4-Grupe sanguine, 4 Diete AIMENATA ADE cud al A cu solutii de mentinere a sinatati, y prelungire a vietii gi obtinere a greutitii ideale Dr. Peter J. D'Adamo cu Catherine Whitneyat Right 4 Your Type, Peter D’Adamo with Catherine Whitney QP98.D33 1996 96-355 10CIP 613 de20 ISBN 0-399-14255-X Library of Congress Cataloging-in-Publication Data G, PB. PUTNAM’S SONS Publishers since 1838 200 Madison Avenuc New York, NY 10016 Fitzgerald, Lance B] Copyright @ 1997 by Hoop-A-loop, LLC Published by the arrangement with [Fitzgerald, Lance PIG.P Putnam's Sons, [Fitzgerald, Lance P.) a division of Penguin. Putnam Inc., New York Toate drepturile sunt rezervate, Reproducerea acestel clirti saua unei pirfi din aceasta nu se poate face sub nici o forma fari permisiune. limentatia adecvata celor 4 grupe sanguine ster D' Adamo cu Catherine Whitney raducere din limba engleza vaducere: Dr. st. med, Brehar-Cioflee Dana onsultant stiintific probleme edicale si de nutriti¢ umané - Dr. st. med. Garban-Daranyi Gabrii consultant stiintific Biochimie - Prof, Univ. Dr, Garban Zeno ‘opyright © Bditia in limba romana, 2001 S.C, California Fitness Romania $.R.L. itura ROATA, Bucuresti, 2004 SBN 973-7807-03-0Jn memorize bumelui meu prieten, JOHN J. MOSKO (1919-1992) q »/east zi este numita ospatul lui Crispian: Cel care supravictuieste acestei zile si ajunge acas’ in siguranta, Va umbla pe varful picioarelor atunei cand aceasté zi este pomenita, Sise-va insufleti ta auzul numelui de Crispian,*6 NOTA IMPORTANTA: Accasta carte mi este gandita ca substitut pentru recomandarile de specialitate ale medicilor sau ale altor _ persoane angajate in domeniul ingrijirii sanatatii, Mai curand, ea are \pul de a oferi informatii care gii-1 ajute pe cititor $4 coapereze cu i i gi cu angajatii din domeniul Sanitar, intr-o incercare comuna deoptimizare a sanatatii. [dentitatile persoanelor descrise in prezentarile de caz. au fost modi- cate pentru a proteja confidentialitarea pacientilor, or, Hiorul $i autorul nu sunt responsabili pentru nici un fel de bunuri ‘sau scrvicti oferite sau citate in acesti carte st igi exprima in mod txpres delimitarea fafa de indeplinirea de cereri de orice astfel de bum si/sau Servicii gi faja de orice daune, pierderi sau cheltuieli it de persoane sau proprictati decurgdnd din/sau corelandu-se cu -acestea, ler,Cuprins INTRODUCERE; ~~ MUNCA A DOUA VIETI XO PaRTEAL = Identitatea grupei sanguine 1 uNu: GRUPA SANGUINA: Adevarate revolutie a evohufiet 3 BOI: CODUL SANGUIN: Amprenta grupei sanguine 16 ‘TREL: GRUPA SANGUINA: Un gid 33 PARTEAAILA: Planul grupelor sanguine 49 fark: PLANUL GRUPEI SANGUINE 0 31 CIN; PLANUL GRUPEI SANGUINE A 96 sass PLANUL GRUPEI SANGUINE B 144 Sapte: PLANUL GRUPEI SANGUINE AB 186XI CUPRINS PARTEA Alla: Sdndtatea grupei sanguine OPT: NOLIA: ZECE; EPILOG: POSTFATA: ANEXA A! ANBXA B: ANEXAC: ANEXA 1: ANEXA BE: ANEXA F: ANEXA G: ANEXA H: INDEX STRATEGI MEDICALE Conexiunea cu grupele sanguine GRUPA SANGUINA: Puterea asupra bali GRUPA SANGUINA $I CANCERUL: Lupta pentrd vindecare 227 229 245 302 OINCRETJITURA A SCOARTEI TERESTRE 324 ‘UN PROGRES MEDICAL PENTRU SECOLE DE JOSEPH PIZZORNO, PRESEDINTE, UNIVERSITATEA BASTYR TABELE CU GRUPELE SANGUINE INTREBARI UZUALE GLOSAR NOTE ASUPRA ANTROPOLOGIET GRUPEI SANGUINE SUBGRUPELE GRUPELOR SANGUINE RESURSE: Cum 88 obfineti ajutor BIBLIOGRAFIE CHESTIONAR: Participati ta revolufia grupelor sanguine 328 380 385INTRODUCERE Munca a doud vieti Am considerat cé mu exista pe fafa paméantului doi oamenj identici, nici doua persoane care sa aibét accleasi amprente digitale, amprente ale buzelor sau amprenie yocale, Nu exist doud fire de jarba sau doi fulgi de zipadi ta fel, Deoarece toli gamenti sunt diferiti, m-am gandit ci nu este logic ca ei $3 mandnee aceleagi feluri de alimente, venit Clar peatra mine ca, de vreme ce fiecare persound este piz- duit iatr-un trup aparie, cu diferite parfi forte, slibicini $i nevoi owtritionale, singura modalitate de a snen{ine saniitatea sau de a vindeca boala este ajustarea la nevoile specifice fiecirui pacient in parte. James D’Adaino, tate! mew JRUPA DUMNEAVOASTRA SANGUINA ESTE CHEIA CARE ic uga spre misterele sdmitatii, boli, longevitatii, vitalitaii $1 puterii emotionale. Grupa Sanguind determina susceptibili- 2 dummeavoastra la boala, alimentele pe care trebuie sa le “inancati gi modul in care trebuie sa va antrenali. Ea reprezinté un tor in cadrul nivelurilor dumneavoastra energetice, al cficientei cu ~ardeti* caloriile, in rispunsul dummeavoastra emotional la stres ef insasi personalitatea dumneavoastra, Legatura intre grupa sanguina si alimentatie poate piirea radicala ny este, Suntem congtienti de muita vreme de lipsa_ unei exit in injelegerea acestui proces, care duce fe spre stirea de , fle la imbolnavire, Trebuia sit existe un motiv pentru care aldiea paradoxuri in studiile nutri(ionale si in supravieyuirea ‘uma bolilor, Trebuia, de asemenea, si existe o cxplicatie a ptului cit unii oameni eray capabili sa piardi tn preutate urmindxIV INTRODUCERE anumite diete, in timp ce altii nu, ca unii oameni igi mentineau vitalitatea la varste inaintate, In timp ce alti se deteriorau mental si fizic. Analiza grupelor sanguine ne-a furnizat o modalitate de a explica aceste paradoxuri Si cu cat explorim mai mult conexiunea, cu atat ea devine mai valida. Grupele sanguine sunt fundamentale precum insdgi creat. in logica suprema a naturii, grupele sanguine urmeazi un traseu neintrerupt de la cel mai tmpuriu moment al creatiei umane pana in prezent, Ele sunt scmnatura slramogilor nogtn pe indestructibilul drum al istorici. 4 ‘Acum am inceput sa descoperim cum sa folosim grupa sanguina ca amprenta celulara care dezv ‘aluie multe din misterele majore ce marcheazi demersul nostru de stabilire a sanatatii. Aceasta lucrare este o prelungire a recentelor descoperiri fundamentale cu privire la acidul dezoxiribonucleic (ADN) uman, Acceptiunca noastra despre grupele sanguine duce stinta peneticii cu un pas inainte, prin afir- marea fiird echivoc a faptului ca fiecare fiinta umana cste absolut unica. Nu exist stiluri de viata sau diete corecte sau gregite. Optiuni corecte sau gregite se pot face doar in baza cadurilor noasire genctice individuale Cum am descoperit veriga absentd MUNCA MEA in domeninl analizei grupelor sanguine este desiavar- girea unei cautari de o yiali — nu numai a mea, dar si a tatélui meu. Sunt un medic naturist de a doua generatic, Dr. James D'Adamo, tatal meu, a absolvit un colegiu naturist (un program postuniversitar de 4 ani) in 1957 gi apoi a studiat in Europa fa catewa dintre marile statiuni balneare. El a observat ca, desi multi pacienti evoluau favo- tabi] sub regimuri strict vegetariene $1 hipolipidice, care sunt emblema ,bucatiriei balneoclimaterice™, o parte dintre ei nu pareau sa faed progrese, iar unit evoluau chiat nefavorabil, Fiind un om sensibil yi cu serioase abilitati de deducti¢ si patrundere, tatal met s-a gandit ci trebuie sa existe un fel de marcaj pe care Lar pute: folosi pentru a stabili diferentele intre necesitatile de alimentati¢ ab pacientilor sai. Bl s-a gaindit ca, de vreme ce sAngele era sus_— ~~ = INTRODUCERE XV nutritionala principala a organismului, poate ca unele caracteristici ale sangelui ar putea ajuta la identificarea acestor diferente. Tatal meu a inceput sa-gi testeze teoria prin determinarea grupelor sanguine ale pacicntilor sai si observand reactiile individuale la diferite diete prescrise De-a lungul anilor si studiind nenumérati pacienti, a inceput sa Se conlureze un model. El a observat ca pacientii care aveau grupa sanguina A pareau si evolueze nefavorabil la diete hiperproteice, care includeau cantitafi generoase de carne, dar evoluau foarte bine cu proteine vegetale, cum ar fi ‘Oia gi tofu. Produsele lactate tindeau Si determine producerea unor cantitati apreciabile de secretii Mmucoase {n sinusurile si caile respiratorii ale celor cu grupa sanguind, A. Atunci cand erau sfituiti s& creasca nivelul activitatii si exercifiilor fizice, pacientii cu grupa sanguin’ A simjeau oboseala si Stare de ri ind cfectuau forme mai ugoare de exercitii, cum ar fi Yoga, ci se simteau vioi gi plini de energie. Pe de alta parte, pacientii cu grupa O se simfcau mai bine cu diete hiperproteice gi eran inviorati de activitafi fiziee intense, cum ar fi jogging gi aerobic. Cu cat tatél meu testa diferite Brupe Saiguine, ch atéit mai mare era convingerea sa ca fiecare dintre ei Parcurgea un drum diferit spre insanatosire. Inspirat de zicala ,.Mancarea unui om este olrava altuia‘, tatal mei gi-a structurat observatiile si reeomandarile privitoare la dicta intro carte intitulata Afimentatia Unui Om. La publicarea edrtii in 1980, eu cram in al treilea an de studii naturiste la Colegiul John Bastyr din Seattle, in aceasta perioada se observau reugite revolu- jionare fn domeniul educatiei naturiste, ‘Telul Colegiutui Bastyr era nici mai mult, nici mai putin decat de a crea medicul altemativ complet, egal din punct de vedere intelectual si stiintific cu un medic intemist, dar cu pregatire naturista de specialitate, Pentru prima data, tehnicile, procedeele gi substantele naturisie puteau fi evaluate stintifie cu ajutorul tehnologiei moderne. Am asteptat o ocazie de a Gereetd teoria tatdlui meu cu privire la grupele sanguine, Doream s4 Ma asigur cd avea validitate stlintifica. Sansa mea s-a ivit in 1982, anul in care am absolvit, cand, in eadrul stagiului clinic, am fnceput sd studicz literatura medicala pentru a vedea dacs puteam gasi vreo corelatie intre grupele sanguine ABO gi predilectia pentru anumite 1 boli, si dacd una dintre acestea sustinea teoria tatalui meu cu privireOOOO — XVI INTRODUCERE la alimentatie. Deoarece cartea tatalui meu se baza mai curand pe impresiile sale subjective asupra grupelor sanguine decét pe o metoda obicetiva de evaluare, nu cram sigur ca voi putea s& gasese © baza stiintificé pentru teoriile sale. Dar am ramas surprins. de ce aveam sa aflu. Primul meu progres a constat fn descoperirea faptului ci doua boli gastrice majore erau asociate cu grupa sanguina. Prima era ulcerul peptic, stare adesea corelati cu niveluri peste medic ale aciditafii gastrice. Aceasta stare a fost raportata mai freevent la persoanele cu prupa sanguina O decit la cele:cu alte grupe sanguine. ‘Am fost imediat intrigat, deoarece tatal meu observase ca pacientii cu grupa sanguina O evoluau favorabil cu diete proteice pe baza de produse de origine animala — alimente care necesita 0 cantitate mai mare de acid gastric pentru o digestic adeewara. A doua corelatic a fost asocierea intre grupa sanguind A gi cancerul gastric. Cancerul gastric a fost frecvent legat de nivelurile seazute ale secretici acidului gastric, cum ar fi anemia pemicioasa, o alta tulburare depistata mai freevent la indi i cu grupa sanguina A. Anemia pernicioasa este legata de deficitul de vitamina B-12, care necesit’ un anumit nivel al acidului gastric pentru a fi absorbitd Studiind aceste fapte mi-am dat seama ci, pe de o parte, persoa- nele cu grupa sanguiné © aveau predispozitic la o boala asociata cu © cantitate prea mare de acid gastric, in timp ce, pe de alla parte, persoancle cu grupa sanguind A ayeau predispozitie. la dowd boli asociate cu cantilali prea reduse.de acid gastric. ‘Aceasta era veriga de legatura pe careo ciiulasem. Exista in mod sigur © bazii stiinfifica pentru observatiile tatalui meu. Si astfel a inceput relajia mea durabila cu stiinta §1 antropologia grupelor sanguine. Cu timpul, am descoperit ca cercetirile int jale ale tatalui meu asupra corelatici inte grupa sanguina, alimentatic gi sanatate erau cu mult mai semnificative decat igi imaginase chiar el. Patru solutii simple pentru a dezlega misterele vietii AM CRESCUT intr-o familie in care predomina grupa sanpuind A § datoritd cercetarilor tatiilui meu, consumam, in principal, alimente deae: Oe & E INTRODUCERE XVI lip vegetarian constind din tofu, legume fierte in aburi gsi salate, Copil find, eram adesea stanjenit $i ma simjeam oarecum frusttat, deoarece nici unul dintre prictenii mei nu mancau alimente cindate precum tofu, Dimpotriva, ei se Angajau cu entuziasm intr-un alt tip de alimentatie, considerata »tevolutionara® si de mare succes in anii 50; alimentafia lor consta din hamburgeri, hot dogs, cartofi pray gtiisime, acadele, inghetata gi o mulfime de siropuri. Si astizi méinanc la fel ca atunci cand cram copil, si Imi place la nebunie. fn fiecare zi manne alimentcle dupa care tinjeste grupa sanguina A si este deosebit de satisfcdtor, In aceasta carte va voi relata despre relajia fundamentala dintre grupa sanguina a fiecdrui individ in parte gi optiunile de alimentatie si stil de viata care ar pulea sa va asigure o traire optima a vietii. Esenga corclafiei cu grupa sanguina rezidd in urmatoarele aspecte: * Grupa sanguind - O, A, B sau AB — este o puternict amprenté genetica care identifica la fel de sigur ca gi ADN-ul. *® Daca utilizati caracteristicile individuale ale grupei Sanguine drept ghid pentru alimentatie si mod de viata, vet fi mai sdndtogi, yeti atinge in mod natural greutatea corporala ideala si veti incetini procesul de imbatranire, * Grupa sanguina reprezinta o masura mai sigura a identitapii deeat raga, cultura sau factorul geografic, Ba este un marker genetic al identitafii, un ghid care arata cum puteti trai in eel, mat santos mod, * Cheia semuificatici grupei sanguine poate fi gasita in povestea evolutici umane: grupa O este cea mai veche: grupa Aa evoluat in cursul Societi(ii agraricne; grupa B a aparut pe cand oamenii migrau spre nord, in teritorii mai Teci, mai aspre; gtupa AB a fost 0 adaptare minutioasa, moderna, un rezultat al amestecurilor combinate ale grupurilor di: parate. Aceasta istorie evolutiva se coreleazA cu necesitatile nutritionale Sorespunzatoare fiecarei grupe sanguine in prezent, Ceeste acest factor remareabil, grupa sanguina? Grupa sanguina este una dintre cele cateva Variafii recunoscute medical, asemiinatoare cu culoarea parului si a ochilor. Multe dintreXVOL INTRODUCERE aceste variafii, cum ar fi tiparele amprentelor digitale si mai recenta analiza a ADN, sunt folosite pe scara larga de citre specialistii in medicina legala gi criminalistica, ca gi de catre cei care cerecteaza cauzele gi tratamentele bolilor, Grupa sanguin esic, in toate privintele, la fel de semnificativa ca alte varia{ii, Din multe puncte de vedere, constituie un instrument de masura chiar mai util. Analiza grupei sanguine este un sistem logic. Informatia este simplu de insusit si usor de aplicat. Am transmis acest sistem multor medici care imi spun ca obfin rezultate bune cu pacientii care le urmeaza recomandirile, Astiizi vi-l vol transmite dumneavoastra. Invajind principiile analizei grupelor sanguine, puteti gasi alimentatia optima pentru dumneavoastra si pentru membrii familici. Puteti sa stabiliti cu precizi¢ alimentele care vA fac rau, care contribuie la cregterea greuta{ii corporale si care duc la boli cronice. Mai devreme, mi-am dat gcama ci analiza prupelor sanguine oferea un mijloc puternic de a interpreta variatiile individuale in caz de boald gi in starea de sanatate. Data find cantitatea de date stiin{ifice disponibile, este surprinzator ca efectele grupelor sanguine asupra sinatatii noastre nu au primit aten{ia cuvenita. Dar acum sunt pregatit sa fac disponibila aceasta informatie ~ nu doar pentru coleg! mei cercetatori si pentru membrii comunitafii medicale, ci $1 pentru dumneavoasira. La prima vedere, stiinta grupelor sanguine poate fi descurajanta, dar va asigur ca este la fel de simpla gi fundamentalé ca viata insasi, Va voi povesti despre vechiul drum al evolutiei grupelor sanguine (la fel de consolidat ca povestea istorici umane) $i voi demitiza gtiinta grupelor sanguine, pentru a furniza un plan clar gi simplu pe care sa-1 puteti urma, imi dau seama cf aceasta este, poate, o idee complet noua pentru dumneavoastra. Pujini cameni se gandese la implicatiile grupei lor sanguine, desi aceasta reprezinti o forta geneticé puternicd. S-ar putea sa fifi sovditori in a va avdnta intr-un astfel de teritoriu nefamiliar, chiar daca argumentele stiintifice par convingatoare, Va rog sa faceti doar trei lucruri: discutaji cu medicul inainte de a incepe, aflati-va grupa sanguina daca nu o cunoasteti deja gi incercati dieia grupei sanguine timp de cel putin doua saptamani. Cei m: multi dintre pacientii mei sesizeaza unele rezultate in decursulINTRODUCERE xix i perioade de timp — energie crescuta, scddere in greulate, o ea ucuzelor digestive si o ameliorare a problemelor cronice cum ar fi astmul, cefaleea gi pirozisul. Oferi{i dietei grupei sanguine sansa de a va aduce beneficiile pe im constatat la mai mult de patru mii de oameni care au © asemenea dict. Convingeti-va singuri ca sangele nu numai iguri organismului dumneavoastra elementele nutritive cele importante, dar se dovedeste acum a fi si un mijloc de pastrare a itil dumneavoasira tn yiitor. gPARTEA J] IDENTITATEA GRUPEI SANGUINEUNU Grupa sanguini: Adevarata revblufie a evolutiei SANGELE ESTE [NSASI VIATA. ESTE FORTA PRIMORDIALA care alimenteazd puterea gi misterul nasterii, ororile bolii, ale sizboiului si ale mori violente. Civilizatii intregi au fost construite pe baza legaturilor de sdnge. Triburi, clanuri i monarhii depind de ele. Nu putem exista fara s4nge — la propriu sau la figurat. Singele este magic. Sangele este mistic. Sangele este alchimic. Apare de-a lungul istoriei umane drept un simbo! profund religios $i cultural, Popoarele antice i] amestecau si i] beau ca simbol al unitatii gi loialitatii, Din cele mai vechi timpuri, vanitorii efectuau ritualuri, pentru a linisti spiritele animalelor ucise, adiiugind ca ofranda san- gele animal si manjindu-gi felele gi trupurile cu acesta. Singele miclului era plasat ca semn pe colibele robilor evrei in Egipt astfel fcat Ingerul Mortii sa treaca peste ele, Se spune ci Moise ar fi tran- sformat apele Egiptului in sange in lupta sa pentru a-si elibera poporul, Sangele simbolic al lui [sus Cristos a fost, timp de aproape doua mii de ani, un punct central in majoritatea riturilor sacre ale creglinatagii, Singele evoca o imagistica att de bogata gi sacra deoarece este “ih realitate atat de extraordinar, Nu numai ca el asigura sistemele complexe de cliberare si aparare ce sunt necesare pentru insasi4 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE existenta noastra, dar este si o piatra de temelie pentru umanitate - © oglindé in care putem recunoaste slabele urme ale calatoriei noasire fn ultimii patruzeci de ani am putut utiliza markeri biologici, cum ar fi grupele sanguine, pentru a intocmi o harta cu migcarile si gruparile stramogsilor nostri. Aflind modul cum acegsti oameni din vechime s-au adaptat la provocdrile ridicate de clima, germeni si hrana, aflate in continua schimbare, invajam despre noi ingine. Modificérile climaterice gi hrana disponibila au produs noi grupe sanguine, Grupa sanguina este cordonul neintrerupt care ne leaga unii de alti. in ultima instan{a, diferentele intre grupele sanguine reflecta capacitatea de adaptare a omului Ja diferite solicitiiri din partea mediului extern. fn cea mai mare parte, aceste solicitari au avut impact asupra sistemului digestiv si a celui imunitar: de exemplu, © singura bucata de carne stricaté ar putea sa vii fie fatal, o taictura sau o zparietura ar putea cvolua spre o infectie letala. Totugi, rasa umana a supravietuit. lar povestea acestei supravie|uiri este indisolubil legata de sistemul nostru digestiv, precum si de cel imunitar. In aceste dowd zone se regasesc majoritatea diferentelor dintre grupele sanguine Istoria umanitatii ISTORIA umanitafii este istoria supraviepuirii, Mai exact, este povestea locurilor in care traiau oamenii si a ceea ce puteau manca acolo. Este povestea hranei — a gasirii 5i a deplasarii necesare pentru descoperirea ei. Nu stint cu siguranta cand a inceput evolutia umana. Neanderthalicnii, primii humanoizi pe care fi cuncastem, poate si se fi dezvoltat en 500.000 de ani in urma. Ceea ce stim este ca preistoria umana a inceput in Africa, unde am evoluat de la fiintele humanoide. Viafa in timpurile stravechi era scurté, grea si brutala. Oamenii mureau intr-o mie de feluri — de infectii, paraziti, atacuri ale animalelor, fracturi osoase, nastere — gi mureau tineri. Primii cameni trebuie sa fi petrecut momente ingrozitoare asigurindu-si existenta in acest mediu salbatic. Dinfii lor erau scurtiGRUPA SANGUINA 5 $1 neascutiti — nepotriviti pentru a ataca, Spre deosebire de “ mijoritatea concurentilor lor in lantul trofic, ei nu posedau abilitati speciale in ceea ce priveste viteza, puterea sau agilttatea. Initial, alitatea Principala a oamenilor a fost o viclenie innascuta, care mai itziu s-a dezvoltat spre gandirea rationalé, Neanderthalienii probabil aveau o alimentalie constand din brani cruda, tespectiv din plante sdlbatice, larve $i resturi -descompuse ale victimelor animalelor de prada. Ei erau mai mult ‘Prodi decat pradator, mai ales tn privinta infectiilor si a calamitatii ezentate de paraziti. (Mulfi dintre parazitii, viermii, capugele gi Tnicroorganismele infectioase gaisite in Africa nu stimuleaza sistemul ‘imunitar pentru a produce anticorpi specifici, deoarece probabil -primii oameni, avand grupa sanguind O, beneficiau deja de protectic ‘prin anticorpii dobanditi la nagtere.) __ Peiiiisurii ce rasa umana a migrat gi a fost forjata si-gi adapteze ‘alimentatia 1a conditiile in schimbare, nous alimentatie a provocat -adaptiri la nivelul tractului digestiv si al sistemului imunitar, initial a pentru supravietuire, iar apoi pentru fortificare, in fiecare uu habitat. Aceste modificari sunt reflectate in dezvoltarea grupelor janguine, care par sA fi survenit in momente critice ale dezvoltarii ne; __ | Ascensiunea oamenilor in varful lan{ului trofic (cvolutia _-gmupei O spre expresia sa deplina) 2. Schimbarea stilutui de viaya de la cel de vanator-culegitor la unul agrarian, mai domestic (aparitia grupei A), 3, Fuziunea si migrarea raselor din Africa de bastina spre 3 Europa, Asia si cele dowd Americi (dezyollarea gmupei B). Procesul contemporan de amestec al grupurilor disparate _(aparitia grupei AB), Bi Ficcare grupa sanguina contine mesajul genetic al alimentatici gi orlamentelor stramosilor nostri si, desi ne giisim la o mare istoria timpurie, multe dintre caracteristicile lor inca ne ari. Cunoasterea acestor predispozitii ne ajutd si injelegem sits vlimentatiei corespunzatoare grupelor sanguine.6 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Recolatis Sep sanguin etolticd une A endo Pris apie erica MES Prt amet weal de pei aporic MIR a societor Swramosi Aneaesenn, "sem uae NS Ioamanoics : roviale signe Ala soni A ca an volte we euncordanl annie oaedutren, Bi aparia com de seb rg pte “ea Ficton) —mavede grape anguion ——UFt Neanderthal inden) Aso gk ops geugratc ——imlvigi Dn Earupn ngs AB i L i i ! ‘Grupa Sanguina O ‘Gripa sanguina’s Grupe sanguin’ B ; Grupa'sanguin’ AB Goawvic wow mime wtb. 00h. aaduRe- Suc ioon ic = 3,30010— GON IC Coortdonata temporaia a corelafiei grupa sanguina-antropologie, Incepand din ¢ avai vechi timpuri, diageama pune ta luming diferite aspecte ale dezvoltarit unm Or corelajie cu aparifia grupelor sanguine, Este interesn! co schimbérile reve fionare ale grupelor sanguine prezinta 0 incadrare cronologics aproape biblie’. timpurile cand tofi onmenii aveau grupa sanguin O fperioada cea mai indelung: ocupau un spxtiu restrans $i consumau acelasi tip de hrand, nu era necesard si schimbare ulterioara. Totusi, 0 dati cu cresterea populagici gf cw migragiile conse ‘tive, variafia s-a accelerat, Unadioarele grupe sanguine, A gi B, nu dateazit de 1 mult de 13.000 pana [a 25,000 de ani, iar grupa AB este cur mult mai recent. »O“ semnificda vechimea APARITLA stramosilor nostri de Cré-Magnon in jurul anului 40.0 inainte de Cristos, a propulsat specia umanii in varful lantului trol facdndu-i pe acegtia cei mai periculogi pradatori de pe pamdnt. Ei inceput sA. vaneze in haite organizate. In scurt timp, ei au fi capabili s& faureasca arme gi sa foloseasca unclte, Aceste avans majore le-au conterit putere gi superioritate dincolo de capacitayile fizice naturale. Vanatori iscusiti si de temut, in curdnd, oamenii de Cro-Magn nu au mai avut multe motive sa se teama de nici uaul dintre rivé lor naturali. fn lipsa altor pradatori naturali in afard de ci ingisi, aa loc o explozie a populatici, Proteinele — carnea — reprezentau su lor de energie gi acesta a fost momentul in care atributele digest: ale grupei sanguine © au atins expresia cea mai deplina. Oamenii se simteau mai bine consumand carne gi le-a f necesara o perioadd remarcabil de scurta ca sa extermine vand mare din zona lor de yanatoare. Numarul de oameni care trebu hraniti era din ce in ce mai mare, astfel incl competitia pentru ca’“Tose dé vanat in asemenea masu GRUPA SANGUINA 7 ‘De la baza lor din patria ancestral dia Affiea, primi véniitori-culegitori cu grupa sanguin O riticeau pe tot intinsul Afrielt $i pitrundeaw in Europa gi in Asta in tare de noi serse de vinat. Cand au intilnke conditii de media in schimbare, ei au Jnceput si dezvoite caractoristici rasiale moderne adevenit acerba, Vanatorii au inceput sa se lupte si sd-i ucida pe cei tare inealcau ceca ce ei sustineau ca erau in exclusivitate teritoriile lorde vandtoare: Ca intotdeauna, flintele umane si-au gasit cel mai mare dusman in ei ingigi. Zonele bune de vaniitoare au devemit rare, Ainveput migratia rasei umane. _, [0 jurul anului 30,000 inainte de Cristos, bande de vandtori calatoreau din ce in ce mai departe in edutarea citmii. Atunci cand 0 ‘schimbare a vanturilor a secat ceea ce fusese un teren fertil de vina- tare fh Sahara gi cfind zonele nordice anterior inghelate au inceput “Sis¢incdlzeasca, ci au inceput sa pardseascé Africa, indreptindu-se spre Europa gi Asia, __Aceasti migcare a insaméntat planeta cu populatia sa de baza, cafe avea grupa sanguind ©, grupa sanguina predominanta chiar siin “fia de astazi. In jun! anului 20.000 tnainte de Cristos, oamenii de Cré-Magnon ‘semutasera in totalitate tn Europa si Asia, decimand turmele nume- incal era necesara gisirea altor alimente. Cercetind ficcare noua zona in cilutarea oricdrui tucru Comestibil, este probabil ca camenii camivori au devenit tapid oitniveri, cue alimentatie mixta de boabe, viermi, nuci, radacini si animale mici. Populatiile au inflorit de-a lungul coastelor lacurilor si8 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE raurilor planetei, unde pestit gi alte surse de hrana se gaseau din abundenta. In jurul anului 10.000 inainte de Cristos, oamenii ocupau in intregime principalele zone de uscat ale planetei, cu exceptia Antarcticti. Miscarea primilor oameni spre climate mai aspre a creat pielea de culoare mai deschisa, structuri osoase mai putin masive gi par mai drept, Natura, de-a lingul timpului, i-a reaclimatizat la regiunile terestre unde locuiau. © data cu deplasarea oamenilor spre nord s-a dezvoltat piclea de culoare deschisa, mai rezistentié impotriva degeraturilor decat piclea de culoare inchisa. Pielea de culoare mai deschisa era, de asemenea, mai apta de a metaboliza vitamina D, intr-un {inut cu zile mai scurte si nopti mai lungi. Uneori, oamenii de Cré-Magnon se epuizau total; succesul le devenea un blestem. Suprapopularea a dus curdnd la epuizarea teri- toriilor de vandtoare. Ceea ce paruse odata un depozit fara sfargit de vanat s-a redus drastic. Aceasta a dus la o concuren{a crescuta pentru carmea rimasa. Concurenta a dus la razboi, iar razboiul a dus la migrafii ulterioare. »A“ semnificd agrarian GRUPA SANGUINA A a aparut undeva in Asia sau in Orientul Mijlociu intre 25.000 gi 15.000 inainte de Cristos, ca raspuns la noile condi{ii de mediu. A aparut la apogeul perioadei Neoliticului, sau a Noii Epoci de Piatrii, care a urmat dupa Vechea Epoca de Piatra, sau perioada Paleoliticului, a vanatorilor Cré-Magnon. Agricultura gi domesticirea animalelor erau caracteristicile culturii acestei perioade. Cultivarca cerealelor gi cresterea vitelor a schimbat totul. Capabili pentru intaia oara sa-si anticipeze existenta imediata si sa se intretina pe sine, oamenti au intemeiat comunitati stabile gi structuri de viata permanente. Acest stil de viata radical diferit, o modificare majora 4 hranei si a mediului inconjurator, a determinat o mutatic cu totul noua Ja nivelul tubului digestiv si al sistemului imunitar ale oamenilor neolitici — 0 mutatie care Ie-a permis sf tolereze gi sd asimileze mai bine cerealele cultivate gi alte produse agricole, A apdrut grupa sanguina A. Stabilirea in comunitati permanente de fermieri prezenta noi provocari de dezvoltare. Aptitudinile necesare pentru a vana in comun au facut acum loc unui nou tip de societate cooperatista, Pentru anumi infapt fermie fi maci de alir cultiva munca psihok excele G societi sangui incat r: cea a doimen Ce mutatii supray: aglome mare le societi sanguir prezint in Asia: gi europe) neolitic centrale sud pai popoar inaintat constitu introdu: ‘imunite culegat ineat au Cu tim: capacite_ = GRUPA SANGUINA 9 Pentru prima data, indeménarea Specifica a unui individ de a face un anumit lucru depindea de indemanarea altor indi pentru a infaptui un alt lucru, diferit, De exemplu, morarul depindea de fermier, care ii aducea recolta sa, fermierul depindea de morar ca sA fimacine granele. Hrana nu mai era perceputi doar ca sursé imediata de alimentafie sau uneori ca obiect. Campurile trebuiau drenate si cultivate anticipandu-se @ recompensé ulterioata, Planificarea gi munca in colaborare cu alfii au devenit lege. Din punct de vedere psihologic, acestea sunt caracteristici la care cei cu grupa sanguina A exceleaza — probabil o alta adaptare la mediu. Gena pentru grupa sanguind A a inceput si se dezvolte in societitile agrariene timpurii Mutafia genetic’ ce a produs grupa sanguina A din grupa sanguina O s-a produs rapid — atét de rapid Incét rata muta{iei era comparabila (chiar de patru ori mai mare) cu sta-a Drosophilei, musculita de ofet, detinatoarea recordului in domeniul ratei mutatiilor, Care ar fi putut fi motivul pentru aceasté extraordinaré rata a mutu(ilor umane de la grupa sanguina O la grupa A? Motivul era supravietuirea. Supravicluirea celui mai puternic intr-o societate aglomerati: Deoarece grupa sanguina A a dovedit o rezistenté mai mare la infectiile obignuite in zonele cu densitate mare a populatici, Societitile urbane, industrializate au devenit rapid de grupa Sanguind A, Chiar astazi, supravictuitorii ciumel, holerei si variolei prezinta o predominanta a grupei sanguine A fata de grupa QO. in final, gena pentru grupa sanguin A s-a raspandit dincolo de Asia $i Orientul Mijlociu, pani in Europa de Vest, dusi de indo- sare an patruns adinc in teritoriile populatiilor pte- heolitice. Hoardele de indo-curapeni au aparut initial in sudul Rusici Centrale, intre 3.500 si 2.000 inainte de Cristos, si au inaintat spre sid pind in varful Asiei de sud-vest, dand nagtere populatiilor gi popowrelor din Iran si Afganistan, Dezvoltandu-se continuu, ej au imaintat maj departe spre vest, in Europa. Invazia indo-europenilor a Constituit in fapt originara revolutionare a alimentatiei, Invazia a inhtodus noi obiceiuri alimentare cu repercusiuni asupra sistemului Imunitar si tractului digestiy mai putin complex al v4natorilor- culegitori timpurii, iar aceste modificari au fost atat de profunde ineatau provocat stresul necesar raspandirii genei grupei sanguine A, Cu timpul, sistemul digestiv al vaniitorilor-culegatori gi-a pierdut Cipucitatea de a prelucra hrana earmivora pre-agricola. as10 ALIMENTATLA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE, Astizi, sangele grupei A este inci intalnit cu frecvenja cea mai mare la vest-europeni, Frecventa grupei sanguine A scade pe masura ce ne deplasam dinspre Buropa vestica spre est, cileand pe urmele stravechilor tipare de migrare. Persoanele cu grupa sanguina A se gasese in grupuri mari de-a lungul Mediteranei, Adriaticii ga Marii Bgee, mai ales in Corsica, Sardinia, Spania, Turcia si in Baleani, Japonezii, de asemenea, prezinta uncle dintre cele mai mari concentrari de indivizi cu grupa sanguina A din Asia de est, alatur: de un numéir mai mic de indivizi cu grupa sanguina B. Grupa sanguind Aa aparut in urma mutatici grupei O, ca raspuns la numaral mare de inféclii provocate de extinderea numerica a populatici gi la modificarile majore ale alimentatiei. Profilarea grupei sanguine B a cunoscut 0 alta evolutie. »B* semnificd echilibrul GRUPA SANGUINA B $-a dezvoltat intre 10.000 si 15.000 inainte de Cristos, in zona podigului Himalaya — actualmente parte a Pakistanului gi Indiei, Prin dislocarea din savanele fierbinti, luxuriante ale Africii de Est in podigurile reci, aspre ale Himalaiei, grupa sanguind B se poate $A fi aparut initial ca raspuns la modificarile de clima. A aparut mai inti in India sau in regiunea Ural din Asia, in cadrul unui amestec de triburi caucaziene gi mongole. Ace: noua grupa sanguina a devenit in curand caracteristici marilor triburi de locuitori ai stepelor, care pind in momentul respectiv dominau cimpiile euro- asiatice. O data cu deplasarea mongolilor de-a lungul Asiei, gena prupel sanguine B se instapanea tot mai ferm Mongolii s-au raspindit spre nord, construind o cultura dependent de pastorit si domesticirea animalelor — dupa cum reflecta alimentafia lor compusa din carne gi produse lactate preparate. Doua tipuri distincte de indivizi cu grupa sanguind B au aparul in timp ce nomazii pastori patrundeau in Asia; un grup agrar, relativ sedentar, in sud si sud-est si 0 societate nomada, razboinicd, ce cucerea nordul gi vestul. Nomazii erau calareti desdviirgifi care au patruns adine in Europa de Est, iar gena pentru grupa sanguina B Origint, Mijloei europer Ain At sale in mongol! popoare ocean si Asia, Nord, 1 sanguin consti popul: pe agr pamar climat cultive bucata lactate lueru se potGRUPA SANGUINA WL Otininite gf depinsarite grupeior sanguine A gi B. De fa apariyia sn in Asia 3 Orfentut - Mifociu, gene pentru grupa Sunguind A a fost transportaut de eatre popoarele indo- uropane in Europa de Nord si de Vest, Adte anjgragi aw transportat grupa senguini Al Affca de Nord, unde wceasta sa raspindit la atticanii Saharieni. De ia origiaite “ile in Yestul muntilor Himalaya, grupa B a fost teansporiata de eittre popoarele gole in Asta de Sud-Est gi in cémpiile asiatioe sau Stepe. O migiafie separasi a peporrelorcu grapa sanguind 8 a penemat Puropa de Est. in avet moment, nivelurile _Peiiuluiplaneter erescuser’, indeparténd puntea de uscat dintre Americe de Nord _slAsia, Acest fipt @ impiedieat orice inigcare a grupel sanguine B in America de Note, unde populapiite timpurtt ou convinuat s& rman sanguin ©. ® 7 in exclusivitate cu grape “Constituie gi astizi o dovada puternicd a acestui fapt la multe dintre ‘Populatiile Europei de Bst, Intre timp, o cultura in intregime bazata ‘Pe agriculturd se rispindise in China si Asia de Sud-Est. Tipul de ntexistent i-a determinat sa il cultive, iar acesti cameni au creat te unice fn zona, utilizdnd tehnici sofisticate de irigare si ware, care dovedeau o mbinatic impresionanta de creativitate, leligenta si spirit tehni Schisma intre triburile razboinice din nord si fermierii pasnici lin sud era adinea, si reminiscentele ci exista si astazi in domeniul ariei sud-asiatice, care foloseste foarte putin sau de loc alimente . In conceptia-asiatica, produsele lactate sunt hrana barbarilor, che este regretabil, deoarece hrana pe care au adoptat-o ei nu nveste la fel de bine grupei sanguine B,12 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Dintre toate grupele sanguine ale sistemului ABO, grupa B prezinta cea mai clara distributic geografica. Intinzandu-se ca o mare centura de-a lungul campiilor euro-asiatice si coborind in peninsula Indiana, grupa sanguina B se gaseste in proportii crescute in Japonia, Mongolia, China si India, pind la Muntii Urali, De acolo spre vest, procentele scad pana la valori minime la nivelul extremita{ii vestice a Europei. Numérul mic de indivizi cu grupa sanguina B in randul yechilor yest-europeni ilustreaz’ migralia spre vest a popoarelor nomade asiatice. Acest lucru se observa cel mai bine la europenti de la limita esticd a Europei de Vest, germanii si austriceii, care prezinta o inciden{a neasteptat de mare a prupei sanguine B in comparatie cu vecinii lor de la vest. Cea mai mare incidenta a grupei sanguine B la germani se gasegte in zona de sus gi mijloe a rdului Elba, carea fost desemnata drept linia de demarcatie intre civilizatic si barbarism in vechime. Indienii subcontinentali contemporani, un popor de rasa alba, prezinté una dintre freevengele cele mai ridicate ale grupei sanguine B din lume. Chinezii gi coreenii de nord prezinta rate foarte ridicate ale grupei sanguine B gi foarte scazute pentru grupa sanguina A. Caracteristicile de grupa sanguinii la diferitele populatii de evrei au constituit de mult timp un punct de interes pentru antropologi. Ca regula generala, indiferent de nationalitate sau rasa, exista o tendin{i spre rate peste medie ale grupei sanguine B. Askenazii si sefarzii au in comun 0 mare frecven{a a grupei sanguine B gi par sa prezinte foarte putine diferente. Evreii, inainte de diaspora babiloniand, difercau considerabil fati de populatia araba, preponderent de grupa sanguina O din Irak (localizarea Babilonului biblic), prin aceea ca la ei este dominant grupa sanguina B gi 0 oarecare frecven{a a grupei A AB“ semnificd epoca modern’ GRUPA SANGUINA AB este rara. Provenind din amestecul populatiilor de rasa alba cu prupa sanguina A, cu mongolii cu grupi sanguina B, ea este intalnita la mai putin de 5% din populatie gi este cca mai noud dintre grupele sanguine, emp sens: lat bi estic sang grup avut sang dc. arata Long Aces cu gr s-a it tolers prezi pentr nici predi inflai predi raspu struc! prod ¢ surpr carac confl mode GRU pentn eulturecul upa este GRUPA SANGUINA 13 Pani acum 2 ce sau dowisprezece secole, nu exista sdnpe cu grupa sanguind AB. Apoi hoardele barbare au strapuns punetele seusibile ale multor civiliza(ii aflate in declin, invadand in lung gi in Jat Imperiul Roman. Ca rezultat al amestecului acestor invadatori estici cu ultimele si slabele vestigii ale civilizatic’ europene, # aparut singele de grupa AB, Nu exista dovezi privitoare la existen{a acestei grupe sanguine, pana acum noua sute pina la o mie de ani, cénd a ayut loc 0 mare migratie spre vest a popoarelor estice. Grupa Sunguind AB este rar intalnita in mormintele curopenc inainte de 900 4.C, Studii asupra exhumarilor mormintelor preistorice din Ungaria arta o absen{i distincta‘a acestei grupe sanguine in epoca Longobarda (din secolul al 1'V-lea pind in sécolul al VIl-lea dC}. Acest fapt pare a arata ca, pana in acel moment, populatiile europene cu grupa sanguina A si B nu venisera in contact sau, daca acest lucru s-aintamplat, nu au avut loc amestecuri sau mariaje mixte, Deoarece indivizii cu grupa sanguina AB mogtenesc atat ‘oleranfa grupei A, cat si pe cea a grupei B, sisternul lor imunitar prezinta o capacitate crescuté de a praduce anticorpi cu specificitate pentru infectiile microbiene. Accasta calitate unicd de a nu poseda hici anticorpi anti-A, nici anti-B le reduce probabilitatea de a fi predispusi la alergii si alte boli autoimune cum ar fi artrita, inflamafia si lupusul eritematos diseminat, Exist, totugi, o mai mare predispozitie la anumite forme de cancer, deoarece grupa AB Tspunde la orice structura .A-like* sau wB-like*, ca gi cum ar fi structuri proprii (self), astfcl incat anticorpii protectori mu sunt produsi, Grupa sanguina AB prezinta o identitate multilaterala $i uneori suprinzatoare. Este prima grupa sanguina care preia un amalgam de Caractere imunitare, dintre care uncle se potenteazd, iar altcle sunt in conflict, Poate cé grupa AB reprezinta metafora perfecta a vietii modeme: complexa si nesigura. Originile amalgamate GRUPA SANGUINA, factorul geografic si rasa se intrepatrund potiru a forma identitatea umand. Intre noi pot exista diferente culurale, dar cxaminand grupa sanguin& se poate observa cat de14 ALIMENTATIA ADECVATA C LOR 4GRUPE SANGUINE superficiale sunt acestea, Grupa sanguina este mai veche decat rasa si mai Hindamouinla deodt Stina. Grupelo‘sanguine aman fost rezul- 2 tatul intimplator al unei activitati genetice haotice. Fiecare grupa i sanguina a constituit un raspuns evolutionist la o serie de reactii cata- . clismice in lan{, extins gi asupra conilor prefacerilor si schimbarilor fi mediului extern, t Desi primele modifieari rasiale par sa se fi produs intr-o lume compusa aproape in exclusivitate din indivizi cu grupa sanguin’ O, diversificarile rasiale — combinate cu adaptarile la alimentatie, la mediu gi la facterul geografie — faceau parte din motorul evolu- impr ionist, care, in final, a produs celelalte grupe sanguine. a Unii antropologi considera ca a clasifica oamenii in rase invita here suprasimplificare. Grupa sanguina este un determinant cu mult mai important al individualitatii si similaritajii decat rasa. De exemplu, un african si un alb cu grupa sanguin © pot face schimb de sange si organe si au multe aptitudini, functii digestive gi siucturi imunologice similare — caracteristici pe care nu le-ar avea in comun cu un membru al rasei proprii care ar avea grupa sanguina B. Deosebirile rasiale bazate pe culoarea pielii, pe practicile etnice, originile geografice sau pe radacinile culturale nu constituic o modalitate valida de diferentiere a oamenilor, Membrii rasei umane au cu mult mai multe in comun decat putem noi banui, Suntem cu totii potentiali frati si surori. fntru sdnge. in prezent, privind in urma spre aceasta remarcabila revolutie a evolutiei, este clar ci stramogii nostri prezentau amprente biolagice unice, complementare mediului lor inconjurater. Aceasta este lectia pe Care © purtam cu noi in injelegerea actuala a grupelor sanguine, deoarece caracterele penetice ale stramogilor nostri traiesc astazi in singele nostru, Grupa sanguiné O; Grupa sanguini cea mai veche si cea mai de bazi, supravictuitorul din varful lantului trofie, cu un sistem imunitar puternic gi bine Inzestrat, dornic gi capabil sa distruga pe oricine, pricten sau dusman . Gropa sanguina A: Primii imigranti, forfati de necesitatea se adapteze la moduri mai agrare de viati si alimentatie, cu o personalitate mai cooperanta, care sa-i ajute la integrarea in comunitati aglomerate, lyGRUPA SANGUINA 1S Tupa sanguina B: Asimilatorul, adaptindu-se la noi conditii ice si la amestecul populatiilor, reprezentind lupta peniru un echilibru de forte mai bun intre tensiunile $1 solicitarile sistemului imunitar, Grupa AB: Urmagii delicati ai unci fuziuni deosebite intre ta grupd A gi grupa B, initial barbara, dar mai rata. Stramogii ne-au lsat fiecaruia dintre noi o Mogtenire speciala, ali in grupele sanguiné Accasta mogtenire exista permanent ficcarei celule. Aici este locul in care antropologia si Wologia ‘se intiilnesc.