SOCIETATEA STIINTA & TEHNICA S.A. Societate cu capital de stat functionand sub _ egida Ministerulul Gercetarii_ si Tehnologiei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. JAC/G7 75/1991 Consiliul de administrate IOAN ALBESCU GABRIELA BULIGA CORNEL DANELIUC ADINA CHELCEA Director onorific ALEXANDRU MIRONOV Redactor literar MIHAI DAN PAVELESCU Secretar de redactie CONSTANTIN D. PAVEL Tehnoredactare computerizata “Siinia 8 Tebnica) SA, CONSTANTIN D. PAVEL Diluzarea, CORNEL DANELIUC (telefon: 617 72 44 sau 617 60 10, int. 1151) ‘Adresa: Piata Presei Libere ‘nr. 1, Bucuresti, cod 79781 Telefon: 617 60 10 sau 617 60 20, int. 1151 Tiparul: Regia Autonoma a Imprimeriiior - Imprimeria *Coresi', telefon: 617 60 10 sau 617 60 20, int. 2411 ——eEEEE————— Abonamentele se pot {ace ia oiiciile pastale (nr, Catalog 4004/1993), precum gi direct la redactie. Cititorii din strainatate se pot abona prin Rodipet S.A. PO BOX 83-57 Fax: 004-1372 9432 sau 004-1-312 9433. Telex: 11995 Piata Presei Libere nr. 4 sector 1, Bucuregli, ROMANIA | G\nticipatia Revista lunara de literatura si arta. SF (nr. 502/14 993) editata de Societatea "Stiinta & Tehnica” S.A CaPRINS 1 - Stiinta si imaginatie Alexandru Mironov 3 - Babel Ovidiu Bufnila 5 - Regele hotilor Jack Vance 16 - Aman ori aman fac aman Liviu Radu 19 - Un pachet de tigari Pavel Constantin 20 - Sara lucreaza cu Nevastuica Walter Jon Williams 30 - Premii, Topuri, Clasamente (VII) Cornel Robu 31 - Tunelul timputui (I!) Mihaela si Cristian lonescu ay Paginile evidentiate cu sigla "MTS" sunt realizate cu spri- | jinul Ministerului Tineretului si | Sportului, in cadrul programu- lui national de stimulare a cre- ativitatii tinerilor. (ul ee SS SSeS esBDITORIAL STIINTA SI MAGINATIR Popularitatea unei emisiuni TV iesita, practic, din neant (“Stiinta si ima- ginatie”, 5,9 milioane de telespectatori in fiecare duminica!) ma face sa’ cred ca noi, membrii ghetoului SF, apasam butoane sociale de a caror importanta nici macar nu suntem cu totul constienti. Pe de alta parte, ca unul care si-a incalzit copilaria si adolescenta (intarziata rau...) cu paginile “Colectiei..." si responsabil (voluntar), intr-o oarecare masura, de destinul ei actual, nu pot sa nu observ ca publicul vrea povesti despre ziua de maine, dar le vrea mai mult cu ochii, devorate in bivuacul familial, la “flacarile” migcatoare ale focului de tabara, reprezentat, astazi, de atotputernicul receptor TV. Fiind solid infipt pe ambele picioare (TV gi scris), ba mai avand la indemana si microfoane care imi amplifica povestile pe care le spun despre lumea de maine (emisiunea Atenei Graur “Povesti planetare”, la Radio Romania Tineret, unde colaborez permanent), m- hotarit, impre- una cu prietenii loan Albescu si Dan Mihai Pavelescu, sa infiintez ceea ce se numeste un holding. Un holding SF - de ce nu? - care sa impresoare cititorul - ascultator - telespectator si sa-| tina mereu pe calea cea buna, in irealitatea noastra imediata. De aici incolo, ca om cu raspunderi ce ma aflu, va promit ca voi deveni pragmatic. Este in lumea noastra nevoie de vise? lata-ne, SF Inc. - la dis- pozitia dumneavoastra, gata sa viseze, realist, pentru toli fanii literaturii sliin|ifico-fantastice! Vreti s& mergeli cu adevaral pe Luna? Luati de la noi povesti, din reviste, filme, de pe ecran, dar gi - pragmatici mai suntem, Doamne! - adresa publicatiei International Spacereport, care ne vine la #) redactie cu regularitatea astronomica a unei comete, 0 editeaza, in Scotia, Oscar Schwiglhofer (care stie o lecuta romaneste: fi puteti scrie la: 14 DENHOLM TER. HAMILTON, ML3 9RX, SCOTLAND; pe fax: 0698 891207) si Duncan Lunan (16 OAKFIELD Ave., HILLHEAD, GLASGOW, SCOTLAND). Aflati, din numarul 6 al revistutei, ce-a mai facut ESOC, adica Centrul European de Operatiuni Spatiale, despre noile tehnologii introduse pe navetele spatiale americane, despre aniversarea societatii ASTRA - informalii si, in general, tot ceea ce trebuie sa slie cosmonaulii si exploratorii “lunalici” de maine, pentru a lucra, cu folos, pe navetele Pamant - Luna si in minele selenare. Sau: vreti sa fiti membru al Societafii Planetare, pregatindu-va astfel pentru colonizarea altor planete? Nimic mai simplu: CPSF (povesti), TVR (filme), povestea vorbei - pentru mileniul al Ill-lea - la “Exploratorii lumii de (alae Nef, —maine” si “Proiecte pla- netare” (Radio), dar si corespon- denja cu The Planetary Society, 65 North Carolina A ven Ue Pasadena, California 91106, USA, 0 asociatie la care va invit sa va afiliati (scrieti-le!) pentru a avea drum deschis prin- tre astri, alaturi de societarii “founding fathers” Carl Sagan, Be Murray, Louis Friedman sau Steven Spielberg (a carui scrisoare 9 vom publica in numérul viitor al revistei noastre). A treia “comoara” pe care v-o vand (informatia inseamna putere!): daca vreti sa fiti cu adevarat pregatiti pentru Marea Intalnire (cea cu ET-ii ratio> nali, bineinteles), aldturi de cArtile, filmele si povestile cu care va veti dota arsenalul, luati si minuscula revista “Contact”, in care alde Poul Anderson, Karen Anderson, Greg Barr, Aleta Jackson (de la NASA), Paula Butler creeaza acum know-how-ul pentru aceasta intamplare (categoric!) din viitor (articolele lor vor fi publicate de CPSF si “Stiinta si tehnica”, v-o promitem). lata, in cateva cuvinte, la ce va pol eu fi de folos - cu chei, speracle si coduri deja descifrate prin care, amelitoare, adevarata realitate inconjuraroare - secolul care vine - va va intra in casa. Frecventali, asadar, Colectia de povesti stiintifico-fantastice Anticipatia - pentru a va deschide noi perspective. Citindu-ne, sunteti prieteni cu cei de pe ecranul TV, de la “Stiinta gi imaginalic”, cu autorii "Quasar-ului" gi ai ‘Jurnalului SF”, cu editorii de la Nemira gi Multistar, cu ascultatorii “Exploratorilor lumii de maine” si ai “Proiectelor planetare”. Este de ajuns sa inloarce|i aceasta pagina si sunteti de-al nostru, ali transgresal realitatea care va inconjoara - si nu mai aveti scapare. Caci nu veti mai putea iesi din poveste decal pentru a merge pe drumurile firesti ale (i)realitatii: pe staliile orbitale, in oragele cosmice “Lagrange”, spre Luna, Venus, Marte sau dincolo de Sislemul nostru solar - adica acolo unde ne vor mana importantele, crucialele antreprize ale lui Homo cosmi- cus. Dar asta, maine. Alexandru Mironov 1{ OVIDIU BUFNILA In aprilie, o data cu caderea si cu discursurile lui Odal, esteticianul, despre relatia dintre opera gi arlist, ne cuprinse pe toti febra_ schimbarii: Mprresl informaticianul, otari_ in taina sa se preschimbe intr-o femeie, citind in acest sens Doamna Bovary, inspec- torul Gom il aresta, dupa o matura chibzuinta, ducandu-| legat fedeles chiar la seclia de moravuri, Odal afirma ca uitarea de sine e cea mai periculoasa boala a artis- tului iar ploaia Gnu, pro- dusa de Circo & comp., continua s& cada indepartand —_urmele nefaste ale poluari Blasco, impresarul cuprins si el de febra schimbaril, marturisi unui ziarist c& toala viata isi dorise sa fie o amfibie undnd acest lucru pe eama interdictiei de a inota in timpul copikiriel gi a influentei ciudale pe care 0 avusese asupra lui concertul unor amfibii de pe Titan; Farfaix, omul cu afige, umbla de colo-colo cu o galetug&, cu o bidinea si cu o scara pandind aparitia vreunei persoane simandicoase te oprea ca din intAmplare, te intreba cat e ceasul, it! vorbea despre MTS Anlicigueliee Blasco, cel mai mare impresar, despre ineditul program al celor de pe Titan si apoi despre dorinta lui din copilarie de a ajunge pictor Odal fi juca adesea renghiuri, deghizandu-se bain cosar, ba- in spalatoreasa, bain taximetrist, Fariaix ii facea portretul de fiecare data in timp ce Odal, hotoma- nul, ii cerceta in profunz- ime sufletul, emotiile obsesiile si aga_ mai departe i apoi, la cArciu- ma jui Hano, decreta dupa cAateva halbe de bere, ca Farfaix.avea sa fie pentru pictura ceea ce Einstein fusese pentru cosmologie, un far adica Exprimarea mi se pare destul de ambigua, spuse intr-o zi Burbol, in timp ce analiza ganditor o cartela iesise curdnd de la arest omul e supus greselii, stri- gase Fartaix, dar daca voi ajunge ceva pentru pictura acest lucru i-| datorez cu siguranta lui Rembrandt pentru ca, trebuie sa va spun, el este stra-stra- bunicul meu. Apoi, iesiti pe strada, schimbandu-ne fetele, pe terase, in aenul tare de ‘primavara, ne luam la intrecere si cea mai de temut arma a noastra era oratoria care dupa spusele lui Burbol. avea inca toate sansele sa invinga obtuzitatea suflelelor ce pacatuiau din pricinalipsei_— de imaginatie. Tmabela, proprietéreasa pensiunii Norul de argint, ne aplau- da intotdeauna cu, ardoare, incantata de ideea noastra. Asa, stand pe terasa, in aerul tare de primavara, vorbeam cu patima, ore in sir, despre spiritul cuvintelor, carac- terul de clasa_ al cunoasterii istorice, eman- ciparea convingerilor si intuitia libertalii, despre Hanibal & Napoleon, Homer-la-Troia, civilizatia gin Tau Ceti pe lungimea noastra de unda, cum puteti aprinde focul in padure si de ce hiberneaza turnicile Gao, pre{urile de-a lungul tim- pului si convertibilitatea in aur, cum se pol scoate petele de pe costumul de duminica gi ce interpretare se poate da viselor cu caini, ciberneticd gi bio- nica si __estetica informational, legile de contormatie ale materiei si despre — supersimetrie, cursele de automobile gi cregterea populatiel, agre- siune si autodistrugere, luminasiintuneric etc. & etc Farlaix se planse intr-o seara ca penelul sau se SFpreschimbase intr-o fur- culifa gi asta ne puse pe ganduri, apoi Odal ne marturisi cuprins de melancolie ca ochelarii sai se transformasera intr-o oglind&, convingandu-ne de faptul ca febra schimbarii cuprinsese intregul univers. Apoi aparu Velmar, opticianul. intors din marele razboi aureolat de teribilele lui descoperiri aplicate pe cdmpul de lupta, Fusina, pantofareasa, se indragosti fulgerator de el si declara cd venise anotimpul indragostitilor dar Robert, astronautul care o iubea nebuneste, o rapi intr-o noapte fara lund, ducdnd-o cu el in constelalia Piramis in amintirea ei, Velmar inchirie o rachela pe care © umplu ochi cy flori de camp gi 0 lansa in spatiu gio vreme se ocupa cu studiul limbilor vorbite pe planeta, straduindu-se sa ne demonstreze ca la baza tuturor sta cuvdntul iubire, lucru pe care Odal il intari intr-un discurs memorabil despre reali- tatea ca simbol al ficliunii Cu sufletul inca trunchiat de desprinderea fiintel iubite, Velmiar ne puse la dispozitie cea mal uluiloare magina a secolu- lui XX, magina-cu-oglinzi in care, o data intrat, te puteai ‘inchipui, dupa bunul plac al inimii, dirijor, cogar, astronaut, logician fiint mitologica, cal sau pantof, iar cand iegeai chiar puteai dirija cu ugurin{a 0 orchestra sau prezentai _proprietaile pantolilor de sport, adica erai mai elastic $i mai f intelegator. Ba chiar Zenon, batranul arhivar, iesi din masina pe deplin intinerit si primul cuvant pe care il striga in piala Sorella fu cuvantul iubire Eon, calatorul temporal, Ne vorbi indelung despre abuzurile oglinzilor in plin secol al XV-lea, cand oamenii, daca le priveau in amurg, deveneau statui vii, gi aga, migcandu-si ochii in toate partile si spunand adevaruri interzise, erau: ascunsi cu gnija in mun{i, pentru ca se credea ca au proprietati profetice, o forma originala de libertate, spuse Velmar. aiurea, riposta Eon, doar un amestec de magie si de nebunie. Apo, dintr-o data, cuvintele navalira in viata noastra. mii de cuvinte, la radio, in presa, la televiziune. la teatru, in bucalarie, in pat, pe strada, in automobail, in computere, pe afige, intr-o tacere greoaie, Hexal geologul, ne anunta o ciu- data activitate tectonica oragelul nostru, impins de, © fora necunoscula, urca tot mai sus catre cer, de jur-imprejur se vedea bine acum. cdmpia, pang departe, apoi se intampla ceva surprinzator, lugon, orbul, pretinse sa fie Vin- decal cu magina lui Velmar, ameninta pe toata lumea, si obtinu in cele din urma aeceptul opticianull, palrunse in magina. gi disparu pentru totdeauna. in tot acest timp, ciuda- ta activitate tectonica, cercetata din satelit, ne convinse de forta naturi, iar un poet, de bund seama nebun, ne com mice plinvde emolercd ceea ce parea un munte ridicat in inima campiei nu era allceva decat un turn. Velmar fu luat la intrebari asupra cisparitiel lui lugon gi se inchise in el insusi, in timp ce, finuta fa temperatura scazuta, maginaria lui fu cereetata de 0 serie de specialigti pana intr-o buna zi cand oglinzile plesnira gi iegira din ele o multime de oameni, urmagii si inain- tasii nostri vorbind 0 mie de limbi Ohlicipatia MTSJACK VANCE RECELE HO TULOR *) | ; + Aici, pe Moritaba, bogaiiile potentiale sunt nenumarate, zise cu regret comisarul de bord. Pofi gasi piei magnifice, lemn din ‘esenfele cele mai rare, iar coralul, |-ati vazut?, este rogu purpuriu gi straluceste ca flcdirile iaduluif Dar, fcu un semn din cap, aratand micul port, nu stiu daca merita oste- neala. Toli care vin pe-aici, nu se intere- seaza decat de telex; or, aga ceva, n-or sa capele niciodata. Batranul Kanditter, Regele Hotilor, este mult prea smecher pentru ei. ‘Magnus Ridolph citea capitolul consacrat Moritabei in “Ghidul Planetelor’: «Climatul este umed si nesdnatos. Cat despre condifile naturale, cea mai aproplaté imagine ar fi bazinul amazonian amplasat pe versanfii Alpifor lunari,» Parcurse in graba o list de boli locale, /apoi intoarse pagina. «In primi ani ai colonizéril, Moritaba a servit drept baza si port [ui Louie Joe, fli- bustierul, Cand navele de polifie i-au dat de urmé, Louie Joe si acolifi sai rémasi in viafa s-au refugiat in jungla, unde s-au amostecat cu indigenii, dand nastere unel rase hibride, ‘asa-numifii Oameni-oameni - si asta in ciuda luturor biologilor, care susfineau cd un asemenea metisaj nu este posibil. Cu vre- mea, Oamenil-oameni au devenit un irib put- eric, care ocupa o regiune a Moritabel de- numité Arcadia Major, celebra prin faptul cd ar ascunde in adancurile sale mari z&cdminte de cristale de telex.» Casca gi aga cartea in buzunar. Se nlieipatia “In toate aceste lumi multicolore ale universului, nici un cod moral nu are o valabilitate absoluta, Un cetafean onorabil de pe ‘Almanatz ar fi executat pe Judith IV. Un mod de comportare ‘absolut normal pe Medellin ar provoca repulsia cea mai vehement pe Pamént, iar pe Moritaba un hot indemanatic se bucurd de cea mal inaltd stima. Personal, sunt convins ca virtutea nu este decat oglindirea bunelor intentil.” Magnus Ridolph ridic& gi, apropiindu-se agale de hublou, contempla ganditor Moritaba. Gollabolla, principalul orag al planetei, era inghesuit intre un munte gi o mlastina. G&seai acolo un Birou de control al Commonwealthului, o misiune Uni-Cultura, un bazar, 0 $coala, cateva cartiere de locuinte, toate construite din placi metalice, mai mult sau mai pulin corodate, supraindilfate pe piloni din lemn local si unite intre ele prin pasarele gubrede. Magnus gasea peisajul pitoresc in teorie, dar deprimant in praciica. - Carantina a fost ridicata, domnule, rosti © voce. Putefi debarca. = Muljumesc, raspunse Magnus Ridolph si se intoarse. In fafa lui se afla un omule}, Solid, cu o figura arjagoasa. Acesta il privi banuitor, apoi facu un pas spre usa. Maxilarul proeminent, ochii mici, negri si neastamparali, parul zburlit cao coroana fl faceau sa semene cu un cimpanzeu. = In locul dv.,domnule Mellish, i se adresa afabil Magnus, nu mi-ag cobori baga- jele, inainte da a-mi fi gasit o locuinfé bine protejata impotriva hotilor. Ellis B. Mellish igi scutur& nervos,ser- vieta. = Nici vorba ca vreun hot s&-mi sterpe- leasc& ceva, v-0 garantez. Expresia fejel lui Magnus deveni gandi- toare: -Presupun cd bunele dumneavoastra cunostinte in domeniul metodelor lor consti- atuie un mare avantaj.. Omulejul fi ntoarse spatele. Intre ei domnea o oarecare raceala datorité faptului ci Magnus fi vanduse lui Mellish jumatatea unui zécmént de telex pe planeta Ophir, urmarea fiind ca acesta extrasese cristale nu numai din proprietatea sa, dar, de aseme- nea, gi din cea aparjinandu-i lui Magnus Ridolph. Totul se incheiase cu o scena penibil in biroul lui Mellish, cu un schimb de incrimin®sri gi ameninjari - situajie agravata inca si mai mult de faptul c& zacamntul era deja epuizat. Si, printr-o pura coincidenja, se reintalniseré amandoi pe prima nava spre Moritaba, singura alta sursa cunoscut& de cristale de telex. Sabordul navei se deschiso si patrunz&toarele miasme ale Moritabei ti izbird in fafa - mlastina statula, vegetafie lu- xuriant&, rasturi in descompunere. Coborir& pasarela, clipind din ochi in calda lumina galbend a soarelui Pi Aquari. Patru indigeni erau agezafi pe pamant - flinfe filiforme, cu pielea bruna-purpurie, destul de apropiali ca aspect de specia umana. Erau Oameni-oameni, rasa hibrida guvernata de Kandittar, Regele Hojilor. Comisarul de bord, care Ti astepta la baza pasarelei de debarcare, le arunca o privire patrunz&itoare. = Feriti-va de tipi &stia, avertiz4 el. Sunt in stare s8 va fure caninii dac& avoli proasta inspirajie si deschideti gura tn fafa lor. Gele patru creaturi se ridicasera gi se apropiau cu pasi lungi, elastici. = Dac-ar fi dup mine, ad&ug& comisarul, i-ag alunga cu lovituri de baston. Dar ordinele sunt ordine: «Férd violenfe gratu- ite», Observand camera video a lui Mellish, adauga: Ar fi mai bine s& n-o luafi cu dum: neavoastri, domnule. O vor sterpell cu sigu- ranta. > Mellish tgi strnse buzele sfidéitor: - Daca imi iau acest aparat, inseamna c&-| merit si ca ou li am dat, - Or s& vit ja - afirma sceptic comisarul. + Dacé cineva sau ceva ma deposedeazé de acest aparat, promit si vA fac cadou unul identic, iI privi sfidator Melish. Comisanil inalfé din umeri. Un zbarnait i] facu sii ridice capul. - Elicopterul pentru Challla, arata el. Era, intr-adevar, vehiculul zburator cel mai ciudat din cate vizuse vreodata Magnus Ridolph. © enorma emisfera de refea meta- 6 lic& forma o cupola acoperind intregul aparat, ca o umbrela sub care se invarteau palele elicelor. - Asta va poate demonstra inca o data, zise comisarul, neputandu-gi ascunde admi- ratia, iujeala de mana a corobcarilor de pe- aici, Plasa este conectata la un curent de jnalta tensiune imediat ce elicopterul ate- rizeazA. Altfel, la nici o ord de la oprirea motoarelor n-ar mai ramane bucaica din tot aparatul. - Ce locuri! ase nervos Melish. Mi-ar place s& fiu guvernator o lun’, doua. Privi in directia lui Magnus, care contempla linistit elicopterul. $i dumneata, Ridolph drag? Crezi c-ai reusi s&-|i feresti c&maga? Izbucni din nou in ris. - In general, sunt.in m&suré s& m& adaptez imprejurarilor, fi raspunse Magnus, masurandu-l din ochi cu o curiozitate detagata. Sper c& aparatul video nu era de mare valoare. = Ce vrei s& spui? intreba omuletul ducdndu-gi mainile la malet’. Capacul deschis atarna; maleta ora goal! Privi spre comisarul de bord, care, plin de tact, Ti intorcea spatele, apoi impreju- tul lui cei patru indigeni st&teau pe jos; unul nga altul, la vreo zece metri; sii fixau cu privirea ochilor lor vioi, de culoarea chihlim- barului. - Care din ei mi-a luat-0? intreba Mellish, rogu de furie pana in varful urechilor. - Nu va enervafi, zise comisarul, dac& vreli sa facefi afaceri cu regele. Mellish se risuci c&tre Magnus Ridolph: ~ Dar dumneata, dumneata I-ai vazut? Care...? Magnus Isi permise un suras impercepti- bil, care fi increfi ugor barba. Facu un pas inainte sii tntinse camera video. = Voiam numai sa va pun la incercare vigilenta. Mi-e insa foarte teama ca nu suntefi deloc pregatit ca s& trAili aici, pe Moritaba, O clipa Mellish 1l fulger& din priviri pentru ca mai apoi s& i se adreseze cu un zimbet amenintitor: = Ridolph, esti amator de pariuri? - In unele ocazii, accept unele riscuri cal- culate - dar de pariat? Nu, niciodata. - Am de gand sa-i fac o propunere, insista persuasiv Mellish. Acum, nu-i asa, mergi ia Challa? ~ Dupa cum gtii, Incuviinj& Magnus. Am treabA cu regele. Omuloful ranji, aritandu-si danturaingdlbenité: s + Hai s& lam fiecare dintre noi un oare- care numar de obiecte marunte - ceasuri, camere video, aparate micromac, ecrane de buzunar, energizoare, aparate de ras, pachete de {igari, curajitoare, microbiblio- teci... Si, la urma, vedem care din noi a fost mai vigilent. Sprancenele stufoase | se arcuira intrebator. - $i care-i miza? se interes& cu riceala Magnus. = Eh! Mellish schifa un gest de nerabdare. - Imi datorezi o suta de mii de credite pentru telexul pe care mi Lai sfeterisit de pe proprietatea mea, zise Magnus. Hai s& pariem «dublu sau nimic». - Asta ar insemna, clipi nervos celalalt, 4 pariez doua sute de mii de credite pe imic, pentru c& eu nu recunosc ca am vreo datorie faj& de tine. In schimb, pun la bataie cincizeci de mii de credite, bani gheafa. Tu aio asemenea suma?. Nu se poate spune ca Magnus Ridolph s-ar fi manifestat dispre{uitor, dar modifi- carea unghiului elegantelor sale sprancene albe, usoara palpitare a finului sau nas aris- tocratic sara o impresie echivalenta. = Cred c& dispun de suma pe care ai menfionat-o. - Completeaza un cec pe numele mou, spuse Mellish. Si eu voi face la fel, pe numele tau. Comisarul le va pastra pe amandoua. = Cum doresti... Elicopterul fi transport pe Mellish si pe eprisanus Aidobh chro Challa, resedinfa lui inditter, Regele Hotilor. Mai intai survolara un brat al unui fost fund de mare, 0 invlmageala greu imaginabild de vegetatil luxuriante cu frunzis oranj, purpuriu gi verde, strdbatuta de 0 refea de baiji stat&toare gi mlastini. ‘Apoi se ridicaré deasupra unui perete de faleze albe, traversara aproape la nivelul solului un platou inalt, unde animale seminand cu nigte bizoni cu gase picioare Tumegau tufiguri de culoarea mustarului. In cele din urma coborira intr-o vale adanca, ce parea intunecata in umbra junglei, si se indreptara spre un pale de arbori foarte inalfi, ce dominau vegetajia inconjurétoare ca un panag de pene de struf. Sub ei se ivi un luminig gi elicopterul aterizi; ajunsesera la Challa, Magnus Ridolph si Mallish coborira si privira imprejur prin umbrela eleetrificata. Un grup de indigeni cu pielea intunecata si cu Ochi mari de culoarea chihlimbarului se fineau la o distanjé respectuoasa, clatinandu-se de pe un picior pe altul in san- dalele lor de piele impletita, ou varful ascufit. Peste tot se vedeau case suprainaljate pe piloni, construite dintr-un splendid lemn albastru striat de nervuri albe; acoperigurile pareau alc&tuite dintr-un mugchi pufos de culoare gri. La capatul unei strazi mai largi se zArea un edificiu mai impunator, ale carul doua aripi laterale se pierdeau sub arbori. Nu departe, un grup de trel pamanteni asistasera cu 0 expresie de plictiseala la aterizarea elicopterului, Unul dintre ei - un tip cu fafa maslinie, un nas coroiat ca de vultur $i ochi cAprui - tresari, apoi o lua la fuga spre ei. = Domnule Mellish! Ge vant bun va aduce ici? Imi pare bine ca va vad! pe- ~Nu ma-ndoiesc, Tomko, nu ma-ndo- iesc, zise Mellish. Care-i stadiul afacerii? Tomko se uild cand la unul, cand la celélalt, apoi mormai, oarecum incurcat: ~ Hm, pai... cum s& spun, nimic sigur pana in prezent. Batranul Kanditter, adic& regele, nu vrea s& acorde nici 0 concesiune, in ruptul capului, - De asta las’ cé m-ocup eu, raspunse Mallish. Apoi se intoarse si, ridicdnd vocea, se adresa pilotului: Lasa-ne sa iegim din cusca asta. - Gand am s& va spun, domnule, deschidali usa aceea. Pilotul ocoli aparatul gi striga: = Acuml Mellish si Magnus Ridolph iegira, fiecare din ei ducdnd dou cutii de magneziu. - Sunteti amabil, ne-afi putea sugera unde ne-am putea caza? se interesd Magnus. Tn general, raspunse Tomko pe un ton gnditor, exist intotdeauna cateva case goale, pe aici. In ce ne priveste, noi locuim intr-o aripa a palatului regal. Daca va vell prezenta regelui, este probabil sa va invite si pe dumneavoastra - Mullumesc, raspunse Magnus. Ma duc chiar acum s&-i prezint omagiile mele. _ Din spatele lui rasuna un fluiers Intorcandu-se, Il vazu pe pilot facandu-i somne prin plasa electrificata. Se apropie de acesta, pe cat Ti permitea cugca. Aalio§pa fea. ——£$£ @£=™2>+&——$$ 7.- Tineam doar s& va previn, ji zise pilotul. SA fili atent cu regele. E Al mai rau din toi. CA de asta e rege. Ce mai... fura de rupe! Clatinand cu gravitate din cap, pilotul se intoarse la elicopter. - Mulfumese, rosti ganditor Magnus Ridolph. Simfind 0 ugoara vibratie la incheietura mainii, se rsuci c&tre indigenul care il ingh- esuia din spate: = Amice, cufitul tau este ineficace fafa do aliajul din care-i facuta cutia. Ti-ar trabui un aparat de sudurd. Indigenul se indepart& linistit. Magnus porni spre palatul regal. Imaginea era agre- abila si-i reamintea da vechea Polinezio. Satul parea curat i ordonat: Din loc in loc, la intervale regulate in lungul aleii, se obser- vau mici pravalii; pe tejghele erau expuse fructe galbeng, tuburi de un verde stralucitor, grimajoare de insecte moarte semandnd cu crevetele, borcane cu fain& ruginie. Negustorii sedeau pe jos in fata tejghelei, nu tin spatele acesteia. In faja palatului era amenajat un cort de panza, sub care fl gsi pe Kanditter, Regele Hofilor, mofaind intr-un fotoliu adane gi scund. Nu se deosebea de ceilalti indigeni decat prin coronifa de aur-rosu incrustat cu cristale de telex pe care o purta pe cap. Nestiind care ar putea fi regulile proto- colului local, Magnus se apropie pur si sim- plu de rege gi-| salut printr-o inclinare a capulul. + Salut! ii raspunse regele cu o voce adormité. Numele si profesia? + M& numesc Magnus Ridolph, domiciliat in Tran, pe Lacul Sahara, planeta Pamant. Am venit.,. deci ca sa fiu scurt... am venit.. - Dupa telex? ~ As fi nebun dac-ag nega-o. - Hohoho! Regele se balansé in fotoliu $i un surds ii inflori pe figura: Ghinion, mare ghinion. Cristalele de telex raman pe Moritaba. Magnus plec& privirea Se asteptase la un asemenea refuz. - Cu toate acestea, ag putea indrazni sa abuzez de ospitalitatea dumneavoastra regala? - Cum? Cum? disparu surasul regelui Ce tot spui? Unde ma sfatuifi s& ma cazez? Regele indica printr-un gest larg o ‘intreaga aripa a palatului: - Loc mult aici. Hai, intra. - Multumese, zise Magnus Ridolph. é Magnus igi gsi 0 locuinta convenabila in partea din spate a palatului. Acolo se afla un rand de camere dand spre alee, ca niste boxe pentru cai, si ale c&ror usi ca de grajd sporeau asemanarea. Isi alese una. Incaperea era placuta, cu un umbrar de frunze frematand deasupra capului si un covor de frunze auriu-ruginii in fafa usii. Interiorul era confortabil pentru un spartan: un pat, un ulcior cu apa proaspala, un bufet sculptat incastrat in perete si o masa. Fredonand printre dinji_o melodie, Magnus deschise bufetul si privi inauntru. Nu se putut st&pani s& nu zambeascd <~ ugor cand vazu panoul negru care aledtuid fundul mobilei. La prima vedere ¢i la pipait, piirea solid, dar isi d&du seama ca pulea fi deschis din exterior. $i perefil dideau impresia c& ar fi in regula: barne din lemn albastru, spajile din- tre ele fiind obturate cu o ragina de felul masticului; ferestre nu existau, Magnus isi desfacu bagajele si-si intinse bunurile pe pat. De afardi se auzird niste voci gi, ridicdndu-si ochii, il vazu pe Mellish clatinandu-se pe piciorugele sale in timp ce cobora poteca, cu mutra de buldog furios, cu pumnil sirangi $i coatele balansandu-se rit- mic la unison cu pagii lui miei. Tomko forma atiergarda, c&rand bagajele. Magnus inclina capul curtenitor si se retrase in camer&. Il v4zu pe Mellish ranjind lui Tomko gil auzi spunand: au gasil un staul fapului batran. $& fiu al naibii dac& nu seamana, cand ii vezi barbua cum alarna oxact pe deasupra usii! Tomko chicoti slugarnic. Magnus s Incrunta. Hm, Jap batran? Se intoarse spr pat la timp pentru a observa o sclipire meta- ica. Barbatul stranse din buze. Micromacul gi una dintre bateri fi disparusera. Privind sub pat, remarca in somiera un loc unde fibrele aveau o nuan{a ceva mai Inchisa. Cand se ridic&, abia dacé apuc& sa vada ecranul de buzunar disparand, dupa o rapida ascensi- une, printr-un orificiu apdrut in partea de sus a peretelui. O clipa Magnus fu tentat sa se repeada in odaia vecina, dar renunjé la vreme. ar fi fost imposibil s& ghiceasc& cji indigeni s-ar fipus pe jefult, daca ar fi iesit din camera un moment. Baga totul inapoi in valize, le hltetpafiaincuie, le puse pe podea in mijlocul incdperii, se ageza pe pat gi-gi aprinse o tigara. Ramase pe ganduri vreun sfert de ord. Din departare ji parveni la ureche o harmalaie infundaté de voci furioase. Intoarse capul ascultand cu atenfie. ~ Derbedei! Hoti! Borfasi! zbiera Mellish. Magnus surdse lugubru, se ridica si, luandu-si bagajele, iesi in strada. Tl gasi pe pilotul elicopterului citindu-si tihnit Ziarul in interiorul custii sale. - Ag putea intra? i se adres Magnus. Pilotul se ridica gi actiond o maneta. Magnus intra si-si puse valizele pe pamant. = Tocmai am citit ceva despre dumnea- voastra , fi ise pilotul. - Chiar asa? = Da, da! Intr-un ziar mai-vechi. Aici, ii art cu un deget plin de unsoare: HOTUL FANTOMA A FOST PRINS AUTORITATILE DIN STARPORT I-AU MULTUMIT MARELUI SPECIALIST. Gele un milion de credite jefuite de la Banea din Starport au fost recuperate de dl Magnus Ridolph, savant de renume gi detec- tiv independent, care, in dimineafa aceasta, |-a predat polifiei locale pe infractor, un oare- care Arnold McGurk, 35 de ani, astronaut in gomaj. De remarcat ca timp de doua saptimani autoritaile din Starport nu putusera oferi o explicatie. ‘Amold McGurk a refuzat s& explice cum de a reugit 88 devalizeze aceasta banca, considerata de maxima seouritate, facand doar unele aluzii la ajutorul pe care I-ar fi primit de la nigto «fantomon, Magnus Ridolph s-a aratat la fel de dis- ret, astfel incat polifia igi marturiseste igno- “Ganja cu privire la «modus operandi» utilizat Ge infractor. - Nu mi-ar fi trecut prin cap c& suntefi detectiy, ii zise pilotul, privindu-| cu respect. Cum sa zic, nu pareli genu - Mullumesc, raspunse magulit, = P&refi, mai degraba, profesor sau den- tist. (Magnus stramba din nas.) De fapt, domnule Ridolph, ce erau_fantomele alea de care se vorbea in articol? ~ Ei, nigte prostii, 1l asiguré Magnus. Simple lluzil optice. - Aha! exclama pilotul, vrand s& para lamurit, gnus. Ma simt - Te-ag putea ruga s4-mi faci un servi- ciu? - Desigur! Cu cea mai mare plicere. Detectivul scrise in graba ceva pe o fila din carnetul sau. - Te rog, du asta imediat la nava. Da-i-o transmisionistului gi roaga- s-o expedieze urgent prin ulrad special. - Asta-i tot? - Nu, O alt& nava o sé plece din Starport catre Moritaba peste patru zile, Drumul ii ia gase zile, deci in zece zile va fi aici, Cu nava respectiva va sosi un pachet pentru mine. Ag dori sa-| preiei dumneata la sosire gi sa mi-| aduci aici de urgenfa cu elicopterul. La Primirea lui ifi voi achita 200 de credite. OK? - OK, incuviin{a pilotul. Am gi plecat. - Mai e ceva, adéugd Magnus. Chestia asta e secrela. Sti sa-{i fii gura? ~ Cred c& nu m-afi auzit tréncdnind pand acuma? Ne vedem peste zece zile. - Hm! Hml... N-ai cumva o plasa elec- tried in plus gi vreo baterie de rezerva? se interes Magnus. $tii, ag avea nevoie de o oarecare protectie.. Reveni in camera sa, incareat cu baga- jele gi tot materialul electric pe care i-| putuse da pilotul. O jumatate de ord mai tarziu, igi contempla opera. Acum - se gandi el - este randul indigenilor s&-gi joace mutarea. in pragul ugii se ivi un bastinag - obraz ascutit, brun-rogcat, ochi mari, nas lung si fin, gura pana la urechi, barbie lunga $i Ingust. - Rege vrea tu vii mananci. Isi arunca ochii cercetator prin camera si atinse cu mAna firele instalate de Magnus. ‘Stare! Crerr! Indigenul icni si séri cat colo. - Hohoho! exclama detectivul. Ce s-a- ntamplat, baieie? Dup ce fopai, injurand in gura mare, acesta reusi in cele din urma sa articuleze: ~ De ce tu vrei arzi la mine? - Ca s& te-nva} s& nu mai furi, fi explica didactic Magnus. Indigenul putni dispre{uitor: - Eu furi ce ai tu tot. Eu ho} mare. Eu furi si rege. O zi eu furi ce are el tot. Atunci, eu rege. Eu in Challa mare ho}, altu’ nu este. Eu furi coroana de la rege. - Si apoi? - Si apoi... - Dal! Si apoi? le résuna in urechi oa treia voce, dura $i furioasa. Regele Kanditter intra ca 0 vijelie gi-i trase una cu bastonul pe 9gspinare. Indigenul chirai ascutit si-0 zbughi in tufiguri. Magnus igi dobranga in graba instalajia, de teama ca regele s& nu incaseze gi el vreo descarcare olectrica gi sari rezerve gi lui acelagi tratament. Kanditter igi cobori bastonul si-! invita 8-1 urmeze. + Hai noi mancam. - Imediat, zise detectivul, luandu-si baga- jele si bateria la subsuoara. Invitatia dum- Neavoastra constituie pentru mine, maies- tate, o surprizé dintre cele mai agreabile. In ce ma priveste, faptul cd-mi aduc intotdeau- na bagajele cu mine, oriunde m-ag afla, imi mareste pofta de mancare, - Tu prudent, hai? mormai Kanditter zmbind cu iretenie. Magnus aproba plin de solemnitate din cap: + Unul mai gura-casca s-ar trezi gol pugcd in doi timpi gi trei migcari. il privi pe rege cu coada ochiului: Dar dumneavoasira cum reusifi si va paziti bunurile? Cred ca posedali o muljime de chestii extrem de ten- tante - baterii, microecrane ¢i altele. - Nevasia meu pazeste acum. Femeie prudenta foarte. Daca ea ceva pierde, ai-ai- ail Brajele lui lungi si inchise la culoare facurd un gest extram de semnificativ, - Asa-i, femeile sunt intr-adevar extrem de necesare uneori, incuviinja Magnus. Mersera 0 vreme in tacere, - De ce tu vrei telex? intraba bruse regele. - Cristalul de telex, raspunse Magnus, vibreazéi, adica tremura foarte tare. Si foarte, foarte, foarte repede. Noi il folosim ca sa ne trimitem vocea spre alte stele. Si vocea noastra ajunge foarte, foarte deparie si foarte, foarte repede cand vibreaza cu telex- ul. - Mda, zgomot prea mare, opina regele. - Unde s¢ afl zacdmintele?: intreba piin de novinovatio Magnus. Am auzit multe lucruri frumoase despre ele, Regele il privi piezig gi se mulfumi sa surad& enigmatic. Zilele treceau, iar Magnus Ridolph, comod instalat in camera sa, si le petrecea fie cugetand fa noile descoperiri in domeniul matemiaticii, fie lucrand la redactarea unui studiu de conceptie proprie asupra pro- gramelor privind spalille alaturat-opuse. 70 Nu-I vedea aproape deloc pe Mellish, care se invartea mai tot timpul in jurul regelui - batandu-| la cap, implorandu-l, lingugindu-| f€r& rugine - Tomko fiind afectat pazei bagajelor. Cusca electrificata a detectivului s-a dovedit eficace, in masura in care, el fiind prezent in camer’, nu i s-a mai furat nimic, Cand ins& imprejurarile il obligau sa iasd, igi impacheta totul si-gi ducea bagajele dup& el. Un asemenea procedeu nu iegea deloc in evidenja, nefiind o extravagant. Peste tot puteau fi vazuti indigeni c&randu-si tot calabalacul in spinare, amba- lat in nigte saci mari, confecjionati din toracele unei insocte arboricole. Mellish il inzestrase pe Tomko cu un asemenea sac fixat pe piept, in care ingrimadise obiectel amintite in pariul cu Magnus Ridolph (sau' m& rog, cele care fi mai ramasesera). Cu o carecare nemulfumire, Magnus remarcase un grad sporit de injelagore, ba chiar de familiaritate, intre Mellish gi Kanditter. Stateau la taclale ore ‘intregi, omuletul fi oferea tot timpul trabucuri, iar regele punea la bataie vinul. O asemenea constatare jl facea s4 mormaie nemuljumit. Daca regele renunja prin contract la drep- turile sale, inainte ca el sé fie pregatit sa-gi joace cartea persuasiuni... co fiasco per- ‘sonal! Temerile sale cele mai rele p&rura s& so justifice cand Kanditter veni s&-I caute in zona umbroasA care se intindea in fafa camerei sale. - Buna ziua, maiestate, i se adresa curtenitor Magnus. Kanditler intinse spre el indexul unei maini lungi si negricioase: - Tu vine seara asta. Mancare mult, bautura mult. Toat& lumea trebuie vine. & - Un banchet? se interes politico. Magnus Ridolph, cugatind cam care ar fi posibilitijile s& nu se duca. - Seara asta, noi spunem la toata lume veste mare pentru Oameni-oameni. Mellish, el, bun, el, faci bine. El vrea numai telex, al nu vrea face rau fara. Nu zgomot, nu om ru, da bani mulfi. = Afi decis deci si-i acordali dreptul de exploatare lui Mellish? ~Mellish, bun, zise regele, privindu-! cu interes pe detectiv. - Dumneavoastra, personal, ce profit realizati de pe urma acestui acord? -Cespuitu? - Cova da?+ Al Mellish face pentru mine maginarie care se invarleste. Tu stai in ea, canta muzici. Bun pentru rege. Asta scranciob este. Mellish face cinci balciuri aici, la Challa. Mellish foarte bun. Bun pentru Oameni-oameni. Bun pentru rege - Acum am injeles. - Tu vine seara asta, adéuga Kanditter si, inainte ca Magnus sa mai poata spune ceva, se indeparta. Banchetul incepu putin dupa apusul soarelui, sub copertina de panza din fata palatului. capul lui! Neglijenjé, neglijen{a con- damnabila! Dar - igi caUtA valizele imprejur - era oare intr-adevar 0 naglijan{a? Valizele disparusera. Hm! Poate nu era vorba de o simpla intamplare. Magnus se l&sa pe spate. li disparusera nu numai lucrurile care faceau obiectul pari- ului, dar gi toata lenjeria de schimb, actele gi manuscrisul cu programele alaturat-opuse. Kanditter reaparu in perimetrul iluminat si strig& ceva, cu 0 voce stridenta. Tofi con- vivii amufird. - Om acesta prieten la mine, arata regele spre Mellish. El dat lucruri bune la Oameni- oameni. El da maginarie care invarteste Oameni-oameni, el da balci, ol da mull apa care bei si face Torfe, fixate de crengile arbo- rilor, 'si proiec- tau lumina lor rogiatica gi tremuratoare asupra intregu- lui peisaj, reflectandu-se pe pielea brun- purpurie a indi- genilor, facand 8& sclipeascd coroana regelui gi va- lizele ui Magnus Ridolph, imobi- lizate | ferm intre genunchii proprietarului. Masa pro- priu-zis& nu vesel. Mellish este bun! Maine, Kanditter, regele la Oameni- oameni, da la Mellish telex. Se agoza, si rumoarea conversafiilor reincepu ime- diat. Mellish, clatinandu-se pe scurtele lui picioare, se apropie de Magnus, care gedea intepe- nit intr-o atitu- = dine ceremoni- Dosen de Dan Farcag | 08sé. - _ Vezi, ocaziona prea multe ceremonii. Femeile aduceau platouri de lemn incarcate cu fructe, pasari fripte gi insecte-cravete, gi-i serveau pe barbatii agezali in cere pe jos. Magnus manea cu cumpatare cateva fructe, gust din p&sri, dar nu se atinse de insecte. Cand furd aduse cupele cu vin indigen, bau cateva inghifituri, tragand cu ochiul ia Mellish, care vorbea cu regele, gesticuland cu jovialitate. Pujin dupé aceea, regele se ridicd gi disparu, iar Mellish se puse pe baut. eva luminos, ca un meteor strapungand tenebrele intr-un nor de flacari, trecu pe langa capul lui Magnus gi se zdrobi la picioarele sale, Imprastiind jarbe de scdintei. Detectivului ii mai veni inima la loc - nu era decat o torja. Dar trecuse la un deget de ilicipafia amice - i se-adres& cu 0 voce rigusitd -, uite aga sunt eu in, afaceri. Imi iese intotdeauna ce-mi pun in gand, - Remarcabil, absolut remarcabill - Al Ca veni vorba, se prefacu el c& se uit& imprejur, unde-{i sunt valizele? Sa nu-mi spui ca fi-au disparut! Furate? Vai, vai, vail Dar, la urma-urmei, drag Ridolph, ce mai inseamna in zilele noastre 50 000 de cre- dite? Magnus ii arunea 0 cutatura dubios de bianda: - Ai o conceptie mult prea larga despre bani. Mellish facu un gest viguros cu brajele gi-gi indrepta privirea spre cealalta laturé a Cortului unde se afla Kanditter: tf-Pentru mine, banii n-au valoare, Ridolph. © data objinuta concesiunea pentru telex - ba chiar gi fara ea -, evenimentele vor avea loc dupa cum vreau éu, - Sper, ii raspunse detectivul, ca eveni- mentele si se conformeze dorinfelor dumi- tale gi de acum inainte. Scuza-ma, insd cred ¢ aud elicopterul apropiindu So ridic& gi se indrepta grabit spre lumi- nig. Cand ajunse, pilotul tocmai cobora din cabina. Il saluta pe Magnus Ridolph si striga: - V-am adus pachetul. - OK! Magnus igi pipai buzunarele: Hopa.... Derbedeii m-au ugurat si de parale. Privindu-I plin de regret adauga: Iti platesc ce fi-am promis, maine dimineafa... plus un mic supliment. Esti bun sa ma ajufi s duc pachetul pana la mine in camera? = Desigur. Pilotul apucé pachetul cel lung de un capat, Magnus de colalalt, si porniré pe alee, : Pe la jumatatea drumului, se intalniré cu Kanditter, care se holba cu un interes con- siderabil la povara pe care o transportau. ~ Asta co este? ~ Al exclama detectivul. Aceasta este o masin&rie noua, minunata, extraordinaral - Mi-t-1-1! plescai regele din buze, privin- du-i cum se duc. Ajunsi in camera, Magnus cazu cateva momente pe ganduri, - Mai vreau sa te rog ceva, zise el. Poti s&-mi lagi pana maine dimineala lanterna ta? Pilotul i-o intinse. - Avofi ins& grij& s& nu v-o fure! Magnus ridica indiferent din umeri gi-i urd noapte buna. Ramas singur, tdie sfoara pachetului, desficu ambalajul, scoase dinauntru un flacon, gi un conteiner pa- ralelipipedic din aluminiu, prevazut cu o Yant& acoperité cu un material transparent. Se uita induntru gi chicoti inveselit. Conteinerul péirea plin de forme migcatoare - niste aratari diafane, abia vizibile. Intr-un colt s@ gisea o sferé neagr&, cu suprafala rugoasé si corodata, cam de vreo 7 cen- timetri diametru. Deschise fiaconul, varsa cAteva picdturi din lichidul dinduntru pe lantern, dupa care © puse pe pat. Apoi cara conteinerul afara, se agezé gi astepta, Trecurd aga vreo zece minute, Atuneé 0 privire in camera si clatind sa- tisfécut din cap. Lantema disp&ruse. Intra si, gAnditor, isi mangaie barba. Era mai bine SA 72 fie sigur, gandi el. Uitandu-se afara, il vazu pe pilot oprit in fafa camerei lui Mellish, dis- culand cu Tomko. ll chema. ~ Esti amabil s&-mi pazesti lucrurile pana ma intorc? Lipsesc doar cAteva minute. - Nici o problema, ti raspunse pilotul. linistit de treaba. intore numaidec Sub privirea intrigata a barbatului, mai vars cateva picdituri pe propria batista, apoi porni pe alee spre apartamentele regale. Il g&si pe Kanditter sub umbrar, con- sumand restul de vin rimas de la banchet. Il salut plin de curtoazie, ~ Cum ajuns magindiria ta? - In perfecta stare de functionare, maies- tate, zise Magnus. A fabricat deja o jesdtura care face orice metal sa straluceasc& pre- cum soarele. Ca dovada a prieteniei pe care V-0 port, va rog s-mi permitefi s& v-o fac cadou. Kanditter insfac& batista: + Tu Zici, face straluceasc&? - Ca aurul, maiestate. Ca un cristal de telex. ~ Aha! exclama regele si- spatele. - Va doresc noapte bund, zise detectivul si pleca spre casa. Dupa ce fi muljumi pilotu- lui si-l I&s& s& plece, igi freca satisfacut palmele, deschise conteinerul de aluminiu, scoase bila neagra si o ageza pe pat. Plutind prin aer, alunecand, Joptind, dou, patru, $ase, apoi vreo duzin& de mici arSt&ri impal- pabile {agnir& din cutie, agitandu-si mem- brele arachneane, confundandu-se cu umbrele, uneori abia vizibile, de cele mai multe ori doar banuite. - Ducoli-va ,exclama Magnus. Mergefi, dragii mei spiridugi. Avefi multe de facut. Douazeci de minute mai tarziu, o mic& silueta fantomatica aparu din exterior, sai pe pat si depuse o baterie langa sfera intunecala. ~ Bravol zise barbatul. Hai, du-te inapoi! A doua zi dimineala, Ellis B..Mellish fu trozit de 0 harmalaie neobignuita venind din- spre pavilionul regal. Ridicind capul de pe pema, privi afard cu ochii inca tulburi si con- gestionati. - Spune-le sa nu mai facd t&rdboil Imi crapa capul... Tomko, care dormea cu mainile si picioarele in cruce pe bagaje, se scula greci, scutur& din cap gi, clatinandu-se nesigur, se apropie de uga si privi afara, - O muljime de bastinagi s-a adunat in Chnlicipafia ntoarsefala regedinjei regale. Urla ceva, dar nu ‘nteleg ce. In deschiderea usii se ivi o fafa prelunga brun-purpurie. = Regele zice tu venit imediat. Mellish marai ceva nedeslusit si se Intoarse pe partea cealalta: = Bine, bine! Spune-i c-am sa vin. Bigtinagul so rerase, = Ce salbatici! mormai omuleful, apoi, in cele din urma, se scula. Igi dédu cu pujina ap& rece pe fal&, continuand s& bol- boroseasca: Abia astept s& plec! Parc sunt in evul medi! Tomko ti intinse un prosop curat. Mellish iegi intr-un tarziu gi se indrepta grabit spre palat. Mullimea nu prea si aib3 de gand s& se imprastie. Ba, din contra, Isa @P\mpresia sa fi sport. Grupurl, grupuri de Oameni-oameni se formau ¢i reformau sporovaind zgomotos. Mallish se opri si privi peste capetole multimii, RAmase cu gura cdscaté de parca s-ar fi aflat in faja une’ freze stomatologice manuite de un dentist diletant. - Buna dimineata, Mellish, rosti Magnus Ridolph. = Ce cauti aicea? latré Mellish. Unde-i regele? Magnus trase un fum adane din {igar’, scutura scrumul $i se agez& picior peste picior. - Acum, eu sunt regele... Adicd Regele Hotilor. ~ Esti nebun? + Catusi de putin! fi raspunse linistit. Port coroana - ergo, sunt regele. Cu varful pantofului fl tmboldi pe un indi- gen prosternat cu fata la pamant: - Hai, Kanditior, spune--o tu Fostul monarh igi intoarse capul: - Magnus rege.acum este. El furat coroana. El rege este. Lege de la Oameni- ‘oameni aga este. Magnus mare ho} este. - E ridicol! pufni furios Mellish, facAnd trei pagi nainte. Si cu invoiala noastré cum ramane, Kanditier? - Cu mine va trebui s& negociati - fi spuse dulce detectivul. Lui Kanditter i s-a retras ofice drept de decizie. + Nici vorbal zbiera Mellish gi in ochii lui negri sclipea furia. Eu am incheiat 0 afacere cu Kanditter gi... - Afacerea in cauza nu mai are nici o va- loare, i-o taie scurt Magnus Ridolph. Nou! rege a anulat-o. Gi, totodata - fiindea veni vorba - in privinfa pariului nostru de 50 000 de credite, am constatat c&, in afara ceasu- lui, absolut toate celelalte bunuri ale mele se afl inca in posesia mea, plus o buna parte din cele ce va aparjineau. Furate in mod cinstit, in baza decretului regal. Omulejul igi muse buzele, apoi, bruse,ridic’ privirea: - Dar z&cAmintele de telex. sunt? - Este de la sine inteles. - Pai, atunci- zise Mellish, apropiindu-se incruntat -, eu... sunt... un om rezonabil Magnus {si inclina capul i incepu s& manuiasca distrat comenzile pistolului laser, pe care il scosese din buzunar: = lata una din comorile lui Kanditter... pardon, pared spuneati cova? - C& sunt un om rezonabil, se balbai Mellish, oprindu-se. - Atunci veti fi de acord cu mine c& cinci sute de mii de credite sunt un pret acceptabil pentru concesionarea teloxului, De aseme- nea, mi-ar placea sa ave! in vedere si un mic procent - sa zicem unu la suta la brut -, ceea ce nu mi se pare deloc exorbitant Sunteti de acord? Mollish se clatina pe picioare. Cu un gest nervos, igi trecu mana peste obraz. - in plus - continua Magnus -,imi mai datoraji_o sut& de mii de credite, desp&gubire pentru jefuirea propriet’i mele de po Ophir, fara a mai pomeni de cele cin- cizeci de mii - miza pariulul nostru. ~ Ce dracu’, n-o s& le iei cu tine pe lumea cealaltd... = Avefi doua minute ca sa va hotarifi, rspunse calm Magnus O data expirat acest termen, voi transmite prin ultra-radio un mesaj de inscriere a concesiunii pe numele meu, comandandu:mi totodat materialul de exploatare necesar. - Ragele Hofilor!...ceda Mellish total coplesit. Regele vampirilor!... Regele santa- listilori... Asta {i se potriveste cel mai binel... Bine... N-am incotro, iji accept condifile. - Fil bun si completeaza-mi, te rog, un cee, ii sugera detectivul Si, pentru buna regul, s& incheiem gi un contract stipuland termenii acordului nostru. Imediat dupa depunerea cecului gi virarea sumei respec- tive in contul meu, va voi comunica informatie dorite. Mellish incerc& s& protesteze impotriva duritajii neagteptate 2 unui asemenea targ, ins, intdlnind privirea ochilor albastri al lui Magnus Ridolph, se opri in mijlocul frazei. Intoarse capul si strigd peste umar: stii unde “3+ Tomko! Tomko, unde dracu’ esti? - Aici, domnule. = D&-mi carnetul de cecuri. Tomko ezita. - Hal o datal - Ne-a fost furat, damnule Magnus Ridolph ridicd man: - Pastrali-va calmul, va rog, domnule Mellish. Nu-I mai mustrati pe colaboratorul dy. Dac& nu ma ingel, cred c& respectivul articol sa afla printre bunurile mele perso- nale. Noaptea se lasase peste Challa si satul era tacut. Cateva focuri mai ardeau inca, proiectand reflexe rogiotice pe stalpii care Susfineau colibele. Doua umbre se strecurau in lungul aleii acoperite de frunze uscaie. Prima dintre ele, mai matéhaloasi, se opri si deschise o usa. lac! Pac! Starr! = Aul zbier’ Mellish. Ail Valeul ZbAnfdielile si topaiturile lui sfarsird prin a debransa circuitul. Curentul se tntrerupse giomuloul rémase locului gafaind. - Da? se facu auzita 0 voce blajina. Cine-i acolo? Meliish psi inainte si-gi afinti lanterna in ochii lui Magnus Ridolph, care clipi orbit. - Fil amabil si ia-mi lumina din ochi, protesta acesta. La urma-urmei, sunt Regele Hofilor gi am gi eu dreptul la pufind consi- deratie. - Cum sa nu, ii raspunse Mellish sarcas- tic. Prea bine, maiestate. Tomko, ocupa-te de lumina. Tomko puse lanternia pe masi, astfel ‘incat spotul luminos sa se difuzeze in intrea- ga incapere. ~ E cam tarziu pentru o vizita, observa Magnus , strecurandu-si mana sub porn’. - Ei, alo, fara de-asteal l&tré Mellish, indreptand spre el un pistol nuclear. Inca o migcare gi te-am sloil! -In fond, ce doriji? intreba detectivul, ridic&nd resemnat din umeri. - Mai intdi de toate, zise Melisih instalandu-se confortabil {ntr-un fotoliu, vreau cecul meu si contractul. in al doilea rand, vreau sa stiu unde sunt z&cAmintele, In al treilea rand, vreau coroana. Pentru c& mi Se pare o8, pe-aici, ca sa obfii ce vrei tre- buie sa fii rege. Cea ce am intentia s& fiu. Tomko! striga ol peste umér. ea - Da, domnule. = Tine pistolul Asta. Si trage-n el f&r& mil dac& migca. Tomko apucé mandru pistolul. Mollish se rasturna pe spate in fotoliu si- si aprinse o tigara de foi: + la spune-mi, Ridolph, cum dracu’ ai ajuns tu rege? Ce-i cu zvonurile astea despre fantome?. = Ag prefera s& nu atingem acest subiect. - Vorbeste! silabisi amenintator omuletul SA nu-{i inchipui c-o s&-mi para rau de tine! Magnus arunc& o privire lui Tomko, care igi tinea pistolul cu amandoua mainile, vizandu-l: - Cum dorifi Archaemandryx? = Am auzit vorbindu-se despre ea... E pe<- undeva prin sistemul Argo. ' + Eu, personal, am fost pe Archaemandryx, continua Magnus. Una din- tre cunostinjele mele spunea ca este o pla- neta ciudat, din multe puncte de vedere. Este 0 lume a metalelor, cu munfi intregi de siliciu metalic... - Las& vrajal se rafoi mitocaneste Mellish. Treci la subiect! Detectivul suspina a reprog, dar con- tinu’: + Printre fapturile care populeaza aceasta planeta se numéara niste fiinfe aproape gazoase, pe care dumneata le numesti fan- tome. Acestea traiesc in colonii, fiecare din- tre ele grupate in jurul unui nucleu. lar nucle- ul respectiv fumizeaza energia pentru intrea- ga colonie. Fantomele fi aduc combustibilul, ca sa zic aga, si el difuzeaza energia pe 0 anumita lungime de unda. Combustibilul este uraniul, gi orice compus uranifer este imediat colectat gi transportat la nucleu. Or, aceast& cunostinfa a mea s-a gand s& dea 0 utilizare lucrativa acestei insugi particulare - de unde, ideea spargerii de la Starport. In consecin{, a adus 0 colonie pe Noua Aquitanie; apoi a stropit un oarecare numar de banenote de 100 de credite cu o solufie aromatizata de uraniu si le-a depus la Banca. Dupa aceea nu i-a mai ramas decat 8 deschida conteinerul si sa astepte ca fan- tomele s4-i aducd pe tava, acasa, milioanele de bancnote impregnate cu uraniu. Din intémplare, ma aflam acolo cAnd |-au arestat. De fapt - adauga barbatul, netezin- du-si cu palmele cdmaga de noapte dungata alb-albastru -, am jucat si eu un oarecare rol in respectivul incident. Cu toate acestea, atunci cand autoritaile m-au intrebat cum Ce stiti despre planetafusese infaptuit jaful, intreaga colonie deja disparuse. ‘ - Acum m-am prins, incuviinja Mellish satisféicut. Pur si simplu |-ai convins pe nero- dul de rege s&-i manjeasca cu uraniu toate avufile gi dupa aia fi-ai asmujit dracoveniile. = Intocmai. - Da-mi acum coordonatele zaicamintelor, zise omuletul slobozind un colac de fum. = O.asemenea informatie, ofté Magnus, nu va voi comunica decat dupa ce imi voi fi ‘incasat cecul. Surasul lui Mellish deveni amenintator: - Ba o si mi-o spui acum, cat mai esti in viafa - ori il voi intreba maine pe Kanditter, cand tu vei fi mort. Ifi dau zece seounde ca s&te hotdrasti. Magnus inalfa din sprancene uimit: - Afi omori pentru asa ceva?. Il privea pe Tomko, care, cu fruntea giroind de sudoare, finea strans cu amandaua minile pistolul nuclear. = Tu ne obligi , zise Mellish. Opt... noua... zece! Ai de gand sa vorbesti - Dar nici nu-mi pot inchipui c&... Molish privi spre Tomko: - Trage! Tomko incepu sa clanfane din dinfi, in timp ce mainile fi tremurau, scdpate de sub orice control, - Trage 0 data! 2bierd omulelul. Tomko inchise ochii si ap&s& pe trégaci. Clie - Ar fi trebuit poate s& va spun, zise Magnus, cA printre primele obiecte aduse de fantomele mele s-au numarat incarcatoarele pistolului dv., care, dupa cum desigur sti, contin capsule de uraniu. Isi scoase de sub perna propriul sau pistol laser gi continua: $i acum, domnilor, vi doresc noapte buna. S-a facut deja tarziu gi maine vet avea tot timpul cas achitali amenda de 50 000 de credite, cu care se pedepseste delictul pe care |-afi comis. - Ce delict... care delict? bolborosi Mellish. Nu pofi dovedi nimic! - Cum, domnilor, dar perturbarea odihnei Regelui Hofilor constituie 0 crim de cea mai mare gravitate, fi asigur& afabil detectivul Cu toate acestea, daca aveti de gand s-o ‘intindefi, poteca ducand la Gollabolla incepe chiar in spatele aleii. Va asigur c& nu vefi fi urmarifi - Esti nebun! O s& crépam in jungla! - Cum dorifi, le raspunse Magnus pe acelasi ton amabil. In orice caz, vA doresc noapte bund ; Traducere Mihaela $i Cristian lonescu = sTra BoDaCcTyIEI ® M.QUDAS (Arad?). Ma intore- seazé__ propunerile.(inclusiv Zelazny) Din pacate nu ai mentionat po (in) plic adresa la care a5 fi putut sar spund mal operativ. RENATE MILOVAN. Nu puter ccoapta un text faré a4 fi lecturat in prealabil, Trimite ce consideri mal reprezentativ, eventual insojit de o scrisoare timbrata pentru rspuns mai detaliat. TIVADAR MIHAl. "Mancérime” este o simpld pastila SF-umor- fantastic. “Clinic” mi se pare 0 reluare lipsita de har a eternei tome a mip personal DOGARU CATALIN. 1) Ti-am trimis almanahul. 2) Nu ma intereseazA. 3) Este destul de gre s& insojim textele din Tevist& cu aparat critic. 4) Povestirea ta prezinta toate “hibele* debutan|llor: expunerea Ja persoana |, lipsa oricarei aclluni, conflict ce deriva din trdirile gi sentimentele povesti- Aalivipaliz torului, somi-poanta final, Mai trebuie sa citesti $i s& cauti s& infelegi si modalitafile de realizare fterard ale textelor care Traut. MINZAT DORIN, Muljumim Ponte ide 1) Exists deja o pu licatie SF saptamanala. Mi se pare suficient, 2,3,5) Vom incer- ca. 4,6) Relatia “est” nue cea ‘mai popularal printre cititorii revis~ tei MANASIA STEFAN. “Zeii rézbundtori" este construit de la Inceput spre un clar si ‘razbunator final anccalipic, ip- sit de orice explicatic (SF, desi- gur). Mal incearca, dar nu pe Caloa (prea) batula’a rezolvarii fin’ fenomene inexplicabile sic). GRUPUL FUNDATIA - Vigeul de Sus. 1) Fanii SF sau membrii senaclulor, gin (ar8 vd pot serie pe adresa: Liceul Bogdan-Voda, str.Eminescu, nr.1, Vigeu de Sus, cod 4975. 2)' Pentru informatf solicitate, adresali-va “Jumalului SF". Va sfatuim s& incercali s& participati_ la RomConSF, la foamna, la Ploiost. LIGA’ IONEL beste In con- tinvare SF-ul si ai incredere cd el va schimba fala lumi PROF.CORNELIU 1. VLADO- REANU. Asteptim materialele SF promise. in scrisoarea adresala dl-ui Mironov, NASULEA PAUL ALIN. Fara Igcturi consistente (qi nu numa din genul atat de indrigit de noi), rigtl 84 rémil prizonierul unor cligee de exprimare gi de actiune care nu ridic& (dimpotriva |) va- loatea lucrari. ‘CHIRIAC OCTAVIAN-MARIUS. Ideea e chiar interesanta $i go- neroasa, totusi stilul mitic-mistic adoptat’o plaseaza in réndul nereusitelor. Mai incearca, exist promisiuni. Mihai-Dan Pavelescu 15LivIU RADU (man orl Aman fae @man Soarele s-a ridicat_iar deasupra orizontului. I] ura Arat& ca o plognia strivita pe un perete murdar. Daca ag putea, I-ag impugca. Dar nu pot, pentru ca sunt mort. Zac in barca de salvare, care pluteste pe oceanui vasoos, iar soarele, in fiecare zi la fel de puternic, ma usucd, pe masur& ce trece timpul.’ Ma mumific, pierzand tot lichidul din corp, iar vantul ma erodeaza incel, atom cu atom. Dintii imi apar de sub buzele ce-au dovenit o linie ingusta, intr-un ranjet ironic, sardonic chiar. lar acest zambet mi este adresat mie, singurul specta- tor al mortii si descompunerii mele... Riscul cel mare, la caro nu cred c& s-a gandit cineva, este acela de a innebuni vaz4ndu-ma mort, mort pen- tru vecie, sub soarele asta enervant, care ma arde incet, ‘incet... Nu pot sa fac nimic, nu ma pot misca... Doar sa privesc si sa gandesc. S4 gandesc la trecut, pentru ca f-am nicl un vitor lor! m-am gandit toata alua la Joan... Nu infeleg nic cum de ce ne-am desparti. incdpajanari— marunte, oboseala si refulari, toate astea au dus la o erodare treptata a unor sentimente ce pareau sortite s& reziste oticairor incerc&ri. Si probabil ca ar fi rezistat oricdror incercari. Nu gi pret aro cotidiene. Inimaginabil cat de multe lucruri urite pot exista intr-o convietuire, cate meschinaiii, cate rautati gra- 16 tuite... Acum, analizandu-m& la rece, descopar cu sur- prindere caté murdarie a e- xistat in mine, Poate ca ar fi bine s& murim din cand in cand, pen- tru a avea posibililatea sane examinam cu sinceritate gi sa descoperim cine suntem, cine am fost... Noaptea sunt mai linistit, Probabil pentru ca nu mai oxistd goarele acela murdar, care ma scoate din sarite, In noaptea asta mi-am adus aminte de vremurile cand eram ténar, eram indragostit gi scriam poezii... Am injghe- bat chiar cateva versuri Proaste a cdror calitate nu Poate anvla faptul ca am sta- ilit © premiera mondiala: primele versuri scrise (mai ine zis gandite, pentru ca n-am cum s& scrlu) de 0 cutie neagra. ‘inde asta sunt: o cutie neagra. Cutia neagra a cos- monautului Jimmy Fowles. i, in acelasi timp, sunt si limmy Fowles. Un Jimmy Fowles indestructibil, practic nemuritor... Imi amintesc foarte bine discutia pe care am avut-o, inainte de plecare, cu comandantul Morisson. Batranul era destul de jenat, ‘ncercdnd s& ma convinga cd misiunea pe care mi-o Incredintase era lipsita de pericol, dar ca nici o precautie nu e de prises... - Draga Jimmy, sa pre- supunem, totusi, ca se ‘intampla ceva... Exista un tise, oricat de mic ar fi... Si, daca fi se intampla ceva, doamne fereste, nu trebuie si li se intémple $i altora. As vrea sa iei cu tine noul tip de cutie neagré. O dracie inde- structibila, cu autonomie energetica nelimitati, care va inregistra tot ce se intampl& in mintea ta in momentele de criza... Daca vei pati ceva, vom avea o inragistrare com: pleta a gandurifor tale, vom gi cum s-a produs catastro- ... Cutia neagra rezista la orice sie inzestrata cu un sistem de apel care permite Tegasirea ei... Nu mi-o lua in nume de rau, in scurt timp va fi obligatorie pentru orice mis- lune... Intrucat tu esti primul care pleci, ne-am gandit s-0 << experimentam... Sper ca nu ( te superi... : Nu m-am suparat. Nu aveam de ce. Mi se parea normal ca gefil sa fie preocu- pati de securitatea zborurilor, ca doreau sa afle cauzele exacte ale oricdirel catastrofe. Dupa cate invajasem la cur sul de istorie, asemenea cutil negre fusesera utilizate in zborurile locale, planetare, pe vremea cand aparatele de zbor nu erau inca sigure. Si cu mult folos... Am preluat aparatura si ‘am plecat in misiune, 0 misi- une banala. Ins nenorocirea nu loveste niciodata cand astepti, cand ii iei masuri dé Precautie, cl atunci cand te astepti mai putin. 1m nimerit intr-un roi de meteoriti minusculi, care mi- au avariat nava atat de grav, ‘incat a trebuit s cobor fortat (> pe planeta asta nenorocita. Am apucat s& lansez barca de salvare inainte ca nava sa se scufunde in mazga cleioasé care-i slujeste de ocean. Apoi nu mai stiu ce s- a intamplat..." Vreo defectiune la _costumul autonom... Orieum, am murit. Pentru a ma trezi din nou, nemuritor... Cutia neagré nu-mi inreg- istrase numai gandurlle $i senzatiile. Imi inregistrase toata informatia cerebrala. Facuse lucrul asta probabil prin copierea creierului meu,cu toate conexiunile sale, pentru cé am constatat ca ‘eram in stare s& gandesc, sa ma analizez gi s8-mi aduc aminte cine sunt gi cine am fost. $i, am descoperit cu stupoare, eram dotat si cu organe de simf, care-mi per- miteau s& cunosc ce-i in jurul meu, lar acum stau inchis in cutia asta, care nici macar nu-l neagra, ci argintie, arun- cata in bared, langa cadavrul meu, $i-mi urmaresc, clipa de clipa, trecerea in neant. $i agtont sd vind al mol, 68 mia gaseasca gl sa stoarca din mine toate informatiile de care au nevole... Probabil ca indivizil care au construit-o au un sistem de citire a gandurilor sau un sistem de convereete. Nu stiu. Sunt ‘ns convins c& vor fi in stare s&-mi scotoceasca printre minte. $i, daca nu ma deran- Jeaza deloc sa alle ce s-a intamplat cu nava gi cu mine, ‘incep sa fiu ingrijorat la ideea C4 un oarecare igi poate vari ratul in amintirile mele cele mal Intime. Momentul in care am realizat ce s-a intamplat cu mine a fost groaznic. Probabil c& m-am ficnit un Bie. Sau poate nu pumai un pic... Insd cred ¢a oricine S-ar ficni daca s-ar vedea mort. $i nu aveam cum sa nu ma vad, pentru c&, printr-o ironle a'sortii, cutia neagra fusese aruncaté in barca de salvare astfel incat in oblec- vul aparatului de luat imag- “hi se alla Jimmy Fowles. MA aflam eu... ‘Atunci am incercat sf nu mai vad cea ce vedeam. Nu aveam cum sa inchid ochil pe care nu-i aveam. Singura Posibilitate era sa ma gandesc atat de intens, incat 84 nu mai acord atentie imaginilor care-mi erau trans- mise. Sau, ca sa zicem aga, 8 privesc in gol.’ Siam fnceput s&-mi amintesc tot ce a fost viata mea. Am facut descoperire MTS Chednpefia atuncl o ciudata. Majoritatea amintirilor erau neplacute: momente in care am fost umilit sau jignit si n-am gasit replica potrivita; tot felul de neplaceri pe care a trebult sa le indur; magat pe care le-am facut, din inconstienté sau cu buna stiinya, si de care m-am bucu- fat sau mi-a p&rut rau cand era prea tarziu... Certuri, scandaluri, discutii tn contra dictoriu... Sunt convins cA viata mea n-a fost atat de urité. Se pare ins cA omul e mai dis- Pus s& momoreze lucruri neplacute decat clipele de fericire, S-a_ lasat___seara. Nenorocitul ala de soare a disparut, in sfarsit! Probabil ca lumina puternica, de un fogu murdar, imi produce nigte gocuri, altfel_ nu-mi explic nervozitatea care ma cuprinde de fiecare data cand apare... Noaptea ma simt mult mai bine... Pacat c&i nu pot s& dorm. Pana la urmé, baiesii ma vor gasi. Asta-i clar. $i vor incepe sd-mi scotoceasca prin memorie. Chestia asta nu-mi place deloc. N-am fost un om deosebit, n-am facut nimic iegit din comun, dar, ca oricare din noi, am amintiri pe care nu mi-ar plicea sa le vada oricine, Nu pentru ca mi-ar fi rugine de ele, ci pen- tru c& nu pot fi intelese de toata lumea. O dala, mi-am amintit de prima mea intalnire de dragoste, din tim- pull liceulul... Nu sa intamplat nimic rau, nimic reprobabil, dar m-ar deranja ca lucrurile astea sa fie cunoscute gi de alti. Sunt convins c& nu le-ar injelege si ma supara de pe acum ideea unor posibile comen- tari, Sau altceva. M-am trezit, intr-o zi, gandindu-ma la Amalia. Giudat lucrul Sa ma gandesc la ea to¢mai acum, Gnd nu mai sunt decat o minte fara trup! Mi-am amintit de toate nebunille pe care le féceam cu ea... Erau lucruri plcute, amintirea lor ar fi tre- buit s& ma bucure, dar certl- tudinea c& niclodata nu vol mai putea pipai fesele tari ale Amaliei sau ale altora ca ea mi-a produs 0 senzatie atat de acuta de frustrare, ineat am regretat cd nu murisem cu desavargire... La urma-urmei, nici cel care-mi vor scotoci prin inte nu sunt nigte sfingl. Lucruri din astea sunt banale. Ins& nu-mi face placere sd fie facute publice. Fiecare are dreptul la intimitate, la micile sau marile lui secrete, Imi aduc aminte ca, in tinerefe, aveam un vis, care se repeta obsesiv: se facea c& plecam spre serviclu, dimineata, far In statia auto buzului descopeream c& uitasom s&-mi imbrac pan- talonli... Lumea se vita la mine ciudat, nimeni_ nu radea... Oamenii se vitau doar pe furig, ca la un handi- capat sau ca'la un beflv... Probabil ca visul asta nu facea decat sa reflecte 0 teama a mea, teama ca nu cumva cei din jur sd nu-mi surprinda niste lucruri pe care voiam sa le fin ascunse.. lar acum, toata intimitatea mea urma sa devina publica! Sa-mi intre cine vrea cu bocancii murdari in suflet! Si, in linigtea nopfii, mi-a venit'o idee. Trebuie sa-mi gterg amintirile. S& sterg din memorie tot ce-mi apartinea numai mie si la care cellalti_ nu aveau de ca s& se ulte. Asta insemna, intr-un fel, 84 ma sinucid. Guget, deci’ exist. Daca n-ai amintiri, n-al cum sd cugeti. Side ce nu m-ag sinu- cide? Nu pofi trai la infinit doar cu amintirile. Dupa un timp, te vor otravi. N-am cum'sa ma sinucid fizic, Cutia neagra este indo- structibila, iar autonomia energetica ajunge pentru sute de ani. $i ce sa fac in sutele astea de ani? Sa-mi * rasucesc amintirile pe toate partile, sa compun versuri Proaste gi sa agtept sd fiu Gasit de nigte oameni care se 7vor amuza pe socoteala * bucuriilor gi durerilor vietii mele? Si sa ma uit la soarele asta infect, care rasare gi apune cu indiferenja? Sau sa urmaresc, clipa de clipa, cum ma transform in pulbere? Nu, singura cale este sa- mi sterg memoria. Voi pastra doar amintirile legate de acci- dent, Este dreptul colegilor mei. Restul insa imi apartine si pot face ce vreau cu el. Totul este s& gasesc 0 ‘solutie... O amintire se sterge printr-o informatie mai roaspata si mai intensa. itarea, atat de tipic ome- neasc&, este doar o stergere a suportului informational, pentru a ldsa loc inregistrarii de informatii noi. Asta voi face: imi vol umple memoria cu informalii banale, lipsite de importanja, care sa n-aiba nimic de-a face cu persoana mea, “Ag putea compune un roman, Sau_o sulaé de romané.., ins orice crealie reflecta, intr-un fel, personali- tatea autorului... Trebuie ceva banal, ne- utru... Tabla. inmultirii, repetata la infinit, pana cand va ocupa fiecare celula de memorie... Eo treaba mono- tona, plictisitoare si lipsita de orice implicare, Ce-ar fi sa inventez o alta tabla a inmultirii, una mai putin uzuala... SA aleg un sistem de numeratie neuti- lizat, s& zicem In baza 17. E un numar prim, simpatic, destul de mare ca sA ocupe spatiu suficient... Sis& dau alte nume numerelor... Ceva banal, dar care sa reprezinte el un exercitiu de logica Bee upd ce voi termina toate calculele de un rang, le vol repeta serios, pan cand se vor impregna tntr-o zona de memorie... Apoi voi repeta informajille referitoare la acci- dont, 88 fiu sigur c& nu le voi uita tocmai pe acelea... Apoi voi trece la rangul superior. $i tot aga, pana cand voi deveni o maginé de inmultit in baza 17. 7 — SA aleg numele celor 17 Zero Sa gasesc ceva mnemonic, sa fu le incurc la inceput, pana apuc si le retin... Sé pornesc do la literele alfabetului. numere de ramane, il Sa zicem, deci = baman; daman; 5 faman; 7 haman; 9 jaman; 11 aman; 13 = baza. pastrez. eaman; 6 = aman; = caman; 4 = naman; 15 = oaman; 16 = paman; 17 = raman. $i acum, sa incopem: aman orl aman fac aman aman ori baman fac baman aman ori caman fac caman Sa vedem cine mai reuseste sa-mi incalce drep- tul [a intimitatel aman ori daman fac daman aman ori eaman fac aman... Desen de Adrian Ronai ‘dulieqrtia MTS- Esti inteligont? marae seful. ~ Stiu sa fac pe prostul, il asigur. + Atunci, vezi ce-i cu testul ala ai tigarilor. ° lau un taxi-cosmic gi, pe drum, studiez cazul. Pe planeta V-3, un intreprinzator ofera un milion de dolari galacticl celui care va deosebi un vanzaitor uman de unul robot. Cum preturile sunt piperate, amatoril se imbulzesc sa intre in joc cumparand un pachet de figairl. De céteva luni, toat’ Galaxia vorbeste de “testul figairilor’ Cobor cu greu - pe planeta V-3 2 0 aglomeratie teribila. Reugesc sa intru in magazinul “OCC!". = Un pachet de tigari, duduie, - Desigur, domnule. Avefi vreo preferings? = Sincer s& fiu, nu. - Imi permitefi si vi recomand eu? + Vrog. - Avem niste “Kalagnikov" de contrabanda, o minune. Inventatorul a murit sarac, zambeste vanzitoarea, dezvelind o dantur& superba. “Pershing” au avantalul razei de actiune si al preciziei. In plus, sunt silentioase. Elita - dac&-mi permitetio mica digresiune - prefera “Shoveen" in zilele noroase gi “C.D.” in zilelo insorite. - Darti-mi o tigara din fiecare, Dar repede, ca ma grabesc, = Imediat, domnule. Vanzatoarea desface un cartus din fiecare sorliment, apoi cdte un pachet. Lucreaza cu un clestisor pe care scrie “steril”, : : - Fiecare figara impachetala separat sau toate la un loc? les néucit, abia auzind in urma complimentele vanzéitoarei, care mi-a oferit in dar o duzina de zinul “Bale”, de aléturi, - Un pachet de S_ figari, duduie. N ‘(Nici reactie. < Tugesc semnifica- tiv. ™ - Ceri, dome, a dat tusea-n tine? Agteapt, c& nu mori! Astept. O jumatate de ort. Vanzitoarele crogeteazi. ~ Dudule, am cerut nigte figari. = "Duduie” sai spui sorei dumitale. “Niste tigari", ma ingan& vanzatoarea. “Cemobal” fara filtru, “Kozlodui” de anul trecut sau “Three Miles”. Astea se vad, din astea avem. Sau nu le ai pe astea cu citi- tul? - Gate una din flecare si repede, cd ma grabesc, = Cate 0 tigar’? Bal, baigcalle, faze din astea sa faci la tine pe planeta! $i man magarul, dacd te grabestil Renunf s& mai cumpar, ies turbat din magazin, completez testul gi ma intore in redactie, - O poreairie, ii spun gefului. Orice dobitoc igi dA seama cd vanziitoarele de la “OCCI" sunt robo}}. 7 Cand mai faci pe prostul, vezi s& nu rami aga, marie getul, dup& ce verifica rspunsul cu ajutorul calculatorului central: -"Toate studiilo medicale aratd c& {igdirile sunt nocive. Conform legilor roboticli, vanzatoarele-robot au obligatia s&-Ifacd pe om s& NU cumpere ceva care j-ar putea face rau”, Constantin Pavel Vertical: SCIENCEFICTION Dezlegarea jocului din numarul frecut: Orizontal: FLEISCHER; ZECCA; DANINOS; AVERY; HONDA; POPESCUGOPO; FREDA; HOFFMAN; SHIMA; LEVCIUK; MAETZIG; NEILL; TARKOWSKI; RESNAIS MTS ohalicjrafio 79WALTER JON WILLIAMS Sara Inerecaza cn Nevistinica Desen de Nicu Geese BO $$ a rbivppaefi| Cugninghen7 eta a, ioe ple Se oh A poate umbla cu grajie. Are corpul prea mare, prea Doesicnere de corpuri are ochi violeti, strBlucitorl deasupra pometilor din fildes sculptat. Panul ei este blond, cu suvije, unduindu-se pe o aripioara dorsal, perfect athitectural inapoi cefel. Muschi ei joacd precum ai unei pisici, iar buzeie Ii sunt stropite de rou stacolia. ~ Parul mai scurt, da, rosteste ea. In impon- derebiltate nu se poart& lung. jegetele ei fulgera si prind barbia Sarel, Inclinandu-| capul spre lumina nordic, rece. Are Unghie violete, in ton cu ochil, si ascufite. Sara o priveple morocanoasd, Designora zémbeste uj came In barb, da, spun tre- ti rbie mai energica. Varful nasului poate fi fea retroussé. Curba max!- ‘Sub apasarea degetelor cu unghii violete, Sara igi ristrénge buza. \ésignera it da drumul barbiei si se intoarce. = Chiar trebuie sa folosim fata asta, greoi. Este 0 jegoasa. De duzina. Cunningham sta tcut in costumul sau maro, iar chipul lui neutru, banal, este inexpresiv. Vocea este o goapta. - Sara are stil, Mugure-de-foc, rosteste ol. Stil lselpling. Tu Krebule edi dal forma, s-0 mo- lezl. Stilul ei trebuie s& fie 0 arma. Tu 0 vel con struj; eu am sé {intesc cu ea, lar Sara va nimer acolo Unde trebuie. O priveste pe femeie cu oc ei cprui, neciinfii; Nu-Laga, Sara? ra nu r&spunde. Isi dezveleste di - Lasiimma e& te vanez intr-o noapte, Muguro- de-foc, spune el. O s&-|i arat ce stl am, Designera inalj& ochil, exasperaté. Limbaj de jegoasa, puneste ea, dar se je un pas. fa ranjeste. = $i, Mugure-de foo, rela Cunningham, cicatricele. Vor avea efect asupra Prinlesel, aminti de aceasta cruda realitate terestré la croarea cdrvia a ajutat si oa. Po caro 0 domind... De care continua si fie, pe jumatete, indragos- 1B... Da, las&-i cicatricele, repeta el si zambeste pentru intSia oar8, © scurta Incordare'a mugchilor obrazulul, rece ca azotul lichid, Prinjosa noastra ? va fnnebunié dupé clatice. Le va ub asi /AujoursOul este un bar de joche, 9i sunt tol acd: lunajoc si mecejoci, forejoch, energojoc! gl rockjod, cu foi putandusl inser pe vaste jachete: TRW, Temple, Toshiba, ARAMCO, Tupolev. Embleme ce-i declara biruitorii Razboiu- lui Meteort. Accept s& imparté localul cu ratati lutosii si jegoasele: inconjoara, care spera 88-{ atinga In timpul unui zondans $i $8 absoarba un fragment din strélucirea lor, ‘Sara se strecoara printre ei, intr-o jachet din satin negru, brodat pe spate cu o macara alb& ce 80 inalla spre firmamentul instelat, printr-un_nor de caractere chinezesti, cromate Sclipitor. Este ‘emblema unui bloc caré-si desfasoard cea mai mare parte a afacerilor in Singapore si apare ‘extrem de rar aici, in Zona Liber’ Florida. Chipul ei sculptural este palid, bronzul de Aslicivalit Florida s-a dus, ochii sunt tiviti cu negru. Parul intunecat este Sourt pe tample $i tuns perie in rope, coama dela coat cade pe spate in dou codite subjiri. Cercei din ofel cromat li mangale mot, Mugure-de-foc a Rirgt umori deja lar, sf ica redus lajimea pelvisului, Poarta papuci de dans negri, inchelali peste glezne cu siretur, gf pantaloni ‘purpui i, cu bretele care ii incadreaz& sani, Intinzand fesdtura peste slarcurile pe care designera i le-a facut mal proeminents. C&maga el este din voal presarat cu steluje argintii, iar egarfa do la gat din matase neagra. De nervul el auditiv este conectat un duplex, iar de centrii optici ai lobului frontal este alagat un receptor, pe frecvenjele de comunicare ale polifel, o permanent pialé aglomerats a unul LED chihlimbariu, la cerere pe langa vederea amplificat&, cadouri de la Cunningham. Nervil suporbobinal sunt ini a e, La fel si Nevstuica, asteptand, cu ribdare cibemetica, inceperea tori MA INNEBUNESC DUPA OCHII MEI KIKUYU, ZICE PORNOSTARUL ROD MCLEISH, I CU SELECTIA INFRAROSIE POT SPUNE ACA PARTENERA MEA E CU ADEVARAT EXCITATA SAU E NUMAI O VRAJA SILICON... SISTEMELE OPTICE KIKUYU, I.G. SECTIE A LUI MIKOYAN-GUREVICI Prima dat Il Intlnisep¢ Cunningham intrun alt bar, Matasea Albastra. In dimineaja aceea, Sara lucrase cu Nevastuica, conform contracului, dar nodurosul fusese el insugi suporbobinat - Sara banvia un implant medular cu cristale lichide japoneze continand reflexele unul dan, sau cam pe-acolo, ins& Nevastuica trecuse prin ochiul tipu- i terminase creierul si, cu toate cA Sara era numai vanatai, recuperase geanta cu produsele utite pe care speranfele lui il impinsesera s& le re, da nteligen|a nui permisese si le pastreze. Contractul era cu terjiani si Sara este plats in ‘ondorfine, convenabil, dooaroce trobuie s& utl- lizeze cateva chiar pentru ea. Are o fisurd in osul goldului si nu poate sta jos: se reazema de barul Capitonat si soarbe din romul cu lamaio. Mtasea Albastré oste condus de un ex-mi- nerjoc, Maurice. Este un vest.indian, cu ochi Zeiss model’ vechi, care in Razbolul Meteort a luptat de partea invingilor. Pe pereli sunt fotogralil ale prie- tenilor gi efoilor sai, tofi purtand egarfele de matase azurie ale trupelor de elit spaliale, majoritatea fotografillor ineadrate in pangl nagre, de doliv, care se decoloreaza cu anil. ‘Sara se Intreaba ce vazuse cu chil aceia, Inexpresivi, de metal. Emisia de raze X care c&lauzise stancile de zece strabatusera atmostera, z2drobind orasele Paméntului? Meteor! artificiall ingigi, lansa{i do propulsoarele masice de pe orbita 3f de pe Lun’, care c&zusers mal intl in emisfera estic&, peste Mobasa gi Calcutta, fiecare cu fora unel explozi nucleare? Pan& ce planeta se rotise, fcAnd si din emisfera vestica o {inta, Pamantul capitulase - ins& blocutile orbitale consideraserd cA nu fusese dostul do clar gi pentru vost, iar meteorifii cAzusera oricum. Pretextaserd o dereglare a comunicalillor. Miliardele de pe P&mént stiau mal bine, PAmantul fusese colonizat de propriile lui colonii orbitale si lunare, o ironie amara transmis& otprin intormediul unui mesager special Sara avea opt ani. Se gasca in tabaira de copil de langai Munjii Stancosi, cand trei meteor distrusesera Atlanta, ucig&nd-o pe mama ei. Fratele ei, Daud, care avea cinci ani, fusese prins sub ciramatur, ined vecin il auziser’ pang ght scoseserd afara. Dupa aceea, Sara si cu Daud au trecut do la 0 agontio DP Ia alta, oprindu-se in Tampa, la tatal ei, care disparuse pe cand ea avea trel ani Sara isi amintegte cum il vazuse atuncl: odmaga, zérentuita, imbacsita deo sudoere alcoolic&; privirea tulbure, bulmacita, cdnd funcjionara il prezentase copilior sai = Acesta este tatil vostru, spusese fomola. O 38 aida gfija de voi. Se dovedise a fi numai jum&tate de minciuna. = Cauli de lucru, Sara? Intrebarea, venind dinspre albul care sta la capatul barului, sfargoste, din fericiro, nedorita amintire. Barbatul se apropie, cu o mana pe spatarul scaunului do lang’ ea. ZAmbeste, pared ulin nelalocul lu. © - Mi-al fost recomandata, continua el. Are glasul guierat, parca tras pe glaspapir, un timbru ita. Pesemne nu trebule si se td, Ea mijeste ochii si, deliberat, soarbe incet din pahar. = De catre cine? il intreba, Zambetul a disparut; chipul inexprosiv o Priveste obosit. ‘ -Hatmanul. a __ > Michael? intreabé ea. Barbatul Inouviinjeaza. Ma numesc Cunningham. = Pot sal chem 0¢ Michael si sf: intreb? Hatmanul controleaza zona Golf si uneori Sara lucreaza cu Nevastuica pentru el. Nu+i place ins c& pomeneste numele ef Inaintea orica\rul strain, “Cum vrei, zice Cunningham. Mat ita, 2g dori sali spun despre ce-i vorba. Asta nu-i barul unde primese angajamente. Cautii-ma in Fata din Plastic, dupa zoce, = Nu-i vorba de un angajament care poate agtepta. ‘Sara se intoarce cu spatele la ol si priveste In ochii metalic! af lul Maurice. Barbatul asta, 1i spune, ma deranjeaz’. Chipul lul Maurice nu-si schimba expresia. Mai bine pleacd, rosteste ol, Fara sé se uite spre Cunningham, Sara ‘ntrevede cu coada ochiului o senzatie do arc des- tinzandu-se. Cunningham pare mai inalt decat cu 0 dip inainte. simte goala pe dinauntru. In loc de bucurie, in inima ei este un vid. li pl&teste po mugchi gi ia un taxi pana la o banca nonstop, unde depoziteaza endorfina intr-un self. Dup& aceea, merge acasa. ‘Apartamentul zumzaie inceligor, pustiv. Sara cauté comanda LED-urilor si le stinge, apoi azvarie hainele la gunoi. Goala complet, intr in camera ei si zareste pe noptiera holograma inlesel. Ezitand, Intinde mana, o intoarce cu fala in jos, $i cade in mult-asteptata bezna, DRAGASTOASA SI ASTEPTANDU-TE AGERE. BLANDA A LUI TERRY AC Este inc& noapte cand Sara se trezeste la zgomotul usil. - ~ Daud? intreaba ea, si r’ispunde un geamat. Baiatul este inféguraf intr-un coargal acoperit aticipafiado s&nge. Impaiatul il fine in picioare, cu muschii gatului incordali,

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1840)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2520)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (589)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• Tipuri de Material Rulant Motor

  

  Document4 pages

  Tipuri de Material Rulant Motor

  Thuderboy

  100% (2)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1715)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5806)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Curs 7 FABBV Baze de Date Multidimensionale

  

  Document17 pages

  Curs 7 FABBV Baze de Date Multidimensionale

  Thuderboy

  No ratings yet
• 0291bi Lde060

  

  Document224 pages

  0291bi Lde060

  Thuderboy

  No ratings yet
• Mecanic Xi Pregatirea Gazelor Pentru Transport 1 PDF

  

  Document40 pages

  Mecanic Xi Pregatirea Gazelor Pentru Transport 1 PDF

  Thuderboy

  No ratings yet
• ADHD Evaluare PDF

  

  Document55 pages

  ADHD Evaluare PDF

  Thuderboy

  100% (1)
• Tablou Mediatori

  

  Document5 pages

  Tablou Mediatori

  Thuderboy

  No ratings yet
• Curs IVBDR

  

  Document3 pages

  Curs IVBDR

  Thuderboy

  No ratings yet