4.1. Continutul raportulti juridie Continutul raportului juridie desemneara ansamblul drepturilor 31 obligatiilor pe care le an pértile unui raport juridie determinai, drepturi si obligatii ce sunt prevdzute in dispocitia normei juriice Prin continutul sau (prin drepturile si obligatiile juridice eorelative) raportul juridie apare ca o forma fimdamentalé de implementare a normei juridice in viata social Majoritetea doctrinarilor resping idea existense: drephurilor fard obligatii saw a obligatior find drepturi, cdmitind corelajia absolute necesar’ intre acested’, asa incdt ori de calle ori ne aftdim in presenta nei obliguti, aceasta obtigatie trebuie raportati la un drept eaci ea existe: doar in reletie cu tm drept subiectiv. Imerconditionarca si unitatea drepturilor si obligatiilor constituic irisituri esentiale ale confimutuled raportului juridic’, Subicctele raporturilor juridice apar ca titulare de drepturi si obligatii gi se manifesta in acond ew povitia pe care 0 au in Tatura activa san in latura pasiva a continutului raportului juridic, 411. Dreptal subicetiv reprezinii ansumblul prerogattvelor unui subiect de drept de a avea 0 conduita sau dea pretinde 0 conduit, reglementatié de dreptul obiectiv, in scopul valorificaril sau apararit wut anumit interes legul protejat, in cadrul unui raport juridic concret. Asti, titularal dreptului ul are urmitoarcle prerogative previzute de lege: 2.) 88 aiba o anumit conduita fafa de drepuul sau: b) sa solicite o atitudine corespunzitoare din partea subiectului obligat; 2) 8a solicite apararea dreptului su pe cale statal, in conditile nocospectinii alo, Dreptul subiectiv este 0 facultate sau 0 posibilitate a titularului, drept pentru care acesta nu poate fi constrins si il realizeze, spre deosebire de titularul obligatici care poate fi nut de indeplinirea acestela. De exemplu: proprietarul are dreptul de a dispune de bunul sau, in limitele stabilite de leze. Drepturile subiective nu se pot afla in afara normelor juridice (a dreptului obicctiv). Aceste drepturi Sunt ocrotite 5i garantate prin Constitutie si celelaite legi. Nu sunt admise nici un fel de ingridiri ale drepturilor subiective pe motiy de ras8, nationalitate, sex, religie apartenenti politicd 5 in ceea ce privesie clasificarea drepturilor subjective aceasta Problema prezinta o importants deosebita atat in teoria dreptului cat si ia cadrul stiintelor de ramuri (dreptul constitutional, dreptul civil, dreptul familie §.a) In teoria dreptului, prezinté relevant clasificarea drepturilor subiective in drepturi absolute gi drepturi relative dupa criteriul modvlui de determinare a subiectilor obligati sa respecte dreptul subiectiv (criteriu! gradului de opozabilitate), «@ Este absolut (opozabil erg2 omens) acel drept subiectiv in temeiul eéruia titularul siu poate avea o anumiti conduit, fara a avea nevoie de concursul altei persozne pentru a-1 exercita, toate celelalte persoane sand obligatia de o-| respecta, Dreptul absolut are urmatoarcle trasaturi specitice: ~ numai titularul dreptului subiectiv este cunoscut, toate celelalte persoane, ca titular al obligatiei, fiind nedeierminate: ~ acestui drept fi corespunde obligatia general si negativi de anu i se aduce atingere; - este un drept opozabil siya anmes, imrucdt obligatia negativa (de a nu face) revine tuturor subiectelor de drept; - poate fi exercitat doar de titularul stu, fet concursul altei persoane. 4. Esie relarty acel drept subiectiv in termeiul cruia titularul sau poate si pretinda unui subiect, cure esie determinal de la taceputul raportulul juridie, anumits conduits (58 dea, 58 faci sau si nu {acd ceva) Fira de care dreptul sdu nu se poate realiza, De exemplu: drepturile de ereantd. Dreptul relativ are urmatoarele trisaturi specifiee: ~ este cunoscut, de la inceputul raportului juridic atét titularul dreptului sul cbligetici corelative ~ fi corespunde obligetia corespunzatoare ce poate consta fie intr-o actiune (si dea sau sf fac ceva), fie inte-o inactiune (5% nu fad ceva); ~ este opozabil numai subiectului pasiv determinat, ~ titularal nu-si poate realiza dreptal dacd subiectul pasiv nursi indeplineste obligatia. tiv e@t i citularul \N POPA. Teoria generald a dieptuluh op.cit, p233, 2M. DIUVARA, Jeoria eorerald a dreptiui Dreptrefiaal, Ear gi drop positv, Ua. All Beck, Dusenesd, 1999, p24, Ween guistentei obligatilor fied drepturi a apdrut fa Prana esa avut ea adept ps Leon Dupatt, Gaston Jéve 9 abi Mihidsr, p233,Potrivit prevederilor art. 15 din C.civ. “Wiciun drepe nu poate ft exercitat in scopnl de a vétdima sent ‘pagubi pe altul ori intr-un mod excesiv si nerezonabil, cantrar bunei-credinie”. 4.1.2. Obligatia juridica consi’ in indatorirea pe care o parie & reportului juridie wrebuie sé 0 indeplineased, de a avea 0 anumité conduitd corespunctuoure dreptului subjectiy $1 care, in cuz de nevoie. Doate fi impusdi prin forta de constringere a statubi., Obligatia juridied reprezinta masura dreptului subiectiv', De exemplu: obligatia vanzitorului de a preda bunul vandut, obligatia cumparatoralui de a achita pretul bunului $.a. Din definitia obligatiei putom extrage unele caractere ale obligati ~ obligatia juridic3 consti intr-o indstorire corespunvitoare dreptului subiectiv; ~ obligatia apartine subiectuiui care trebuie s8 aiba conduita pretinsi de titularul dreptului subicetiy ~conduita subjectului poate consta fie intt-o actiune, fie intr-o inactiune: ~ ducititularal obligatici nu isi exceuta obligatia de care este tinut, titularul dreptului sabiectiv poate si recurgi la forta de constrangere a statului, In teoria dreptului, prezinta relevanta clasificarea obligatiiloc in Y- obligatii de tip activ (obligatia de a achita pretul, de. plati impozitul s.a.) si Y obligatii de tip pasiv (obligatia de a sc abjine de la svarsirea unor Japte care ar putea aduce atingere exercitiului drepturilor). 4.2, Obiectul raportului juridie ® Dreptarile subiective si obligatiile juridice reprezinic usterca wnud raport juridic. Cunoasterca obiectului permite deverminarea condultel concrete pe care webuie sd 0 realizeze subiectele raportuli juridic', Lannasterea raportului juridic, partile raportului juridie se obligi si intreprind’ actiuni (pe care altfel thu ar fi obligate s& le intreprinda) sau sé se abtind de a intreprinde actiuni (pe care altfel ar fi libere si Te intreprind’). Aceste acfiumi, respectiv inactiunt reprezinté obieetul raporialua juridtc’ ® Obiectul reportului juridie nv trebuie confundat cu continutul raportului juridic deoarece prin continut intelegem drepturile si obligatile partilor (adica posibilitatile juridice, respectiv indatoririle jucidice Ue a pretinde sau de a indeplini anumite actiuni sau inactiun’) pe ednd p i aefivei 5 juni pe care titulurul dreptulut sublectiv le poate pretinde iar tit ecultatulud wemévie pe intelegem insesi uceste nul obligatie’ ox. De exemplu: intr-un contract de intretinere, debitorul are obligatia de a presta intreinerea iar creditorul are dreprul de a primi intretinerea, acest drept si aceasti indatorire intrénd in sfera eontinutalui raportului juridic insa prestarea efectiva a intretinerii reprezinta conduita, adica obiectul raportului juridie respectiv. In raportul de drept penal, obiect al raportului juridic este executarea pedepsei si a celorialte senctiuni aplicate pentru sivargirea infractiunii (In confinutul ecestui raport dreptal statului dar si obligatia acestiia de a trage Ia rispundere penal, pe de o parte si obligatia infractorului de a suporta consecintele sav aryirii faptei sale - pedeapsa - pe de alta parte), in raporturile juridiee patrimoniale conduita partilor priveste lucrurile materiale (bunuriley*, acestea aparand ca un obiect derivat al raportului juridic’ §5. Proba raportul juridie coneret Etimologic, termenul de prob" provine din latinescul ,, praia -are, ari atu" care inseamna .,« dovedi" sau de la. ,,probate” care inseamni ,,dovadé", cu ridicini in cuvéntul ,,praius” ce prezint ,. dun, nest”, Prin proba se injelege mijlocul jurtdic de stabilire a existenfei sau inexistentet tui act sau fapt juridic, din care izvorése drepuei.yi obligati juridice. Probele sunt necesare pentru apirarca/sustinerca dreptului subiectiv atunci ¢ nd acesta este contestat, 'N.POPA, Teorta peneralé ¢ dreptului, op.eit, 233, LHUMASniroduvore in stediud dveptului, Fa. Pundatiei ,Chemasee”, lagi, 1993, p.97. 1). CIOBANU. Fatreducere in sual crepratu, Ed. Alyperion XX1, Bucureyt, 19. p. SL. CHELARU, Drapt civil Partoe general, ap cit, yp. 69-83. ©'N. POPA, Teoria generald a urepuulut, op.cit, 237; Ghe. BELEIL, Drepe civil roman, Inroducere in dreptil civil Subiectele dreptudte ebil, ep cit. p. 98.iat nu 0 conditic de existenté a acestuia, absenta unci probe find egala cu absenta drepiului (idem est nom esse aut non probari)| Objectul probei il constituie clementul de dovedit adie3 fapiele juridice ato sensu (actele sau faptele juridice sérete sensu) care au creat, modificat sau stins raportul juridic (adica drepturile subiective si obliga juridice). Sarcina probeiidovezii revine, in principiu, celui care afirma (rabatiaincumbite’ qui dot nen ei qui neget. Foti de ecle aritate, proba poate fi priviti atat din puct de vedere al instantei, cat 51 al plrtilor aflate in proces. Din punctul de vedere al instante’ probele sunt un mijloc pentru a ajunge la realizarea functiei icfionale, stabilirea adevarului in cauzele sapuse judeeatii. Din punct de vedere al partilor, probele sunt mijloace folosite pentru a convinge judecétorul asupra existentei sau inexistenjei unor fapte relevante in procesul civil sau penal. De aceea, 5-2 afirmet c& proba este, din punet de vedere al partilor, o modalitate de a convinge magistratul. lar convingerea magistratului depinde, in mare misuri, de activitatea probatorie a pairtilor fitigame, Probele ajutd la stubilirea adevitrului, la formarea unei convingeri imime a judecatorului astfel acesta si pronunte o hotirdre judecdtorease’ temeinic’ gi legal. Probele conford instantelor superioare posibilitatea de a exercita un control eficient asupra legalititii gi temeiniciei hotirieii atacate’. ‘Locmai aceasta imprejurare I-a detreminat pe cunoseutul procedurist uruguayan, Eduardo J. Couture sd afirme cA proba este ,,mai mult decat o metodé stiintifica de cercetare" ea se aseaman’ cu proba matematica, “find @ operate de verificare a exactitiyii sara falsitatii alte’ operatizani anterioare"® Roglementarea unitara a probelor in noul Cod de proceduri civilé este sporeste calitativ actul de juste’, REPE IBLIOGRAFICE Tratate, cursuri, monografii % Ghe. BELEIU, Drept civil roman, Introducere in dreptui civil, Subicetele dreptului civil, Universal Juridic, Bucuresti, 2007 Ghe. BELEIU, Subiectele colective de drept in Roménia, Ed. Academic; Romane, Bucuresti, 1981 Ghe. BOBOS, Teoria generalé a dreptului, iditura Didactic’ $i Pedagogies, Bucuresti, 1983 F. CHELARU, Drept civil. Parte generald, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2007 D, CIOBANU, dntroducere in studiul dreptulut, Fd, \Iyperion XX1, Bucuresti, 1991 MO. CLIZA, Teoria raportului juridic. Privire specialé asupra particularitctilor raportului de iuteld administrativd, teri de doctorat nepublicat’ MC. CLIZA, Drept administrativ, Partea I, Fd, ProUniversitaria, Bucuresti, 2010. 1. CRAIOVEAN, Tratat elemeniar de ieoria general a dreptului, Ed. All Beck, Bucuresti, 2001 1. DEMETER, I, CETERCHI, Introducere in studiul dreptului, Ex. Stimificd, Bucuresti, 1962 M. DIUVARA, Teoria generalé a dreptului. Drept rational, isvoare si drept pocitiv, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999 D.C. DANISOR, 1, DOGARU, Ghe. DANISOR, Teoria generala dreptuiul, Ed. CH. Beck. Bucuresti, 2006 1: DRAGANU, Droptconsttafonal gi institut poltice, vol, Ha. Lomina Lex, Bucureyti, 2000 | GENOIL, Raportul juridic, Fd. CH Beck, Bucuresti, 2007 M, GRIGORE, Teoria generala a dreptului, td. Pim, lasi, 2012 . Introducere on studiul dreptulul, Ed. Fundatiei ,Chemarea”, Iasi, 1993 A. HURBEAN, Ficiile de consimtémén, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009 L LES, Principit si institutt de drept procesval viv, vol Il, Ed. Lumina Lex, 1999 L.LES, Tratat de drept procesual civil, Editia a lI-a, Editura All Beck, Bucuresti, 2002 NN. POPA, Teoria gencralii a drepudui, ¢6, a4-a, Ed. C. 1. Beck, Bucuresti, 2012 N. POPA, Prelegeri de soviologic juridica, ¥d. Universitatii din Bucuresti, 1983 ©. POPA, Teoria generald a drepiului, Ed. Lumina Lex, Bueuresti, 2001 8. POPESCU, Teoria generalé a drepnului, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000 Vy vey v Vv YY - Reglementarea profelor in nol cod de procedurd civil, in Revista romén de dent peivat nr, 12011, p. 84, Prancipit i fastinni de drapt procesual evi, vol I], Pd, Lamine Lev, 1999. pp. 11-115, Arata de dreps procestct ci €0 2 N-a, 14, All Beek, Bucuresti, 2002, p. 219 : Reglemontarea probelor in noul cod de procedurdcivild, tn Deeptal ne, VION, p. 11. PFLPZvy Studi, L. SMARANDA, Probe raportului juridic civil, Ed. Focus, Bucuresti, 2003 G.TAORMINA, Introduction au droit, Ed, Hachette, Paris, 2006 0. UNGUREANU, Drept civil. Introducere, Fd, Rosetti, Bucuresti, 2003 0, UNGUREANU, Drept civil. Persoanele, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2003 articole |, POPA, "dentition Elements of the Professional Subject to Registration with Trade Resgiste. n Jumnal de studi Jurigice, Anul VIL, nF. 1-2/2012N. POPA, Le rapport juridique, in vohumal Liber Amicorum loan Nerang, Ed. Vamuneha, Bucuresti 2006, pp. 3-10, 1 GENOIU, Considerations regunding the inheritance lenw report from the gencral law theory point of view, Presented at the “Organization based on knowledge” International Conference, organized by “Nicolae Béleeseu Terrestrial Forces Academy in Sibiu, Novernher 2010 | LES, Reglementarea probelor in noul cod de procedurd civild. in Revista ror nr. 1/2011 de drept privat ————————————————————————— _.._