 829 m; cota buricului = 1,130 m etc. > pag. 44. 29 coOMUL, MASA CORPORALA DIMENSIUNI $I NECESARUL DE SPATIU oR conform dimensiunilor normate si consumulul de fora font rrNECESARUL DE SPATIU INTRE PERETI pentru oameni in miscare la latimi > 10% adaos OMUL, DIMENSIUNI $1 NECESARUL DE SPATIU conform dimensiunilor normate —> 0) si consumului de forta be bes} wt Ls 100 @ NECESARUL DE SPATIU PENTRU GRUPURI j 0 can compact LUNGIMI DE PAS: 72135 730 150 750 Pas constant Pas de mare Loos os os NECESARUL DE SPATIU PENTRU DIFERITE POZITII ALE CORPULUL we 4 bas Phabare Masura mand pet n= 6 porsoane (ge ox e258) ( \ eos wo 4 9 @ NECESARUL DE SPATIU CU BASTON $I UMBRELA 31 ry ai H ProportitDIMENSIUNILE TRENURILOR SCARA = 1:100 ® ® ® 4 aa VVagon de persoane, plan. 68 lcur de sezu, 045 m penis fears le. Lung total 1866 m, |ungimea comparinentelor 12,78 m, lungimea vagonohi do bagale "262m, insitmea tepleor 28-90 cm agen de ron rapid, plan 8 cu de secu row ry lung: total 20,42 m, vagorut oo bagale 18.98 m. =a [> fen. 2.2.0, 1.05 m por oc. inabmoa Lal 20m. {Utimea ust 60-70 em Perera unui vagon et locum de sozut 18 tau unui vagon ott cu ptr os, ‘vagon restaurant eu 32 lecorde gezut i] ! ' ll ee - losig ; gwen sone fi) R{] resets [| svcaave He ie di iM Ves ta ae vee vr ve = ae 32 Partrul unui vagon etjt cu patry os cu compartment mena, spat pentru lat masa sl spay pentru Baga, 28 ecu de sezut casa a 2aOMUL $I LOCUINTA FESS ite ad es ~ made 2 Cray oy La 015 ke sen ean @ come ©-© Enis sede cartons vapor de ap acme (ncn entre H Wolpe) CD Loouinjole trebuie <8 protejeze omul impotrva intemperilor 5188 ofere un mediu care promaveaza starea confortabila gl deci, In mare masura, randamentul de lucru. Aceasta Tnseamna aer bogat in oxigen, in migcare usoara, fara curent, o temperatura si o umiditate a aeruli placute, precum silumina adecvata. Pentru acestea sint determinants pozitia locuinjei in peisai precum gi dispunerea Incaperilor in cadrul cladii si siste mul de constructio ~ pag. 281. Un sistem constructiv care oferd izolare termic’, prevazut cu suficionte ferestre mari pozitionate tn locurilo potrvite ale inc&perilor gi adecvate mobilerului, cu suficient& Medizire gi ventilare adecvata (aes curént) constituie prima premiza a unel stiri de confort de tung’ durata. Nocesarul de ner (© data cu aerul, omul inspira oxigen ¢i expia bioxid de carbon si vapori de apa. Canttiile variaza fn functie de greuta- to, alimontatie, acivtate gi mediu -+ @ ~ @. in medie se lau in calcul pentru fiecare persoana cite 0,020 mSora blo- xid de carbon si 40 giora vapor de apa > D - @: Desi continutul de bioxid de carbon de 13 %e pare sa in- cite numai la 0 respiratie profunda, totus! aerul din locuinta ar trebui s& nu contina mai mult de 1%. . Aceasta determina - la 0 schimbare simpla a aerului la fiecare ora - tun volum de aer de 32 m® pentru fiecare adult gi 15 m° Pentru fiecare copil. Deoarece insa chiar si cu ferestrele inchise schimbul natural de aor la cladiileizolate este de 11z- pind la de 2 ori mai riicat, sintsuficienti ca volum de ‘aer normal pentru adulti 16-24 m9 (in functie de sistemul construct), gi pantru copii &~12 m3, sau, la. inatime a spatilor de locult de 2,5 m 2 cfte 6,4-9,6 m@ poniru fiecare adult si pentru flecare copil- cite 3,2-4,8 m# de suprafata locuibils. In cazul schimbului de aer mai mare (dormit cu forestrele deschiso, schimb de aer prin canale de ventilare), volumul spatilor din zona de zi aferent fiecdrei persoane poate fi redus la 7,5 m9, iar in cazul dormitoarelor la 10 m° pentru fiecare pat. In cazul in care calitatea aerului scade prin lampi cu ardere deschisa, emanati rau mirositoare in spitale sau fabrici, la spati inchise (ca sallle de teatru) — pp. 129-126 introducerea oxigenului si oliminarea elementelor nocive trebuie susfinute prin mijloace arificiale Temperatura spatilior Temperaturile cele mai pldcute pentru om sint de 18-20° la odinna, de 15-18" la luoru, in funetio de migcdri. Omul poate fl comparat cu o soba care se alimenteaza cu alimente gi produce pentru flecare kg din greutatea proprie aprox. 1,5 \WEm. Un adult de 70 kg greutate > @) ~@ deci in fiecare ‘orl 105 WE, pe 21 2520 WEL, care ar fi suficienti pentru fierberea a 25 de ltr de apa. Producerea de caldura variaze tm raport cu conjunctura > @) ~@. Ea ereste daca tampe- ratura incaperi scade, aga cum creste In cazul activi fice. Laincalzire trebuie avut in vedere ca aerul din partie cele mai reci ale incaperi sa fle incalzit cu 0 caldura biinda. La tem- pperaluri de peste 70-80° se produc descompuneri ale caror restur irt& mucoasele, gura si faringele si care genereazi senzajja de aer uscat. De aceea sistemele de incalzire cu a- buri si sobele de fier, caracterizate prin temperatun superti- ciale ridicate, nu sint potrvite pentru locuints. ee Umiditatea _spatiior feria ncBper ou 0 umidtaterelatva de 50 J -60 %extopacutsiar trebui 8 se suze la > 40% gi < 70% ‘eri prea umed favo fizeaz’ agent pato: geri cuperole de mu- egal, vansmiterea fr gui, puregdirea si formarea de condens -o. Producerea vaporilor de ap de catre om diferd in tunotie de premize + ) -@). Ea constituie un proces de race important si creste o data cu temperatura Incaperii, mai ales daca aceasta depaseste 37° (temperatura corpulti). Fy » Pericdoase irstananes x ‘Vaper doled = ‘Vapor de cor 005 ‘Vaper de bron 0.95; ‘Ae comicric 45 ‘Acid sure 35: Hidrogen sarah 08 [Tameniag 35 Morand do carbon 20 ‘Suilurd de carbon Too" Bioxid de carbon 300 CCumularea daunstoae acer mal important -O gmt, nest in ie ‘Caldura (EM) se cstbui ta Suow cca 15 Fa. 1.9% pe er (mers) Coplide 2%, ant esa 40. Id. 115% po ncalavea du inrepaus Goa 96 rane: ‘Adu munca mode 258118 14. 20.7% pe evaporarea apo ‘Aduk munca grea cca 40 16. 1.59% po respraie ‘Adutinviste Gea 901d. 3018% po conducitate "6.758% contibue deca Incision fendul dn neapere. © covsr sects ecto oo WE dps Rubee) Bos wins vo carcn Qeeessesssasrassass TSSBERBRRRIEBS ae —«! Bsetaarasss, 2 3 Fa 23 | Oi Corto maxi 6 apa Iteun eaeringCLIMA SPATIILOR INTERIOARE Exploa!rotertoare la cima spattorinterioare -U (Can eazul cimelaterontespajulu exterior, sa poste vob despre cima spillor Int ‘are caractrizat pin valor comensurable pentu presiunea aul, amperatuta a2- ‘Ub, viteza aerul nso spaitr iterate, tomporatura de raciae, Combinatia ‘opti a acest facto determing o cima eonfotabia a spans neror# contribu a ‘montinerea Sendra sa crestorea randamentuiu. CConfonul tric exist atundcind economia termcd a orarismull se a in-o stare @ format din unde statce, generat aparent de cre soa- (ode unforaatea scestore cuca cu glndl- Indust confer Hartmann” ao in nenond pain geste ogona in ora {iu ga go cave call afte necoara terest. ‘Grae entnntote magnet n ena ca20 om lio, dla poll magnetic nordic spre col sucic. In zona Europel centrale la un interax de oca 2,50 m sitrans- ‘versal la acestea pe directia Est - Vest la un interax de cca 2m —> fo} ‘Sptntaa demons acose bon sir rociv de pure de vedere fig, in speci dure in eazl une! der Indelunga i repeal (azul patron ‘In cazul Incaperilor rectangulare, la acestea se adaugi grilajele de incapere afe- rome oe, apron: nu ene inverts pstogono Node scot ij global davin cu adevrat pelogene Gace suprapun cu Getinot geologic procum arte deep fat au op geologic cine care dominanis se dovedeseartrata do aps - ©. Inastfel de zone se produce un efect de cumulare. In consecinta, favorabilé este G rond sao suprtta de 1,602.20 m sua inve ena gril global = Corton Hartmann schtarceat est mtarea paul n zona afc, mai ales din nod + @. Conform Palm — (0 grilajul global existent de cca 2n2.s0 m conse o ln de stena mod, In consecns gral cal ar Un grin lol eu un iorax Ge 45m pe drectaNNow Sua side 5-8m pee rocie Eat Vest retin in jul Paint Se promupune ef ecare a 7-2 banda este ce aga pumtul orn at 24a avnd tn stact Ge teva on mal pute: ada a started 20 resp. 35 m i de 15 resp. 42 m > ©, Fiecare a 7-a banda dintre benzile de ordin al 2-lea, adica la (Sean do 7¥98 exp, 7* #2 ede cea 250 rap. 900 ae un oft noc ‘Sma puter ore nurs de eri! al Sean cea caznedurlesnt Geta ncoa mal are maura. Conform actors suo, In Europ ext abate doa rgult menionate a ferorcbater e pint a 15° apo u rect Nor Sud i Est - Vest. So pare A aact Boa au fost toate de ere american cu fie extrem do Sensi, dn avin, da name do 100 de met lus se presupune cai agonalee fomeazKun gia opr ela Now Est Ia Sud-Vest $i de la Nord-Vest la Sud-Est -- ©, structurat tot In perioade de cite ope lo un elect care preci cen 7c coll primus gral menor, Pee at pane ee afvma ca ocalzarea benicr gobale depnde de acratoiea aecluimagnete pen c aceta peal nuoia de care ehnicie do com Stree mademe gaalo de 1-2" cond i leazahernatedooarece mar Gil sn ptogere TRonce car lSomifcaea aon atturor aioe neces exporarta i timp (coretareropetsi, prt vricra), cil onelerocve se lcaizeaz8 ova: (Ghta maga cau aparatur radi. Se pave cA detorminaria este capactalea de Srecunoahe resp. ce a dterenia coal cpu sau 2008. Dar ag cum ada cea grant pin ae, deci del supattapaintukt sitretracatla vertical tolagase produc atretracprinplangee ashe afl teinelton mutate dup cum a deronsrat Eres ~ (0 fu-omachti "Oo imagine supetva co aparine art acest retract dnt-an tx do toa trenton Del valtlo masrae ale putes peeubapiior recuse pesto @ arterai de ap’ + ©. Principalele perturbatit produse de astle! de zone patogene int devtazaoa, aie reducerea vl, ecu la ini ich, sis fomuli ereulator, ale respate, stomacub, alo metabolemulul gi pind la etn conic grave, preeum ean In cele mai multe cazuri mutarea locului de Gormit in zone lipsite de perturbayii jinseamna ameliorari rapide > @, Etectul asa numitelor aparate de oliminare & perrbatior este clsputt Uel Gite acsten sa covedesc aioe rsle sr Save ponubat Se resupunecinesperle bazato pe see de aun sin Stocat do pore ropa inime 3, atime 4m, ungme Sm. Sin iRate cide crete si cel cu plan nexagonal gue) Fricers cones ur de maior oid, biti se) gazoese. Exe pe eno ape: sub O"= a= hee(A, normal b= ap penta 100" = = vapor. Pent ao matral sintvalable ae tmperatst peru varstrmar Mot fir atomi resp. molecule ce tormseazh mater caro musi nat, cise a po miscare permanent In tae, de x, se mig worn jor punt de cits = © Cindsint neat, migcaea se aczlereaza pln la ichetrea metab! @ Lao ncdaresuperoar. toms sping ui de i 35 cry ey CoPay Ce Proporti BIOLOGIA CONSTRUCTIILOR: In starea gazoasa + @). Pe de alta parte, la zero absolut (°K = -273,15°C) ori- cemigcare a tome sat a moleculelorineteaz8, ceca cose inimpia sl in vis xemplel anteroare reortoae a metal nu sint ins pce pent ate ate- tiale. In cazul sticiei, de ex., caldura nu modifié cu nimic pozitia deja dezordo- ald atoror. Ati fecare mate paseda prprl hi univers atomic care $8 percepe in medi! inconjrator mai malt aau mai pusin ~ @). Prin urmare, rasa moleclelor gazoase doping ge de cfidura gin consacina,acestoe difuzeaza spre partea mai rece (cu presiune mai redusa). In compensate, spre interormigreazh aor, impiecca similar de exstnta a Sie a element constucv ~ @ Experente destigurate timp da ari arta, dopa Schrocer-Speck >), e& ra dais do origina vogeiala absorb sau rotracta radio do origine mineral. Satu intarioae cin asa co 10cm, complet acopent s cspuse pe plansee masive au ceractet r0ap.redrectonet racine cae trevor raversau ee: rental coneructv ©). Esto nea adevarate8Incaperenalturata era atc tatd in consecint de radiate retractateinmanuncheate ~ ©). Un conta-experment cu sot de pla a demonstrat compart eactl de abe sorb, Sin inccate 9 place e puta (ou ebiigtri presate sansa) = 25-30 mm grosime, mbna inf dubiu > @)- ‘Angi ate conscerata print cua s erimida sau gla cin agi are la ‘ca 950° sit hudate pentru caltetea vei. Ponta zi so recomand vargas fa sul var avian, abst rn tinge vari de sto as In roapA unde prin maturare devine var gras, cu excepia Zier penta mec umed, pens care rebuieutiza varul 36 apa resp. sericea etal elec vgoror dept mi. dra. Dup cum este eunaccut varu are propa dozintxicats importants Ox rare @ peso tech Seta or pentu cae etek nro ue ca inl culo Ge van aia. Ghipsul este apreciat ca si ghips natural si cu cit este mai putin ars < 200°, constant do uate excelent in coea co prvapotxtele de avigin animalé pile, matase ete. Gros ncaltate ce grosecalcaroasa naturale ost to fo prozonta sub fora unor port into ‘Lomnut,ca lumina si caldura condensate, est considerat material de con structe ce mai vital. Substartele perry protec lemnuti ar webu true in inal itlaoa lamn~ etot do om, uo da lem, guéron do fom. Lemnul reacionoaza puter la micsur le pisveazd pe cela bane gle aninleazé po Cele nepicul, De aceea lernul natural est recomandat ila isareaintero- ar inenz de necesate informa plaiar pasa clay natralca svbstanele ‘mentonata ater. In rest trebuie respecate vechile regu: copa tabuie @ S222 ue Oe caste ee ° ° oo °° ae ° S65 ° oO ° 8, dar au trebuie £8 Paes be nes ‘ial numal iarna, cind una descreste gi, nainte de af prelucra, lemmultrebu- estnjonia a racaor ain area atomic a calc Je tut un an in apa tn groapa de argiia (extram de costisitor poate a rete oe a si ea acalcutt tint un an In apa in groapa de argid (extrem de costisitr) Pont materialele de etangare so recomand’ materiale naturale ca pluta in forma de srot de puta, placi de plu (i bitumate), jesaturi din fibre de nucd de ‘0008, toate loele vegetale ca arba de mare et. si arg expandat8, diatom. Sint reluzata materialolesintotice, fina de zgurd, vata mineral, vata de stile, betonul spongies, betonul celular, folia de aluminiu plata etc Stcla. Stcia normala In caltate de stila pentru ferestre sau de cristal este con- sidorat la fol de noutra ca gi cea statiicat. Sint preterate cole topite in locul celor cu margine din metal s2u materiale sintetice. Sticlacoloratd esto pvt cu Seoptcism. Se recomanda stcla din cuart resp. stcla .blo*care permite patrun- pag. 286 ‘Aceet iver esto ou aft mal vali pentru instalaile de eurent alter efate sub tens Une deci satunci ind nu int strabetute do fux cc gl atunci int generate cimpurelee- trice cu elect patogen, iar cind se produce allmentarea cu curent electric sint generate ‘cmpurt electromagnetice cae, salma, snt si mai nocive. (Dr. Hartmana a vatatinstartanou stares generall proasta ature cind pacientul, inainte de a se duce la cucare, a s0os stecirul dn pitt este net cablul ait fa capul sus ‘nu maf srebatut de curontl olectric > C2). Intrun alt ear, probleme de sanatate si -milare au cisparut cid eablul de sub capul patulii matrimonial care facea legatura sin- ‘ro Incdt2vea elocric’ si termosiat a fost mutat pe un at perete —> Cabluri tere int eu eeritudine do natura a Ingrforexe cic: gonereazA un sindrom de cmp altemativ de 50 Hz, Dar si aparatele electrce precum eobe, masin’ de spalat, bol lore, In special cuptoare cu microunde cu sigurana detect ete flate sub satin dor- rioare emit ce cele mai muiteo* raciati patogene, prin port si plansee, afl Init o- catarul se afl adeseor! fn zona afectatA de mai multe intuente —>@). {La acectea co adaug’ fhoxurlle ce vagabondeaz’,precum fluxutlelaterale prin con dducte defecte sau Invachte care se scurg in fit late do ordnul meteor pin pert, pos: tle si plangee si care consumé permanent curent electric. In eazul amenajaiee nol ra- aie pot f avitato prin imbracarea izlatoare corespunzatoare a condvcteior. ‘In cazu instalaior existent, nu aja docit mutarea conduciolor sau deconectarea ra ‘dicald do ia contr. in acest scop exist4 comutatoarele automate peritu cazurie in care ‘ny este necesar curentul elec. In acest caz, penitu lil Wigorfice, tigidere, sobe cu tle etc. eare trebuie 88 funcioneze permanent tebule prevézutao instalave coparat Jn contruare, pectrbatile cae alecieazA zone mar provin si dela statile Ge transfor: mare (SchrOder-Speck a masurat la 0 stats de 10~20000 V fuxurl prezente pind la o --- >} 4 {ences Presi chim saree do 50m Ccimpul ge vedere uman ta poze ‘aga capuie a seni migeare in lane 52% nt 27°, In jon 10% Distant Wea tobesrvavea ile: @ (ral. aurel dad = ajmes ead au cube intimal pests rive hater chix nu cstnga derenteexacte deci Intro 20n8 de 0°1" = cimpul dao {a dstanta imi a componentalorformale ce tebe deen ae eat Cele atm acet fel. Distant € poste Campi. ‘esp, miimea componente forma’ E a 8p. mlsmea componente formei E190" ® "5.000287 oparincand rink = 28-3804 Marimea comporentelr constuc Ing care (ebue sh poath fe. roniate poate etabilé cu uptinia {pa ee stants In rapont cosh ‘et stabita trgoramet ®© vwen mato toe Srigcdani ee Wet ts Sratestee ehiaeate Sear) ate Suttes = 18204 m, nalimea nrmala J esto de Son chd=6:0.204— 1 620m tot Pra basa baat ikke clark 4 ee Merion aes reer oranda cies onan sare pease aries Sears cise acs ieee Bosanmess Pent ile do sa care ob ‘e's parma o Imagine do ansam- Du gf cbservarea dotator vebuie respecte cstanoie de: mal sus OCHIUL CA SCARA PENTRU IMAGINEA OBIECTELOR — Actvitatea ochiului se diferentiaza in vaz si observare. Vazul serveste doar la siguranja noastra fizic8, observarea incepe acolo unde vazul inceteaz4; ea conduce la placerea generata de .imaginile*identificate prin vaz. In functie de modul in care ochiul se opresie asupra obiectului, respectiv trece pe ling acesta, se face diferentierea intre imaginea staticd si cea de ,palpare*. Imaginea staticé se reprezinta intr-o porfune de core aproximativa al c&rui diametru este constant in lungul distantei dintre ochi si cobiect. in interiorul acestul.cimp de vedere” obiectele ji apar ochiu- iui Ja 0 singura vedere” —-@). Imaginea static’ ideala se reprezinté in echilibru. Echilbrul este prima caltate a frumuseti arhitectural. (Cercetatori in iziologie lucreazs la 0 teorie a celui de-al Gea sim, simful echilibrului sau simtul static care, aparent, std sila baza per- coperii de catre noi a trumasului pe care 1! resimtim in obiecte si relati simetrice, armonioase —+ pag. 41-44 sau in raport cu cele aflate in echilioru.) Dincolo de acest cadru, ochiul recepteaza impresil prin imaginea de palpare. Ochiul care palpeaza avanseazA in lungul obstacolelor pe care le Tntineste in fata noastra in latime sau in adincime. Astfel de obstacole pe care ochiu! le ntineste la distante sau la intervale egale sint percepute ca tactul sau ritmul care exercité exci- tati similare cu cele pe care le recepteaza urechea prin muzica (Arhitectura, muzica inghotata’, —- Neutert, BOL). De altfel si impresia in spatiul Inchis se produce tot prin imaginea static& sau cea de palpare + -@ O inctipere a carei acoperire (plangeu) poate fi recunoscuta in ima- sinea static& genereaza impresia de siguranta, dar, in cazulincape- flor lungi, so senzatie apasatoare. in cazul planseelor dispuse la Iniim importante pe care ochiul le reounoaste doar prin imaginea de palpare, incéperea pare lbera s robila cu condijia ca distanta dintre pereti si deci propontile generale s& concorde tn acest sens. La aceste situati rebuie avut in vedere c& ochiul este supus iluz- lor optice. Ochiul evalueaza latimile mai exact decit evalveaza adincimile gi ‘naltimile, cele din urma parindu-i-se Intotdeauna mai mari. Ast ‘dup cum este cunoscut, un turn vazut de sus pare mai inalt decit atunci cind este vazut de jos pag. 38 si @. Muchille verticale par s& convearga la partea superioard, cele or: zontale par curbate In mijloc ~ pag. 38 @, s + pag.38-+O-@ Cind sint luate in considerare aceste stari de fapt nu trebuie atinsa ‘extrema opusa (baroc) si deci, de ex., nu trebule accentuat efectul perspectiv prin feresire si comise dispuse oblic (catedrala Sfintul Petru, Roma) sau chiar prin cornise, bolt §.2.pictate in perspectiva.. Determinant pentru dimensionare este marimea cimpului de vedere ~-@, eventual a cimpului vizual --@ si pentru ciferentierea exacta a detalilor este determinanta marimea cimpului de lizibilta- je ©si@. Distanta pentru cel din urma determina marimea detalilor ce trebuie diterentiate Grecil au respectat intocmai aceste princpli si, la flecare templu cu © inaltime diferta in raport cu celelatte, marimea celei mai mici mu- Iurirotunde de sub intradosul acoperini este astfel dimensionata i cit fie umplut cimpul de lziblitate 0°1" @ de la distanta de 27° — © a (asa cum a demonstrat Maertens —» (1 ;in acest sens gi desenele —@-G (elaborate in conformitate cu lucrarea sa) De aici rezulta gi = distantele c&itilor fata de cittor(diterite tn raport cu dimensiunea cari), a spectatorilor fata de actor etc. 39we cept et a Shae? seceiummnaee Seana, Savese Syaheteemnce © Guletmnsa 9 gescise tact sane ae lorasupra oma Puputy Ponca PUPUE Koda su Ponte. visit Viet JGaben AB. cat, ‘bast Gal. fords Verde ce vate sgl (ecaa dech ‘Inchise si deschise -- (2), pentru Cl al Ge goon are. 1, sorzaa te ptt exo St @ inate cantata dee) AN. cian Vere ‘Siouver ® core cuore in 12 pte “Guleria—Tnchise —ingreuneazt © [ett oma nae ache fein Seeonsie puter ph © See eerisest i nll Innes gi par mal eure dacd ® pect anevergal care te glen Feazd io puto In vison Oy Dangleongrudnle sungese poet 40 Pardoseaasitavarulcolrate cesar fear ation © ime raraversalo ates pert @ rai eeazaimpresia us epabs alos OMUL $1 CULOAREA -o Calter foe care aclonoas asia moi care gnerza sti da ine sau de nopicre, activa su pave ninapince, bur am sel compen de coe ‘epost 8 mosses 8 cad rndamer, nip en cis poate scons lols reantosre pacer tue pe care ci oer asia ord oped mieten elec icbice pop, rete alga sau guar eons anes pnelecl errs espa ca sezatecootzar ems dtbae-+ @) @ inter exerci do cre cor 20 prodice merlot pn forse da fot i pulse) gorerat de care exoara in pane ~ @)-). Fort deals cea ra pu toi este sou cult ponoca moaza gaben, ex, vce spupur Feta co Impulse mire ate arbi coor bas, ber vot (ouoirec pa sive. Insp, curl arctan lot do ict ht adocrterasu- bral reds npc cole cf de mou oda ei adeoatsuraaeor ‘rat Curio cll goerea npr co act nce de cr, aise (cuore rein pase, inoare a rerorzarte. Clare vet rareazi pnt de vedere nerves. in plus, etectul generat de cAtre culori depinde si de-lurninozitate, precum 5¢eacl inca clones. Corte cade daschiaecisoso in pain oipor ‘ar inc in pre: de ver situa Sapue ltr! nesses, ape: Cpe in partes iofroardsueaz3, rat. Cull cae ginchise veo ape supercar _generazdiprocia reir, pr pine ge cena; ps lateral generous en 23a de cole: ase in pare inca ins siurart ia angers spe. ‘Clore eta eschse apse in paren superior genre inpresia do lurina *erlxeazs spse letra indepateazd: pun a parts inert par otc n- cit deptasare. Cuore ret nchiee ss. para speed paramenitito- are; sous ara par re sts; espe in pana iforearsngrsnea, agin Jos. Abul et voarea puri aboite acre os Incomporta de clore a spay, bunch rod ce ind necosar err spare to: gue de cou pert nouraiare acest 3 de: anima pin ictal srveureaza. Cag co 2802 orii, abu ete iizt a marearea supra dn cope zone do dos tae, pre ng recoare ol marele de eae. Luminozitatea supratetelor Valor inte albu! teoretic (100%) si negrul absolut (0%) Hite aba Turw0az PU orn 15 AND «Var wc Verde far aprox. 20, Gaiben citron Verde - te, pastel aprox. 50 Fildes . Argintis aprox. 35 Crom ‘Aut pur. Galben pai ‘Ocru deschis Galen crom pur Portocali pu sn Maro deschis ... ‘aprox. 25 ‘fi —tencuiala de var ..aprox. 42 Qf beton uscat.......” aprox. 32 Piacai de tema aprox. 38 Meee ‘Stacojiu saturat 18 — Stejar inch osu cinabru Stejar deschis| Garmin Nuc - Violet inchis Loma moiid se BBFOK. 50 Bleu Folie de aluminis ns OS Bleu inchis : Tabla de ter zincata maar) ® omiooztatea upeateor eri ici este Eleni ngiduie cis po Trofeo mt ws, @® lovato porte cerca si ac @ ios in’ car wns Meese mat ome Sora wpsatetank ot as PROPORTII BAZE—> 0 Conventiile dimensionale In constructii exist din vechime. Indicatii concrete esentiale sint cunoscute din perioada pitagoreica. Pitagora a pornit de la ideea c& proportile acustce trebuie sa fie ar- rmonice gi din punct de vedere optic. Oo aici a fost dezvottat dreptunghiul pitagoreic - @ care cuprinde toate intervalele proportio- rnalo armonice, dar care exclude cele dous intervae lipsite de ar- moni ~ secunda si septima. ‘Tena mea S16 Prima 1/1 Din aceste rapoarte trebuiau derivate dimensiunile spatillor. Din ecuatille pitagoreice resp. diofantice rezulta grupele de numere @) Dregs ptacreicinevseice (@) Trung ptagore @©@care trebuie ullizate pentru latimea, inaitimea si lungimea sie nce pe ee atc spatillor. Acaste grupe de numere pot fi calculate cu formula a fa [o |e [a m |xly e+ sae shefaterste tes sea) 28°07'| 6/15/17 |s1*ea']0.5/3/5 San etx) [tae o fao lat | reraz ys fale. a incare: x, y: sint toate numerele intregi welietmetcie eget De o importanta fundamentala sint si formele geometrice numite do Platon si Vitruviu: cercul,triunghiul ~ @ si patratul — ©, din care pot fi construite poligoane. Fiecare injumatatire genereaza alte poligoane. Alte poligoane (de ex. heptagonul -» @, eneagonul -» @) pot fi formate dear aproximativ sau prin suprapuneri. Astfl, de ex., un poligon cu 15 laturi > © poate fi construit prin suprapunerea tri Unghiulu ectilateral cu pentagonul. Pentagonul > @ sau pentagrama (pentagrama magica) are, ca si ecagonul deriva, rela naturale cu sectiunea de aur ~ pag. 44 ©) =@ Proportile sale aparte au fost insa rareor utlizate in trecut Pentru proiectarea si executia aga-numitelor cladiri rotunde* sint ecesare poligoanele. Alarea color mai importante ¢imensi raza r, coarda 8 si tnaltimea de triunghi h sint prezentate in @ @ ~ pag. 43. Fala maven dn ecuajia pts sic (selecte) ~ LIN © Tn ecto herason oe peer ie ease Oreos © tepspenagent ying, © Lee respon SS groara ana cate ceregce aie em freee sy, pooch IN ae Se2-r ang = § cotangp 2 ® ocagen ssecturen de ue Caewgmoraentrinpoaen — @) = @ Fama at@ Peveans numerce ca valor do aproximare V73 (ze) PROPORTI XX] ees Tang osc rpg cu apr ceo si inaltime de 1:2 este triunghiul cvadraturil ‘Triunghiulisoscel in care baza si inallimea corespund R27] tiie al core amos \ Knauth la stabilirea proportilor pentru domul din J\| S28 Triunghiul x/4 @ de A. v. Drach -» 0D este ceva mai ascutit decit cel descris anterior deoarece inaltimea sa este determinata de virtul rotit al patratulu. A si fost utlizat cu succes de inventator la detali si aparate. Aldturi de toate aceste figur, conform cercetarilor efectuate de L. R. Spitzenpieil la o serie de cladiri vechi, poate fi demonstrata si utiizarea proportillor proprit octogonului. Ca bazA serveste aga-numitul triunghi diagonal. inaltimea triunghiului este aici diagonala patratului construit peste jumatatea bazei + © © @ Dreptunghiul obtinut in acest fel + © are raportul dintre laturi de 1: /2. In consecinta toate injumatairile si dublarile dreptunghiului mentin acelagi raport intre laturl 1: "2. De aceea, acest raport a fost utilizat de ctre dr. Porstmann ca baza pentru formatele germane DIN - @)-» pp. 4, Serile geometrice cu acest raport oferd scara gradata din interiorul Uunul octogon -+@-@ scara gradata a r&dacinilor 1 ~ 7 -@ Flolatia dintre radacina patrata a numerelor introgi este prezentata in —~ ©. Procedura de descompunere a factorilor face posibila utizarea rad&cinilor patrate la integrarea unor componente constructive care nu sintrectangulare. Pornind de la valorle aproximate ale raditcinilor patrate, Mengeringhausen a elaborat Sistemul Spatial Fachwerk - MERO. Principiul este asa-numitul ,melc"-+ ©O Inexactitatile unghiului drept sint compensate prin legaturile cu gurubu Fi dintre bare si noduri, O modalitate de calcul dterentiata si aproximata pentru radacinile patrate ale numerelor intregi vs pentru componente constructive f&ré unghiuri drepte ofera fractile continue (— pag. 44) in forma G = ve saseaiss 18a wie tigi 11667. 4— sh 14137942. ‘vans g— aie" pt —~ 99, 63 pail Pechwtrk- MERO: bazat pe V2 si V3 pag. @vw roasnes 42 @ Fracte coninua v2Tampl'core pazate po’ sectunea Ge aur. Bupa Moossel~ [[} ava @© Sacnen nee aan Ai Gee Panui suas Tree near a I = @ Tezaurjapon02 ane © Prnciput eomerc PROPORTI APLICATH — Aplicarea relatilor geometrice si dimensionale pe baza indicatilor antericare este descris de cAtre Vitruviu. De ex., conform car- cotarilor sale, teatrul roman este construit pe triunghiul rotit de patru or' —> ¢i teatrul grec pe patratul rotit de trei ori —»@. Din lambele construct rezulta un dodecagon, Acest fapt este reco- gnoscibil la scar. Moesselincearcai sa demonstreze proportii bazate pe sectiunea de aur ->@) desi acest fapt este improbabil ©. Singurul teatru grec al cérui plan se bazeaz& pe un pentagon se aflé la Epidaur > @ Printr-o agezare din Antica Ostia, vechiul port al orasulul Roma, asezare dezveliti de curind, a devenit cunoscut principiul de proiectare numit sectiunea sacra. Acest principiu se bazeaza pe injumatatirea diagonalei unui patrat. Daod sint unite punctele in care arcele de cere de “se intersecteaza cu laturile patratului, se obtine Un caroiaj format din noua pari. Patratul din mijloc se numeste patratul sectiunii sacre. Arcul AB are ~ cu 0 abatere de pina la 0,6 procente - aceeasi lungime ca diagonala CD a patratului de baza in- jumatatit. De aceea seciiunea sacra reprezinta 0 metoda aproxi- rmativa pentru cvadratura cerculul. + @ © @ @ Intregul com- plex - de la planul de situate si pina la detalii de amenajare - a fost construit cu aceste propor. In ale sale 4 car de arhitectura Palladio oferd 0 cheie geometrica ce se bazeazii pe incicatile lui Pitagora. El utlizeaza pentru clad file sale aceleasi proporti spatiale (cere, tiunghi, patrat etc.) si ar- monia > © @. Formulate in regull extrem de clare, astfel de legitati pot i gasite la vechile cultur ale Orientului -@). Astfl,indieniiin Manasara’, chi nezii in modularea lor dupa ,Toukou", dar mai ales japonezii prin metoda ,Kiwarihot > BOL, au creat sisteme de constructie care permit 0 dezvoltare de tip traditional si oterd enorme avantaje economice, Pardosealacoramich ® casa ce resi Agen ng’ Zach Ccheia gegmotica penta ioioMlPatadio Pala, Peart Bale Stun panera shesaisttns por closets gotten Citron simciiaia seu cn @) Ree page snmprn Cia eltrante do Iatacd Polgon 4°48 co atu, dezvotat cin trungh= 43 oa erg Caa Wainer Q Senstveta geomericd a Retail cnt para, care gt seqpura de Sur ‘runght m= 0382 —+ m= a8 + Zz = zpar: - sea ere - tpact bee eprezentare sre Lane a Nault Bavordnuageehe" ® Froati contnus: secyunea de aur 216 w7779 © Poprezaraan ates’ dn mode pe Cotas 44 PROPORTII APLICATII: MODULOR —> (0 {n secolul al 18-ea gi ulterior lu, a fost preferat nu atit sistemul ‘mensional armonic, cft unul aditv. Din acesta s-a dezvottat si sistemul octametric—> pp. 60. Abia o data cu introducerea sistemului mo- ular, rapoartele armonice si proportionale au fost din nou accepta- te — pag. 41 @ — @. Sisteme de coordonate si dimensiuni de coordonate — pag. 63-64. Arhitectul Le Corbusier a elaborat un sistem de proportiicare se ba zeaz pe sectiunea de aur si pe dimensiunile corpului uman -Seciiunea de aur" a unui segment poate fi stabilita fie geometric fie prin formule, .Sectiunea de aur’ inseamnd ca un segment este ast- {el impartitinctt segmentul Intreg se afl in acelagi raport cu diviziu- ‘nea mai mare in care aceasta se afla in raport cu cea mica —+ @) Din segmentul de divizat AB ca verticald si AC = AB /2.ca baza se formeaza un triunghi dreptunghic. Pe ipotenuza BC se trece, ‘cepind cu punctul C, lungimea liniei de baz AC. Partea ramasa - mai mare - din ipotenuza ( BC - AB /2) reprezinta partea majora M ‘a segmentului ca trebuie impartiti AB. A trece acest segment M pe verticala AB inseamna, deci, a imparti AB in partea major (M) si cea minora (m), Aceatainseamn’: lg, feo ‘alae dntre repoarteleproporfonate dni patra, cere s tiunghi Sectiunea de aur a unui segment poate fi aflata si printr-o fractie continua: Gets L,coa mai simp racte continu inna + @ Le Corbusier marcheaza 3 intervale ale corpului uman care formeazé o serie a sectiunii de aur denumita dupa Fibonacci. Piciorul, plexul solar, capul, degetul miiniiridicate (si figura de baz a acestui manual). Pentru inceput, Le Corbusier a pornit de la inaimea medie cunoscutd a europeanulul = 1,75 m—> pag. 30-31, pe care a imparit-o conform sectiunii de aur in Gimensiunile 108,2 ~ 66,8 — 41,45 ~ 25,4cm -@. Deoarece ultima dimensiune corespunde practic exact cu 10 foli el g8seste aici racordul la folul englez, lucru care nu se mai intimpla la dimensiunile superioare. De acoea, in 1947 Le Corbusier porneste in sens invers, de la 6 picioare engleze = 1828,8 mm, care reprezinta statura. Prin impartirea conform sectiunii de aur elaboreaza o serie rosie in sus si In jos +6). Deoarece treptele acestei seri sint prea mari pentru aplicarea practic’, ol elaboreaza si o serie albastra, pornind de la 2,26 m (virlul degetului de la mina ridicata), care conduce la valorile duble ale se- ‘ici rosii --@ Valorile serilor rosii si albastre sint transformate de Le Corbusier in dimensiuni aplicabile tn practica -+ 6). vy | sons ore nae valineConstructo de lenn intial care a Sats bata formelor tema gre Forma do patra aga cum a fost. cublvald do grec) mal depart, potnins dela forma do ars ® © Seaee seen amatoare Consiracia din pit brut, nece ‘aa cum ost az loa ‘ao Tneastare‘cu paiva do tao Inc peste tt Bie lucrat~ pag. 48 10 Aateraiaobica penta gizare Constructo cin schoo de lm batut Constucte din boton armat, ex fp in perstleexenior Tn tala Chrora se destigoaraparapetit Sustnut de piangeu in consol Kok pea eaer na {ub eiplitoald sau Mnisal exterior scree eyemeen ene omen nennrntiaty pena Sr Eee © Soares sae Goseeceeee eae ELEMENTE DE CONSTRUCTIE (CA REZULTAT AL PRELUCRARII MATERIALELOR La inceputurile culturii umane impletitura si tesatura au fost prime- Je forme care au putut iua nastere prin tehnici ca legarea, innoda- rea, gnuruirea. Maitirziy au urmat constructile in lerin care au constitu In aproape toate culturile fundamentul formelor arhitecturale, nu tn uitimul find in cazul templelor grecesti © si ®. ‘Acest cuceriro a cunoasteril este relativ noua, dar num&rul mereu rescind de exemple este o dovada a corectitudinil afirmatiel. Unde a dedicat acestor chestiuni o munca de cercetare remarca- bila + OD, in care demonstreaza deosebit de convingator ca origi nea arhitecturii maure, mai ales a Alhambrei din Granada se afia in constructile din lemn, Modul de tratare a suprafetelor interioare a cladirlor maure provine ins& din tehnicile de tesut (ca benzlle si snuru- rile cu perle din edificile grecest), chiar daca sint realizate cu mulaje din ghips sau ca ,azvlejos" (benzi din ceramica glazurata). In unole incaperi din Alcazar in Seviia se observa clar in coltule camerelor inarle din ghips a peretilor realizate exact ca imbindrile la coltur ale covoarelor de perete ale corturlor. In acest caz, forma rezultaté cin tehnica corturilor este transpusa cirect in ghips. Formele rezultate din material, tehnica si necesitate sint daca nu lontice mécar asemanatoare, in aceleasi condi, In toate tarle si ‘epocile. Aceste forme ,eteme" au fost identiticate prin exemple con- vingaitoare de catre V. Wersin ~ J. in aceste cazuri obiectele ut litare din estul Asiei si Europa, din 3.000 i.Chr si cele din ziua de astdzl se asemanau aga cum un ou se aseamana cu alt Materiale diferite, tehnici dterite si utiizari diferite dau nastere in ‘mod necesar unor forme diferite, chiar daca ele sint temporar exclusiv forme ornamentale care le acoperd pe cele provenite in conditile date din formele de baza pentru ale disimula, ale tainui ochivlui sau ale infatisa ca pe cu totul altceva (baroc). Hotaritor pentru modela- rea cladirilor este deci in ultima instanta spiritul epoci La edificille vechi continu sa ne impresioneze Tn ziua de azi gene- za formei aristice si nu atit rezuitatul. Fiecare mod de constructie igi gaseste la un moment dat forma eterna si Implinirea fundamentala, iar in continuare este doar cultvat si rafinat. Ast&zi ine mal cautam expresia epocii noastre In beton, ote si stcla; pentru fabrici i edifici mari exista deja creatii noi, convingatoare intructt nevoia de suprafele mari de ferestre au determinat foarte clar sistemul de constructie = ©. Prezentarea foarte clara a partilor componente ale unei construct, corespunzateare cerinjelor lor tehnice, da pesibiltatea unor nol forme ale dotalilor si ale imaginii de asamblu. in aceasta privinta, pe noi, arhiteofi, ne asteapta noi provocar. Este insa gresit s& se creaddi cd epocii noastre ii revine doar sarc rna de a executa bine construcille pentru ca, pornind de la acestea, ‘epocilevitoare sii cultive forma pura > @. Toti arhitectii au mai de- ‘graba sarcina de a implini reprezontarile lr artistice folosind in permanenta posibilitaile tehnice ale timpului pentru a realiza constructi ce rellecta sertimentul vieti din epoca lor — pag. 48. Aceasta presupune: a avea tact, a fi stpin pe cunostinje, 2 adapta la mediul Inconjur&tor, a realiza o unitate organicd intre cladire, spatiu si constructie, a armoniza structurarea incaperilor cu invelisul exterior fara aignora scopurile tehnice, organizatorice si economice. Chir si artist puternici cu un elementar instinct al creatie, .cei care ‘au ceva de spus" sint subjugati de asemenea obligati si inluentat) de .spiritul vremit. Cu cit spiritualitatea unui artist sau imaginea sa despre lume sint mai clare, cu atit creatia sa este mai matura, mai plina de continut ‘si mai durabila, cu afft ea este, in mod paradoxal, de o frumusete temporal ca orice arta adevarata. 45 Cei ACOPERIRI CURBE apa | QD onus constuasa cla | ‘Gund curtis ate | ‘Sorina n'a associ pt, pea, pes i ana, | Exo ef, paws, San ‘Shi rnterte sada | | ‘Constructor in izart au bli St ‘Sola acu 1.400 de an pe un pan reptunghiuiay, a earl Sorstucte ‘ste tone wsbta din extenor dar | Gin interior osio ascunet de etects ptice domatoraizare) CONSTRUCTII DIN LEMN mint nora Soci din i plata rata CConstueta dn bine dfn le bor (ate In tron are un aopoct aso: trarator posto tt ina dato oriole conervcive CONSTRUCTII DIN PIATRA CConstucile cn plover ra monar pormteau numa ost eas Sceea pi case cath wras cate aproape rural in scope fiscu oinvaren aed ® La Inceput, constructia sta intotdeauna la baza conformatiei, mai tirziu ea devine o forma pura, adesea lipsita de semnificati, pe care ‘mai Intli se transpun noile materiale de constructie. De la con- @© ‘ior bean Sarah Sara FORME ARHITECTONICE Fereasr a CA REZULTAT AL SISTEMELOR CONSTRUCTIVE ‘heat Eschimost is consiruiese asom Romani au const prinelecypo ede pita, ta Panton tn forma ura, peu pan ereular ln Persia sasanizi (sec6) pomeau Ge aun lan oral prt naa Dime lor cupola. Treceres trata core prin wompe @ Inunce pe coast de balend, ete reste dn intestine ds foc ce core. spunde Wawaruli din frututle ‘roreinar. In moo acomanator ft ‘concuulose at oainta do Tana igus | mute ti altro forma erou \a78 e intneste forma clncnch a ‘Scoporguul realzat dn test fx (9208 st acopert cu tog in sit © 2a piava nan epocrovana st ial asm elton rors Storch Soon ta igneos) by sid go, ca uate a bot n (rodakiato de constuction Mesopotamia) 3 devent o caractenstea esenaa (Gprinscloo are butt) In contrast cu exempt anterior so atk constuctia cu ram cu forest lZolate, ev eonwaliga fa coun 9 Zabrolien efmpurier prin tensa in futole ce enlze ov crepe In rogiunie saxace tn torn 8-2 doz volt corsrucea dn paar (tip Selon ca ferestre ive). Ponty figdizare ‘serveau scunatutlo Jo lam cn parapeulereatvior ® ® Constuctia cu panoor se reatzes- 2 cu paiout oxectae in salar, ‘aid Sittin Piatra brta protueraia permite 2 ‘drial ale lar pen folios Moran char tmpane de plata Gu deschderlacoperte in are In epcea uterioars deschidert Laconstuctile ursane, dornta de a sutaat beamate pomnete sine ‘avea leresire din oan ce mal mar Biava do tale bine crate iar ad cond laa madaltate do const Stipt corespunzatcare sistemult ‘usenet! de ern oaste forma de baz& din lemn, pina la automobilele de la Incepu- tul sec. al XX-lea care imitau trasura cu cai (inclusiv suportul pentru bici) se gasesc nenumarate exemple in acest sens. structia din piatra @ mormintelor lidiane, tn care orice profan recu- 46Constructile exctusiv din ofel permit cea mal usoara imagine cu stiloh aproape imperceptibili > ©, Ins& nu sint permise peste tot. Stilt exterior din ofel netratat nu sint permisi decit cu mici exceptii + ©. Impreund cu grinzile de ofel vizibile ale plangeelor, pot oferi imagini BETON ARMAT Inmutte cazur,legislatia cin construc cere modaltay de consti re care sf fe igniluge sau chiar rezistente la inceni, asf inci din ofel cu un invelig de protectie se aseamina cu con- structille din beton armat -> ©). O nota tipica o confera supratetele PINZE SUBTIAI Distributia uniform a eferturilor in cazul betonului armat este adecvata pentru cupole cu segmente ~ @, pinze subtirilungi pre- Lucrarile suspendate constituiau deja la primitivi modalitatea de constructie pentru deschideri mari ~ @. Cortul de circ este cea mai cunoscuti form’ usoard de supralalé suspendata — © In epoca noastra formele au inceput din nou sa se dezvolte din ss- temele constructive nu numal din punct de vedere al materialelor ca rezultat al cunostinjelor de statica ci mult mai mult modelate prin adincirea spirituala in fiinta interioara a noului mod de constructie, Jn cautarea unei exprimari proprii coroborate cu fiecare tema de FORME ARHITECTONICE NOI SISTEME CONSTRUCTIVE $I NOI FORME -> @ wiretap re deosebit de usoare dar totusi solide pentru spafii mari, deschise, aproape fara limite > @, Halele deschise si ugoare, cu putini stipi si console mari ale acoperigurilor sint domeniul constructor din ofel sau aluminiu ~ ©. @® ame... wean © ans.c.vrae de plangeu in consola deasupra grnalor inferioare > @ sau pornind de la nucleul tumurilor -» @), nucleul caselor -» @ sau ca in forma de clupercd @ An.0..ameyr ® Am:aunt formate ®, pinze subtiitransversale esalonate ritmic — @ sau finduri de pinze subti cu stipi bli in punctul inferior @ a Supralejele suspendate din beton armat combinate cu grinzi de mmargine rigidizate conduc la. constructi eficiente si impresionante — © sicu posibilitatea deschiderilor mari ale consolelor > ©. proiectare in parte, Deosebirea fundamentala rezida aici in cautarea formei care reiese din constructie in contrast cu epoca wilhel- mina care utiliza formele existente si le valortica in orice constructie, fie ea din piatra, lemn sau ghips ca forma in sine, goala, lipsita de continut, ca .decoratie". 47(CURT! EXTERIOARE Pe la 1709 zidul«! poarta cone Pe a 1500 caso cau rapolooray ® Impfejrute eu zur do aparare st Tnchize cu pan rele ea 1008, cao bia aves @© Sioa peer ato tn ‘Ste rina apn © Fea 1500 orau port erect, os mine do baat tn Usk eae ‘Boru eu gedman borate LEGATURI INTRE INCAPERI “~/a@ @ Pe la 1700 us larg, cu doud cana tur, suesestun 66 camore, pode de parchet Pela 1500, us jase si gol, chi u lumina naturale tneuorta po: Sean dn sindun inte sscute LOcUINTE ‘Casa deer depo ta 1800 este re ‘zu trendlc, mock do 605. ‘tuto (e288 ce bra) sia most ovata (ara foroste) (acai {Sn rogiuroa Walser) ® Intre vremurile de la 1500, vremurile in care vralitoarele erau arse pe rug, vremurile superstitilor, a ferestrelor cu geamuri bombate $i a caselor cu aspect de fortiicatie, al caror limbaj este dorit si astazi prin unele locuri, si epoca noastra se atl o impunatoare evolutie tehnica si economic’ gio la fel de impunatoare devenire spirituala. Dupa felul constructiei si partle sale ca si dupa alte Iucruri si mani- ‘estar ale vit din secolele care au trecut se poate recunoaste ugor Tt de liberi si constienti au devenit oamenii, cit de luminoase si de ugoare au devenit cladirile. Pentru omul modern casa nu mai este © fortareata Impotriva dusmanilor, a hotilor sau a demonilor ci ca- 48 LOCUINTE SI FORME (CA EXPRESIE A EPOCII $I! A MODULUI DE VIATA in soe, al tian tpsese aco ® nei “tara "seein earn), aaa‘ a prt tman impo econ all ‘Secret apa ln soc al XDC1oa casa inchisa este shuati doja ber ine Ingraainioace SSS Tse. a1 20¢Hea,o alee uscat con duce éo la auoturem la usa an Shela tofoetorsarta arma care ‘ste cleata automat do cave och ‘letras ear totoda arama via {ator Pe la 1700, usi eu timpute for. Imecitoare $i geamun dn ela ara, eu mir 3s sonore. Fereastt-ghoting @® byses.a,x%ioa stpen nosten bile, pero culsant si trast gh Sante: dn shia felectosearta tra Pe la 1900 us! cuisante pentru fegatra te Tncapor,podeaua ‘Scopora Gu nalgum,foresve ck an ped Simpion vi coma date se ‘retmarcize int ca saraooa'o wee Presses Bs Dormtoare vp Quest. _Garsoob | ona _ aS i. ae Soy Toast scopes We | tera Sutagerie WE. ea] aenenise ‘onsae , enon ‘as an 2000 cy tp peta sunt dn ob inden de acai port © errs xtron ase nop cw sree i eposeron reo aura Drom s rapt con naltundilrfrch stwncs bse conor Soe ace vert mt oar spar sont dul discret, rumos gi liver al viet gi al conduite, deschis natu si totusi foarte bine aparat de vicisitudinile ei Figcare nea igi imagineaza prin aceasta altceva; ceea ce vede si sim- te fiocare gictt de capabil este de a exprima vizual acesta vaire prin intermediul materalelor tine de puterea creatoare afiecéruia — pag. 45. ln acest sens este hotaritoare alcdtuirea temei de proiectare de cate beneficar. Unii beneficiar si arhitectisint cu gindul si simjrea {ne& in sec. al XV-lea, mai putini deja in sec. al XX-lea. Sa so regaiseasca impreuna in secolul corect este norocul mariajului dintre beneficiar si aritect.aceasta arplasare povimisuso ‘ala corect in fata easel sre SE, umtea gospodareaceata V, acces fu aucune §inarea din sta aan © Bae perro easement prin teren de 3.000 mi cu o ama spre NE. Varanta a fost prevazuta 60 osrets (esos least tar vara @® eters casa cu dics!) Pree cani @ std cacy Depoctrea nanowx © wiaargs! 2 ai ouna awe 8 Tneaporion eamanalctatmmaiga, Nout miosis fh 6 ‘woven pre tnare cin bua Sena cine nuts aoe ribs Garahl cmp Ta niet solu ‘nator Tema de proiectare Lucrarea incepe cu elaborarea unel teme de proiectare detaliate cu ajutorul unui arhitect experimentat dupa princpille din chestionar — pag. 50 si5t Inainte de a incepe proiectarea trebuie sé fie cunoscute urmatoarele: 1. porttia parcelei, marimea, diferentele de nivel ale terenului gi ale accesului catre strada; pozitia conductelor de alimentare cu apa si de canalizare, regull le de sistematizare, planul de sistematizare etc. Aceasta docu- ‘mentatio se objine de la inginerul topograt angajat in serviciul pu- blic, oficiu! cadastral si oficiul topometric care intocmesc planul de situatie oficial; 2. cerinjele de spati privind suprafata, inahimea, pozitia si relatile Intre ole, 3, dimensiunile mobilierului existent; 4, suma de bani disporibilé pentru constructie, achiaitionarea tere- ‘ului, pregatirea pentru constructie etc. -> pag. 52 ~ 59; 8. modul de constructie care va fi folost, inrucit 0 constructie din ciramida va fi de la inceput altfel decit o casa acoperita in terasa. PROIECTUL CLADIRII PROCESUL DE DESFASURARE A LUCRARILOR: ‘Apoi incepe desenarea schematic a inotiperilor ca dreptunghiuri simple cu suprafetele cerute la 0 scard unitara si stabilrea relatilor dorite tntre incdperi — pag. 281 si orientarea lor cardinala. In ‘aceasta activitate, cu ochiul mini, proiectantul vede tema din ce tn ‘ce mai clar si mai plastic. ‘In loc s& se inceapa proiectarea constructiel, urmeaza ins& mai intii ‘s& se lAmureasca pozitia definitiva a casei pe teren cu ajutorul datelor stabilte anterior. Sint hotaltoare in acest moment datele legate de orientarea geograticd, directia vintului, posibiltaile de acces auto, pozitia terenului, prezenta copacilor, vecinatatea. Atunci ind o anumita pozitie nu se impune categoric ca cea mai potivta sint necesare mai multe incercairi pentru a epuiza posibiitatile > @si ca taza de discuti detaliate In legaturé cu argumentele pro si contra. Pe baza acestor analize decizia survine de obicei repede; dupa aceea se formeaza mult mai clar imaginea cladirii ~ @). lar acum incep durerile faceri primului proiect, pentru Tnceput th minte prin cutundarea tn coretarie organizatorice si organice ale problemelor constructive gi a implicatilor lor spirituale. Din acestea proiectantul isi dezvolté o reprezentare schematica a {inutei de ansamblu a cladini si a atmosterei spatiale iar din aceasta Ccorporalitatea infatisaril ei in proiectie orizontala si vertical. Dupa temperament, primul semn nascut din acest proces poate fio schita astemutd pe o hirtie intr-un caz, sau un scris marunt ca de fi ligran in alt caz. Din cauza neindeminarii personalulul auxiliar se poate pierde adesea avintul primei schite. Experienta si caracterul proiectantului sporesc de obicei claritatea reprezentr mentale. Arhitectii maturi si cu experienta sint adesea in stare sa deseneze proiectul nemijlocit cu mina libera la scara ‘In acest fel se nasc lucréile trail, deca de obicei elanul din lucrarile de tinerete, Dupa incheierea anteproiectului > @ este recomandabila o pauzd de 3-14 zile, deoarece lasa un réigaz ping la proiectare si permite si iasa la iveala deticientele dar permite mai ales inléturarea acestora, intructt un interval de timp inlatura unele obsesii nu fn ultimul find din discutile cu parteneril de lucru sau cu beneficiarul ‘Acum incepe elaborarea proiectului, incep ciscutile cu inginerul constructor specialist in statica, cu inginerul pentru incalzre, apa si energie electric pe scurt stablirea construct si instalatiler. In continuarea acestora, dar de obicei deja inainte, desenele de constructie merg la autoritatea de supravaghere a constructor pentru veriticarea cfrora trebuie luate in calcul cam 3 ~ 6 luni in toata aceasta perioada se vor evalua cheltuilile de constructie sise vor stabil lucralefolosind formularele — CD astfel incit la pr- Imirea autorizatiel de constructie s& existe deja ofertele, sarcinile sa poata fi repartizate rapid si sa se poata incepe lucrarile. Pentru o locuinta unitamliala mai mare toate aceste lucrari descri- se mai sus, de la formularea comenzil pina la inceperea lucrarilor, ju arhitectului, dupa imprejurai, o perioada de 2 ~ 3 luni, iar pentru constructii mai mar (spitale ete.) 3~ 12 luni Pentru lucrarie de proiectare nu trebuie sa se fac economie nere- zonabila, un timp mai indelungat permite, la 0 pregatire judicioasd, o recuperare din timpul de constructie ceea ce Inseamna reducerea cheltuililor sia dobinzilor de construct. Un ajutor important il constituie chestionarul ~> pag. 50 si 51 si jur- raul spatilor > pag. 60. ‘tale dar carora le lipseste 49 Proiectarea|Proiectarea PROIECTUL CLADIRII LUCRARI PRELIMINARE — COLABORAREA BENEFICIARULUI —> Munca de proiectare este adesea zorta, gi executia este pomita fara sa fi fost intocmite documentati suficiente. In aceste fel se explica de ce desenele si costurile definitive" apar abia cind cladirea este gata. In aceste caz nu sint de ajutor discursurile instructive pentru beneficiar; aici ajuta doar o munca mai sustinuta si mai rapida a arhitectulul si 0 pregattre suficienta atit in birou cit si pe santier. La fiecare otfdire se pun la inceput cam aceleasi probleme. Chestionarele si formulareie detaliate, care trebule sa fie disponibile deja th momentul care este formulaté comanda, accelereaza procesul. Fireste c& abaterile sint necesare dar o serie intreaga de decizii sint de generale incit chestionarul poate fui fiecérui beneficiar fie si numai ca stimulent. Chesticnaru! de mai jos constitule doar o parte din formularele gata tiparite care economisesc munca, si care, alaturi de formularele privitoare la costur etc., ar trebui sa fie completate de orice birou de arhitectura care lucreaza eficient. Chestionar pentru raportul lucrarii Raport al lucr&rll pentru lucrarea nr. Benoficiar: ‘Comanda: Raportor: Copie pentru: |. Informatii despre beneticiar 1. Care este dezvottarea firmel? Situatia financiara? — Con- Gradul de ocupatio? Capital total? fiden- Do unde sint objinute informatile? jill 2. Cum pare atitudinea in afaceri? 3, Cine este pentru noi persoana cea mai important? Cine este reprezentantul? Cine este ultima instanta? 4.Ce dorinte deosebite are benoficiarul din punct de vedere attistic? 5.in ce relatie se afla beneficiarul cu domeniul artelor vizuale in general? in particular cu modul nostru de luctu? . Ce caracteristici personale sint de observat la beneticiar? Cine ne face greutati? De ce? Ce consecinte sint posibile? ‘Are importanta pentru beneficiar publicarea ulterioara a cladiril? . Desenele trebuie sé fie inteligibile pentru un profan? Cine a fost inainte consultant pe probleme de arhitecturé? Din ce motive nu a preluat lucrarea arhitectul care a fost angajat pina acum? 12. Beneficiarul are in vedere alte lucrati vittoare? Care? Cit de mari? Cind? Sint stabilite deja proiectele pentru acastea? Se intrevede pentru noi posibilitatea de a primi aceste lucrari? Ce asi s-au facut in acest sens? Cu ca rezultat? Sdeeno UL. Conventie asupra platilor 1. Ce Injelegori se afla la baza calculului platilor? 2. Ce raport aproximativ de finalizare se ia in considerare? 3. Trebuie evaluate cheltuielile de productie care stau la baza calculului platilor? 4.Ce cheltuieli de productie se iau in calcul? 5. Trebuie sa preludim noi din lucrarile de executie? 6. Este stabilt contractul sau dovezi scrise ale intelegerilor? Ml. Persoane $i firme implicate In lucrare Cu cine trebuie purtate toate discutile preliminare? . Cine réspunde de domenille speciale? Cine vertica calculele? jin ce mod trebuie formulate comenzile gi in ce mod trebuie etectuate modificarile? 5. Se pot repartiza lucrarile noastre nemijiocit in numele beneffcl- arului? Pind la ce sum? Exista 0 Imputernicire scris& pentru aceasta? 6. Pe cine recomanda beneficiarul ca anteprenor? Ocupatie ‘Adres Telefon 7. Este necesar un conducator al lucrévilor? Dorit? Mal tinar sau mai in virsta? Cind? Pentru un timp indelungat sau pentru o pe- road? Crt timp? 50. 8. Este beneficiarul de acord cu hotéririle noastre cu privire la ra- porturile juridice ale conducdtorului lucratilor? 9. Beneficiarul ne poate pune la dispozitie incaperi pentru biroul de arhitectura? Cu ce dotari, telefon, maging de soris? WV, Generalitati 1. In cazul in care nu existé o Tmprejmuire, trebuie comandat un gard in jurul santierului? Poate fl inchiriat pentru reclame? Tre- buie realizat un panou de santier? Ce trebuie scris pe acesta? ‘Adresa exacta a noii consirucfi? Numele oi Tn vitor? ‘Adresa gatil de care e deservtd (cea mai apropiatay? ‘Adresa ofciului postal de care apartne (cel mai apropiat)? Telefon la locul santierului? Cind i unde poate fi folosit? in apropiere? 6, Programul de lueru al lucratorior? V. Tema de protectare 1. Cine a alcatuit toma de proiectare? Este completa? Trebuie completata de noi sau de altcineva? Trebuie din nou aprobata de beneficiar inainte de inceperea lucraiilor de proiectare? 2. Cuce clair existente sau in curs de construire trebuie corelata cconstructia? -> Vil 9 3. Cror reglementari locale sau de stat se supune constructia? Planificare teritoriala? 4.Ce literatura de specialitate se gaseste despre acest fel de cladire? Ce se gaseste in colectia noastra de extrase? Unde au fost rezolvate exemplar cerinte asemanatoare? 6. Prin cine se poate organiza o vizita? A fost deja initiata? V1. Bazele configuréil 1. Cum arata imprejurimile? Peisajul? Situatia copacilor? Clima? Orientarea? Directia vintului? 2. Ce forme au ciadirile existente? Din ce materiale sint alcatuite? > Vil, 9. 3. Exista fotografi ale imprejurimilor (cu precizarea punctelor din care au fost facute)? Au fost comandate? . Ce mai trebule luat in considerare la configurarea clditil? 5.Cite nivoluri au si care sint inditimile caselor existente? Aliniamentul strazilor? Alinierea caselor? Strézi ulterioare? Copaci (soi, marime)? 6.Ce alte constructiiulterioare sint de luat in considerare de pe acum? 7. Este de dorit un plan general de sistematizare? 8. Exist& hotarir locale privind aspectul exterior al noilor constructi dedicate acestui amplasament? 9. Cine este persoana care examineaza si acorda aprobarea de constructie din punct de vedere artistic? in ce raport se afla cu artele vizuale? Este oportun si se discute cu el proiectul preli minar? 10. Care este instanta superioara pentru reclamatii? Care este ca- lea oficiala? Durata unei raclamayi? Care este pozitia instantei?Vil: Bazelo tehnice 1. Ge fel de subsol are zona? 2. Au fost facute prospectiuni ale solului in zona terenului de co- structie? in ce locuri? Cu ce rezultate? 3. Cit poate fi considerata presiunea solului? 4, Nivelul pinzei freatice este normal? Este ridicat? Este maxim? 5. Au mai fost construct pe acest teren? Ge fel de construct? Gu cite niveluri? Cit de adineai era pivnita? Ce fel de fundatie pare sa fie indicat? 7. Ce modaltati de constructie trebuie utlizate? fn special Podeaua pivnitei: Ce fel? incarcare? Prin ce? Finisaje? Vopsitori, protectoare? Izolarea pinzei freatice? Plafonul pivnitel: Ge fel? incdrcare? Prin ce? Acoperire? Plafonul parterului: Material? incdrcare? Prin ce? Acoperire? Planseul acoperigului: Ce fel? incarcare? Prin ce? Straturi? Vopsitorii protectoare? Ce invelitoare? Jgheaburi? Burlane interioare sau exterioare? 8.Ce izolatitrebuie prevazute? Forice? Orizontale? Vericale? ‘Impotriva trepidatilor? Impotriva c&ldurii? Orizontale? Verticale? 9. Cum sa fie construiti stip? Dar zidurile exterioare? Zidurile interioare? 10 Ce fel de scara? incdroarea? 11, C3 fel de ferestre? Ojel? Lemn? Materiale sintetice? Lemnvalu- miniu? Ce fel de sticla? Cu protectie fonica/impotriva soarelui? Deschidere spre exterior sau spre interior? Ferestre simple, stratificate, cu rame, cu izolare fonic&? 12. Ce fel de usi? Cu galerie? Cu rama de oe!? Din placaj? Din ojel? Cu gamituri de cauciue? Ignituge sau rezistente la incen- ii? Cu dispozitiv pentru inchiderea automata a usli? 13, Ce fel de incalzire? Combustibil? Cit s& dureze rezerva de combustibil? incalzire cu pacura? Incalzire electric€? Ridicarea 29u- rei? Rezervor pentru cenusa? 14. Apa caldd? Ce cant sint necesare? In co momente? In ce locuri? Ce compozitie chimica are apa potabila? Sistem de dedu- fizare a apei? 18.Ce fel de ventilatie? Schimbul de aer? in ce incdperi? Degazare? Risipirea cetii? 16. Ce instalatie de racire? Magina de gheata? 17.Co instalajie dé apa? © al aductuni? © al hidrantului pentru pompieri? Presiunea apei din tevi? Sint fluctuatii de presiune? Cit de mari? Pretul apei pe m®? Robinote in aer liber? Recipiente pentru colectarea apei de ploaie? 18. Ce fel de canalizare? Racord la canalizarea orasului? Unde? Ce & are canalul principal? Adincimea? In ce dreate se scurge cankza- rea? Sint posibile infiltrari? Sint indicate? Sint ingaduite? Rezervor de sedimentare propriu? Este necesaré doar fitrarea mecarica ‘sau gi biologic? Recipiente pentru colectarea apei de ploaie? 19.Ce © are racordul de gaz? Randament? Pretul pe m°? Reducere in cazul consumului mare? Exist prescriptii deosebite pentru instalare? Aerisire? 20. Ce iluminat? Ce fel de curent? Tensiune? Posibilitati de conec- tare? Limitarea consumului? Preful pe kW pentru lumina? Pretul pe KW pentru instalaji de putere? Tarif de noapte, inre ce ore? Reducere in cazul consumului mare? Transformator? Statie de Inalté tensiune? Grup autogen? Diesel, cu abur, eolian? 21. Ce fel de telefon? Cu numerotatie? Cabina? Unde? 22. Instaatie de alarm? Sonor? Luminoasa? Cu apel la polite? 23. Ce fel de ascensor? incarcare mai mare? Evacuare prin tavan sau lateral? Vitez&? Motorul sus sau jos? 24.Ce alte instalati de transport? Dimensiuni? Traseu? Putere? Pogta pneumatica?- 25, Ghene de gunoi sau compactor? Unde? Marime? Pentru ce fel de gunoaie? Incinerator? Presa de hirtie? 26. Alte, PROIECTUL CLADIRI CHESTIONAR Vill. Documentatia de proiectare 1A fost examinatd cartea funciar&? S-a facut copie? Ce este acolo ddemn de remarcat pentru protectare? 2. Exist un plan al localitati? A fost comandat? Cu indicati privind mijloacele de transport? 3. Existé un plan al amplasamentului? A fost comandat? Este atestat oficial? 4. Exist o ridicare topo? A fost comandat? 5. Existf intocmit un plan al rejelel de apa? 6. Exista intocmit un plan al retelei de canalizare? 7. Conectarea la reteaua de gaze este indicata in plan? 8. Conectarea la reteaua electricd este indicata in plan? Este ates- {atd oficial? Cablu sau retea libera? 9. Faadele caselor invecinate au fost documentate? Dar felul constructiei lor? (plan de sistematizare). 10, Exist fixat un reper pentru planul topo care nu poate fi modificat?” 11, Este necesar un plan al organizarii de santier? 12. Unde trebule solicitatd autorizatia de constuctie? In cite exem- plare? in ce forma? Dimensiunea hirtiei? Copii heliograice? Albastre? Rosi? Pe pinz’? in co culori trebuie sa se tntoc- measca planurile? (reglementari de desenare a planuiilor) 18. Care sint cerinjele de prezentare ale calculelorstatice? Cine este dosemnat ca inginer pentru veriicarea calculelor? Cine este luat tn considerare? (pe cine desemneaza servicul constructiior?) IX, Documentatia pentru distribuirea sarcinilor Cit de mare este distanta de la gantier la gara de marturi? 2. Este prevazut& o linie ferata de legatura la locul construct’? Ecartament normal, ngust? Care sint posibiltatile de descércare? 3. Cum sint cdile de transport? Este necesar un stavilar sau un rum podit cu dulapi? 4. Ce locuri de depozitare a materialelor sint disponibile? m? locu- fi deschise? m? locuri acoperite? La ce inailime fata de constructie? Pot lucra doua antreprize simultan f&ré s& apara fritiuni? 5. Beneficiaul preia anumitelivréri silucrari? Care? Curatarea gan- tiorului? Paza? Lucrari de gradinarit? 6. Se pot face plat in avans sauisi cu bani gheata? Sau ce termene de plata sau distribuire a banilor trebuie avute in vedere? 7..Ce materiale de construct sint folosite indeobste in zona? Deosebit deieftine in zona? Cit de scumpe? X. Termene de executie pentru 1. Schite pentru discutile cu colaboratorii? 2. Schite pentru discutile cu beneficiarul? 3, Anteproiect (Ia scar) cu deviz antecalculat? 4. Proiec (la scara)? 5.Deviz? 6. Prezentarea planurilor pentru aprobarea de constructie cu cal- ulolestatice gi alte indicat necesare? 7. Evaluarea duratei de obtinere a aprobari de constructie? ©: oficiale? Posibiltati de accelerare a procesului? 8. Panuri de executie? 9. Debutul icitatei? 10. Predarea ofertelor? 11. Distribuire? Planu! termenelor de constructie? 12. Inceperea constructiei? 13. Receptia constructie’ la rosu? 14, Receptia constructiei? (gata de utiizare) 18. Lichidare total 51Cate ecg Gira STRUCTURARE A. Definicga termerilor 1.0 Proiectul 2.0 Executia B. Activtali destinate executiei 1.0 Proiectarea destinata executio! 1.1. Definirea activitatloricontinut 1.2 Scopurilepericolele proiectéri destinate executlel 1.3 Miloace/instrumente pentru proiectarea de execute * Desenele de execute * Desenele partiale (detal, desene individual * Desenele speciale * Jurmalul spatifor Gumalui clair) 2.0 Atribuirea 2:1 Definirea activitatior/contiout 22 Scopurle/pericolole atribuirt 23 Miloace/instrumente pentru atribuire * BGB (Burgeriches Gesetzbuch - Codut civil) * VOB (Verdingungsordnung for Bauleistungen - Reeglementare pentru contractarea lucrarilor de constructic} (9&rtle NBIC, Observatipreliminare) Descrierea sarcnilor (registra de sarcni programe de sarcini) Caietul de sarcini standard Modelele pentru LV (Leistungsverzeichniss - regitrul de sarcini) Documentatia referioare la producdtori, 3.0 Supraveghorea de santier 3.1 Definiea activtatloricontinut 3.2 Scopurilaipericolele supravegheri de gantior 3.3 Milcace/instrumente pentru supravegherea de gantier * Bazele AVA (Ausschrebung/Vergabe/Abrechnung Ucitatie/atribuireichidare), Mijoacevinstrumente pentru proiectarea de execufle (desene, documentatia pentru contracta) * Tehnicile pentru planiicarea destagurdrvorar (Giagrama-grinzi, diagramartnil, diagrama-retea) © Bibliogratie pentru executie + (0 A. Definicea termenilor Detinirea actvitajilor pentru actvtatie de aritecturé necesare si pentru conorarileeterente rezuité din HOA (Honararordnung fir Archtekten und Ingenieure- Reglementarprivind onorare artiteciorsiingineror, pe baza 89 142 din Gesetz 2ur Regelung von Ingenieut- und Architektensistungen ~ Logea privnd reglementarea activator aerente inginerir si aritecilor imag. +}: 1.0 Proiectul HOA}, §15, fazole do activi (Leistungsphase - LPH) 1~4 ocumantaroa de baza (3%), ante-proectarea (7%), prolectarea (11%), proiectarea in vederea avizil (6%); atv de proectae” in total 27% din conorariu total imag. 2} 2.0 Execut HOA, §15, Leistungsphase (LPH) 5-8: Proiectarea de execute (25%), pregatrea atibuii (10%), colaborarea ia atrbuir (24), supravegeherea de santer (31%), indrumare de santier si do- ccumentare (3%); .activilai de execute" th total 73% din onoraril total — pag. 58 @ ln mare masurd HOA\ este acordat a nocesittile practic, ova ce inseamnai ca actvtatie de baza conform HOA corespund acivitatior no- cesare in practica B Acivtat destinate executei 1.0 Projectarea dostinata executiel 1.1 Definirea activtailoricontinutul si reglementate prin HOA, $15, faza do acivita 5 * Actvitit de baza prelucrares rezutatelor objinute prin fazele do activtal 9 54 (orelucrarea ‘reptata si reprezentarea solute) und in considerae caritole urbanistce, de create, funcionale, thrice, de fizica cdi, eoanomice, ce economie energetic (de ex. in ceea ce priveste ublizarea rational a energie), bolo- 52 EXECUTIA -0 ice gi ecologice si ulizind contributia altor specialist implicai in proiecta +e pind la obtinerea solutoi apta de afi executata. Reprezentarea obiectului in desene cu toate indicate incividuale necesare ‘executial, de ex. desene complete do executie, pentru detali si de sistem Cconstructiv 1:50 pina la 1:1, cu explicatile scrise necesare. Tn cazul constructilor care genereaza spati: reprezentarea dotaliats a spalilor sia succesiunilor de epati la scara 1:25 pind la 1:1, cu explicaile scrise necesare: incicarea materalelor. Prelucrarea bazalor necesare celorali specialist implicat! In proiectare sin: tegrarea contrbutilor lor pina la solutia apta de a fi executat Continuarea planificri de executie in rastimpul de execute, * Activia speciale elaborarea unei descreridetaliate a oblectului ca jurnal al cladii si ca baz pentru descrierea sarcinilor Insotité de programul de sarcini. Veriticarea planutilor de executia prelucrate de catre antreprizé pe baza descrieri de sarcini sia programulul de sarcini sin acord cu proiectarea’. Elaborarea machetelor de detali \Verlicarea si acceptarea planurilor elaborate de tert neimplical profesional In proiectare in acord cu proiectul de executie (de ex. desene de executie alo unor inteprinder,planuri de dispunere si de funda elaborate de furni- zor de utlaje), in masura in care actvittile in cauza se refera la amenajari ‘care nu sint cuprinse in costurile calculable *}in descrierea sarcinilor insopta de programul de sarcini aceasta activitate speciala devine integral sau paral actvitate de baza. In acest caz activitaile de baz afarente acest’ faze de activité) sint anulate in meisura in care esto aplicata descrierea sarcnilor insofté de programul de sarcini 1.2 Scopurile/pericolele proiectaridestinate executiel Planificare executiel are drept scop 0 execute liosita de perturba si de ero #1 Premiza o consttuie stabilrea compieta si detaliata a cerinelor de creatie sitehnice, verifcarea acestora in raport cu aspectele formate, juridice $l eco: Romice (baze jurdice: cegulamantele de construct din fecare land, regie- ‘mentale, de ex. refertoare la execu, directivele, de ex. cele reteritoare la ssatile destinate adunaritor de oameni; baze tehnice: reguile racunoscute priving tehnica si arhitectura, de ex. normele DIN, acordarea cu contributia specialstlor din domenil aparte; baze economic: instrumente pentru controlul costurilor, de ex. evaluarea/caloularea costurlor de comparat cu DIN 276, intr altele acordarea cu contributia specialistor cin domenil aparte) Planificarea insuficienta a executiel Inseamna inte altele pierderi de mate- fiale (eliminarea defecfunilor, alterér), pierderi din timpul de lucru (timp: ‘moni, munca dubla), o diminuare a calli care este remanent (erori de plaificareferos de execute. 1.3 Mijioace/instrumente pentru proiectarea de executie * Desenele de execute, cu toate incicatile g1 dimensiunile necesare executie de obicel la scara 1:50 —+ pag. 56 @) * Desenele partiale (= detali, desene individuale}, completeaza desenele de executie pentru anumite porliuni ale cladin; de obicei la scale 1:20/1:10/1:5/ 1:1 -+ pag. 56 @ * Desenele speciale, ~ se retera la necesiatie anumitorsisteme construc tive (de ex. din beton armat, cin ofl, din lemn etc.) ~ reprezinta alte com- pponentesisteme care nu se referd la sistemele constructive vizate doar in ‘masura tn care sint necesare; de obicel a scara 1:50 in funcyé de sistemut ‘onstructiv. Reprezentarie tulurortipurilor de desene sint regiementate prin DIN 1956 si pot fi elaborate cu CAD (Computer Aided Design) in cadrul si: stomului de prelucrare automata a datelor gl, Inte altele, cu relationari cu AVA ~ Ausschrelbung/Vergabe/Abrechnung ~ Licitaje/atribuireichidare (vezi mal jos) daca exist software corepunzator. * Juralul spatillor (= jurnalul cid), ~ cuprinde sub forma de tabel incl catile complete despre dimensiuni (de ex. lungime, tatime, tnaltime, su- Prafata, volumul spatiului sau al unei parti a acestvia), despre materiale (de 2x. finisaju peretior, al pardosellor etc), despre dota (de ox. instaati de alzire, venttare, sanitare,electrice etc), ~ i este Inte altele baza pentru © descriere funclionald a sarcinllor (= descrierea sarcinilor insotta de programul de sarcini, activiti stabille prin HOAI §15 faza de actvitati 5, in opozitio cu descrierea sarcinilor Insofid de registrul de sarcni, actvitate de bbaz& HOAI § 15 faza de activate 6; compara cu VOBIA § 9.2.0 Atribuirea (pregitirea/colaborarea) 2.1 Dofinirea activititloricontinutul sintreglementate prin HOA, § 15, tazale de actviate 6 +7 * Aetivitati de baza: calcularea si compunerea canttitior ca baz& pentru elaborarea descrieri de sarcin,utlzing contributa ator specialist implica! i proiectare. Etaborarea descrieor de sarcini Insotte de registrele de sarcini conform omenilor de activate. ‘Acordarea si coordanarea daserierlor de sarcini elaborate do specialist immplicat n proiectare, Elaborarea documenta de contractare pentru toate domenie de activate Stringerea oterteor Veriicarea si evaluarea ofertelor inclusivelaborarea nel situati a pret lori raport cu actvttle parla gi cu colaborarea tuturor specialistlor m= pct! in fazele de activtato 6 17. ‘Acordarea si compunerea activittiir celor care sintimplicati profesional in procedura de atibute Nogocierea cu ofertanti Evaluarea costuilor conform DIN 276 pe baza preturior untare sau globale gin otens, Colaborarea la atibuirea comenzi * Activitat! spoctate: Elaborarea descrieior de sarcin Insotite de programul de sarcinl in raport cu jumalul casiriqumall spatilor Elaborarea unor descrieri de sarcini alternative pentru domenii de actvitate autonome. Elaborarea unor evaluati de costuri comparative prin ullizarea contribute altor specialist implica! in proiectare. Verifcarea si evaluarea oferslor prin descrierea sarcinilor insoit de programul de sarciniinclusiv situajia preturlo’. Etaborarea, verticarea gi evaluarea unor situatiide pret conform unor ce: rinte speciale, 2.2 Scopurite'pericolete atbuiri [Arbuire au drept scop crearea de mecanisme contractuale apie s& ga- ranteze execuiia proiectelor de execute intr un cadru de drep civil sou re slementarle corespunzatoare (compara Burgorliches Gesetzbuch - Codul Givi, BGB, §§ 631 651 resp. Vercingungsordnung for Bauleistungon aglementare pentru contractarea lucrérlor de construct, VOB, Tella ‘AIBIC) + pag. 56 ©: Atrbuirea se poate deetisura cind sarcnlor definite (« documentatia de atribuie = documentatia de contractare ca de ex. descriorea sarcnllocicon- dil contractuale ato, + inregistrare cu indicat despre de ox. posibitatea de consultare a documentatel de contractae / lo, moment de debut /termene de suplimentai tarmene obligetori etc.) le sintatnibuite projuria > pag. 56 ©, Documertatia de atribuire ou preturle Inscrise 51 semnétura ofertantul rasp. a Imputarniitului legal devine oferta, «iar ofertele nemodiicate ac: ‘ceptate prin arbuirea comenzii(supliment) devin contractul de execuye (‘eglementeaza toate modaltatle necesare pentru transpunerea proiectelor de execute; de ex. ipullvolumul sarcinil, achitarea acestela,termene, responsabiltati otc.) CContractale da construct (si dec! si documentatia de atibuire) trebuie $8 ‘ie cuprinzdtoareicomplete ~ eventualele diferente de opinie cintre partie ‘contractantetrebule clariicata anterior - ¢itrebuie 64 sa reglementeze ciar responsabiitsle reciproce. Documentatile de arbre neclare, incomplete conduc a contracte de con- siructia proaste care provoaca disputerintzieri Tn executiecefecteredu- cerea calitaivcosturi suplimentare. 2.3 Milloacefinstrumente pentru atibuire * BGB (Burgericnes Gesetzbuch - Codut Civ) reglementeaza in contrac {ul ¢e construct (cantractul de execute) reatile juridice diatre benefit ‘ariantreprenor (comanditr/antreprenor) daca nu exist intelegeri care se bal de la aceste preveder.. §§ 631-651 contin normele jurcice pentru +e] Nr. | Sour Du- [dela p.la|dela | pid De- Final|De-| Fal | ey ieee |e (acne onto [melee ae acters tie Tete t= [eles ' gee eee eee ede et Teer tater ote eee ieee tebe trert ete fe he he Ts toe Se Nana sro roa) Fundate pios_[17_| 3 | 10 2 [ie |e [=e 12) coe ae cone seems ele eee let) me |r wv, B Exeeities — iteeaem [a [ef [ranlole te tebe [o) Een [se cs Biz Gamal tats det aod) Funcapew2 70 [18 [16 | oat] 15 [v6 [ze ve [eo [2] SAMO Fe RRND pie fimmatons [a [or [inate [ras [sooo fee a econ fedteeteanmt effete ie] | Le [a fe fo [401] Piasiru betonwi] 16 [21 | 22 |t4ei20| 21 lie |s2_|r6 |s2 [o| eee eS feeae ioe ee foe] Toei @ sate rocee In computer @ | ABAE se ~ e @ Moore se pan-tea~ sown econ roma ere capa |oapeweet 1 8 oe = BE | Shaw sins rca] Sor an ret ey t = ry] ao i o4o | -a | eee i, st sens J C+o-om | EGER] _{f @ Pranretea com) fe [osmamce [ow mesic] Gr orpvt | Co. | Tinga a | Se Pree) sien! | eat [ina | a f0i| fone PE |? of [0 [zo amr ee ee te kate i rar] Excavarewi | « [ce | « te |* |e le -scki%q.| [iodeerneva [sor [soa es Lb 203| Fundate pot [17 [109 23 [1 [es [9 soa| rameter | [oa [ete fs [eto rn tr Feeaiew [8 [wna [re [a fe To Cg |, | fovea te fer teeta tts Scien rate | Salseewre [ar meee oor ee Te oS Se ee ete 3 or] sever 16 [aia [ve [ze [ve [0 a gaisare| [el restu none [oes [20 [eo [wo [ooo ORD sor] Suraconwi-P 2 |oo1.<02 [92 [ae [oe [eo | « ods = [502] Supracon Pi-P2|12_ | 403,501 | 44 [56 | 48 60 4 " EERIE] [eto[simacnrrand te |wesoe[e [re [oj te] hf Boe tant @ compararoa mocutio de roprozentarealorente dletelertebaci de costasurere GB) Usta co proceso (MPM) compara cu > @ 59Un formular important pentru simplifcarea gigi imbundtatrea conduceri do santer este acela dedicat descreri spatilorn raport cu indicativele acastora. ‘Odata completate, aceste formulare oferdinformati clare despre constructia it-un mod muit mai detalat si global decft toate descrierle constructor, {ormati tle biroului de evaluare, sefului de ganter gi insusibiroului de pr ‘ectare pentru utiizare permanenta. intrebarie problematice urmate de ‘Aspunsur eronate sint astiel practic eliminate gi impul cistigat in acest fel ‘compenseazé efortulredus ce trebuie depus pentru elaborarea ~ 0 singura data — a jumnalului de spapi. Formularul prezinta in capul paginifcoloanele pentru consemnarea dimensi- Unloraferenteflecarul spat, int-o forma ce permite veriticarile uterioare. Paginile do format DIN A 4 se scriu simultan de mai mute on astel init fi ccare oc 88 cuprind& exact acelasi tox; pagina se actualizeaza gin tinal sint legate. Dupa incheiorea exocutl, prin utlizarea dimensiunilor consemnate in capul Paginlor,jurnalul spailor devine baza pentru lucrarile de lichidare, (Mai taiu, pentru specialistul care priveste atert, jurnalul spatilr reprezint’ © adevarat cronicd a construct. FReversul formularelorrémine cal mal bine liber astfel Incit aici sa poata firs Prezentate desone de completare a descrieri de spatiu cuprinsa pe foaia ce Uurmeaza spre dreapta. Ingicatile se fac cel mai bine prin cuvinte cheie -- pag. 9-10. Coloana _Misime" trebuie £8 sorveasc’ exclusiv la consemnatea dimensiunilor ne- ccesare pentru cbiecte. Aic de ex. se tec: inaimea soclurilor, inaltimea frize, lehimea glafull s.a.m¢, DIMENSIUNI DE BAZA (-» Bauordnungslehre) BOL, Neutert ‘Normatzahion (NZ)- Numerele standardizate (NS) Pentru dimensionarea unitaré a masinilr g a utlajolor tence, la scurt imp ‘dupa primul razbot mondial, au fost normate (DIN 323) numarele standar- @. JURNALUL zeae Ses crc | seaittoa ee ete Po rane oo, oo | el | |e ae fae ae [ie [ane [se [me Sa oa aa la lemtmac [oe sa (ite ae = po le i [ame os ala stsiies by Spec = fae = hee [> mma @ serait pater Dimensiuni de construct ‘Spre deosebire de constructia de masini in domeniul constructilor aproape ‘08 nu existé nacesitatea unel scalar geometrice —In raportcucea dominanta, armetica, a aceloragi elemente constructive ca: blocusi, grinzi, cépriovi, fer ime, reazeme, ferestre 5 altele asemenea. Dimensiunile uzuale pentru construct! rebuie deci sa indeplineasca mal inti aceste cernte dar, lind in considerare ideea de unitate tehnicd, webuie s& corespunda si cu NS. DIN 4172 (Reglementarea dimensional in construct civil sl industrale) stablleste NS pentru constructi si este normativulmama pentru o serie de alte normative de construcii precum si baza dimensional la profectare $i execuie. DIN 4172 MaBordnung im Hochbau — Reglementarea dimensional in con structile cvile si industrial (extrase) bservati preiminare Dezvottarea din domeniul constructor, In special al eolar chile industria: le, impune © reglementare a dimensional ca baz pentru dimensionarea vvalabila pentru intreaga normare din construct 1 Torment 1.4 Numar standardizat pentru constructi: numerele standardizate pentru ‘construct sint numerele pentru dimensiunileorientatve in construct gi dimensiunile derivate din acest sifinite, 1.2. Dimensiune orientativa pentru construct: dimensiunil orientative pen- ‘tu construct sint In primul rind valor teoretice; ele sint ins& baza pen- ttu dimensiunile individuale, Ja rosu” i fnite, care apar in practica. Ele sint necesare pentru imbinarea contarm proiectulu a tuturor componentelor constructive, Exemplu: Dimensiunea orientativa pentru tungimea caramizii = 25 em Dim. orient. pt. grosim. pereilor turnati din beton =25¢m, 41.9 Dimensiune individuals: dimensiunie individuale sint dimensiunile (cel mai ades ¢imensiuni reduse) pentru unitate constructil Ja rogu’ sau la finit, de ex. grosimi de rostur, grosimi de tencuiel, dimensiuni de fatur, dimensiuni ale decrosurilor de zidarie, cimensiuni pentru tolerante.1.4 Dimensiune Ja rosu*: dimensiunile .Ja rosut sint cimensiuni pentru construct a rogu’, de ex. pentru zidari (fra s& iain considerare grosiile de tencuie), grosimile plangeetor Ja rogu’,dimensiurile golurlor de ugi si de ferestre netencuite. 1.5 Dimensiune frit: dimensiunile finite sint dimensiurila pentru construcia Incheiati, de ex. dimensiunile bore ala Inc’perir gi golurlor cu supra- {eele frisate, dimensiunile suprafetelr lil, Inimilerivolurlr, 1.6 Dimensiune nominal la sistomelo constructive fr osturi dimensiunile no- ‘minale corespund cu dimensiunile orientative pentru construc. La sistemele constructive cu rostur dimensiunile nominal rezuité gin dimensiunile oriontatve pentru construct din eare 80 sead rasturia. Exemplu: Dimensiune orientativa pent lungimea c&r&mizi Grosimea rostuui de imbinare Dimensiunea nominala pentu lungimea eardmizi Dim. orient. pt. grosim. peretilor turatigin beton Dim. namin. pt. grosim. peretior tural din beton =25em = tom =2hom 25m = 250m. ‘2 Numerele standardizate pentru constructil Sorin special penity ‘| Sevien spec ] ‘imonsio Indviguate Sera speci ents consini inde DIMENSIUNI DE BAZA 433 La sistemole constructive cu rostuti si care necesita prelucrarea peretilor dimensiunile ,la rosu” sau dimensiunile nominale trebuie derivate din dimensiunile orientative pentru constructii prin sc&derea sau adaugarea valofl aferente rostuflor sau preluriri perefior. Exemplu: Dimens. orient. lungime cram. = 25cm Dimens. nomin. lungime caram. = 25~1 = 24 em; Dim. orient atime incap. = 300. em Dim, nomin. lime incap. = 300+ Explicatil la DIN 4172 Pentru a asigura si adaptarea celor mai mici componente constructive ‘cum ar fi colo ale caramizi cu numerele standarcizate pentru construct, ‘chil format ne:meric de 25x 12m (curosturi26 x 18 em) a fost adaptat la dimensiunea NS de 250 x 125 mm (cu rosturi). De aici rezuta o d- mensiune nominal a bloculu do 240 x 115 mm. Lao inatime potvita cu rost de 62,5 mm (dimensiune nominal a blocu- lui = 52 mm) rezulté un rapont al laturlor de 250 x 125 x 62.5 = 4:2: 1, c2ea ce conteré carimizii avantale importante, aga cum este explicat acest cru pe larg In BOL. -+ 5 @. Atel caramizile normate in DIN 105 corespund prin dimensiunie lor or- 01 em, Cd a a | a8 + | i072 5 |oxs | axs [5x5 25 5 5 su | 75 8% 10 ww | 0 125 | 18 16 178 | 18% | 20 25 12% 16%, as | as | 2s aim | 90 2% at um att 40 3% seu | 55 58% ee ea 05% | 68% 70 tentative serilor de constructe a rou" a, b,c gid din DIN 4172. Sidimensiunile tuturor celortalte componente la rosu” ca blocurie de beton -> pag. 74, ale golutilor de ferestre si usi —> pag. 184~190, inaltimile de riveluri etc. se orienteazai dupa DIN 4172, astfel Incit valorile dimen- slunilor lor reapar permanent ca un fir rosu. Roferitor la pgt. 1.2 911.6 DIN 4172 aim | 20 wo | 9 | 0 63% a ery | ars 1% 0 x | 9% 83% 95 96 ors 300 | 100 |s00 | 100 | 100 [100 | 190 | 100 | 100 3 Dimenslun! reduse DDimonsiunitereduso sintdimensiuni de 2,5 cm si sub aceasta valoare. Conform DIN 323, acestea trebule alose cin seria S 10 ca urmatoarele dimensiuni 2 em; 2 cm; 1,6 cf; 1,25 em; 1 om 8 mm; 83 mm; § mm; 3,2 mm; 25 mm; 2 om; 1,6 mm; 1,28 mm; 1 mm. 4 Utltzarea numerelor standardizate pentru constructil 4.1. Dimensiunie crienative pentru construct, cimensiunil tine si gimensi nile individuale pot fi extrase din tabel 4.2 La slstomola constructive tara rostur si care nu necesita prelucrarea peretilr, dimonsiunie Ja rogut sau cimonsiunile nominale sin identice cu ce ‘monsiunile orentative pentru construc. $i acestea pot fi extase din label Dimensuneacxentavd Ja ros’ (OR) si dimensiznea nominal (ON) fa Constuctl de eran erty olin ester slpanty pias DN = OR + 2x 12108 = OR + 2-Smm DN TOR224 12 rests OR “2: Samm. 61‘Conducerea (cue Gang ole mai vechi reglementari privind cimensionarea construcilor apartin Japoniel unde, dupa marele incendiu cin Tokio én anu! 1657, stil simarimea, cladirlor au fost stabilte prin dimensiuni sistemice conform melodei _Kivarino". Dimensiunea de baza era kerrul «8 picioare japoneze = 1,818 m. Distanta dintre axele perejlor se dimensiona in ker inregi sau in jumatt de ken, ferestrele, usile si dimensiunile covoarelor erau stabilite Th unctie do aaceasti dimonsiune de baz ceea ce a simpliicat, a ietnit sau a accelerat ‘in mod decisiv construct do cli din Japonia. Exemple -» BOL. In Germania, inainte de introducerea metruli, In zonele constructor In sistem Fachwerk s-a dezvoltat un sistem similar. Determinant era piciorul pru- ‘sac care era cel mai réspindit si care corespundea celui renan si celui canez. Dimensiunea dintra axelestiplor era de cole mai multe ori de 1 Gofach = 2 Coil = 4 pictoare -+ @). Piciorul prusac, renan, danez, care este utlizat si ‘astazi in domeniui constructor din Danemarca, se traduce in sistem metric 2431 M4 em, cotul cu 62,5 em $1 Gefach-ul cu 1,25 m. Firmele private de construct preluasera acoeasi dimensiune de sista de 1,25 m pentru structu- ‘ile lor, cel mal ades pentru cele din panouri de lema, Dimonsiunea de sistem engiezai i americana, de asemeni de 4 picioare cengieze este, cu cole 4 picioare engleze = 1,219 m aproape de 1,25 m. De ‘aceea, In tile care au adoptat conventia dimensiunilor metice, placile de construct executate pe masini americane sin late de 1,25 m, de ex. placile in fibre dure etc. Dar si place de piatré ponce germane pentru acoperisur ‘au dimensiunea normata de 2 x 1,25 = 2,50 m, la fel si placile de ipses. in fond 125 este numarul favorit dinre NS. Seria de dimensiuni ce rezulta din 1,25 ma fost normata in anui 1942 cu pantele de acoperis corespunzatoare-+ @ intr timp au tost executate mii de clad tip pe baza acestui sistem de dimensiuni In consecinta, distanta dintre axele grinziior este in prezent ccol mai ades de 125/2 = 62,5 cm = lungimea pasului unui adult ~ pag. 31. Distanfe intre axe unitare pentru constructil de atollere, Industriale ¢1 ‘cu functiunea de adapostire 1. Distantele dintre axe 8) Generaitatt ‘Col mai ades constructle industriale gi cele cu functiunea de adapost re sint subimparite In plan dupa distante Ine axe dispuse rectangular. Callnie dimensionala a acestor axe este valabild Intoldeauna axa do sis tem staticd a construciei fn cauz’. Distantele dintre axe sint dimensiuni pariale ale planului, care determina reazemela, elementele portante, mijjocul peretior etc. La grinzile de legaturd in cadre sint valabile axele mediane ale punetelor de sprijn la tundati. Dimensionarea se rapor- teaza permanent, chiar sila suprateteinctinate, la planul orizontal al pla ‘null la cel vertical al elevate b) Construct industriate La constructile industriale ca dimensiune de baza pentru distantele din- tte axe este valabila valoarea de 2,5 m. Multpli acesteia genereaza dis- tanje dintro axe de 5,0, 7.5 $i 10,0 m etc. In cazuri speciale (claciri cu functunea de agapestre sau construc din plac) poate f ilzaa s valoarea de 222 4 1,25 m sau un multiply al acest Le ge Le Lut yy Fi i I i Ly pnt pt pte DIMENSIUNILE AXELOR ‘Astielrezulta dimensiun intermediara de 1,25; 3,75; 8,25; 8,75 m. Pe cit pposibil ins& vebuie evitata uilizarea acestel jumatati de dimensiune posto valoarea de 10 m. Jn concordanta cu veptizarea geometrica peste 10 m se recomanda: 12,80 m, 15,00 m, 20,00 m, 25,00 m, 30,00 m, 40,00 m, 50,00 m, 69,00 m (62.50 m), 60,00 m, 100,00 m. 2. Pante de acoperie Pantele de acoperis depind de tipul invelitori si de cel a constructel de dedesubt. In raport cu necesitaile practice sint stabilte urmatoarele pante de acoperis: 1:20 pentru invelteri din carton la construct de otel si beton armat gi _acoperisuri din rumbeton, cu exceptia executilor speciale ca acoperirle din pinze subtii si acoperisuri cu sed-uri etc. 4:12,8- pentru invelitor de carton pe construct de lemn 1:4 pentru acoperisuri cu ciment ondulat, inveltoare de zinc cu sipc, ‘acoperisurl cu tabla ondulat, cu gla de ote zincat pe sipci sau pin: 2e subi, acoperigur cu falturi drepte din tabla zincaté imbinatd cu faljur duble gi pentru invelitor de carton la construcilacu functia do adapostire 1:2 pentru acoperigur cu jl line ote. Explicatil Uniticarea ritmic& din domeniu constructilorindustriale gal celor cu functiunea de adapostire porneste dela tipuri care au evoluattreptat Distantele dintre axe prezentateinfiuenjeaza componentele constructive individuale: reazeme, peret,plansee, grinzi, pene, c&prior,Invelitor, ferestre, ferestre continue, usi, port, lini ce macara $i ate dota, Stabilrea une! di- ‘mensiuni de baz anumite pentru divizarea in axe creeaza premisele pentru normaraa dimensional supraordonala a elementelor constructive incividuale si pontru capacitatea acestora de a fi compuse. in acest scop, distantele dintre axe trobuie Insumate fard a se lua Tn considerare dimensiunil intermediare. in cazui blocurior de constructa, a panaurior de sticla, a plactor de bboton armat otc. trebuie luate in considerare rosturi Pe baza distantelor dintre axe normate pot fi unificate distanjele dintre rea- -zemele macaralelor mobile Elementele constructive gi dotrile normate in sensul capacitai de a ficom- use pot fi schimbate intre ela, pot fi executate pe scar larg si ulizate In ‘scopuri civerse. Produciia in serie, posibiltatea de inlocuire si depozitarea ‘genereaza economil de munca, de materiale de constructie, de costur side timp. Ordinea dlistantelor dintre axe oferd 0 simpliicare deosebita a execute. Detail > BOL. Acoperg_ascutt_ panty rumae sop 6 2500 and pany ire 9 Coeediain aati SaSee Famed pert deci Sele cognate § 110-555) Pant capac Fo Acopets ce caton pens 625 - [BR ecipstrt, utes a pentu scooersun co fod roomie mse eae et eee See at ee fase ‘Casa voche dansza in sistem Fachwork SUeistanja inte ate siplor ce Galach 62 ®© rena sccprnt tn wepare opal reepertione pro etNORMATIVUL MODULARII DIN 18000 > 0 Prin DIN 18 000 conventile internationale privind proiectarea si executia constructilor precum gi proiectarea si executia de componente constructive gi semi-prefabricate sint integrate in Sistemul de Norme German, ‘Termenul ,corelare" arat’ c& normativul referitor la modulare se retera la norme dimensionale si la coordonarea spatial a elementelor constructive. De aceea in normativ sint stabilite aspecte geometrice si dimensionale. Normativulrefertor la modulare contine indicat re- tem de coordonare utlizat ca sprijin n proiectarea si executia din do- ares conten @© see ge secorae, ‘meniul constructor. Un sistem de coordonare este Intotdeauna specific in raport cu obiectul in cauza. oe 6 ‘ ‘Stipulairl geometrice sistomul de coordonare construct si elementele constructive ® Prande coordonare aR coordonate gi pozitia si dimensiunile acestora sint stabilte. De aici stnt derivate dimensiunile nominale ale elementelor constructive @ precum si dimensiunite de rosturi side racordur. - @-@, @. Vreroc eae Un sistem de coordonare este compus din planuri dispuse relat rec- ni eee ‘angular; distantele dintre acostea reprezinta dimensiunile de coor- © emcees iseates i eped ll poloctaren Seale? pol W ISAS pe cole rel direct tn spat. U De regula, elementele constructive sint dispuse Tnt-o singura dimen- : slune intre doua planuri coordonatoare astfel inci s& umple dimensi- reap ce cooronae a nea de coordonare inclusly cu partea aferenta rostullor si in raport pans cutolerantele, Astfo! un element constructiv este definitint-o dimensiune prin extinderea sa adica este defiit dimensional si ca pozt. ‘Aceasta situate se numeste raportare la granite -» @ > @. In ate cazuri poate fi avantajos ca un element constructiv s& nu fie @ Sistemul de coordonare la aplicarea practic3. Cu ajytorulregullor combinatori pot fl ordonate intr-un sistem de co- cordonare modulat si elemente constructive de dimensiuni diferite. -@ Cu ajutorul caleululul grupetor de numere (de ex. Pitagora) sau di- vizari in factor (de ex. fratii continue) pot fi rdonate intr-un sistem de coordonare modulat si elemente constructive care nu sint rectangulare. + @ + @ Cu ajutorul construciiei de poligoane (de ex. triunghi, dreptunghi, pentagon si injumatatiile acestora) pot fi proiectate si asa-numitele constructi rotunde*. + Q- @ Prin normele referitoare la modulare domenille tehnice interdepen- dente din punct de vedere geometric si dimensional (de ex. constructile, elactrotehnica, transportuile) pot fi legate intre ele. @ Vezi si DIN 30798. rath conte Tarsponwt | Exomplu pony unlelogtul ite domenie tehnice prin ‘ormolefetartoar a moculara‘Supratata solu! Rage o\ me Boma a0 Fungul gropit do ‘mast eee © aur gop ca berma pclae por are aneca A CCitiren existent Bom Supratataterenut ‘ir born alain ec ‘Geiapoctevesubeouut Protunglres ‘supraoeltldzulut ® wasui ce erseuto = toz204 ST oy Ae treatics Asigurarea constructor exstonte © meme rem ii dren provizuts| “Suprafa torenutal | (7 Clea existent ‘ima so saparea | 14 MS pogea ‘opi cont caren proven | ‘Supratata_ terenuiu zo | |e! Limita de sapare @ Sel gots [Faw tondaie Urmatoares econatucte i sosnas+—— sap ine vast bs es OQwd : Feos4 nay bom : i Ths a | il ‘San{ cu margin tauzate @® sartasioura para TERENUL DE FUNDATIE FUNDATII, GROPI DE FUNDATIE, SANTURI DIN 1054, 4022, 4030, 4123, 4124, 4125 > 0 Investigare; cercetare, apreciere Aprecierile gresite ale terenului de fundatie gi ale pinzei de apa trea- 1icd, precum si ale comportamentului fundatiei alese, duc de cele mai multe ori la daune ireparabile din punct de vedere tehnic si economic. Daunele fundatiei au nagtere prin dislocarea laterala a solului prin sar- Cina fundatiei, asa incit corpul fundatiei se scufunda in solteren sau se deplaseazé lateral. Urmarea este 0 cedare totala a tundatii ‘Tasarea prin comprimare a terenului de fundatie sub fundati in urma sarcinii fundajiei s/sau sarcinilor aparute in jur. Urmarea este detor- ‘marea si daunele (prin crapaturi) la constructia superioara. Norma de baza pentru terenul fundatiei si problemele fundatiel: DIN 1054. In masura in care exista experiente locale suficiente referitoare la natura, extinderea, depozitarea si grosimea straturilor solului in z0- ina de constructie, norma ofera pentru cazurile uzuale principiale pen- ‘ru dimensionarea fundatilorn suprafata(fundatiizolate, continue, tip placa) si pentru fundatile de adiincime (tundati pe pilot. In cazul ip- sei unor astfel de experiente: cercetarea din timp a terenului de fun- ©. Apa freatica scade cu 0 dis tanfidesiguranté de 0.0m sub fun- {41 gropi de fundate. De asemenea si santule necesita o asiguare, ta luzare sau sprinie = @. Drept ‘adincimea uzuala este consice- fala distanta ntre supraata tere- ® telouarea pee ox enn rund G) xia vorical cu sina de ca G) Asguren pwretor cu daph e Mudi si marginea inferioara a ca- raldintome fom aeezalcrptunghiiar nalului sau conductel eee nea ‘ince rornaiade] —pngla | peste 070m T pesieos0m | pase 100m ‘mont Birom_| Poin od] “pna\a 100 em) "sing nt 2 ‘ea bora asarwul] 030m 040m 080m ‘360m \Ltimea toera pent satu faa spaul de weru crevlabi Diino. ‘tna oer ini Fn ‘acondict twee a too ‘Sant sort ‘Sant nespr in Comsiveal [ Meat voae | aveor Be pinsla040 | #0 0a0 | fd 070 PAT est 0.40 pln a 0.80 Tad 9070 peste 0.20 sina 40 72d 085 tedeoun | sad070 Pawen sia, peste 140, Jas 1.00 © sent eats ees SLL a oma apiacae frameem re nusacsias Soomomes eatareaan @ somite canani © env er ina tetiorereaasatniy @ Sempre wees] Seg gyre cp 66—*Punet de vizare eit 3 oo bumet de vice ‘Stade Pe eu tt x clin ange ute tcc ctistos@) gies paso asp own Stoara do sintamont Capra de vizare Foster ph fe pamint wor de despin ‘url de paint coe Sepa mecie ‘Turtdepamn cu springer a lu cue despinoee uous cic ® ceoapa co tina Stabilrca unghivll drop ‘Schela de slo de wasare invagatol esto Vesata catea ~ @) ‘supa Pagers Nivela eu bula de sor sprifin ‘Seindura de eran ‘Sond Mira de niveiment ‘rade Crestature | l * restatura Lerba toluzull ca de reguts 3m lunge the. Cols intermecir® f AON ‘Mfscardcu sonde precala Coll elas © creide were ® cowase ch @ Nactbegebiude aor i = Inaitimen strait GROAPA DE FUNDATIE ‘TRASAREA CLADIRII DIN 18196, 18300, 18303 In cazul in care terenul inca nu a fost masurat, atunci trebuie an- ‘gajat un inginer topograt. Cladi- rea este poi inclusa in pianul de stuatie ficial ->@®—@ Compo- renta cea mai importanta a cere- fi pentru autorizatia constructel. Dupa oblinerea autorizatiel de constructie clédirea este trasata pe teren — @ -@ Groapa de fundatie prevazuta este marcata ou tarusi din lemn = @- @ Groapa de fundatie trebuie $8 fie mai mare deci cladirea. Spatiul de lucru > 50 om + @-@ Unghiu taluzulul este dependent de structura terenului. Cu cit este pamintul mai nisipos cu atft mal redus —r @ Dupa scoaterea pai- mintului din groapa sint tntinse, plecind de la caprele de col, sforile de aliniament -+ @, care reprezinta dimensiunile exterioare ale cladiri. La intersecti sint stabilte cu ajutorul firului cu plumb colturie exterioare ale cla- dri ©. De asemenea trebuie sa fie ma- surata i inatimea —@). Orien- {area se face in raport cu dimensiunile din zona. Mira de nivel ment + ©, de regula o sina din lemn sau aluminiy cu © lungime ‘do 8 m cu nivela cu bul& de aer atagat’, este direcfionata orizon- ‘al si sprijnité la capatul liber. Cotele intermediare din tren sint cite cu sonda gradat®. Nivela cu tub de cauciue umplut cu ap’, elastic, transparent, cu o lungime de 20-30 m, la ale cBrui capete sint clindri din sticla cu 0 grada- te in mm, care se tin In pozitie verticala prin care se poate vedea supratata apel. Dupai vert care ambiiclindri de masurare se fin unul nga atu! si pot fi efectu- ale transmiterile de cote inte puncte cu 0 exactitate la mm, chiar si fara legaturé vizuala, de ‘exemplu in diferite camere, Groaps de tundate pentru (capers ‘Slice proiectas © nso wanes poalane 67 Partile OrlaLUCRARI DE TERASAMENT SI FUNDATIE DIN 1054,1055, 4014 > © Cercetire thrice de conaburl ale erent webue 98 asigure date pentru proiectarea si executia economica si ireprosabilé din punct de vedere tehnic a cladirilor. in functie de tipul constructiei terenul trebuie sa fie apreciat ca teren de fundatie (fundatie) sau material de constructie (terasament). Dupa expertiza terenului (daca este posibila din punct de vedere al legislatiei edilitare gi in domeniul constructiilor) sa vor amplasa cladirile. (evitarea mias- vs puts wan inl cin} De mormeroa eo wa sl Bul oli Wp hob Pee ert er Sie eth td coraaat-> Ghani p= ‘able ngseaaceess pest ip cazul unui strat portant de pmintaflatabia lao adincime mare fundatie pe piloti > @. Distributia presiunii in cadrul fundatiei nu tretule o8 deplgensd ele 2-457 la ben = 60" Fura cn ‘siesta rare dn cata chatilior ral ma Funai sin be ton nearmat sint folosite la suprafete mai mici si sint fundatii obisnuite Pentru constructii supraterane mai mici . Fundatiile din beton armat sint Hecke aaccaie rm Hf coacs Ge seclierar are aoc ‘solului. Pentru preluarea fortelor de intindere ele primesc 0 armatura —> @-@. La betonul armat se economiseste in raport cu cel compac- ores deamsne S @ fumtale.ee uel @ Fundaie pa ver tat —la inimea, groutatea si adincimea spaturior. Executia fun- Ertesmvanneeans “> sha iad m © Sige a'pesint dafilor la rostuile de dlatare si spre construcile existent sau la Rraorecraiece Init: cece phere agin = @) Imporart in raizaiigeaecinen: rent Go Getepeions — GikeNaee Sectiunile plicilor fundatiei -+ @ la 0 capacitate portant mica a fives ee rice renane terenului de fundatie, daca nu este suficienta o fundatie izélata sau amare continu. Fundatia protejat la inghet DIN 1054 > 0,80 m, la con- structilinginerest 1,0—1,5 mm. Imbunatatirea capacitati portante a terenului de fundatie. a) procedura de compactare prin vibrare si presare cu ulilaj de vibrare (vibrator), compactare pe o raza de 2,3-3 m: distanta ppunctelor de vibrare circa 1,5 m. Terenul este umplut ulterior. Imbunatatirea este dependenta de granulatia si asezarea initiala. b) Pilot de compactare, dopurile sint umplute ulterior cu adaosu- 1 de diferite granulati fra anti. c)_Intarirea si compactarea pamintului, Compactarea cu ciment; nu poate fi folosita la paminturi coezive i ne- ‘compatible cu cimentul. Injectarea chimicalelor(solutie de acid silicic, clorura de calcu). Intérire imediata si de durata, poate fi utlizaté numa D upset zie pe des usow la.un teren cu un continut de cuart (pietris, nisip si ale pietre afinate). reid subeo males Le ies ‘Placa grosime constanta '© Pla! consolidate cu grins i ©. Plag consolidate gx grin Chesoane ° Sarsaae A g.Executie cu pect 4. Fundale fh nslisere sub sip Seti Soperdth Sonatuchin. ae cis Pot bat Funcave:placa mata cu ojel do contre Far Ge posta cute 3) aia data oat aoe parma outa unt @ sect pair Fundate tp bancher, simpin din Fundate Wri c vente dn boon) Funda eta on etonnesmas (G)_ Fura ot pall cro paca et baton seb eam armata es ott 68er LUCRARI DE TERASAMENT SI FUNDATIE DIN 1054, 1055, 4014 — RE De regula pentru construct dimensionate pentru presiunea activa dice eae a pamintului DIN 1055 — @ pentru incarcarea admisé trebuie 34 como fie stabltetipul, compoziia, extinderea, asezarea sl grosimea straturilor de pamint prin foraje de prospectare si sondaje, in masura in care experientele locale nu sint suficiente (distanta forajelor < 25 rm). in cazul fundatilor pe pilot trebuie sa fie calculate adincimile forajelor la supratata virulul piotului @: Acincimite de prospectare dupa procedeu! de dimensionare pot fi reduse cu 1/3 { adinci- Seersetets o's 10 Gian = amen AeA de 6,0 m) Distanjele rae de requlé ao presune actvé sami contomoww Picton necesari pentru pilofi de fora| -> @, pontru pilot baituti — SiStpatoa aa) nn ONE Ro Presune aciveapaminns(conlemON @ Valorie mentionate nu sint valablle pentru peretii din palplanse si cai din pilojiforati portanti. Acestia sint contin Adincimea ne- el ‘cesard a terenului portant de fundatie sub pilot forati + © siste- PY por mul Brechtal de piloti forati din beton comprimat + @: igedn gente Fundatia pe plo}, nojuni de bazé: fora pilotuli poate fi transmis prin ist | | recarea pe manta, presiunea la vit sau prin frecarea pe manta gi pre- Sem AEs siunea la vif, asupra terenului portant de fundatie. Felul transmit t ey forfel depinde de terenu! de fundatie si consttutia pilotilor. Fundatie pe “geterminant este adincimea | pilot vertical: transmiterea sarcini asupra terenului portant este rea deters tina ke lizat prin virtul pllotului, suplimentar prin frecarea pe manta. ® Arc mine pens trae conser conor DI 1054 Fundatie pe pilot pluttor: virurle pilojior nu ating terenul portant. Stratutile cu o capacitae portanta mai redus sint compactate prin baterea pilotilor. Felul de transmitere a sarcinii: piloti de frecare, care transmit sarcina lor pe straturile portante mai ales prin fracarea pe manta la peri- metrul plotulul. Pilot de presiune la vir, a care astetransmisa sar- Cina plotului Tn principal prin presiunea virtului asupra terenului de constructie. Aici nu este esentiala frecarea pe manta. Presiunea admis la vir este majorata simttor prin largirea tpt anumitor pio Pozi pittior in pamint: plo de baz care stau Tn paint, pe intreaga lungime. Piloti lungi, plloti liber agezati, care stau pe aceea solicitat| la flambaj. Material de constructie: len, piloti din otel, beton, beton armat si beton precomprimat. Felulintroducari in pamint: pict batut, care sint batutiin pamint, plot presai care sit prosati, pot frat, care sintin- trodusi intr-o gaurd forata. Pilotii elicoidali sint insurubali, piloti hicrau- lici, care sint introdusi prin mijloace hidraulice. Se diferentiaza intre piloti care comprima, inlatura sau destind pamintul. wnntibea Felul soicitari: plot solicitati axial, plot de intindere, care sintsol- Distal noosa ale pote pert ais (conform OM 4026) Cita la intindere gi care transmit fortapilotului asupra pamintului prin frecarea pe manta. Pilot comprimati sintsolctai la compresi tne si transmit sarcinile asupra terenului de fundatje prin presiunea la vit gi trecarea pe manta, Pili solcitai la Tncovoiere, de exom- alu pilot forati mar soicitat orizontal k Fabricarea si montajl: Plo prefabrcay)sint fvrati cu o lungime =. partialé prefabricata, respectiv in starea final la locul de utilizare sisint sccemes racers a tru porn so conarucie a plot fo (confom Alu, introdusi prin mijoace hidrauiice, vbrare, presare, inguruball DIN 4016, prima parte) sau introdusi in gaurile forate pregatite. Pilotii monoliti, care sint fabricat intrun spatiy gol realizat in pamint ca piloti forati, monoliti Pann tr capa © rarisnse Cine amin cu 9 Furcade Aine pat potas ino Fe ea ae firedacare Sree belont ae Segoe Plot de fundatie parial pretabr oad | bs 38 2 cai si parial monoli, care sint rmontat din piose fabricate la fata Tetra | (é ams ot locului si pretabricate. Pilati monoli au avantajul c& lungimea lor poate fi stabil Beton abia in timpul constructci, pe baza rozultatelor de batera, la ciangare procedeu de foraj prin verifica- 7 TR 3 rea straturilor de pamint forate. Bit foat cn tion compat (tors 69Cy ‘Subsolul trebuie izolat orizontal (zolaga foarte bund pe partes mun- © Serna noetccealys @ ‘eilatwrerus cai, vacvrea SS laolata clo fir cubsol cu ce fife mame do vszare a patie: egos ln voul supra te @ zea tar aa sooo cu car ‘ominmo o utlzare a spablor um Plutus a neu zoe porto Us pardoseaia IZOLAREA CONSTRUCTIILOR DIN 18195, 4095 > ‘in ziua de astazi spatiile din subsol sint folosite din ce Tn ce mai pu- in ca spatii de depozitare si mai mult ca spatii pentru activitati din timpul liber sau ca spatiu suplimentar de locuit $i de munca. Din acest motiv se cere mai mult confort de locuit si de microclima la ‘subsol. Conditia pentru aceasta este izolarea subsolului impotriva umicitati exterioare. in cazul cladinilor fara subsoltrebuie s& fie pro- tejai pereti interior gi exterior printr-oizolare crizontala impotriva umiditatii + @- ©. La peretii exteriori o izolare de 30 om deasupra torenului + @- @. La cladirile cu pereti de subsol din zidarie {rebuie sa fie prevazute in pret exteriori cel putin doua izolafi or- zontale -» @- @ In cazul perejilor interior se poate renunta la stratul superior. Pentru izolaile orizontale din peretitrebuie s& fie folosite figii din bitum pentru acoperigur, fisii de izolatie, fisii de izolatie a acoperisului, figii de izolatie din material plastic. In tunctie de tipul de umpluturd din spatele spatiului de lucru si de tipul izolatici {rebuie 88 fle prevézzute pentru suprafetele peretjiorstraturi de protectie + @ - @. Nu trebuie si fe varsate moloz, split sau pietis direct la supratetele peretilor izolat. © iss gsi ara sabe, so deaua cs spa intrmaciar do be- Fetes paint © spor cares abscteverne tinny a ahr or ‘Sn ade pe funda conus) @® dro sesso 70 © ‘zelssa aaetrioe tra subsot po eau asezata ma jos level alee erent neorjurstor Lata orc subot pre in 226ane cu tundahe conan @ Perera ae proce din saree de patra ‘para ‘Solictarea olave! Foi zoel ‘apeica impo Umvistatea tect capiaria comune | Barereimpctiva pari vericale de consrvote | uridtat parinw Procipat rato (ara | aolateImpotrva apel do ‘pn manaiors fr praise | itiratie Frclnate ale corpurior oo constructie ‘Apa roatca| Presiunehiostmics | tole rexisonta a preshnea apel else crc tel pot) itp sarc wo soe eee shots acs Fatoc venta MHA ere Pat. pli ‘em trap Five stop ‘do drona} @® SHat se protec pic roe @® soon cissape Sirs mao SerrUmiitatea pain foarte pormest © ists de cron cu componente. ® 99 te penne aun pin a in permeabi IZOLAREA CONSTRUCTIILOR DRENAJ PENTRU PROTECTIA AMENAJARILOR CONSTRUCTIVE, DIN 4095, 18195 — Drenajul este desecarea pamintulu print-un strat drenant si tub de ©. Instat do crema ao eitre am- iecacron asad mal joe DN300 Li DN 100 — i | 8)! 3 ai We i El a Fy ae fv 1000 © Exsmpu pert posonarea utara de kena}, éapazinul de contolsi aés- postal de cure, ln on dena ilar @ Py ge mimare porns scraoio ame me aaa : esses _ saa arco fee ES a iam a a bee aaa tt (eee Mesa erm Se (© canoes oe contnate tread ‘Amplacaripoziie | Malesia de constuchie ‘Groemea nm | Totata porortor | cin cu pers granuata 08, B32 1N 1045 |= 0,50 ‘Sat do tivare pranulafa 04 61 > 010 Stat do intra granviat 416 >020 Pieire granciaja 4/16 gootoxtT 030 Potavan Plots granvlaja 8/16 $i gotoxth 015 ‘Sub pardosealé | Strat ce Mare grarulaia 0.4 s 0.10 Strato invare granu 4/18 010 Poi granulaa 8/16 ol gootoxt 2015 Ti jurl wouilor de) Nip cu pets gare 08, 8.92 ON 7045 | > 0.15, rena ‘Strat co inrargranuiga 416 6 > 018 Swat do fear grarwiaia ot > 010 Povis granulaja 8/16 si quotes 010 xs gotnen srl rat por rae rele 0 cen “Tubu de cuna| lamer nominal DN 109, pan 0.5%, tub declare, contr amet no ‘minal DN 900, Pu de cate, conto! acumuiare clam nominal ON 1000. amet ‘ominal neceear perry tubule de cena cu secture wansversald rotunda go rugeztate {de luncionae Ky-2 mm poate stabil, de exemplu > ) Vteza cn tui de renga ‘umplorea compet nu rte 6 deplyeascd v= 0,25 ms. La supraofle de peste 20000m' ‘webu prciactat un don ce supa, care evacueaza apa pn tur de rena. reba 63 ‘ie sablta dstaria irre uous de real, Eventual te intl 3 cepoctin de cont = pag. 72. Conia pet un cena eficenteste un fx sucientl ope, cu resperiarea ni ‘yell max. de apn avanrader. Se recomancao conectae cue icine tbe la un Bt ‘olector sa un canal pant apa d plese, dec © functonars, po cit poe 3 pombe. ‘Deca sintnecesare pompe, ate: retusa Ne asiurat prit-un epozity pot de ‘exomplsclapeta de retonf pant evtrea uno! soumulan input colar. Siguranta do ‘alert trebuie 8 fe acces slicer. Apa poate final nan solcu 0 absortiio bund de aps de exerplu pron put nara —= @), 209 20 0] I on os Ke 20mm v 23 « s67ee 1s 20 90 40 60 Scurgere Qin tie = — erduiate ated Example pertrucimersionarea bunir de éroral 6 sochun ansverala rotunda 71ee contre Panta > 0.5% ‘Schita de plan ® Deena so supa cu conduct de nar rer near ‘u put colctor arises Nisip co pets Tub spre, Bazinul pompel Pamintu existent Stu lsipos Acoporke a eee Sat suport beton ‘Brora ubucr eu ruin wpe Paint 4 | ® Gur de hcrozoavereisterta Isiprestinea spe! Tapresiunea ape: 72 ‘Strat ae etangaro [strat ce prowecie IZOLAREA CONSTRUCTIILOR DIN 4095,18195 > D Daca terenul de constructia nu preia precipitatile si nu permite ini- trarea atft de repede ca paimintul de umpluturé, atunc! se formeaza acumulEir de apa, respectiv apa sub presiune giizolatia este supusa presiunii apei; de aceea drenaj pentru evacuarea apei > @ - © sau izolatja ca la apa sub presiune -» @ - @ ‘Apa sub presiune Daca elementele de constructie se scufunda In apa freatic&, trebu- je realizata o bariera rezistenta la presiunea apei, sub forma unei etansari de membrana, pe talpa si pereti lateral. Proiectarea unei ¢etangari impotriva apel sub presiune necesita cunostinte in legatura cu felul terenului de constructie, nivelul max. al apei freatice si continutul ei de chimicale. Bariera trebuie sa fie executata cu 30 cm deasupra nivelului max. al apei freatice. Pentru etansare se folo- sc izolatii multiple stratiticate din bitum, izotatii metalice sau foi din material plastic. Execute. Dupai coborirea nivelului apei freatice sub nivelul podelet subsolului este executat peretele de protectie pe podeaua interioa- 1 gi tencuiala pentru preluarea izolatiel continue. Apoi executarea tipi si peretior portanti armati ai subsolului, care comprima izolajia. Atentie la rotunjirea colturilor + @- ©. Etansarile trebuie 88 formeze 0 cuval inchs’ sau sa inconjure constructia pe toate Pairjle. De regula se gaseste pe partea dinspre apa a constructiei = ©- @ Laetansarea interioara, constructia (Invelisul)trebuie s& preia presiunea totala a apei + @. |nplee cu aa 2) tangorea une ogatut c8 ined peel bate gstihi,2 sitar de Cu plach Se ancora ‘Se conduea prin borers So fange B)_Gansaroa pas rostride Batare tn @) eta: ctangarea ive dol pore SS © Ears pre rcate cataroin flangcole én boton arma. larea ‘erm pin suproturar Baviora la racordul cu golurie Ge terest sige almentare ‘mporha' ape Featce, (@) Elngare ia veazer rain n eon © saieedi toma” e2 a @ sxavr ® zero wea sectiune SY © zeene svat. naroptata eu docanu! ‘Sect tla [rcv site PP ® zeane an para ce tae Bisse mista ‘Sec wl 6p vale Sec} tad. p.a.y state Zidaie mised cu sectune vita din pune se vecore slate @® Fray cia ol wate ZIDARIA DIN PIETRE NATURALE DIN 1053 idurle din piatrd natural sint numite dupa fell prelucrai: zie cit piatré brut, ciclopica, in stratur, cin piatré de talie gi mixta. -» © @ Piotrele sedimentare trebuie s& fie zidite in pozitia in care au fost gasite in canera + Q@ © aga arati mal frumos si natural si este ‘mai corect din punct de vedere static, deoarece greutatlevsarcinile pasa de reguld vertical pe stratul de baza. Piatra eruptv se potri- veste pentru zidara ciclopica @. Lungimile pietrelor nu trebuie s& fio mai mare decit de patru sau cinci of Inditimea lor. Dimensionarea pietrolor este determinanta. Trebuie asiguraté o legatura bund intre pietre in toate parte. In cazul pietrei naturale, legatura trebuie sa fie Corecta pe intreaga sectune. Se cere ca a) in nici un loc din supratata din fata si spate s& nu se infinensc& mai mult de 3 rostur, ) rosturiles& nu treacd la imbinare prin mai mult de 2 stratur, ©) pe cous plese asezate in lungulziduui sa fe cel putin una trans- Versala sau 8A se alterneze straturle de piese dea lungul zidului cu cole doua piese dinspre transversal, 6) grosimea (adincimea) pieselor transversale sa fie circa 1 1/2 of ‘natimea asize, dar cel putia 30 cm, @) grosimea (adincimea) pieselor de-a lungul ziduui s& fie aproximativ egalé cu inaiimea asizei, 4) suprapunerea rostuilor ia imbinare la zidara stratficata > 10 em sila zidaria din piatré de talie = 150m > ©. ©. O, 9) la coltur 8 fe folasite cele mai mari piese — @) -@ suprafetele la vedere sa fie rostuite ulterior. Egalizarea static’ la fiecare = 1,5 m (inaltimea schelei de lucru). in functie de rugozitate gi prelucrare rosturile au 0 grosime de = 3 om. Se foloseste mortar din var sau din var cu ciment, deoarece mortar! de ciment pur schimba culoarea anumitor pietre. La zidaria mixta tn secjunea portanta este inclusai zid@ria anterioara de piatrd cioplité regulat, daca aceasta are o grosime de > 15cm —» @) Finisarea cu placi cu 0 grosime de 2,5-5 cm (travertin, calcar cochilfer, granit etc.) nu este inclus’ in sectiune gi placilesint tinute la distanta si sustinute prin- 1t-o ancorare din material rezistent Ia rugina de partea zidariei din spate lao distanta de 2em > ©, Tepe estat mtn ie presune Nie ade var raver, wi weanie 20 Grete moa (os an args) sia 2 iat de var dons are) i loa ‘0 | ook mara) lava Baza irae ‘Gress cu cunt (claro sito. 7088 @ ‘Stowe ales aromintowre Gear int, Sor, men, danas el amiare = @® Aexisients min. ta prosiune a spurior 6 piatra ‘Yaar de basa) Categoria Grupa. mona eristnia evelr 8 Ne Ne " T Fea ros vostro > a0 a woul a Ne miosis vata Go Baza &y CU 20%. ® ‘Valor de baza e, alo toncuntia compresiune arise penvuzdavia dn piere na {urle ev momar norma! [ Tali on] — Panta oat cate | ciastearede aca |imeapiewoce] oe agezae | Tanemtere ht ‘ane a nL S028. =030 00 ha] sie erat inset <070 2035 > a [alee evautea 09 =o70 So | Zeaie anpava coiate| = 007 = 005 308 @® volon ereriatve pont casieares cali sda! cu plete naturale 73 Ce ornSof, sebophastt apgegan HEE Pak i 906 ZIDARIA camel DIN PIETRE ARTIFICIALE DIN 105, 108, 398, 1053, 1815-53 Tout petro: IN 18153. = elem. cu gor dn beton DINsse para cetumal Bec pie cn pita tums Hibs = Blocut cave cin gem Hst — earamga de tual Sugeur vusy = ‘idem pent sour eo IN 4165, = teten solar atocivizat DINS8149 [ earamacu gout vrteale cin ton ‘au ‘ IN 108. « Sri cacao DIN 18181 ~Howutleave © en sirgue svat, oncut [Boe pire scomoacte ‘dnbeton user KSvm “ewematpe sosne DIN 18152 = somone 8 isu pine ‘emascare ‘dnbeton sar Kove = car sorect, v = rami pina = Bocca gout si cave va Blea KSUimt “iomsisite comarcae = S era supimertars peru Bout pine cu st Tnreaga zdre se execta cu respectarea regis de ina, pe plan orzan. tal inplanlparamentul vera. ncaa sane cu dovs atatin = CD @) Planseut nu poate rezema decit pe cel interior. Straturile zidériei se leaga cu cel Putin 5 ancoraje din sirma cu un diametru de 3 mmm’. Distanta ancorajelor pe Blan vera! ese de 25 em, ofzorta 75 em Denumive Lange [Layne | lative Format SUB06 wvssssesssse-s | BE a [us| 52 Fermat nor Ne Bons | aa 17s Foxe normal ene [be 18 [a 21/z Format normal anne fae fs 3 (© Fett crir conan D105 eee ee ae ® doponderta rcp a valor do aiimnacrrr. Vator prterona -(G) Graipea pve | talinesinwnds deena pide iscthdte ioe Ghedesincn” | darcnuvorical sips proper formar do Soins sian BF 350 200 = 38 2 fl x Bes 190 tran dng ea eu ada buvun spur erate tte e Ona = © eas @ rosin min, at perpior din sudso! 24D = 1185 (175, 240) 7 i eal n Se [Sere ton Same oa | ae power [scars —_| etm rot [ome | are asia sear nes [sca lotto | ae — bine tz ten —tene—| «ane [Se — |i [os [oes oe ee (Oris i situ veriale admis tira experts a pret de consokdat sau de rigdzare Taauy 576+» 109 005-005 ii acto imbinate. Lanes 9 adincmen max Cri! nu in porate = @ Slur erate Taine i aaincime ® onc eur sa se aor Pacala sdle o oate 74SS Sh ole S 5 =e =| | jj, = shankar dan dovd svar at Zeta Inbinar asc ‘Tesorela cara armate in boton die amare bulandg de ua Tier adie ae iste din eaeamis dn Beton usor (Biocun cave) eu buararug armel ‘di baton din para ponce Ccaeriai din bolo enula aoc aah ost: tn Ccaramizi Poroton zidto rocpectv fegate cu moar Poroie oxrior Iadlaje Sem a = ON A Barton, ‘ Ccartmiatcu un farere cin re Blocul de pavete cu tormelzalare 6 ‘cana din roar fat termoizetant ZIDARIE DIN PIETRE ARTIFICIALE DIN 105, 108, 399, 1053, 4165, 18151, 18152, 18153 Zid&ria trebuie sa fie asigurata prin peretirigiizati si prin plansee cu ofect de gaiba (principiul celulelor spatiale). Peretli de rigidizare sint componente de constructie de tip saibil care asigura rigidizaroa ia flambaj 2 perelilor portant — pag. 74 —> @. Trebuie dimensio- ‘nafica pereti portant, daca trebuie sa suporte mai mult dectt greutatea proprie dint-un nivel. Pereti neportantisint componente de constructie de tip sai, care sint solicitati numai prin greutatea proprie si care nu servesc rigidizarilaflambaj. Orifice si siturle trebuie st fie frezate sau executate prin leserea zidariei. Orifice orizontale si inelinate deschise in conditile unor sarcini speciale trebuie sa fie realizate la 0 zvelle\e < 14 gi grosime = 24 cm, in caz contrar este necesara dovada de calcul -+ pag. 74 = @. Ancoraje inelare la tot peretii exteriri si transversal, care servesc ca saiba verticala la preluarea sarcinilor orizontale. La cladirila ou mai mutt de 2 niveluri ‘complete sau cu o lungime mai mare de 18 m, daca starea terenului necesita acest lucru sau la pereti cu multe goluri sau goluri mari. Mai ales, daca suma latimilor de goluri depaseste 60% din lungimea peretelui sau la ltimea ferestrelor care depaseste mai mult de 2/3 din Inaitimea nivelului, 40% din lungimea peretelul Wy | Be geivene” | Sia | Dew sonsine inn gonres acne mile\olc ta | vs | | 2 + fans [orm [ars | a axes | asoes [ore7s | ozs 2 0 | 9280 | 2 20 | oasse | 03060 | oxo 3 es | oar | 3 ‘oars | Som | seas | 075 : Sato | osmo | ‘ate | ses | 70 | 10 3 as | osas | 3 ies | ote | ons | ts : Gams | oar | 7 ois t3t28 | 138 a or | Saco | 8 00 1000 | 200 5 33s | Ves ies vows | 22s ° 120 | 12a | wo 10 tires | 350 a0 ime) i 1500 isis tes | 33 tes 1s | vges | aes | tars | ts tas 4 | 4am | 20m | 20m | 36 cod 38 | 2210 | tam | 20 | te | 2250 4 | 25es | 2306 | 2305 | 23 23 | Bam | sero | 2300 | 20 250 T= aone enerou = Gres get @© inane proctarpane ssn Tip | Tht | Dimensiveiin [Ne | Gros. [pe m= [pe m? card. | care com stat. | pere- | perete zidario ele Se | comes 1m _|fbt| non [a Serie aya fee |e] fe pe 2/8 [5 fs 3 | 26s | 198 |109 [S41 |300 teen eee [= lo i glel2 eis i [2 [ot [Ss [ee & | or | cecnsea fo 15 | 33 | 19 [206 [res : a(e(: Re i 215 (8m fs fie jecmo lee] ete 1 | 2(2 [2 fe ie {fae amos ew [om [for & | oF | 2axzaxeae [4 | 2 | 16 | 2 | 69 | 99 i ol ee ames a] 3 ]e [8 |e | ma |om|Seoat|t | S| 2/8 2 sa |i | mete | S| 512-2 © recesan se mao ae cosmete pe ber ose 75Cy Cord {gba din matin past (ru- Falta cr fate So) Acorn spot st Arca at eee Heauipe poate et © Nias ancora Sin Sma emi [mm “in, gp Gi mu sie oar nar ET 3 3 2 Supralaa pesieui mal ait cu 12 m doasupra ronal s 4 ‘sau cetanta de svature sic8r posta 70 pina a 120 mm 3 Distanfa straturr de zdare peste 120 pha 160 men Teas [as @ Nerv in 512 a encore do stmt pe care m# supratata peta ~ @) {Grosimoa pore inom ws lus Tratimes nivel 525 ‘Sarena dn raf in mel pt prego de conparinerine | = 278) ‘Numrutrivelurilor compete de deasupra ae | ‘criss numa ca suport intermedia al plangeeor permanente cu deschiderea Work ‘< 4.50 ma care la plangeele dezvotate po doua axe este Noiiioare descticerea Bart min Ie pe waves oeidzare ot adrish ual sng Cesc (Gove atime de < 125m, "Nnclusl evertaleoniveluri cu pore evo grosime do 1,5 em. * Dac sini execuatoplangee cone cezvotata pa able axe, alunc pot i majorate ‘Alor peru drecia axe! din care roses sarcna mal mich, cu'2. 21 Sarcnieindiviguae iroduse In mifocu sapartl sit amis, dacA se poate dovedt {ransmierea sarcinio Ta pore Aceste sic lolatatebula ee a pore cu o gro ‘sine de 11,5cm < 0 kN e io grosime do 15,5.0m ~ 50 KN. Pera nels portany grosime < 24cm; conitite de folosie ZIDARIA DIN PIETRE ARTIFICIALE DIN 105,106, 39,1053, 18151, 18152-3, 4165 Zidaria aparenta este o zidarie la vedere dintr-un singur strat, care este executata Impreund cu zidaria din spate. Fiecare strat trebuie 88 alba > 2 rinduri de caramizi,printro care trece decalat de la strat lastrat un rost longitudinal, umplut cu mortar f8r& goluri, cu 0 grosime de 2.cm. Partea aparent’ face parte din sectiunea portant > pag. 74 Zidaria din dou straturl fara strat de aer. Pentru dovada tensiu- nile hotiritoare numai grosimea stratulul intern, pentru zveltete $i distanjele de rigidizare grosimea stratulul intern plus jumatate din grosimea stratului exterior. Zidaria din doua straturl cu etangarea de miez. Stratul de aer poate fi umplut jn totaltate dacd pentru materialul de etangaro existé 0 aprobare de construciis. Zidaria din doua straturi cu strat de aer. Grosimea minima a stratulul interior ©. Straturile exterioare > 11,5 om si stratul de aer {rebuie sa fie de 0 grosime de 6 cm. ‘Imbinarea straturilor prin ancoraj + @ - @. Stratul exterior trebuie asezat pe intreaga suprafata si trobuie sustinut la fiecare > 12m. Stratul de aer trebuie sa fie executat f2ra Intrerupere pina la aco- pris, Incepind cu 10 cm peste nivelul de calcare. Stratutle exterioare trebule sa fie prevéizute sus gi jos cu ofticli de aorisie pe fiecare 150 cm? ale supratetel peretelu (inclusiv golurle). Rosturile verticale de dilatare se aflé in stratul aparent cel putin Ja colturile adit, orizontal la prinderi > @. Zidaria armats. Grosimea peretior = 11,5 cm, categoria de rezistenta a pietrelor > 12, mortarul Ill. Rosturile cu armare > 2 em, Oje! 3 < 8 mm, in locurile de fesere <5 mm. Tipurile, grosimile peretilor. Grosimea static necesara pentru a pereti trebuie dovedita. or Ree ee cee ree uremia wrens Fe Nu e necesar daca grosimea de perete aleasa este suficienta tn Brot | lao rte doaspra tron co: inom | 0=8m ["e~20m 20~100m mod evident s=10 [en20 [enio [e>a0 [esi |e>20 | Laalegerea grosimilor peretilor trebuie sa fie respectate functile pe- Ta ae 2 3 3 6 4 reflor cu privte la protectia acustic’, termica, Impotriva incendilor W758 | 20 14 [is 2 stra si umiditati. In cazul perotilor exterior din carémizi nerezistente la se fe | a a inghet trebuie sa fie prevézuta o tencuiala externa DIN 18550 sau = © alta protectie Impotriva intemperilor. Pereti portanti sint compo- © supratata de umpluiurd a perstlor neporany ual mora a sau it) rnente de constructie de tip saiba, solicitate la compresiune pentru as 7 | preluarea sarcinilor verticale, de exemplu sarcina plangeelor pre- Cee Pra"? | Cort, | Retmt@ecem? | cum gi sarcini orizontale, de ex. solicitari din vint. tom | BINst08| salecoe! Seinioe ‘Numarl wlio compete arise oa) ~ Inti eu pod amenaat 18151 | Blocucnednooen | vo00 | s00 | soo worden saute eamere 1200 | 368 | 240 Laplansee core area uma poi ranavers nan | 48,59 | 178 $400 | a0 | 20 stat (Constucta Go tp sociona cla pangoo macie 0 Gt. vans ule a sare do exo cot IN 1045 16182 | Caramipinedinbanuser | 900 | 240 | 200 1000 | 400 | 300 {oo see tle ane Latoate cella plansoo za | 1400 | es | 240 too | igo | B00 " sarcna max. de rae, vertical, admis nctusiv p= 275 Kun docu pot pret user de comparimertare 4165. | Boca dn bein a ene cla atocevat a0 | 2a | Bes @ Gis a san warn om a cu ou aes port peret oxeron 4223 | Rajon elyayaviocavear | o00 | 175 | aia8 ‘$2 | Pepe de consmucte cutormat | 800 = ae Grosimea peretoiul Inaitimea | Peretole de rigicizare Pig’ | ae baton eee | 1600 | aoe fans porantae | pwoasa, | Lamweto4] tanw.69i8 | Olan ssumonsifeeanspunicvean| 1400 | 350 | 250 ioiaat Melcorset | tiolcomoet 4228 | Beton usorcu ocompoxiie | 1600 | 450 | 250 o. fs Sots em Soere ne |“ P.2° | porosst cu acaosun rape. | 1800 | G25 | 280 is TE 7 fone deesompupatty 2000 | 77 | aso ones | coos HB “4225, | dor, arcu sano v0 | ams | 250 ans ais Pa | porcase 1400 | 52s | 280 am <9 | 350 8.00 1g0 | 42s | 2a 250 =500 i CGrosimil min, le peter exterior, do comparimentar an ocinte ‘din casa scrlor,tancull po ambate tte 76 Grosimie si distantoe peetier de rigizaretoneuialé po baza tonouiald po baza ‘oa sles ‘eri Soo, 7 PERETII EXTERIOR! FELUL DE CONSTRUCTIE CU ECONOMISIREA ENERGIE! Elementul esential pentru economisirea energiei termice consta in caracteristica de termoi- zolere a peretilor exterior. Pro- vote Tectia termica a clacinor in fell wees de construcie cu economisirea fnergiei este marcata in rod ton cy es rare hotator de racorcul cite cite- fitele “componente. individuale ale construc. In aceste zone potapare perder importante de Caldur. Secunia reglementate cu materialele de constructie Indicate araté alone. termice : favorable “3 Comertul ofera o paleta larga de y materiale de constructe ca be- epi, fon dar, tmn, mater to. SNS tecoses pt statis = \ 11520 Sh were mee toe oem ca um ratoril de const bun. in el sta a cl) oni on dol wa v 2 = © weiaiesens cas Linuteste cal mai raspndt cel rmaitestat material de constructie din lume. Este un material de constructie biologic $1 ecologic, poate figasit astazi ca produs f- nit pe piata si este adaptat nive- lulu tehnic actual. = ® - @ & tte LTE, FS onciata po SE dos ones [SE Se eos tela dn cues fl 8 thes Poroto wmoecenomie (casa oeologiet Heckmann) owt oe 188 Sista i Facet Seta io Fach smc Fact Saas: SSRI ® Porm oman maser seach oa sat oe captusce “eri pe SS ‘rips carton 18; en 138-2 ‘eee a Se Wen) wee erent de parse dno @ eirsengoes ® ran css @ cetera penta cone 77| JESERI DE CARAMIZI 0 Ou @ ame @ eenemsnts Legit pe dou in imbineeineruecata Seu eva roa oo cara i srt ho os, | tare tema ou et Pots oo earih remate a srt ronal sara - : TEER Dung Cepere crarior muro Lepaiea caine tnt Tepereactanile mang! Ceres egeee sree ne see RISE eee «© eines sor "cen 1 corral, 2 cara 1 Fiecare foc din semineu trebuie sa fie legat de un cos propriu de fum © -@ Sectiunea transversala si mérimea focului de semineu trebuie si corespunda inte ele > ©, Semineut si cosul de fur trebuie 's& fie construite unul nga altul > © -@ Inaltimea eficace a cosului de la camera de fur pina la buza cosului > 4,5 m. Racordarea pie- sei de legatura la cos 45°-+ @ - @. Admisia aerului din exterior. Deschiderile utile de aer sint pozitionate in soclul semineului, lteral ‘sau in fata» ©, -+ @-@. Trebuie sa fie folosit numai lemn putin rasinos $i cu putine increngatur, de stejar, fag, mesteactn sau de pomi fructiferi sau gaze conform fisei tehnice DVGW (Deutsche Vereinigung des Gas: und Wasserfaches e.V. - Uniunea Germand in domenile Gaz si Ap’) G 260. Semineurile deschise nu pot fi construite in spatile cu 0 supratata mai mica de 12 m?, Semineurile deschise trebuie sa fie alimentate cu aer de ardere din afara prin usie gi {erestrele neetansate. Mai bune sint canale, care aduc aerul de ardere aproape pina la deschiderea camerei de ardere ~ @ Dela deschiderea camerei de ardere trebuie 5a fie respectata o distanta de > 80 cm in fafa, in Sus lateral, fat de piesele si materialele de constructie inflamabile, preoum si de mobila inzidita © ~ Q. Semi- Teurle deschise trebuie sai fie stabile gi nu trebuie sa fie realizate din materiale de construc inflamabile ale casei At DIN 4102 partea 1 Podeaua, peroti, camera pentru cenusa si colectorul de fur trebuie 8a fie din caramizi sau placi de samota. Carémizile sau blocurile de Zidarie trebuie s& fe potrivte pentru constructia semineurilor. Este folosit si beton rezistent la ardere sau fonta cenugie DIN 1691 Serteimiepacouniok @) Seng ease se seater sures Coleco! de Yum scm doe aml do 2 mm g iN tis [ T Z e a Sa i [ 2 1 a a aaa peoome —— [ipa oS J FC Co Ss come fer else le Se RASS iN A Sree [pee [2 [So [82 | |S [ts falas les (os a Volum Tspatt_[40-| 60-[ 90- | 105-90 | 105—peet 108 150-|pesie © oo = foe camereior circa (m®) |mici [60 | $0 | 108 | 120 | 108 | 180 [150 [150 1180 J200 rer np dee wena | ms ee Saeees| a || omnes |e ZB 12 creme 218 [8 | | senor ela |= |e 5 ema - Dimensions [A fz2s_|24 | 258] 28 [30 [20 a ae CE Tes oreo 8 as fee i BS jeer [a fe = aie far fos Lf 3 eg | i i es Oiemleheanatreange cy Pets arnt Kanan Ghomlsineechteane @ Restarts siden oi © miseries, O Recess seeeoaeest aaa ete ete pe Semineu descis peo pare {stom Schiede) ® ® serine dschis pe cout at ® somrascoumape went _@) Sotusonsta poty earies 79 Cy errSe mon lotsa vinu supra ‘copurtor de tum i © nate conor de tn dasa scopy ma ul de um de mont cs ste Be ‘Cosure de tum de montaj cu ® no incinage peste 15¢ (gina ge creulae, get, Se stajonare sau tepto do wear OD Cara pe muct pentru grtare de stalonere = ® ajo 1-2 om ‘acd esta Cona-betoane “rocarea pen pangou — Bien dn oson ® os do tum pin sarpania do orn ic) 80 COSURI DE FUM DIN 18150,18160 + Cosurle de fun ale iditlor sit putur in sau adosate de eiadin, care sint cestinate in mod exclusiv transportulul gazelor de ardere de la locurile de ardere peste acopers, in aer fer. La un cog de fur trebuie sa fie racordate: sursa de ardere cu 0 capacitate nominala termica de mai mult de 20 KW, locurle de ardere cu gaze de mai mutt de 30 KW. Fiecare loc in ‘care se face foc in cdr cu mai mult de 5 niveluri complete. Fiecare gemi- neu deschis, foc de for, loc de ardere cu camera deschis’ de ardere, Figcare loc In care se face foc cu arzator si suflanta. La.un ¢9s de fur comun pot f legate Impreuna pina la trei locur in care se face foc cu combustibil solid sau lichid si cu 0 capacitate termicd no- minaldi de < 20 kW sau trei locuri de ardere cu gaze de < 30 kW. Gosuit- le de tum trebuie sa alba o sectiune transversal liber’ rotunda sau drep- tunghiulard. Seofiunea transversala > 100 om, cea mai mica lungime de latura 10 om, Partea din c&ramizi > 13,5 om, lungime laturi mari nu trebu- je S& depaigeasca cu 1,5 ori pe cea a laturi mai scurte, inaimea efcienta (09a mai mica a cosului de fun = 4 m, Cosurile de fun comune > 5m. Pentru combustibil in form de gaze > 4m, Cogutile de fun care se alla in apropierea constructor de pe acoperis cu mai putin de 1,5 ~ 3 or Inaimea peste acoperis trebuie sa depaseasca constructile de pe aco- pperig cu = 1 m. Gura cosului de fum > 40 cm deasupra celei mal inaite ‘muchil la acoperisuri cu mai mult de 20° ® la acoperiguri cu mai putin de 20° > 1m. Gurile cosului de fum pe acoperisurile cu un parapet einchis pe toate pértile trebuie si fie de = 1m deasupra parapetului Fiecare cos de fum trebuie sa aiba o deschidere de curatire cu o latime de = 10 cm gio inaitime de > 18 cm, care trebuie s& se afle > 20cm ‘mai jos decit cea mai joas& racordare a locului de ardere. Cosurile de fum, care nu pot fi curdate fa qura cosului trebuie sa prezinte inca o deschidere de curate in spatiul podului sau deasupra acopensuiui. Pentru ‘cosurile de fum dintr-un singur strat pot fifolosite drept material de constructie: piese prefabricate cin beton ugor DIN 18150, crdmizi de zidarie DIN 105, caramiz pline din gresie calcaroasa DIN 106, c&ramizi pline de furnal DIN 398, Pentru cosurle de tum din tri straturi cu un strat de izolare gi un strat interior mobil: pentru stratul interior ~ piese pretabricate din bboton usor DIN 18147 sau gamota DIN 18147. Pentru stratul exterior: piese prefabricate din beton usor, caramizi de zidarie, cérdmizi cu goluri ver. tieale B DIN 105, chrémiz din gresie calcaroasa DIN 108, caramizi de furnal DIN 398, c&rémizi din beton celular autoclavizat DIN 4165. Pentru stratul de izolare, materiale izolante DIN 18147. Suprafetele libere ale ‘cogurilor de fum din spatiul acoperisului pina la inveltoare trebuie ten- cuite brut cu 0 grosime de > 5 — 10 cm, Peretii cogurilor de fun nu trebuie solicitat. 175 (3) foe | ceprusoala fern ax6 Coma ecarisat 4 x6 tpt ® caput cop do tum cu arerie id protect rost litre ta Dare = placa de Sensi +— eos ca tum Distr ave gina acopedit sicosul de ‘on Ditanta dntaplaneou ev grnai intern sicosul de umProtecisimpotiva ragagaltrmico COSURI DE FUM DIN 18150, 18160 > 0 ‘invelisurile capetelor cogului de fum din placi de ardezie, sindrile de ardezie, pci din ciment si f- bre, tabla din zine sau cupru pot fi ficate pe cos cu ajutorul diblu- filor (nut cu dibluri de lemn) pe constructia infericard. Se recomanda invelisurile prefabricate. 250 ‘Cogut de fur si materialote de con- “Trovoroa tubutu copul de tum -8-@ Seecttinsenetelapeses” — @) Prow:ta mobic pate Pinvperatle Gn nator namaba Deserdarea do ol nea ab PD ort 35 re COPAY [rrebuio sa opera i frarejoe ~ Sree (Seoas33) 9 Seara an itn eezata se ocala cara ‘Trobuie 68 tle prove cr apie zuttoaerairejos 3 rach Peta invesna on mato Prat invocnacn mater iF: Dasehider grec cara Intaman respect eamabt ‘tara © vmpassanpos O Weinsess Seti 180 —+— 5 100 Lungime poranta poe y = me pas fe en Say UE cain emo ff i a ee Ba 8 ae AUN HUI z = CULL 8 Elemental Lingimea #fxarea grinzlor & see revico evel sovvecare 8 : Cabluri electrice: : ere dist. de sigu- ; esas me i me mia Pe) | Racordares: a ai 105 de fum prefe tanta de siguramia tn cazul OT Olecmees ereareraet eee i a i peste ‘acoperire Placa de Tabia aire soe went setae ; Po | rein io a) heiee Aaa Chena caaticeas aso | an epaie eaSpate onal tee irae | issue Seer | ea i = press = tg Een: co LEH eran de oneniso omen e i Sane | Eos Sona | | const Caps cons dem cana cou oul Cap coh ture eee * @ wares © eee eeree Sse? @ Cope cont de umes ae 81Ca orn St de evacuare JF 0ne0 xSiemnung. Stu} a23Inctoore. ON Fer 80% Semin, Pais Vena e shaper dot Vertare cu rend panty © Sat reare pa aa ® sispuse eu tonca camer pen insta ub Veriton, ‘Amocivor ‘one J et xe t " i ur SISTEME DE VENTILARE DIN 18017 pag. 1-3 Pentru ventilarea necesara tn spatille sanitare in domeniul locuinte- lor gi altor functiuni ca scoli, hoteluri, restaurante si asemanatoare ca ventilator pentru o camera sau mai multe camere pentru ghenele individuale ~ © - @. Instalatile de evacuare trebuie sa fie dimensionate pentru un schimb de aer de cel putin 4 ori pe ora in camerele de aarisit. Drept curent de volum sint suficienti pentru bai, chiar si cu WC ~ 60 mh si pentru WC-uri pentru fiecare WC ~ 30 m¥/n. Fiecare spatiu interior care trebuie ventilattrebuie sa prezinte o deschidere proprie far& inchizator pentru curentul ulterior. Marimea suprafetei curentuluitrebuie sé fie 10 om? pe m® din volumul camerei, Neetangeitatea usli poate fi luate in consideratie cu 25 cm?. in bai nu trebuie sa scada temperatura prin curentul de aer sub 22°C. Viteza fluxului este in zona de stationare de > 0,2 mis. Aerul uzat trebuie s& fie evacuat in aer liber, in cazul instalatilor cu evacuari individuale aerul uzat poate fi evacuat prin spatile acoperisului neu- tilizate, bine aerisite. Fiecare instalatie individuala de aersire trebu- je Sd prezinte 0 conducta principala proprie -- @ + ©. Instalatile cu ventilare centralizaté au pentru mai multe zone de stationare o conducta comuna —- @ + ©. Funct ventilailor cu ghena colectoare cu actionare termicd depinde in ‘mod esential de supratata disponibila pentru fiecare racord a sectiuni transversale a putului © Instalatile ghene individuale fara utiizarea ‘motorului > @ pentru bai si WC-ur fara fereastra exterioara pind la 8 nivelur. Pe flecare camera 150 cm2. Secfune transversala a aerisiti el eee aaa eet mitimtecms @ amen: Sesame [oman eos Fantom] 0-0 | eee [oe [me a oc ree tiie Seems [slic [mes = [aes Sole ee elmer | | RE ee [ee meena. ¢ > | ies fees |e, poses | kU 5 ae |t | Peis. pee ~ ee ash | ee [ies ob © Tove ce tmersoner pri pt cole score wenik » Il rater (Senne ESTCTaars10 SSIwe SSSS Swe SSSI cso = SSeS}. Cessooo ww Instalae 60 ventiare convalé cu Instalat de vensiare central {Slconduse pindpae separate ©) al mute conduct princoal fra lear sev prn pa opuce. Suprataa so (Sbre pe lecars ps ogo 6 sun rot hee poaspat in fot eect, eotonee anaversla cl puta soem pre nn giana goonan ra Son Venta cu ghena invita la grosimea peeteiui extoroe 2.5 em ‘cope u gba Metanger epros aap dou pa puss, sorta ce Tes ice oc aura are Sector pba Flsect vars put Sectine aot ae Install de vertlare cu un sngur ‘us contrm SIN 16017, 9 ‘Rerisvoa tp Hamburg (ip Bern, Sistem Koln (er uza™ aor proaspaty 82 i Baie t 4,5 m existé doua sau mai multe scaune vertical. ‘Sarpanta cu capriori (principiul unui triunghi nedefermabi) in forma simpla poate fi folosit lao lungime mica a cApriorilor (pina la 4,5 1m) altel trebuie prevazuta o rigiizare prin grinzi de conturd -» pag 83 ©. Sistem regulat, legat strins, posibil un spafiy interior fara opi, Legaturirezistente la intindere inte piciorul cApriilor gi g da plangeu (caracterstica extericara a sarpantei cu cdprioi:Impin- ‘gere deasupra pragului de lemn al grinzilor de plangeufringerea acoperigului) -- pag. 83 ©. in cazullucamelor mai mari sintexcluse sarpantele cu cSprorsicu grin- 68 de centura. Daca lungimea capriotilor @ mai mare de 4,5 m, atuncs se spn intermediar prin grinzi de centura — pag. 83. Sarpanta cu grinzi de centura pentru laimilecladinlor pin la circa 12 m, lungimea ‘Apriorior pind la 8 m, lungimea grnzlor de centurd pind la 4m. Sar- Penta cu grinzi de centur e un cadru cu tre arculai rant pret ec “ZX | ‘nerapuner 2X © revise mora cbures cet —A oe Al 8) dagen iv sie Bae vical ae | 1) diagonal cove 6 bara wera Foe de fe tr oeCONSTRUCTII PORTANTE ALE ACOPERISULUI DETALII La sistemele portante ale acoperisului inctinat trebuie s& se di- ferentjeze tntre acoperis ou c&- priori si acoperis cu pane. Cele ‘doua tipuri pot fide asemenea si combinate. Ele se caracterizea- 228 prin functille diferite ale pieselor portante. Felul transmiteri sarcinilor are urmari si asupra Impéirtrlinterioare in plan. ‘Sarpanta cu pane: capriori au fol subordonat (sectiune redus, posibil si lemn rotund). Subgrinzi care cumuleaza sarcinile, transmiterea sarcinilor in axele formelor. Sir de popi in interior. Recomandarile pentru conformarea planului ‘Sarpanta cu cépriori (principiu nui triunghi nedeformabil) in ole ‘atu frontal ota 6 sroasind cu nde cove svatur Space pina sewer «Charis pata sveasina ©) ntnaren cApronioranciel forma simpla poate f folost la 0 sygeaay lunge mea corr (on la 4,5 m) altfel trebuie prevazuta © tigidizare prin grinzi de centurd, Sistem regula, legat strins, posibil un spajiu interior fara opi. Legaturi rezistente la intindere Intre piciorul capriorilor si grinda de plangeu (caracteristica exterioara a acoperisului cu prior. Apron uearna seciune A apron vansrate tora 6 hotrals pt contact rect _asigurare prin tabla cu cule Tinrarea eprisior [suport rn Margioancdprororasgurare Oe ee euldolemn ule de ira sae ? orgs nema, @ gates roe rte © Rasen @ Sats PE aayn REF 85945", de reguls 60" QD Aeopena cs 4.7010? Aecpon gemarivean eu ununeceinsrase Acotoa porian ace bi prta ps @ ® 86 ‘Acoparirea german echo {nvotoaro da ardozo 048 0.50, Kim -@ Tvottoae cu coila pe coarda ‘ouslemente soars Involtoare dutta (lest Tavoltoa’o roa 0/0 Sa= 48 ger INVELITORI >a ‘nveltorle din stuf sint executate pe scinduri cu o lungime de 1,2 - 1,4 m la o distant de 20 — 30 cm, cu virfurile in sus pind la o grosime de 28 cm, mai bine o grosime de 35 — 40 cm. Durabilitatea este in zonele cu mult soare de 60-70 de ani, in zonele cu 0 umiditate mai mare abia la jumatate -> ©. Acoperisurile din gindrila de iemn sint din lemn de stejar, fag, larice, Westarn-Red-Cedar, mai rar din lemn de molid > @. Durabilitatea sindrilelor depinde de caltatea si imbunatatirea materalulu, de intensitatea infiuentelor at- 4 15-90" mosferice side unghiu! de inclinare a acoperigului. Regula empiricd: gradu! incinatei = anil durabiltti Soe 2 uh Sindtiele dn lomn sin potrvite pentry acoperrea tuturr formelor aacoperisurilor, la un unghi de inclinatie de 15° 90° a acoperisuli Ardezia este asezata pe un cotral cu 0 grosime de > 24 mm din scinduri cu 0 latime de > 12 cm. Fisia de invelitoare V 13 acoperita cu nisip protejata impotriva pratului si vintului. Suprapunerea > @ ‘om, mai bine 10 cm -- @~ ©. Cel mai natural pare .invelitoarea german" -+ @) . Se diferentiaza la acoperirile sarpantei si peretelui Tntre trel grupe: modul de .acoperire exclusiva’, acoperire germana veche" si ,acoperire sélbatica. /Acoperirle decorative". De cele mai multe ori acoperirea cu gabloane ca gablon cu solzi, unghi ascutit, cu solzi de peste, octogoane etc. Tipurile convenabile ale inveitrilor. Sabloane dreptunghiulare si sabloane de croiala pe coarda. Acoparirle cu sabloane sint potrivi- Invettoare ongloza in adele st cu pleclon erent foe te pentru ardezia artiticiala. 0450.50 KN? POR = acoperisint-o singurd apa —«G_—= fila expat coame! sia Tima sore npn Intersect cdpirior cu coat {ial pe cot inpartea dreapth OL, = git spro pan singe T= Wpiadesroagna TOL > ga tints spre tnpan la P 1 ld pant acopeis intro |phoab singa, ‘Singur ap8. FOL = lagi de coamssimita spre W__ = Welt ce legatura cu portale TSR = logituralatoralslacveasins = GR Sens SR = bol de legatud laterals FOR = legatura cu coama-inta sere cp Tnoreapta timpan Yl do cok in dreapta SL = Yolo logit latorala tn stings F_ = il de caplacoama PSL = flaelpanraltoriaigun” OR = fla intl sre impan toate a ‘acopers Intro singur aps in TOR = gid de cot la streagind 31 stoga Sangul ierior, fn oreapia Ddor «GL = Sila de ln capa! coumel, F_ fefhprofita cn cpa mic Instinga G2 = tgldn std Trvitoare cu cola pocoardl » 25° PORT PW TSRSASLPSLGL G CLTOLOL FOLGAFORF OR TOR 19m—4 Inna acne, acer apne ‘Sovrataren unl eta de arc nee apt feria swap 0 eh enaha mar tetnte rea scaone, @) Tomocans ocexempu 40" Ta} LYN Yi MMU © Faesrdeen.oge -o00= @® lrmetoare cu yi carder, ® levotroare cu voto tateSs ‘Sloratrae cvbanch Gosia Tretia Sbcenant onda 6 @© Patan i acpernini~ jose prebicate pers coama Sronsho ogo Rum BS uprapunoroa pe nie pro rns ira rm ORS [0 [ AO ere os ‘sess o_o a0"| ono | 090 [ewan ot $2000 hs. [rine en 2500 [300 | 100 | 28 [ Grae ao Ube rf 100 | 198 [100 | 1000 [mane 1-5 pana Fria perete Fa eubisverical Involtoare dn a0, ante min alo fu priry tah 0.25 KN Frweltor din a oot! sca —— re 7504 750 INVELITORI -o Invaltote cin ciment fibre din pli ondulate au 0 cistanta a panetor de 70 — 1145 cm pentru plcicuo tungime de 1,6 m, de 1,15 $1,175 pentru cele cu oun: ‘me de 2,50 m. Suprapunere de 150 respectiv 200 mm — @) ~ ©. Invelitorile de tabla din zine, zinc titan, cupru, aluminiu, tabla de ojel zincat etc. + © - © -Peniru toate elementele pentru coama, streasing, limita spre timpan se foloseste tabla de cup, In formatele comerciale + @.. Cuprulare ‘cea rai mare intindere la rypere din toate inveltorie din metal, de aceea este ;potiv pentru lucrari de compactare, compresare, intindere side refuiare. Patina tipicd pentru cupru este foarte apreciata. Se va evita montarea impreundi cu alu- rminiu, zincul tan, ofeil zincat; plumibul si ojelul aliat pot fi flosite tar& proble- ‘me. Inveltorie din cupru sintimpermeabile fal& de vapori de apa si de aceea foarte polite pentu acopersurie rei —> pag. 93-94, incarcarea pe acoporis (greutatea calculata in kN suprafata acoper'sul).Inveltorie pent 1m suprafata de acoperis fara caprior, pane si ferme. Invelitor din gle si tigle in be ton. Greutie sint valabile fré mortar, Gar includ astereala. La mortar rebuie adaugal 0,1 kN m2, Tilt 20 DIN 4569 la oot in Boton DIN 1116 a acopers simply tvel cu igi ncusy since + 060 Ia acopers cu fle so agozatoln gr duly sau vel. dubia bao ‘Tila do atopors prosalacarelaia ON 1117 7 080 ‘isu fal Go relermare, pa pst cat ld e parte reese ON 256. 0.55 Pils ou fal cont DIN 1187 05 ‘Tih So Marat, gia casotats BIN 456 050 Tae OI ts es Setectese 080 “Tig cu format mare (pind ia YO bue/ m®) - 050 lane fark mortar O7 EU ean ecr secon : 080 Tveltare din meta, acoporis dn alumi (luni grsime 0,7 em) inclu cote, 025 Frveloare de cup utah da (ikl do cop gross 6 im) nce coke}. 0.20 ‘Acopen fut aus verbal in aba flu inca (grosime 0,63 mr) aehaby suport in carton sicora} : 0.20 [ivettare er ardere, acopate gorma’ din ardade pe cota nc. sport cn carton shear ‘plac mar (960 x 260 en) 0.80 5 plac mi (crea 200 x150 mm) 0s ‘Acoperi england ardeze csi sip pe spa in acoparre dub... De eafaj yi earton musv esr ‘Acoparis gormanvechl pe coral cu spc carton tacoperte cuD vss fice Jvatare cin Yola do ofl (abil zincaldcovionm DIN $82 ie constuie in sp incish ph sao e eoialincusi suport dn carton cola] : Invettoare tabla onda bh de oa cata conor DIN $8281) incu mara xa a Tivetioare cin tine cu acepetio po spe din taba zea m3, ics cfr oI III Formavecomercaa| Bers! ne ua ot NAD 3 congime mf 38-00 [20] SNA ree Fa ee Grosne nm —Tos-20 [028 : ‘gw [i a [esa no = “ics | Va a “thos en] 1000 [7060 | 1000 | Grate 9 hg eee eS Ea ‘Seeagewcouma| 16-25 mm _ | 26-60 mm_ pian [erivam | = 67H Sigm |tetesam | elise meee noe | soit elas ig ele a paste |1@e2m | te oa) r +e (to [dm ov malar suprapuner [0-15 [150 mm tra otarea suprapuned 2004 ovat in Elemente mar pont co ® Bretergeriee snow sigue (ancora ceracvarea ape! acopargul Vu somiotund srpnahisar ‘attain tne 019721 mn. 0.7 mM Bn) user ges bons din fl seat (S2) Tablt din oll DIV 154 ca a cal SE ‘ceperh up (sa) ‘Soup bas ‘rt rom sca (22 ‘abit cup seormata DW 1787 (Cu) Siporhjgheabune banca decupy (Cs) “Tabla dn erin arate DN 1725. (A) <<, Supanulghoabuld oft aincat (82) enue i (Ec ghead semound ana 38920 pica (0,75 mm a suport gheabt 999 Zn) © Fea aero posta ® mavraie [pe 16|100 mum tr otra suprapunes Tiveltoare cin aba onculta nc aie min, suprapunerelaterala Forme de iwraro !terea materiae ‘ul vat in eupru pony acape- toa cu bona! 9 pach Dimansun[uaemea de rer bere sneer arene, |taiere penta bea 0 in Joctanior [tou ina proanaa ignoacon ay | lane foe rruncen? mmo (rm 67 apa 200 (10 par) j2so wear 255 7 pa) 383 (ep) 20 (Span) 500 (pan as Dhewisinorsepirekimet qo Same ae fam @ meres ® Riper eta ee 87 Ce ernFORME DE ACOPERIS —SWv Acoperig intr-o singura apa: fe) fe La cel mal ades supratatainveltor CI —_ Es se af pe parse exp rtm petillor. Forma acoperisului @ in nape pane _acoperis in shed-u sau 2imat acopmi n doul ape decalate copes concordant cu functiunea, Pe latura Insorité trebuie 58 existe Z spatiu pentru ferestre mari lumi- fe A 18 sicaldua + O+@. CY ‘Acoperis in dou’ ape: forma scopes de acoparis fr virst’, care ® reopers in doud ape este apreciat& arhitectural si consttuctv. Este acoperisul in- <> clinat cel mai raspinait — @ ‘acoperign ptr ape cutinpan paral ‘Acoperis in patru ape: sublinia- 2a functiunea de protectie a aco- Perisului si confer casei un as- ect reprezentativ. Ca accent sint are ct are a @-0.@. a jor ens, oferé 0 imagine particulard. © Acoperis mansardat cu timpan Este folosit in mod traditional acolo unde timpanul trebuie protejat in mod suplimentar fata WZ de intomperi + © ZN Vv) " ‘Acoperig mansardat: asigura scorn LT ‘peor © utilizare maxima a supratetei SZ A locuibile —@- ©. Acoperis tip cort: forme gi lini clare, care converg la coama, Elementul dominant al acestui tip de acoperis este simetria pe | © sew wingers hepa cice © rerpern panics hee ene | a | S24 VF , | K\ * aes Sete mera | | af . feconis cv spe ronnie) Acpmtpsantntc | By ~ th {| acoperis in patry ape in forma de L _acoperis mansardat ~ in ape tasite bs | eer r See sas 7 oor aece ce fase | ® river mensryemnmacn, @ Axpuaneinseecvows — @ vedo oper t 88ALY Lueamna cura eu acoperre pe egmants uaa de acoperis bovine de acopers ® consiretipe acopers ANS EH learra aseuit @ teams creep pata timpan secupa In acoporie @® Lucas de sccperg timoan ‘complet virat simpan eu been Et Lucan pate H Oy eu acoperre plata S Iueana trunghioiar LUCARNE $I FERESTRE DE MANSARDA PPosbity formal: intersectarea sau ar- Ccuirea suprafeel acoperguiul. Lucame ‘cu pant, tucarne tip our (veame tip ee, came tp gura de broasca, ucar- ‘ne tp och de bo. ‘Const pe aceperis: carne acopar- ta In cous ape, In patu ape, panorari- gta ite, ce rom — ‘O- ‘Atundlelnd forestrole impanelor =@ ru sint suficionto poniry Ihe ‘mina, 89 construieseferestre do man- ‘sarda sau iucame in acoperis >). Dimensiunea, forma si dspunerea tu: ‘camelor de acopors sin functie de for- ‘ma gi dimensiunea acoporgulul pre- ‘cum si de necosarul do lumina. Di- mensiunile si nursirul lor ar trebuie Timitate la un minim mai ales to cazul ‘acoperigulor mic, pent a menting o forma claré a acoperiguul. Lucarnele ‘unui acopers ave trebui sa fie de ace lasi ip gl mame, Forma conturuu, material! si delaferea determina ima- Ginea gonorald. Lajimea uneilucarne trobule de regula s& corespunda oi stanfel intre capcior, pentru a evita Tnloouirea acestora dn urma care este ‘soup. De asemenea, latmieatrebu- le adapatalatina git inveBon, port 13 avea racordu dare. Forma si parta ‘acopersutd came: dep de maton Inver. Componentele constructive portante si cele care Incadreaza te- Feasia ar irebui 8 te subtit, pentru a ‘confer un aspect elegant lucarel. Lu- cama tip Hiac este cea mai veche forma de daschidore in acoperis ¢ 10: uta prin reicarea une! supratoto| rupta a acoperguiul cu < 12" —» ‘Dac nv este posibilao lucama cu aco porira In panta arcuit, decarece ra Portul inakimofimo nu poate fi res: pect, de ex. tn cazul unor ole prof- fate af al unor forestre do Inalime si lame corespunzatoare, exist posi tatea une Iucarne acoperite In pant cu vangur obi, @ Locarcain para tepct Fone de material Ivelion ba es pactat un raport marin feve iaivea i trea (Ht}peretoil ronal al aca Materia al rvoiton co [pit de acoperre do mie [menswn,acoperta total es | 1 pla! do scooael kmersione [pial do acoperr de mci d= fmensiun, acoporva cara. | 1S @® Arcatuiroa arcului de acoperte ta came tip Wiac + @ silucarne acopente in panta curbe sau arcute plac eu pls mal mcs eel restl acoperist cy 8 tole profits v8 @ Piper sini al porte ont scare! 89© semanas @ sorentaciire sesh © exemple de acoperigu veriato cu pana > 10" scheme) ” » a ‘Nestea sven panty un © Yeriaros poss pin rst Cu dtereala fg tensionato Iniwottecrea cin mn Acopers rece cu dout statun \ontlae a exe dou satu prin fame tn clnpulcomigel, copes incu evan susp 90 PODURI LOCUIBILE DIN 4108 Podurile nelocuite ale vechilor gospodarifarinesti serveaudreptham- boar, pentru pastrarea recoltai in, paie si alte asemenea), aveau stre- sinile deschise, astfel cd aerul rece de la exterior intra in pod, a carui temperatura sub acoperig ora drept urmare aproape aceeasi cu cea a aerului de la exterior. + ©. Astfe! si zipada raminea dispusa constant pe suprafata acoperisuui. incdperie locuite de dedesubt erau In sschimb protejate de frig de catre materialele depozitate in hamber. Dac’ podurie arf incaite, tara o termoizolate sufcienta, pada s-ar topi sis-ar forma taluzuri de gheata—~ @ Inserarea unui material tr- moizolant sub invelitoarea aersité este un remediu. In podul aerisittre- bule dispuse pe dova laturi opuse deschideri de min. 2% din suprafata de acoperis ce trebuie aerisita. Pentru a se evacua umezeala, respund in medie unei inalimi a fantei de 2emvM—> @- @. re LAE, a a ERE nz zy ARR — a Jacopo: aco ‘Neate acoperi: Boat inve @ re id © Serer restate Sanevoreaid co vortae re emotion fe onorate Indoud ape dimen! cau xem stress Gonate: Conc: 2% din supratat incinata de acopery Secjune Rbord de vertare A, de min, Corespunztioare A sauA2, Ind mn: 20cm" ‘mur 200 emi Ini toe de min. 26m Mocu/ de calcul: ~seciunea de verre Mod de ean: Acrmar dy x00-ooremim pines 10 = imam — Sentral Deoarece inst 180 cin se siugaza 200 ‘sub secjunea minima do 200 emm 00-75 Itebule ca soctunea s8 2b& minimum =2.4em 20ers, Aci rebuie hat In concer spa ne Dimers: ‘cesar nace sr tensionate, aie a2 AA steasind 200 enim em spat ce recere, Fraime do la MS a ‘Abtcare {eimoizolael ping ls MS a capri be ‘Siablitea nak fariei go vontare ue sie de minum 44 om "bora a cpa nolmtat ave vebuie sets tind cont de capo lat de 8 om |a.& ~ 200 mem: inarine fart caverta Hy, = BEE 200, Me 300-78 Her 24am In caru acopegrios in Souk ape cu Lanai ale Caprror «v0 m porta Etna Ac eto va stroagnd £200 Ervin azul ceperararn dou ape cu tinge acaprorior= Om ete Gusy-n- 3m) vapor do apa Seater resents a die (vi iv 108, pares as 3) ~ presse maori (m) WEA pc eveae iceman eget barat Aiea: 8) spuma poluretani sot (PUR) (Gem gresime) m= 0.08 ~ 80/100 (ved tabla! 1 DIY 4108, Condi: artga 84a, pagina 7) 20.5%. dn suprafata Incinata de 84~ 300.0024 m= ay ‘copes corespuneatoere At +A 2 Sanecesar= 2m Mod de calcu A= seciunea de vertiare b) Satea termodant fore minerale cu eosin ete Acant$55310040.0)- 200 nm ASEM le ped) Storie Sens yeaen2 In cazu blzari une! oat acocvate, carina ¢g~2 m este Incepina ard probleme Elomante do coama cu secjune de vent» Grosimea achivalenth a stati de ase le / sau plese pei vontare 5,8 fect sistem olan ge aa el mai corogpunaing Steir producto ti Shur do la preavcator © exempts caleiarea sector de venta ia acopers in dud ape DN 41082a) RABSSS angqeae ss Ha230 bet 250 a © Panwa acoporeus pont othe a case de Bm sail (3) Ke ae Conform regiemartaior pent eonatucti AMENAJAREA PODURILOR Poduleste un nivel are se situeaza ‘complet sau partial in interiorul acopergului unei cladin. Podul se considera un nivel intreg numai atunci cind deptigeste initimea fr bord necesarai de > 2,3 m pe = 34 din supratata sa (supratata ni- volubi situat dedesub) — @ Pentru exploatarea spafulul de sub inveltoare, decisive sint forma sipanta acoperiguui--@. Pina la 20° respociv 25° nu este adecvata amenajarea podului. De la 35° poate fi exploatat in bune condi ppodul luminat prin supratetee tim- paanelor sau prin iucame de aco- porig. Pantole de peste 35° fac exploatarea mai efcionta tara creste- tea disproporionata a costutilor si favorizeaza instalarea disporitive- lor de energie solar. in exemplul > © sint comparate supratetele 40-+—1,00 4 @© rer © raermensii Gs =|). 480 | L 1 604 © covap ce poreto tlio posible in cazul difetelor ppanie, Pentru iuminare s venilare sint necesareferestre cu o suprafata la rogu de min. Vag din su- prafaja podetei camorei de stajo- are indelungaté. Supratata mi- ima a unei fereste este de 1 mr. Tn dscute intr ferestrele vertcale ‘ale constructilor de acoperis, fe resirale timpanelor gi tabacherele = ®. Loauintele si camerele de siajionare indelungata cin pod trebuie 88 alba dou accese de evacuare independente. A dova cale de evacuare trece de regut’ print 0 foreasira necesara (Iereastra de fevacuare, dimensiuni bere 90 x 4,20 m) — pag. 201. 0 ON ° be 1.0 @® Pargtsane tye | SLT }20¢+-—~2,20 -230-——— 0 —425} 2.28 41,00 4 ® conse sodere @® wast go mincat 91Pante ale acoperigulul copes pavalcirculabil sooporis dn an-emn scoparis carton, caer pln scopes crtona, dubia... : ‘copes zneal ctu dubs vera (eand zing) S30" pera 15° do ob¢0| 10°12" 18° do obieei 15° ‘acoperigeatonat, simplu-.... _acoperig noted din tbl de fel ‘capers di le flute, fala ‘opens snc (protect sincraa 80")... opens Hol faNUta, romal =... ‘acoperg dn taba ordulata ce zine sau oil ‘coperigondula in cient ~ Novo ‘acopersardene ateala acopor are, dat acopeisardazie, normal. ‘acopers sila acoperis ola cubis S ‘acopers Hol slz in grubs ‘acoperg lane snes ‘acopers te, simpis copes este pale Pane alo acoporiguu-» pap. 67 itera emparatarh ln intron exer dk F aoee ey ee 130" 60" ae oben 45° 35-60" do obicn 45° 40" 60" de obice 5° 45° 50° 6p bien 45 45° 80" do obicl 60" — 70° coors mis. mas 160%) ‘Compas vapor apt gk er -% 10204038) s00_Torpetaurs ® "Vers ued preps apa unc cng ea este r2ci8 sub pure de rous (itoerta de temperatura atre eral IncApere g punctul sau do rout “ce endenta de confnutilde vapor'al aerulul i icone poate expats pon Procentajul x al lerenol de temperatura cine Inonor 8 exter 2) Ditoorta 66 temperatura cintre ner giaxtror ve datioue svarior ee Imari conarte seri corepuradtor cv conbuvo acctra zl: fea tr 9) Raine contibuia pe care o au cratutie an itarons areal conta vapor ‘aleolaea ormica xy ar sub procentls°raminemparatura Palo Con {va vagortor poste puns do roua = nu poate condonsa hme, Piscira acoparia 30°C, 70% umd lava aor Temperatura exter -2 | -15 |-1 ct si ow [a @ Constaia masina x aiclaea erica a url componente consiucive pe care © pol avea stature stuare i ivenort avert cons vapor, Insusi etal Je Beriimivet pent Exomplu: ‘camer de locut 20°/60% umidat rolava temperatura externa plangeu beton 20m 1/4 ‘atl de ae mito nei re ‘staturi pin a barira contra vapanior (0.215% 2 23% 100% = 0,94 me KY Ponts ioiao exterioart de 2 0,84 ~0.215 = 0,725 > 3 em poiatren poste bavera ‘sonia vapotior nu apare conden, ia conden += 0,098 me KW 0.120 me KW 7 seas 3007 88 at operas smenwece/— tert trace set: caren aria! gin? eld Ge helt Se 3g? upturn BS sectarian short senesce \ Mi ih MI sa do eater learn cama) cnka lr tr arma (20g? sma ms) Shon? bm #295 oat ne baer care vacr, sateTereuiln bm 00 5a tt lnm) Caeeen tase aN atest erlcta a unui acopors cat Onder [Grenier [ Rossier tama nano TA Probie 080 KW Sokgine ‘oma Zoho To meow | © vaut.cieotre vA prs epeca pans ead onto ON 408 92 ACOPERIRI iN TERASA DIN 52128-133, 52143, 18338 Acoperis rece -~ pag. 94. Alcttuire cu aerisire sub invelisul exte- tor; critic din cauza curentului de aer daca panta este mai mica de 10%, din care cauzéi astizl se realizeaza numai cu bariera contra vaporilor conform DIN 4108 partea a 3-a. Acoperis cald in forma conventionala —~ @: alcdtuire cu barierd contra vaporilr; alcatuire de jos in sus: plangeu acoperis ~ barier’ contra vaporiior — termoizolatie — hidroizolatie — strat de protecti. Acoperis cald cu alcatuire inversa — pag. 93. Alcatuire de jos in sus: planseu acoperis —hidroizolalie — termoizolatie cu material ve- rificat - strat de protectie ca incarcare suplimentara ‘Acoperis cu etangare din beton — pag. 93. Alcdtuire de jos in sus: ter- ‘moizolatio — placa beton ca plangeu ecoperis si etansare- riscant placa masiva cu rol structural trebuie sf de dlatatje din cauza mised po- dduse de c&ldura; in consecint,rostur flotante peste peret! portant) — pag. 93 si separare a peretilorintemi de planseu (inainte se lipesc ben- 21 de polstren pe plangeu). Premisa pentru tuncjonare: se prevede anti = 1,5%, mai bine 3% In stuctura (altel se formeaza batoace). Barlera contra vaporilor pe cit posibil sub forma de invelis de 0,2 mm cu insert de aluminiy peste strat flotant perforat din vata 4e sticta (mai inti tratare cu solute de bitum pentru fixarea pratului); bariera contra vaporior este dispusa atit de jos incit s& elimine condensul ~- @, ©, dedesubt strat de separare sau strat de egalizare (DIN 18338, 3.10.2). Termoizolatia trebuie pe cit posibil sa fie un material care rezista {a putregai (spume); tabol de dimensiuni - @; dispunere in doua straturi sau cu rosturifaltuite: ideal fafur intersectate (peste tot) linvelitoarea se dispune pe strat de egalizare a presiunil vaporilor (carton cu nervuri sau strat termoizolant canelat contra formarii bu- lelor) intel straturi prin turnare gi rulare din 2 straturi fesatura in gril din fbr de sticla — intre ele un strat de vata de sticla, sau in doua stratur prin sudare, din fist groase bituminoase (gr. > 5 mm). Mem- brand hidroizolanta admisa, Insa riscanta din cauza grosimii mici (este posibilé deteriorarea mecanic&) sia posibilelor puncte slabe in ccusaitura (un al doilea strat ofera siguranta sporita). Strat de protectie pe cit posibil ca strat de pietig turnat de 5 om, cu granule de 15-30 mm pe strat dublu de vopsitorie la cald si membrand de separare; impiedica formarea de bule, socurle de temperatura, solicitarile mecanice, deteriorarea produsa de radiatile UV. Siguranta suplimentara se obtine prin plc din cauciuc tarimitat sub stratul de pietis, rosturi sudate cu banda (in cazul teraselor utie si {grdinilor de acoperis se prevad din start Detalii importante Scurgerile -- pag. 93 © - @ trebuie intotdeauna termoizolate, cu 3% Nu sint necesare fante de ventilare pentru stratul flotant de egalizare a presiunil vaporior. Rosturile de dilatatie trebuie duse pind la marginea acoperisului -~ pag. 93 @ - @, Legatura cu marginea trebuie sa fie mobild, din protiluri pretabricate din aluminiy sau beton — pag. 93 © - ©; piesele de legaturd din zinc contravin reglemen: tarlor tehnice (sfisie invelitoarea). Legatura cu peretele = 15 cm deasupra nivelului de scurgere a aapei, trebuie fixatdi mecanic, nu doar lipita (reglementare obligato- rig din DIN 18198); Tabla zincata cu profil trapezoidal cu ro! de planseu structural poate sfisia invelitoarea ca urmare a vibrailor; rebuie vate masuri de spor +e. rigidtai (tabla mai groasa) sau acoperie de 16 mm au placi usoare gin tlas (prinse mecanic) pentru diminuarea vibrailor (strat tumat de pietrs)si prevazutd o invelitoare cu rezistonta maxima la sfisiere! Bariera contra vaporior pe tabla trebuie intotdeauna dispusa pe o fisie de sudura (din cauza scurgerilor de cAldurd)!ACOPERIRI iN TERASA DETALII ACOPERISURI CALDE OD Serene: ’O someaneree” © fe ro coerce “ete eae a folie Ce Crag ite Marge dees costco picasa ra east ena VO fae ee © semester, &O beaisaeet or te tie ss Baa ? pangare acepers in 3 svatni Uf 2 | 5 tec ere 2 isa + weemoizolatie st t mck pena at peng cu seat Cootar pro co rls Tagine pes maser nek H® sempsiogecs seat sun pe] Legaueriaomamerorctiane to G) Leniurd apes §— @ Freae to cuania 2s fe tees vere en aS eee @® Lepper ia tera erost na ocr 0g @® Lyrimorcvponcs spas yy (Bang ape si rnin sro te concur Seioa Sams SE tenant " ante ‘Amplasarea paraasnet ‘i Y@ seeds bein ra nrorsorea Z E hea Invettonret Soe pl de rclacte “ sie ibaa acaewtat te ronal ae eines: “OT sana rion oh +O Maat, FO interme FS neon bE) Sedoom 93isbn ‘irparmaab | Acopats dn baton impermeadil (acepors Woermann) ¥® we Som ows sg arerte Beton user 1890 au Besisnier icienesseno +@ ‘Acoperscald cu ginal iametare Teele vases plangeu es culapr rst | +® +® ‘Gur go vera supimentare pe seape- figroce port suprtee foarte mar de toners 8 t®@ Streagind din element prfabrics- {e; congolé prea tanga: descmide ‘a de vartiare peat ingheta +O *® 94 vertare ‘Acoperis in teras& cu membrana ‘rosa sealensee se Sethe acoprt en moe ue ‘Acoperis oe in lm, SIE Scope 3 sana Sor temertdate ‘Acoperis fora ev eructurd grea 25 0 opera stn eater stucur eels severe Al ‘Sion do soopers rece n toast, laolt in depts eave Ventilarea a coama a unut aco- ‘ers oan arth (caldinty ACOPERIRI IN TERASA ALTERNATIVE ACOPERISUR! RECI Pardosirea acoperiguritor in terasa: —> pag. 23 @ (montateflotant pe pat de pietris sau pe picioruse. Avanta nivelul de scurgere a apei este situat de- ‘desubt; nu Ingheaté puternic.) Acoperis-gradina cu drenaj al supratetsi cu placi de drenare, strat turnat de ‘argiid expandata rezistenta la compresiune sau pietis, deasupra impititura fitranta — pag. 93 ©. Acoperiguri peste sali de inot etc.: tavane suspendate cu ventlare sau incaizire a spatului gol. n loc de tabelul + pag. 83 @) aici se utlizeaza ta- betul ©. De obicoi: procantul tuturor straturlor pind la bariera contra vaporilor, inctustv stratul de acrlimitrof, maximum 13,5% din rezistenfa termica 1 /kI Pe lemn — ©: solutie simpla, eficienta din punct de vedere al costurier. Important: termoizoltia de deasupra barlerei contra vaporilor este mai groast decit la acoperisul masiv, nu numai din cauza greutati scazute a supratei, isidecarece altel, contributa stratunior pina ia bariera contra vaporilar (strat limitvof de aer + grosime lemn) ar fi prea mare. ‘Acoperis cu aleatuire inversa —~ @) ; solutie neconventionala de lunge du- ‘ati (pind acum insa realizabilé numai cu diverse spume da polisten. in Unele land-un pietrigul singur nu este considerat suffcient ca balast ~ mai bine supratata pavata. Avantaj: devine repede impermeabil la ploaie, cAuta- ‘ea defectelor este usoara, nu este limitat ca utilizar. ‘Termoizolatia este cu 10 pina la 20% mai groasa decit la un acoperis cald rormal. Acoperis de beton ~ ©): din cauza .pozitici gresite” a termoizolatei are loc condensul in unele condi, care insa vara se usuca: inadecvat pentru incperi umede. Riscul consti in dependenta de gna producatorulu in a ovi- ta fisurile cauzate de geometric sin a trata legaturie si penetra in beton! Acoperiguri reci + (@) - @. Un acoperis rece complet plat este posibil ‘numai cu bariera contra vapor: rezistenta la dfuzie pag. 127~130 a str {ul interior > 10 em, stratul de aer serveste doar la egalizarea presiuni va Patil, analog cu acoperisul cald, deoarece el Incope si functioneze ca ven. tilare Incepind de la 10% panta. Succesiunea straturilor > © si @) Important: stratul interior trebule s8 fie tans la aer! Acoperirea nuturior gi a ccanelurilor nu este etans’! Termoizolalie -> pag. 82 Hidroizolatia la fel ca la acoperisuilecalde -+ pag. 93 Panta = 1,5%, mai bine 3% pentru scurgerea apei. Sifoanele trebuie zolato ‘chiar si in dreptul stratului de aer; a se folosi conducte de patrunders izolata Este importanta etanseitatea barierel contra vaporior(suprapuneri si leg8- turi la poroti etanse, in special la salle de not, sint posibilestr&pungesie in sispensabile). in cazul structurior usoare amplitudinea temperaturilor AT ‘rebuie ameliorata prin straturi supimentare grele (inmagazinare a c&lduril) dedesubtul termoizoiatcl AT netavorabila: preluarea variatilor de temperatura exterioara aproape ‘omplet inseamna climat de baracd; nu se poate ameliora numal prin ter- moizolatiet {n cazul ventiari arifciale a spatilor de sub acoperigurireci: trebuie sa fie Intotdeauna presiune negativa, altel aerul din Incéper este impins spre go- ul de sub acoperis. feoscpte SESE toe enn rd carer gata eee sree otra See twrzoage ER vest mes EEE vows aus TE ed pect a uoisoar be Aldor do etansare a acopenguPLANTAREA ACOPERISURILOR -u Istorle Gragini pe acopers si acoperisur plantate existau inca cu sase se- cole inaintea lui Christos la babilonieni In Beri in jurul anului 1890, case tardnesti au fost acoperie cu humus din motive de protectia con- traincendillor, pe stratul de humus Tnoapind sa oreasca plante. in se- ccolul XX Le Corbusier a descoperit aproape uitatul acoperis planta. Calitayi ale plantaril acoperisulul 3 1. Termoizolare datorita stratului de aer dinte firele de iarba gi da- Sido apa Pane progr Seca eeticte Setaee ——_torita stratului de pamint cu r€dacini si procese vii microbier fee pen © armocra ua Fiore (aldara de proces). ey 2. Fonoizolare si capacitate de inmagazinare a c&lduri als 3. Ameliorare a aerului in zone dens populate. 4. Ameliorsti microciimatice. 5. Amelioreaza scurgerea apelor in oras si balanta apelin tertoriu 6. Avantaje de fizicd a construc radiatile UV si oscilatile mari de temperatura sint evitate datorita straturlor protectoare de iarba si pamint 7. Stabilizeaza praful 8. Element de amenajare / ameliorari ale calitati viet. 9. Recuperare de supratete ver Gre susperdte e Se ‘Supatoele vert pert snt Ihaite de Crveton) wane ; ai Ws me SS a Sate oman ram a a etre ©*6 © fest greae Zanse Somer if ae ens ee Pipers geavnmen @ srecmmumermmen @ Sata smmmemace @ Optus ts soheraee ats Ceaaemee teres cies Som tency case Soc = a ite plate incurs wuiacopresoensr incand nacre saat Valonea pshologe fai a supra © Faectaren sett: care [Absorbiiasunetelor do citre & Sees gorig a snnne — ] lire nea se Boge ‘uaa ft od pouty de etre su- ‘Supraltel tart — @ ‘suprafata mae a planteor raftela vera) farive rales 95 errPLANTAREA ACOPERISURILOR aD Panta acoperisului. In cazul acoperisurilor in dou ape panta nu trebuie 58 depaseascd 25 de grade. Acoperisurile in terasa ar trebui 8 alba o panta de cel putin 2 pina la 3%. Tipu de plantare a acoperisurlor. Plantare intensiva. Acoperisul devine gridind a locuintei si este prevazut cu elemente de amenajare pr cum pergole si logi. Sint necesare atertie si Intrtinere permanente. Plante: gazon, arbusti, boscheti, pomi. Plantare extensiva. Cultivarea nacesita un strat subire de pamint si necesita un minimum de ingrijire. Plante: muschi, iarba, ierburi, arbusti, boscheli Plante mobile. Plante in ghivece ¢i alte recipiente pentru plant servesc la amenaiarea teraselor, a parapetelor si balcoanelor. Sint udate natural de catre ploi. Apa este acumulat& tn stratul de 250 cm ‘nd plarvare de la 95 em near supra. 3,7 NE 0.9 kN rozara do ap8 170 Une 01m strat vege. ro. oem tom lamestec print 23 om sen | strat crenare 12 cm Sen ‘dare manvla'sau manual say automat manual sau automat marwal automata 1D dwerse spur co pantare a scopergus! 96PLANTAREA ACOPERISURILOR ALCATUIREA ACOPERISULUI —> DIN 18320, 18915 - 17, 18919 Svatul de vegetaje. So uttzeaz arg gi ardeie expandate. Ee cferé: stabilitate structurald, ventilare a solului, acumulare de apa si modelare a SouLi, Probleme de rezohval: Inmagazinarea substanfelor nutive, reaches (valoarea PHuia),aerisrea, acumuirea ape. Stat frre, Im piacica inamolrea straullde dtenae s este compus din materiale de fitrare. Strat erenare, Impiadicd baltrea apei pentru plante. Material: satele din tesaturi din fibre, fisii drenare din materiale spongioase, pléci ma- feral plastic, material construct protect. Strat protect. Proteleazd In faza construili si contra tncarcarilor punctuale. Svat do protects a radécnilor. Radcinile sunt rejinute cu ajutorulunor benz! din PVG / ECB si EPOM Srrat separare. Separa stuctura portanta de straturle plantate ale acopergu Exempole © ~ @ arata alettulo obignuite ale teraselor plantar te. inainte de dispunerea plantelor trebuie s8 se stabileasca daca aco- porisul este Intro stare bunds! daca sint asigurate conaitile pentru funcionarea fecari strat Starea tehnica a supratetl acoperisul r= baie veroaté cu gif. Trebuie late in consderare urmatoarle pun Gio. aleatuirea stfaturor (stare), panta, deniveléri si sdgeaté. a plangeuli. Etansarea acoperislui (ou, fleur, rostur de diatae, fegdtur de margine, penetra (putur de lumina, cupole de hurina, tov Ge ventlare), seurger $i acopersure In dou ape pot fi plantate. Un fcoperis tnclinat = @ ~ @ care trebuio plantat necesita preparare Constuctva special (pereol de alunecare, de uscare). 310 (dee mid al anal Baran par veowate past ana 8 Bok pee erecta y E ‘rat vane Eratrone Sratprciecte | 5 care aster Sei riatseoarcre b= g Lustanpareacpers T° HO rowacisemenens-@ © seeyeggeme 1@ Pepystonrasecowaranss ty @ omanssreesma-@ ae are Septem ‘Sarena tonare ‘Bie polete erate: HO ecagarinrenno @ GRUNER 4@ rrcraeoneeawa — @ ygarmwcrmoers gee HA Srna se (ie crogable pesoate ne ‘raoraisfomn ey aechune eur shut polar set © Pramare aurut scoperisrctnat $+ (©) Plantare acoperis abruot to G Teemacolarandh cereals ty) retrawcna sespectv enone 97 Cn ergDefinitit: 1. Prin plantari extensive ale acoperigului se inteleg acoporiri de Protectie care necesita intretinere, care de ex. inlocuiesc straturile de pietris obignuite. 2. Nivelul plantat trebuie lsat cit mai mult s& se dezvolte singur, jar cheltuialile de ingrijre in sensul de intretinere trebuie reduse la minimum, Domeniu de aplicare Directiva este valabila pentru suprafetele cu vegetatie fara contact Natural cu paimintul, in special cele de pe acoperisuri, garaje subterane, ad%posturi subterane $.a.m.d Principii de baza ale proiectarii si executiei constructive 1. in cazul plantar da acopers extensive, zona plantaté proia ‘simultan functia de strat de protectie in sensul directivelor privitoare la acoperisuri in terasa. 2. Structura acoperisului, schema staticd, cerinjele de fizica a con- ‘structiilor gi de tehnologie a vegetatiel trebuie coroborate cu grija. 3. Ca incdrcare pentru protejarea etansii acopersulul tre luata greutatea minima pe supratataa straturor functionale din tabolul urmator din directiva Uniunii Germane a Executantior de Inveltoretertoare ia acopersur in terasa a Asociatel pen- tt Invelirea acoperisurior. 4. Inaitimea Tncarcarein Zona stresinil zona de interioara peste sol m. margine kg/m2_kg/m?@ pind la 8 cel putin 80 40 peste 8 pind la 20. cel putin 130 65 peste 20 cel putin 160. 80 5. Exeoutia si greutatea incércévi supratetei depind de incarcarea pro- venita din vint si de inatimea cladir si de suprafata acoperisuli 6. In zonele de margine si de colt ale acoperisurilor se iau in considerare incdrcarl de suctiune mai rdicate pe o latime (cont. DIN 1055, partea a 4-a) Ye= 1m=2m. ces, wba ee _zona de margine rin 80 gm? —} min ao xg — |] = 50 tale ce Sigua : ; 8. In principiu, plantairile de acoperiguri trebuie concepute pentru a faclita intrefnerea, adicd zonele care necesita control peri- ‘odie, precum scurgeri de acoperis, elemente care penetreaza, rosturi de dilatare, legatur la pereti§.a.m.d. trebuie sa fie usor accesibile. 10. in aceste zone, pavarile de protectie trebuie sa fie realizate din materiale anorganice de exempl pier, pruncis si cu o latime minima de 50 em. 11. Zonele sint legate la scurgerite de acoperis aseménator cu albi- ile de riu, astfel c& pot prelua surplusul de apa din zona planta, 12, Acoperisurila cu suprafete mari trebuie Impéirite in zone separate de scurgere a apel. Cerinfe, functiuni, masuri constructive 4. Etangarea acoperisului ebuie realizata conform directivelor referitoare la acoperigurile in terasa. 2. Suprataja plantata nu are vole s& impieteze functionarea etan- sini acoperisului 3. Artrebui sa fie posibila separarea etansarii acoperipulul de stratul plantat ulterior, ar trebuie sa fie posibil controlul etanseitai acoperigulul 98 PLANTAREA ACOPERISURILOR EXTRAS: DIRECTIVE DACHGARTEN VERBAND E.V. (ASOCIATIA ACOPERISURILOR - GRADIN} — (1) 4, Protectia radacinilor trebuie s& protejeze etansarea acoperisu- |ui pe termen tung. 5, Straturile de etangare a acoperigului din benzi de polimeri su- periori trebuie sa preia gi functiunea de protectie a radacinilor din motive de fizica a constructor. 6. Incazul in care stratul de etangare a acoperisului este bitumi- os, trebuie folosite straturi de protectia a rédacinilor care sint ‘compatibile cu bitumul 7. Stratul de protactie a radaicinilor trebuie protejat de deteriorari mecanice printr-o invelitoare; se utilizeaza saltele din fibre re zistente la putregai, deoarece acestea pot inmagazina substante nutritive si apa supiimentara. 8. Stratul de vegetatie trebuie s& aiba o stabilitate structurala ridicata, capacitate de umflare ridicata si rezistenta la putregai 9. Valoarea pH-ului nu trebuie s8 depaseasca 6.0 in mediul acid. 10, Aleatuirea straturilor trebuie $4 poata prelua o cantitate zilnica de precipitatii de min. 30 vmp. 11. Volumul aeruluiin alcaituirea straturilor trebuie sé fie de cel putin 20% in stare de saturare cu apa. opraiels pei ol tireinston ‘Arbusti salbatic’ si specille de gazon uscal, de paiiste de tp ste- a si care cresc in cravase.ar trebui dispuse tn pilouri de plante, cu condijia ca plantele sai fie autoregenerabile 2, Plantele sint aduse deja cultivate, insaimintate sau ca viastare. 8. Intretinerea cel putin un tur pe an, cu controlarea gi eventual curatarea scurgerilor de acoperis, afisilor de siguranta, a legatu- tilor $i Inchiderilor acoperisulu. 4, Plantele, de asemenea muschiul si lichenil, care se stabilesc, ru sint considerate ca find vegetatie strana 5. Vegetatia straina nedorita trebule indepartata 6. Vegetatie straina sint copacil, in special salcile, mestecenii, plopil, atari ¢.a. 7. Trebuie prevazute tunderea si fertiizarea periodice. 8. Pot avea loc schimbari ale suprafetei plantate ca urmare a in- fluentelor mediului Protectia contra incendillor 1. Asse {ine cont de reglomentarile de protectie contra incendillor 2. Cerintele sint indeplinite cind intreaga alcdituire este greu infia- mabild (clasa de materiale de constructiiB 1). © plantare de acoperis functionala prezinté aceast succesiune de straturi: Suprafata plantata extensiv: plante, Ins&mintare, presarare de viastare, plante gata cultivate (containere cu plante, saltele, placi). Stratul de vegetatie: confera plantelor stabilitate, retine apa si sub- stantele nutritive si face posibil schimbul de substante si de gaze, precum si retinerea apei. Stratul de vegetatie trebuie s& contina: volum mare de pori pentru schimbul de gaze si retinerea apei. Stratul de fitrare: Impiedica scurgerea substanfelor nutritive si a compo- ‘nentelor mici din stratul de vegetatie, precum gi infundarea cu noroi a stratului de drenare, in plus ea asigura scurgerea dozata a apei. ‘Stratul de drenare: serveste la devierea sigurd a surplusului de ap si la ventilarea stratului de vegetatie, precum gi la acumularea si ‘eventual alimentarea cu apa. Protectia rédacinilor: protejeaza invelitoarea de solicitarile chimice si mecanice din partea radacinilor plantelor, care pot dezvotta o forté putemnic& de distrugere in céutarea apel si a substantelor nutritive. Structura acoperisului: trebuie sa alba suprafata si legaturi imper- meabile (DIN 18531, DIN 18195). Formarea condensului (DIN 4108) in structura acoperisului trebuie ‘impiedicata pe termen lung $i eficient.oes @ swore nurcedes ener 7 20 ® Hato cv aor onan, acoporire preumatica Src wisram conse eee © Seas alae CONSTRUCTII DIN MATERIALE TEXTILE =o Constructia de corturi si acoperisuri din materiale textile evolueaza tm continwu. Ele variaza de la corturi si acoperisuri simple la construct complicate din materiale textile de cele mai diverse tipur. Material: esdtur din fiore chimice (poliester) ca material portant tex- til cu strat de PVC rezistent la coroziune, protector, pe ambele fete. Membrand de mare rezistenta: tesatura din fibra de sticl, placaté cu PTFE (tetlon), impermeabila, translucid’, durata de viat& min. 30 ani, Tesatura PTFE, rezistenta la radiati UV, folosita sla costume- le pentru cosmonaut. Calitateridicatd a luminii. Durata de viata de min. 30 ani. Alcatuire special membranata: jesatura din fbra de sticté, aco- porta ou strat cu silicon (de ex. Sikabran), impermeabila, translu- id, durata de viata 20 ~ 30 ari. Material puternic transparent: tesaturd tn aria din fbra de stil cu folie ETFE (polimer fluor) pe ambele fete, impermeabila Calitati: stablitate ridicata (stabilé la incdircari din zapada si vint), rezistenta la putregai, la materiale agresive din mediul ambient, res- pinge murdaria si apa Greutate: 800 — 1.200 g/m?; Opacitate: de la .opac la 50%; Proteclia contra Incendillor: greu inflamabil conform DIN 4102; Durata de viata: 15— 20 ani; (20 - 90 ani) Aspect: toate nuantele obisnuite, durabilitate a culori Punere In opera: produsa in forma de rulouri. Latime 13 m, de obicei 1,5 m. Lungime pina la 2.000 m, croialé conforma cu structura, tmbinare (confecfie) prin cusdtura, sudura pire, confectionare: combinata sau cleme. ~ © Sisteme standard cu extensie: Unitatle standard pot fi extinse in toate directile practic la infin. Ele acopera suprafeje de cele mai diverse forme: patrate, dreptunghi- @, triunghiulare, circulare, poliecrice. Utitizare: pasaje de legéturs, zone de repaus, pavilioane, acoperiti de umbrire etc. > @Hale cu aer portant: Invelitoarea este purtaté de aerul usor comprimat. Ventile de aer impiedica eliminarea puternica a aerului portant. Dispozitivul poate combinat cu unul de incalzire. Izolatie suplimentard prin invelitoarea interioara (saltea cu aer). LAtime = 45 m, lungime nelimitata. ale de expoziti, de depozitare, industriale si de sport, precum si acoperirea de bazine de inot si santiore (iarna). = ®Siructuri tonsionate: Cu ajutorul cablurior si al stilplor membrana este tensionata punc- tual iliniar do-a lungul margin, Membranele pot avea alcatuire multistrat pentru o mai buna termoizolare. Deschideri de pina la 100 m. Utilizare: hale de expoziti, industriale gi de sport, zone de adundri side sport, umbrare. = ©- Hale cu structura: Structuri portante din lemn, otel sau aluminiu, peste care este ‘ntinsd membrana ca invelitoare de protectie. 9: hale de expoziti, de depozitare, de sport sau industrale. ©-® Construct tamporare cu stuctu porta 4 ere, gto sau alumni, cescigert de pnd a 40\m, profaoregre, montarera- ih, easton scdsuta de corsivcte. 99i! @® Sidon cums. mncnen 1572; fam Behncen und Parner ala do patina cin Parcl otrmpc Monenon: rh Kurt Ackaemant Una Parmer, 1983, 100 ft {98d arietare a unui pune ina soqtjuno transversal STRUCTURI PE RETEA DE CABLURI -o Structurile pe rejea de cabluri olera posibilitatea de acoperire cu usurinta, fara sprijine intermediare, a unor deschideri mari. Pavilio- nul Germaniei de la expozitia mondiala de la Montreal din 1967 a fost realzat in acest mod — ©: @. Stadionul Olimpic din Munchen din 1972 + @. @. ©. ©. @, © precum si hala de patingj din Parcul Olimpic din Munchen + ©, @. ®. ®. O propunere intere- santé este si proiectul pentru clubul studentese al Universiti si $coli Politehnice din Dortmund -- @. Elementele structurale sint de regula pitoni din ote, retele de cabluri in ofa, grile din ofel sau din lemn gi invelitoare din sticl& acrilioa sau fol translucide, ranforsate cu material plastic. Tn marginile, comigele structurilor pe retea de cabluri sint inserate ‘cabluti Tn forma de ghirlande, care sint petrecute peste suporturi din otel mobile dispuse adesea oblic, apoi ancorate. ‘Asa-numitele reazeme in aer ~ elemente portante care sint inca o data tensionate — impart cablurile principale pentru a permite micsorarea sectiunii acestora. ‘Transmiterea inc&rcéiilor cablurilor tensionate se produce in principal prin elemente turnate — ancore cu bolturi tuburi turnate, ancore ale cablurilor s.a.m.d. Fixarea cablurilor se poate face si cu piulite cu Iinchidere automata conform DIN 980 sau cu clame cu presiune. tutor a abun gsnsle unc aria pe cate Taravoreai Goa capuluna sip "ine + »e»—__ © Proiectstdenese: 8. Caraiannisis, 6. Bi * 6) tt ge JO, Gama eesceuni soto) comacau mage svar =oCGontala de citrbute Ronaut, Stincon shire ‘Amt: Nerman Foster Ass, Londra. Perspecva ineioard a shomoorrull STRUCTURI SUSPENDATE $I TENSIONATE > 0 ‘Suspendarea si tensionarea structurilor servesc la micsorarea sec- ‘lunilor transversale, si astfel la punerea in practic a unor forme usoare si fligranate. De regula aceasta nu este posibil decit cu un sschelet din ofel sau din lemn, Cablurile tensionate sint din otel si pot fin mod normal post-tensionate. Ele pot prelua exclusiv intinder Structurile suspendate au scopul de a micsora deschiderea grinzilor portante sau de a sustine elemente portante in consola. Structurile tensionate diminueaz& de asemenea deschiderea grinzilor si prin aceasta momentul de rezistenta luat in considerare la calculul sectiunii @. in cazul structurilor tensionate sint nece- ssare, la fel ca gi Tn cazul structurilor pe retea de cabluri, reazeme in aer, care sint supuse flambajului (compresiune!), © contributio esentala la arhitectura cu structurl suspendate 0 au Norman Foster + © - @, Richard Rogers ~ © - @, Michael Hopkins -> @ - @si Gunther Behnisch + ©. Cladirea Renault din Swindon proiectata de Norman Foster const din grinzi metalice curbate care sint sustinute de stilpi cavi cu sectiune circulara in sfertul superior al timpanului - @ - @. Proiectul permite extinderea suprafejei la sol cu cca 67%. Structura suspendata oferd puncte de legditurd care fac posibila destasurarea lucratilor fara intreruperea activtatilor. Noua fabric Fleetguard in Quimper, o companie auto din SUA, tre- buia sa fie adaptaté unor cerinte functionale variabile. Pentru aceasta, Richard Rogers a ales o structura suspendata pentru a mentine spatiul interior liber + © - @. ‘Aceeasi idee de proiectare std la baza Centrului de cercetare ‘Schlumberger din Cambridge, autor Michael Hopkins - © - @si ‘a halel sportive a lui Gunther Behnisch > @ Cladir utltare pentru aeroporturi (propunere pentru Paderborn / Lippstadt) — @ sau sali de concert (propunere pentru zona de expoziti din Dortmund) > ® sint posibil de conceput in acest mod constructiv. Cont! de corcetare Schlumberger ‘Snare /Waroa Brana ah: Misael opie & Parner, Loscea Perspect’ a spatul interior / ‘racing ce lama sss ala ge concen, zona expaztior, Dortmund prove concurs: Par man, Eehterhote, Huge, Panzer Ctasroa de pleca,aeroport! Excraam pac roe @ Cr BrnSTRUCTURI SPATIALE Cinci volume platonice PRINCIPH—> (0 in mod ideal, structurile spatiale sint alcatuite din triunghiuri echila- tetraedrul = 4-suprafete —_tgrale gi/sau tiunghiuri reptunghice isoscele, astf! init s rezul- hexaedrul = 6-suprafete te poliedre regulate. in cazul structurilor plane infinite exista exact OCR Se supratele {rei structuti geometrice, in cazul celor sferice, exact cinci retele de dodecaedrul = 12-supratete poliedre regulate, care se compun numai dintr-un singur tip de nod, icosaedrul = 20-supratete bare gi deci si suprafete. Refelele regulate plane sint cele de triun- jhiuri, ne joane. | CG -mm Si pv cs { Din folosirea celor cinci volume platonice, formula structurii spatiale stabileste o& sint cinetic stabile numai acele structuri in noduri si bare ale céror bare formeaza un triunghi inchis, deci tetraedrele, octa- edrele si icosaedrele. Hexaedrul are nevoie pentru stabilizare inc 6 bare, lar dodecaedrul de inc& 24 bare. Daca o retea sterica de triunghiuri nu este inchisa peste toata supratata, poligonul de la baz trebuie sf fie rigidizat printr-o metoda alternativa. ® voumete patorice Pentru atingerea stabiltai cinet- ce trebuie sa fie indeplinita tor- mula iui Foppl pentru structuri spatiale, numarul de bare = 3 x ‘numarul de noduri~ 6, decarece fiecare nod trebuie sa fie fixat in a Lungimea barelor corpurilor pentru structurile spatiale formeazai un spafiul cu3 dimensiuni de cate gr geometric cu factorul V2. Pentru constructia unei structuri spati- bare. Pentru a rigidiza structura aie regulate este suficient un nod cu maximum 18 legaturi cu un- spatialé este nevoie de 1+2+3 — ghiuri de 45°, 60° si 90°. La fel ca gin cazul structurilor plane, trebu- bare de fixare, deci 3 x numanul ; " i lece isa cf barele sint ke lat i Sek cetereryacics 2 Ome opr antenna aip aT eh bare. | E> EEE] «6BESSEET i bebepebeheeppepd REEDS i| betepebet Pp Rp hp | bepebcbehe PD PSPs | betepeers ERD RE REN \| hehehehehe} PRERPRD RD Kp | bebe] § EEEBEREE RSET | DepPeppp SNCS RN yenay HW VATS EERE i] ‘Stwoturd spatial in oth fn ‘Suet’ spatial tn grits ‘Structura spat in gia: in ‘Structural spatial tn gl dn i © Sees © SABLA ne © jimlpsoamece Iterecue ©) una ceocaese evaoce | eit fence Sa poses ae woes | Moc eructart spatial octaesru eae @ Netle stctr spat iumiae Geoctaccry qt tevaearu So cctacaru gl tvaodru bl PT | Ix © SEES @ ommgome arto... @ smuees | aia ren 102 | | | ieNadu standard ov 18 tt pre Inne unghnot de log o {i co" So" recom 9 ale ‘oi al acocra Enid numa ‘Rnoctiandanideun te exe ‘STRUCTURI SPATIALE UTILIZARI => 0 ‘Structura spatiala MERO dezvoltata de Mengeringhausen const& din noduri gi bare — @ - ©. Ca principiu de baza, trebuie alese nodurile respectiv barele sistemului structural care corespund incar- c&rilor ce trebuie preluate. in cazul elementelor MERO, legaturile nod-bara nu actioneaza ca .articulatii ideale", ci pot transmite, functie de fortele normale din bare, mici momente de incovoiere —> @ ~ © In cazul combinatilor spatial exsta posbltatea proiee- tarii unor structuri cu bare de lungimea libera aleasa a unitatii grilei de baz si cu valorile V2 respectiv V3 din aceasta lungime, aceste sirucur putin fi adaptate deschiderlor dorte = @. @ Flexibilitatea nelimitata este exprimata prin faptul ca sint posibile si ‘rile curbate. Clidirea semisteric& caa mai mare din lume este mo- A sntan Globe-Arena din Stockholm -+ ©. Procedeele de montare JRETIUm Nd agin sci, oro Re) Setanta 8 @ re pi eeaear Neure specie in chim 0 Prodve tena ce mares {inn se eran eno ous gon state logos. ® neous eno of. o 12 int prefabricarea libera, montarea pe sectiuni sau motoda de rid O care a placilor. Ca protectie contra coroziunii, toate componentele Sint zncate la cald. Ca urmare a nedetermindstatice tnt-un grad 1 a structurlor spatiale, cedarea cltorva bare in caz de incen du nu duce la colapsul structurl. Pornind de la nodur sferice cu 18 Li. imessunea winaasionusi Ly = dimensisnea de peducte abe! _posibilia de lagare pentru bare tubulare, dezvoltarea a dus lao va- [fnersunea nominal 8 rea at au . ErenimietenessiNGa tegen Pea aioe Itacie nut oar, cv fe pont op Kine onan) Smulaevenol Fpatteescugoe aps mizarea structuri portante si a acoperisi > @ - @ ten Spon res a Gaursinvoauce bok @® Atte sistem ERO om ts grace ete] | ne I Tec tacst ame omer : le ofl amass Coreen © teotwaasvcut site scopers CP) Laat stucwraejchet mean Siton 1% (et rte Oeprwce G),Shiom (nd pi Dera - miposemine,capnan (() Seam redin do Damas Sega Mi cos rae) Ospneen @ Seren Teiced nee: Geewmarst © Seien Ze rod cena) Omamee CD) Fea Wann evict os on Recicocereeacte: ah kr ea ae igre rae strep miteatatwms Grigivertrumbesct wi Se Fan sng Secntcrint ais: germmeuurerar wee nee sean GrBloorssa ee pie Souomsbadrls ca ance” Seca ges nace @® Sern clopeeana in @_ oat coun shed, lan acagars ® owiata cin sxcunea pinta rau an; Sew Sectraen nee See Sn ssa ets 103su eg ® sae supwicare averse tb gf state Ostet © bare nterioare STRUCTURI SPATIALE UTILIZARI > © Structura spatiala Krupp-Montal® a fost dezvoltata de E, Ruter, Dortmund-Hérde. Barele sint insurubate pe sterele din otel forjat Prin intermediul uncr bolturi cu goluri cu sase muchi. Boltul cu gol ‘cu sase muchil este condus prin tub cétre capatul barei si ingurubat in nod. in general, toate barele sint galvanizate. Suplimentar poate fi aplicata o vopsea. La sistemul Krupp-Montal®, suruburile pot five- fiticate fara demontarea barelor; In caz c& este necesar, inlocuirea barelor este posibilé fara ca acestea sa fie distruse. ‘Sistemul Krupp-Montal® este aratat la > @ - ©, detali + © - @. Legaitura tub-nod KEBA este conceputd pentru preluarea intinderi- 'or si compresiunilor, nu are suruburi si poate fi demontata fara pro- biome» @- @. Legatura KEBA consta din garnitura penel (KEBA), in flanga penel, din pana si inelul de prindere cu piron opritor. ‘Structura spatial Scane-Space a fost dezvoltata de Kaj Thomsen. Piesele de legatura sint bolturi care sint introduse printr-o metoda ‘special in capetele barelor si sint insurubate in nodutile sferice in gaurile filetate - @ - @. Pentru toate structurile spatiale este va- ‘abil faptul ca fac posibile deschiderilibere de 80-100 m. ra Sarr ea, 10 pironopttor ees cen rt 11 garners pana 2 imate hanga pana ‘cata 12 Rb orzotal 5 tabi cut oto! 7 pant 9 Inolprndere 43 tub lagna ® Exempt ce ams posta de acoperi cu data co acu ~ @ - @ ® sistem seucira spate 104 Nod central gonaral cu ¥2 ogatu, deve care 4 bare orizonaly. 8% bare degonaiepy SS ‘spi coninu|, gine pe conscle ‘tip comin, gnale pe eonsolo u @ Sitoinverp, cp nev cu iinet ® sip tower, nei pe console Vasa prmt i ‘tip inerup gina pe console ingosate ro P= Elomenteportante Informa de T Sct plangou cu un sigue sat ® Sonar pind psa nertosk ® serwiet ev sto tp ctprca ‘STRUCTURI MULTIETAJATE -o Realizate in situ sau prefabricate, sub forma de panouri sau cadre. ‘Alegerea materialului functie de tipul constructiei si regiune. Pot fi utile in toate domenille construciilor civile si industriale, rnumarul de nivelur este limitat de capacitatea portanta si greutatea mmaterialelor de constructie. Constructia structura portanté vertical, care inchide spatile, din materiale rezistente sau nu la Ininder. Este necesara rigidizarea vericala prin legarea pe orizontald a pe- roflor transversal prin intermediul plangeului. Pentru grosimi de pe- ‘fi sirigidizar, vezi DIN 1045 / 1059. ‘Struotura de tip schelet nu inchide spatile, conformarea in plan li berdi ca si cea a perstilor exterior (legati sau tip cortina). Este posi- bilun numair mare de nivelur, cu posibilitat cferite de pretabricare. Constructie schelet beton armat: realizata monoit si prefabricata, construct cu schelet din ofel, construcie cu schelet din alumini si fernn. TTipuri de structur: schelet cu grinzi principale si reazeme articulate, cu cadre transversale, cu cadre longitudinale, cu cadre longitudina~ le gi transversale. Sisteme constructive: stills grinzile principale (cadrele) determina structura in cadre cu nodurrigide sau articulate (puncte de legatura a sfiipilor cu grinzie). Cadre complet rigidizate: stipi si grinzi cu legaturi de col rigidizate, formind cadre de nivel. Cadre articulate dispuse unele peste altele:stilpi si grinzirigidizati legate unele de altele si dispusi ca si cadre rigide unil peste alt Cadre ariculate pure: noduri concepute articulat,legaturi (stip, ferme), panouri masive (pereti impane, pereti ai casei scar). Sint posibile sisteme mixta. Nodurrigide: in cazul betonului armat si al be- {onului monolit sint usor de realizat; prefabricatele din beton armat au do cole mai multe ori nodur articulate. Au miez rigidizant Structura: tip scholet cu stilpi continui ~ @ - @ arinzi pe console, console acoparite. Schelet cu stilpiintrerupti + @ - © Stilpiindividuali cu grinzi (spri- Jinite direct pe console sau console acoperite) —> @). inatimea stl- pilor poate fi si mai mare de 2 nivelur. Imbindrile stipilor pe verticala pot fi decalate de la otaj la otaj. Stpi articulati cu miez rigidizant Construct pe schelet cu piese de cadru -- © - @ Piese cadru in forma de H eventual cu grinzi suspendate la mijloc (cadru de etaj articulat) Cadre dublu articulate, pe milloc cu grinzi separate sau legate rigid do cadre (cadru de eta articulat). Structura cu stilpi tip ciuperca -@ - Sttlpi ou placa in consold pe patru direoti (placa este legata rigid de stipi, legare articulata a plicilor pe mijioc). Structura portanta a planseelor: preia nemijlocit incardirile verticale gile transmite orizontal elementelor portante, Dala groasa din beton, fara elamente portante, planseu cu cavitate, cu nervuri sau ca- selat, foarte greu la deschideri mar, instalatile sint trase greu (po- sibil_procedeul Lift-Slap), de cele mai multe ori gril patraté -@-@. LOTS, ve Opt fig Structurd piangou cu 2 satu por. tanto. Inetreamie dn gral plan (oul sit ansmise ce tips @ 105PLANSEE Plangeele inchid spatile Ia partea ‘superioara, nivelurile trebuie separate prin plansee pentru a face posibila exploatarea lor corespunzatoare, Plangeele se clasfica dupa: ma- teriall preponderent de constructie, in plangee din platra naturala si din piatra articiala, din beton, ote, Jem si beton usor. in punct de vedere static: plane, solictate la incoveiere, curbate soli- cchate la compresiune. Dupa modul de realizare: pe loc, din ‘elemente prefabricate combinate pe loc, sisteme pretabricate. Adincimi minime de rezemare: == Tempe zidarie, B5, B10 => SompeB 15-B 55, otel > Sem pe grinzi din beton armat 1 ofel, atunci cind devierle laterale sint evitate sit = 2,50 m Regula empirica: 1/2 din grosimea peretelui = reazem planseu Planseele masive impreuna cu peretirigicizanti determina stabilta- toa cladini. Plangeele cu grinzi cin em cu inima plina sau lamelare, tip cicerceaactlgwe construc deschis say tnchis + profabricate Prin inserarea de dale din beton se ‘obtine © fonoizolare ridicata lange din prefabricate cu corputi ‘de umplutura care niu au rol static —~ o-© Plangee din ofel-boton cu carzmizi cu goluri (cu fol portant). Armaturé ‘innorvuri + ©, Plangeu cu cavitati din beton pretensionat, pind la 16 m deschidere. Ca urmare a pretensio- ‘ati, inalime redusa a constructie! -® @® recto toma sot nda ataLy Ly aR iL @ Pic par naturala pose noreglat Ps pata natura apse Tn ararjament roman Mori mannn pate, 2029, 3333 mm be eet @ 5060 mm Mozaicpatrato, 50150, 6963, vsir8 om Fa PARDOSELI Pardoselile determina In mod hotaritor impresia general a unei Incdpor, costurle sale de Ingriire determina valoarea de locuire. Plact din platra naturala: dalele de calcar, ardezie, gresie pot fi ppuse fn opera brute sau cu una sau mai multe muchii slefute —> ©-@. Dale taiate cu fierastrdul, piatra de calc (marmura), gresie si toate rocile eruptive pot avea suprafaia prelucrata in felul dori. ‘Se monteaza pe pat de mortar sau se lipesc de sapa. Pardosell mozaicate: din piotre multicolore. Material: sticla, cera- ‘mic sau piatra naturala Incastrate in mortar de ciment sau lipite —> Dale ceramice pardoseala: dalele din ceramic’, de podea, de mozaic, dalele sinterizate sint bucati de argilé care sint sinterizate tn procesul de ardere, astel c& nu retin apa aproape deloc: ele rezist din acest motiv la inghet, rezista partial la acizi, si se uzeazd mecanic greu, nu rezista intotdeauna la ulei - @)- @. Tipuri de lomn pentru pardoseala din scinduri: stejar/orad german. Scindurile cu lamba gi uluc sint din stejar nordic/brad, scinduri din pin rosu american, Pitchpine-Saps. Formate dale: + @ din ceramica, -> @ dale ou rostur fe Mozaic marunt pentagoane, 52mm Mozaic marunt ip Essen, S60 mm @ atrato cy insert 100/100, Patrate cu incon do pavate mai 5050 mm rich model ntosut E E i TL yl J q Pateate ispuse in able do gan Pawate cu insens, model decalat a Parchot mozsle ® Mode! nvcres SSSSS KKK @ returns ® Porener mosaic SSS © Pecrttp vege Cee © Pachet ip vapor ou tied ©® Parenet engi 14-78-1796 2h le uns mogul 0 tm OF se TS OF 100m emp 10 10 10 10430 70 10 5,8 5.5, @ seem mosior cramin @ seven ose es @ ives @ vette @ Insp, cuties @ Engez,cu ica @ oc soi ® vcd ct 107 aor otaSeaeee ge earns I aeceee ease pone atten Tem PARDOSELI [Seizes =e Pardoseala e componenta constructiva cea mai solcitat. Ea trebule | FESR ees _|[F See {pela oataincdrerie dn crea in incdpore, Acduirea general || ‘ina | — gn eno evbian ||| PUR TOP sso 2 a pardoselii se concepe functie de protectie necesara termi’, fonica si | [ tree ||| paca ban [— bamsbaurazecat la umiditate, precum gi functie de tipul, cispunerea si grosimea fiecdrui eet strat in parte, Atente la termoizolatie sila hidroizolaje, precum sila dis- Z Tia iace ccs. punerea rosturlor de miscare. Capacitatea de Incdrcare a sapelor depinde de trei parameti: 1) grosimea; 2) caltatea; 3) capacitatoa de Tn- carcare a celoralte stratus (de ex. termoizolatie). A se vedea tabelu incarcarle de supratete numite sint valabile la montarea flotant’ a ‘3apei pe strat termoizotant dinamic, in cazul sapei cu incalzire, grosi- rmle 5® considera poring de la MS a conductelr.llustratile prezint exemple de alcatuiri de pardoseltipizate. ‘Locune: alate camera teat, a ak Qiaaiieane las Te ee ee ee ee ee aan steep ceases mee (eataiea lee [ee paw eee seat en ement30_ | 40mm 45 mm ‘Sm mm ‘8Omm Siem ‘ona aresa rat 10> @)- @ Pardoseala cu parchet: din lemn crescut natural DIN 18356 si DIN 280, sub forma de lamele de parchel, tabi, lamele de mozaic din parchet, scinduri de parchet = @- @. ‘Suprafata superioara a elementelor prefabricate de parchet este din stejar sau un alt lemn de parchet tn trei sortimente diferte. Tipuri de lemn pentru pardoseli din scinduri: stejar / brad german. Scindurile cu lamba gi uluc sint din stejar nordic /brad, scinduri din pin rosu american, Pitchpine-Saps. Pavaj cu blocuri din lemn: (lemn de fata) patrat sau rotund, dis- Pare aoe BLL. @ brcdper anor lasubsot use pe strat de beton + @~ @, DIN 52183, 68702. Sinan on ase, hareeuia heen “aponter? rm = Naporlor 2mm mre [cata eas Se Citi comerciale: pardoseala © Sata Dnsa cu ncarca on icin indusiae:pariosea fe boton stata po parint ce beton peste paint reap dt KN? sit trae fra sant a PC) @ Elen de parcel prolabiat Elemento do parchet protaseat pe statu veo parsoveala pe eructra elon ante ce parce prsfasca amare oe parce! profabcat evaley seater ee (Serle Boca on a GE mo. @ frcieeitpoceaa—@ Samu cepeen Sans ea mine aa 108T 130 Win? 365 m2 2700 n® | 0 Win 550m? 3900 me 50 Win? 4000 mi? 7000 mn? 0 | 100 200 © 300 | 400 s00Kw | sow 350K Bangamone romral Sere [seartox" > © Vets ov un rnd ank opeste SRW nace camer ont. | = Le ae DEE a aaahae f {za FO {Adis er ay & Gk ofa ase ee tn nosso phd enim ouahy cq qe Hy err: neater A Gia Saar sa | card 2200 u SY sasmercara REIT Uph subsol ce scale deevacuare Gamera de ince cu 2 us (volum minim 22 m) nacesard cepind ov un fancament rave = SSOKW. ® INCALZIREA DIN 4701, 4705, 4728, 4755, 4756, 6608, 4108, 44576 -> 0 Instalaile de Inctlzire se deosebesc funciie de sursa de energie si de t- pul suprafetei de Incalzire. Incdlzirea cu pacura. Astazi cea mai rispindita forma de inoaizre este cea cu pacura usoara. Avantaje sl dezavantale ale incalzirii cu pacura. Costuri reduse pentru combustibil (cca 10 ~ 25% din cele pentru gaz). Este independent de releaua publica de alimentara. Ugor de reglat. Costurile de depozitare gi ale rezervoarelor sint ridicate. In imobilele cu chirie apar pierder! in veniturlle din chirl din cauza spaliului de depozitare pentru combustibil In regiunile unde se aplica masuri de protectie a apei sau unde este pericol de inundati, acest tip de incalzire este admisibil numai cu respectarea unor reglemontari stricta. Combustibilu! se plateste In vans. Dauneaz& mult mediului Incalairea cu gaz. Gazele naturale si truncal. Avantale $i dezavantaje ale incdilziril cu gaz. Nu apar costuri de depo- 2itare. Costurl de intretinere mici. Se plateste numai dupa ce se consuma. ‘Se poate aplica in regiuni unde se aplica masuri de protectie a apelor. Es- te usor de reglat, are o eficionté anual ridicatd. Se poate aplica pentru Incalzirea de locuinte individuale respectiv de incaper individuale (con trale termice cu gaz). Oauneaza putin mediviui. Este dependenta de reteaua de aimentare, Costuri mal mari ale enorgiei. Pericol de explozie. in ‘cazul In care se trece de la Incalzirea cu pacurd la cea cu gaz este ne- cosard renovarea cosulu. Combustibil sollz, Pentru Tncdizirea imobilelor se folosesc mairar hula, lignit sau lernn, Excopiia sint centralele termice colective, ci acest tip de Inealire devine rentabil din punct de vedere economic numai incepind de Ja.un anumit andamant n sus. Deoarecs in functie de combustibil sintel- berate mari cantitat| de substanje nocive mediulu, legislatia tederala de pprotectie a madiului impune impozite foarte mari in cazul utiliza lor. ‘Avantaje $1 dezavaniaje ale incalzirii cu combustibili soliz. Indepen- ‘denta fata de importurle energetice. Costuri reduse ale combustibilicr. Costurl de opera ricicate. Sint necesare spatii mari de depozitare. Emi- sii rdicate de substante nocive. Sint greu de reglat. Forme regenerative de energie. Aici sunt incluse: radiatile solare, ener- gla eoliand, hidrosnergia, biomasa (plantele), deseurie (biogazul) Deoarece costurile nu se amortizeaza pe parcursul viefi acestor instaati, cererea este corespunzator de micé. ‘Termoticarea este, contra formelor primare de energie, o forma de ener- le indirect. Energia termicd este produsa in centrale termice mari sau in Centrale energetice de cuplare caldurd-energie. folosit din ce in ce mai mult pen- ‘Avantale $1 dezavantaje ale ter- mofiesril. Nu sint necesare 0 camera de Tncalzire si cosul. Nu ‘exista costuri de depozitare. Plata conform consumului. Se poate folosi tn regiuni unde se aplica masuri de protectie a apelor. Aso- cierea cu cuplarea caldur-enorgie protejeaz’ mediul. Energia astfe! ‘generata are un pret ridicat. De- pendent de reteaua de alimentare, trecerea la altd forma de ener- ‘Gie necesita constructia unui cos. Hl Lo Ice “Taetwr hur Sistem cu dou conduct eu dite beta partes nferioara ie as rile vorioa, Sion dou conc cu dat ela arta superioar cu rar mmiteaverscale @ Sse ev conduct unit cu vor ‘Siatom cu doua condueto cu és- tia speciale davbule oizon ‘wbuhe etzonai (astom stancard tala ponity cadile de Broun) 109 iCoed Ard vamos 9 epee BP incapary @ Dies ven nent cect cots GEA ene pert oN” Ae meomectr - OB Slee stetune Unelbanchete ® diverse variant de montare a convectrtorconerm GEA [ranimne [ois aa ere ne” Vine |e Sr. lim [Pmt lime! zomn,, mncssereco: linea {inn |in mm ‘ neal, 220 [200 |250__o.ieF fés0 [350] 70 10.09, ce vio (ose eo [01a 220 |oiase I jss0 [500] 70 —Jo.ra 10 Joe 300 |Ozee E > 220 |ei3st s eso _[@00 | 3600.20" ages fe J900 [70 Joao ontirctio 39 [oe “ron 220 |ose © Pimensini de constr do Dimension’ a constuctio ‘adatcare conform 014720 {adlaoare conform ON 4720 Tnatine [Disiana Acin- meme lee lee (eueer but He igment [inmm lini’ fin mm _|fne) i: [S00 —Jz00 250 —To.te 450 [350 600 [500 a0 | 500 angie onsite Dienshride constuctoradatoare Dimersiun do consi racatos inal coniorm OW 4722 @) planul unei centrale energetice cu dimensiunile componentelor importante. Dimensiunile sint valabile pentru 0 centrala energetica industiala medie, constind din tre cazane cu © Ccapacttate de producere a vaporilor de cite 200 th, plus 0 extensie cu un cazan, |Lainserarea de noi instalati n centrale energetice deja existente este ne- ‘cesard predominant o constructie pas cu pas; conceptele noilor construc trebuie SA contina si posibiltai de extindere, caici acestea asigura 0 funetionare continua a centralelor existente; trebuie rezervate suprafote ‘corespunzaitoare pentru aceasta.[Serene] mace] [Groner Iuerecor| exec] ttm ine Pees” | (eS | [eee isan Fin ae ane = i an Fa exer Hl foam], | [oor octane egre write’ | L_& o 6 J 1) de asomenea hidrecerrale de aeumuiare 2) eocertal cu prestune iets (ra acumalare) © rent neces ol pute co nitooowaa Herocentrala cu bazin de acurulare la indie si conduct lung de alimortaro.cu apa (eubtorara) Hicrocetrala eu prslune scazut cu tubind in spiral cu ax verte, rmeioda constett rate Hidrocentald cu tubind Francis Vortcala, matocd construct 19 Serlber Hicrosentraia eu turbina cu tub > eA sipinion CENTRALE HIDROELECTRICE -o Tipul constructv, forma si marimea centralelor hidroslectrice sint determinate de conditile naturale i de tipul, forma carcasei, dispunerea axelor si numarul maginilor generatoarelor de curent. Cu cit masinile sint mai mici, cu ati influenteaza mai putin partea construita. ‘Turbine-Tiourt “Turbing cu jet ber (Poton) Turbina-Francis Domenii de utiizare inatimi de cdere (pt i multe duze pentru debite mai mari Tnalimi de c&dere medi (Intre 670 si 50 m) pentru debite mari Debite mari puternic fuctuante gi inaltimi de cadere migi (max. 70 m) Pentru randamente de pina la max. 860 KW pentru Inaltimi de cadere si debite puteric fuctuante Turing: Kaplan Turina cu traversare| (Ossberger) Tipul de turbina este desemnat fara ciasficare dupa numarul de rotati Pompele hidrocentralelor cu acumlare, care inmagazineaza cu curent ‘excedentar energia hidraulica, sint pompe cantrfugale si corespund turbinelor Francis, si pot sa fie in mai multe trepte pentru a face fata tunor inaitimi mari de alimentare. Turbinele cu pompe sint masini rever- sibile pentru operarea pompelor si turbinelor. Carcasa: turbinele Francis si Kaplan sint alimentate cu apa in general printr-o carcasé spiralat’, in caz de randamente si inditimi de cadere reduse, elicea poate fi activata de fluxul dintr-un jgheab. In cazul turbi relor Kaplan de randament redus pind la mediu s-a impus turbina cu tub, a cérei elice similar’ celei de vapor este plasata intr-un tub. in cazul turbinelor cu jet liber, carcasa este 0 protectie contra stropirii cu apa prelucrata. Dispunerea axelor masinlr: verticala, orizontala, in cazul turbinelor cu tub oblica de regula. “ Numarul de masini: randamentul este distribult unor masini de mati- ‘me egal’, pentru optimizarea numarului de masini. Fiecare set de masini este instalat ca un bloc, ale carul trei dimensiuni depind direct de ti pul si diametrul elicei turbinei ©). ©. ©. ©: Hotiritoare pentru costu- tile de constructie, precum si pentru o functionare fara probleme, este pozitionarea corecta pe inaltime a turbinel; aceasta depinde de tipul de turbind side nivelul deasupra mari al locului de montare. Intreaga centrala se compune din blocuriie masinilor, din blocul de fundare care in plan are aproape aceeasi dimensiune, si din incaperile anexe, care sint ‘atupate in jurul blocurilor mai sus mentionate, cu economie maxima de constructie $i de eliminare. Metode constructive: marimea si amenajarea incaperii de deasupra masinilor urmeaza doua tendinje in afara de cea tip caverna\: hala cu macara cu pod rulant, destinata migcarii celor mai mari componente ale ‘maginilor (metod constructiva tip cladire inalta) [Main, Weser), pe de alta parte metoda constructiva in aer liber, unde cele mai mari compo- rnente ale masinilor sint miscate de ex. cu ajutorul unei macarale cu por- tal situata in aer liber (sau cu ajutorul une! macarale mobile) prin des- chizdituri speciale de montare in acoperigul hicrocentralei situat lao cota extrem de redusa [Inn, Mosel, Saar]. Dispunerea joas& a masini lor ~ care apare in cazul hidrocentralelor de mare presiune gi cu acu: mulare ~ tinde s& necesite metoda constructiei prin acoperire (masini crizontale) sau tip puturi (masini verticale). In cazul metodei constructive de tip caverna, masinile turbinelor sint plasate Tntr-un spatiu liber creat prin excavéiri de tip minier cu putin beton, in roca cit mai solida. Hicrocertrala cu clacoa masinior Hidrocentrala constr prin naar ier ams BH ® trerocortas tip ut © Hisocenira vp caverns 115 id PeonyPed Sor err Dro aa ase aura ERE 0-20 hreen- 100 EB c0- 10, “OHNO OTE PO aN ® Radial solmotderatatuminas eotere ‘Seal Fon Ware piel "ula hate Rogat ap Na ®_Basave o}nai cients in cazuurorinciar a one a colette (aor me ‘i pent Germania conform dar Intlutu metzorlope german) iz + po ic lis tacked ® variaga anvate a unghivis de ncnare optim a pant Germania 116 ARHITECTURA SOLARA -O in esenta, consideratile care i-au facut pe arhitecti si beneficiari s caute surse de energie alternative surselor conventionale de tip fo- sil au fost de ordin economic. Astazi se adauga cu o pondere egal necesitatea ecologica. Printr-o constructie economica energetic, necesarul de energie al unei locuinte se reduce la 50% din necesarul unei cladiri obisnuite. Bilantul energetic al cladiritor Cistiguri de energie: sursa de energie sta gratis la dispozitia orice adi. In zona nostra climatic& {Germania —n. tr] rediafile solare sint ait de reduse, incit pentru Tneailzirea camerelor, a apel, pentru iluminare sifunctionarea de aparate electice trebuie introduse ener- ii supimentare Perderi de energie: cale mal mari pierderi de energie ale unei clit provin din conductia calduri de catre ferestre, pereti, plangee si acoperiguri Consideratii pentru constructia economica energetic Exista in principiu trei puncte care conduc la diminuarea considera- bila a necesaruiui de energie al unei cladiri de locuit. 1, Diminuarea pierderilor de caldura 2. Cresterea cistigului energetic din radiatia solard 3. Comportare constienta a beneficiaruluiutlizatorulul in vederea ameliorariibalantei energetice Insisi alegerea locului de constructie poate constitui baza unor pierderi mai mici de cldura ale clair. Chiar si in cadrul unei zone mici dintr-o regiune exista condi diferte, de ex. functie de altitudinea Unui teren se schimba conditile de vint gi de temperatura. Condit ‘microcimatice relativ favorabile exist pe pantele orientate catre ‘sud, atunci cind terenul se afla in treimea superioara a pantel, ins nu ling creasta. Forma cladirii are un rol important in constructia. ‘economica energetic. Anvelopanta cladiri se afd in contact direct ‘cu mediul exter si cedeaza energie valoroasa aerului din exterior. Projgctul cladir ar rebui s& prevada o suprafata minima a anvelo- ppantei in raport cu volumul cuprins de constructie. Forma spre care ar trebui s& se tinda este cubul sau cazul ideal, semistera. Prezumtla teoretica este insa valabilé numai pentru locuinta unifa- rmilala izolata. Ss mp Depend cant de rane © carn gm tora de vape aeincalma © rca acy sweat ante: pon ease pe Seat mcerrea luna ‘Ambeloefacte aloe simuttan in doud imensin, com avariael unghiuks natin Seen a unghuld semuaSuprleele pe sud cu o incinare de 55° Dita 65 fc post ullzarea la mast ‘rum a energie! slre pe perioasslunor ao a Pee Supratejio po sus cu o Incinare de 30° pinto ait cimpstik al advan fzar erergiel soiaren antimpura go tan 2ifo (aoestea,sint_anoumpurie decsve pert epumsarea casio sla) ‘Supraotee pe eud eve inetnare do 0% pina [a 30" ent eupratte ups de utizare a oa ‘elu ce var (de ex pena colecoare plate pert nedisvea ape morajre). El sint ‘pafeile cole mal adoevata peru colee- tarea radianiorctuze Ustzrea antl ot ‘ona de nea te a Combinai nre colectoare ‘orto nena Surat : Tn schimb, torostele vonteale re sinau Coptoard in cal care coral este ‘Soper noma pn ia 50% an Gatto ctuze SSN Drolectate numel pert colctarea Fadlatilorauze (Ger acopert) val la zontal gcse obice i edocvate Coleco ‘dati etuze ‘Sectune transversal a unel case prowl numal pony colectatea {adil drecto (cer serin) ARHITECTURA SOLARA -u Organizarea in plan in cazul utilizar pasive a energlel solare, c&ldura este captaté din radiatia incident directa si prin inmagazinarea caldurii de catre anumite componente constructive, ca de ex. pereti, pardosoli De aici rezulta organizarea in plan logic. Camerele de zi si de sedere utilizate permanent trebuie sé fie orientate catre sud si sa aba suprafote vitrate mari, Este eficient s& se prevada elemente constructive vitrate in zona de zi side sedere, Pentru aceasta exist motive importante: 1. extinderea supratete!locuibile, 2. cistig de energie solard, 3. zona-tampon termica. jncaperia mai putin utlizate, cu temperaturi mai sc&zute si neincalzite, cu un necesar mai mic de lumina, ar trebui orientate tre nord. Aceste ineaperi au rolul de tampon tntre zona calda alo- Cuinfei si climatul rece exterior. Utiizarea energie! solare In utiizarea energiet solare se face distncia Inte utlizarea activa si cea pasiva a energie colare. Utlizarea activa a energici solae: inseamna folosivea anumitor aparate tehnice de ex. colectoare colare, conduct, recipiente co- lectoara, porpe de transfer s.a.md, pentru ransmiterea enerciei solare. Acest sistem necesit& investitii si costuri de intretinere enorme. Aceste costuri trebuie ins& amortizate prin economiile de energie realizate. Pentru categoria locuinfelor unitamiiale aceste instalai nu sint economice. Utiizarea pasiva a energel solae: inseamna uliizarea anumitor componente constructive pentru inmagazinarca caldur, de ex peret plangee, elemente din stil Gradul de eficienta al acestui sistem depinde de anumiti factori: 1. Conditiile de clim: ‘temperatura medie lunar, geometria soarelui respectiv incidenta radiatiilor solare, durata de stralucire a soarelui, incidenta raciajilor solare 2. Modul de utilizare a energiei solare: utilizare indirecta; utilizare directa Alegerea materialului de construcie capacitatea de absorbtie a suprafejei si capacitatea de inmagazinare a cAldurii a materialului de constructie petaturd functie de stuarea construct a a we Co. UL te ‘Opsimizarea suprateeior Prerdorie trmlce sad proportional cu recucerea supeaete zara dec a onerpel solare pn eupraftevirat Lnizare increct a energie sola pr inlrmedul unui pereke Tmo 21 ian, aii aoa inc, (Nowa dolnd Peet clan ‘Sorte nedlzosearulcinve goam omanenta aejongaza Ponty Ir Bocuole Trombe. Pr Wagele in Exporw Fara = suparioa doechico aout in inedpere esto vocrcuat sh treat Gminaea percertertrmice 117 et PurARHITECTURA SOLARA -o Sera Be Plante subtcpicale, uriate Fetaiva mec 2 aecuia 20 is re n Deochisar ‘mari pentru ventilare oa nc aan 1 rain tee ie rans oe Repmecemmgens © geek eames Beclcmeeneines Sheree, Soca a =a 5 poate ciara n renga pen ors nun rue ot a © @ @ © Posi de adsugare de componente vitrate la cladi exisente LLoouia unitambiala eu sera Functionarea incdtztihipocauste ‘ei Barbee Ache saporte npn -© homo 11 ase oe 6.Camera 12. Deporitare yourenins “Gitpee is otoee Sees n inane 10: Gander 9 o @ sma~@ ‘Ath; Echipa do prolectare LOG 118Lumina "%e owas ©® consume energie in mena] ‘Apa calga ar AO as lagi roma ie ® consume aoa tn monal Za Bs is foto Re ev bl E Bop 20 bie ea § 5 i ee ott é 5 me iy eke Ber i Perey OU 2 Sec ears cae Clue Cad.uz. Cionrs, =i cs nota ou a ar) Necosarul de cir de an pote. (ia oa al Une locum unvarie Nooosaru de ealdura gi consul o.combusibl al lecunielr Tn Fince dotwimoizolave veges age se i anaes 1 » ® » ® 2 © yee teste Fonte a ED nar cde aa pvt — Untiaare ftovokaiea | a enarge sole sotmce © Aesorsane pani sara Condut8 dspontiv sch de cakiura Frerparaa staat Ap eles menajera rie spat. pc erperah sche ona ncaa lowe en ‘calodaresolare concentrate {oping pavabotes) — Dieoectv oar porta apa menor evorieate ww ® Tonnes soto woprozemaseromatcn) ENERGIA SOLARA Pentru gospodarie sint necesare de persoana cca 1,5 m? de colectoare si cca 100 I volum de apa in rezervorul de acumulare = @ . Pentru o gospodarie cu 4 persoane int-o locuinta unifa- miliala pentru producerea apei calde este necesar un colector ‘cu30 de conducte, cu suprafata de absorbtie de 3 m? . Colecto- rul produce functie de gradul de Insorire Intre 8,5 ~ 14,0 kWh caldura solara pe zi. Este suti- cient pentru incaizi 200-2801 de apa — ©. Fiecare dispozitiv de energie solara are nevoie in orice caz de un sistem conventional de incalzire. Intr-un interval de timp previzibil soarele nu poate s& aibé randamentul necesar pentru a sustine singur incalzirea. ‘in tilzarea energiel solare se fa- cedistinctia ine utiizarea activa si cea pasiva a energial solare. Utlizarea activa a energiei solare: Inseamna folosirea anumitor aparate tehnice, de ex. colec: toare solare, conducte, recipiente colectoare, pompe de transfer g.a.m.d, pentru transmiterea e- nergiet solare. Utilizarea pasiva a energie’ solare: inseamna utilizarea anumitor componente constructive pentru inmagazinarea cAlduri, de ex. pereti, plangee, elemente din still: gradul de eficientd al acestui si- ‘stem depinde de anumit factor: 1. Conditile de cima —temperatura medie lunara, geometsia soarelui respectiv.incidenta radiatilor solare, durata de stralucire a soarelui, energia radiatilor solare Modul de ullizare a energi solare, utiizare indirect, ut lizare directa ‘Alegerea materialului de oon- structie ~ capacitatea de ab- sotbtie a supratetei si capacitatea de inmagazinare a c&ldui a materialului de construc. Diverse tehnologit 1.Caldura solara: utlizare termicd a energiei solare prin it termediul colectoarelor. Notiu- nea de colector este lagata de acumulare sau captare. Caldura solar serveste la ‘incalzirea apei . Curent electric solar: fotovol- talca (FV) este transformarea directa a radiatilor solare tn curent electric direct cu ajutorul celulelor solare. 119ad Perr Hara noe. ea ma mica mos Sous ie tonpe fou sonata (Se t0otin 20 48 fi, paca 1051- at pune mecon stems 4970 cen oo B/S HEURIF]E) 8 | 8 an © vioza mea omponenieconsive [Goch maxima permeate ermica Wm) o dubs sau Blan ub paar neamenajate fas oT ‘scoparia inctate) inetoon eae cant cu au ext langue de subsclut wl pianseo care au [0,70 aor contact cu pail pete care [av contact evince needa, Sid dt tuto cpacavie acorn wien 204, az rx ie mona tscotuce ac a eS sock nce aaa melee Sere ex wera ge see Scone ha as Litas paras amie fn cas pel monk, cts can ron rl mor neu sa env de 120 RACIREA iNCAPERILOR DIN 4701, 4710 0 Cerintele privtoare la limitarea permeabiltaiitermice in cazul primei mont, fnlocuiri sau renovari de components constructive @x- terioare ale unor cdi existente nu trebuie s& depaseasca valorle din tabelul > @ (coeficienti maximi de permeabiltate termica). Trebuie respectate grosimile matorialolor termoizolante. In cazul plangeelor situate sub poduri neamenajate sau al planseelor(inctu- siv acoperisuri inclinate) situate dedesubtul sau deasupra unor inedpen, si care au contact cu aerul din exterior, renovarea trebuie ‘88 se faca In aga fel, incit 2) invelitoarea acoperisuui (inclusiv acopeririin consola) sa fe inlo- cuita imediat sub invelitoare, b) placarile sa fle cu placi sau elemente de tip placa, atunci cind ‘acestea nu sint direct zidite, prinse cu mortar sau lipite, sau atunci cind sint fixate cofraje, sau ©) atunei cind sint montate straturi termoizolante, sint valabile ce- Tinje conform — @ rindul 3. Intensitati ale vintulut Viteza in m/sec. Onueste vint ° 7 vint intens 12-14 1 curent calm 1-2 8 vint furtunos 14-17 2 vint usor 2-4 9 furtuna 17-20 3 vint slab 4-6 10 furtuna putenica 20-24 4 vint moderat 6-8 11 furtunatipuragan 24-30 5 vint racoros 8-10 12 uragan peste 30 6 vint puternic 10-12 Camere trigorifice is In cazuldeterminarii necesarului de temperatura redusa pentru racirea incdperilor trebule sa se tind cont de faptul ca diferitele bunur mentinute la rece necesita temperaturi, grade de umiditate, circu- lafie a aerului, durata de racire respectiv de congelare foarte preci- se pag. 121 @, In continuare, trebuie tinut cont de caldura specificd a bunului mentinut la rece, de clima, de constitutia constructiva, de situare, de cAldura iluminatului, precum gi de circulatia tn interiorul inc&peritrigorifice. Calcularea necesarului de tempera: tura redusa se face combinind: 1. racirea bunului mentinut a rece sau congelat (rc inghetare-congelare-supracongelare) (Q = m cp At). Daca produsul trebuie congelat solid, la punctul de inghet trebuie s& i se sustraga caldura necesara, caldura sa specifica find ‘poi mai mica. Sustragerea de umiditate este de aprox. 5%, 2, raicirea si uscarea curentului de aer; 3, efectele de incalzire generate de pereti. plangee, pardoseli: 4, piorderi prin circulatii (deschiderea usii), iluminat (fereastra), caldura generata de instalatia de iluminat, precum si de functio- ‘narea pompelor gi a ventila 5. condensarea vaporilor de apa din pereti -> pag. 127-132. Racirea carnil ‘Camea proaspattaiata este récita in inciperea de prerdcir la 280,15 K pind la 281,15 K sila o umicitate relativa a aerului de 85 la 90% In 8 pind la 10 ore de la 303,15 la 288,15 K, apoi in camera frigontica la 275, 15 K pind la 281,15 K la 0 umiditate relativa a aerului de 75%, timp de 28 pind la 30 h. Rcirea gi depozitarea trebuie sa se produc soparat. Pierderea in groutate aste de 4 — 5% in 7 zile. Astazi se prac- ticd tot mai mult ricitea rapid& Tn camera frigoriica, fara camera de prerdcire, unde carnea este adusi de la o temperatura de tBiere de 303,15 K la 0 temperatura de depozitare de 274,15 K, la 60 ~ 80 re- Creular ale aerului pe ord sila 0 umiditate relativa de 80 pind la 95%. la punctul de e100) 3 i Timp de depostare ma- mia emperatt 9 gra 5 al ge urciae onto i (x= 27315) a Sonate inp "0Bon a eee Tonoeain Tne] Pow] i tena | co copoctar peauhi a 7a 15-27665| wo | Sean depoct hamel [27218-27195 3 | Sum Caro cae co wth 27205-27565] 0-85 | 152 Sarna Sa poe ern is-e7a8| foes | isa Save co bros sv | 27415-2728] M soas | 180 ranuiae era ts-o7es| seas | ‘Sa Tarwcergeaa {0.15585 | a0 | sum | Sain san cimayi_|2an 5-276 15 te is-00_| ‘sn Vina pase inal congo 25,15-200.15| ss-20 | one osto pommpe—|272/-27905| bh seas | oe nstrocongesa — |25015-25945) MLL s580 | 42 Soiew Pao | ‘Ectin greats 2315-274 15| — 100 | 5-r0%8 onaeat poseores fasotoeesas, | seas | Bum Sasa peswsee [asais | S35 | 2h zis | se-a5_| fol | 272.65-273,68 | P. | 75-asje) 8-10 uni ome bac Un, dopet tan sot 272.15-277.18] P 75-80 | pina inst Ui dopo. de rts "20-5. 209 98] nL fees | Bion bers oie, zrets-ertss| sees | '2seuni depos win, pater | 27488-27739) Me to | 4Ztetm Toque nosh ress-e7a.s| so | stam fas, vcs 27815-20015 | Sor | screun mast wpieti 27015 |= ae-20 | s~2sion Sanat cop. dee] 27915-27715 a | 1aPeten res-2708| s-0 | Sau rans) sees = IE e=otun 27308-27415| — as-20 |S cipimn Spenae zra'e-27a6| — go. | sctoue rt cone Frars-eras|w fos | sa tale const rits-a7aes| wea | suet Ingume congaate __|260,5- 208.8, | Fre oa amis |- ss toro 68 Frets-27e8| so-s5 | toca poracae Pres-a7es | | Scat | Eorere Jeones | 8 | Saipan pore (ornis-27.|m fo-0s | #7 8uni Sfoseni Pras 2745) M = Grose conic faras-ave8| = pare Parsarees| = Sse patsares| 00 Sgt doin rees-27818| a St 75 5-270 18| somes | to2hn ‘pnd ge 25015-25515 | = jor) arity ira ete 272 ser? '8| = jo-75 | $=124m Pras ston ‘incl emai |260,15-2665| | - arcane deieerat8 | = foie vrei li | roses bard ain oom de verde mate, ance} 258, 15-253,15 | — - - | procinaam ant [2783527115 |~ wo | rocinean ina |oveaoeraas| ~ joe |e Bat F7435-278.15| cee Fins fin sae pa, anase 201.15-000,15| ~ - |- | ‘ara prsts-eri S| — e produae ft pnts [27015-20115 | ~ = 2 Socoatacopoat [arris-avais| — = : fornececte [28015 |= ze Virus soa ‘onde Mosla _ |27915-204,15| ~ Ee |e ven bores inde | 20075-20478 |~ | ‘meenem mnicessap |avars-ore | ~ 2 ft srapeut Beis |= jE Diverse Ty ener tin ce reave [275.5 |eo-e5 | - tine 7018-20135] - wee Poste timated 20815-27015 | = Ee ‘Sirun Soon. naar am. as.s-261.15|~ |e ‘lp st open wtons 20815 | - = |e Pakenham gees 20015 |= E = | Ginertprcuncscave [2555 | (_ savin ties 3-297.15| Wl © conan pence de sepoctare pentane aren (7348 0°) CAMERE FRIGORIFICE RACIREA $I CONGELAREA CARNII-> (0 Procesul de congelare modifica starea si distributie apei continute de came, insa compozitia cami nu se modifica. Congelarea c&mii de vita se face la 261,15 K, a celei de porc la 258,15 K, la 0 umigitate relativa de 90%. Durata congelatil: berbecul, vitelul, porcul intre 2 si 4 zile; sfertul din spate al vite! 4 zile, sfertul din fata al vtei 9 zile. Decongelarea corespunzatoare se face timp de 3 pina la 5 zile la 278,15 K-281,15 K si reda camii starea de prospetime. Mai nou — in principal in America ~ are loc procedeul de congelare rapida la temperaturi de 248,15 — 243,15 K sila 120 pind la 150 re- circulari ale aerului pe ord. Avantaje: plerdere redusa a groutaiii, crestere a fragezimii, inlocuire a procesului de maturare, pierdere scazuta a suculul, consistent si rezistenta mari dupa decongelare, Durata de depozitare depinde de temperatura de depozitare, de ex. pentru camea de vita, la 0 temperatura de 255,15 K durata de de: pozitare este de 15 luni, la 261,15 K, de 4 luni, la 263,15 K de 3 luni ‘Intr-un volum de depozitare de 1m? pot fi depozitate 400 pina ia 500 kg berbec, 350 pina la 500 kg porc, 400 pind la 500 kg vita, ia 0 inaitime normala de stiva de 2,5 m. Tipul de carne ‘Temperatura | Durata de de depozitare °C_|_depozitare (luni) Came de vita =e 15 i = 4 = 95 3 \ Came de pore 18 12 =10 a4 : - 95 1 ‘Coapse de pore 18 512 | 10 Gaini 22 | -18 =12 pind la 10 - 95. 2 Curean =35 peste 12 23, 12 =18 6 _ a2 3 J ® Temperatura g' duata de doposiare Racirea pestelul Postii proaspeti pe gheata la 272,15 K si 0 umiditate relativa de 90, pina la 100% pot ffnufi proaspeli 7 zile. Durate mai lungi de depozitare se obtin pri utlzarea de gheafa bactericida (hipociorura de calciu sau caporit). Pentru 0 depozitare mai de duratd la 248,15 — 293,15 K eventual se glazureaza cu apa dulce pentru a opr aerul si a impiedica uscarea. Lazile pentru peste au 90 x 50 x 34 = circa 150 kg. Racirea untulul Durata de deporitare fa 265,15 K a untuluiract este de 3 pina la 4 luni fa 258,15 ~252, 15 K = 6 pina la8 lui, la 252,15 K. La mal putin = 12 luni Umiitatea relatv’ a aerului este de 85 pina la 90% Recipientul pentru unt are 600 mm inaltime, @ 350 pina la 450 mm, sgreutate 50 pina la 60 kg Racirea fructelor $i a legumelor Important: este necesara o preracire imediata, deoarece 0 scédere fa temperaturil la 281,15 K produce o aminare a coacerii cu 50%, Durata de depozitare: depinde de calitatea aerului (temperatura, umigitate relativa, miscare), de tip, de coacere, de constitutia tere- nulul, Ingrasamint, clima, transport, preracire $.a.m.d 4a] incatzi PERacirea oudior (Quale depozitate la rece sint acele cua care sint depozitate in spatii a Ccaror temperatura este mentinutd Tn mod artificial sub +-8° C. Ele trebu- je Sa fie insemnate cu ,oud depozitate la rece”, Atunc! cind sint scoase din camera frigorfica, oudle trebuie Incalzte intro-o camera de degivra- re cuclmatizare, atunci cind temperatura exter este cu peste 5° C mai ridicata decit cea din camera trigorifica, aceasta pentru a preveni con- » nit creuabia do admis Stminare a seeui cu poe tects conta pats! ET canal penta aor cu nie alumina ® cata de adrisie side eliminare a aerasi 6. Fonoizolare jin canalele de ventilare, foncizolatia impiedica transmiterea zgomotului de la centrala c&tre camerele climatizate. Lungimea pe directia de Circulate a aerulul este de 1,5 ~3 m functie de izolatie. Se fabricd sub forma de culise din material neinflamabil, de ex. plici din fibre tari sau tabla, cu umplutura din vaté minerala. > (0 VDI 2081 ,Diminuarea zgemotulu la instalatile ATL (TVi) DIN 4109°. Atentie la fonoizolare in construct multiotajate, 7. Canale si guri de ellminare, respectlv admisie a aerulul Din tabla de for zincata, ofelinoxidabil, pléci din fibre ignifuge sau ase- ‘menea. Sectiunea este cel mai bine patratA sau rotunda, dar si rectan- (ular pina la un raport de 1:3 al laturilor. Coturi cu table de directo: nrare. ~ DIN 24147, 2418-83, 24163, 24187, 24191. Esto necesara Intratinerea periodica. A se tine cont de cerintole de protectie la foc a instalatilor de vertilare. Canalele zidite sau betonate sint in cazul unor podele mari sau in caz 49 canale care urcé mai economice deci tabla. Ganalole ziditeizolaaza Zgomotul mai bine decit cole betonate. Tencuiala interioara neteda cu vvopsea lavabila. Canale de admisie a aeruiti. zolatie cu masa scazut, ‘robuie evitatt acumularea de caldurd. Sectiunea transversala a cana- lulu trebuie 8 fe sufcient de mare pentru a permite curatarea (murdar- rea detericreaza condita aerulu). De aceea canalele de eliminare a aerului din podea trebuie prevazute cu cispozitive de scurgere care pot fi ‘ngurubate in mod impermeabil, gin canale trebule prevazute suficionte deschideri pentru curatare. Canalele ain ciment cu fibre (tara azbest) sint adecvate pentru aer ‘med, t8r@ continut de acizi, canalele din material plastic sint adecvate pentru medi agresive, cu formare de gaze. DIN 4740 grilaje de ad- misle si de eliminare a aerului trebuie amplasate pe podele necircula- bile (exceptie sint cladile industriale si camerele de procesare elec- tronic a datolor). Gurie de eliminare a aeruluisint esentiale pentru distributia aerului in tnedperi, drectionarea curentior este orizontala sau Verticala, Suprafetele perforate pentru admisia si eliminarea aerului nu prezinta probleme din punct de vedere tehnic, ins trebuie sé fie sor de curditat, ideal din tabla louita prin ardere. + Q-@ ‘Admisia aerulul in bircur se face pe cit posibil a ferestre (cea mai puternic8 incidenta a tiguuirespectv a calduri) Elminarea aeruu se face pe partea cu holul. Pentru toatre, cinematograte sis de conterinfe, inroducorea e- ‘Ui se face sub locur de stat js. Elminarea se face la nivel plan ‘Traseele de circulate a aerutui depind de forma incdperi gi de utizarea sa. TEHNICI DE VENTILARE A INCAPERILOR DIN 1946 > 8. Camere pentru aparate Carinjele constructive si de siguranta tehricé VDI 3808. Proiectareain- stalatlor de ventiare si climatizare tebuie lata in considerare inca in faza ce precede proioctarea construc, c&ci ele influentsaza In mod considerabil proiectu construct si structural Camerele pentru aparate trebuie ampiasate pe cit posibil aproape de ccamerele cimatizate, daca sint accoptabile din punct de vedere acus- fic; trebule safe ugar accosibile, Perel trebuies& fe din zr, ten- cuit, pe interior vopsea tavabila, cel mai bine daleraianta Sifoanele de pardosealatrebuie 68 fe in toate camerele prevazute cu trape contra mirosuluirespectv acoperie etansa, demontabii, In ca- ul centralolor situate deasupra ator cameretrebuie sa se prevada par- Closvald impermeabill. Pe pereti exterior trebuie prevazuta termoizolate si barera contra vaporior pentru evitarea daunelor produse de condons. in cazulunor cerinjerigicate in caea ce priveste limitele de ‘2g0mot si de vibrati, se impune dispunerea tip casa in casa. incarcare supimantara a plangeulu datorata masini n cazul centralelor 750 pina la 1.500 kam? + groutatea zidurlor camerolor de aer. Necesarul de spatiu pentru centralele de climatizare depinde foarte multde cerinfele privitoare la ttrarea aeruivi si foncizolare. Pe suprafete ‘Inguste si lungi, camerole pot fi dispuse insiruit, in succesiunea corecta. Lungime pentru instalatii de climatizare simple industriale cca 12m pentru instalati de climatizare de confort cca 16- 22m pentru o centrala do eliminare a aerului cca4—6m. Latimea gi nattimea (dimensiuni libere) centralelor de instalati industrial si de confort: lajime x tnatime pind la 20.000 m*h randament aer 3,0m 3.0m 20 ~ 40.000 m°/h randament aer 40m 35m} Centrala 40 ~ 70.000 mizh randament aer 4,75 m 4,0 m) Pentru montare si reparatii este necesar un culoar suplimentar de 1,5 = 2m. In cazul instalatiilor mari, centrala de climatizare si camera de distributie a cdlduril trebuie 68 aibéi un culoar de deservire comun si o camera pentru tabloul central. Instalatiile de climatizare pentru incaperi mari de birourl incdperile mari sint climatizate cu ajutorul mai muttor instalati. O zona speciala este cea de la falada (instalatii de mare viteza), zona separata la interior, instalati cu presiune scazuta sau cu viteza mare -» @ Exompl do alcature a ure instalai de cimatzare cu presiune rica {estar LTG), Clie administrate Dyckerhott Zement AG. @ 125instalatii de climatizare cu presiune ridicata TEHNICI DE VENTILARE A INCAPERILOR ‘Sectiunile transversale mari ale canalelorinstalatilor de climatizare 2p cu presiune scdzuté sint adecvate numai pentru necesarul de aer a pentru transportarea calduri iama, respectiv transportarea racori acoperis sau etal pentru instalati tn mijoc. vara, ins nu pentru necesarul de aer in general. Instalatile de cli- © dispunere costisitoare este cea cu put principal pentru aer si dis- ‘matizare cu presiune ridicata necesita circa 1/3 din cantitatjle nor- tribute orizontald pe fiecare nivel de-a lungul coridoarelor, cu con- ‘male de aer pentru ventilarea cu aer curat din exterior, aici trans- ducte ramificate directionate catre exterior sau imediat in spatele ortarea caldurii, respectiv a frigului fiind efectuatd printr-un sistem — fatadei deasupra ferestrolor, fiacare la nivelul de dedesubt, trecind de conducte de apa la fel ca la incalzirea centrala. 1 m®de ap poa- prin goluri operate in plangeu deasupra. te transporta de cca 3.450 ori mai multé caldura decit 1 mde aer. Adincimea max. a biroului pentru instalati de climatizare cu presiu- Sub fiecare fereastra este un convector de climatizare (aparat cu inne ridicala este de cca 6 m, alfel este necesar un sistem supit- Jectie) cu duze speciale de eliminare a aeruli si schimbator termic, _ mentar pentru récirea aerului. Adincimea max. a cladiri fr& sistem alimentat de catre central cu aer climatizat si apa récitd sau in- interior aste de 2 x 6 = 12 m + coridor. Eliminare prin suctiune a ae- celzta. Reglare numai la schimbatorul termic. Cantitatea de aer mai rului se face prin pereti-dulapuri de pe coridor, respectiv deasupra ‘edusi face posible centrale mai mici, respectiv prepararea fara pro- coridorului si prin WC-uri. Instalatile cu presiune ridicata nu recir- bbleme a aerului, Aerul exterior este curatat cu prefitru sifitre foarte cul aerul, deoarece cantitatea de aer este deja redusa in masura fine. intreaga cladire este sub o usoara presiune pozitiva, fapt ce necesara pentru o ventilare f8ra probleme. Pentru functionare re- face ca rosturile neetanse s& nu produc practic nici un elect. usa, trebuie redusa in centrala cantitatea de aer primar. Convectorii de climatizare. Cerinte generale Instalatii de ventilare pentru bucataril a SUnrs 1. Intensitate a zgomotului < 30 pind la 33 foni. DIN 4109 Bucatanile mari VD! 2052 -» de asemenea pag. 475 — 476. Inaltime 2: fru de aer pt. curttarea aeru secundar (aercrcula DIN 1946). 2~ 5 m. Porjunen superiard a peel s!platonultebuie tencute 9, schimbatorl termi trebui sé gararioze sitar sistema de ven. Fo78 (rl vopsea cule) noeuie a cant er de cea 15—90 tare 0 incSzre tolalé la temperatura camerai pe orice vreme, 98 ot a 6@ provedea presiune nega; aorul se deplaseaza din 4 anceraalenetu ioek ‘robulo sie malmica de 1s—1e°c, mcaperle adiacente, ale caror corpuri de incdlzttrebuie dimensio- is wp pecee fee Vere Teeter eee ees "Mate corespunzator mai mari. Cazanul de gatit, cuptorul si friteuzele afl instalaja de racir esto nooconomica si se formeaza con: trebuie alaturate int-un grup, deasupra lor amplasindu-se o hota cu dons pe ferestrele dispozitivelor (se murdaresc suprafetele red). fury de grsimi. Canalele trebuie curatate anual, raseul de admisie Conductele de aer cu presiune ridicata trebuie sai fie pe cit posibil 4 aerulul trebuie fitrat si incdlzit iarna, Nu exista dispozitiv de circula. rotunde, pertru conaitii de circulare ideale, fara vibrati. in cazul fe a aeruli, Sint necesare incélzie ocala si yearmen izolanto, unor dimen: intre axele ferestrelor de1,5 — 2 m, dispunere cu r 7 ie) = conducte verticale de distributie a aerului, alternarea elementelor . vericale structurale cu conducte de instalati ale rejelet de ventiare si alimentare cu apa. Conducta de urcare a aorului peniru eid cu 7 etaje are 175 - 255 mm 2, la cladiri mai inalte aproximati la Put do venitare ber fiecare 7 — 10 etaje. Etaj tehnic pentru instalatia de Incalzire si cea 2 Aer secundar de climatizare; de ex. la 14 etaje 1 centrala la subsol, 1 central pe a i ‘Aparat cu injectio mT a = =] Es g Ss [Boca] me n FOR = gq FT Peal a faa wai Ins a eco Ietete Pf H bya BGG i ii staat de cimatizar cu prosiune ria (estom LTS) @® revacrinceres — YO] @ Yeghoajaerrarerse Q) oo — @ eae Osea NO ten {LEE} © Forts, a era Amat es tne do @® Fitru. to gonoras ¥ @ cazanspa © Set ® cape. mceer ky @ sgaysnsonan Tarsomaeanerme f=] @ Sepia oo a “ili on | @ iramnce LC] © Seaeent en o @ Beriheres Dispoziy de umidiieare Diepozitv amestec (aer, ‘Schimbator terme cu yim ieee eset Ee) | @ Ages irre se CE) @ sepa vont, UW © seme rnonn 1 Sime SO RRS @ yeteimae © tease ct @ cvssininsooe [| & Netohegbatser tee GP @ eas sts yest Gari copes Sat ms Z] @ amg LN & tomeansn nse Bickatss E gorapeme Lb @ smnntminrioen © a @ urinate acoprs @ @-@ sersusgrteeprauionicie ce vewareatecipaasc ow se4e71 [><] @® amare n gener tl 1260 ‘etaar ‘orepunde Th Variata tempera nt lomant conetuciv monosrat rnp wocer cal ptm lament eanstuctv ® | Toncuialtitador 0.015 07 = 0.02 Parte 020 :022 136 Tonaiaa exerer 002 087 = O92 wa 134 Wa, one ee O08 sence ow 156 ‘eae 064 erie igen 3g CCacuteea valor port elamente constructive mutistat Exempiupetele di B.C.A. 600 ka/n* 80.em cu tencual grows ka a Bk i stipe * ~ 1 ‘kzon& cApriori Z ' Kemp capa ee ta = 04s «2-00 = 0055 +083=0.89, CCalculrea costicientuli medi de ielare fermen i elements eompuse ‘Etomlu: Sarpanta unul pod loot rt armaotent Boe “emperten (0) {10 ‘Seaderee ‘Sorepunde Th Varia de ternperatur Tun ole- mont eonet'uchv mulevat Varina tomporaturicala @. tne cu roprezontare deformat a ele- ‘ontull construct (a scara coe onto o ele toric) -Variaba inert eat art pe reg ‘lament constr +30" v0 0 e [Re i a0 k= 048 2m hinish ae omcaamiga 24en curamida steer. l, keag kaze Scgchnvercoue 2 SACs 3 ist prose ee Semper ee ‘Varta temperaturi tn elements constructive cu termolzoare diet pent term peratura itareara , = 25" ortperaiura oxtrioara 0, = 12". Temperatura fle) Ireroarea porta 6, ste cu att ma leat, cu cht area este mai und. PROTECTIA TERMICA ‘TERMEN! - MECANISME Protecia termi sorveste la: ~ confor protectia mull fat& de prea mult 3 prea putin ealsura = economisiea energie! termice = protecta Impotiva degradairlor construct rezuitate din data termice si, Tn primul rind, datorté condensulul vaporior de apa, generate de 0 termoizolate insuficienta sau poziionata gresit Stabiltea termenilor conform DIN 4 108 {indicate Tn paranteze patrate: unit cexprimate in sistemul kal —klocaleric — utlzat anterior. CContitatoa de enorgle termi, exprimata In Wh [= 1,16 kcal] temperatura °O; iferenta de temperatura K (Kelvin; exprimata anterior in gr; 1.18 Wh (= 1 kcal) ‘reste temperatura a 1000 g de apaicu t K. ‘Schimbulltermle prin convecti (Conductivitate termica), conducto, radiate sic ‘zie a vapotior; poate fi incetint dar nu poate fi eliminat prin termoizolare. ‘Conductivitatea termi 7. Wimk [kcalimhi] este o caracteristica specificd ma ‘erlalull; cu cit este mai mica valoarea, cu at este mai redusA conductvitatea ‘ermicd. Valonie conform DIN 4 108 cuprind coofcien de siguranta pentru apl- calla practic’; valor din masur&tor? nu sint comparable! Fezlotenta termicd — ia conductie ~ 1/A in mé KAW {m? hi/kcal] este marimea spoctcd statu: V/A = o/h (6 = grosimea stratull in my; se poate calcula mai ‘simplu pen Inmutirea grosimi satulul din om) cu factorul O° 1/A= dD’ Coeficientul de izolare termica este imponant pentru respectarea DIN 4108, varia ‘emporaturi in lementul constructs problema degradaror dn condens (-~ jos) Rezletenfa la schimb superficial de calduri — la convectie ~ 1/< este coet- ental de lzolare tormicd al statului de aer din proximitatea elementelor constructive, Cu cit viteza aerulu este mal redusd, cu aft asto mai mare 1/a la fata fexterioara a elomentiul construct (1/a) 0,04 (la stratur exterioare 0,08), fata Interioara a elementulul constructiv(1/a). Fealatenfa termica globall 1/k n m2 KW [mn hk/kcal] este suma rezistentlor ‘nui element construct Ia recaroa cad: k= t/a + VA + Yay (nversul su -~ coeficertul de permeabiltate termic& ~exprima in Wim K [kcali#hi] plerderea de caldura a elomertuli constructs servaste ca bazd pent calcul termice), Coeficlentul de permeabiltate termicaék in Wim? K [keal/m?hK] valoare reciproca a rezistentltermice globale{/k este astazi cea mal importanta valoare pentru calculul protect termice; marimea acestola este prescrisd pen try cazur dilerte In DIN 4108 si In .Reguament prvind protectia termica. ‘Aceeasi marime serveste constrctoruiui de instalaltermice ca baz de calcul. ‘Marime dorivata ker = coefcientul mediu de permeabittate .fereastraepe- rete’; calculare din part egale Fs valoare ka color doud componente’ esrary= he" Fete) = (Fr + Fo) eq = e2eficiontul mediu de pormeabilitae al une! anvelopante, caleuat in pari ‘egale F si valoare ka componentelor anvelopantek: perete(P),fereasta (F), aco- pris (A), suprafaa la sol (S)¢ suprafata de planseu exous aerului (PA) lind in ‘calcul factoriiminimi la suprafete de acopers si suprafete la sol Kp Fest ke Fe + kon’ Fon + 0.8 ky Fat O.5 hs Fe Fp Fra Frat Fa + Fis ‘Trecerea edldurt!print-un element constructiv: © cantate de caktura pasos sratu de ar inter prox elements construct jung atl in ae incipert pe fa intron a cloner construct; depaseste coetcion- {ulde izclae termicd a element corsiuty,aunge pe fata extrcar a ol- ment construc: dopdost srt exter de ae proxim element con- Etructv si junge in aor extern. > @) Diforenta de temporatura dni interior sexton se dsb inte tate strats. se confor procentaju eu care acoste conti a restontatermica glcba- atk @ Exempid 1 kn = “Ve + IA + Vag = 0,13 + 0,89 + 0,04 = 1,00 Ale A: the = 13% + 89% + 4% Lao diterenta de temperatura ad = 40 K Inte interior gl exterior, revi pentru lay 13% 40~ 5.2K HA 83% "40 = 332K Hag 4%-40= 1.6K Exemplul2: Perit 1/A egal cu 0,93 raporu ar 0.19 0,33 : 0,04 = 25% : 65% : 8% ‘Stratulul interior de aer proxim elementului de constructs -arreveni in acest cuz 26% +40 = 10,4 K, aceasta Inseamna ca fata peretelu arf cu 10,6 K mai tece decit aeru incdperil Doc cu cit este mai redus coefcientul 6eizolare termica al elementului con- ‘struct cu alt este mai redus’ temperatura la faa interioard a elementuluicon- ‘structiv + @ si cu atit mai usor va aparea acolo umiditate din condens. Deoarece varia temperatutl depinde de coeficientul de olare termica al figcirui strat, ea devine 0 nie creapta, daca elementul constructiv esta repre zentat la scara coeficientulul de izolare termic& a staturior sale —> @), @:le- tile sintastel mai usor vizbl.sa Too) eo Tarpon seat) Go"ans crempunatior cut So Contin vapor pin aera jo" and corerpunaiior cubel SRetso inst esive alert) frosure pala ser seurate care Sitawasd in elemental corel Sf i.e vara ope ih 200000},Joo0000 e. (00000 @eeeee f000000 eeccece| lccccce Ditorora rita de prsiune av oni (teremta. de prestune arta a vapor tne fee ole Diterenta absolut de presiune vapertor (aforena de presune a ‘era fore feale clement ‘rar conor Soorre Tame°S | rosuen rats] Sagoo nero) =10 269 Fempera- | Umicitateareatva a aerui] ee io tee ra es tena 50 60 70 25 88.9 ey i me = [aK ase tax 38 138 ais [apex 2% 162% 12 wet | [fie | aman etm ts0% Pei para a smi x @) Guerananignieacae Conibuije prea mare a satus proxi do. gor prin lzlare Inout ents: concens pe sin element ‘constructing -constbue man. ao ‘misbaa svaidl do ac proxi Presunes paral a vaporen do soavaminesabees mapas, ‘hapae condone @ ator: factonst Sore exterior: condone la isons ‘lemon conetrveb ‘Basen do vapor a fat rece: con Sona'n umes cnaricts "oars suptranirs ce vapon po fata ends impaciea trmarea co serauta: x= frmosalvon mas pe {ajainteroara‘a barrel ce vapor @ 128 PROTECTIA TERMICA DIFUZIA VAPORILOR ‘Vapor, forma gazoast a ape, se formeaz’ rin evaporare (a temperatura do fierbere) si prin vaporizare (la once temperatura); caldura necesaratrecei in sare gazoasa (cea 700 Wh) este exrasa din mediu. Vapor do apa cin aer mu Sint vz (sor de vapor snt mit picatur de apa ce plutesc In aor). ‘Kerul poate contine doar 0 anumia canitate de vapor: cu cit aerul este ma ‘ald, u allt poate contin o cantitate mai mare de vapor de apa. Procertajl ‘in aceasta canttate maxima existent ofectv in aer inc umidtatea rela tivisa aerulul, Daca temperatura aeru scade, urictatea relavl a aerui cregte lao cantate constant de vapor de ap8 in ae. Exomplu: continut de vapor de apa inaer: 123 mbar fer 20°C; 123 mbar/23,4 moar = 52% er 15°C; 12 mbar/ 17,5 mbar= 72% ‘er 10°C; 12.3 mbar/ 123 mbar = 100% acd in acest exerplu temperatura aera scaiea mi mult, vapori de apa arcondensa tn apa lichid8 asl aare gi roua foarte devoraivl de pe pela- ole trancatiilor. Din acest motv punetul de temperatura a caro umiditatea relativa a asruluainge 100% este numitpunet de roua al respectvuiames- tc aer—vapor de apa. Preslunea atmostercd este de 1 bar sau 1000 mbar (numit si hecto-Pascad; Ja un amastee aar-vapor de apa, 0 pate a acestl presiun este produsa do vvapori de apd pesiunea paral a vaporior de apa sau, pe sour, presiunea pariala a vaporior.Aceastavaloare este floss, exespunztiorscopuli, ca tmasurd pentru indicarea coninutuui de vapor de apa din aer (vez sus — ta- bbl @), decarece asf! specie legate de duza vapor sint mai usr de reprezentat in mod expresiv (0,6 mbar 31 g apa aer 2). Dilerenele de pre- slune parialé a vaporior -> @) sin asadar oar continu fete de mole cule do vapor de api raportate la 0 aceeasipresiune total (a aeruli) (caz ‘opus: iferenta abcoluta de presiuno in cencul cazanelor cu aburi — @) de x. in spalie mase goale inte stajusieinveltorior ~» pp. 82). Si presluni parale de vapor cleo Inoaarc 8 oo ogalzezo rn due, prin \ranatarea elementeor constructive s sraturicr acestora. Sirture elementeor constructive se opun cu ezctonga propia cli.“ (2, mined rosie Strat de aer care a prezenta 0 aceeasi rexistera la chi; se calculeazA ca rods nr grosimea satu d cooficentl do rezsioni a ditzie La ctuzie se produce in inleriortelamenteorconstructve © scare a presi Luni partalo a vapor; analog variate de temperatura in element construct, aceasta s0 reparizeaza dierelr statu in tunaye de contribu lor la rezstona global fa cuzle a elemental constructive. Svatule de aer proxime elementelor de constrcte pot negijate, daterta grosimiilr reduse {Ga extorioc 05, a interior 2c). Exemplu: interior 20°/50% 11,7 mbar exterior ~157/80% 21,3 mbar iterenta 119 ~ 14 = 10.4 mbar perete2éemdin yu id45:24= 080m — 94,7%- 105 =9,8 mbar ‘cardmig& cu golurivarticale tencuial interior 1,50m: u-46°1,0«_6om 5.3%: 105 =0,6 mbar i14.em 100.0% Exemplo de dfuzie Pentru a evita degradarea construc, trebuie evitatcondensul in elemental ‘constructv. Condensul apare acolo unde contiutul efecv de vapor de 2p “amerinta sd creasca peste cal posbi cn punctul de vedere al temperatur. in ‘exemplele @ - @ elemertul construct inusiv stature de aer proxime cesta, este reprezentat la scara izlaritermice (compara pag. 123); nia ‘curb’ roprezintagrafcul pasiunl paral a vaporior maxime posible ~dat de ‘ariajia rectiinis a temperaturi. Pentru evtarea degrada sit importante: + olare tormicd suficientt Tn exemple! elemental construcv monostrat nu este expus condensului Tn exomplal ( Ins apare condons la fata interoara a elomentuul cnstruc- tiv deoarece contrbutia siaturlor de aer proxime este evident prea mare. ‘Controuijastratulu do aer proxi la rezistonta la permoabiltat temic 1k ‘ru tebuio £8 depageasca o anumta valoare X—> ©) + Stratifcare corecta Tncinata curbei de dtuzie tebuie 8 fe cit mai mare spre interior cit mal tic spre exterior > @; In caz convar apare condonsul —- @. Aceast in- liatie este inccata prin actor de situaie pla interior cosficlent de rezis tort a dtuzieridicat, conductiitate termicd bund = factor de situate wh id= cat: la exterior coeficient de rezistent la tule mic, eonductvtat termic& proastd = factor do situate 2. redus. + Barlera pentru vapor! In pozitie corect acd a exterior se alld. un strat care funcioneaza ca bariera pentru vapor intreaga seadere de presiune a vaporior va avea loc acolo; rezutatul: conden = @ : daca se dorasto evtarea acestel situa, ebue ntrodusa la interior bariert peru vapor, in condi in care contibuta staturlar de pina la ba- ‘iera pentru vapor la rezistonia global la permeabiitate termica V/k nu tebu- fi 88 dopageasoa o anumita valoare X!—~ @teresa vo eee ® serosa nave cua ® Perete masiv ara zolare extaor mpermeadi a vapor eae wooxunormnam anes Soeeee” eee) § weaecioaa a Eon | comme [SSeS LE lie i fe eet be F pd 13 = Tr Tra S| ie aeeaieaaar } Jester ienorior 73 i OO ol ts Zz joni oa i i 2 ia + 6 on Bio wn i bs i Wo ae ho00 citepusamarsi wa parca! Feu pareat ® reste om oat pn conan tun capers Feet para rset Hes Prete masiv cu Inveleextarar cu ‘at do aor vertst erate maciv eu inves exterior impormeab' ta vapor Pe fata ioteroar a coll lest se fermeaza ous ® La cola intra se formenza 08 ioe . ‘La pur terion ov suprafaa oxo Beret ecg wee emia Sasa © eee ooo Sere sr na noo PROTECTIA TERMICA TIPURI CONSTRUCTIVE Tip constructiv fra barler& pentru vapori -- © Tipul constructiv traditjonal nu utiizeaz& straturi impotriva vaporilor. Aleatuirea straturilor se face asttel incit s nu se formeze condens: izolare termicd suficienta, factorul de situatie % scade de la interior spre exterior. La spatii cu umiditate ridicata (de ex. bazine de inot in pati interioare) varialia de presiune a vaporilortrebuie verificata prin caloule sau metode gratice ~ @. Esential: pe fata exterioara a straturilor termoizolante poate aparea ppericolulfisuréril tencuiallor simple din cauza acumularii de caldura sia lipsei unui suport antiderapant, de aceea este recomandata utilizarea tencuielii de spactu armata cu flora de sticla + @ (nu sila ba- Tip constructiv cu barieré pentru vapori —~ @ Tip constructiv mai recent (,acoperis cad, .falada caida") cu barior& pentru vapori asezati la exterior gi, asttel implicit, barier& pentru va- porila interior (» pag. 128); dificil de exeoutat pentru elemente con- Structve vericale, in aceste cazuri esto de preferattipul constructiv cu Invells exterior ventiat print-un strat de aer (exceptie: pereti pre- fabricat). Esential: contibuta termoizoiatel la rezistenta la permeabiltate termed, inclusiv a stratului de aer proxim straturilor pina la ba fiera de vapor, nu trebuie s& depaseasca 0 anumité valoare — ag. 128. La consituotii masive, bariora pentru vapor poate fi prote~ jata de degradri mecanice print-un strat de egalizare -> pag. 96 t. Deoarece pe fata interioard a barierei pentru vapori nu se formeaza presiune de vapori de tipul cazanelor cu aburi, ci doar presiune paniala de vapori — pag. 128, este lipsité de sens des mentionata ccomperisare a presiuni*(caz opus: straturi de egalizare sub inveli- ioarea unei acoperir in terasa — pp. 96). ‘Tip construct cu invelig exterior cu strat de aer ventilat - © Ventiarea tniaturd efectl de bariera pen vapod al straturlorexterioa- re reltivimpermeabile. Premis’: sectiunea canaluui de ventlare trebuie SA fe in ore punct $ 2 om; venilarea funcfoneaza prin cilerenté de nivel (#Adere minima de 10% intre punctele de aspirate si evacuare). Lao aidere mica este necesara introducerea unui strat cu permeabiltate redusé la vaporia unei bariere pentru vapor (rdinea straturlor — tip constructv cu bariard pentru vapor) cu rezistenta la ifuzie daa Thveligul interior $ 10 m (la bazine acoperite $ 100 m), cdi in ‘caz contrar ar exista 0 permeabilate prea mare a vaporior si ar forma condens la Tavolisul extorior. Stratiicarea invelisuui interior se face ca la tipul constructiv fara bariera pentru vapor. Inveligul Inte lor trebuie ins sf fle Itotdeauna impermeabil la eer! Puntitermice sint zone in elementele constructive cu izolare termica ‘mai redusti~ fal de zonele invecinate. in acest fel, contributa stra~ tului de aer proxim la rezistenta la permeabilitate termicd creste, ast- felincit temperatura superficial a feelinterioare a punt termice sca~ (2) sau tencuiala de spaclu (armata cu retea din fra de stil), dupa caz cu strat superior de tenculala minerala. Puncte critice: rostul de dilatare ta racordul cu acoperirea in terasa + pp. 92; niga pentru corpurile de incatzit -» G): termoizolatia esto foarte ne- ‘cesara pentru a controla costurile de Incaizire (perete subtire, temperatura ‘mai ridicata); racorcul la ferestre ©. Caz particular spatil umede (d. ex. bazine de inot in spatil interloare): izolare superioara; contributla max. X a straturior interioare (strat de aer pro- xm, straturi pind la bariera pentru vapori > pag. 127) este mai redusa. Deoarece tencviala de spaciu ar fi pentru acest caz prea impermeabil’ la va- ori este de preferat 0 placare cu ventilare asigurata de un strat de aer —+ ‘@sau tipul construct cu barierd pentru vapori — @). Se hs ae = =, exterior “exterior FF Interior Sen Preto mulistrat cu wmelzotaie ampiasald i inerior roto cu barird pantry vapor am- plata la intron @ @ Blocurlcoramice el DIN 4159 pentru rest nchise | 115 pari cu mortar ies 80 S| 225 20 zo_|axa_[ oso 268 + t a ‘Bioau earamice ok OW 4159 pertu rosuTnchice | 118 ae egal cu pon ua 's © fatto mutsrareabaiodperey CP) soar ehcp neato s| 225 ies 240 [20 | Teo | zs Detalil protectie termic&: acoperis 4:bale dn ba. curios da lonn gl ON 1048 (rd ened) 3 5 “ | (0 aooat oon? QO g | J © existe ta pemesbistateermicd(cotcient de clare tem [Tectbetonaa iT] Grosime (em) a, Sas c ‘are ermedorss pacar °° Pons ach Acoper alt in sister costcty kom 250 _| 3125 | ars Siar eae oe ‘cu Ofel$1 acoperire ey alumni BCA, beton spongios 400 re | 2.23% T 21 = lige Eteneger naniecy. | 500 tae | tee | 2 fur BEA mrt euabur| 609 tae | vse | 5 20 toe | 136. | 183 ‘ei vor amarin | -e00 a8" | 108 | 420 Stedure ens | scan oes | ose | O68 dang arp expanda- | "i300 150 | O83 | Oe bit dst exparosor | agg oao | O50 | cao ste tian cvanos | 1690 ose | 63s | ost eton usr eu adit] 600 ite 1 | Boron fd sb coanos | 1000 39 toe oe les oie | S20_| oer Be 006 "0.09 0.12 018 Je supralaainclusivtnoulalt > 200 kale Grove uate de supaaiainausv loreaals = <~ Giouas fe uate 9 sural Bea torcaan SiGe Ree ezstona i permeabiiattrmid (cetcan de zlre eric) 17a (nF kw) a © sree tna Si a ese rc toni usor arma (de ox. pant balcoane) a imbunaee a za te mice cu pind la 68 9% ») conduce lao Imeunaite aizlat 130 ‘Acopers tn pana abrupt cu plangeu masiv ‘Acopers In pant abrupt cu aangou pe grin de mnREGULAMENT DE ECONOMISIRE A ENERGIE] EnEV 2002 ___ PROTECTIA TERMICA Obiestiv: Clidire izolata proiect model BEL, beneficiar Neutert > @- @ = Volum incalzit : —_Va 5358608 aia uta csc AN=OS2Var 171m? ae | Coeficient de Factor de corectare|Pierdere de| Element constructlv Denumire Suprafata_| transtertermic U | atemperaturil_| caldura_| _Unitate mt 2 eet | [Pace nai uz 7 Ei | wa | Porat aa = ‘00 000) uae |eeceas tc 21 2 zal wae 4 rr C so8]_——wie | = 2 ot = we | [isaaccas —— fear — spe ange =a 40 im a i eo a3 za wx | [Pranseu de tai invecinat cu pod ila 00 018 | 0,00] wx [Preosaula sa ert salu 7a 2 iso] wa cu aa oa i ‘Supiment pentru pun termice Wik Prd. de cs. dn ransmiso Hy | I jes Sura EUs | gpgvel wx [clas pinaia eal tale —Toze. [—aorassl_— mo okan de see igi ou pase 3 eto tolalg s loser. | {oe impernestiiaiea laser ngs > 30h" lo7oroae, | [we Heche Piord. de ed. prin veniare Hy impemesbiiatea sae ig < 3.0 60-0 36"¥— al wi - ‘Cont. pt supra nvelopantl ose] mt ‘Acari de Bidurk solar ele Femory consti ‘Gupratcja | O'@d soba de wansloral stg spocte ‘lomentelor constructive orerpo'g eae ‘ranaparene ai 5 a rn a = 2 = 3: 20 1 ‘Acumullrl de eildurd soar ao ~[ Biase absoc L ttementelor constuctve opace i a Scone, nana | 080 ‘Reumuli de elldur interne sree surat r z Capaciate specifica de a | seaidurt Cir tb construct usor | Necesar anual de energie —_[aboolt see700_| wiv catoret t ss i ‘Tpadnis B08 Pierdere specific de eaidur prin transmis la | ive! supratefel anvelopantal W'y [scsi [prada = 08 = Necesar de enerale inal |al ta see fo Energie anil __lewento blac Cincive tots, Proeet model BEL Nout Yum ft Ver 535,00 m2 Arig tld acini: An = 092" Va 00 me 199) 10,60 701, + © sasira rsocoan ® PanporetCeres ions REGULAMENT DE ECONOMISIRE A ENERGIE! EnEV 2002 Producerea apel potabile calde: ‘alimentare contralizata la nivel de clade; ta circulare; cist in interior \elisului termi; Inmagazinare solar bivalenta; cazan de joasa temperaturs, ‘ncdlat ou gaz natural motorina sau electric; amplasare in intetonulinvel gui er- "ic (admisibil doar pina a A = 500 me); cu products colar @ ape potable calce; Venititare: {rf intaiatio mecanica de ventilare: Incdtere: ‘uprafete de inca libere (de ex. corpur de Incalze); amplasarea predomi- ‘nant in zona peretir exterior; robinof cu termostat cu preczie de 2K; productie termica 70/85°C; sistem central; distribute orizentala in interior inveligull tor- ‘mic; coloanele do conducte amplasate a interior pompa regiaia;cazan do joa {temperatura incizit cu gaz natural motorina sau electric; amplasare in nterorul Tnveligulultermic (admisibl doar pina la A = S00 m) @ Desererea sitorutsi = @ cazan -TJ 7088", Sepang ‘eave sled pt anal opi Freee ion oS iowa ome Ff ee Hiliill sxe! DIN 4108, DIN V 4701-10 PROTECTIA TERMICA egulamentul ENE 7 inocuieste pe cel anterior ~ WSVO. Valore-imité penta ‘proteciatermicasintnasprie s se solic noi procedee de probare. In consocint, Nevoia admisibia de caldura pent clin ncalite este redusd cu 25 ~20 %. Pe linga izolare sint necesare si masuri conexe — de exemplu instalali termice cu tehnici de recuperare a caiuri. Punctle cele mai importante sit = Valoarea cu influent principalé asupra necesarulu admis de enargie este ‘aportulintre supraletele extecioare § spaful inchs defnt de ele, aga-numitul raport AV. = Productia de caldurd este supusa unui nou procedeu de probare, care ia in considerare consumul de energie pentru producerea ape calde. Noul reguiement solicits pentru prima data dovedirea impermeablitat la aer (conform DIN V 4108-7). ~ Intventa instalaye termice. Evolutia hottritoare a regulamentului EnEV in comparatie cu regulamentul \WSVO rezida dealin integrarea tehnici de incdzie: noul regulament nu inocu: legte doar reguiamentul de protect teria ci si pe cal privtorlainstaltile ter ‘mice. Pe vitor, valoarea de reglare nu va mai fi darivaté doar din consumul de ‘norple care serveste incAlzni spaticr, ci si din cantitatea efeciva de energie primara care intr Tn untatea procucatoare de eAldura si apa calda. © Enoroe sna raponai a spear — ener termick cere sere lwietel) | a5 ep 200 ® tro ue neatera hy tn 0 110 | Spas 8 2 Necesar de ene primar, In RWI 6 nay 1000 Seng levee) |Top] 780] — 260 wae 35] 28 [28 0 soy 731 ® Energi nat rps a spctath~ ere alah cone 100 200 Necosar de energie primard gp raportt a suprata ® ae BW] $00_[ 70 [200 © ern ‘Asi ul neta Ay nf] 132 100 200 300 400 0 Coton costtiovest © Avo tia tna Ay toSpear ain atu ee i ¢ = va = neat: 0 - : sot 08 stl om 3 so a es i i obs < ole od sf 0m et =| ° of 20% ot Gio poe ee Precreia Inxardopundorta ite puterea sored (fon), presiunea eonora (x), msura nen Slap sonore sau nivel zpemotul (db) sttensaten sonora em) Teoputul avabaatt fognetusor de tunze limita nferioara a 2gomolor normale no focuinta _2gomote medi nto locum: cecwve cu voce seazut sired lng n cartor do loci 50 | ciscuje a vel sonor normal: music de rac a nivel soror a camerd tn spat nchise {60 | agorotu unui aspirator sitios; zgomot stradal normal pe stra comercale 70 | magi de srs iolate ener telefon Ia 1 m distant 180 | stead x traf inton alt de magi de cris 90 | sald xpomotoass de abric& 100 | clason a7 m estar; motecicott 100-130 | atelier toate 2gomotes (lerara gam) ® scare sue sonore Pereepia puter sonore: {bare ae un pero la revert urechenpercape In general un Normale: poration osctoazd ca @)_sunet cave doua on' ma puter Un inveg +3), e laments eso ‘nd bienstatea sonora cesta ‘sala une fa do ate (8) ‘rte go 2000 of § 388 +000 88 3 rode wots daant 95 SC Sen © Frocventaimita pont plac in everso matariaa de constuctio ew 8 a8 Proteta foc cupinde toate masutile care reduc transmisiafonica de lao urs de sunet a receptor —Impiodicaren total a iransmisil fonice nu esto posi. Protect fried so poate reaiza prin absorbie de sunet, cind sur $8 de sunet si receptor se ata in acelag! spats» pag, 136, cind sit in Spat citrto,potoctia fori v9 aigura in principal rin iolrefonica. Latolare forea se tace deosebirea, in unctio do tipulzgomotuui deraiant inte izolre fori asunotooraeriene(dacd sursa de sunet antreneaza mal int eral inconjartor) gi alae fonie8 a sunetolor sructurale (ind sursa do sunot antronoaza drect un element construc) Exemplepenivy sunete serene: radio ~ sigito ~ muzicd de fantar& pentru sunete structurale: cAlcare ~ zgomote din instaiatii — pian (gi sunete aeriene). \aiotlo do ans prin izolarefoncd sin prescrse in DIN 4108, izolarea su- neteloc aeriane ~pa9. 194, zolarea sunetolor de cloaro—pag. 195. Sunetl $0 propa ub forma de osclat mecarice s unde de presiune sone, care produc cresteri sau scAderi foarte slabe, masurabile in microbar (ub), vizavi do proslunea almostercd(- 1,0399 kg/er),(Presiunea osciant a vob rea cu voce ridicat « circa 0 milionime de atmosfera.) Ossiatile sonore perceptible ce nose alt in interval de trecverta de ta 20 He pina Ia 20000 He; 1 Hz (Hort) = 1 osclatelsecunda. Pent con- Struct est relevant inlewall ine 100 si 3200 He, pentru care urechea mans este ceosebit do sonsibia.Presunle sonore se stveazin specul auditiv uman Intre pragul de aucibilitate si pragul senzatiei de durere -- ©. Acest interval este impart in 12 pa ~ 12 Bol (0) (dupa A.G. Bell ine ventatorleletonvii). Deoarece "sal = 1 dectbel = + decibel = do mai {ee ino’ porooputcasteranta de pesiune sonora de cate urechea umand la'o recventa normala 1.000 Hr, decibl sit uiizati ea masur fied pent inlensiatea sunetul,rapotat la unitate de suprateta ~ (D). De obi Ci vl ce 2gomet est inca! n 8 (A) rospoctv posta 60 dB fn 8 (8). 6 unitate de masuré care ar corespunde intuctvafonviui zat antero. Penir indicarea iol frien so utlizeaza in c2zul sunetloraatene diferenta inte nivelurtie de zg0mot,acio8 dteronta dine rvelui de zgamot inital col dupdizolare. (Spre doosebire de cazul sunetler structural, pon tru care se incca nvelul maxim de zgomat care poate rain dint-un 8- not norma) zolareaforica se poate oie principal prin masa, deci prin utlzarea ce elemento constvcve gle, groase, la care energa acusica so ‘consuma man prin tecerea sunetulicn arn element construct, apo prin antrenarea maseielementuk construct si pe uma prin reverie in faer Dacd lomentulconstuetv este anvenatdect (unete structurale), i0- area fonica proprio este mal redusa en Ins natura fonomon. Constructiila ugoare tonoizolante — @) folosesc pentru fonoizolare trecerea_ repetata aer-ofomant construct aer-lament constuciv-aerzolare: 6 iz lare superioaré cole preconzate prin masa elementului construc ru poate apirea cect perity 0 valoare superoara aga-numit!fecvente do ezo- nanta, care trebuie In consecin{é sa se situeze sub riveul de 100 Hz Frecventa de rezonan a une! usiBatante ste comparabia, aceasta s+ clin deja a stimuli de intanitateredusa (reeventa de rezanant®:recuce- ‘ea osclail ust se poate atingo sor, prin nar; accelerarea osc este ‘maids! presupune un efor. Spal interior al unui avo dubs poate f umplut cu material foroabsorbant peniru a evita retlectarea multpla e- contolat a sunetui. Propagarea sunetl in aor so face sub forma uno ‘scl angitudinalo— Gin materiale solide sub forma de und incovoie- toare.Viteza de propagare a. oscatialongjtunal esto de 340 mvs, launca Incovoietoara dior in nce de material, grosimea stati sl frecventa Frecventala care viteza de propagare penifu 0 und Tncovoistareint-un tlomont concructv ainge aceeasi valoare de 340 mis este treeventast- iit ia acoastarocventtrecorea sunetuli cin arin lementul construct Slinvere esto doosebi de usoara si cecicapsciate declare a element % 7 1 ® te ces MODE sae i y 7 itt | i Coals" do captusie dn tas pane en esienceanly: ‘encut placa] user de consrucyo Bem lenculal 11.5 om scan in beton ev agregate dn patra. bores | cmpolatren (ose: Protecta a sunete aesone pont porete Ceonform misuratorior ‘toctuato de pot cr Gosele pandat usr de © Examciecnimatoatinaete CZ) Mewklge pote net ea ‘tania mare; 20m tenciald de SeeenaT ce, conto se ipsos-nisp 13328 ®© cat prec pony snet © Tanaminea snare ta ‘rasou soounear prin elements constructive mpl incazu in ‘are pera si tavanlavorpectve fo Greviatereporsi a untae ‘e Gupratata de poste 250 Kgl Sater ‘apatt—bton gre (200 gi) ‘fini pin, gresie clear. (1800 mgm’) (5:28 T18 | _T2e — rari atc golive (140040) (ESE— Ts [Tae ‘betom upor” (600 kg/m?) ERE MMe ete 00 gh) EST (Ginenson bn. @ ® Teansmisie in kagonala PROTECTIA FONICA LA SUNETE AERIENE constructv este deosebit de proast, mai poasta dect arf de astptat in ‘aport cu greviatea peretlu.Frooventasimtaaelomentelorconstucve ti dio grote co sitveaza deasupra interval de recvente elovat, cea a elo. ‘enter subj malezbie sub acest interval elomontelo constructive rigice au frecvena init tn cadralntervalull relevant, in consecnta ofr o iar tonic redusa —~ @) Protoctiafonld fa sunete arlene Tn cazul sunetetor aeriene unda conor aerand antreneaza element con- struciv @; astel crest inuenta irevente-imitaasupra zoe orice ~- ©. Cura preserisa prin DIN 4108 indica valoaroa minima dlterenel niveuilor do 2gomot penis a stings o valoare a protect once la sunate aerene VPFSA = + 068; vaorieprescise ©, prosmilenocesare pen, tru pereti~@. Mal mult der ia iolarea 2gometelor de cleare,infuena rasesla socunda- fe ceranjeaza la izlareasunctoloraerione. (Din acest mat, atestatele pon ‘ru port fonoizoiant trebuie elaborate Jind in considerare trasecle so- cundare uzuale in constuctie?. Ca rasee secundare functioneaz& invelsir extrem de rigiée cu groutato pe unitate de suprafata inte 10 si 180 ka/mn de aceea pore despartton de locvinta, cu care intra in contact perpen. cular aste! de invelisu, trebuio s& cinreasct cel pun 400 kg/m (a contact excisi cu peat da peste 250 ka/m® este sullen o rovtate Ce 2350 kgm?) Usile si ferestrele influenteaz negativ in mod deosebit foncizolarea sune- toloraeriene, avind coeticien de zolare lord raul» @); chiar la un ra portredus al suprafeti Goll valoarea rua a nla fonce se stueazd de cole mai multe on sub media artmticd a costiientior do zoiare foniea 2 peretulul si goluiui de aceea inttdeauna trebuie Imbunatata in prmul ‘ind iolaea fonic a ui sau teresa. Peat cu fonoizlaeinsufcionta pot fi mount print-o cémasuiald maleabila — pag. 133), pereti dubi ‘sint deosebit de bun! fonoizolanti daca sint asezati pe un material tonoizo- lant ugor elas 9 sint execute cint-un material maleabi ~ pag. 138 © S24 51 dacsintasezaticomplat independent pe toata suprafata~ ota. Trvelsuile maleate sint eat insensbsie a puny orice mi pr deosetiee de inves rie). Pentru pera di onoizclang tobuie ulizataereu tun constucive vera! Camagual din teneiaa pe matealoizlane do ig «tte normal (Ge ex. pe polsiren noma) redue colder lara fonca! [nw ne. [oruriroe ‘Densitsod] Masa perwiens | Masa porwiala (STEELS oot mfg antec | Sor is = ee eter temten eer Bite ao bos Spa N RITA SEN ST TT 2 [ss [se [om [me Fe ra 1 $1" (aeons Be eel eele|= i | (Seeroelerccocna (ts | S8o|S8 |- |= i =| ache te 1] [inwemtnetmoneonn) 2 |e [ae [28 [es 2 | elim fae a | as J lonsoferonimtsnomncen| is (35 [at |e | & poe aut mB [mis le qe : # lgis 7 | | 2 [noc pin in gresincaicareass | 18 mo | 43s 2 | : a oolaael 2 i 1s lone [caninmwaees fra —[ se tos [>> 2 [2S epememene |e (eerie [se] E eet amen |e | se] [1 2 Sead ee (fee : : sie sforee ewer [2 — [ae | oe H aeiee. ome (S| 81s i Blew # [= |3 A coslmacriseiaae | ode [P10 |= 2 2 eee ts al ra| aeeet | aw a | fee [ee Blom enti cnaner (93 | 38 [5S an low | 5 (te oie | fe ae = cc lasjae | 23 48 7 0 ‘2030 4050 70 100 "200300 400 500 ca ee = coumisinurndonea eas = =| safer -unitatea de supratata (h c] m0] 8 _| s05_| 300 lst oct a snna sone, reve ata a utaan Ge spa wat ypas var © fener see eee i ae z eo eae fae +a amp x ra rte cose na0ee] |2 312/318 2 Unt gs csp eoue na ea evel - [et m2 /F./S 83] Usa cuba cu pra tra tear dense, n dou canaivd mec20 60) | 38 zo | ao |=” | 0 «Jusdoasracupragsiowe emsos| | |S |ins| 3 '5|Fereastra simla tad izolare suptimentard .. rac i8 00) | 2 ae | gs | ers] oo | 6] Fereastr simpla cu izolare bund euvaneavil max 25.48} | 40 20 | 475 | jars | 370 7] Fens cunia cs crv el Yar eset 250] | ws | a | 2"*| 2 0) Faensa u uewcerea una cela tora jm2005| |= [oR —[ocmeormtonoeeee az [re [soe om Sr fe [maeriewee telson oe a lor reser conan N09 © Sr in geo owes vacron peta ence evel a 134erate despior dubs cu rest continu th eoutune @ $s asd pineal © Transmiterea suneteor structurale “eri rast Ian sae int techs superonhs pareoou bri pesca part ort TNT © Fardoseas tote tin pl co rice ® Prater surponan aie E ponven Aico pardoseala cu higrozo fale pon ba eu spas do cup, pian lat > 109 Tpavoseaaions pares onc pe srt Postale deizolareia pomote do ficare poriy un pangeu ern PROTECTIA FONICA LA SUNETE AERIENE $1 STRUCTURALE -oO Pereti exterior! Intre cladiri Poretii care separa cladiri si care prezinté inveliguri cu greutate sub 350 kg/m? trebuie izolati printr-un rost continu pe toat adincimea cladirii dimensiunile minime ale acestora sint de 150 kg/m? (la constructii de locuinte cu etaj 200 kg/m*). Daca rostul poreste de la ni vvelul fundatiei, se poate renunta la masuri suplimentare; in cazul in care acesta incepe doar de |a nivelul solului, planseul de peste subsol trebuie prevézut cu 0 pardoseala flotanta sau cu un strat de uzurd usor elastic (ca si in cazul plangeului intre locuinte). Rostul trebuie Tntotdeauna umplut cu materiale de umplutura (placi din material spongioase etc.), in cel mai bun caz cu rosturi decalate; deoarece inveligurile sint rigide, zone de contact orictt de mici reduc izolarea fonica! Pereti compus! ‘In cazul peretilor compusi (fiind considerat astfe! orice perete cu supratete cu izolare fonica diterita, de ex. cu ust) valoarea globala de izolare Ip se objine dupa scaderea reduceriiizolarii R din valoarea izolai fonice celei mai mari -> ©. re uli Roc "aber te ora AA, omnes a a a) tree ea G28 © coterminares rodent dupa Zelor~ Mod de cae: 1 Consataren cere nr valor do lar invite fea une vobuie considera I> 2. Bettminarea por ne supratosle de pere zlota 3. Redicera roan rezuta cin incoaiorea cube rapt dine supraete cu erpendular clone! ive varie do eel i Protectia la zgomote de calcare Plangeul este antrenat in mod direct la oscilare prin zgomot de cAlcare -- @. Curba prescrisa de DIN 4109 ~ @ indica un nivel normat de 2gomot de calcare, deci ceea ce reprezinté maximul ac- ceptabil de auzit in spatiul de dedesubt, in cazul in care deasupra lucreaza un ,tropaitor* norma. in acelasi timp ins& ~ datoritainflue enjei imbéirnirl — valorle trebuie sa fie cu 3 dB mal favorabile in ‘momentul incheierii executiel. Forma comuna de protect la 2gomote de calcare este sapa flotanta strat izolator usor elastic fara rostur, acopertt cu un strat de protectie, acm case dp pe open ‘ibe minerale Asezarea uidsjelor pe un socly ew incor olast QD Arelssarea arcutor nuncio do contrde rautate © Ventiatorrezemat uiu laste @ 08 morta eae © vamp cevenerntatas ta “Ces +39 i exo lomottcare| date ventas apart se scorers Wor ‘tect ranzemeler eastco ulp pana 8 288 Exompiu do element metalic ‘osciant pent pation PROTECTIA LA VIBRATII ‘SUNETE STRUCTURALE — (7) Vibrate Tn corpuri solide sint numite sunete structurale. Acastea sint generate fie prin sunete aeriene, fie prin antrenare directa, mecanica — @. Deoarece fortele alternative mecanice sint de obicei mai puternice decit presiunea alternativa a aerulu, si retransmisia perceptibila este de obicei mai puternica la antrenare directa. Apar des fe- nomene de rezonanta, acestea conducind pentru intervale Inguste de frecventii la un nivel de retransmisie mai ridicat. Daca sunetul aerian retransmis are un caracter monoton, cauza se regaseste de obicei in antrenare directa prin sunete structurale. Proteciia la sunete structurale trebuie deci sa tinteasca spre impie- dicarea antrendii directe sau a propagairi sunetelor. Masurl impotriva propagaril sunetelor structurale Pentru instalati de apa trebuie folosite doar armaturi din grupele de atestare | sau Il Presiunea apei trebuie mentinuta la un minim posibil. Viteza apei joaca un rol subordonat. Conductele trebuie fixate conform DIN 4109 de pereti cu dimen: Uni de suprafote = 250 kg/m? @. Cazile trebuie asezate pe dale flotante si fré contact cu pereti Zidirle suplimentare trebuie prevazute cu rost la pereti! Dotari de WC suspendate de pereti produc direct antrenari la sunete structurale. Ancorarea rigid este insa inevitabila. Eventual se pot prevedea straturi elastice. Conductole de apa si de evacuare a apei uzate trebuie fixate cu mate- Tale elastice gnu trebuie 64 prezinte contact direct cu corpul consult Ascensoarele trebuie construite cu puturi separate + @ si rosturi lumplute cu > 3 cm fibre minerale sau cu capacul putulul rezemat pe neopren = @. Pompele si utilajele se agaza pe soclur izolate la sunetele structurale si se racordeaza elastic. ‘Compensatori sint descarcati de sarcini de intindere deoarace presiunea interna actioneaza si in lungul axel conductel -- ©) Plicile din pudreta de cauciuc sint deosebit de potrivite ca mater le de izolare pentru socturi datorita rezistentei or sporite la compresiune, Pot fi eventual incluse si matoriale izolatoare la zgomotul de caicare din fibre minerale sau spuma polistirenica. Pluta, cauciucul masiv 5.2. sint nepotrivite, deoarece aceste mat riale Sint prea rigide. Cu cit materialele de izolare se comprima mai mult la solicitare, fara sa fie suprasolicitate, cu atit efectul este mai benetic. ‘inc&rcarea pentru materiale izolante dispuse in suprafete trebuie si fie de obicei > 0,5 N/mm?. Daca aceasta cerinté nu este asigurata sint necesare elemente izolate, dimensionate In functie de greutatea utiajulul Efectul de izolare este gin acest caz cel mai bun, daca elementele sint solicitate la maxim, fara a fi suprasolicitate. Elementele izolate sint fie din neopren, fie din otel + ©. Arcurile din ofel asigura cea mai buna izolare fonica a sunetelor structurale datorita rigiditatl lor sc&zute, Pentru cazuni speciale se utlizeazA arcuri pneumatice. In cazul ar- cutilorizolate trebuie avutd in vedere dispunerea in functie de centrul de greutate, pentru a asigura o incdrcare a tuturor elementelor {in egal masura + @. in cazul antrenatilor periodice, de ex. mase pendulante sau rotat- ve, frecventa de antrenare trebuie s& nu corespunda frecventei pro- pri a sistemului fixat elastic. Prin rezonanta se produc deformari mari, ceea ce poate conduce la distrugerea elementolor cu amortizare redusa + ©. Se obtine un efect de izolare deosebit de putemic prin rezemare dublu elastica - @. Corelarea nepotrvita, de ex. cu socluri agezate pe dale flotante, poate inrautatj situatia. 137a Finches sata | Timp oo ot nase | son (ear oy Ay =e tt cont ym ae ae erent i ee 25000 a mtd do] 25.30 ® caitecous rae spice a0. | Sela | 7 > < C4 - 29 atelar | | ty | | "4 S > ie an Pi [fe a“ > ery a @® Toierama upc de reverberate = 20% a volun V * me | earior a [uh ce [asi iemfce [inne ee : Riis a” 'sp.muititur ‘8000 orore dma ae = I Ewes = see cor aes camer stk coconpt__| 8.12 | a5000 sch sri | epaniponeu | 40.14 | 30000 aot race de ort Prime rei, tevorabte ® succostunea otertorin spas 138 © evar voume specon V=t (An) ACUSTICA SPATIULUI DIN s2216 > U Proiectarea acustic-spatiala trebuie si aia ca efect crearea conditilor optime de audita tn spatii pentru reprezentati oratorice sau muzicale. Trebuie Iuate in considerare influente diverse, dintre care cele mai importante si — timpul de reverberatie ~ reflexile datorate structuri primare si secundare a spatiului. 1. Timpul de reverberatie: Durata de timp pentru o scadere a nivelului de zgomot cu 60 dB dupa inkiturarea sursei de sunet ~ ©. Interpretarea se face pentru intorvalul 5 dB pind la 35 48 (DIN 52216 ~ Masurarea tim- Pului de reverberatie in sali de audit) 2, Suprafata de absorbtie: Determina timpul de reverberatie prin cantitatea de material ab- sorbant, exprimata ca suprafatd cu absorbtie totala (tereastra deschisa). A-=as-S as = grad de foncabsorbtie dupa masurarea spatiala a reverberatie S = suprafata partiala Timpul de reverberatie se calculeaza din suprafata de absorbtie 0,163 -V t= 9.183 (formula lui Sabine) 8, Ecou: Daca intr-o curb cu pant uniformé a timpului de reverberatio—» ©, se pot recunoaste subject virtur izolate, acestea sint denu- mite ecou — @. Pentru criteriul ecoului se considera valor diferite de timp si intensitate pentru vorbire gi muzica. Deoarece spatile de audit muzicale ar trebui s& prezinte un timp de reverberatie mai lung, ele pot fi privite de regula mai putin cri- tie din punct de vedere al ecoului. Corinte privind spattile 1. Timp de reverberatio: Valoarea optima depinde de functiune si volumul spatiului -- ©. ‘Timpul de reverberatie depinde in general de trecventa, find mai lung la freevente joase si mai scurt la cele inalte. In cazul in care 1 = 500 Hz aproximéiile rezultate prin chestionare + @ se pot deriva ca valori optime, 2. Intelgibiltatea vorbiri Sorveste la aprecierea inteligibilitai cuvintului rostit ~ ©. Nu este normata, astfel incit sunt utilizati curent diversi termeni — inteligibiitatea frazei,inteligibitatea silabei, aprecierea prin logatomi. Pentru méisuratori cu logatomi un rezuitat >70% este considerat 5° poate fi anulat paralelis- © Beereeaher Pewee] romeo par msi puinteverbid mul gi poate fi ealizatéreflexia dtuza Plafonul spatiului serveste la conducerea sunetului spre spatele Alii gi trebuie configurat in consecinta —- @. In cazul unei contigu- ral nefavorabile a plafonului apar diferente mari de intensitate a ssunetului prin concentrarea de sunet. Spatile cu pereti divergenti spre zona de spate sint mai putin favorabile, decarece reflexile laterale devin prea slabe ~ @. Acest dezavantaj poate fi compensat prin supratete de reflexie suplimentare (,terase viticole’) In spatiu, de ex. filarmonicile din Bertin gi Koin > © sau prin plierea puternicd a peretilor pentru a asigura conducerea sunetulu Amplasarea podiumului: pe cit posibil pe latura sourta a spatiulu, pentru vorbire sau la spatii mici (muzicé de camera este posibila si Amplasarea pe peretiilungi (Arhiva Beethoven + @), spalile multifunctionale cu podiumuri amplasate variabil si pardoseala parterului orizontala sint trecvent problematice pentru muzica. Podiumurile trebuie inaltate simttor peste nivelul sali, pentru a spriini propagarea directa a sunetului, in caz contrar, nivelul ar sc&dea prea repede in raport cu propagarea + @. Din motive optice si acustice se profera ridicarea succesiva a rindurilor de scaune si asigurarea unui sunet direct constant pentru toate locurile + @. Panta curbei urmeaza o spirala logaritmica. ‘Structura secundara: Supratejele de refiexie pot compensa in mare mésur& struct pi- mare netavorabile, de ex. pereti divergent prin plierea suprafetei acestora -- ©. Forma plafonului prin pinze suspendate + @ sau prin fragmentare in elemente -+ pag. 140 ©). ® Aiegran sgonaaa seaunoirca —B)_prereasupatte port ‘Scaerea velit sonor daasupra supratetlorabeorbante 139iereerrn ® Eagreuna'n ourerte aie ‘ese go fen rsavoabie ® »rotoxe cts prin scrimbare de ‘alert soca refecand ® dws. win rote aotzara Forma decoe i spatey na 140 ACUSTICA SPATIULUI ‘Suprafejele absorbante evita concentrarea sunetelor si adapteaz timpul de reverberate la valorle dorite. Alternanta potrivta de su- prafole reflectante gi absorbante acjioneaz’ asupra roflexiei ca 0 suprafat putornic structurata + ©. ‘Supratetele curbate pot conduce la crearea unui efect de focar (cupola). Spatille semisterice sint deosebit de netavorabile datorité concentra tridimensionale a sunetului, daca centrul cercului se afta la nivelul podiumului + @. Acest dezavantaj poate fi evitat. O conducere foarte bund a sunetului poate fi alins& print-o configuratie potrivita a curburi plafonului - ©. Fftexii dtuze: suprafetele de la care s-ar putea astepta generarea do ecou trobuie si retlecte dituz, adic& sa cisperseze sunetul pe care lrecepteaza -- @, Reflexille ctuze conduc prin distributia uni- forma a sunetului la formarea unor curbe a timpilor de reverberatio netede, uniforme. Structurarea prin pliere a suprafetelor necesita Lunghiurl > 5°. La fel de efective sint modelari puternice ale supra- feelor, parapet, nise 5.a.m.d., prin spargerea undolor fonice sau re- flexii detazate + @. Calcularea timpului de reverberate se face in mod obisnuit cu formula tui Sabine Gradul de fonoabsorbtie a unui material as se determina conform DIN 52212 In camere de reverberatie. Valoarea sa se situeaza intre 0 si >1. Timpul de reverberate este calculat pentru frecventele 1 = 125, 250, 500, 1.000, 2.000, 4.000 Hz. Indicatile timpilor medi de reverberatie se refer de obicei la valoarea de 500 Hz. In calcul intra cu valorle lor specfice toate supratetele individuale, persoa- rele, scaunele, decoratia. Deseori timpul de reverberatie atins este determinat exclusiv de ab- sorbtia persoanelor si a scaunelor. Pentru a face timpul de reverberatie independent de ocuparea sali cu persoane sint necasare sscaune cu sezut si prospect al spatarului cu absorbtie cit mai mare, care vor fi acoperite de persoanele care sed. Supratete suplimentare de absorbtie pentru frecvente inalte sint necesare doar cind volumul specific ~ pag.198 © este depasit considerabil. Dace volu- ‘mul spatiului si scaunele sint acordate corect, nu este nevoie sé se recurga de obicei decit la corectarea timpului de reverberatie la trecvente joase. ‘Compensarea in vederea obtinerii timpului de reverberatie dorit se face prin combinarea de suprafete cu insusir dferite. Acestea sint finite de structura lor: — membranele vibrante absorb frecvente joase. Dimensiunile su- Prafetelor, grosimea si umplutura spatiului gol variaza in vederea acordaii fine a sistemului + ©. — suprafetele cu orficil in fata unor spatii goale absorb de obicei frecvente medii (rezonator Helmholtz); proporia de orifci, volumul si fonoizolarea spatiului gol determina frecventa, amplitudi- ‘nea si forma maximului de absorbjie > ©. ~ materialele poroase se utizeazé la absorbja frecventelor inalte. Grosimea stratului si rezistenta la scurgere influenteaza variatia spre trecventele joase ~ ©.PROTECTIA LA TRASNET DIN 48801, 57185 La latitudinea de 50 de grade se produc circa 60 de trasnete si 200 pina la 250 de fulgore pe ora de furtuna. ‘amen aati in spatilibere pe 0 raza de 30 km de la locul de trasri- re (copaci, zidarie ¢.a.m.d.) sint pusi in pericol prin tensiunea potential la pasire, de aceea picioarele trebuie tinute lipte.. Deteriorarie la constructi se produc prin dezvoltarea de oaldura a \rasnetelor, care incalzese si evaporé la impact continutul de apa, provocind prin suprapresiune cislocari explozive ale zidurlr, sti copacilor §.a.m.¢., deci in locurile unde se acumuleazé umezeala. In principiu, o instalatie paratrasnet reprezinta o ,cutie a lui Faraday" cu precizarea c& deschiderea ochiurilor a fost marta in urma des- coperiflor fécute. Se monteaza suplimentar virfuri de captare, pentru a fixa lovitura trsnetuli instalajie paratrasnet consta din instalatie de captare, conductori siinstalatie de pamintare. Instalatia paratrasnet are rolul dea fix lovitura prin configuratiide captare side a asigura localizarea clair tn interiorul unei zone protejate. Constructile de pe acoperisur, lucarnele, cosurile, aerisiile trebu- Iuate in considerare in mod deosebit la instalarea paratrasnetelor. Acestea trebuie racordate in orice situate. Instalatile de captare sint bare metalice, conductori de acoperis, suprafete conductoare de acoperis, corpuri conductoare de acoparis. Nici un punct al acoperisului nu trebuie sa fie mai departe de 15m de un dispozitiv de captare ‘in cazul acoperisurilor de paie trebuie amplasate benzi metalice a 60 cm deasupra coamei pe suporturi din lemn, pentru a se preveni pericolul de incendiu prin efectul de improscare. -» @- © In cazul in care curentul din trasnet este condus prin rezistenta de pamintare, se produce o cadere de tensiune, de ex.: 100.000 ‘Ax 5.cm = 500.000 V. Acest potential il poarta in momentul lovitu- ‘il de trasnet intreaga instalatie paratrasnet si toate elementele legate metalic cu aceasta. Masura foarte efectiva de a lega toate elementele metalice de mari dimensiuni $i instalatile la instalatia paratrasnet se numeste compensarea potentialului. a ~ eo ee © repetsinroses ® Aapeie pupae cane © respon nas — cenautr deacons A mien condo de paint sscensor (priza de pamint la nivetul a Eat ‘punct de Intrerupere OO _ suprastructuri metaice Prono)" S scunetevtare a contrat do racordae ata man Ferra accpers acd fs intl ga 008 sia co compensa a potent/ de paminiare uma puret nterupere pthc pint de screine 70" _jprabu strane Insapeparaasnet mua seyrntsoparescish SEED scpertomatca Inpreset ee ede intnsore tote peranipedt bart cate ‘a contra, Le burian s.amd. paninarede sortensine = Qnty att pe beton arr czas ra ee EE conte apa, contr gaz consiuce deo! =O spor capers pety DD cswrace oe ea om © © sxacapiarcaiay soag @ vvot © contucie din meta Pian vedere le unl cla acoperte cu pal: conductor de coama pe suport {nm de 6 am doneupracoamer conocer ie 4Ocn de sipeaata pets Conductor coloctor e paminre ‘Simbolut pentru elemento constructive pent protect la rset 144DIN 18.014 PROTECTIA LA TRASNET Pamintarea se face prin platbande, fevi sau plici metalice neizolate, asezate suficient de adinc in pAmint pentru a asigura o rezistenta re. dusé a pamintului la propagare > @— @. inaitimea rezistentei de aimintare difera in functie de tipul solulul si de umiditate + ©), Instalatia de pamintare are rolul de a cisipa curentul din trasnet rapid si uniform in pmint. Se deosebesc prize de pamint de adincime §i de suprafata. Prizele de pamint de suprafata se executa fie ‘sub forma de circuit fie liniar. De preforinta se inglobeaza in belo- nul de fundare -» @— © Materialul pentru priza de pamint este fie pplatbanda de ofel zincat 30 x 3,5 sau 25 x 4,0 fle ofel rotund @ 10 mm. Prizele in forma de bare sint fevi, bare rotunde sau bare cu profil des- Chis batute in pamint. Prizele de p&mint tip bard introduse la peste 6 m adincime se numesc prize de plmint de adincime, Prizele de pamint radiale sint prize in benzi separate care pomesc radial dn. ‘{-un punet sau dintr-o prizd de pamint tip banda. Pentru acoperisur, pera s.a.m.d. din aluminiu, zine sau ofelzincat + O- ©nu sint admisi conductorii din cupru Sau din cupru zincat. ‘Sint adecvati conductorii din aluminiu sau otel zincat. ear Ted i. senate cleo ari ee ee a a Hada [a |e) ag)" @ Pikito principale ale uneiinsiaiawt @® Irvettoare cin alumina ca eispori- ae, @3/ = a} % 4 We caste Tp bandh ihetom | 12 | «0 | eo | 2 | 400 | 1200 tp teava £3 os sireinm | ¢ [2 | 4 | 100 | am | om | 5 ‘bench 3 sae: [thetim | 6 | 20 | wo” | 100 | 200 | oo | see epteavh Sew" [aaneinm| 3 | 10 | 20 so_| 100 | 900 | 10 ‘panda Sram | | io [ar | o [sos | a0 netseomn | item j | sreinm| 2 | 7 [1 | « | mo | wl ss | vie ms Eee lene | 2 [7 fa |= |e | 20 ces, | tots j pest. [tact s | s [ 7 | wv | |] oo i + oa inc economic | deja neeconamic © aes penterler G) Aipetesipeee aver @ Fessena ona ire prin Bas op a at 2p baa a fanaa gg cmos nay Bara do captare de pe cogurt dn apropereajgnesurior 60 ‘acordeaza la jhe “Toate cuprastuctuse metalice = coguro de vontlare se racordoaah Iaintalapa paravrasret @ Suporttio de acoperi pont tn de nat erstune noe cordon ‘rec dstarta do baal ta scinle Seschisa = Som Laelemonie conetuctve noel ou Instla elecince teow un dopo 2 de slgurania de suprasaraina © 142 @ Pia de paint In tundatie de be @ Priza ge paint in undatio ve beton noarmat ton armat rost ce datare “Amplasareapizel do pamint a fun- ‘ae tp owe‘ate ton nero BG sagan eopere arate pxvsent fen rouma lt Ficsuanncsbeetch ue rien a ple abi 267 1 2orade tec a tset er. Sal corer foartal ona pote a rainat covnanwrttecoany Ul [if ee F = ee =z ery wane ents cantan © Pelt conpene poten in vasot Ge ome o © © « © canim) LUngtil do proton functe do laca de protec sl de natimea deasunra zo- nel pote Melee pert ampere sporti de cpa: meee sol Feu, Mees! SOA oaths ames sctue = eure oman oto as pow ® Acopotourproteate pn catarg so captare PROTECTIA LA TRASNET jn principiu, cbiectele de protejat se Inscriu in zone dlferte de pro- tecii, numite gi LPZ (Lightning Protection Zone). > © Zona de protectio Ox: Zona de protectie Os $@ ala In exteriorul unei construct de protejat ‘n acest spatiu sint posibileloviturile de trasnet, domina ctmpul neizo~ lat de descarcare electric din trasnet. Zona de protectio Os: Datorita dispozitivelor de captare pe complexele constructive de protejat se formeaz’ zone Tn care loviturile de trasnet sint excluse conform clasei de protectie. Dorin cimpul neizolat de descarcare elec- ‘ried din rsnet. Astfol de zone din exteriorul complexului constructiv sint definite ca zona de protectie la tisnet (ZPT) Oo. Zona de protectie 1: Cladirea de protejat in sine este definita ca zona de protect la trasnet 1. Limitele spre zona de protectie 0 sint date de regula prin pereti exterior si podeaua subsolului cladirii de protejat, care alcaturea (ecranarea elementelor constructive exterioare) trebuie sa satistaca anumite cerinte. Zona de protectie 2 gi peste: Poate fill sau indicat sa se stabileasca in interiorulzonei de protectie 1 sialte zone de protectie la trésnet. De exemplu unitatea centrala de calcul ca zona de protectie 2 si echipamente electronice izolate ca zona de protectie 3. : [oampa [Eicon [Rarciwe [Owcnawea [osm ipce]urgice [vaca ran jewmioer fe sri art [wenn octal [aera I lox fom [emzemfom |-@ — |acoua it lose fom fromaiom [18m so4a io Joos fesm [isms [20m 00% ona rome voce Tet tt rake pinta tuaata msec samiawe [Ff Spega a wader Sra coe Site pene tase @ Saxe a foodtva el il srs de prong na 143@ (Goon ei «10) eee Five 5 ama UME ‘Goon 8 (86) © serema insiatavo anon comuntara 144 fan Sar ah en [2 bo oriccsaaie lig Memental in vint MF la un stip hn ava de 50 mm © 1 antondcrectonala 6 suport antend 8. ammpcator port Unde hung, ec, out guia 9 seargstcalo 430 sna ce parint 11 Sut vreare Inadre eabis 12 wasoe raruteati inepale cabs Coaxial 758 13.dore devewio Pent raiearea raseolcr penepale 14 prize anton dupa J. Henjes — 0 ANTENE Antonete pertru recep radio si TV afecteaz8 imaginea urban. Antanele co- muritare pot f tle in acest sens. In pls, antene foarte apropate pe un acoparis se deraneaza reciproc cn punct de vedere al randamentui. Trebuie vu in vedere proiectarea de antene comunitare inc cin faza de consrucie = ©u amplasare de ampliicatoare impotiva scider de tensiune din joa sama. ~ © +@ aceasta masura avind consecinte si asupra pinta lor. Pent racordarea la conducte de apa trebuie reaizata scurtercuitaroa contoarelor de apa —~ ©: Amplasarea corecta a pain instalate para trasnet teebuie supraveghealpe santier— pag. 142. Nuse amplaseazd an tene pe acoperiguri cin pale, stu sau materiale de acoperice usor combust bile! In aceste cazuri se prevad stipi de antene sau antene de fereastra. RRandamentulantenelor este putemicinuenat de medial inconjuater — ©, chiar sub ini de inal tensiune. Pozionarea cea mai bund a unei antene ‘este cu viilitate directa spre emiator. Receptia buna presupune orenta- rea 290 omititorulproxim, asa-numita polarzare pe acesta. Undele scute nu urmarese curbura pamintul, cele cu lungime de undA de ordi meti loro facparta, 0 parte tec In tropostera si sint relecate, asteleceptia TV este posbilt g acolo unde emitatoru nu ajunge. Oferta de forme de antene este foarte diversoata. Trebuie urmate regutle ce bara —~ @). Necesarul ©: Copacii inalti, care dopasese viul antone pat derarja pe ceca spre emitatr, in special co- padi intotdeauna vers. Antenele pentru specul UMF amplasate sub Inve litoare au receptie redusai. Pierderea aceasta fat® de antenele exterioare ‘scade la jumatate pentru spectrul VHF. Antenele de camera sint de citeva. ‘11 mal slabe (antene auxiiare). O antend ar abu s& serveasca pentru re coplarea undelor ung, med, scurte si utrascure pentru mai multe spactre o unde TV; trobuie executate durabil, pueric proteate Impotriva rugine Pnisuinstalare po spi rebule prezentat testa! static conform VDE 0855 partoa 1 + @.Do regula se considera introcucerea spun sistema struc- {ural al acoperisului peo indtime de ixare de > 1m, la zie de > 0,75 m Fixarea de cosur do fum tn uz este defavorabila ator pericouuide caro- Zune. Pentru acoporgur plate, fxarea de un perete exterior serveste mal bine scopuli In cazul conectil prin cablu (cablare de banda larga) se r- run fa antone. in subco rebuie prevazut, pe ting punetul de tractor (a ‘ord individual s un spatu pentru ampicator cu racord ta refeaua de ener- sie elect, aed este prazonta 0 instalaie do protese ia vasnat, rebue resizat ‘cet racors sc painare Snr a fatale EzILUMINAT Me t artificial, DIN 5035. oo emia artic, Waimea scene ume | Unnamrataica | Ln drgtoae pent pst de lucy lumina aii ASA 751979 = Intonmavl: Sucusala LG, BurggrafontaBe 6, Brin Fone ae Famwinos® [wen tad] ERGO Levehten Gmbt, Casita postal, Lodensenols Tair cae non oe | Coa l60 | ard eet vamriaiegernae [mina [mm | _Puteroaradlate!eprecats de oi esto deft ca fix luminos 2. Flxal te — — Irinos emis into Gece defn ita de un ungh spapal est ners ents Seer, lontpoest le ost tatea luminoasa |. Intensitatea luminoasa a unui corp de iluminat conside- Carico ce Carat durin © ("|| atépe toate decile emi indica esa inlet urinoase re Taare tome A Tem] brevets ingenera prin hagrama dsibsel tensa uminoase (OD) wrpad. 146 @). DDIL Gescre radiata unui corp de luinat a ingust, me io sau at, simotio’ sav asimetric Fuxul lumins care cade pe 0 unity © etn alo rata’ ice ei icon ev it steam ar Faclae gbel (oor eet) rma. 100000 Rada Soba (or scope moc 20000 Se ee Rada gl oop) 000 = _ Eermimnaticonuest 56 23, Copia, culndearea nv do sure Minimul ta locul de hueru 200 te See ees Iuminat eo ores sot iene ‘ou irae nk aoe Devote utroasL consul o sur pentuluminoakatea percep. Fe Denstatn laminonsh a curr luminal ot lav are prodice fey revs. ecu e fe, De ac rez cena pent compre una eran (C1 capt iyopaenicw agp Heit ate nee tn spa inteoare. Densitatea luminoasa pent suprafata spaful reiese smeenia F lnkarea i. do suse din uminarea E § gradul de reflexie(L = E p/n). = coop im ingopatapicn sity cy Sursele de iluminat transforma puterea electrical (W) tn putere lumincasd suspend, repurataay Seas nome eet {lm O masurd a randamentului este eficacitatea luminoasa (im/W), Sibolut generale pent comput ‘Simtel perry corp ge Buminat ‘SevaminalTn ance abiochra in pin’ sn'astecoa colo Surse de Muminat rane Peni iuminatul spailor interioare se utlizeaza surse de iluminat cu in- ‘candescent’ si surse de luminat cu descarcar in gaze - @). Insusin tip aiaraaeaa ‘rece rr eu doctrine ‘ce ale corpurior de liuminat cu incandescenta: culoare a lumini alb-cald, po- el Sos sibiitale de regiare a obturaril neimitat, redare foarte bund a culorior, Re Tait create Saal poate functionare fara piiptire. Densitate luminoasa mare a corpurior de iluminat; T I astel ecru! lumini! este briant indeosebi la surse de luminat cu incan- escenta cu halogeni; dimensiuni reduse ale sursei de iluminat; aceasta 6 A | _ cada forme mic de corpur de iuminats caracteritc foarte bune pe: trv a obtine fascicul, indeosobi In spotur. Alte insusir:ecacitate lumino= Sa ncancoseris [nscacesumamtsueee] — [eatmucrescone' "| asa (Im/W) redusa, durata de viata a sursel de iluminat intre 1000 si 3000 de ore 4 Insts ice ale surcoor do inal cu descr n gaze: In rnciy tA) == Tanetonae cu stabiizator 9, pa caz, cu staer.Efonctat uminosc arrears . uminat uniform al pereteui cu contribute la luminatul spain tunctie de cistantte alose inre corpur- le de luminat so ating lumina de pina fa 500 tx. Este posibila vilizarea de Surse cu materiale uoresconto gi surse eu halogen cu incandescenta. Fluter de perete ingropat in plafon — (2) . Datorita lipsel de contributie Ia. juminatul spajuiui sin utlizabile doar pentru luminal peretell, Uizare de surse cu halogon cu incandescentd si surse cu materiale fuorescente Downlight-spot directional — (9. Se poate cealza un lumina! cterentt spatial la 0 pozitonare regulaté a corputior pe supraata plafonui Rotfectorul care concentreaza fascicule relativinguste poate balea cu pina 4a 40° si poate fi roit cu 360°. Uiiizare de surse cu halogen cu incandes- conta, Indeosebi de vot mi Muminat Indirect -- @ . Conceptia iluminatului este caracterizat’ de im- presi luminoasa spat, chiar la nivel de uminare sz, sips rfl xilor cu efect de orbire. Premisa const fn Inatimaa sufciena a spatula Este necesara corelarea atenta a iumindri cu aritectura piafonuu Liu ‘minatl postului de luo edule urmarta tintarea densitti luminoase din corpuri de plafon la 400 edim?, Consumul de energie este de pind la tei or rai mare fa de iluminatul direc. ltuminat direct-indirect -- ©. in baza impresieiluminoase a spativiui sia consumuiui de energie pe care reprezinta (70% direct, 30% incirect) esto preterat, in conaiile une! indi’ sufciene a spaiulu (> 3 m), un Huminat iroct.indiect. Usizare predominanta a surselor cu materiale fuorescent pentru structuri de lumini in combinaye cu surse cu incandescent Fluter de plafon, de podea -- (@ - @ . Pentru iiuminatul pe suprafete mari de plaon, respectv podea. Uliizare do surse cu halogen cu incandes. conta sau surse cu materiale fuorescente; posi si surse cu descércan in gaze de inata presiune Corp de ituminat de perete — ( . Utiizat predominant pent iluminat de- corti al pereteli, de ex. prin fire de culoare gi prsme. Into masura lim tatéuilzabil si ponruituminatulplafonulu sau podete. Fluter de perete pe gind de curent --() . Fara contributie la iluminatul ‘spatiului, utilizat in mod deosebit in spatii de expozitie si muzeu. Se pot atin- 9@ rvelurdeiuminare vertical de 50 tx, 150 Ix si $00 Ix ca valor pice ce- ‘te In spa de expoztio; dotare proteratacu surse cu incandescent i sur. se cu materiale tuoresconta, Spoturl pe sind de curent -- (2. Unghi de emisie preterat: 10° (Spot, 20" (,Flood"), 80° (Flute). Schimbara a conuiui de lumina la spotun prin Fentle Gontia sculpur si lenila Fresnel); schimbare a spectuli pen Aire 2 protectie UV gi IR (zond muzeu, expoziie,vinzare) precum sri ite e culoare, Protacia la elecul de ordre reaizeaz& prin rastore si cape e eoranare cea ep pert, int dct 148 ® Finer co porte po gins ce cuent @).Sporpe sin so curentILUMINAT 1 -o Geometria distributiel corpurtior de lluminat Distanjele intre corpurile de iluminat si Tntre acestea si pereti sint in relatie cu inaltimea spatiului > @ - @. Unghiul preferat de incident’ a luminii pe obiecte gi zona de perete se situeaza intre 20° (optim) si 40° + © - @. Unghiul de ecranare la Downlight-uri se situeaza intre 30° (lumin& In fascicul larg, limitare suficienta prin ecranare) si 50° (lumina in fascicul de adincime, limitare puternic& prin ecranare) -» @, pentru @ Pariser deporte cistarta (B) Downlight tan tah de porte ‘corpuri Up raster fntre, 90° ¢1 40”, fajh do porets'a= ah argh 201 | Necesar pons recunoasterea trstturor fete. Din acest mati, uminarea erzontalé de 20x esto valoarva rinima pentu spat I Interior In ara zonelor do cru 201% | Zonele de vcr par rtunecae lao uinare E < 200 x. ‘in acest moti, 200 k ate valoarea minima a lumina pert zone de ucru ceupate pemmanent "2000 i | 2000 n este valoarea pereepul ca optima pent Huminarea zonelor de tera Factorl de 15 epreziniallerenia minima percapibia. De ail reese cara valorloy nominal ale umindc En pentru spall interoare: 20,80, 50,75, 100,160, 200,300, 600,780, 1000, 1500, 2000 s.a.m.. Lumina naturald © Donnan mse de pores own ue do pean tani Bowniht, dstans inte couile () zona go iuminare pen spat rare Detaisa dellumnatb=2a ‘wminarea ‘| Zona, scivite perceputh 20 30 50| Drums zone de ue nae Foor 50 100 150 Osentare in spi eu staonare co durata seun 100 150 200| Spay de uo utizate ocazional 200 300 500| Sarcnviauale de cticutae recusd | 300 500 750 | Sarcinivauale de icutate mode eX [ron As ‘500 750 1000 | Sarcini vituale de cerints rdicats. de ex. activitate de birou cs ~ cn es | eo vam on iol ofa ae Lee 1000 1500 2000 | Sarin ve aicutas oa reat, ocx srcin de contol poses | reer pow wed Yale lee pcan Ut atta poh iain eaten a © page ett got rs GEESEUERTIE © vec enmnwemennteneotn oe ‘i ee EES, ae a eee lA GRUTOER clic ome el eo ‘Rooua cra ndcat:0=8 Gras ott mew inva Traci ndatv,prravu de protect] Aa cid inet, primer de proce eae 0 | Nici © protectio: (0 | Nic! o protecte: a + | Praecota copie evanemas | 1 | Prowtets sop ce apa vail som 2 |coiepnaints 2 | Et sie mcs 2 | Coast poner : erenm | hapa nova a 2 | cpt eine mi 5] seain a (28m § |e apa mnie {(G25peevame gansae | $| air sence fern 2 |taapenasomae | {agrees rats 2 [Lambrre prt int co perme © rpc pore cpr otra Tint [ox | Zone de piace a [veo | Tone are one 18 | 80> a> 00 | Lacan otal estarat ou, en0 a | indusire tipografica/texta i i 2a | Go>Rar70 | itn “ 70> Ra> 60 3 | €0> Rado | Ici e zone wt rein np over Siesariodert i a [eos Ras | vesanora ek ate, ut © nore sana (20740150) GD) ewes cic cre copie de urna cont ON 5035 149uminat te) Ero Dispunere coreta a corpuriee de Humina eat Iapostl de crs, Incdent ateraid a unin! E ‘Suprattol da lueru, montcarca,tasatule, ita tebuio 68 aiba supraata aut Ie : i Lo Leemcam = : 12 L @-@ Limitarea efectului de orbire acopera domenille orbiri directe, orbiri prin reflexie si orbiri prin reflexie datorit& oglindiri in monitoare. Limitarea orbiri directe se realizeaza\ prin utlizarea de corpuri de ilu- ‘minat cu unghi de camutiare (unghi de ecranare) > 30°, Limitarea orbit prin reflexie se realizeazé prin incidenta laterala la ppostul de lucru In legaturd cu suprafete matuite ale mediului incon- jurator — ©. Limitarea orbit prin reflexie datorta ogiindiri in monitoare se reali- ‘zeaz printr-o pozitionare adecvata a monitorulul. Corpurie de liu- rminat care s-ar putea totusi reflecta in monitor trebule s& prezinte in aceasta zona densitati luminoase de < 200 cd/m? (utlizarea re- floctorilor cu nivel de strdlucireridicat). Distributia densitatil luminoase Distributia armonioasa a densitatii luminoase este rezultatul unei acordéri atente a tuturor gradelor de reflexie cin spatiu + @. Densititile luminoase la iluminat indirect nu trebuie sz depaseasca 400 cd/m. Culoarea tuminit st redarea luminil -> pag. 149 @ Culoarea luminii este determinata de alegerea sursei de iluminat. Se disting rei grupe: lumina alb-calda (temperatura culori sub 3300 i), lumina alb-neutra (3300 K-5000 K) si lumina alb-diurna (peste 5000 K). Pentru birouri se aleg de obicei surse de lumina de culoare alb-calda sau alb-neutra. Pentru redarea culori, care depinde de compozitia spectrala a luminil, ar trebui tins spre nivelul 1 (redare foarte buna a culori) Calcularea punctuala a iluminarilor -- @ lluminarile (orizontala En si vertical E.) produse de corpurt indi duale de iluminat pot fi determinate conform lagi fotometrice a distantei cin intensitatea luminoasa si geometria spatiuli (Inaltimea h, distanta d si unghiul de incidenta a). © siawinat puncraio @ a- © a+ Bowe © b= peta © topos omorie a tame! 150 Gadde Sada | fae Ses tne ‘atari de conse eopuror | ‘mmc, puree, ces 8 pint | Moray, sch, tre. var pin in Aum ox mat 0 pinata 85) Morar nie 13 pina 2s ‘amos stat Spindle 75| Pavedeqese — 20sindla 40 ‘mm SSpinale76| Pacadelern brat 25,ina a4 | ‘opstre uri, mata pnd la | Crent toon rie 20 gin in 30 Crom tot Sopindle 70] Caranairosacnouk TOsindla 35 Ena ab SS pale 75 Ctiveaat fo pinsle co] culo Cope sat fopinsie 70] sm 7s ina ass ‘ama ata Topindie 75] grechie ‘opinalase | Nave ato Sopinais6o| ome 25pinalass Tie, aba Topinales0| gticre ‘Opmaiats | pinch rt sup ssa pint in | oan cescnia 4 pint 50 | ‘pie heat SOpindlesz| abasruinauo’ —1Ssina a0 | Sede osc in ns | atari de construe ‘rae ncne 1s a i 20 Siar desens urrut’ 25 pind in 25| gutendrecns pint in 70 | Scrfcmectent —iopiaias| tone Sapinala 30 Granit -20pind la25| rou deschis 45 pina la 55 | oe SSpinala | ropuincns ‘Spin 20 | feta Sepaee ©) Cras cn reece oman de census totePures do abmontara epost. Wen? | [Factor de core k Pt ieolstatranme dem, supatat® | bai Teuprat | — Grad dete Bes tcoméirotove ceariaaroz | [itt |Suort | Siasae eter CO » |-ae | ew? descnis| medi {Incnis = nad 2 | 075 | 065 | 00 bard | GF [owe Sm) 3 | ove | om» [ome tue | BH [Sint 100 | 1100 | 090 | 0185 a-sn] 20 oss | 045 | 00 ey, | AP [swe 5 | 075 | 085 | oso : 100 | 090 | 080 [075 We = |S 7m] 50 [oss | o4s [ono ae 100 | 075 | 065 |o.0 | Putorea do alimartare spectica Pieestparne ease ©) Teel tate ceca — Sart Poe Denome ee eo ee eee er ees, a ea eteneb ol untote 2 noe rake Oa, eee |] EE, SS | PL ee = eee ‘Cau aluminas pontru un spatiy SHBG AE ARAB 08 fa ae A nent £228 sence) so W=300W [ras ax sew A ressaw rox ax eew ® cop ngooatsp asi (eR60) ILUMINAT Calcutarea iluminarilor medi! —> (0 Jin practic se pune des problema unei evaluari estimative a ilu- ‘minarilor medi (En) pentru o putere de alimentare data a corpurilor de iluminat, respectiv 0 evaluare a puteri de alimentare P pentru un nivel de iluminat cerut. E, si P pot fi determinate estimativ dupa formula > @. Puterea de alimentare specifica P* depinde de tipul de corp de iluminat utlizat - @. Aceasta se referd la iluminat direct. Factorul de corectie k depinde de dimensiunea spatiului si de gra- dole de reflexie ale porejiior, plafonului i pardoselii > @. Daca trebuie efectuate calcule pentru spati cu tipuridiferte de corpuri de iluminat, se calculeaza individual componentele gi apoi se insumeazi — @. Caleulu!iluminatului cu ajutorul puteril de alimentare se poate aplica sila spati de birouri, Un spatiu cu doua travel si cu 0 supratata de 24 m? se doteaza de exemplu cu 4 corpuri de iluminat. Lao dotare cu 2 x 36 W (valoare de alimentare inclusiv stabilizatoare 90 W) rezulta conform — @ o iluminare de oca 375 Ix in spat de birouri se instaleaza freevent in afara corpurlor tip raster cu oglinda conventionale si corpuri tip raster patrate cu surse com- ppacte cu material fluorescent —- @ sau structuri de lumini ~ ©. ‘Structurile de lumini permit combinarea cu sine de curent pentru utilizarea de spoturi. Muminatul exterior al cladiritor La lluminatul exterior al cladirlor fluxul Iuminos al corpurilor de llu- mminat se calculeaz dupa formula -- @. Densitatile luminoase se situeaza intre 3 cd/m? (obiecte dispuse izolat) si 16 ed/m? (obiecte in ‘mediu foarte luminos). E, miare nominal bp & - MP, | ow > pure de atmenarespacica (W/m?) @ p= SACP 1) A supra spatuut = eo" tacorde cosets @ (© Formuts pete iuminavea mec E, pulerea de amentare P| oe Sea Sees |. eee en onus vee | mee = grad de rellexie al mat. de constr. SS a oe Oeleet fecdfent) Material de constructie a a Se 8 lazurat modu iunacos || | 85-10 Caran parca ab medi foarte luminos 13-16 Tencuiala mortar desch. noua mora nh andament iuminst | Piava ce grec dosch P Para de gresie inch ma Caramica doschisa Caramaa inca 03 Lemn desenes 02 Gran © dimensispreterate perry crete lection nepal de out inom 151 wom reraba areas aed ule lamin (PHILPS) 7e| 28 [ear | oar | so | ooo a | ss [ou | oo | ooo | as loos | oe ve de eda eo | [Spe do var | wii ia | we [ia | ea | ae |e [a | a | ie | ta | en ‘Aliment | s Carne iE Aricole text, mavochinarie Mobile, coveare x XXL | NOL Xt DX | Articole sportive,jucai, papetare| Foto, ceasur,biuterii | Cosmetic frizerie | = | “IX [XI Patiserie | Vitrine figonifice, i tigortice Brinzeturl, ructe, legume Poste Mag. universale, supermagazine Industrie, mestesugurl Ateliore . XIXIXIXIXL [+ Electrotehnic’, constr. de masini * Fabricare texte ‘Tipogratie, industria grafic Evaluare culor i “XX Vopsitori | Depozitare, expeditie | 2 Cuttvare plante XIX XIX) 1X Prolucrare lemn He | Usine metaiurgice,laminoare : s | Laborator : | | Evalvare culo Blrour §1 administrate | Biouni,corideare Sali sedinta | Spat scotartzare gi educatie Sali auciie, clase, gradinte Biblotec, sli lectura | as | | Restaurante, hanuri, hotelur XIX | IX) ffxi X XIX IXIX) | IX Teatre, sali concerte, hotelur Spat de manitestart Hale de expoziti si trguei x IX ‘Sali de sport gi multitunctionale I XIX IX IX X \ Clinica gl cabinet | Biagnoza si tratament Saloane, spati astoptare Loouings } i ‘Camere de locuit | caver ae | t XIX} | XiX|_iX|* Mluminat exterior ‘Sic drums. zone pistonaie =< >< Turina incatoarefpanou | ; P< QD ovizarencoectt assole mat reece >< -rcomandare —» = pou 152‘Locuri de munca in [oa spa inierioe niin respect al aciviatt Spat genera ‘Zone de ciulaie tn sp. deport, 50 ‘Spati'de depoztare 50 ‘5p. de dep. cusarch de caulare 100 ‘Sp. de dop. cu sarcn deere 200 ‘Gangur in sp.cudep.vericala 20 | stana de servis 200 Expediie 200 Canine 200 Clelate spat oo pauza 100 Spa do grmnastea 300 Vestare 100 Spati de spalacuoys 100 Toate 100 Spat saitare 500 Sati asin 100 ‘imentars enero 100 Punct posta 500 Gonvaia toetonica 300 (CH do circu n clair: | Pectrupersoane 50 Pena veneule 100 ‘Sea 100 anpo do incircaro 100 Spotl de birour gl spati ip birou: ‘Spal de our ew postur de lon In apropere leresticor 200 Spal de breun 500 Brour cen marveiroun grupate relonevccata 750 ‘eflerle morte 1000 Dosen temic 750, Spat de cca 300 Spat 66 primire 100 | Seavc peru roava cu pubieut 200 Prolverare date 00 Industria chime: Insti eu tlecomanc 50 Instat eu ervans maruaie eazional 100 Pst de ver ocupate permanent Install cu fuxtshnologe 200 ‘Service 300 Caboratoare ‘300 ora cu sarin vizuaaviscata $00 Veriicae euler, 1000 | musta cimentulu, ceremica, {ndustria stile: Post sau zone de Wer lacuptoare, ‘malaroar intsahi de macinare 20 Laminar, peosare,tormare, sulorie de ses 300 ‘lotro, creda, stu sti, formarea insrumenteor cin stilt $00 Leva decor 500 Sleuite manual sigrawxa 780 Luetifns 1000 Urine metalurgice of laminoare, turnstort de gaberte marie | ostal.de prodvete ara merventi 50 | lestal'de products eu interven 100, Post de icra ocupate permanent In instal ge rocucte 200 Service 300 | Posture cootet 500 rlucrare meta: Forjere plose ma 200 Sugura +300 rari macanizate brute mei 300 crt mecanizate tina 00 Posturi de contol 750 Laminoare la rce 200 Tragere sma 300 Prolucrate flor de tabla do greutato mare 200 Protcrare a follor de tabla de route mics 300 Products do unete 500 Monta brut 200 Moria, sortin 300 Mortal i 500 Fra in mata 200 Tumor, subsolei sams. 59 Punt-pasarele 100 Prepatarea spol 200 Curae piese wate 200 Posturi ce ucrslamalaxor 200 Hale de wurnare 200 Locuri de gtr 200 Formare mecarizaté 200 Formnare manuaia 300 Contectionaro miezue 300 Gonetruce machets 500 Gananizare 300 \opsite prin pensuire 300 Posturi de conto 750 Fabrica unoke, mecariel nd 1000 Fabvicare carer 500 Vopsioria 750 Lucran post-vopsie 000 Tapisare 500 Moria oat 500 Inspecte 750 Centrale eloctrce: Instalatie de alimentare 50 Ciadire-camera cazane 100 Spats regiare presune 200 Hate masi 100 Spat aux 50 Instat comutatoare in esas 109 Inslalati cometazoare Inset ber 20 Service comuistoare 300 ura de reviie 500 Industria olectrotehnics: Producti cabs concuctr, Iuerar mona, tobinare cu sirma gross 300 Monta aparatetletonice, bobinare ov sirma milocs 500 Mortal apart tne regia, verieare 1000 Mortajlpeselrosir maine, ‘a componenielrelectronce 1800 Indusvi bjutert gl coasurt: Fabricarea de bster 1000 Prelucrare pie prioase 1509 Atelier opted siesasomiciria 1509 Protucrare ern: Abure 100 Gatee 200 Asarlare 200 ‘Aogere tum, vopsir, Timpiave cu tpare 00 Lora ta asin do prelurare a omni ‘500 Tnnobtarea formu! 500 Convo! defeats 750 Fabricare ql proluerare hire, Industria gratios: ‘Setura lem 200 Masini de Hit, tabricare earoane 300 Logitre ea, impemare tepet 309 ocupare, aura, stanjare, coracare cise, rufa late si pac, magn page fee, products matte 500 D)_eb0' at vaororonetve penis Humid nominate pein zone de crs Imprim. manual, sontare hinia 750 Retusaro, ogra, zee ma ‘welds mecanizal, aranjarea raja 1000 Contre culaae a impr, poieroma 1500 Gravurd oi si cup 2000 Industria ploaret: err (abacia)n bute 200 Pretucrare poor 300) seat stare 500} Vooste pol 750 Contre de catate, | Bretenei medi 750 Control de cahate, retenpi cate 1000 Control de cate, retongl foarte riseate 1500) Vertteare cucare 1000 Fabrica 9 preluorare texte: ost de uc a ve 200) atin 300 Voosre 200 Fila, cogetae, sore 500 Coasere,imprimare po stofe 750 Protucrare produse de galanietie 750 | Fiseare 1000) Veriicare produ, vet cuoare 1000 Repansars 1800 Indusiriaalmentars gf de conaum: ost de uers generale 200 Amestocar, arsialave 300 Macsla, tar, ‘men 300 Talore selecie 300 Products do deloatese ¢ Uigarete 500) Control do preduse, decorare, sonare 500 Spi laborator, contol eveare 1000 Comer er-gros gl oneal: | ‘Spat vinzar, postur' Go ota ‘permanente 200 Posturi de erwin ease 500 Mestosug¢!industrio (exemple cin brange cert) Yop. con. cin jal prin panulare 200 Premonta| instalai do indlae 1 vontiare 200 Lacatusene 300) Aieiore service atometile 300, ‘Aleks fplinie 200 ‘Atelire de reparati 500 ‘leis roparatiradio-TV 500 Inreprindert prestat servct: Hotel strestauramts, recepte 200 Bocatarie 500) Spade owt masa 200 Buter 300 Sal sede 300 Restaurante cu autocorite 200, ‘Spat, epaat 300) Cacate mecanizaa 300 Caeaee maruala 300 | Sonare 300 Control 1000 Ingrivas para 500, Cosmetica 750 Protucrare mase plastice ‘Turare prin ijocare 500) Sutlare mase plasice 200 Pressre mage paste 00] ILUMINAT nil directoare pentru locurl de munca ,luminat artificial” ASR 7/3 DIN 5036 partea a 2-a (extras) {Zone de iveru mseriber Til zonelr de ler in aor ber, | \wapee de crcl, zone de crcuate | Enix CConstucti'de pans | Dramus pietonale Drumat do ntop. cu 20na de revlate raneversas tecvent Drum deep. eu 208 de Creulate vanevereai reves Sioulimtare de vers | Peat Gontaiora gi zone de erulaba | Trasee de circulate pe teronui | miteprindert, drumnut de rep. Drumuripenitu Bidet Ein > Imoarcare eau desctreare sau cu sicu imtare de vigza = 20 kmh ‘ncarcare sau dasedreae eau cu Supra wansbordare 9 dopozkare | Inoaeare desctreare containers 109 Instat done Margie chet 5 Inctreare bunuri cu bata 20 increare bunu in mas 20 (torial n ra, lene) Zooe de lus po pat de depart, bun cu bucata 20 Dunurlin masa 5 this perils 5 Locus de acostare pont 20 transport do parsoane Locuri de acostare pent 80 transport mix, Docu 50 cure eeparatin pon 50 Platforme de transbordare, 20 Tocur de nesreare Zone de tucr pe platform so Spostare, de sive Bunut cu bueata 30 Burl in mas 10 ‘matalal de et erate Cimpur doe stati 30a 1 ereulate pubic 3) Bate crevat 5 } Porcane DIN 67 525 loeur de vansbercare Fa Compenséi inaiime 20 | vacucte i | gantiors Convuct supraterane 2 Coney. suber. sianiv-tereruki 20 | Construct in al. cn metal 30 Construct tunel 30 Install chime mart 20 Centrale eectice Zona de crcuiae ‘ contale eloctice racvonale 10 2 contae atomosiectice 20 | Install de comand 2 Exploatare de 21 1 lumina 3 orenare 3 2 luminatsuplimentr in 2 one de uers Inatalap de opurare Drum s Bazine : ‘Stayt combust 100 50 5 3 10 20 153ILUMINAT ‘TUBURI CU MATERIAL FLUORESCENT PENTRU INSTALATI DE PUBLICITATE ‘Trasare carecere & Inkl, crce tio de scrs, omamonto sau reprezenta f= ‘urtive. Capacitate de reclare facia (rglarea se face prin rezistente de ‘eglare sau transformator de reglare) vzualdin cinomatograt, teat, camer, publictate Inbirouri sau construct comercialo se pot introduce platoane tip raster sub tubutle do luminat cu material fluorescent. Lumina cade predominant direct injos > @-@ Benzileluminoase si corpurlle de luminat in cimp alungit permit un iuminat general uniform cu efecte de umbrd temperate, aseméndtoare color provenite ain iumina ciuna, ‘Sursele de ituminat de mare presiune cu vaporl de mereur cs material fluorescent (HOL) se uilizeaza tn afar de iuminatlfabeiclor gi halelor de Luzine sila iuinatul exterior. ‘Execup up raster ‘Sursa de tluminat cu lumina mibxté cu material fuorescent (HWL) produce © Paster para! © lumind asemandtoare cu cea diuena eu o redare bund a culorior. Sursa se @ Paster pra innat uilizeaza fra stabilzatr fn fasung normal (de ex. in fasuna pent surse do @ ase dagoral uz goneral. @ actor dagoralrainat MATERIALE DE CONSTRUCTIE TRANSPARENTE © Aaezaren sensor a iy entra rezuitatul artistic si economic, la determinarea marimil, colo, ‘mensionarea ferestrelor si iluminatul spaiior este importanta cunoasterea ‘ransparentei, cispersia’ si roflexioiluminil a materialalor de construc Se deosebesc: materiale fotoretiectante — ) cu reflexie oriental, dis- persata total sau partial si materiale fototransparente cu transparent ori- ontata > ©, aispersata > @ sitransparenta mixta ©. Pete) sii foe enies De remarcat: sticle mate cu maitvire interioard (de preferat oricum din prici- ria mura mai reuse) care absori mai puind lumina elt cele eu maui 19 eteroard ~ taboll ©. Tarspwera ofem () Tanoarena doe) Trarepwent mith a {ait @ star core ©) samva citer: ©) Tarerarod itd eranele le mitase colortl cAptusitealb prezini la o scddere redusd a Se jan matase, sticle-opalun' transparentoi o absorbtie mai micA cu aproximativ 20% decit celo [4rd ease “a nase slop cfiptugenl. es Stclele pentru lumina lum care robe 6 modfceculoarea lumina wnmrartecormcte | opome| came | | pi Surse electice pentru aseménarea exclusy cu lumina slara, absorb apro- eels Ximati 25%, cel cae treble sd se apopie de lumina zenala cpereata Sil clara wa | 2-4 | 6-0 | o0-a2 ‘absorb 60 pind la 80%. Silt maria rmauea| 22-89 | 7-28 | 6720 Stile de foreasta ca sci card permit tecerea lumin In proporie de Stata card, mititd exter | redusa 1,753. | 7-20 | 69-e7 ‘Stel clara, matutdinterir | regusa|1.78—3.1 | 8-16 | 77-69 Stee-cpaiut: Grupa | buna | 47-96 | 40-e8 | 12-38 Grupa2 | buna | 17-25 | 43-54 | 37-51 65 pind la 95%, in unctie de calitate. Conform et. Kletiner — (D sticla de callie redus poate absorb’ o cantitate aft de mare de lumina, indeosebi la aleatuirea in doua sau chiar rei foi, Incit marirea necesara a dimensiun- {or ferestrei nu poate tine pasul cu termoizolarea superioara a ferestrei cu Gres | buna | amas | es—70 | 13-36 Sicopate cat: Gripe | tana | 19-20 |st—4s | a7—c0 gam cubis sau tp Gupe2 | ana | 2-23 | ster | 27—38 STICLA,intormati- Sal cee ate a 230 sae Flachglas AG, Auf der Relhe 2, Gelenkicher-Rotthausen — oe Intrpane, csuta postal 20, Laventrde Sle opatoe 328 Goreshoimer Gas AG, Heyestade 178, Odseoldort Pesan non VEGLA Vereinigte Glas were GmbH, Vitriaaleo 3-5, Aachen Mara, otra 0-71 ‘Trasa intr-un proces mecanizat, sticla paraseste masina de tras in stare gata Maran wore ae de utlizare fara a necesita o prelucrare supimentar. Cla, transparent Aa ae a ri Incolor, de grosime unilorna, ambele eupraete plane extrem ce nelede. Pergamon nota rf Fotopermebilate 91 pind la 99% Perzam. mre. gaben des 7 % Sonare za-s0 | o1-71 Tip: Produs do comer comun de cea mal bund caltate penta spi Sat | 1-04 | a7 -o0 (oeunt, trou) conform DIN 1269, SS | co | cole | Tez Still de conatrutie pen tbr, spati de depoztae,feresre onao | 25233 | 21-28 do subsolur 9 de pos Ce, (a) 3 | 7 | 26 | Ponty sltome cin fo de sia legate se vlizeaza stl de alas! tp. (en, gabon oe) | > | is ‘Ceton, allastry (tulbure) 2 4 a Aplicare: sticld pentru ferestre, vitrine, usi, pereti despartitori, constructie de Caen, vrs ue) 12 | 4 | a4 | mobiir ses secuizat eam dublu. Prelucrar: sete, corodar, mat en * s 2 Te, coacere, aplicare pelicule, pictare, Indoire, curbare. Sticle deosebite pen- ‘Ste ara una o|m | a " sic but £ | 2 | 17 | tw scopur ‘speciale in once grsime precum sila acaperta cu pelea, Chom powew stn ed & | se | a | ste pent plc’ uscate (otograf), stil auto, sla securzata. ®© braun unicarice ae matoser de costo areprote 154STICLA ‘STICLA IZOLANTA Sticla izolanta in mai multe fol este o unitate de geam, realizaté din dou sau mai multe foi de sticla + @ (sticla de foreastr, stické coglindita, stil turnata, sticla plata), despartite de unul sau mai multe spatii umplute cu aer sau cu gaz. Sticla izolanta in mai multe foi oferd in functie de exeoutie 0 izolare termica sl'sau fonict ridicat& (de ex. stcld izolanta pantru protectie fonica, sticla izolant& pentru protectie la lumina solara, sticla functional termi, sticl& multistrat ‘cu straturi interpuse). in spatiul dintre foi se afl aer uscat sau un ‘gaz special. Modurile diferite de inchidere perimetrala impart sticla, izolanta in rei grupe: sticl& izolanta integrala ~ DA, sticla izolant cu inchidere perimetral lip + @)B, sticla izolanta cu inchidere erimetrala organica + DB. feo. Shoemart inmalmwie ts (sone ' ar a SOBRRGMIA Sa bane too ener omem [soar [tn Taam | et | s| 8 | 300 | 200 | 20 a finatime mem | 240 | 300] 800 | soo | 600 | 600 8 [Supaits _inm? | 34 | 34 | 38 | 89 | 100 | 100 | 32 Enter. Raportul laturior 46 | 1:10 | sso | 110 i0_| 110 o [Grosime totald inmm| 16 | 18 | 20 | 24 | 26 92 ine rar | wr [as | ao | 300_| o0_| 9 @ setts een um ey su es inate nen [20-[ sto | oto | sto [500 | oo |1o [agua iar [aa | 00 | a0 | roo [roa [v0] a1 et aay —- Raportul laturior 4:6 | 4:10 [ 1:10] 1:10 | 110 | 1:10 omnewauinam| ro | 2 [at [oo | EQE: ® @/bs|o tare ivam [et | 20s | 200 | s00 | 300 200 | AS ae Lay ep x ower 4 ioe 12 |Suprataa inn? | 34 | 60 | 80 | 120 | 120 | 109 | 30 eis als aoa pestigen tm Rapsae ar [ta [ra [90 [190 [a0 [a0 < |Grosime totald inmm| 20 | 22 EEE Ed Taeanepeswrm|zts [eto [eto [ane [ava [ave le Taomieeuimnrmsts [20 [220] 220 [220 [220 Mas inkgim® | 20 2 | 30 | 4 | so | 6 © seas ndoate jane OFA Rem| aaa] §68 [ata] eae Yeh [estan [exes | o'o | oo Tana se Le me Ce Ce a RE nerararinnhet| boxes | eenae | aenae | 20x rer ar Taso were ae Tiaieharn wel tse] a [ae ae mash inkgim? | ca. 30 ca. 38 ca. 30 ca. 38 Taecmih a peeme'=t penn vet carom DW 62018 Teor Ste 2200 © Formed tarpon mal orem) ec etal nits ot tienen arise err rr aconancar psi el cin ae focutas nomena Secret o | Setwmnstese See cea iin 25 ineupomphoaem erence inatinea ce montare co nearare ci vin = 0.75, as HNin respect 750) | ary Facomandare grosim st ia Insite de montare de pina la 8 m ind a 20 m ramen do (inekreare cn int = 1.2 aim respoctv 1200p.) i i ® ecomandare rosin! selA ao nse de montare de pn ia 20 m 155Huminat Penne) anon ce => arena de ® Sei oan a ena solar Gold (= aur 9017 . ] eas saa i ida a i Hl HB S| de| 28] 56 ac aca eee se ETE 1s 2 eS ee TS T8/Gl 3] | £188) 2] ee Be | 18/8) 8 | is] S | Se | ie | aerse | | EEE) 2/41 8 |S] iB| Bas soos | so laelii| 9 | ia | as | ose] to | saree onan S21 2/22 ETE ee ee 30723 30 |i] 40] 11 | 14 23 0.26 | 1°30_| 240x340 See mae Se) 2 12/S)e aT Ss ee eee 83] SIS/EE Ta] Ss [2] Se Se | B18) Be | is] me | ea] | Mere @e | 2/8/4140 | 8] 8 | 38) ie) eee He | 2 (B/E 3] | & | ae] ie | see Ses | 8 (Bla | ie] & | ge | tas | gaeeae Be | 5 /2/8) 3] is) 8 | oe | ie | wee tz | 818/18) 3 |g] 2 | 8B | ae | eee =< #8 TS(SS PT Se ee ite [2181813 i] 8 1s ee jae ie ThlslSle els 1s Bee 5138 51 lie] 10] 18 | 16 | 38 a4 | 134 | 300x500 Ta mE TS sla 2 ae eee ae | % 181%) 3 | 2 | 38 [is [aoe ar 2s | ZT SB) ee) ae oe ee Se [a] sale [|S [oe] oe | eee euoo res] is ce] ae | ae oe Te iene! I ® steta ota a mina slat STICLA IZOLANTA LA LUMINA SOLARA Sticla izolanta la lumina solar se remarc& printr-o transparenfa ridicata si in acelasi timp printr-o permeabilitate cit mai redusa posibil la energie globala, caracteristici generate prin intreducerea unui Strat extrem de subtire de metal nobil, amplasat protejat la interiorul Satiului dintre foi. Pe Iinga caracteristicile de protectie la lumina solard, sticla izolanta la lumina solara cu valori k pina la 1,2 Wim?k salisface toate cerintele impuse sticlei cu capacitate termoizolanta ridicaté. Pe baza spectrului cuprinzator de nuante §/ tipuri cromati- ce neutre se ofera multe variante de design; completate prin plici de fatada din una sau doua foi adaptate cromatic, Sticla izolanta la lumina solar poate fi combinata cu sticla izolanta fonic, sticl& securizata Intr-o singura foaie, sticlé securizata multistrat, sticlA izolanta blinda, sticla izolanta securizata, sticlé tumatd / stiolA orna- mentald ca foaie exterioara sau interioara. Nu este posibila combinatia cu sticla armati cu sirma. Fiecare tip de sticla este caracterizat prin culoare (vedere din exterior), precum si de un binom; se indica inti transparenta si apoi permeabiltatea la energie globala in procente. Exemplu: 156 ‘STICLA IZOLANTA LA LUMINA SOLARA ‘Auresin (= albastru) 40/28. ‘Transparenta T, in domeniul lungimii de und a luminii de la 380 pina la 760 nm (nanometr raporiald la sensibiltatea la luminozita- te a ochiului uman in % este tratata in DIN 67507. Retlexia luminii R spre exterior si interior tn %. Indicele de redare a culorii Rs, DIN 6169. i, mai mare 90 = redare foarte buna a culerii R, mai mare 80 = redare bund a culori Permeabilitatea UV Tyy in domeniul lungimii de unda de la 280 pina la.380 mm, este trataté in DIN 67507 In %, Permeabiltatea la energie globala g in domeniul lungimii de unda de la 320 pind la 2500 mm este suma format din permeablltatea ‘termicd directa si cedarea secundara de caldura (= radiatie si con- vectia) spre interior, DIN 67507. Factorul mediu de permeabilitate b (shading coefficient) VDI 2078, Factorul b este factorul de permeabiltate madiu la energie solara ‘aportat la transferul de energie al unei foi simple de 3 mm grosime de 87%, der’: in (%) Seconsidera: b = S10 Indicele de selectivitate S. $ = T./g. O valoare ridicaté a indicelui de solectivitate indic& un raport favorabil Intre transparent (T.) si Permeabilitatea la energie globala (g). Coeficientul de permeabilitate termicd k al unei fol de sticla izolanta indica plerderea de energie prin supratata foil. Cu cit aceasta valoa- +e este mai mica, cu atit se pierde mai putin cAldura. Valoarea k Pentru geamuri izolante conventionale depinde in principal de spatiul dintre foi (SIF) si de mediul continut in SIF (aer sau gaz nobil. La sticle izolante la lumina solara se atinge o imounatatire a valori k prin straturi de metale nobile. Valorile k indicate, DIN 52619, se refera la SIF de 12 mm, La privirea din interior spre exterior, redarea culorilor nu este dena- ‘turata in mod esential. La comparatia directa cu fereastra deschisd Se poate recunoaste usoara nuanta a majoritati sticlelor care este, in funcjie de tip, gri sau umbria. Aceasta se recunoaste si cind se priveste din exterior printr-o inchidere de sticld .pe colt. Clima cromatica din spatiu este foarte putin influentatd negativ de stiola izolanta la lumina solar, deoarece compozitia spectral a lu- ‘mini diurne incidente este moditicata doar insesizabil. Redarea culorii se exprimai prin indicele .R°. STICLA IZOLANTA ~ STICLA MULTIFUNCTIONALA. data cu cerinjele tnasprite pentru elementole de fatad se cer de la sistemole de geamuri performante mai bune si mai complexe: Protectie termica, protectie fonica, protectie la lumina solara, pro- {ectie a obiecteler si persoanelor, protectie la incendiu, estetica — design, protectia mediulul Pentru aceste functiuni se pune problema unor efecte de protectia su- Perioare, care nu pot fi produse doar cu stil izolanta conventional Sticla izolanta mutitunctionala este un element de sticla izolanta ‘care imbina mai multe asemenea functiuni de protectie. Este posibil din punct de vedere tehnic, s& se indeplineasca aproape toate aceste cerin'e print-o sticlé izolant& mufttunctionala; cu toate acestea, nu existd o stick multi{unctionala standard. — @) Welply 3 3 sb) 4) ezlee(t ld a |e, i Ee APA @ creel set ancora

(DTC) - Manualul Arhitectului Neufert PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

(DTC) - Manualul Arhitectului Neufert PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like