NUMELE $! PRENUMELE. TARA PUNCTAJ TOTAL TEST DE COMPETENTA LINGVISTICA PENTRU LIMBA ROMANA NIVEL B2 |. Competenta de intelegere- ascultare 20 puncte | A. Ascultafi cu atentei textul si decideti daca afirmatille de mai jos sunt adevarate(A) sau false (F): 110 p. [Conceptul de ,Capitalé Culturalé Europeand” (numit initial Oras Cultural European) isi are originile in anul 1985, cénd ministrul grec al culturii a venit cu aceasta idee. Conceptul de Capitala Culluralé Europeand reprezinté atét o suma de evenimente cultural-artistice, cét si un amplu proces de dezvoltare urbané (infrasctructuré, renovari de cl&diri). Scopul acestui eveniment este apropierea popoarelor europene: ,Sa-i ajute pe europeni sé-si dezvolte sentimentul de apartenent’ la aceeasi comunitate’, .s8-i facd sé constientizeze diversitatea statelor membre $i dialogul intercultural $i international”. Pentru ca un ora sa fie declarat capitalé culturalé europeand, trebuie indeplinite anumite criterii de selectie: orasul gazdé trebuie sa fie dintr-un stat european, care are la baz principile democrafiei, pluralismul, guvernarea legii si respectarea drepturifor omului, oragele comunitafil trebuie 84 alterneze cu orase din alte {ari europene; orasele sé nu fie din aceeasi zoné geograficé in ani consecutivi; pentru acelasi an pot fi desemnate cate doua orase. In sensul acesta, in urma unei hotérari generale din anul 2004, orasul Sibiu a devenit capitalé culturalé european in 2007, odataé cu aderarea Roméniei fa Uniunea Europeand. Respecténd criterile de selectie, in acelasi timp cu Sibiul, capitalé culturala europeand a fost si Luxemburgul. De ce Sibiul? Deoarece orasul este binecunoscut pentru caracterul su multicultural, tema principal a programului Capitala Culturala Europeané pentru anul 2007. Jn anul 2021, Roménia va trebui sé aduca in prim plan un alt orag, pentru a fi capitalé culturalé europeané, probabi lagul. dup www.mihaelaivan.ro/.../cum-a-ajuns-sibiul-eapitala-culturala-europeana] 1, Ideea de oras cultural european s-a nascut in anul 1985, 2. Cel care a propus conceptul a fost ministrul grec de externe, 3. Cat va fi capitala european a culturi, oragul respectiv se dezvolta doar cultural. 4. Oragele "capitale culturale europene’ pot fi si de pe alte continente. 5. Oragele "capitale culturale europene” nu pot fi din aceesi tara in ani consecutiv. 6. Sibiul a devenit *capitala culturala europeana” in anul 2004. 7. Desemnarea Sibiul drept CCE a marcat intrarea Romaniei in UE. 8. in anul respectiv, Sibiul a fost singurul oras "capital culturalé european” 9. Sibiul este un orag multietnic si astfel a respectat tema centralé a programului 10. In 2021 Roménia va avea un alt orag desemnat capitala culturala europeand. Qoogogggouog ere cu unul sau doi terme! B. Ascultai cu atenfei textul si completati spatiile i: Op. [Pentru a fi folositor organismuiui, aerul, asemenea apei $i alimentelor, trebuie sé aibé anumite conditi. Acestea se referé la temperaturé, umiditate si gradul de purificare. Cea mai potrivité temperatura a aerului este intre 18 si 20 grade Celsius. O temperaturé prea mica nu ne permite sé stim imbracati lejer si sé lucram comod; de asemenea, temperatura prea mare favorizeazd transpiratia. Valorile umiditati trebuie sé asigure nasului o bund functionare, céci aerul prea uscat usuca mucoasele, provocdnd tusea, iar aerul prea umed nu permite eliminarea normal a vaporilor de aer din pléméni. Puritatea aerului este foarte important pentru respiratie. Aerul poluat al mariior orage, unde circulé mutte autovehicole este in zilele noastre 0 mare problem. Purificarea aerului seoate face prin ventilatie dar si prin fitrarea pratului. Viata in aerul curat, mereu proaspal, asiguré cantitatea de oxigen necesaré bunei functionari a organismului uman si la mentinerea sdnatatit lui fizice; ea previne anemia care favorizeazé oboseala $i aparitia diferitelor boli, in special ale aparatului respirator. Deosebit de nociv este fumatul, pentru c& tulunul contine nicotind, 0 substanté toxicé pentru organism.) 1. Temperatura optima a aerului este intre si 2. La temperaturi scazute ale aerului nu putem sta imbracali cu haine lucra comod. si nu putem 3. Atunci c&nd aerul are temperaturi ridicate, corpul elimina apa, prin 4. Respiratia unui aer uscat poate determina... sjcsessnunn iar umiditatea crescutd a aerului ‘impiedicd eliminarea normal ...........n.u de aer din plamani, 5. In marile orage aerul este pentru c& circula foarte multe magini. 6. Putem obfine un aer curat prin 7. Daca eliminati din viata dumneavoastra sosnnsnsnsene GL veeee coseteeeceeeess PQ fUlU. Cu siguranta vei trai mai mult. Il. Competenta de infelegere- citire 20 puncte u atentie textul: Oare cum a aparut scrisul? $i cum s-au inventat primele instrumente folosite la scris? Cu siguran{a c& multi dintre noi si-au pus aceste intrebari Pentru a nu uita anumite lucruri, oamenii au inceput s& facd diferite semne: pe scoarta copacilor, pe pietre, pe nisip. Primele “instrumente” de soris au fost chiar degetele, iar apoi diferite bucati de lemn. Cand ii impresiona ceva sau treceau prin evenimente deosebite, oamenii simjeau nevoia $8 comunice intr-un fel acest lucru. Aga au aparut picturile rupestre. Dar cei care au inceput scrierea in adevaratul sens al cuvantului au fost sumerienii. Acum 3000 de ani, acestia confectionau placute de lut pe care scriau cu ajutorul unor buciti de os sau chiar bronz prelucrat. Chinezii foloseau ca obiecte pentru scris gi desenat pensule din par de gobolan sau de c&mila Egiptenii sunt cei care au folosit papiusul ca suport pentru scris. Ei foloseau bucati de trestie sau bambus, plante capabile s& inmagazineze pigmentul. Apare si pergamentul, ca un “rival” al Papirusului, confectionat din piele de oaie, de capré, de vitel, de antilopa si chiar de lup. Romanii foloseau plicute din ceara ca suport. Ca instrument de scris foloseau diferite obiecte ascutite Odatd cu dezvoltarea societatii, scrisul devenea din ce in ce mai mult o necesitate. Biserica, institutia care avea nevoie de documente scrise, va avea un rol foarte important in evolutia scrisului Célugarii copiau de mand toate documentele, aga c& aveau nevoie de ceva care sA le ugureze munca. Astfel, a fost descoperité pana, flexibila, ugor de ascutit si de folosit. Penele prezentau gi neajunsuri: se toceau repede gi se rupeau relativ ugor. Au fost perfectionate, cautandu-se metode de alle intari si de ale ascut. Pana in anul 1800 se foloseau penele de gascd, considerate ca fiind de calitate. Apar apoi primele penite din metal, Acestea erau din metale pretioase si simbolizau un anumit statut social, bundstarea, averea, puterea. Erau mai putin folosite la scris. Cand s-a ajuns laconcluzia ca aceste penife pot fi facute gi din metal obisnuit, pana de gasca a fost data uitarii, iar oamenii au inceput sd foloseasca masiv penita metalicd. Dar si aceasta avea o problema. Trebuia ‘inmuiaté des in catimara cu cerealé, care de multe ori se rasturna sau curgea. Trebuie sa fim mandri de faptul c& romanul Petrache Poenaru este cel care breveteaza primul toc cu rezervor din lume, in anul 1827. Mai tarziu, in 1831 0 inventie asemanatoare este patentatd de John Jacob Parker. Dar primul stilou perfectionat este produs de Lewis Waterman, in 1884. Povestea aparitiei acestui stilou este cat se poate de simpla. Waterman, care era agent de asigurari, a varsat odaté cemeala pe nigte acte importante. Aga i-a venit ideea perfectionarii stiloului. A fost 0 adevarata revolute in privinta tehnicii scrisului, Se credea ca aceasta este ultima inovatie in domeniu, dar nu a fost asa. In ultimele decenii ale secolului al XX lea apare pixul, mult mai ieftin gi ugor de folosit. Totugi calitatea scrisului cu pixul este de obi sub calitatea scrisului cu stiloul, deoarece primul, alunecand repede, deformeaza literete iar cantitatea de “pasta” care curge, nu este jotdeauna constanta. Pentru formarea unui seris frumos se recomana folosirea stiloului. http://www.anidescoala.ro/articol/cum-ap%C4%83rut- stiloul.html A. Gasifi in text cuvintel care fac referire enunturile de maijos.: 10 p 1. Era socotit un mod de a comunica intre cameni = 2. Primul popor care a folosit papirusul = 3. 0 problema a acestor instrumente de scris era faptul cA se uzau repede = 4, Scrijeleau cu bucati de os pe tablife de pamant = 5. Confectionat din piele de animal, pergamentul a fost socotit un dusman pentru = 6. Acest popor folosea tablite de ceara ca suport pentru scris = 7. Unele erau din aur si argint gi ardtau cat de bogat este posesorul lor = 8. Foloseau pensulele din par de animal = 9. Este col mai folosit instrument de scris in zilele noastre = 10. Pentru c& scriau mult, aveau nevoie de ceva care s& le usureze activitatea = B. Agezati ideile de mai jos in ordinea in care ele apar in toxt: 110p a. In incercarea lor de a scrie, oamenii si-au folosit chiar si proprille degete. lase cumva amintirile stramosilor, primii oameni au scris pe coaja de copac, pe piatr’ sau pe nisip. c. in epoca actuala apare un nou instrument de scris, pixul. 4. Mai tarziu camenii au folosit la scris pensule confectionate din par de animale. e. Faptul c& un agent de asigurari a rastumat din gregealé cerneala pe niste documente, a dus la perfectionarea stiloului, f. Un pas important in evoiutia instrumentelor de scris il reprezinta folosirea penelor de pasére, in special a celor de gasca. g. Pentru a-si usura activitatea, au fost create penitele de metal care au inlocuit pana de gasca. h. Tocul cu rezervor este inventat de un inginer roman, Petrache Poenaru.i. Chiar daca pixul este folosit la scara larga, tot stiloul ramane instrumentul preferat pentru formarea unui scris frumos, i. Cum au scris inaintasii nostri este o intrebare la care mulfi au cdutat rspuns. " 2 3 4 5 6 7 8 9 10 o 0 oO oO OO oO oO eo I. Competenta de scriere — gramaticd gi vocabular 20 puncte A. Completati spatiile punctate cu termenii potriviti, pentru a reface textul: / 10 p. (20x0,5) Domnul George Popescu este un medic renumit care ier a dat Un Intervie (0 revista) de specialitate care doreste (a afla) cdteva amanunte despre viata lui Cu aceasta ocazie, medicul a povestit c&, in perioada copilariei pe care .. (a-si petrece) in satul natal copii de varsta lui de pe ulita (a-i pldcea) foarte mult . (a se juca) cu alti sw. (entral). In fiecare zi, copilul de atunci (a merge) la scoal8, acolo unde domnul invatator {a spune) povesti frumoase cu zane gi fet! frumosi. Dupa saptaméni de cursuri si recreafi (a veni) gi binemeritata vacant de vara. AMUAC!, cence (UM COpil) le pléicea S& mearga la bunici in satele veCine, fa seen {alfl) s& rman acasa tanga parinti. Medicut ... .»- (agi aminti) acum c& Intr-o zi, tn timp ce {a se duce) cu mancare la lucratorii de la cmp unde 1. (a trimite) mama, «eeu (@ vedea) In apa tulbure a (rau) de ta marginea .. (Sat) un caine mic ce abia mai putea s& inoate. .... wn (@ lisa) jos cogul cu mancare, copilul Ia ajutat pe animal s& ias& cu bine la mal. Din acel moment, cdinele {a salva) de fa inec i-a devenit ... sve (Dun) prieten pe care-| mai are si azi B. Alegeti forma corecta a cuvintelor subliniate: /8 p (10x0,5) 1. Cand am sosit eu, el deja se culcase / s-ar culea / s-a culcat gi nu lam mai trezit. 2. Ca sa-gi construiascd o cas, Radu s-a adresat aceluiasi/ acelejasi / acelasi arhitect ca si mine. 3. Daca vrei sa fii sigur, cere parerea gi ce/orialti | celorlalte / celuilalt specialisti in materie. 4. Al cui | ale cui / ai cui sunt opiniile acestea? 5. Primi mei primele mele | prima mea zile in Romania au fost foarte difcile. 6. Fata a cérei/ ale cérei/ ai cérei geantd a fost furata in Mell, era Maria cea neatenta 7. Iti spun | tam spus / jas fi spus. asta de atunci dac& ma Intrebai 8. Oricare / oricéruia / oricine dintre studenti i se poate acorda premiul pentru cea mai buna lucrare, 9. Copili au fost asteptat / a fost asteptati/ au fost astoptati la aeroport de tatal lor. 10. Pe Mihai insesi/ insusi/ insasi I-a certat pentru ceea ce a facut C. Completati spatiile libere cu sinonime (cuvinte cu sens asemaniator) ale cuvintelor subliniate: 15 p (10x0,5)Substantele care aledtuiese/ .. cum substantele lumii nevii «+. organismele vii sunt compusi ai carbonului, la fel su. SuNt In majoritate/ ce i .. compusi ai siliciului. in acest mod/............ putem spune despre chimia materiei vii c& este, in fond carbonului gi c& far carbon nu putea s& apara viata pe Pamént, in formele ei existente/ astizi Pentru a supravietui/ ‘organismul uman are nevoie de bioelemente: macroelemente (C, H, 0, Ca), pentru c& organismul are nevoie de ele in cantitati mari si microelemente (Fe, Co, Cr, Zn), pentru cai ............. Organismul uman are nevoie de ele in ccantitati foarte mici Organismele vii pot gasi aceste elemente foarte usor in mediul lor ambiant a de la suprafata Pamantului; pentru ca au un volum molecular mic, macroelementele pot trece/ chimia fra dificultate prin membranele organismelor vii. IV. Competenta de scriere - redactare de text 20 puncte ‘A. Sunteti redactor la o revista stiintificd. Pentru numérul car eurmeaza s apara sdptimana viitoare trebuie sa scrieti un articol despre schimbarile climaterice la nivel global, spunand de ce credeti cd au aparul si cum pot fi ele stopate (200-250 de cuvinte) 110. 8. Sofia/soful dumneavosatra vrea sa petreceti vacana de vara in Turcia, ins nu suntefi de acord. Propunoti-i acesteialacestuia o alta varianta si fifi foarte convingatori! (1200-150 de cuvinte) 110 p. V. Competent’ conversationala 20 puncte B. Priviti imaginea de mai jos si exprimati-va opinia in legdturé cu avantajele / dezavantajele pe care le-ar putea avea viata dintr-un orag mare. a