Professional Documents
Culture Documents
Medicina Legala Vechi Corectare
Medicina Legala Vechi Corectare
Lang: ro
Institution: usmf
Chapter: Capitolul 1
1. După cercetarea cadavrului la faţa locului medicul poate răspunde ofiţerului de urmărire
penală la toate întrebările enumerate mai jos, cu excepţia:
a) care este vechimea aproximativă a decesului?
b) care este cauza probabilă a decesului?
c) sunt la faţa locului urme asemănătoare cu sângele sau alte lichide biologice?
d) [true]care este grupa sanguină a persoanei decedate?
e) ce leziuni corporale sunt pe cadavru?
2. La cadavrul cercetat la faţa locului s-au depistat lividităţi cadaverice roşii-aprinse, care la
digitopresiune dispar şi reapar imediat. Care este cauza probabilă a morţii şi stadiul de
evoluţie al lividităţilor cadaverice?
a) intoxicaţie cu acid azotic, stadiul de stază;
b) intoxicaţie cu CO, stadiul de stază;
c) intoxicaţie cu acid azotic, stadiul de imbibiţie;
d) intoxicaţie cu CO, stadiul de imbibiţie;
e) [true]intoxicaţie cu CO, stadiul de hipostază.
10. În procesul de cercetare a cadavrului la faţa locului pot fi implicaţi toţi specialiştii, cu
excepţia:
a) pediatrul;
b) chirurgul;
c) ginecologul;
d) igienistul;
e) [true]farmacistul.
19. În lipsa semnelor certe ale morţii, la faţa locului, medicul legist este obligat de a:
a) [true]solicita ambulanţa;
b) preleva corpurile delicte;
c) descrie locul faptei;
d) solicita martorii asistenţi;
e) [true]efectua măsurile de resuscitare.
24. În favoarea modificării locului iniţial de aflare a cadavrului şi poziţiei lui vor indica:
a) [true]semnele de târâre pe haine şi corp;
b) prezenţa sângelui pe haine;
c) [true]necorespunderea localizării fenomenelor cadaverice precoce poziţiei cadavrului;
d) prezenţa sângelui pe tegumentele cadavrului;
e) tegumente cu aspect de "piele de gâscă".
25. Sarcinile de bază ale medicului legist la examinarea cadavrului la faţa locului sunt:
a) [true]constatarea decesului;
b) [true]descrierea cadavrului;
c) dezbrăcarea completă a cadavrului;
d) [true]depistarea şi prelevarea urmelor și probelor biologice;
e) transportarea cadavrului în secţia tanatologică.
27. Care sunt măsurile efectuate de medicul legist la faţa locului în faza statică?
a) cercetarea fenomenelor cadaverice;
b) [true]descrierea poziţiei şi atitudinii cadavrului;
c) întocmirea procesului-verbal de examinare a locului faptei;
d) cercetarea leziunilor corporale;
e) prelevarea corpurilor delicte.
28. Care sunt măsurile efectuate de medicul legist la faţa locului în faza dinamică?
a) [true]descrierea leziunilor corporale;
b) [true]cercetarea fenomenelor cadaverice;
c) [true]prelevarea corpurilor delicte;
d) descrierea poziţiei şi atitudinii cadavrului;
e) [true]descrierea lojei cadavrului.
33. În cadrul examinării cadavrului la faţa locului petele de sânge pot fi depistate pe:
a) [true]hainele cadavrului;
b) [truecorpurile delicte;
c) [true]tegumentele cadavrului;
d) apă;
e) [true]sol;
37. La examinarea locului faptei, în caz de leziuni prin arme de foc, pe cadavru pot fi
depistate:
a) [true]factori suplimentari ai tragerii;
b) [true]bura (buza);
c) proba Bokarius pozitivă;
d) [true]fenomenul Vinogradov;
e) [true]tubul de cartuş.
38. Pe cadavrul victimei decedate în rezultatul incendiului, la faţa locului pot fi depistate:
a) [true]arsuri vitale;
b) spumă densă, perlată, stabilă în jurul gurii şi nasului;
c) [true]arsuri termice ale mucoasei cavităţii bucale;
d) [true]lividităţi cadaverice roşii-aprinse;
e) [true]arsuri ale firelor de păr.
39. În cazul decesului prin spânzurare, la faţa locului în procesul-verbal este necesar a se
indica:
a) [true]localizarea laţului;
b) rezultatul probei Bokarius;
c) [true]localizarea nodului;
d) [true]materialul laţului;
e) prezenţa semnului Amusat.
40. Urma de sânge produsă prin căderea picăturii pe o suprafaţă orizontală este:
a) prelingere;
b) frotiu;
c) [true]pată;
d) ştersătură;
e) amprentă.
46. Fiecare medic trebuie să poată face la faţa locului totul, cu excepţia:
a) a ajuta anchetatorul în depistarea, recoltarea şi ambalarea corpurilor delicte;
b) a descrie la faţa locului urmele de sânge, spermă, păr etc.;
c) [true]a efectua cercetarea de laborator a corpurilor delicte;
d) a ajuta ofiţerul de urmărire penală la formularea întrebărilor necesare pentru soluţionare
în cadrul examinării corpurilor delicte;
e) a efectua la faţa locului diagnosticul probabil al urmelor de sânge.
c) [true]suplimentar;
d) personal;
e) [true]repetat.
70. La ce grad de gravitate se atribuie arsurile termice de gr. III-IV ale corpului, cu suprafaţa
mai mare de 15%?
a) vătămare uşoară;
b) vătămare medie, cu dereglarea sănătăţii de lungă durată;
c) [true]vătămare gravă, periculoasă pentru viaţă;
d) vătămare medie, cu o incapacitate stabilă de muncă mai puţin de 1/3;
e) vătămare neînsemnată.
76. La ce nivel se produc modificările morfologice în cazul arsurilor de gr. IIIA şi IIIB?
a) [true]epidermei;
b) [true]dermei;
c) [true]stratului celulo-adipos subcutanat;
d) muşchilor;
e) oaselor.
81. Care sunt condiţiile mediului ambiant ce facilitează acţiunea temperaturilor joase?
a) [true]vântul puternic;
b) caşexia;
c) starea de ebrietate;
d) [true]încălțămintea strâmtă;
e) [true]lipsa hainelor calde.
101. Care sunt semnele interne specifice ale morții prin hipotermie?
a) petele cadaverice;
b) petele Tardieu;
c) [true]petele Vișnevski;
d) edemul cerebral;
e) [true]petele Fabrikantov.
Chapter: Documentatie
103. Pentru prezentarea concluziilor false sau divulgarea datelor de urmărire penală
expertul poartă răspundere:
a) materială;
b) disciplinară;
c) contravenţională;
d) [true]penală;
e) civilă.
113. Tipurile de materiale ilustrative anexate la raportul de expertiză medico-legală pot fi:
a) [true]desene-scheme;
b) [true]planșe fotografice;
c) corpuri delicte – obiectul vulnerant;
d) ordonanța;
e) haine cu defecte de stofă.
125. În cadrul expertizei medico-legale a leziunilor prin armă de foc medicul legist trebuie să
soluţioneze toate întrebările, cu excepţia:
a) stabilirea originii balistice a leziunii;
b) stabilirea distanţei tragerii;
c) stabilirea direcţiei canalului de rănire;
d) [true]stabilirea genului morţii violente;
e) stabilirea tipului armei de foc.
126. Care este cauza principală de producere a defectului de ţesut din regiunea orificiului de
intrare ?
a) mişcarea de rotaţie a glonţului în jurul axului său longitudinal;
b) masa considerabilă a proiectilului;
c) [true]energia cinetică considerabilă a glonţului;
d) masa nesemnificativă a proiectilului;
e) deformarea glonţului în timpul penetrării ţesuturilor umane.
127. În care condiţii devine mai posibilă depistarea factorilor suplimentari ai tragerii în jurul
orificiului de intrare pe corpul victimei?
a) tragere de la distanţă apropiată prin obstacol;
b) [true]tragere cu ţeava lipită neermetic;
c) tragere de la distanţă îndepărtată;
d) tragere de la distanţă apropiată din armă pneumatică;
e) tragere cu ţeava lipită ermetic.
131. Ce element nu face parte din componența cartuşului armei de vânătoare cu alice?
a) alicele;
b) capsa;
c) [true]trăgaciul;
d) pulberea;
e) bura.;
138. Mişcarea de rotaţie a glonţului în jurul axei sale longitudinale este condiţionată de:
a) construcţia glonţului;
b) acţiunea gazelor;
c) [true]ghinturile ţevii;
d) energia cinetică;
e) toţi factorii menţionaţi.
141. Care sunt semnele distincte ale orificiului de intrare la împușcarea din armă de foc cu
glonţ?
a) [true]defectul de țesut;
b) forma alungită;
c) [true]inelul de ştergere;
d) efectul hidrodinamic;
e) [true]inelul de excoriaţie.
146. În cazul expertizei cadavrului cu plăgi prin arme de foc medicul legist soluţionează toate
întrebările, cu excepţia:
a) stabilirea originii balistice a leziunilor;
b) stabilirea distanţei de tragere;
c) [true]stabilirea genului morţii violente;
d) [true]stabilirea intenţiei agresorului;
e) stabilirea direcţiei tragerii.
154. Care sunt semnele de bază ce denotă tragerea cu ţeava lipită ermetic?
a) [true]rupturi ale tegumentelor în regiunea orificiului de intrare;
b) [true]ştanţ-marca;
c) [true]lipsa depunerilor de funingine în jurul orificiului de intrare;
d) depunere de funingine în jurul orificiului de intrare;
e) [true]culoarea roşie a sângelui şi ţesuturilor din regiunea plăgii.
155. În plăgile produse la tragere din arma de vânătoare în limita acțiunii compacte a
alicelor se depistează:
a) [true]o plagă masivă oabă;
b) [true]funingine pe tegumente;
c) [true]impregnare cu pulbere;
d) [true]pârlirea firelor de păr;
e) multiple plăgi oarbe de dimensiuni mici.
156. În plăgile produse la tragere din arma de vânătoare în afara acțiunii compacte a alicelor
se depistează:
a) o plagă masivă oarbă;
b) funingine pe tegumente;
c) impregnare cu pulbere;
d) pârlirea firelor de păr;
e) [true]multiple plăgi oarbe de dimensiuni mici.
157. În plăgile produse la tragere din arma de vânătoare în limita acțiunii relativ compactă a
alicelor se depistează:
a) [true]plagă de dimensiuni mari și multiple plăgi oarbe de dimensiuni mici în jur;
b) funingine pe tegumente;
c) impregnare cu pulbere;
d) pârlirea firelor de păr;
e) o plagă masivă oarbă.
161. Prin ce se caracterizează orificiul de intrare produs prin acţiunea glonţului incendiar?
a) dehiscenţa plăgii;
b) [true]arsuri ale tegumentelor din jurul plăgii;
c) [true]pârlirea firelor de păr din jurul plăgii;
d) rupturi ale tegumentelor;
e) inelul fals de excoriaţie.
162. Pentru leziunile produse la tragere din armă de construcţie proprie sunt caracteristice:
a) [true]plăgi oarbe;
b) [true]polimorfism al orificiilor de intrare;
c) leziuni masive ale oaselor şi organelor interne;
d) fenomenul Vinogradov;
e) inelul fals de excoriaţie.
163. Care dintre factorii suplimentari ai tragerii posedă acţiune termică pronunţată?
a) glonţul;
b) [true]flacăra;
c) [true]gazele;
d) bura;
e) aerul preglonţial.
167. În procesul examinării cadavrului cu plagă oarbă prin armă de foc glonţul se extrage cu:
a) [true]mâinile;
b) [true]penseta cu branşe de cauciuc;
c) cornţangul;
d) bisturiul;
e) foarfecul.
172. Defectul de ţesut la nivelul orificiului de intrare este caracteristic pentru plaga:
a) tăiată;
b) înţepată;
c) despicată;
d) [true]prin armă de foc;
e) înțepat-tăiată.
174. Ce formă poate avea orificiul de intrare la împuşcături din armă de vânătoare cu țeava
lipită?
a) [true]ovală;
b) [true]rotundă;
c)[true]stelată;
d) semilunară;
e) liniară.
178.Ce criteriu stă la baza stabilirii distanței de tragere prin armele de foc cu alice?
a) numărul alicelor;
b) forma alicelor;
c)[true]gradul de dispersie alicelor;
d) numărul țevilor;
e) calibrul armei de foc.
Chapter: Asfixiile
183. În care stadiu clinic al asfixiilor mecanice are loc compensarea insuficienţei de oxigen?
a) [true]preasfictic;
b) dispnee inspiratorie;
c) dispnee expiratorie;
d) respiraţie terminală;
e) agonal.
184. Din semnele general asfixice externe fac parte toate, cu excepţia:
a) cianoza feţei;
b) lividităţi cadaverice precoce, difuze;
c) [true]rigiditatea cataleptică;
d) hemoragii punctiforme pe conjunctivă;
e) semne de defecaţie şi ejaculare.
191. Ce modificări morfologice sunt specifice asfixiei mecanice prin compresie toraco-
abdominală?
a) [true]masca echimotică;
b) emfizemul pulmonar pronunţat;
c) amprentele costale pe suprafeţele latero-posterioare ale pulmonilor;
d) [true]edemul pulmonar carminat;
e) fracturile osului hioid.
193. Care dintre fenomenele indicate nu este semn de retenţie a cadavrului în apă?
a) culoarea roză a tegumentelor;
b) căderea părului;
c) macerarea tegumentelor;
d) [true]poziţia „boxerului în gardă”;
e) leziuni produse de raci, peşti, etc.
207. Care dintre semnele morţii prin compresie toraco-abdominală poate apărea
postmortem?
a) petele Tardieu;
b) [true]masca echimotică;
c) edemul carminat al plămânilor;
d) petele Minakov;
e) edemul cerebral.
223. La ce nivel se produc leziunile în asfixiile mecanice prin sufocare cu obiecte moi?
a) [true]tegumentele din jurul nasului şi gurii;
b) cartilajele laringiene;
c) epiglota;
d) [true]mucoasa cavităţii bucale şi buzelor;
e) inelele traheii.
244. Ce leziuni se pot forma ca rezultat al lovirii părţilor corpului de obiectele înconjurătoare
în spânzurare?
a) rupturi renale;
b) [true]echimoze;
c) [true]plăgi contuze;
d) fracturi ale vertebrelor toracale;
e) [true]excoriaţii.
245. Sub acțiunea cârei forțe se strânge laţul în jurul gâtului în cazul strangulării?
a) greutatea parţială a corpului;
b) [true]mâinile proprii;
c) greutatea întregului corp;
d) [true]forţa exterioară;
e) spontan.
250. Moartea prin obturarea lumenului căilor respiratorii se poate instala în rezultatul:
a) [true]pătrunderii în laringe a obiectelor eterogene-compacte;
b) compresiei toracelui;
c) [true]închiderii lumenului traheii cu cheaguri sanguine;
d) spânzurării;
e) [true]umplerii traheii şi bronşiilor cu substanţe pulverulente.
251. În asfixia prin obturarea căilor respiratorii cu obiecte compacte se pot depista:
a) nisip;
b) [true]fragmente din proteze dentare;
c) [true]căluş;
d) [true]fragmente de alimente nemasticate;
e) făină.
252. În asfixiile prin obturarea căilor respiratorii la copii cu substanţe pulverulente se pot
depista:
a) monede;
b) [true]nisip;
c) [true]făină;
d) [true]grâu;
e) nasturi.
257. Modificările postmortem la cadavrele extrase din apă se prezintă sub formă de:
a) amprente costale pe suprafeţele postero-laterale ale pulmonilor;
b) [true]leziuni produse de raci şi peşti;
c) [true]leziuni produse în timpul căutării şi extragerii cadavrului din apă;
d) [true]leziuni produse de păsări acvatice;
e) prezenţa planctonului în sinusul osului sfenoidal.
261. Unice corpuri străine mici se determină în căile respiratorii în cazul morții prin:
a) spânzurare;
b) strangulare cu latul;
c) [true]sufocare;
d) înec;
e) sugrumare.
Chapter: Pruncuciderea
263. În medicina legală, drept nou-născut este considerat pruncul care a trăit după naştere:
a) mai mult de 24 ore;
b) [true]pană la 24 ore;
c) 3 zile;
d)1 săptămână;
e)28 zile.
283.Ce maladii ale mamei pot cauza moartea subită a fătului pană la naştere?
a) lipsa rinichilor la făt;
b) [true]infecţiecronică;
c) toxicoză;
d) asfixia intrauterină a fătului în rezultatul strangulării gatului cu cordonul ombilical;
e) infecţie acută.
298. Ce etape include tehnica efectuării probei docimaziei hidrostatice gastro- intestinale?
a) [true]aplicarea ligaturilor la nivelul cardiei şi pilorului stomacului;
b) [true]aplicarea ligaturilor pe intestinul subţire şi gros;
c) [true]eviscerarea organo-complexului şi plasarea lui în apă;
d) [true]perforarea stomacului şi intestinului sub apă;
e) examinarea microscopică a tractului digestiv.
300. Ce date pot indica despre abandonarea pruncului şi deces prin hipotermie?
a) [true]lipsa hainelor;
b) bosa sero-sanguină;
c) cefalohematomul;
d) [true]petele Vişnevski;
e) nucleele de osificare.
310. Ce semn tardiv al raportului sexual poate fi constatat la femeile care trăiesc viaţă
sexuală?
a) prezenţa spermei în căile genitale;
b) prezenţa rupturilor himenale vechi;
c) [true]sarcina;
d) prezenţa sângelui bănuitului;
e) prezenţa firelor de păr ale bănuitului.
315. Care sunt semnele veridice ale raportului sexual la persoanele de sex feminin?
a) [true]sperma în căile genitale;
b) [true]sarcina;
c) [true]rupturile himenului;
d) [true]maladiile venerice;
e) sperma pe hainele bănuitului.
318. Care sunt semnele recente ale raportului sexual la persoane de sex masculin?
a) [true]ruperea frenului prepuţial;
b) [true]prezenţa epiteliului vaginal pe glandul penisului;
c) [true]prezenţa părului victimei pe organele genitale ale bănuitului;
d) echimoze şi excoriaţii pe faţa bănuitului;
e) prezenţa leziunilor pe corpul victimei.
319. Ce probe pentru examenul de laborator se vor preleva de la victimă în caz de viol?
a) [true]conţinutul subunghial;
b) [true]mostre de sânge;
c) [true]frotiuri cu conţinut vaginal;
d) mostre de salivă;
e) eliminări de transpiraţie.
324. Care sunt semnele recente ale unui raport sexual la victime de sex feminin?
a) [true]ruptură recentă a himenului;
b) sarcină;
c) [true]prezenţa sângelui, părului bănuitului în regiunea organelor genitale feminine;
d) [true]prezenţa spermei în căile genitale feminine;
e) maladii venerice.
327. Care dintre stările enumerate pot fi consecințe ale avortului ilegal?
a) [true]hemoragia;
b) [true]embolia gazoasă;
c) [true]septicemia;
d) [true]perforarea intestinului;
e) chistul ovarian.
335. Indicaţi direcţia deplasării prin inerţie a corpului şoferului în salonul automobilului la
coliziune frontală:
a) posterioară;
b) [true]anterioară;
c) spre dreapta;
d) spre stânga;
e) nu se deplasează.
340. În ce tip de traumatism auto se formează amprenta benzii de rulare a pneului pe haine
şi corp?
a) ciocnirea automobilului cu pietonul;
b) traumatismul în salonul automobilului;
c) [true]traversarea corpului cu roţile;
d) căderea din automobilul aflat în mişcare;
e) compresiunea pietonului prin caroseria camionului de copac.
344. În cazul ciocnirii autoturismului cu pietonul, punctul de contact se va afla mai frecvent:
a) mai sus de centrul de greutate;
b) [true]mai jos de centrul de greutate;
c) la nivelul centrului de greutate;
d) la nivelul capului;
e) la nivelul centurii scapulare.
345. Corpul pietonului poate fi traversat mai ușor cu roțile automobilului fiind culcat pe:
a) flancul stâng;
b) [true]spate;
c) abdomen;
d) flancul drept;
e) pe flanc, semiflectat.
349. Care sunt formele căderii de la înălţime la etapa intermediară în funcție de prezența
obstacolelor?
a)[true]directă;
b)orizontală;
c)[true]în trepte;
d)lină;
e)repetată.
351.Arătați părţile proeminente ale automobilului care produc leziuni pietonului în urma
tamponării acestuia:
a)[true]bara de protecţie;
b)[true]farul;
c)retrovizorul intern;
d)[true]retrovizorul extern;
e)volanul.
359. Ce factori influențează asupra volumului lezional în cazul traversării corpului cu roata?
a) înălţimea barei de protecţie;
b) [true]direcţia traversării;
c) [true]masa automobilului;
d) [true]lăţimea roţilor;
e) caracterul desenului benzii de rulare a pneului.
Chapter: Tanatologie
373. Peste cât timp după moarte temperatura cadavrului se egalează cu cea a mediului
ambiant (temperatura aerului fiind de +18ºC)?
a) peste 3 - 5 ore;
b) peste 12 ore;
c) [true]spre sfârșitul primei zile;
d) spre sfârșitul zilei a doua;
e) peste 5 zile.
377. Peste cat timp după instalarea morţii, de regulă, începe rezoluţia rigidităţii cadaverice?
a) peste 12 h;
b) [true]peste 24 h;
c) peste 48 h;
d) peste 72 h;
e) peste 96 h.
379. Unde vor fi localizate lividităţile cadaverice pe corpul unui spânzurat în poziţie
verticală?
a) pe spate, fese, suprafaţa posterioară;
b) pe suprafaţa anterioară a trunchiului, gatului şi feţei;
c) [true]pe membrele inferioare, porţiunea inferioară a trunchiului, pe mâini şi plante;
d) pe suprafaţa laterală a trunchiului;
e) pe toată suprafaţa corpului.
380. Peste cât timp după moarte lividităţile cadaverice pot să se deplaseze complet, la
schimbarea poziţiei cadavrului?
a) [true]peste 4-5 h;
b) peste 48 h;
c) peste 12-15 h;
d) peste 24 h;
e) peste 36 h.
381. Cât timp a trecut de la moarte dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice dispar
complet?
a) [true]pană la 12-15 h;
b) de la 15 pană la 36 h;
c) pană la 48 h;
d) de la 48 pană la 72 h;
e) peste 72 h.
a) peste 5 - 10 minute;
b) peste 0,5 - 1 h;
c) [true]peste 2 - 4 h;
d) [true]peste 12 h;
e) [true]la 26 ore.
400. Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice dispar şi se
restabilesc peste 5 secunde?
a) 15-29 ore;
b) [true]6-8 ore;
c) 24 ore;
d) 48 ore;
e) 72 ore.
401. Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice nu-şi modifică
culoarea?
a) 4-5 ore;
b) 12 ore;
c) [true]48 ore;
d) 16 ore;
e) 20 ore.
402. Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice pălesc şi se
restabilesc peste 3-5 minute?
a) 4-5 ore;
b) 10 ore;
c) 12 ore;
d) peste 48 ore;
e) [true]16-18 ore.
404. Timpul necesar pentru mumificarea completă a cadavrului unui om adult este de:
a) câteva ore;
b) 2-3 zile;
c) 1 săptămână;
d) 2 săptămâni;
e)[true]câteva luni.
406.
Ce factori influențează viteza de răcire a cadavrului?
a) [true]temperatura mediului ambiant;
b) Sexul decedatului;
c) [true]umiditatea aerului;
d) [true]vârsta;
e) obiectul vulnerant.
416. În baza căror fenomene poate fi stabilită mai exact vechimea morţii în primele 12 ore?
a) [true]lividităţile cadaverice;
b) rigiditatea cadaverică;
c) [true]excitaţia electrică a muşchilor;
d) [true]reacţia pupilei la agenţi chimici;
e) reacţia idiomusculară a bicepsului.
433. Cine recoltează probele biologice pentru cercetări de laborator în cazurile autopsiei
medico-legale a cadavrelor?
a) [true]medicul legist;
b) anchetator;
c) procuror;
d) medicul clinician;
e) judecător.
438.Ce maladii ale sistemului cardio-vascular pot fi cauze ale morţii subite?
a) [true] ruptura anevrismului aortei;
b)tuberculoza pulmonară; c)tumore cerebrală;
d) [true]infarctul miocardic acut;
e)bronhopneumonia.
443. Distrugerea ţesuturilor moi ale cadavrului în sezonul cald al anului se produce de către:
a) [true]furnici;
b) [true]rozătoare;
c) [true]animale sălbatice;
d) [true]muşte (larve);
e) lipitori.
463.Ce semn dintre cele indicate caracterizează moartea prin intoxicaţie cu toxice
methemoglobinizante?
a)sângele fluid;
b)congestia organelor interne;
c)lividităţile cadaverice albastru-întunecate;
d)[true]culoarea brună a sângelui, muşchilor, organelor interne;
e)distrofia hepatică şi renală acută.
465.În cazul depistării etanolului doar în urină poate fi soluţionată întrebarea referitor la:
a) gradul de ebrietate alcoolică;
b) cantitatea de alcool îngerată;
c) [true]consumarea alcoolului;
d) caracterul alimentelor ingerate;
e) tipul băuturilor alcoolice.
482. Semnele intoxicaţiei cu toxice hemolitice (cu supravieţuire 2-3 zile) sunt:
a) [true]icter al tegumentelor;
b) lividităţi cadaverice difuze;
c) [true]nefrozo-nefrită pigmentară;
d) colită ulceroasă;
e) [true]hemosideroza ficatului, splinei.
Chapter: Traumatismul
515. Expertiza gradului de gravitate a vătămării corporale poate fi efectuată în baza oricărui
din următoarele documente indicate mai jos, cu excepţia:
a) hotărârii instanței de judecată;
b) ordonanţei procurorului;
c) ordonanţei ofiţerului inspectoratului de poliţie;
d) [true]indicaţiei în scris a primarului;
e) ordonanţei inspectorului poliţiei de patrulare.
519. Indicați semnul morfologic de bază prin care plaga tăiată se deosebeşte de cea contuză:
a) forma;
b) dimensiunile;
c) adâncimea;
d) volumul hemoragiei;
e) [true]lipsa punţilor de ţesut conjunctiv.
533.În care cazuri este posibilă stabilirea mai exactă a lungimii lamei în baza lungimii
canalului de rănire a plăgilor înțepate şi înțepat-tăiate?
a)plagă penetrantă în cavitatea abdominală;
b)plagă în regiunea feselor;
c)plagă transfixiantă a cutiei toracice;
d)plagă penetrantă în cavitatea toracică;
e)[true]plagă a suprafeţei anterioare a cutiei toracice cu lezarea coloanei vertebrale.
a)[true]culoare;
b)formă;
c)dimensiuni;
d)circumstanţele faptei;
e)localizare.
536. În cazul pierderii unuia dintre ochii sănătoşi gradul de gravitate se stabileşte în baza
următorului criteriu:
a) pericol pentru viaţă;
b) dereglarea sănătăţii;
c) pierderea organului şi/sau a funcţiei lui;
d) [true]volumul incapacităţii generale de muncă;
e) desfigurarea feţei.
538. În baza cărui criteriu se stabilește gradul de gravitate al unei plăgi tăiate a braţului cu
lezarea arterei brahiale?
a) [true]pericol pentru viaţă;
b) dereglarea sănătăţii;
c) pierderea organului şi/sau a funcţiei lui;
d) volumul incapacităţii generale de muncă;
e) volumul hemoragiei.
539. Drept criterii de apreciere a gradului de vătămare corporală sunt toate, cu excepţia:
a) pericolul pentru viaţă;
b) durata dereglării sănătăţii;
c) [true]volumul incapacităţii profesionale de muncă;
d) volumul incapacităţii generale de muncă;
e) consecinţele traumei neprimejdioase pentru viață.
540. Care este gradul de gravitate al unei plăgi înțepate, penetrante în cavitatea abdominală
fără lezarea organelor interne?
a) [true]vătămare corporală gravă;
b) vătămare corporală uşoară;
c) vătămare corporală medie;
d) vătămare corporală neînsemnată;
e) gradul de gravitate depinde de starea generală a sănătăţii victimei.
541. Dereglarea sănătăţii de lungă durată, cauzată de leziune, reprezintă termenul de:
a) 6 zile;
b) 10 zile;
c) [true]mai mult de 21 zile;
d) 20 zile;
e) 14 zile.
542. Drept incapacitate generală stabilă însemnată de muncă, în cazul vătămărilor corporale
medii, se consideră următorul volum:
a) [true]de la 10% la 33%;
b) mai mult de 33%;
c) până la 10%;
d) până la 5%;
e) mai mult de 50%.
553. Ce semne specifice ale plăgii tăiate indică mecanismul acţiunii obiectului tăietor?
a) direcţia şi lungimea plăgii;
b) [true]adâncimea neuniformă;
c) localizarea anatomică;
d) [true]excoriaţie superficială la unul din capete;
e) lezarea ţesutului muscular.
562. În baza căror criterii are loc determinarea tipului obiectului vulnerant?
a) [true]starea marginilor plăgii;
b) [true]forma capetelor plăgii;
c) dimensiunile plăgii;
d) depunerile eterogene;
e) [true]forma plăgii.
577. Ce plăgi pot fi produse prin acţiunea unui obiect contondent cu suprafaţa de acţiune
preponderent plană?
a) [true]contuză;
b) despicată;
c) [true]strivită;
d) [true]plesnită;
e) comprimată.
581. Cum se clasifică gradele de vătămare corporală din punct de vedere juridic?
a) [true]grave;
b) foarte grave;
c) [true]medii;
d) [true]uşoare;
e) neînsemnate.
590. Care sunt criteriile în baza cărora leziunile corporale se apreciază drept vătămare
medie?
a) plagă penetrantă a craniului;
b) leziuni închise ale organelor interne;
c) [true]dereglarea sănătăţii de lungă durată, mai mult de 3 săptămâni;
d) [true]pierderea stabilă, însemnată a capacităţii generale de muncă în volum de 10-33%;
e) pierderea stabilă a capacităţii profesionale de muncă.
591. În cadrul expertizelor medico-legale ale leziunilor corporale, medicul legist trebuie să
stabilească:
a) [true]prezenţa şi caracterul leziunilor corporale;
b) [true]localizarea şi vechimea;
c) [true]mecanismul producerii leziunii;
d) volumul incapacităţii profesionale de muncă;
e) [true]gradul de gravitate.
592. În baza căror criterii leziunile corporale se apreciază drept vătămare neînsemnată?
a) dereglarea sănătăţii de lungă durată, mai mult de 3 săptămâni;
b) incapacitatea stabilă, neînsemnată şi generală de muncă;
c) [true]dereglarea sănătăţii pană la 6 zile;
d) [true]lipsa dereglării sănătăţii;
e) pericolul pentru viaţă.
614. Din vătămările corporale grave periculoase pentru viaţă fac parte:
a) [true]fracturile oaselor bolţii craniului;
b) orbirea completă, stabilă la ambii ochi;
c) [true]fracturile deschise ale oaselor tubulare mari;
d) [true]leziunile penetrante ale craniului;
e) pierderea capacităţii de reproducere.
615. Din vătămările corporale grave, calificate în baza consecinţelor neprimejdioase pentru
viaţă fac parte:
a) compresia organelor gatului, precum şi alte genuri de asfixie mecanică;
b) barotrauma, electrocuţia;
c) [true]pierderea auzului;
d) întreruperea traumatică a sarcinii;
e) [true]pierderea capacităţii de reproducere.
620. Semnele morfologice ale plăgii tăiate ce reflectă direcţia acţiunii instrumentului tăietor
sunt:
a) dimensiunile plăgii;
b) [true]caracterul marginilor;
c) [true]adâncimea neuniformă;
d) [true]excoriația superficială la unul dintre capete;
e) volumul hemoragiei.