Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Teorii Contemporane Ale Invatarii PDF

    Uploaded by

    AlbuGabiFrancesca
    168 views212 pages

    Original Title

    410696913-Teorii-contemporane-ale-invatarii-pdf (1).pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    168 views212 pages

    Teorii Contemporane Ale Invatarii PDF

    Uploaded by

    AlbuGabiFrancesca

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 212
    KNUD TLLERIS COORDONATOR TEORII CONTEMPORANE ALE INVATARII AUTOR! DE REFERINTA ‘Traducere din engleza de Zinaida Mahu TREI Sinvonacowan ‘ase cen zarnescu Paden HARCULESCU \icroaForescu ‘ane TOMA Dict roc ERS CAUDL coanN SAB Naser recut Describe atone Ret ‘Teor eontemperane si ti aor deter / Xd Te xe ‘ed Zr tug tne 20 “es Kru oor) TEN, raed) ” Tidal coarpoan Tes enrng ung rst apy © 2009 Rowdies Capra Etta, 2004 penta presets one 07. chan cow, ace Sxalcorenigedtiie 1584: 975-606-719-050-5 Cuprins 7 0 a 45 ee 101 1 we Introducer la olecia «auctor Introducere Capital 1 Cpitoat 2 Copitta 3 Capitol Capital 5. Copittut 6 Copittut 7. O tnjlegere cuprinzitoare a invari umane ‘Cum inet! 88 o persoandin societate: invatind i Bu ee Cum se transforms ,forma"? O abordare a invS}iet transformative din perspectiva constructivist a dezvoltiiiumene Invatarea prin expansiune: spre o econceptualizareafnvatirit bazats pe teoriaactivitai ‘yd sucas180 Pragmatismul: 0 teore a invitri pentra vitor O privire de ansambia asupra invisih ‘wansformatoare ace ttzKow “Abordari multiple ale cunoasterit “eotl contemaporane ale rie = i 6 210 Cpitotut 8. fnvifarea iografics fn dnl nou discurs despre invatarea continu 234 Capitol 9, Cielurle veh gi cicurile tava 265 Capitotut 10, Invatarea continu’ ca o tehnici a sinelui 286 Captotul 17. Cultues, mine sl educate 306 Coptotal 12. Experints, pedagogies practic social 334 Copitolul 13, ,Probleme normale de invifare” ale tinerilor: {in contextul convingerlor cultural implicte 362 Copitolul 14, Practica ivi 379 Copitolul 15.0 teore socal a inwaiit 398 Coptolad_ 16. Ivatareatranvitioalé si conslieren reflex entra carieri:a invita pentra a te angaja DANNY WILDEMEERSCH §EBRLE STROORANTS FEUD LER cootonaron Introducere la colectia nEducatie si formare” Transformarea invari: un proiect pentru Romania educata Mai malt eoricnd ner de atau nevoie, pent aru, de nite mini puternice. Au nevoie de contexte de fnwifare auten- tid, de suport si orientare, de ovalorizare social a inva gi de sansa dea transforma lumea prin proprile lor pute, Nu ‘ai eo noutatepentss meni ci, pe deo parte, soll i site- smal de edscatie oscd an rol determinant in constractiatnere- lor genera, dar nic faptl c&, pe de até pote, performantele din ltimil ani ale tneriornogti sunt cel putin ingroritoare Inire mulipete crize cu care se conirunt umes contemporand criza edt ste na care, chiar dac8 mai subti mai putin visibils pe moment, produce deja deficte greu de recuperat Tidia provoctrdinte ele mai complexe Tduicafa gi invitarea nu sunt doar treba sco, aga cum uli cred inc, responsabiltatea exclusiva a acestein,Ecucafia ¢ taba tuturor, pentro ci o Romane educa se construieste ‘in familie, la coal, universitate, dar il ocul de mune ‘ Teeiorterporae seiner ale, ct ferme? 8 activitatile de nvatare permanent sau in orice lo gt context care poate contribui lao invajare de calitate. Reusita personal8, cal {atea viel social gi performanta economic§ pe care nile dorim, sunt vectorii unui proiect pe care indriznim si-l denumim cel ‘mai important zi, aic: proiectul Roméniei educate Evaluate internationale comparative din sistemul preuni- vversitar (TIMSS, PIRLS, PISA) sau exercifile de ierarhizare / benchmarking din fnvafimantul superior (ARWU-Shanghai, Quacquarelli-Simmonds World University Rankings, Times Higher Education World University Rankings sau, mai nou, ‘U-Multirank), precum si examenele gi evalusrile nationale (mai ales Capacitatea si Bacalaureatul) demonstreazs derapaje sem- nificaive nu doar ale performanfel academice propriv-zise, dar sale motivate’ pentru invajare (vezi in special ultimul raport PISA sau numirul de neprezentafi la ultima examen de baca- {aurea fn fala aceste situa, care nu este neaplrat de dat foar- te recenti, dar care a fost si este inca ignorata masiy la nivelul politclor educationale, vedem ca singurd solujie o transformare se jos in sus", care are in centru o noua infelegere a concept Ini de invatare, o redefinire a invataei din perspectiva a cel putin tue reali a. progresele semnificative ale ultimilor ani in domeniul cer cetdrilor despre invitare, cu accent pe capacitatea de a crea experienfe de invijare autentics, conforme injelegeri profn- de a proceselor si mecanismelor specifice ivr; 1 dea unui amp de espnsbitaesecalt enum educa ‘ana fechscl le grap a profesor tn edscaet (Gefoorel des Departament de tefl Easel Facet de abla 9 ‘Sine vest (nieaen in acre UDR comooNToR . luarea in considerace a caracteristicilor cognitive, sociale si 9 emofionale ale noilor generafil de tines, generati etichetate”™ {in diverse moduri fn literatura de specaltate: nativii digital, Aigiids, Milleias, generatia Y ete ©. conectarea edlucatiei si a proceselor de invatare din scoala cu realititile sociale, exmnomice, politce si culturale ae lui con- temporane, ale lumii ,aga cum ea", Pentru a crea, impreun cu participanfi, experiente de Invaare autentil, cei care faiiteaz3 aceste procese (profesor, formatori, ‘mentori, coach: consiliei, facilitator’) au nevoie de o perspecti- vvi semnifiativ actualizata si de o infelegere profunda a invari Colectia Educate si formare a aprut ca urmare a convinge- si c& pasul cel mai important in crestereacalitati proceselor de inviare in familie, in scoala, in corporati sau oriunde altundeva, este asigurarea unui suport stinjfc si metodbologic solid, relevant si actual. Asadar, oricine doreste si infeleagi mai bine proprile procese de invijare pentrs a le optimiza si oricine este angajat in procesul de a oferi suport gi consultanti eficients in procesele de inwfare ale altora este invita sh parcurgs volumele care vor ap’- rea in aceasti colecic. Colectia Educates formar este, in acelag imp, iitiativl aca- demici de a ofei celor interesafi suport teoretic i practic pen- ‘ru a contribui la cresterea calititii invari, dar gio chemare cu convingere la transformarea personalé gi social prin invatare. O chemare la construcfa temeinic3, ambitions, asumati a Roménici educate. prof. dr. Lucian Ciolan, coordonatoral colecfici Bucuresti, noiembrie 2014 s ‘Tentconerpeane sleet Lorocvcere coe, dee nae” Introducere deca aces cri ete de a prezenta 0 slecti international a celor mat important teoreticien contemporani ai invStiei inten singur volam sin propre lor cuvint, penra a oer 0 imagine asupra dezvotirilor i dezbaterilor dafiguate in acest domenis In decursul ultimilor 10-15 ani, invitarea a devenit un subectcheie nu doar pentra specialists student din dome nul psthologie. pedagogic educafic gin contexte poli tice gi economice. Ul dintre mative este faptul ci nivel de educate i de competente al nafiilor, companiilo qi indi- viailor este consderat un pacametna crcal al competi pe Piataglobalizaa gi in ates societate acannon. Ete totus Jimportant si subliniem fapul cd funcia competitiv’ a invtci este dar ocompletae secundars» modernitaitrzilafunctia primara,bazala,ainvir in caitate de caracterstich vena 2 Vif amane Tavatarea este de asemenea ochestune forte complex nu evista o definite general acceptats a concept. Dimpotev’ se dezvolt in mod constant un numr mare de tov mat malls rai putin specialcate sau suprapuse ale invdailunele din. tre ele referindu-se etrospectiv la concepit mai traditonale, AUDILERS coscomvon alice incercind si exploreze noi posibiltii gi moduri de gin- 0 dire, Merit totodats si menfiondm faptul e dost ivataren a fost infeleasi in mod traditional in principal ca achizitie de ‘cosine gi deprinderi,astzi conceptul acopers un cémp mult ‘mai larg, care inchude dimensiunile emotionale, sociale s socie- tale, De exemplu, uneort invitares este legaté de dezvoltarea competenfelor,avind de-a face cu ablitatea dea gestionadifrite pprovocini prezente gi vitoar din vata profesional gi din malte alte domeni practice. Este, ajadar, destul de dit si obyinem o prvire de ansambl asupra stuaiei prezente a teovilor pe marginea ini. Tema este in primal rand, caracterizats de complexitate,fapt care se oglinesteg in hanga poveste care st in spateleaparife acesei cit ‘Accast storie incepe in an 1998, cn eu scram o carte care «fost publica in 1999 in limba dane2d fn 2002 n limba engle 28 sb till Tae Three Dimensions of Learning (Cae te dimenstuni dein), Dup cum am desarat mai iri, poate un pe sen imental, am sit aceast lucrare ca pe jun fl cle expedite de descopeir’,findeS atunc cind am inceputeiitoria a aveam Tico idee despre ce voi git (leis 2007, pi. © parte a acestei ctor a decurs prin citrea multorscrieri ale teoretcienior inv din treet i din prezent, pentru ch am Incercat sf de7volt un cadru cares post acoper intel dome- niu al inv int-un mod strucurat. Mai trzi edn cartea era deja publica, am ajuns 5 cod c8 ar putea 8 Fie o dee bund si adun ceea ce puteam vedea acum e3 repeezinté artcole sau capi- tole cheie srise de divers teoeticien, gle preznt intcun mod ‘are ar putea si formeze o privire de ansamblu pentru studeni si cercettoritintersaf. Aceasta a fost sarcind mult mai mare ‘Teo canamporane ltl snucducre 2 decdt m-am asteplat. Totus un an mai trzi a apt fn fimba dane carea Texte despre notre, conjindnd 3 de capitol srse Ge autor vechi inci din 11 fae, Aceast carte nu a fst publicati niciodat in limba englezi dimpotiv, majoitatea capitolelor a fost traduse in daneza din englez8 gi din alte imbi. Tot, pid ‘cum s-au vndut aproape 10000 de exemplare, ceva ce este des- tul de malt pent 6 farS mick precum Danemarca. CCajiva ani mai tirziu, am seri inc cart, inttulaté Adult Education and Adult Learning (Educarea adulilor gi inodjarea la ‘dulf), care a apseut in 2003 in danezd gi in 2008 in englezi, gi Povesea sa repetat. Aga cin 2005, ost publiaté carte coor- doanti de mine, in limba daneza ittulats Texte despre iar sutulior,confinnd 27 de capitol serise de autor din 11 frig de tte organiza internationale (UNESCO, OCDE i UE). Jitr-un final, am publiat in 2006 0 carte in limba daneza care 2 apliat in englezd in 2007 cu ttl How We Learn (Cum inti) Cand aceastt carte a fost lansa in Danemarca, Universitatea Pedagogicd din Copenhaga a organiza o conferingé de 71 cu Peter Jarvis, tienne Wenger sca mine drept vorbitri principal CConferinja a fost un mare succes, Sala a fst pins pin la refuz de 420 de participant iar in timpul discutes de incheiere ni sa _Propus si scriem o carte impreund. Tot, tei capitole nu sunt suficiente pentru o carte, aga ch am mai inclas alte trei capito- Je relevante (scrise de Jack Meziross, Yo Engestroma gi Thomas Ziehe) iar aceast carte a fost publica in 2007 ta mba danezd sub denumirea Terie oii: ase bord conterporane, acest volum a devent rapid foarte popular i Danemarca fn primal an vanzandurse peste 2000 de exemplare. Aste in cele tei cig, aveam deja o colecieintemational de 64 de capitoleselectate, prezentind dferite concept asupra YOO LEAS coorsonarod {nvitiri ale unoe diversi autor, incepénd cu Grundtvig in 1838, pind la autori de materiale notnoute din 2007. Bazaindu-ma pe aceasta, am propus editurii Routledge s8 alg intre Lg 16 din- tre cele mai remarcabile capitole de interes actual sisi adaug cateva note. Acea propunere a fost analizats si acceptati, iar proces de editae pi demersurile pentra obtinerea aprobarilor recesare au inceput in prima jumitate a ani 2008. Cea mai grea intrebare a fost, cu siguranta,ce text st autort si selectez. In acest context, era nevoie in primul rind de 0 interpretare claré a ceea ce se injelege prin ,contemporan’. © examinare a materilelor m-a condus spre decizia de a sta. bill ca data de inceput anu! 1990 — adicd, puteau fi acceptate doar contibutile care au apSrut pentna prima dats dupa 1990. Desigur,olimitS de acest gen este arbitra iva exclude intot ddeauna uncle contsbutii care putea fi considerate alt ,com- temporane”, cit gi importante De exemplu, in 1984, David Kolb a publicat cartea sa Experiential Learning (hnvajares experiential) (ca aemace a nei ppublicfi preliminare de Kolb si Fry din 1975), care a avut cu Siguranfi o contibutie importants pentns injelegeres inv, dar despre care, in opinia mea, nu se prea poate spune ch este contemporana sau actual’. Conceptul de ,invatare experiential” a fost elaborat in continuare de mali ali autori (CE, de ex, Weil si McGill 1989), iar Peter Jarvis, in aceasti carte sin multe alte sexier, chiar 5p incepe discutfa airman cb teo- Fla lui Kolb ise pare mult prea simplé pentra a surprinde com- plexitatea invatali Al autori care au avut contribu impor- tate in anit 1970 gi 1980 au fost Chris Argysis gi Donald Schin, cu conceptele lor de invlare in ,buc8 simpls” si ,bucls dubli” (Araya si Sehdn 1978), respectiv de ,practcian reflexiv” (Schin “aot cantamporane slot coca M1989). De adugat si Hans Furth cu volumal sits Knotledge As Desir (1987) (Cinoastere ca doin Pe de alts parte, uni dintre autori select gi-au adus prime- te contrbutii cu mult nainte de 1990, Astel, prima publicatic bine-cunoscuta a lui Jerome Bruner in acest domentu dateeza {nck din 1956 (Bruner etal, 1956), prima lucrare a lui Thomas Ziehe despre invitareatinerilorafost in 1975, Jack Mezirow gi lansatteotia ,invafariitransformatoare” in 1978, The Evolving Sef (Sinele m dezooltare) a hut Robert Kegan a aparut in 1982, Howard Gardner si-a avansat ideea ,inteligentelor multi- ple" in 1983, Peter Jarvis a inceput si publice despre invitare {in 1987 si diseratia lui Y9j5 Engestrim Learning by Expanding (lucitarea prin expansiune) este tot din 1987. fn general, majori= tatea autorilor din aceasta carte au mai publicatinainte de 1990. Oricum, criteril crucial a fost ca ei si fi imbogatit cu lueruri ‘nol gi relevante contribu lo teoretie principale de dinainte de 1960. Celia citeriu de setectie se rofor8 la ceea ce poate fi nuit vinvitare” si teorie a invataril. Deciziile mele referitoare la acest aspect se bazeazd pe definitia conceptului de inviare ca orice proces care, la organismele vi, duce la schimbiri perma- nente ale capacititilor si care nu este datorat doar maturizarii biologice sau inaintiri in varst&" (Ileris 2007, p. 3, citat reluat {in capitolul meu din aceasti care). Accasti definite foarte des- hist este, dupa cum o vid eu, aliniatd la conceptille moderne importante asupra invapiei, vizut ca un Iera mult mai vast si mai complicat decit in terori traditional, unde apare ca 0 sachizitie de cunostinje gi deprinderi“. Aceasti definite argi- {8 mica permis si selectez conteibuti variind foarte de mult: de Ja ,Abordésile multiple ale injelegeri” a lui Howard Gardner XUDILLERS(conoouron) ‘pind la ideile lui Thomas Ziche legate de ,probleme normale 15 de invitare” gi ,convingor culturale implicit” ‘Totus, sunt citeva tipuri de posbile contribu care au fost evitate In priml rnd, cititori vor cbuta in zadar capitoe rfe- ritoare in principal la concepfia comportamentalisté casi asu- pra fnviiii ~ in parte, pentru cd nu apar multe contribu ‘ovatoate din patea acestei gol sin parte, entra cn viz ‘nea mea, aceasté gcoald se ocup de un fragment att de mic al vastuli teen al invifri, net, n rlaie cu invdharea umand ede interes doar referitor la uncle domenii foarte speciale favitarea timpuri,reeducarea gi elevi cu dizablitii mentale. Jn mod similar, sunt gi alte domenil ale favatit care odinioa~ 14 reprezentau cucerti importante, dar acum at fost proluate de abordii mai cuprinzatoare gi mai complicate, cum este, de ‘exemplu, interesul psihologicigestaltiste pentru inviarea prin reaolvaren ce probleme, care ast este integra in abordi ca Invitarea experieniali sau fnvijacea prin practcd fn al doiles rand, am evita abordarle fn care intresul pen- teu invjare este limtat la unele setoare speciale ale vie sau ale societii, precum invatarea scolaré iin special educarea organizationala (nemaivorbind de ,organizatia care inva") Totus, aceasta nu inseamna ci abordirile care au ca punct de plecare, de exemplu, educafa adulilor sou educafia a locul de ‘munci au fost excluse, dacS infelogeea lor despre invite este de interes general {nal trelea rand, mu am inclus contributi ale tori siste anice, precum cea din Iuerdrle sociologulut german Niklas Lohmann (de ex, Luhmana 1995) sale ator adepi asi, pen- ‘nu cl acest tip de abordare mi se pare prea difert i prea departe dle invitarea concretd a vie de 2 cu ai din societatea modern ‘Teoh comtemporane legs nose 4% Exist in acest az, dupi cum vid ou, o tending a caracteristic- Jorsistemice dea devent mai important deca subiefi umani care inva i dec situate lor de vat complexe. in al patrulea rand, am evitatcontibufile din cercetrie modemne asupra ceierul. Nu pent ch asemenea abordi mi sar prea neinteresante sau eimportante ~ de fate olosese desta de mult n. munca mea —,c pentru c'mi se pare e sunt Incl prea specializate pentn a aven statutul de concept gene- sale asupra inva Toate acestea mau lsat cu 16 capitole care actos restul acestei citi Mai sunt, cu siguranfs, mui algi po eare a te but si omit pentru ea volumal in fe prea scump sau si mu coning supeapunes $i epetiti. UUnmatoare problems ciria a trebuit si fac fain procesul de eitae a fost modal de aranjre a acestor 16 capitol. Pent asta am pornt de a dimensiuile invari pe care lam prezen. tat in contributia mes. Am pus agadar, acetexpitol pe pez Joc ste inet eittorl 8 posts ncepe prin ase famiiariza cu linia de gndire din spatele stractui iti fe continuare, am agezat patra capitol care, n modus foar- te diferiteinceatca de asemenea sé se refer Ia gi sk explice Invajarea ca intros. Acestea sunt primele dou captoleserise de Peter Jarvis i Robert Kegon cat, dintvo perspectvi existen- tal, respeetv pihologics u conturato tore fenerali despre ceea ce estes ce implies nvatarea, Accstn sunt urmate de douk capitol crise de Yré Engesttm Bente Eller, care sunt mai specific in abordiie lr, avind in vedere fptul ci reprezin sala” teri! activi, respectiv cea a pragmatism Urmenzi apoi doua contibuti care, desi ato natura holst evident, sunt into oarecare misuré orientate mai mult spre -nuOTLERS coon) subiectul clasic al continutului de invitare, adicd a cea ce este 17 Snvitat de fapt.Acestea sunt capitolele scrse de dows dintre cole ‘mai influente figuri din domeniul contemporan al invafari din ‘America: Jack Mezirow, in calitate de creator al teorieiinvStirii transformatoare, si Howard Gardiner, in calitate de creator al teo- viel inteligentelor multiple. De aici, ma indzept spre dimensiunea stimulatoare a nvitri, adica abordarile teoretice care acord’ o atenie special intere- selor, motivailor gi emotllor care stimuleaz’ invitarea gi dez- voltarea personalé pe care o creeaza inviarea. Eu vad capitol satis de Peter Alheit, care descrie abordarea biografich a inviti, «a fiind cea mai generali contributie din acest domeniu, Acesta {este urmat de capitolul scris de John Heron, care foloseste exem- pul invajarii pentru a iustra teoria sa generalt a ,emotilor gi ersonalitati”. Mai apoi, vine capitolul scris de Mark Tennant, ‘are discuti despre dezvoltareasinelui in relatie cu teori predo- ‘minant franceze din curental postmodernist. Ultimele gase capitole se concentreaz pe dimensiunea interactional a invijaei. Trei dintee ele o fac intr-un context ‘pronunfat cultural. Acestea sunt, in primul rind, eapitohl seis de Jerome Bruner, care a jucat un rol-cheie in peisajul ameri= «ean al teoriei invatarii pentru mai mult de 50 de ani gi care a ‘migrat gradual de la un anumit scientism comportamental citre © abordare cultural-psihologici, Urmeaza capitolul scris de Robin Usher, care descrie abordasile postmoderniste in relafie cu invafarea. Apoi vine capitolul scris de Thomas Ziehe, care sap adinc la baza condifilorculturale care asigura astiziscena invari pentru teri Ultimele trei capitolo ale crise refer la invitarea in con- text socal. Jean Lave vorbeste despre abordarea invari prin ‘Teoh conterporane let nadcre practic; Etienne Wenger, care a ucrat indeaproape cu Lave, pre= int’ ,o teorie social a invari’ iar in ultimul capitol al cic, Danny Wildemeersch si Veerle Stroobants dezvolté un model ‘are ilustreaz modul in care o multitudine de influenfe sociale dliferte sunt implicate in procesele moderne de invita. ‘Astfel,cartea fl va purta pe cittor print-o ampli varietate de perspective asupra invafarii, Am decis s8 nu impart cartea in secfiur,flecare dite cele 16 capitol formand cumva 0 secfiune de sine stititoare, Uni cititori sar putea si.mu fie de acord cu selecile gi ordo- narea pe care e-am ficut, uni sar putea si fie dezamagifi dar tot ce pot spune este i in procesuil de editare am incercat sé fix riguros gsi ofer o imagine ampli gl adecvati a abordrilor con- temporane asupra subiectutul invifini, Sper cin acest fel am. reugit si reez un volum care poate oferio privire de ansambhi supra situafiei actual si asupra multitudinil de concept teo- retice asupra invari, determinandu-i astel pe cititori 58 abor- deze acest subiect in modu calificate si derentiate Knud Hleris Bibliografie Azgyris, Chris si Schiin, Donald A. (1978): Organizational Lear- ning: A Theory of Action and Perspective. Reading, MA: Addison-Wesley. Bruner, Jerome S, Goodnow, Jacqueline J. gi Austin, George A. (1956): A Stuy of Thinking. New York: Wiley, UO LER footoonAroR) Engestrm, Ys (1987): Learning by Expanding: An Activity-The: retical Approach to Developmental Research. Helsinki: Orienta Kansai Furth, Hans G. (1987): Knowledge As Desire: An Essay on Freudand Piaget. New York: Columbia University Press. Ganiner, Howard (1983): Frames of Mind: The Thory of Multiple Intelligences. New York: Basi Books, less, Keusd (2002): The Three Dimensions of Learning: Content porary Learning Theory inthe Tension Field between the Cognitive, the Emotional and the Social. Copenhaga: Roskilde University Press & Leicester: NIACE (Edie american: Krieger Publishing, Malabar, FL, 2008), ers, Knud (2004: Adult Education and Adul Learning. Copenta- ga: Roskilde University Press, and Malabar, FL: Krie- get Publishing ris, Kru (2007): How We Lear: Learning and Nonlearning in Schools and Beyond. Londra/New York: Routledge Jarvis, Peter (1987): Adult Learning in the Social Context. New York: Croom Helm, Kegan, Robert (1982): The Eeolving Self: Problem and Process in “Human Development. Cambridge, MA: Harvard Uni- versity Press Kolb, David A. (1984): Experiential Learning: Experience asthe Source of Learning en Development Englewood Clits, Nj: Prentice-Hall Kolb, David gi Fey, Roger (1975): Toward an Applied Theory of Experiential Learning. fn Cary L. Cooper (ed) Teo ries of Group Processes. Londra: Wiley. “eacontmprie se ate 20 Luhmann, Niklas (1995/1984): Socal Systems, Stanford, CA: Stan ford University Press, Mezirow, Jack (1978): Education for Perspective Transformation: Women’s Re-entry Programs in Community Colleges. New York: Teachers College, Columbia University. ‘Schéin, Donald A. (1985): The Reflective Practitioner: How Profesi ‘nals Think én Action. San Francisco: Jossey-Bass. ‘Weil, Susan Warner si McGill, lan (editos) (1989): Making Sense of Experiential Learning: Diversity in Theory and Practice Buckingham: Open University Press Ziehe, Thomas (1975): Pubertit und Narzissmus. Frankfurt a. Mz Europaische Verlagsanstalt. WUD LES (corooMrOH) caorrowu.a Ointelegere cuprinzatoare ainvatarii umane KNUDILLERIS Deja in a 1970, Kru Teris era bine-cunascut fn rile sean save pent impliceren sa tn studi teoretc i practice din cadral proictlor sale. El apliea in munca sa tori inode printr-o com binaie dite abordarea lui Jean Piaget gi aga mit. tcorie crit cf a Scoligermano-amercane de la Frankfurt care practic fees 0 onexume inte pshologa freind i sociologia marzstt. In an 1890, Ieris -a intr la wechilepreocupar vizénd iniereatoret- cf implictnd numeroase alte bord terctice fn inflegerea general 1 tno, aordare care a fst pentru prina dati precentatd in The Three Dimensions of Learning (Cele tei dimensiuni ale invati- si) mai trai complet desorsd fn How We Learn: Learning and "Non-leazning in School and Beyond (Cum inva: Invajarea $i non-inviarea in gcoala i in afara el). Cepitlul de faa pre- nd idee principal ale acsteiabordir este ovarian elabora- (a precentrisusfinute de Mere lo coneringt din Copeag i 2006, ca fost lansat ariantadanea a Tuer How We Lear. ‘Articolul mu ama fost publica jn iba englen pd acu Teorcentemoran allel Oirlegere copter ansumane 2 Fundamente si ipoteze de baz’ Incepind ca ultimele decenii ale secolului al XIX-tea, au fost lansate multe teori gi abordani refertoare la infelege- rea invitiri, Aceste teorii privesc invafarea din numerea. se unghiur, au platforme epistemologice diferite stun conic nut foarte divers, Une dintre ele au fst actualizae in humina uitimelor eunogtine gi standarde, dar in general, avem astii lun tablou de vasts varictate de abordit gi structur!teoret- ce ale invigai, care sunt mai mult sau mai putin compaibi- le sau competitive pe piata academich globala. Ideea de bez 4 modului de abordare al inv din acest capitol presupune ri intreba. L-am angajat pe Harold imediat dupa ce am devent prege- inte la SafeSiep pentra ci el avea experient in vanzarealen- jerilor de pat. A fost primal angajat cate nu avea den face cu Salelele ge mam ganic aveam nevote de ag ceva in com- panie. mul -a doveditafi pln de energie. Aven mai multe idl pe metra pita decit vizusem eu vreodat si majoritatenerau ‘har bune, Darin acelas timp fi enerva pe ati, cum ar f Te Sima sunt sigur niet in ce mardi plicen Anderson. {nopinia ii Harold SfeSlep era sufocat de Bestest, scl mai bun motv pentr cate SafeSeep tebuia si feo companie separat era c& dezvoltaea ei se pierdea in umbra companiet de saltee Fl ziea ch magazinele de mobil ea local potri- vit pent avinde pijamaleg nici micar pentra a vinde pur. S10 fnea fot aja. Total avea sens pentra mine, inst de fecare Gata cind incepi af vorbegti despre schimbiri, oamenii devin {ngriorafi din cauza consecinflor pe care l-ar putea avea ae pre lor, Harold spunea ci dact SafeSiep voin si fie ocomparie “Teocontaprane sleet Cum se tansfoms forma? 75 independent8, avea nevoie de oidentitate propre gi de un scop propriu. Trebuia s8iasi de sub aripa BestRest ‘Aci, problema est ci de indati ce linia SafeSleep va fi sepa- ratd de vanzatorii de saltele, un tip ca Ted, care cistiga foarte bine din asta, va spune «Aul». Eu cred cb Harold are drepta- te, dar Ted are dreptate si el, probabil, cind spune c& va sci- dea corerea pentru saltele, cel putin pentra 0 perioada, daci i lepSrtim produsele SafeSieep. Ted nu este ingrjorat doar de volumul vinzirior, ct gi de benefice pe care le primeste de pe urma acestora. De ce nu merge la magazinele cu care cola- boreazd sii fac8 pe cei de acolo s8 se simtd vinovai? Evina Jor ed fac mai pufine comenzi, nua mea. Pe mine si ma lase in pace! i consider pe Ted gi pe Anderson doi dintre cei mai buni prieteni ai mei, jar daca aceastfunctie nous va distruge ambe- le prieteni, nut voi fi surprins. Cand mi-a propus si fia pre- {edinte, Anderson a spus cf este un mod de a ridica relatia Toastré la un cu totul alt nivel, am devenit colegi adevarati Bineinflesc& este un cu totl alt nivel! Dar dacs intrebat pe ‘Anderson, sti c& va spune c& este la fel de disponibil gi chew sunt de vind, c& eu nul sun. $i e adevarat. Acum mam inde- pirtat de el $1 mi gindesc ci daca va vrea si-mi spund ceva, imi va spune. Cind plec dela intalnirile noastre, am senzatia ‘cinoi am vorbit foarte multinsi nu mai siu in mod clar cum ma situez, Era foarte limpede cS el nu voia sh fe intrebat direct despre ce crecea char fi de fut. Se astepta ca iniativa si vind de la sine. Dar era a fel de lar ci pliceau unele planuri mai mult decit altel. A respins foarte multe dintre ideile lui Harold, up ce plecam din biroul lui, eram supirat pe Harold pentra UO LLERS (coreouron ‘urmatoarele trei zile. Simfeam ci vrea si mA indepirteze de 7 Harold, dar nu o spunea direct. Ce mia plicutintotdeauna la Anderson e ci este un om foarte direct, mereu spune exact ce ‘yrea, Acum, dacs am nevoie si-mi semneze planurile elimi tot spune: «Daci\ asta vrei tu si fac...» Mda, asta mi ajuté foar- te mult! Cind fi spun cd trebuie s& fe mai simplu pentru el, ‘acum cf nu mai este implica, imi rispunde: «88 nu creziniciun tc nu mai sunt implicat Tu transformi SafeSleep dintr-o jee driguta intro corporate, iar daci ceva nu merge bine, eu voi fiintrebat ce s-aintdmplat.» lar eu sunt si mai nesigur pen- tru cl acum trebuie si am gri side sentimentele lui Anderson, ‘Sunt foarte multe lucruti diferite cind esti presedinte. Trebule ‘sim gindesc gla Ted. Trebuie si ma gindese sia Anderson. [Nu prea gti ce am fut casi merit aceasti poritie minunati.” Peter gi Lynn se confrunta cu ceea ce putem mumi ,curticu: la” nevizuti a viefi de adult, care se manifest aici in tumea ‘muncii. Daci am privi intreaga cultur’ contemporans occi- dentald ca pe o scoal, ir rolurle adultilor ca pe nistecursuri la care ne inscriem, majoritatea adulilor au un program foar- te incdrcat gi solictant. ,Cursurile de prin, parteneri, de ‘munca gi via(d sunt foarte solicitante intr-o societate din ce ce mai diversificat, gi totupi mulfi adulfi le urmeazi pe toate. Ce trebuie si facem ca si avem succes la aceste cursuri? Care este natura schimbirilor prin care trebuie s& treacl acest selevi® pentru a reusi? ‘Am adresat genul acesta de intrebari in cartea mea Pani peste cap (1994), unde Peter si Lynn sunt eroii principal In anit ‘urmatori publicri cri, am auzit parerlereferitoae la Peter si Lynn ale citorva mii de persoane implicate in educarea adul- filor cu ocazia a diferite workshopuri si conferinge. Majortatea ‘Teriontmporane ale ais Camsetarstors fos ee See eee caer ee See ee ee eect eer oe eee es ee tee a a ermine i ony end ee fei oe Sipe terete mea tele lui ,fi invinuieste pe altii pentru felul in care se simte.”), Pacer ort srareropoa teeta artnet eee ae eae ere ee ey a ee ee eee ee Se a UDALL (ooroonro Invaarea transformatoare si sansele ei de succes » Unele serieriacademice — cele care sunt de obicei parodia- te gxidiculizate ~ folosesc un limbaj obscur pentru a ascunde faptul cin realitate nu prezint nimic foarte original. Alteori, un limba) academic neatragitor de obscu,servese la exprima- +a unor idet noi autentice; cei care le gandesc se descurch mult ‘mai bine la emiterea lor dect la gisirea unui limba) adecvat prin care si le exprime. lar citeodati, un set bogat de det ino- vatoare isi giseste cel mai atrightor mod de exprimare, oferind ‘un avint intregului domeniu. In psihologie, putem da exemplu conceptele li Erikson de identitate gi crz8idenitaa. Un exem- pl mai recent este teoriaintligenelor multiple a lui Gardner. Invajarea transformatoare este cu siguranjé un alt exemplu ‘tse poate de bun. Geniul ui Jack Mezirow gi norocul nostru erivi din aceasta abiltate dubla de a pune un limba acces bil in servicil idelor noi gi valoroase. Dar, dupi cum ste gi Mezirow, acest tip de succes aduce eu el propriles probleme, {imbajul poate deveni atat de atrigitr, inet ajunge fe folo- sitintr-o multitudine de scopuri;semaificaia lui poate fi dis- torsionati,iarideile distinete pot fi pierdute.Poate capita chiar calititi aproape rligioase in acest caz de ,conversie” radical Transformarea ajunge si se refere la orice fel de schimbare sau proces, Piaget (1976) distinge inre procesele de asimilare, in ‘are experienjele noi sunt modelate pentru ase conforma struc turilor de cunogtinfe existente si procesele de acomodare, in ‘are structurileexistente se schimba ca rispuns la experienta nous. In mod ironic, pe masurd ce limbajul transforma este {ot mai mult asimilat, el risca sis piard potential tansfor- ator autentic! “Teoantmparane ale iesCum setansfors oma’? In acest capitol incerc si proejex potential! autentic de transformare al conceptiei despre invatareatransformatoare, sugerind citevacaracteristic distinct ale sale care consider cb trebuie si fe mai explicit ‘+ Tipurile de invstaretransformatoare necesitA o deosebire mai exacti de tipurile de invitare informativa, iar valoarea fie- ‘chrui tip trebuie recunoscuti in orice activitate de invafare, discipliné sau domeniu. ‘+ Forma care trece printr-o transformare trebuie infeleass mai bine; daci nu existh form, nu exist transformare. ‘+ La baza unei forme se afls un mod de cunoastere (ceea ce Mezirow denumeste ,cadru de referin{4"); astfel,invitarea transformatoare autentici este intotdeauna intr-o oarecare ‘masurd mai mult o schimbare epistemologic’ decat o schim~ bare in repertoriul comportamental ori o crestere a cantittil sau a fondului de cunostinte. ‘Desi conceptul de invaare transformatoare trebuie ingustat ‘prin focalizarea mai explicit asupra parti epistemologice, el ‘rebuie in acelasi timp largit pentru a cuprinde intreaga dura- ha vieti; invifarea transformatoare nu fine doar de maturi- tate sau de invijarea la adult. ‘© Cei implicati in educarea adulfilor care sunt interesati de {nvifarea transformatoare ar putea avea nevoie de ointelege- se mai buni a epistemologiei curente a cursanfilorlor pentru 1 crea modele de invitare care sk presupuns tacit chiar acele ‘capacititi ale cursantilor pe care aceste modele ig propun si le promoveze. ‘+ Educator de adulti ar putea discerne mai bine natura nevoi- lor personale in ceea ce priveste invatarea transformatoare NUD ILLES footoonroR) ale celut care inva printr-o infelegere mai bun’ nu doar «a epistemologiel curente a cursantului, ci gi a complexitiii epistemologice a dificultailor prezente din viata lui cu care se confrunti in procesul de invétare, Restul acestui capitol se refer la aceste aspecte in contextul ‘ircumstanfelor in care se afl Peter si Lynn, Invatarea informativd si invitarea transformatoare invitarea orientatd spre lsrgirea bagajului de cunostinte, crosterea repertoriului de aptitudini, extinderea structurilor cognitive deja fixate, toate aprofundeazs resursele disponibile {nt-un cadru de refering existent. Acest tip de invdtare este lite zalmente in-forma-tiv, clutind sh adued un continu nou valoros {n forma existent a modeluluinostru de cunoastere. rice activitate de invitae,discipind sau domenia este bine si fie alimentaté cu oportunitti continue de angajare in acest tip de invitare. Cu siguranti,niciun pasager al avionuli nu gi Acest capitol confine o scurti descriere a felulu in care trebu- 139 Je infeles pragmatismul in sensul su cotidian gi flosofic. Apoi, voi introduce nofiunea de experienfa a lui Dewey ca find baza- ‘8 pe tranzacfia dintre subiect gi lumi, precum gi pe reatia di ‘re actiune gi gandire. A treia sectiune se referd la diferentele dlintre modul lui Dewey de a infelege experienta si cel traditio- nal. Aceasta ca si creez.o baz pentru a infelege ce se intimpli atunei cind este folosita o definjie non-deweyans a ,experien- fei". Dewey era (spre sfagitul viet) foarte constient de faptul 6% folosirea ,experienfet” ca termen teoreti crea multi confuzie, si spunea ci, daci ar fi stiut acest lucru, arf folosit termenul .cultur’*. Astizi nu ne-ar ajuta foarte mult acest luery, avand. {in vedere ci gi cultura este de asemenea un concept cu multe defini. Termenul ,practics” ar putea candida cu succes pentru postul de termen teoretic contemporan pentru a desemna ceea, ‘ce numea Dewey prin ,experienfa". O si ma intore la aceastt problema in ultima partea a capitolului, cea de concluzii, iin cea de-a patra sectiune, revin la relatia dintre actiune gi ‘andire, referindu-m’ insi la relafa dintre tranzactie (experi- ena) si gindire. Voi arita cum cercetarea tnei situati dificile din experien{a poate conduce att la solufionarea situatei ct gi la noi c&i de rezolvare a problemelor viitoare printr-un mod de Ciclul de baza implica modurile individuante ale emofici, imaginatii, judeciii gi actiunii (cu dimensiunea participato- rie implicata doar subliminal). Ele sunt fundamentate tn tiparul emotional general pe caze o persoani l-a dobindit in decursul dezvoltirii Eului si pornese de la unele din componentele lor mediate, active. Acest tipar al Eului este un mod sistematic de a fi satisficut sau frustrat in viafd. Nevoia emotional resimtit acum este un indicator al modului in care tiparul incearca si influenteze comportamentul pentru a rimane neschimbat. lar influenta este exercitat initial prin intermediul unei imagini sau al unui anumit confinut perceput. Odati cu lansarea acesteiima- Bini ciclul se destagoard judecata gi actiunea sunt doar mijloace pentru scopul previzut. Eul este definit ca un soi de identitate ingelitoare: persoana se identificd incongtient — cu pretul reconfigurari intregii per- soane — cu o preocupare compulsiva pentru individuatie, find astiel distorsionaté la nivel de separare, instrdinare gi rigidita- te a sinelui. Aicicilul vie nu este doar conservator, ci este si defensiv: fine modurile participatorii restrictionate in cadrul separitii dintre subiect si obiec; si tine de asemenea la distant "nile timpuri gi tensiunile profunde ale conditiei umane. Figura 9.1 ilustreaza ciclul de viaf’ al Eului in lumea cexistenfei. ,maginarul” in acest context reprezint’ doar perceptia gi memoria, Acesta este ciclul in care se invérte conti- ‘uu Eal in experienta sa de 2 cu 2i, de la ori la ori. Linia de bazi « cilului gi punctul siu de pornire rezid’ fn starea emotional ccurenti a individului, care reprezint3 satisfactia simfitd sau {rustrarea nevoilor din umea existenfei sale imediate. Aceasta uD 8 (comooxroe {nfluentessd perceptia situatiei prezente, in cadrulcieia Eul 29 judect gi fae distinct relevante ce vor servi aciunlor care vor satisface nevoile. Asemenea aciuni i vor schimba starea emotional, ducind a generarea unui now cil. Cele pat staii ale cc pot lustrate fart simphu ‘Astiel, un individ (1) simte ci este foame; @) cauta prin bbuctire 88 vad ce este de mancare; (3) discrimineaza eelectiv {ne alimente penta forma un meni ()gtegte mincarea 10 consuma, Mai depart, aceeasi persoand (1) sme nevoin de ‘se relaxa: (2) se uit in programul TV din zat (3) dseiminea- 24 selectvintrecanale pentru a alge la ce emisiune si se ute 4 @)deschide televizorl 9 priveste $i aga mai depart. in termeni polaritiilor de bars, omul din acest ccs doar se individueszs, este identficat cu un proces fundamental resrctona imu face dect 8 triasch — invaarea ind reds Pract la 210 ve cn “e| © Q | meat snogar Corel vex exsexte ‘modul Q o) ‘modul Tea Paci Figura 94 Cicll de baz al veh Eula ‘etcetera neler i cule ck 20 Ciclul de bazé al invafarii Eului Atuncicind starea sa emotional schimbitoare est relativ independent de suerinjele recut, Eu poate alege 8 invete, prin incereae gi eroare, dar gi prin intermedia influenelor soca. Je al percepfilo, judecfilors acjuniorce au adus stisfati sau frustrare. Cicul viii devine atunci un-simplu eich de ‘nvafae folosind feedbackul:reactile emotionale negative ale cicllul vor fi folosite pentru a modifica sats pentru a schimba Perceptia jadecata(diseriminares) sau acfunea in urmatorul cic; iar rispunsusile pozitive vor intr acele prt ale cil lui care au condus etre ele, Individul invat prin intermedi ‘experieneizlnie 8 primeasci ceea ce igi doreste dela vai In invatarea de acest fel a Eului, aga cum este ilustrati in Figura 9.2, lumea este definits de fapte care satisfac nevoi~ Je $i dorinjele persoanei:invitarea Eului pesupune domeniul ‘existenfei de zi cuz, cu dorinfle sale individual si social te. lnvitarea este in principal practic, adicd,invatim cum 58 acfionim pentru atingereaacestorsatisfacti. Nu invatim des- pre cum funcfioneazs iumea propriv-zisi, din moment ce lumea este reds prin activism la acei parametri cae satisfac dorintele persoanel Penins ca ccl de baz al viel si devind acest cil simplu de invifare zinc, este nevoie de doua calitii si de independenta relativa de suferinfa din trecut. In primul rand, e nevoie de o ‘apacitate dea tri in momentul prezent pe parcursul cell, find congtent de ceea ce intimplé in fieare stadiu side modul {in are fecare stadiu il infuenteaz4 pe urmatoral. iin al doilea ind, trebuie o concentraresuficienti a ateniel pentru a putea FEUD LER (ooRooNAoR) {ncerca moduri alternative dea coordona fiecaestadiu al cue 2 Jul urmitor, Acestea sunt dou semne gemene ale faptuli el ‘intea lucreazi tener go concentrare maxim, ambe- Je determinate de intenfa de a ave in mini cea ces nes In Figura 92, capacitatea de a tri in momentul prezent (nnd ‘fulness, parte pettericé a constinfi, est lustraa printeun cere exterior in jurul modurlor jar concentarea ese iusteat -0 cruce in mijlocul lumi existenfale. In termenit Polarittilor de baza, 0 persoand implica in acest clu este angst doar in individvare, ins cu implicarea ea content 4 inti ga reflec; persana se identifick cu un proves de baz restricioat inal trdiegte fm acelagi timp, deg invifarea este subordonats uni mod restricionat de vats. imagine (3S OW mod most simagina conceptual Umea pasreNTeL emoe UD BJ aciuve ‘modu ‘modu Sectiv roti Figura 92Ciclul de baz lial ‘Teriontmprane ales ilu i cl aie 22 Eurileaflate tn suferings Starea forma schimbtoare a Euui sunt uncorafectate de suferinga relat din trecutupersoanei, Acesthucr se intim- pli atunc ind situafa curt este un ecou al evenimentelor fraumatice din viaa timpure, care au fxat psihicul pe nevoile nesatisicute gi durereaasocatl. Aan, incongtent Esl vede situaia in termenii acelor evenimente: el reproduce in viata sa prezenta un echivalentsimbolic al trecatului traumatic, iar comportamentul iu este dstorsionatin mod repeat de vechile Sulerine gi ni Este cag cum ar inceren si creeze 0 Juice caren pene seimena ne bl ester Ingropa gic este bloct into string de eupeavshire prin ‘dentlcarn ca frustraven atl. Bete de soecera ox gi Sam el ar chuta si reproduct problema pin cind ea ar putea atage in fag atenfia cuiva care ar putea interven inrerupe acest rupind o veal veche. Pefpacs ex cl de bus devine o mor in ae nev ia simpitd, perceptia, discriminarea gi acfiunen sunt prinse ‘nconyient in reprodicerea buck dintrsionate inchise a tre- cutuli, Figura 93 iustreaz8 aceastérutina. Asada, de exem- plu, persoana are o nevoie refulatt pent iubirea pe care nu a primito cind era copl: aceasta proiectea inconstint aceadorinfaasupracuiva care nt 0 poate satisface; persoana rajonalizeazsaceat situa dreptsatisfacerea nevolo sale de Adults acest era it implics pe cet do in reconstituireasim- boli compulsvi a teeta frstrant. Acests acfiune dislo- cli nevoia inghetta gi durerea refulat, finn in acelagi timp. persoana pe loc. Asfl, mi exist nicio posbilitate dea invita din experiens UO ILERS cooroouren Aceasti bucla patologicé poate acoperi multe cicluri care 24 ‘aracterizeazi comportamentul in termeni mult mai evidengi gi ‘exteri, Agadar, in orice fel am completa Figura 9.1 care ilustrea- 2i cictul de baz al vietii Eulu, ciclul de viata al Eului aflat fn suferin(§ ar putea fl implicat i el fn acelag timp. Rolurile compulsive ale Eului aflat in suferings Rolurile lasice ale Eu tlbura, alt in relaia cu sine isu, cits ean cu celal sunt iostrate de manifest compu sive ale vitimei,salvatorlu, rebel i opresorlu. El cores und celor ptr stad ale ichlui urmat de Eulafectat iat feca- restadi poate transforma larnul ui into subpersonalitate disturbat in els, Rol vctimeireprezintsufringarefula {89 nevolereprimate Salvatoal proieceazi nevolereprima. ten situatiaprezentd in spranta ct ele vor putea fi saisfieute Rebel estecaracterizat de ratonaizareadefesiv care reais acepte ceea ce se intmpli in reaitate, Opresoul portretzeacs Smpulsul de a ation in moduri dezadaptative si distorsionate Figura 94 ilusteaza cil roluilor compulsive ale Eu fa ‘azul Full individual, caren interactoneazi cu altcneva ind dul (1) siminduse neinsemnat,zdrobit in raport cu pro. ria persoan, incearci 2 st rezolve aceast situate int-un mod ‘epotrvit; 9) renunf la aes efor print-un refuzrafionalizat, dea accepta ci problema exists apo (4) se autopedepsest, aeurandi-se de neputings sau incompeteni. Apo (1) se smte Inferior sat zdrobit si ciclul rencepe. Ideea citului cu patra stad este ci fiecare ro il declangenza pe urmitorul. Vicia declangeazi salvatorul, cae trezeqte rebel cae alerteaz3 opre- Sol, care controleazdvictima, ‘Tot contemprane alee clue vil sciculetnae proieia | (25 meginar cexperentel traumatic ‘impur es >] ‘storatanten evant) defensiva rel comporament ones comps ona Snfont Fig 9.3 Cl eval Eu fan seis rien \/ moans esecta| 2 Q | sae iments ‘imp hee rats S =) compenamet | ‘anewe rea reprats Figura 9. Rolune compu ale Eulu alt in suena FENUD ERS (cooroouroe ‘In cazul interactiunii dintre dou’ Persoane, acestea alternea- 245 24 rolurile in cadralaceluiagi ilu ind una este vietim cox Jat este salvator end una este salvtor, cealaltd devine hel ‘ind una este rebel, cealalté devine opresor iat cind una eae opresor,ceaalti devine victims, stil, dat sunt into per ‘manent state de triste iro alt persoand incearel svi ajte {nte-un mod nepotrivit — vi revolt; cealaltd persoand vl cuz’ si revit la starea de triste iar cul rencepe, Sunt multe variante de combinafi in cadrul acetals. Aft putea fi suparat gi si cere autor nepotivt; ind fl primi respingef, iar cealaltd persoan vi atac pentru asta sjungel ‘4 supirat din nou, Sau aveti pomirea de a ajuta pe cine inten mod nepotrivit ceaats persoand se revolts, acuzai ck nu ar i recunoscitoare, ease seafundint-un sentiment come Pulsv de vinovates aa mai departe. Agadar,o persoant onc Jeaz4 inte vitima gi rebel i imp ce ceaalth oscleat comple. ‘mentar intre opresor si salvator, in orice moment putinderq Schimba porta — cea care a fst victima i rebel poate event opresor gi salvator gi viceversa, Jn oricae dintre acest combinafi ale rolurilor sar ala, prac Ae cele dous persoane fac schimb de vinoviti i invinovdtire, Pentru ch aceste sentimente lea fost implantate de timpuis, Afectindu-ecapactatea de a ub i blocind-oin interior dare. rilemofionale,Ulterior, dureearefulai est exprimats i com. Portamente de vinovatie $invinovitre ale adult, Camara psologic ai vinoviie i invinovitir sunt compotul yi nega fea. Dou persoane blocate in acest schimb de vinovate Svinovire se asociaza in vederea puri practcd a scenas Alorarhaic, in aclai timp negind att fj de propria person. 14, cits una fi de cealalt,exstenja aces situate ‘Tercontemprane sila sce eens if \/ ] | mjratane — J pai (~ Yon) comporament reptimatt Figura 95 Vnositie sf nvnovaie a ul aflan suerings Sentimentul profund irational de vinovatie il face pe individ ‘se identifice cu o relatie patologied. Cu cit mai puternica este aceasti complacere, cu atat mai mult aspectul patologic este negat intr-un mod defensiv, aceasta conducind la acumularea ‘materialului refulat, care excede intr-un comportament de {nvinovitire, runcind partenerul in propriul su circuit rapid de vinovatie, complacere, negare gi contra-invinovaire. Figura 95 ilustreazd aceasth versiune a ciclului iclul de tavagare invers8 al Eulut In acest caz, individu intrerupe cil fundamental de vat al Bul folosind un cies inversat. Agadar, procesul de baz al Tuli este reorganizat pent a iia cum s8trdiasc mai fc ent. Asta nr inseamna cS toate cilurileinverste sunt neapirat Ciciri de invijare. De exempta, cred oS putem analiza procesul uD musts coorsouon) zefoliii din perspectiva unui cilu invers subliminal. Asia are 207 de-a face cu supraviefuirea psjhict: este vorba despre un mod negativ de raportare la via, nu despre invatare. Ai voi alege tun cil inversat care presupune gi invatare, nu doar un mod de viata ‘Acest cic de invaare inversi intrerupe primal stadiu al clelului de invitare de baz (care tece rapid de la emotie la imaginar si merge in schimb de la emofielajudecatt(apacit te de discriminare) De indaté ce se manifest tiparul emotional ccurent al Fului, individu fi identifies (prin judecata) nature gi tendinfa de a genera un anumit tip de imagine go inlocuiste cu © imagine diferiti care conduce direc aun alt tip de aciune i pein urmare, la un alt rezultat. Cll inversat parcurge clea de Ja emofie spre judecats,apoi spre imaginar gin cele din unm ‘tre actune find opus cichukat de bazi al vet. clu nu se manifest int-un mod natural, venind in ‘cu schemele conservatoare prestabilte, Ordinea ‘ormali i coeren{a psihicului sunt intzerupte, aga ch este nece- sari o continua selecte gi motivatieintrinsecs pentru aintrefine fonctionarea acest ipar. Un asfel de ilu va fi folosit pink cind va apirea o schim- bare in tiparal emotional de fond gi in imaginile asociate li, astfe ciclal de bazA find reorganizat la tun nivel difert gi res- pectand alte condi. Individul invafS i trdiascdintrum mod ‘are i elibereazi comportamentul de obiceurilenedorite sau de efectele unui trecut traumatic. in comparajie cu cctl clasie de invitare al Eului, care inteste spre invitareatunor compor- tamente care aduc satisfactii,acesta este un mod de invitare ‘mult mai complex, ambele axinduse insi indeosebi pe fnvatarea practic ‘eotcentemporae alee «cure cule air 248 Figura 96 prezint cic inverstcu sige iar pe cel vec gi tntrerupt cu un cere. De exempt anvetata (1) simi in legi- turk cu inflnire iminent este pe punctl de a delanga imagi- nea une interactiuni opresve, dar predispozta aceste imagini hu se manifest, intrucit individu o ident (2,0 fnlocueste {imagines @) une intr stimalante pe care o pune in prac tick) 9 primeste recompensa emotional (1) asocat ek. AS, exist postblitatea de a stabil un now tip de cies de bard cu un tipar fundamental dite, cae emofia i entuziasml generea- zhimagines une inte stimulant Acst tip de cicla de intareinvers§sugereoz8 8 schimba- rea in comportamentulindividval presupuneosubstitire selec fiviaimaginilor. Probab ck subsite” reste ce mai pote vittermen: defapt interne inserta une! agin cu scopul de a Jmpiedia o predspozifiecitre alts imagine. Practicareaacestsi tip de cia presupune ocapactate de atin moments pre- zent,concentare si dedicare,alimentate de dornta de anv {in contextal polaritiilor fundamental, co care folosexte acest cic is sporeste, mai inti de toate, individuarea, implicind ind intuife gi reflecie sports. Apo el reorgonizeazA tn pro- ces de baz care fusese restrictiona inva di va so, aceast invtare Lingind graniele inte cate trey. Aceastareprezint, agadar, omunct penta deschidereaEulu ( intrebuinfae clasic a acest tip ce intare in vata cot- dian este impiedicareareactalizict une suferinge vec pen- tru ca aceasta sf nu declangeze cil Eula afetat i sf ma fie ttecut Ia act printexn comportament compulsiv. Sin uti ci durerearefulat poate f actvaté de acsle caracterstil ale situatiei prezente care sunt vazute incongtient ca nite echiva- lente simbolice ale experienfelortraumatice din treeat. dati NUDILLES(cotooue) trezits, aceasti suferin{a va exercita 0 presiune asupra ingriditii 249 prin refulare, genernd imagini prin procesul de transfer. De data aceasta ciclul invers incepe cu aceasti suferinté reac: ‘tualizatd. Al doilea stadiu este discriminarea (judecata) ei, care poate lua mai multe forme. Poate fi o simpla observare gi iden- tificare. Sau se poate transforma intr-o restructurare cognitiva, rwinterpretand situatiaintr-o luming pozitiv’ care inlocuiasc ia vechiului tipar negativ. Al trelea stadiu este insertia imagini, a unui model de com- pportament alternativ la tendinfa de a trece la act, Acum cen- ‘trl atenfiei migreaz’ de la agitatia emotionala spre vizualizarea ‘unui viitor imediat difert, pus n practic in stadiul 4. Actiunea, reorganizata poate dezactiva complet acea suferin{s reactuali- at’, inlocuind-o, in primul stadiu al urmatorului cilu, cu 0 al stare emotional, in acest caz-fiind declangat un model nou, ‘initos, al ciclului de baz4, in locul celui vechi, afectat. Dac imagine | (35 QD | indecata sh ma Roel a z hat S| sen a race Figura 9.6 Cicll ce rvqar ners ol Eu “Ter contampoan ale te clue sicleule ar 20 incieeSturanegativi a fost redus8 dar inc este prezenti cichul jrwversici este continaat pn cind nou cclu nfocuegt total pecel vech Figura 9,7 arat cum funefioneaeS ciculinvers,intrerupind ciclul de baz& controlat de suferin, care este reprezentat prin ‘ere Bineineles, poate fi folosit pentru a intrerupe gi schimba bvice fel de ich de bazS, nu doar unul contolat de suferint ‘orice obicet din cilul vii care poate fi supus schimbari. ‘Trebue ini si refinem faptul ci un ciclu invers nu se manifes- td in mod natural: ordinea prestabiit a psihiculu este inver- Sat, aga ch necesitSvigilenfa sport gio puterics motivate intrinsec, Tn prezena vgilene, cic poate fi flosiin mod concretin viafa de cu 21a Bula, Deexemplu: George este incereat de un Jmpulsiraiona (1) de a-invinov&i prtenera. Imediat observa deta lueru Q) sin le -0 vad ca pe pfrintele ru din tect, fo vede (3) ca pe o petsoans iubit8 din prezent gi acfoneaz in consecin (8) Tcactaen acestui cic in ceea ce privegtesuferinja reacta- alizaté este influenfati de mai mul factor: intensitatea reac- tualizari;cAtd experienf& are individul in folosireacichului fm acest scop; acesul la conilere sau la alte tipuri de terapie pentru vindecarea amintirilor traumatice gi eliberarea de sub freutateasuferinge, Nu cred ch poate avea o eficacitate sigur {ard o sustnere de tipul ultimei mentionate. Cu ajutorl acest sus{iner, pot fidemontate multe dintre perturbirile majore de fomportament ale Eu ia momentul judeciri, totul depinde de vigilenfainterioas. Este o combinatie intr congtentzar gi focalizare: individu tre buie i fe consent de procesul prin care trece si le preg NUDILERS (cotoowrat gs oh teen Stata roe mei antenna ocean reece era i ee tne ee ee ee ea ‘si Heron 1982). “ Sent Beason Brinton, C. (1965) The Anatomy af Revolution. New York: Vintage ‘Books. Bruer, J (1983) Schools for Thought Science of Learning inthe Casroom. Cambridge, MA: MIT Pres. Bruner, J. (1985) ,Naratve and Pragmatic Modes of Though” Tn E. Eisner (ed): Learning and Teaching the Ways of Kaowing:Eigity Fourth Yearbook of the National Society forthe Stuiy of Education, Chicago: Chicago University Press pp. 97-115 ‘Bruner, J. (1990) Acs of Meaning, Cambridge, MA: Harvard Uni- verity Press. Chi, M-TH, Glaser, R. Fart, MJ. editor) (1988) The Nature of Expertise. Hillsdale, NJ: Lawrence Enbaum, Chipman, S, Meyrowits, A. (193) Foundations of Knowledge ‘Acquistion: Cogitve Models of Complex Leen, vol. 11912. Boston: Kluwer Academic Publishers Crutchfield, J.P. si Mitchell, M, (1998) The Eoolution of Emer- gont Computation, Santa Fe Institte Technical Report 54-03-012, Santa Fe, NM; Santa Fe Institute. Goodman, N. (1978) Ways of Worldmaking. Indianapolis, IN ‘act. Grice, HP (1986) Stes in the Wi of Words, Cambridge, MA: Harvard University Press. KarmilotSmith, A (1978) A Functional Approach to Chil Langua- 0A Study of Deferminers and Reference. Cambridge, Uk: Cambridge University Press “eericontmperan ale gt Cur ine edu 204 Karmiloff-Smith, A. (1992) Beyond Modularity: A Developmental Perspective on Cognitive Science. Cambridge, MA: MIT Press. Keoeber, A.L. (1917) The Superorganic”, American Anthropolo- sist 19 Q), pp. 163-213, Lazarus, RS. (1981): .A Cognitivist’s Reply to Zajone on Emo- tion and Cognition”. American Peychologist, 36, pp. 222-223, ‘Lazarus, RS. (1982) ,Thoughts on the Relations between Emo- tion and Cognition”. American Psychologist, 37 (9) p. 1019-1024, Lazarus, RS. (1984) ,On the Primacy of Cognition”. American Peycholegis, 39 2), pp. 124-129. McClelland, [.1L. (1990) ,The Programmable Blackboard Model of Reading”. In D.E, Rumelhart gi J.L. McClelland Parallel Distributed Processing: Psychological and Bio. logical Models, vol. 2. Cambridge, MA: MIT Prese, pp. 122-169, Mitchell, M. (1995) ,What Can Complex System Approaches (Ofer the Cognitive Sciences?” Lucrare prezentati la Intalnirea Anualé a Societiti pentru Filosofie gi Psi- hologie, Universitatea de Stat din New York de la ‘Stony Brook, 10 iunie Oatley, K. (1992) Best Laid Schemes: The Psychology of Emotions, (Cambridge, UK: Cambridge University Press, Olson, DR, (1994) The World on Paper: The Conceptual and Cog- nitive Implications of Writing and Reading. Cambridge, ‘UK: Cambridge University Pres UDI (cookoouR) i CC SSSSESSSS'S'S':=S=—= OE Ong, WJ. (1991) Orality and Literacy: The Technologizing of the 305 Word. Londra: Routledge. Rumelhart, D.E, si McClelland, [L. (editor) (1986) Parallel Dis- tributed Processing: Explanations in the Microstructure 2f Cognition, vol. 1 si 2, Cambridge, MA: MIT Press, Schank, R.C. (1990) Tell Me a Story: A New Look at Real and Artificial Memory. New York: Scribner. Segal, .W., Chipman, $.. gi Glaser, R. (1985) Thinking and Lear- suing Skills: Volume 2, Relating Instruction to Research. Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum. Sperber, D. si Wilson, D. (1986) Relevance: Communication and Cognition, Cambridge, MA: Harvard University Press, Von Wright, G.H. (1995) Explicatie si infelegere. Bucuresti Humanitas Zajonc, RB, (1980) ,Feeling and Thinking: Preferences Need No Inferences". American Psychologist, 35 (2), pp. 151-175, Zajonc, RB. (1988) ,On the Primacy of Affect". American Psycho- legist, 39 2), pp. 117-123, Teodcanteperae alee Cur ine piece caorrowuL 2 Experienta, pedagogie si practici sociale ROBIN USHER In teoria international a educate, filosfu si eduestral brita- sico-ustralian Robin Usher deine o posite clara de prim purtator de cusiat al abordiri postmodern, inspiral pulernic de Mickel Foucault ali postmodernist frances. Inc dela srt anitor 1990, Usher a est director de ceretare la Institut Telologic Regal din Melbourne. Inainte de aceasta fusese lector la Universitatea din Southampton, iar 1997, alitur de colegi i ln Bryant gi Rennie Jolston publica ex ma sennifcated carte aa initulatd Adult Education and the Postmodem Challenge: Learning Beyond the Limits (Educafia adulfilor si provocatrile postmodernismu- Jui: Favatarea dincolo de limite). Urmitorul capitol, al fru autor principal este Usher, eprecintit oversiune prescurtat a ulti pri ‘capital 5 di ace carte s descrie cea ce Usher gi coautori ti infleg prin cele patru maar postmadere de noire de practi saute fn reli cueducaa edu UO LERS cosoonaon) Experientia, pedagogie si practic! sociale ” In discursul despre educafia adulilor, experienja a tnsem- nat in principal eliberarea de reglementir in servicul auto- nomiel personale s/sau al imputernicirii sociale. Autonom, {mputerniciea, autoexprimarea si realizarea personal sunt sermnificant-cheie. Alli semnificani care au fost pind acum mai Putin inti, precum ,aplicare” gi ,adaptare”, au de asemenea © semnilicati-chee. Semnificaia experenfel va vara in funcie de difertee practici discursive, la fel cai semniicafiaparticu- lard atribuid invatiit derivate din experient. Dei invafarea experienial a devenit central in tora i practca educaie In :momentul postmodern, dacs o privim pe post de pedagogic, aceasa este inerent ambivalent capabils de multe semificafi Exist o nevoie dea inceta si vedem invijarea experiential In termeni pur logocentrgi ca pe o caractristicS natural a per- soaneiindividuale care fnvata sau ca pe otehnics pedagogics, fi 8 0 vedem mai mult in termeni de contexte — sociocultura- le gi instituyionale ~ in care functonears gi din care ii deriva semnificatile. fn sine, agadar, invatarea experienfialé nu are © semnficatie inechivock sau .prestabilit” — nu este in mod ine- rent nici emancipatoare, nici opresivi, nici domesticeasc, nici transformatoare. Mai degrabi, emnifcafia ei migreaza constant {tres peste acest politi. Poate fi vizut in. modul cel mai util ‘a avind un potential pentru emancipare st opresiune, domest- ‘Gres tansformare, atin orice moment sin funcjie de context, ambele tendinge po fi prezete gi in conflict una cu celal Prin urmare ea oferi un teren contestabl gi ambigu fn care difrite asumpii gi strateitsocio-economice gi culturale pot fi articulate diferential. Ca un cimp de tensiune, ea poate Teor coterporane lena xpeventpedapoi precis ee x08 Autonome cise St devant okeare Exprsie Vocaie Confesiune daptare Figura 1230 , hats" alvitriexperiental npc sociale Se postmodern fi exploatati de diferite grupuri, fiecare accentuand anumite dimensiuni fn defavoarea altora. Invitarea experiential’ poate, de exemplu, si fie desfaigurat «a strategie pedagogic& atat in programele gcolare centrate pe discipline, cit gi in cadrul programelor bazate pe competente. La fel, poate fi desfSgurati ca parte a unei contest si ezistente continue fafa de formele de putere care ne marcheaza ca ssubiecfi. Dar in acelagi timp, chiar i aii, formarea unei echi- ‘pe experientiale poate functiona atat ca un mijloc mai eficient de disciplinare a ,intregului” subiect (gi nu doar a parti sale rationale), ct gi ca o strategie de subminare a dominantei unei logici universalste opresive, permifind exprimarea diferenfelor. [Aceasta sugerea74, agadar, ci experienta este intotdeauna un, cmp de bitilie, un teren in care se duce o lupti pentru a sti- pi intelesul gi semnificatia experientei care sunt cultivate in NUOILERS(eorsouree) contexte de invatare. Reconfigurarea emancip&rii gia opresiunii 209 ‘cups un loc central in aceast& luptd din era postmodern, Schema sau ,harta” invifiril experientiale ilustrat& in Figura 12.1 incearcd si descrie posiblitifile variate. Este struc: turatd in jurul a doud continuumuri: Autonomie-Adaptare gi Exprimare-Aplicare. Cele patru cvadrante rezultante reprezin- 1 patru practic discursive/materiale, la care ne referim aici ca, Stil de viati, Confesie, Vocatie si Critic8. Asadar, este ilustrat aici faptul ci aplicarea/exprimarea/autonomia/adaptarea sunt continuumul in jurul ciruia pedagogia invitirii experientiale este structuraté in cadrul a difeite practci discursive/materiale. Semnificatia acestora va fi diferité in functie de dferitele prac- tici discursive gi de raporturile pedagogice si epistemologice din cadrul fiecirei practic, Schema faciliteaz& explorarea contextelor si semnificagilor experientei, precum si localizarea invatiii din cexperienta in cadrul evadrantelor. Practici la nivelul stilului de viag’ ‘til de vat din prezent are implicai semnfcaive pentru econfigurareateorie i practic! in educatia adulilor. In post- ‘modernism, dimensiunea educational este reconsiderat8 ca 0 cltvare a dorinfei prin intermediul experienfel, ca reacte a {ragmentarea soco-economicé si cultural contemporand wilarea nu este derivat8 in mod simplist din experient; mai degrabs,experiena si inviarea sunt pozfionatereciproc intro dinamict interactiva. Invajarea devine experienta acu- ‘mula prin consum si noutat, care prodice apol o experient& ‘ous. Prin urmare,limitele care definese ,acceptablul” sunt fncilcate — in practcilestilului de viatS,invitarea poste f ‘Ter contmporane alesis Expres ego practice 30 gisitd oriunde in multitudinea de locuri in care se desfigoa {nvitarea. Preocuparea predominant fine de o identitate in ‘continu schimbare prin consumul de experienf gi de o per- spectivi educafionala in care viafa apare ca mijloc de expri- mare a identtiii, Din punct de vedere pedagogic, invatarea experiential, stind confortabil in cadrul postmodernismului, cgtigh un loc din ce in ce mai privilegiat ca metoda de cultivare a dorinte gi de formare a identtii. Practicie la nivell tilului de via se concentreazi pe dobin-

    You might also like