REFERAT Temei nr. 4870 7 1994 PREA FERICIREA VOASIRA, , PREA SFINTIT SI INDREPTATOR SINOD, ee Conisia Vfisericii Ortodoxe Romine pentru relatiile cu Bisericile Ortodexe Orientale, avind menirea s& analizeze documentele elaborate pana acum la intrunirile dintre ortodocsii rasarileni gi cei orientali si, in special, la ultima intrunire a Comisiei Mixte de dialog dintre Biserica Ortedox4 si Bisericile Ortodoxe Orientale CChambessy, 1-68 noiembrie 1993) si S& fac eventuale propuneri, care s& fie discutate intr-o sedin}a plenara a Sfantului Sinod, Va aduce la cunostin{a, cu adancA smerenie, urmitoarele: Luam act cu indréptaila bucurie de acordul dogmatic realizat intre cele doua fanilii de Biserici Crtodoxe si, in cosa ce ne priveste, siding otal Ustntinental petty Loate hothkarile luate la altima dntrubire: gr Comisici Mixte de dialog dintre Biserica Orlodox’ si Bisericile Ortodoxe orientale. Ne dam seama cA punctul cel mai important a fost si este recuncasterea de catre cele dou’ Biserici a edistentel chal bristelegii. comune asa cum a fost ¢a formulata la primele 3 sinoade. ecumeni¢e si-in duhul colorlalte 4¢ singade ecuneniice. “ Consideram necesar ca, la venirea in Romania a celor doi co-pregedinii ai Subcomitetului Mixt de continuare a dialogului s& se prezinte acceptul in seris al Biscricii Crlodoxe Romane, in ceea ce priveste holararile luate la Chanbessy. Propunem ca celelalle probleme nerezolvale inc&, precum: ridicarea reciproca a anatenelor, intrarea/ In comuniunda euharistsca,grecuncasterea, de cAtre Biscricile Orlodoxe Orientale, a Sincadelor IV, V, VI si VII ecumenice, sa fier srestineasca. ¢ vate in Limp, cu infelepciune si deosebité rabdarg’ In ceea ce priveste modalitatea de slujire impreund trebuie s& recunoagtem faplul cA structura Liturgies a celor dou’familii de Biserict este féarte diferita una de ceaialta, insa, cu’ ingredere, ne mirturisin speranta ca obstacolele nu sunt de nedepisit. Nsdajduim c& infelepciunea si rabdarea ne yor célauzi reciproc si in rezolvarea acestei probleme dificile care incA mai exist. In continuare, pentru un timp incd nedeterminat, propunem ca fiecare familie de Biserici s& foloseasca Jiturghiafsa care poateifi Imbunatalita prin inspiratic din liturghia celeilalte Bisericiy Acest lucru s& se realize: ins& cu muta acrivie si cu asentimentulal . H -~ oe seleilalte par\i, Yinandu-se seana $i de conditiile locale si specificul fiecdrei Biserici. Swbliniem, de asemonea, ¢& efortul continu de a cunoaste spiritualitatea celeilalte Biserici, contextul social si politic In care aceasta isi indeplineste misiunea inseamna un bogat gastiagpentru marele ‘ezaur Liturgic spiritual si practic al celor doua fanilii de Biserici. Th vederea solutionarii problemeler complexe de ordin practic ama ee ecenee cee Cam Coane oc ami eT See eer, eee Catedra de Liturgicd a Facultatii de Teologie din Bucuresti sa faca Specialist, din Subcomitetul Mixt liturgic care urmea: parte, ca ZA SA examineze, in amanunol, implicatiile liturgice care ar rezulla prin restaurarea comuniunit intre cele dovs familii de Biserici si sa SeQNBeREHriave. ue congereearey Avand in vedere problemelo legale deste Propuna, documentat, onsttaly AHLSHEERAVEpia vronoa respoctiva do una din cele doua Bieeriti, ea o ramana, aga cum se giseyte subliniat decumentar in acordul comun, intr-o prima faz8, doar la cinstirea locala. Frepunen, do asenenea, caltiailihialmaiagrd'gi pacajele incriminatoare 1a adresa Bisericilor Ortodoxe Crientale si a unor sfinti Sinstili de acestes §4i fig scoase/diniearYEI@'ge cull ale Bisericii noastre. PRESEDINTE + NESTOR VORNICESCU A Mitropolitul Oltenioi MEMBRIT COMISTEL + Vasile Arhiepiscop de Targoviste re) + Teofan Sinaitul Vicar Patriarhal + Irineu Slatineanul forsee sje Episcopiei Ramnicului Pr. Prof. Slefan Alexe —Pr.—_Prof.—Gheerghes Pr, Michael Tita Pr. Tonel Durtea|}COMISIA PENTRU DOCTRINA, VIATA RELIGIOASA SI PENTRU MANASTIRT. Temei nr, 7582/1994 - Referatul Sectorului pentru Relatii Externe * Bisericesti in legaturA cu concluziile dialogului teologic dintre Biserica Ortodox si Bisericile Ortodoxe Orientale,. sub aspect dogmatic, canonic, cultic si al vietii religioase. PREA FERICITE PARINTE PRESEDINTE, PREA SFINTIT SINOD, In cadrul relatiilor Bisericii Ortodoxe Rasdritene cu Bisericile “2 Ortedoxe Orientale, un loc central il ocup’ dialogul teologic dintre cele doud familii de Biserici# dialog initiat inc& din anul 1964, Pana In anul’ 1965, cand a avut loc prima intalnire oficiala a Conisiei Mixte de Dialog Teologic, s-au desfasurat patru Conferinte teclogice neofic’ ale cu participarea unor teclogi de marcé din cadrul celor doua familii de Biserici: 1a Aarchus C1964), 1a Bristol C1957), 1a Geneva C1870> si la Addis-Abeba (19719. © Intre 10-15 dec. 1984 a vut loc 1a Centrul ecumenic de 1a Chambesy, Geneva, prima intrunire a Comisiei Mixte de dialog teologic. La aceasta intrunire, pe baza referatelor, au fost fixate tematica si metodologia de perspectivé in vederea desfagurarii lucrarilor Comisiei. “Catre.o singuré hristologie comuna”. Tena acestei intruniri a fost: Aceasta toma s-a concentrat asupra urmitcarele aspecte: 1, ~ Problema defini{iei dogmatice a Sincdului IV Ecumenic, in strans& unire si cu hotararile hristologice ale celorlalte Sinoade Ecunenice; 2. - Problema primirii Sinoadelor IV, ¥, VI si VII drept ecunenice; 3. - Probleza ridicarii reciproce a anatemelor; 4, - Redactarea unui studiu paralel de analizare a problemelor pastorale comune existente. Unele inadvertente in metodolegia desfasurarii lucrarilor au facut 3A nu so ajunga ins la rezultatul scontat. — « Adova intrunire a Comisiei Mixte de dialog teologic s-a dessasurat intre 20-24 iunie 1989, la Manastirea Anba Bishoy, in Egipt. Cu acel prilej, a fost redactata Prima Declaratie Comuna in care Comisia Mixta de dialog teologic @ exprimat invatatura ortodox’ éu privire la unirea ipostalicé a celor dovA {iri in Bristos, cu insusirile silucrarite lor specitice, Tob in acest docunent se attra ROE RESET abeay privire la invatatura/esesiiihiresd peatehien!a\celor Be EA cuprinsa in Definifia Sinodului V Ecumenic (553) si ae ee ce priveste Definitia Sinodului VI Ecumenic (6802, ‘GgepeRSeLRRRaRAVoIVe Si cate Goth TucrgaggaeiLooosul ui intrupapy —" Tot acum Comisia Mixta de dialog teologic a hot&rat infiintarea unei Subcomisii Mixte pentru problene pastorale. \— Aceata Subcomisie, intrunita la Manastirea Abba Bishoy C31 ian - 4 febr. 19900, a redactat un amplu Raport cu propuneri concrete pentru Jucrarea comuna a celor dou’ Biserici in relatiile lor inter-bisericesti si in slujirea omului contemporan. Raportul a fost prezentat la cea de a treia Conferinté a Comisei Mixte de dialog teologic si a fost alaturat textului teologic al Declaratiei finale. A treia intrunire a comisiei mixte de Dialog teologic s-a desfasurat Intre 23-28 oct 1990, 1a Chambesy, Geneva. La aceasta iptrunire a fost alcatuité A Doua Declarabie comuna a celor doustiPBBIEE ao: Biserig In introducerea Declaratiei, a fost reafirmat acoreil realizat prin prima Declaratie Comuné Cparagr. 1-72. In continuare, a fost acceptata ortodoxia Definitiilor celor patru Sinoade Ecumenice tinute dupa Sinodul III Ecumenic, impreun& cu interpretarea ortedox’ a acestora Cparag. 82, cazindu-se ce acord c& este necesara si posibila ridicare reciproca a anatemelor pronuntate de am&ndoua partile, cu conditia sa nu fi fost pronuntate din cauza unei erezii Cparag. 102 etc. +e In ce priveste fécuncasterea. ccunenicitaliid Sinoadelor IVs NeW sice | 2VEP, se considera c& aceasta nu ar fi decat.una formals, deoarece ortodoxia : defini{islor lor a fost primita in-unanimi tate. fPentru ca aceasta ak recunoastere sa se fac in introgime, far rezerve, trebuie rezolvatay i - problema anatemelorf si condamnarilor practicilor Bisericilor Ortodoxe Orientale elaborate de aceste sinoade. —— A patra intrunire a Comisiei mixte de Dialog teologic a avut lor intre 1-6 noienbrei 1993, 1a Chambesy, Geneva. Problenele 1a care a incercat s4 raspunda Comisia, cu prilejul acestei intruniri, au fost: - Care este autoritatea bisericeasca competenta, de ficcare parte, pentru ridicare anatemelor si care sunt premizele pentru restabilirea comuniunii bisericesti? ~ Ridicarea caror anateme, ale céror Sinoade si persoane este posibila potrivit cu propunerea par. 10 al celei de a Doua Declaratii comune? - Care este procedura canonica de folosit. de cétre amandoua partile. pentru ridicarea anatemelor si restabilirea comuniunii bisericesti? = Cum intelegem si cum aplicam restabilirea comuniunii bisericesti in viata Bisericii noastre? - Care sunt consecintele canonice si liturgice ale comuniunii depline? : ,~ In Comunicatul elaborat la aceasta intrunire, se evidentiazé faptulyeay sbincositih ss eeae ARR IRCETY, prin iotermediul exprinaritor simultane ale constiintei sinodale a Bisericii Ortodoxe, si aceastaggearece © face prin procedura tradifionala folosita pentru ridicarea lor, atat de o \parte, cat si de cealalta. "cat priveste consecintele canonice si liturgice ale restabilirii comuniunii bisericesti, Comisia Mixta de Dialog teologic a considerat normal ca problemele de jurisdictie s& fie lasate spre rezolvare “autoritatilor respective ale Bisericilor locale, pe baza principiilor comune canonice si sinodale", iar problemele liturgice sA fie trimise spre studiu unei Subcomisii liturgice, formata din specialisti, ca sé propuna fietigy / > aprepriate dé Gabitarghi sire. g b S-a hotarat, de asemenea, ca este necesara o vizita a Copresedintilor Comisiei Mixte de Dialog teologic “la intAistatatorii Bisericilor, pentru informarea deplin& a acestora asupra rezultatelor dialogului si a discutarii modalitatii practice de realizare a comuniunii". Ca urmare a acestei ultime hotarari, in ziua de 25 octombrie a.c., la Resedinta Patriarhalé din Bucuresti, a avut loc vizita celor doi Copresedin}i ai Comisiei Mixte de Dialog teologic. Cu aceasta ocazie a fost ek redactat urmatorul Comunicat: “Comisia Permanenta a Bisericii Ortodoxe Romane pentru relatii bisericesti si dialog teclogic cu Bisericile Ortodoxe Orientale s-a intrunit In ziua de 25 octombrie 1994, ca urmare a hotararii Sfantului Sinod nr. 8628/1904, cu prilejul vizitei copresedintilor Comisiei Mixte de dialog, © asupra modalitatii care au oferit explicatii si relatii suplimen' practice de realizare a comuniunii depline intre cele doa familii de Biserici. Intalnirea cu cei doi copresedinti - I.P,S, Mitropolit DAMASKINOS al Elvefiei si 1.P.S. Mitropolit BISHOY de Damiette ~ a avut loc la Resedinta Patriarhala din Bucuresti, sub presedintia Prea Fericitului Parinte \\ TEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane. La aceast& intrunire au participat: I.P.S. Mitropolit ANTONIE alArdealului. I.P.S. Arhiepiscop VASILE al Targovistei, P.S. Episcop TIVOTEI al Aradului, P.S. Episcop TEOFAN SINAITUL, Vicar patriarhal, P.C. Pr. Prof. Dr. STEFAN ALEXE, P.C. Pr. Prof. Dr. NICOLAE NECULA, P.C. Pr. Lector or. \ CONSTANTIN COMAN, P.C, Pr. MICHAEL TITA, Consilier patriarhal, P.C. Pr. NYONEL DURLEA, Inspector bisericesc si Dl, Asist. MIKAT BRANZEA, In cuvantul de deschidere al intrunirii, prea Fericitul Parinte Patriarh TECCTIST a subliniat importanta unei asemenea intruniri pentru viitorul dialogului cu Bisericile Ortodoxe Orientale, propunand sa se analizeze modalitatile concrete pentru realizarea comuniunii depline cu aceste Biserici. In urma discutiilor purtate si a punctelor de vedere exprimate de participantii la intrunire, s-a ajuns la urmatoarele concluzii: 1, In legaturé cu problema coliturghisiri vJs-a cazut de acord c& aceasta Lrebuie pregatila de un Subcomitet Liturgic, din care s-a propus ca faca parte si P.C. Pr. Prof. Dr. NICOLAE NECULA, de la Facultatea de Teologie Ortodox’ din Bucuresti. Din sugestiile prezentate de vorbiteri, s-a cazut de acord c& pentru coliturghisire nu este nevoie de alcatuirea unei noi Liturghii, care sa fie comuna celor dou’ familii de Biserici, data fiind posibilitatea existentei, in continuare, a riturilor liturgice diferite, ca si faptul ca Liturghiile acestor BiSerici au, “In general, atéeasi strecturay care nu afecteaz’ adevarul! de credin{a, in ciuda:deosebirilor de text,/ tantare liturgica si aba? i . 2, Referitor 1a problena anatemelor, intalnite in cérfile de cult, 1a slujba hirotonirii arhiereului, s-a sugerat ca acele paragrafe care privost pe Parintii Bisericilor Ortedoxe Orientale sa fie. trecute sub tacere la f | oficierea slujbelor respective si Tnlaturate? in timp, in editiile : urmatoare. t 3. Sca propus Feconsiderarea si restructurarey in functic de rezultatele dialogului, g capitolelor din Istoria Bisericeasca Universal’ si din Tratatele de Patrologie, referiloare la Bisericile Orlodoxe Orientale. 7 4, Totodata, s-a propus informarea preotimii, In cadrul conferintelor protopopesti, asupra stadiului dialogului dintre cele doua familii de Biscrici, ca si preatirea credinciosiler in yederea receptarii, hotarariloy ‘diadogutui. . _ In incheierea discutiilor) s-a-exprimat. satisfactia pentru bunul mers al/ lucrariler dialogului dintre cele WouPeHHPli de Biserici? si speranta cA aceste sugestii vor contribui la restaurarea deplinei comuniunf intre cele “dowd familii de Biserici Ortodoxe™.Dosarul cuprinzand concluziile Dialogului teologic dintre Biserica Ortodoxa si Bisericile Ortodoxe Orientale se supune Sfantului Sinod, spre studiere si hotarare. SECRETARUL SFANTULUI SINOD EPISCOP —4 ' Heofaa Sua + teorad srubttun vicar pamarana =< /: - PATRIARHIA ROMAN? SECTORUL PENTRU RELATII EXTERNE BISERICESTI ‘Me DEPARTMENT FOR FOREIGN RELATIONS } LE DEPARTEMENT DES RELATIONS EXTERIEURCS KIRCHLICHES AUSSENAS1 Lek” Cohe, a “Tee mark Gh Succk 06 BOR. (iver ) PREA SFINTIA VOASTRA, Cu frdteascA dragoste, VA aducem la cunoslinja c4, in cadrul sedinte: sale din 8 - 9 decenbrie 1994, Sfantul Sinod al Bisericii OrLodoxe Romane a fost informat despre stadivl Dialogului Leologic dintre Biserica Ortodoxi si Bisericile Ortodoxe Orientale, precum si despre conglugiile pozitivey! — incurajatoare ce au rezultat la incheierea discutiilor asupra invajaturii hristologice mirturisita de catre fiecare dintre cele doud familii de Biserici Ortodoxe. Avand in vedere, atat importanya ajungerii la acordul dectrinar. cat si necesitatea solujionirii si a celorlalte aspecte de ordi liturgic $i pastoral, ce decurg din realizarea acestui acord, In urma discujiilor gi la propunerea Comisiei invatamantului, ontry pregatirea personalului bisericesc, Stantul Sined hetaraste: pentru pi ter | ~.favact si aprobageoncl uziile dialogului dintre Siserica! “ortodoxé si Bisericile Ortedoxe Orientale, aga cum au rezultat ele in urma discutiilor avue la Regedinta Patriarhala din Bucuresti de cdtre menbrii Conisiei 8.0.8. pentru Dialog teologic cu Bisericile Ortedexe Orientale cu cei doi Co-Progedinji ai Comsiei Mixte de Dialog; ~ s& se ia in consideratie, pe de o parte, contextul special in — care au fost pronunjate anatemele, context caracterizat ca unul al dezbinarii, al lipsei de acord in formularea invataturii de « credinta si al lipsei dgifubire frajeascy, iar, pe de alta parte, actualul context in care se pune in disculie ridicarea anatemelor, caracterizat ca fiind unul de impacare, de iertare Peeiprocé si de marturi: “ePearnyerseemunel y ire comund a aceluiasi continut al 2 iasi y: Dares? Ba Gcnge Coppue y BL PES, Ta wn ewe ge South, ‘Bucharost NY. ROMANIA, Fox gy seiaT EE «0 eueseaemet nak ‘EARRIRERIRSEERS consensul “aie en (GPRM crationale, avtocefale si autononed, atat din fanilia ortodoxd rAsaritean’, cAl $i din familia ortodoxa oriental4 $i, in acest sens, sa fic studiata posibilitatea ridic&rii, in mod practic, a anatemelor, prin consensul Sfintelor Sinoade locale exprimat pe bazA de semnaturi, pe un text comun de acord si apoi, in mod solemn, printr-o PSB Lupons ARUBA S"SRAFa unor delegati ai acestor Biserici, intruniti intr-o conferinta ortodoxa mixta; ~ si se studieze de cétre profesorii de 1a catedrele de Istoria _ Bisericii Universale si de Patrologie ale Facultatilor de Teologie din cadrul Fatriarhiei Romine, rezultatele Dialogului teologic dintre Biserica Ortodoxa si Bisericile Ortodoxe Grientale, In vederea Foviztirii capitotald! co privese familia de Biserici Grtedoxe Orientale; ~ s&h se prezinte, in cadrul conferinyelor preotesti, rezultatele Dialogului dintre cele dowd familii de Biserici Crtodoxe, pentru informarea slujitorilor altarelor si formarea unef, opiniiy fayerabite tin cadru! Bisericii noastre, fata de aceste rozultate; i - SA se comunice 1a Secretariatul de la Geneva al Comisiei mixte de dialog teclogic international dintre Biserica Ortodoxd si Bisericile Ortodoxe Orientale pozitia Bisericii Ortodoxe Romane privitor la rezultatele dialogului dintre cele dou familii de Biserici. Aducandu-Va la cunostin{a prezenta hol4rAre sinodala, VA rugam s& intreprinde}i cele de cuviinta pentru informarea slujitorilor Bisericii poastre $i, prin ei, a tuturer credinciosilor ortodocsi romani, despre4 rezultatele acestui dialog teclogic xiin, vedengastermsiiiuNel opiniiy faVorabile a clerulwiasi Anatemele cAror sinoade $i persoane pot fi ridicate in conformitate cu propunerea paragrafului 10 a celei de a doua Declaratii Comune? (Referat prezentat de profesorii Pr. John Romanides si George Martzelos>. ©) Care este precedura fiecérei parti in privinta ridic&rii anatemei si restabilirea comuniunii ecleziale? (Referate prezentate de I.?.S. Mitropolit Meletics de Nikepolis si Pr. Prof. Georges Dion. Dragas?. @ Cum am putea injelege si aplica in practica restabilirea comuniunii eclezisle in viata Bisericii noastre? CReferat prezentat de 1.P.S. Mitropolit Georges al Muntelui Liban. ©) Care sunt consecintele cancnice si liturgice ale comuniunii depline® CReferat prezentat de I.P.S. Mitropolit Damaskinos al Elve}iei? i Cele mai interesante concluzii extrase din conjinutul lucrarilor si Vv discutiilor purtate in sesiunile plenare ale comitetului interortedox au fost urmitoarele: ‘Y 1.yBiderica poste Fidicaanatenele, pronuntateg de Sinoadele® Ecumenice daca $i cand seafirma ch’ persoatia “anavenizatanu iesteereticay Anatemele Sinoadelor Ecumenice se ridica din dorinta de a sluji unitatea Bisericii in credinta cea “dreapta in dragostea si lumina actiunii neintrerupte a congtiintei’ sinodale a Bisericii prin instrumentele sale canonice. 2. In ce priveste cazul ridicérii anatemelor Sincadelor fScumenice, celui de al III-lea Sinod Ecumenic pronuntate nominal impotriva lui Toan alIn: ", Antichiei si a Episcopilor care l-au urmat, realizata prin acord dogmatic intre St. Kiril si Ioan al Antiohiei si acceptandu-se afirmafiile celui de S III-lea Sined Ecumenic f4r4 a se mai convoca unul nou. 3. Anatemele Sinoadelor Ecumenice supuse eventual reconsiderarii, pot fi ridicate prin decizia panortodoxi unanimi exprimata prin formele canonice confirmate deja de operare a sistemului sinodal, adic&, printr-o adunare ssinodala panortodoxa sau de catre Patriarhia Ecumenicd cu consimamantul comun al Sfintelor Sinoade ale Bisericilor Ortodoxe locale. ~ 4 Mai precis, pokwRianidicate anatemcle Sinbadeler Ecumenice LY, Vi. si /, Mik.pronunjate impotriva-lui ,Dipscorcs si Sevstos@ precum si cele ale ee rae re eee Philoxenos de Hierapolis, Petru de Apameia, Iakovos Baraddacos $i cei care | i-au sustinut, deoarece, desi aceste perscane au respins cel de al IV-lea Sinod Ecunenic, datorita informariiverenate in, Jeaatinay: eu. slagsi a une{ pretinse respingeri a terminologiei hristologice a lui pterpretares oem Kiril, ei au condamnat erezia monofizitismului giUgguiviadopat. beistologi a ortodoxa kirilicay w"'S, Ridicarea anatemsior menjionate mai sus trebuie s& se faci in acelasi timp cu ridicarea anatemelor pronuntate de Bisericile Vechi Crtodoxe Orientale impotriva celui de al [V-lea Sinod Ecumenic, a patriarhilor ortodecsi Flavian, Anatolios, Gennadics, Juvenalios, Leo al Romei si a Imparajilor Marcian $i Pulcheria, precum si impotriva celor aflati in comuniune cu ei. 6. Ridicarea mutualé a anatemelor pronuntate de anbele part, indeparteaza, in plus, orice obstacol din calea restabilirii comuniunii ecleziale, implicand si acceptarea si co-enumerarea celor sapte Sinosde Ecumenice ca ortodoxe. 7. Restabilirea comuniunii ecleziale trebuie s4 se faca printr-un Act comun adoptat de ambele autoritali bisericesti, indiferent de forma acestuia CDiptice, coliturghisire a Patriarhilor si Intaistatatorilor Bisericilor, Sinod patriarhal sau/si episcopal etc). Acest Act trebuie s& cuprindd ce putin doua elemente fundamentale: a) scrisorile irenice dintre \ Intatistatatorii Bisericilor celor dov& parti; b>) o lectura solemna a Actului prin care se anunt& restabilirea comuniunii si noua forma a Dipticelor celor doud Biserici in toate episcopiile. 8. Atat scrisorile irenice cat si Actul mentionat trebuie sA declare: a) ca vechile Biserici Ortodoxe Orientale nu considera c& ortodocsii arIB jSisngsotient Zaueaar prongyacnestoriabismulg ci. dimpotriva, ii considera vee 2 . ertedocsi in toate privintele; cA faptul de a fi respins Sinodul de la Chalcedon gi de a fi intrerupt comuniunea eclezialA cu Biserica Ortodoxa s-a ca ‘veenaenarapseamasoes si de a fi formulat eredinta corect si ortodox, Sinoadele Ecumenice V, VI si VII fiind confirmate ca ortodoxe, asemenea tradifiei patristice ortedoxe rezultate de geiisider'a’” Vechile - Bisertes. it Ortedag itismgl ci, dimpotriva, ygAelacceptsi'ea ortodoxe in. toate privintelegg cd ea accepta faptul ca desprinderea lor din tulpina Bisericii Ortodoxe sa datorattexcesului: de’ ze ie . :pentry aparareb si pastrarca credinggs yg: cd diviziunea s-a produs sstfel, datorité mel avaluiri eronaies Meres~iimi Sinoddut TY. La fel, Biserica Ortodox’ trebuie si declare c& priveste in aceeasi lumina si persoanele conducaterilor vechilor Biserici Ortedoxe Orientale care au urmat tot astfel intelegandu-le activitatea si invataturile; + ©) ca Biserica Crtodoxa declara fidicarca-“anatemelog pronuntate si sanctionate sincdal impotriva persoanelor patrirahilor Dioscores, Timotheus, Petros, Severos, Theodosios si a oricdror altor persoane anatemizate nominal, precum si a anatemei generale pronuntala Impotriva tuturor celor | Gare lvau urmat pe Dioscores si pe alti membri, vii sau morti, ai \. Bisericilor Ortodoxe Orientales - @ la fel, Intaiststatorii vechilor Biserici Ortodoxe Crientale declara cA ridicA anatemele - fie sinodal, fie separat de citre fiecare Patriarh - pronuntate impotriva Sineadelor Ecumenice IV si VI, a perscanelor Lui Leoal Romei , a lui Flavian, Anatolios si Gennadios, ! Patriarhi ail Constantinopolelui, a Impiratilor Marcianos $i Pulcheria, precum si cele impotriva intregii Biserici Ortodoxe pronuntate indiferent in ce fel. 9, Restabilirea comuniunii ecleziale implica, evident, obligatia comuna de a se conforma ordinii canonice privind ‘érganizatea.°ddminiStrayi gBisericestif care, implica in plus, prin apartenenta precisa, absenta existentei unor ierarhii. paralele in acelasi district bisericesg’ Avandu-se in vedere iconomia ecleziala si existenta conditiilor nationale, Lingvistice si pastorale, este, tolugi, posibil, ca ierarbiile locale s& aplice solutii aprobate reciproc $i cunoscute in indelungata traditie ecleziasta. 10. Actul de mai sus implica respéctarea’ mutuala a formelor 1liturgice (ie obiteiurilor celor doud familiy bisricesty! ar fi cat se poate de14 Potrivit sé.smsbabieascaiGdeens 1iUurgica comungt pentru coliturghisire, aceasta putand fi elaborata de un comitet mixt alcatuit din specialisti in liturgica. Acest comitet ar putea prezenta, de asemenea, Propuneri specifice in ce priveste problemele liturgice mai sensibile. Diversitatea ritualurilor liturgice nu implica dreptul de dezvoltare a ierarhiilor paralele conforme acestor ritualuri. SarbUorReOinunitor stinty ai color dou familii bisericesti ar putea capita, de asemenea, jai Garacten todoxgRAspunsul Comitetului Ortodox Oriental la @ Raportul Comitetului Interortodox privind ridicarea anatemelor si restabilirea comuniunii CIntrunirea Comisiei Mixte de Dialog Teologic? Chambesy, 1-6 noienbrie 1993 are 1. Regretam cA trebuie s& ne exprimam pegeiieitiemul tumireg cu privire la raportul prezentat de Comitetul Interortodox asupra ridicarii anatemelor si restabilirea comuniunii. Limbajul raportului nu pare s& corespunda adevarului intelegerii mutuale si spiritului de concordie 1a care am ajuns la intrunirea mixta de la Chambesy, in 1990. Consideram ca {fimbaju, care a constituit, de asemenea izvorus diviziunii. noastre’ originale ar putea fi intr-adevar folosit pentru transmiterea rezultatelor pozitive ale acordurilor mutuale in cadrul Bisericilor noastre locale si ridicarea problemeireferitoare la dificultatile ramase. Sensideram ci este inutil s@ ne intoarcem la problemele complexe. ale Uregutului pe care. consideram ef le-am rezolvat printr-o munca deosebita si cu ajutorul lui Dumnezeu. Bisericile noastre ne-au autorizat s4 continua dialogul si sé construim unitatea dintre cele doud familii ale noastre numai pe baza acordurilor precedente. _ 2 Mpordul 1a care am ajuns 1a Chanbesy yf 1990 cu privire 1a sinoadele ecumenice| nu implica acceptarea celor patru sinoade ultericare ca ecumenice., major in calea realizarii comuniunii, ecleziale depline. Recuncastem ca camenii nostri sunt extrem de ‘serisibili*Ya.o asenenea propunere. / Drept pentru care, finem sé ne reafirmam opinia: . a) c& anatemele impotrivagtuturor sineadelor si persoanelor vor fi Fidicate fara a se montiona nunele log : b> cA ridicarea ahatemei impétriva unui singiisauia unei persoane nu implica agceptarea ateluisined; fsau recunoagterea acelei perscane ca sfanta. ~ ©) © fiecare Biserica sau familie de Biserici poate ridica anatenele in felul in care considera mai potrivit. / 3. Ince priveste interpretarile istorico-teologice cu privire la insSsi cauza diviziunii, ambele noastre familii au ajuns la concluzia ca “aciasta fd a fost provocata de vreo “inteYegere cronata”, ci de deosebirile de rormilans “ate —seelubast -adevars —agravate-de~-tactorii—-poli tisinost6 culturali, In urma acestei intelegeri comune am respins impreunA atat erezis nestoriand,cat sif%cea gutiniant. we-am acceptat reciproc ESE cx loaialitate aceeagi credinta apostoticafsi aceeasi invatatura hristologica a Parintilor nostri comuni. 4. Desi recunoastem necesitatea ponenirii Intatatatorilor Bisericilor locale autocefale in liturghiile comune prilejuite de ocazii speciale, ca senn al comuniunii noastre, finem sa subliniem faptul cA o Biserica locala nu este obligata si comemoreze sfin{ii altei Biserici locale. 5. Recuncasten semnificatia oficierii si proclamArii comuniunii noastre intr-un act solem,in contextul Liturghiei euharistice. Tolusi, nu suntem de acord cu “Lectura solemna 2A¢teiea", asa cum se propune in Raport. Actul simbolic al restabilirii comuniunii ar putea fi sieeas} in viiter de; MBAUNA ce Gu comitet competent, sland In wodeke ck ne apropiem dé 6. Este nevoie de unele clarificari cu privire la a) paragraful 9 al ‘@2@ eveniment. aera Raportului privind organizarea” comund a administratiei “wasSSO pb) semificatia Dipticelor in Biserica Ortodoxé din ziua de azi. ‘Am Inceput dialogul teologic dintre cele dowd familii ale noastre cu speranta arzatoare cé vom ajunge intr-o zi la consensul deplin, care s& ne duc& 1a restabilirea comuniuni + Calauzifi de Dubul adevarului gi unitatii, am realizat acordul total asupra celei mai dificile probleme de doctrina care nea divizat. Acum sarcina noastré permanenta este s& completan edificiul unitajii pe acest teren comun si solid. Apreciom toate somnalele pozitive din Raport, in aceasta directie, chemim la indepartarea obstacclelor Famase si ne oxprinm angajamentul fajA de sarcina urgenta $i comund aon suction 60 nt CE Aaiake . Trad. AO