TRATAMENTUL PACIENTILOR CU DIZABILITATI DIZABILITATEA Reprezint& un dezechilibru fizic, mental, senzorial, cognitiv, comportamental sau emotional care limiteaz& substantial una sau mai multe funcfii sau activitafi vitale importante. Dizabilitatea poate fi congenitala sau dobandita. Dezabilitatea poate fi tranzitorie (0 stare Particularé pentru un interval limitat de timp) sau permanentd si include entititi clinice cu etiologie diferita: * Sechele ale accidentelor cerebro-vasculare; * Anomaliile cranio-faciale; * Retardul mental; Dizabilitatile senzoriale; Degenerescentele nervoase; Dizabilitatile fizice; Tulburarile psihice; Copiii cu nevoi speciale, (1, 2) Entitapile clinice freevent intalnite sunt: Autismul este 0 dizabilitate de dezvoltare complexa care apare in mod obignuit in primii 3 ani de viata, Autismul Presupune un dezechilibru la nivelul creierului care afecteazA “aPacitatea persoanei de a comunica si relationa in timp ce dezvoltarea fizicd a pacientului nu 285iii cu autism pot prezenta sau nu deficienfe de vorhin ids fectati. Copii cu autis . ii este afect afectar Jui intelectual, in unele cazuri apar fenomene de izolare, comportamente ae quatientului : } tulburiri motorii si senzoriale, Simdromal Down (rizomia 21) presupune existenja In exces a materialuhi genetic la i nivelul perec! 1 de eromozomi. Copiti au un aspect facial caracteristic si g tic ugor intarziat’. Intelectul este afectat in proportii variabile, somal dezvoltare {in schimb afectivitaea i cemotivitatea sunt foarte dezvoltate. Dicbitaile cognitive includ un grup de mala cu deficit intelectual de comuncar ca ici: etardl mental, Dizabilitiile de dezvoltare si inviare,afsciuile care limite cunoaterea(secheleleaccidentelor vascularecerebrale, afctiuni neurodegenerative), Deficientele de vedere presupun reducerea acuitatii vizuale ca urmare a unor afectiuni care intereseazi ochiul sau creierul. Forma cea mai grav (orbirea) presu pune absenta completi a capacitatii de a vedea, Deficienele de auz afecteazd 2-3 copi la 1000 de nasteri in Proportii variabile, Aceste deficiente pot sa apara si la un copil care s-a nascut cu acuitatea auditiva intacta, iar nivelul de afectare poate fi usor, mediu sau profund. Pierderea complet a capacititii auditive este denumita surditate. Epilepsia este 0 afectiune neurologic& caracterizaté prin perturbarea semnalelor electrice Prin care se realizeaz4 controlul creierului. Aceste disfunctii electrice determina crize care pot afecta partial sau in totalitate activitatea cerebrala, Tratamentul Pacientilor cu dizabilitati necesita o colaborare interdisciplinara-familie, medic pediatru, psiholog, medic dentist, asistenta de profi mijloacelor de tratament este frecvent individualizats in fu realiza preventia si profilaxia afectiunilor odonto-parodontale este necesart implicarea activa apartinatorilor. (3) laxie, prieteni, etc. Alegerea mncfie de fiecare caz, Pentru a Afectiunile odontale ale pacientilor cu dizabilitayi sunt multiple, complexe si se datorewzi nor factori extrem de Variati: *Ieiena oral deficitard-freevent aceasta categorie de pacienfi nu poate realiza un peri) dentar corect sau depinde de aparfinatori; ‘Adresabiltatea? Problemele de stndtate oro-dentarl nu repreznth de cele mai mult or prioritate pentru familie gi paciengi; 286 ns =z.e\ + Anxietatea in relafie cu tratamentele odontale, consecutiva faptului cé majoritatea afectiunilor odontale sunt abordate in situafii de urgenja, motivul prezentarii fiind crizele dureroase; + Dificultatile de comunicare. Comunicarea direct medic-pacient este frecvent limitat sau imposibild, ceea ce prelungeste durata sedinfelor de tratament; + Pozijia in fotoliul dentar poate fi dificild sau imposibila in cazul pacientilor cu dizabilitati fizice, ceea ce poate necesita unele facilitati specifice; + Afectiunile asociate sau medicatia individuala pot interfera cu tratamentele din sfera oro-dentara. (1, 2) Tratamentele odontale presupun parcurgerea etapelor obisnuite, dar in cazul pacientilor cu dizabilitafi se impun unele elemente suplimentare: + Consimjaméntul aparfinatorilor; + Aviaul medicului pediatru-medicatia pacientului nu trebuie sé fie in opozitie cu eventualele substanfe anestezice care urmeazi a fi folosite; = Combaterea durerii prin tehnici de sedare sau chiar anestezie generala; + Reducerea riscului infectios; + Tratamentul curativ trebuie susfinut si completat cu masuri de preventie pentru caria dentara si maladia parodontala; * Comportamentul echipei medicale trebuie si demonstreze infelegere, dar sé nu actioneze discriminatoriu fafé de un astfel de pacient. De multe ori, prin elementele de comunicare non verbalA, se reuseste transmiterea unor mesaje pozitive care vor facilita acceptarea si derularea tratamentului. (1, 3) CONSULTATIA Permite culegerea de informafii asupra istoricului medical al pacientului, iar prima consultafie se poate desfaisura in absenfa acestuia. Pentru a beneficia de toate datele necesare se impune colaborarea cu medicul de familie, asistentii medicali, asistenfii sociali, familia in dorinfa de a reduce la minim eventualele complicatii si a permite abordarea adecvata a situatiilor de urgenfa. (3) 287ROMUINCABEA | hic) ardent ian) aya agen tn carol pacientitor cu dizabiitt reprezint’ © problem care trebuie atent abordats 4, chee echipa medical. Se prefert comunicarea direct cu pacientul, de cite oti este posit Pentru a tansmite corect informapile asupra manoperelor terapeutice ce urmeaza a f realizate, Atunci cdind acest lucru nu este posibil se vor folosi modalitati non-conventionale de comunicare, Dact acest deziderat este imposibil de realizat se recomand’ Prezenta. unyi spartinaor pentru a realiza.o colaborare bund si a diminua nivelul de anxietate al Pacientulyj @) CONSIMTAMANTULINFORMAT ee ea rezultatele fatamentului curatiy, Principalele mijloace de control pentru caria dentari sunt Teprezentate de: * Igicna oro-dentara; Dieta cario-profilactica: * Aplicatile topice cu fluor, folosirea fluorului sistemic: 288Sigilarea sanjutilor si fosetetor; * Controalele periodice, Implicarea familiei este foarte importanté pentru realizarea Uunei profilaxii eficient a nte a afectiunilor odonto-parodontale. Pacientii cu nevoi speciale sunt con fast t : sideratipacienti cu rise ridicat la carie, motiv pentru care controlul periodic se Poate realiza la intervale mai scurte de timp (2-3 luni). TRATAMENTELE ODONTALE Presupun respectarea urmatoarelor elemente: Sedinfe scurte de tratament-colaborarea adecvat a pacientului se limiteaza la un interval de timp redus; Asigurarea unui climat adecvat in cabinet pentru a influenfa in mod direct nivelul de stima psiho-sociala al pacientului gi aparfinatorilor; Abordarea interdisciplinara pentru a permite realizarea unor reabilitéri complexe, care s& refac& toate functiile aparatului dento-maxilar si s& asigure o crestere si dezvoltare oro-faciala adecvate; Motivarea si remotivarea continua a pacientului si aparfinatorilor - negarea sau amfnarea tratamentului determina evolutia progresiva spre agravare a afectiunilor din sfera oro-dentara cu afectarea sever a calititii viefii. a Experientele negative ale pacientului reprezinta frecvent un real obstacol pentru a realiza o colaborare adecvata siun tratament complex. (3) ADHD-ATTENTION DEFICIT HYPERACTIVITY DISORDER ADHD reprezint& 0 entitate clinicd specifica, diagnosticat& in perioada copilariei, care se caracterizeaza prin: * Hiperactivitate motorie; * Comportament impulsiv; * Deficit de atentie, 289dintre copiii cu varste mai mici de 7 ani.(1) Sindromul afecteazA aproximativ 5% ‘event maladia este negat& sau ignorata de Btiologia acestei afectiuni este necunoscuta gi free cAtre parinti sau educatori. re psihologic’ si ‘Tratamentul presupune o abordare complexattratament medical, consi necesth implicarea activa a familie. In absenjatratamentului copiti vor dezvolia tulburdri de comportament care pot determina inadaptabilitate social®. rezinti. ADHD prezint& anumite Tratamentele odontale in cazul pacienfilor care p particularitai: + Pozitia pacientului in fotoliul dentar se va alege astfel incét s4 permit& o supraveghere permanent pentru a impiedica gesturi sau migcdri care pot fi potential generatoare de accidente; Distragerea atenfici prin coordonarea echipei medicale astfel incdt pacientul sa fie permanent implicat in actiuni adjuvante tratamentelor odontale; Sedinjele de tratament vor fi scurte, deoarece ribdarea si atenfia acestor pacienfi sunt limitate; Instrucfiunile formulate pacientului vor fi simple pentru a putea fi respectate usor. Astfel sunt stimulate motivarea si dorinta pacientului de a se implica in desfagurarea tratamentului; Motivare si remotivare frecventé a pacientului pentru o igiend oro-dentara riguroasd ceea ce va prezerva in timp rezultatele tratamentului.(1,3) Bibliografie 1. American Academy of Paediatric Dentistry. Clinical Practice Guidelines. Reference manual. V 37. N 6: 166-171. 2. Welbury RR. Paediatric dentistry. Oxford Univerity Press; 1997: p. 371-395. 3. McDonald RE, Avery DR, Dean JA. Dentistry for the child and adolescent. Ninth edition. St. Louis:Mosby Inc;2011: p. 460-487. 290