ISTORIA ARTEL FEUDALE IN TARILE ROMINE VIRGIL ene VOL. "1 ARTA IN PERIOADA DE DEZVOLTARE A FEUDALISMULUIINTRODUCERE CONSIDERATH GENERALE ASUPRA CULTURIL MATERIALE DIN PERIOADA PREFEUDALA ‘Am notat la prefaft ef lucratea prezentl © fa alte pevinge «prematusts gi li unele chestiuni trcbuie si se misgineasch presenta chorva sugeailipotice, in foc de a ofesi o exponere de fapte concrete. Obicetal acestel iattoducsti fateh Ia ftegoria de mai sus, deoarece 0 expunere ia cunojtingd de eausd mw poste A ficuth decit dupt ce campanile de sipituri arheologice, inijate ca vigoate fa ultinit ani vor da roadele aptepate gi vor ajange la coneluni, Ar ff ttodatd profane presit dacd am incor st antcipim rerulatele sau sf influengim pria idch preconeepute observaile cae trebuie foute pe teren, Ne este insh ingicuit sf expanem concepile eae scrvene ca puncte de Pleare pentru cercstiile scuale, formulate pe temcil informajilor vagi de care depancrs $i pe deduaile pe care le putem face din analiza ctor fapte istovce fi abeologi de pe acum bine sabite. Spre deosebire de capitolele urmitoare, expunesea preaeatt vs, plete eci un carter sintctic, deoatece orice discuic in aminunte at implica neessitaten de» sborda Probleme ee ms pot & fe inglobate intro erare de ansamblo,rezlatle find prea patie supuse discuyillr, ar concluile — chi ilecind as ati ‘anieter strict Joel Punctal de la care trebuie porim e, deoeamdats, contataren la nord si lt ext le fosters romani continua teiasltrburle dacilr liber! el In momentalsetragent auretiene din Daca, fa 275 en, si a bizantnilor din Dobrogea, le afigital scold a Vies,tertoril colonilorabandonate de adminisraje gi armatt rim si pe mat departe locune de bigtinasitdac si gei omaniai gi de colonigt lin imperil roman ajenati ack Once rene ‘avocate In sprint jpotezei contre trebuie considerate fe ca exagerdd, fe ex suspect din simplul motiv ef c sbsurds presopunerea unei emigri totale » ueel populit bighnor i ‘ivak ci stipinitori si exploaatorit sau retrs. Ceet ce poate fvalabil pontea cara! tote plecares anor dintrecolonigtii romani sia nor dai nob inset, downie sli salcze avi ‘au ponte fi valabil peers mascle sac, cate nu aveau ce piel, ci sweat acum oettia $4 se inte, lzse pe mori i elie pete, Aceatt tee, batt pe simple conser logics ncepe 4 fe confematt prin aumeroase observafii Fete, de llth, in siplerle siheolegice de te 1Porolasum?, Ulpia Talana', Napoca Sntna 4 Lech ety in Transanisy Spanjor* Pall in far Romincuct. fo sec puncte wa const, doplsetageres ofa ronan, Stig tod popula ewe se acu tncor in elie somptoote piste, amenajindale Ponte tclioele nel vie modewe. , Retmgers ofeiitilar romane din Daca's wjrat wccerca de le fea soe scan sist peste! In plinsdeclin,spee noi fooe de tana, din eae sa eeistaizat mal apo seciatea fedalt tn aceast hgh. pecoadlprefewdalt provincile ei nowt sl sena eect niga de poposte. Gof hen, gpl var tavereset Dacia ge pak mai malt wien pur aeosne ea cs in hope in eral ental unt, iat uneoe in vile mal ingle Busine principle, dept cam o dovedesc mumerossele ume abeologice descoperie fF dup cam ne-b mires: MegumHTte invoate seise. Tina de popence migone amin, mai plund apoio. Dacia o sre de ebus save pate dnc Chota drumol ope Petals Bales, pe cae vo ps feed eval ccclel al Vien, fn inp alice te oprene ise aga cle fn Dacia. Nic despre sce HA brea in Daca ne vost ln mod cc fnvarlecontempocane pint despre el au avem Tho Signe achelogic impede, Observe feute In Dobroges (a Disogeta)™ i ma ‘eco, i Tanafena® a Morei)* tecbule inch aprofundae ext, ime de a putea ‘Bit imagines alo agente, Dus dpi com worn veden mai dept, stuaia pe eae 0 Yom coa- ‘Shs on Seis neobligh la aitesen feel ch in acest aged vorin de bigs de sl. Comeing elo doad teze, permanent tabu dacce romaniete imprewot ca tibaiedacice fonltsice sf couvijices or ea tburle slave, 0 constitaie dmiterea tei forma poporaul ern pe etre Dace prin sicbios clemcitaat die, oman isa, s\ impli concaia TE tieeEsea dace romania, contpi cx lementle romane Imig, uebul tf fost desta de htenig pests ea nf tem explescrecterol apis romanic a limb tml, cae afl, pit oles ‘de clchlte peovincl cx lint romaice, a emlae un mister, “Jeo pormanenel ia forma popocull roma pe teosil Dace fost contest ou ural do cau et ick nu sa coturt fionenia arbologil ace tex, dar gi din ‘Ranke conve toponomasice de pe trtorsl Dale aa 2 ajun ne le Ino conchnie (Etviogitoae [ising ia‘ parte Intra fendengoae a cercetilor seul internet pul sr inci, ced ef pests ltmartea ponctalu deplete treba ewe vale fezrve prin! ‘Talc pve la voce toponimit ca agument Mail ucbui ot consti el cementele enone pe care se itemeaad ceretitile provi tote cin document latin ae stp Tekule ahiae,Itocmite in aproape toste case co cel pin un veae dup eocerie, lati {Rhem lor majors thin dp o tee de vere sma indelungat. Mal poate fei toponimin |___In.asemenes condi agumente concen? Apa. documenle tee pata iocaigic yl puncale peopnice a care +0 je eucemto se {Bovecolele XEIV infor o egropae cl pin paral a yecoe dest, seating popula ‘Tupi sew scoparlor de dominaesesplowtae e ata, Je x nol peti sk i denumie ‘sek scent spn fui alba lor Dae chia fn xl piste pestle vehi, e See ‘hail saphon ot carer in paste aumir noi in local celor vee, grew de proauaa, sia cal Gf cipan vetle nomi ol peer date ele, dackavea de aes, forma sv cic maha ‘hone tina in persona aceasta geet gs eoosolir lo ia Panonia st absoatbt. muse {tema de sla cee atnsret 0 form de Win supediour, deomrece ajunsesedt la 0 orga pare La T gpI aah g ere Ee ee Sfioen Sev, Bia,» soem apnea Sveti ia 9. Sud, ERE cai ao MESURE CE, 2sizae stata puteau wor infuenta noua eancelare mahi Itt com se explicl zonleintinse de denumisi save din Transilvania, zone dlimitate pe o hati foarte intetesant, cate fntoriat ‘ete un studs al lui Kniezsa Ttvin 3, meni of demonstreze, print altel, abaenta tou arom ailor dia Trsilvanis in momentul cucerisii maghiare. Dick alien inde tentc accost hare si duct o comparim cu o hart etnograickactuali, vom constata ed ia Tranllvania neolo unde sine indicate zonee de figet «nelocuite» (adiek Ia cate mu se teferh documentele vremi) si zone cu toponimie sv, louise ani romini. Keira sustne cl slavil au fost ca tapal ‘maghinriay, ceca ce implich admiterea ch ulterior aeiagi slavi maghiatizai at f fort cominin Tn cazul acest erebuie l pretupunem o imigrare omineascl masvi ulterioaeteucei maghiay, auietintr-o vieme din care dispunem de nomeroateirvoareistorice locale, ivonre ete newt cuca si semmifiativ — au iau act despre o asemenea migeat. 1n schimb, Anonymus* cuncayte 0 serie de organiza poitce romlae gi slavorromine lin Teansilwain i Banat, anterioare evecriri maghiate a primmle docamente cate pooearee pe romini fa Transilvana (i cle fac pare din categoria eelor mai vechi ace tamalvdoces ain epoca stipinrii maghiars) consatk pur gi simpla prezena lr, fitd cea mai mick ssic Ie vieo limigrare recent. Ase, romiaiéapar in 1210 fa oastea conte Sibului* In acca regione fi glsim, alatusi de pecenegi, in pldorea («sibs Machram ef Bisenorams) amin lntree net de danie din 1223 cite minsien Ceja*, In Tera Bis sna in imedinta yeindate i pomencys Alocumentul In. Andtei I, dat pe feama cavalerior teutoni in 1202 In asemenea imprejure, cae a fost popuaia cate a put spriinilegitaile ew epiacopin din Vidin, pe exe lea avutducele Achtam, poment prin anu 1002 ca tipfator ia pe Bona tal fi rezidind in Morisena esi Cenadul Verh) * ‘Numerowiele mints « grcesti» (dict ortodoxe) dia scrisoarea papel Ioocengit TH, adre- stk in 1204 episcopulai de Ornden, ma putess nici ele exista fd 0 populate oatodon, care fs Je sustint. Mi se pare dec nul sX mat citer fi ale sic ulteroare despe prezeags tominilor fn Transilvania, da dou eyenimente, organizareaenezatelor i voievodatcor romney dn Tara (tau si din Nuotenia, si mai les consolidaea Moldave in leplturtstinal ca clemental soot, ‘ese din Maramures, demonstreaskincko datt oxi ncestatea de a edmite 0 imigraie rasiva yi © tewversaze pail «rominilor prin Teasilvani, pcrecate fick &semarcate de comtemporane oti ne obliga st cetinem ca premish pentru cercetitle noatee teza formic poporulul romin Pe teritoriul Dice’, Si vedem scum care sint trisiturile azheologice prin care se caricterzesst deocamdatt Aceastt populate bftinayl, Pint acum au patot fi ateibuite bstinasilor, prin eminase,o rele de urme de ascii, din inventarul ciroralipeau earaetristcele vase i prstoabe de mt, tester] de harnasament si ame, considerate mai mule sas mai putin unanim en asibute ale popenrclor oe ‘wcologiod wr tiburilor germans, a huniloe gi avail, 4 fort studs de mai de mult si conturath adeseori ex o preczie eae implict nespat gl uncle ‘ragettel; va tbat se roviaiacl inventarul descopertilor de pink acum, deomece pace ined, ‘isbil ca intr cburile sabilite vremelic in Dacia $i inte popolaria baying nf maf ects wa contact de pe uema cirvis bigtinapi sk § Inzeetst, de pildl, gospodaile ntviliorlor 8 uaele forme sau oramente ceramice si sk fi adoptat, la tiadul lot, fe gi numai ca mods {tecitonre, un tip sau altal de bull, un ornament de hasnayament sau wiecun gen de armd e Tupts. Cu ale cuvinte,-vor trebui st se separe acele eategort de ayceit) gi coorminns te “orm oh at eprint mrs setae ee i SETHE Ga 2 oncare ta gisit oa inventar unitr si tpi de ajettle si cimitile in cate obictele piste Decal wn eaneter ma pin pronaft, mai sueeptibil de af interprets prin intesferente fe spurt de cular lifer "Agee si mormintele cate au fost atebuit deocamdattbigtnasior snt ele ipsite com- plee de inventaral specific poponelor etree. B vorba, dup cum am remareat mai sus, deseod Ue ajett modest amensafe im perimetral une org sa al nel ast pst din epoca sl- pln rommne, sau de agente in care na s-au isi deci obiecte uauae, dovedind ce vorba de Erpopulate prjict eu economie agrar,indeletnicnduse gi cu creyteeavitelr, x eu pescuita, rev indust caseleedue din care -au pout testa pint acum wrmitouele ramus: olsial De send latins estocn atelier de festoie la Mores)" si Serica (air de erat Ie Dino- Betis) Ceramics ey inte toate piescle de iaventasanaliat pink aur, cra eae fer elementele ‘cle mai spective, In acste apis prevalea o ceramic slat simplt parte perfect stem fare eat coramica sled vecke' dat parte deviatsneapacet din prototipr! mediteineenc, att0- RSE dE soma’ gi de bison. Ta Dinogetia ndeosei, sa port obsera nice formelor {in nivelle de louie din secolele TV VI pl fa nivel de louie din secolele IX—XI, dat fu deosebirea ck ceramica[ocalt de mai dra e executatt mai grosolen, de ini mal inexpere, ‘ace simplifies moivele, Inrebuingeasd mateit prime mai putin sleyonate si mu gta sk ad ‘asele uniform st complet “Pebuic isl sblinat casas ceramic prin sine ins nu esfeledt pent a demonstra tem permanenjel, cici nn o ininim aumai in Transilvania, in Mantenia i Mokdova cts fs zonele agetilor ave gl bulgare din Balan, pyceum si ia Rusia de sud-vest, in contact cu ultrs ian, far pe de ak parte o regis in Morava gi Boemia*, Num in exzal cad alt- fl de fond vast coma, acest ceramicl mai cuprinds gi unele clemente petculare cum at fide exempla eceajca dacic,ea dobindeye go Seionomie mai personal. Comune sat yi podoa- Uede de scl (a les brite ng), acoperind i ele cm asia zone ex exami, cOn- Stud totodnd un conteastibitor ea podoabele de metal ale popoarelor seminomade, cuer- tome. Pe de att pute, ins, inventarsl din agencle acestel populait pasnice cupinde uncle Clemente de inprumut de orgiae oriental, care dovedese lege! sporadice eu entail vist teae mat indepirate, Semaifeai apoi fapel cl, dack se glsese colo arme (fi de sigs gi de suite) fn ajeatile presupuilr bigingteercette pink acom, armele fash mu par a constitu; stibate plate in moraine, sermn cpa nu er cotsideratl cao indeletnicire. Populi aceasta locus, {tunel ad nu avea I inde cli de piatekpedsie san cid acele eli fuses dria, fn eolibe de Jem 31 in semibordis, adc in clibe din lem, nucle i lu, patil lngropate in ‘imine, Semiburdccle au fost ientfeate mat ales ln Morey gi Dinogeia,compuse de. obicei ro singert-ncper sion oa 290 520m. Uneor inedperil snt ial i mai mari (ema aeliruli de festorie din Moret, alt das, ls Dinogetia, gist go colibt combinaet cu o clmiru, La Dinogetia sau ident few si substacp de bolovan st pate ma mironet pentru pret de ine, probabil dup obi ceiul dea consol din repiunile de deal gi monte [No gum clad a avot loc Increytinares acest popula, dar © sigur cf ea depindea de coxpaniagis Distt ottodone lac laine de veniea # at les de lncreinaten maghielo. areonvecigt, tecbuie st exist glo onrecate organzare biscriceac, oct de rudimentar, levatate e adndosinie cl loealnich au dxpae 9 le iss, dae plat scam au aver nck dover {Ehcologie. Bins foarte probabil el bisercle aseer ile cide din lems, conformitare ieee sri ate 80 m Fite) fac ca scat cette st asemene cu cea de pgh Rayna, dae orice indica pentru fo datare lpeyt. TRuinele ec din Orlat®, avind inc o Satine de 2,0 m, ee gitee i ele pe un deat Jvecnat. Ctates formes un oval x diametele maxime de cu 229 m > 40m find ient- Fie x exe in Waralyfa, pomenih fn 1322. if Gea mi nate inte acute cet © cea de Hog Rina *, pe deall ce stejietevalen i Sti avind un dinmetta maxim de 265 m, Din cutisele de piste au fost degsate pein sone eva pun. Coten pare a avar gh val co sats Ea n fost identifica cx ctaten ‘Seaief evil Ruel», pomenit ine-un document din 1204, ‘Dar gi fa exzalacestatrebuie | ‘engionat ef ceecicile wamce feute a fa Toealal na an dat deocamdatt In fumink deci i Ceramict data in secolele XIV sau XV i totodath au li la iveal un fl de «cazemate» | ‘ite in stines, are ered por data din epoca romani. | ‘act eatfle de ial Sur slat consdemte totus ‘serpin cence fst sipl inl leer aghia, come peel ceaen de pinine batnnge. Acetate eal «Fut spel rae feu hin Make pn a tart te give pre ch pst nd sil scl a! Venn Fino co _cntel pk. Sit mai vag ave despre cncle Ge, Ooh i Devs, Cal din Cea text ocamenta in vse XI dpc seo liner, ate popes ‘donnie mldoveni cn cele Pa Rory ont aia Canal din Occ omeniinan Socom din 1901, aut tna urine eee saunter te {nS 37 ws ean, pk ee See BO ee Sst ii FB bsind. Castrl din Deva, menjonat team document dia an 126) sin act wtetiate st dez- a rR fen ntro mare eaate care 2 modiist peofund aspect inal. Tot, SHURE Gein ca ativle lobe, dar ex prod de pee goice (mci teste), aati acd unl consti de peta ncepotal ves at XIVels. Cel ma interes ‘otra e last ee descoperit ta. Hone qi lea ia substmefe extla} Hi tile, unde. sa. potoe recunceste, co ‘earn exetilloramnuogte fleute de Stefan Mlle, tase exact al vehi uwtine (sy formind 0 elipel co ape scat. Asa longitadinas indrepatd de Is ord spre sud, iat fa (ul de miazinoapte crea folate dou fnclpee prin cite on ahd Teraea Io fncina se afl In partes opasi, in ‘carina sien (ig. 8) Zi ¢ din Piatt bro legatk cu movear hidesli {ex amestec de ctemid pst) excelent Tr colle idarioe spur gi pista de tales din caus material © exeeutath gi pone siiteand co are semi ale, cu muchile del usc area fej, Ponta? a eure Saat In corsa Neoleat al XVelen 0 dislocare i ducer. Forma gi profiel por est fed dtaea eventval a costa pe bs Sncepatal sso al XIV-le, dep dia F oe + ocumente afi abia in anul 1364 Pig. 4. Honea plan casa despre exstenja una asian a Travia, fo ou ead lia dela Tncepat meal et de fon vier caste regal, Independent de sooele de ingle (pi) cae marchenat eapele expe ae ae gage ride probabil wel intr pete iz de pricol- Acasa tie at seas Pete at Mogeosdspeeprspidl din 124. Bader ck deepal de a ies ei saan ne culty repeal reel constr In rip moa este seule ocupate i psa led ie gartinane, 42 poe probabil Soisleapecmte, Fe dake ropulje ameniapc. Avem Inst dove noice momeroase despre derogis de le wtp no num pe besa relat loi Rogerus, unde se pomeneseo sri de Jeu Hee ee retugat pope inttpal inves tale gi care ou pac af fst nespat aes al. Sm apo segle Dela TV, ln wma pei din 1241, lndemnat cia popula STA Eitinet tots ar cove tai da in vremes regi Andkei J, fim eX extme aoe oor ecieaiineapese controll diet l rege fat-on document di 291 samiotese Fig, 3. —Cetea Ceci, pla OREO RIKER eA ES ce i ey ae ay tee ot 4aLe a turnri de pare si forall diate deasopenbisetilor sayin alte cat (& tyr sive cate sper ects auificata ant le als pr necomate contac pitas wlleaot 3) Haro hose la in aanarea din 1298" sli din nw ck nur regele ponte acorda decal dea consi cea sa eatele, Aceste documente olindeve suspicianle 9 lptele interne din peslouls tofbuee @ uldalor regi arpadeni nd feel de forint oferenu adescosaipost adver tata pole 5 ‘SE vedem acum care slat cauile de refugin se populjet in epoca romanick pe ese le puter identifies pe teen cu eareate aproximaie. Dit cate goria scasta citer mai fal dows cot de pnt, tuna ngk comun Bieta, alta pe Deal Cc (Gusgbeig) le vert de comuna Protea Mace” Tere pete Il lcereieye val de pltint de It Birt fre 0 formt aproxinutiv esianghivla, co dimen: slunile de cca 100 m %50 my in timp ce val (creat cist mai multe tindusi de value) de la Projtea Mare cuprinde o suprafh clips cx o Iangime masini de cea 250m, Pe tere aceteh cig sm gst sl flagmeme ceramice care at puter spartine epoc romani. Se pane acum intrebares flict popula su aparinue acste ce de tnd far putea dle det? Vom vedes in opto uemitor i in acasel segiune aaj s-20 agcost bia pe lt iyta veal al XUlea sl ca stare cele doo elt sl gf dup plreren prof, K. Hore antcioare Colona. Pot cle considerate ca sominey, adic antesionte cucertit maghire, sae int ele ungoreyt, ‘rable ee, XIF sao XUP La avemnenea inet Yor puter ispunde mumai cetcetille de pe tren, Pretec, dup pirerea Ii K. Horedt, eg prima fat de construe « cei de pitt din Rupe’, in forma in care «servi fel in 1524 ex lo de ein sjilor sibel ee tsa segeai Carol Robert, dar apectal actual se ditoreste tansormtelor 1 amplicon ‘wkeione In centro! Trandvaniti ce gisese dout extiti de refugia mai intnse, une pe « Deak Ceti» (Wacheny) de gt combina Moldoveneyt, alt « Cetatea Secular ‘rufa Turd, pe dromal Trscile, Cettea de le Moldovencsis,numi in dosumentle vechi « Cetate Tari», ere format Ia Sacepuedint-on val de pltine eu jut sf pace El ace fd se ert 0 tite documents dia 1075, Uesior au comsvit fi eattag de Plated (Geol XID, dar duph pespadol din 1241 cetaten pure ek A fore plait Invented presi erscteree cols sivo-romine. (© disposi intracitvsinruditt cx ees de Ia Moldovenesti sar pen ef avuscse «Cetatea Secuilor»¥ din ar se mai vedeauema wna ten clini neat de dol eutioe seta font Ae raj. Onn presupanen eX aceasttcetate a jaca un tol Insemat in 1241 si 6 idensek Fig, 5—Hunedoar, port dela asteu, 16 own, Vit, 3 Sap sete shes ap sexy, iin ein ce de pct, PPD MORES, eS {Kam ii 1B Hons, Bergeron p82," © un; Séefl, Vp 1989 sem, 1 Gente eae i fbb vs 5ex 0 menjiine documentark din 1249, iat apoi cu o informatie din 1656, din care ezuts ck fn secoll al XVIL-len cetsea era itpina. ‘cette rai complex se piste in Secuime, pedeala Piro, anor-est de commana mice. ‘Aci videl lipic¢ inconjurat pe lature de sud gi est de un val exterior gi de wn gant, dispo- Zhivol iautle pe ecleake lator din cases pelpeste, iar de jue imprejr se latinde 0 centark ‘deuidoc de fora elipect neregulatz. Spr fud, wade ea intra, exist gio cut exterioarh. i lntorile de wea gi est se moi disting 4 fundamentele eite unui corp de cldite masvi gi. drepe- tinghislan Incadeate fa eutine, probabil wenesi de fancar, iar in iacith se vid temelile une inngpest Guprenghiulr, previzuth co o abil oriental spre ext. Dup toate aprentle, pare tfivorbs ce o capelt romanics, dar deocemdatt orice incereare dea data ma. precs frtfcaia fan capelaecbuie vespne cx lipsitt de srgumente concludate. Vor vedea mai departe of acest {ipdebioes-ait cu asi cemicccolaracfoarte vechi i se perptoenek pint tn zee pase Fae intpocs gotica a rferco eclpel Sal constaa apo presenfa une cfimist de Gctorh cetad, Geopre care se presupune ci au fost adwse dela o ruink din apropiere pentea a f ‘Rintrebainate, si mai alm clin veacal al XVICea sar f adiposti ai, fa cilioare de lems, rite Alogi’ minor. Mat mumeroase sat ctijile comunelor sey. Una din ccle mui veehi fortifcaia din jurul biseskit sf Mihail de pe dealul omonim (Michesberg) de ling comuna Csnidionr*, pro Thi contemporsnt cu fntemeierea bistici, adiek de pein jral anului 1200. Ce se mai vede talatot mincle cartine! de pia. Alte urme ale unl etl descoperit K. Horedt in apropiere Xe Vaxpie (urgherg), gf cum numele« Borge » apare fnr-un document din 12489, cl pro pune daca acest ct in epoce diainte de ivazin mongoli. Restuile crtncloe, groase seca 2 my snt din plat lgatt cu mortar hidrofl, eongind ctrimid pisath, Incite formeaxt Gn oval ncegulat de cca 18 m luagime, avind 0 Hrgime eare varia inte 30 gi 80 m. In ‘Minch we wid inal gi usmele amenajiel unor cazemate care ax putea proveni de lo adaptare Serious Shite seis foreicai rida de comune ssei in jure bisector dates in juts a doun secolulat al Xiles, E interesant de notat ck paraeele ecle mai apropiate x. sugestive pene asenenea biseric fortifcate ale ofert Germania de sud-est (msi ales repiunen runtoast Jin Davari) unde G. Dehio® menjionexat o serie de bisericiromanice fortis fi vom vedea, Ia timpul a of aalogia accasa te itmpitoare. Dia categoria acestor ct slice fc parte inuicitaile din Giebova, Sibiu, Agsita, SaSchiz si din suburbia Dartolomes din Oragul Stain. inte scete forest, cea din jurul biscrici dia Gisbova® problematic dal poste fi consi ‘emt iach romani dar nouabisetch Mata din Sibiu, sie dup invazia mongol probabil at Slats fncinta eate formeark nucleo! fortieailor de mal traiu ale oragulsl $1 fal ciel taseu se mai tecunoagte ia disporifia de ai » peje! Geivip Getuen de la Sachs? ey in forma de asi, opera prefacerilor, int Ungh Agnita* se vvede a val gi eventual ema unui tues, pe care K, Horedt lear dat din vremes Clonini sist ‘Un ral dabla de pimint izestat si cu palissde, se presupune el a eonsttit macteol inigial de pe eGesprengherg,»,adick pe deals! de deasupra biserici ev. din suburbia Barcolomeu, tel ruina cet de patsk © desigur ceva mai tizie™ spade atte costo Doreen Bl Ha, i po 16bil nace contest mat amin, in fit, uemele de curtine din jul bse er din Tumngon, pe care 7. Roth! le tribute inch pericade! romance, precum gi ints sound de path din jurul bier ev, dia Dui, eu tuenul de stat de pe lcur de missisi. In mod eteeptional ces trae dit in eles, dec in onrcate lita eu aehitecararomanik din cimpin de vest 4 Tesnsivaniel, Parerol turnusi ¢ bolt cindy iar tjele supeioae snt desparyite ‘rin save. tyjele Ig Tl int previte cx meterene, etjl uli ate pe te atu reste femicielae, at spre apap ferssrk geminal eu spigor pits i inchelth sus en citi ‘lspuse ia eiuagh, dup un movel pe cae Il vom In pe In 1270 gi la ceva clopotnite se Bisel, cera ce ar sugers datzea tuenul din Daia la seeasthpesoad Apsritia acestor cet fineyt imeecanel si dia. punct de ‘vedere sacal-polte, Ele lovedet cin fns romani exits in in Translvaniaspenape prettindeni o ftiaime ber, easervit, deepal dea rides cet de apiraze. Da, altri de acest cet coma, vom eden cinco wf epee pre cone ada, collar le pte de epeimere, worn ven ‘carina obucevin ed, pe rock ce se denvolt feudal aomiral sestor cael sponet, ‘mai ales In regione locuite de min ide wngoit ate ma sin jez pe tertile peivilegine tle sca griniceri ale colons tty. in Secu ns, precumyima ales pe terion Howe, fcepe, in acim, 0 ptt apegh tse lcnimes Ube 5 fl, cae in Secime, ‘vor reup cu wremes sii aterveseh cel pun 6 parte din feinime, ia ump ce pe terotal ‘ese Incritilenobilimil vor f infin In zone de colonize sient, lupe decavk se di ‘nai ales ete afiitel seco al XllC-ea in cars secolula al XIVJes, Vitoeen aobiline Fenda cn Scouime te va dervolta indeosebl din tadul comaadangor caster segue, va dial o obilime de provenicfé multe, in timp oe nobilimea stacasek nde sf e formese dia ‘Bndusiefrongiorcoloniaki si ale rail mai iste, jong Ia condvcetentreburlor de finer obpese Pees 4s ao de sementiloe gi subjuga pe fot coneiten, ct Incep lei consti mic tele, Despre acest castle avem ie documentare, 0 dt plvitare In contle Rothe din egiunes Bist, care vide fo 1268 0 eh de lena cu tum de pias gi 0 cule (cons) iconjst de crtin, ir ap a sgl dn jal Sin det, 1309, « en Tk i forifiafionile» unor acti cae «ulbaraa bunisiaren gi paces provincieln®, Urmele ttnor ath de catele de pe certril coloninti saepisegisesc Ia Gltbovs, Cth Cla: Ti Gihows* se pisteast un donjon ca 0 incnt pe care K. Hore le atibe wel fii ‘de mobil dia movi ek stent posed 0 foruiicatie apart, construe — dup cum am visu — fn jurul Baeric AU cavl e guste pe un vie de slact lags comaza Cisbay®. Ach dom jooul fndplineyte totodah gi rool deplete al por sie Incadat In custion masiva dn Patel bent, Castell abe conti Falkum, uct ia Gmypalinesiedmongle lin 125, Din documents se vede poi cin secoel al XIV-lea devense cast real Tore sere ce Hoa cc ov din lit, amps dna denon rw ‘Donjaonl< despeunghalae $f eo Seer 2a bliecindce ur eos an adil en} weil Boal lume ua ‘ulioe, Penta deters In fame stitch romaniet poate B invoosts 0 fereased srimth, smi ‘Grelark, In interorl cui te af qo caelt cu abu seicreulas,apajinind probabil fx ncleigi pride, Cen ral pluzibil datre n canto pate a 6 cite eflipital scala SUD in prina ome «cela uemdtor, nin seamd ide fptal eh formelecomanice 1682 Kw, gn Ter tne oy Bae OPERE OGLE mac ne eee Me © lianes, Marans Serer Sutin’ Sepa VE. Nh—425; Begins, Ore, Bi lp see vi a EEglo La pests is Tranlvania, cine gi in arhitecora bisercesc, pind dncolo de veacl sl XIN-ea, Sef achiccura alia ¢ lo geseral mai pujin dispus! si iuodect forme stlisice nol ‘Dingegiunes cents» Tranivaniel rebuieanintt in acer conterteastell de pe wn del de ligt comann Singcongo-Tiee!,presspuninda-ce car fot intemeint de familia Thoroskay. Din coes ce te mal plstesst din castcll datas de austacl in 1702, Ocbin 2 cium sl recontitde difeite fixe de construcie (Gg. 8), atvbuiad primal faze douk puternice caseusi plete, dete exe cel dia apital de notd mai auagea cnc ete (Eg 9). Us de itare co fre emiccule ea situath a et) accent numa ptintco acark snob, ta tp ce I pater ‘e240 Incipere bold, un hee sat o temnif. Btsjele supesonre foseset aie, ie cco lnteionet se Fiera, pare print-o sca amejath In grosimea dul, parte prin seara mobil $i, Inte tele ultime, princ-o scart spiralis, aject Inte-an burda clinic suspendat pe Eensole. Dearspes cal al cnclea se vedeau armele gensiloe wn condor de apiece dia leon, La cena al paren tml mal dnponen de cel pin um burda de apace pe consol, cu gus de plcuct La nord de acest tur se placa on rest de cui precedatd de gan, at fuze cele dooi eurusi catinele fchid wn spajia fungi, In care sau amengjat ceva mal taka tec Hnelper, Se premopane ef acet uclew inal’ ar dats din seclal al XIIl-lea fin epocs de dap invasa tailor “in rgiancaspascad a Teasvaie, In Cheresig se sersaleas un donjon* ino, poligoral (Gg. 10, lnzestsne eu metereze, it la efsjcle superonre cu fetesrucl deepeunghilae gi eu 0 ‘pt ca are semicircular, pin cere se jungea inten cordor extern de lem, acum dap ese leat prin urmle glalloe. Caractere exe sida excl din cbr gi vom vedes Lin accattsepne gi bis ot coastutedinacelat satel. Mal flim apo ck donjonal ‘fot asditradamicderegele Ladin IV Sn 1289, si pe temcil acted informal ve propune Abatces af catind dup invaria din 124, "Reza cele spose depee etl trnsilvinene din epoca romanicl, consti: mati ini inizeaezitilor de plo, lazesuate cu palside dia epoca antrioss acer maghiare fi lita de acestes, spacgia primelor cei de plate especuiv de crim, Ca elemente ‘omponente ale une! ce pom preci presenta gana vloisu scurtinelor, co tus de Gancate deepunghiulare sau pitate, sl dosjonue pitt, poligonsle si rte! clinic. Dealile whiteconice — unde se plstieast —aparin peioadel stlitice romanice (¢ vorba eocamdati mat de derchidedle eu are semicicla). Ta ectiile de pated sidiriae intotdexune din pst brat pists de tale mu se gleyte ect sporadic, n chile sido, la proslule pero 9 ln diverse deschider (metre, feresue). Asuper mortrull folost lx acete cei au dispunem Intoresana gle informa sigue, dar se semnalesatadeseoriinuebuinjatea mowaruhi hidaub, conning cmc pisath. ‘Vom vede nat ck tone acete elemente — ca except, fiete«formelr silaice ee regaexe a dp, caaile de pitt se inudese cu cele dia Europa central, canosete de magia prin ‘onractal normal pe eae Lau avut cu file lnveciaate (Aust, Moravia, Boemis, Geamnia 4e ruc-es i Lombards), tp pe eate Leu into gi caval teutont 4! colonig eq Dispor ite foaze asmindtoae inte dfertele ees denoel ck pul acer -a patents ‘mansmis poi din genengie la genenpc, lack, dack e frese sf admitem ch pune ctl tu fost ditcrmiaate de modee striae gf ponte @! eaceuate tub condcere sting e total de impede etn cusnd eal unsilvinene av fost ridcte sub adeumars fice mina de ners local (Mek mai importants deci ariecrara mite e, din punce de vedere artisic tec, subikecror biserceach de pat. La fecput,apaijinacesteia 4 fost fepe sumal sporadick "ovis Seva, ¥, 29-2 Magy a, 258 ftp: Gd, vgn woPopulaia comincasck biptinayd se flosea exclusiy de materials de lema si pentru lide religiose, $i obiceilui pimintenilr ise vor acomods in prima faxk instalist gi nol venti, ‘aghast pe orm spi. Azwprazollui pe enre-veehilehserci de lema I-aujucat in evalua Grhitectusit tansilvinene vom reveni, clad vom discta casiccrle bisericiv-salt transilviaene fx ajtoral manumentelor de pat plstrate din veacul al XIi-lea, dare semnifcativ ck primele monumente ale arhitectuti de path biserees dia ‘Transilvania na presint intererenfe cu frmele edit tale ale ashitectit biginaye, De ack remlid ck megteih chemafi si ridice acest clidti na int locate, Trebaie ‘i admitem deci ck licuri de numerotsele bisetici de lemn jncep, la wn moment dat, se rdice mooumente de pate sles, Ja folosul eentelor mai Insemaate, al tecilor episcople $i al mintutielor mal importeate, de fecate dah cu mina de Tocra stidink. Aga ee gi explch caacterol cerogen al primelae construetii din aceastt fategorie, Abis Is inceputel veaculsi al XIIsles gi apoi nai ales in jumittea a doua a acelui seco end aumarel biserclor zidite din pint sporeyte vertginos, evident Jn uuma experentlor din 1241 se formset gentiere locale pentru constuctile fn patel. Prezenga mai de Iver ttanslvinene se poate de-acum insite jor constata psa fap ck spar par athitectonice regional definite i totodatl elie de pated mai ici, cam slat Indeosebi Disercle-sat care — dup cum vom vedea — poarti pecetea specifier a dervist pustile dia arhitectura de Iemmn. Ca alte cuviote gi uemele athiteconice pistrate seal cl in vencudle XI—XIL viaja socil-economieh ‘ronslvincang er inet absolut ageart si au dgponen deo categorie de mesteyugai. In veacl al XI-lea, ia ‘chm, 0 ditt ca injghebarea net categort' meytyu~ ‘prez din sedusile loelniellor, se ivese st intesferentle Ioictosre fntre athiteerura de Jema bigtiags gi aehi- tecura de pate proaspit Implnmintentl, cae vor deter mina firionomia pariculask a azhitectuii tansllvinene. Importanya athitecturit de pint bisericeti din ean pesioad Sin aptul ex € sigur cher ‘cane probleme tchnice gi estetce de aploate, determi Fig, 8, —Singioggiw-Trisctw, plnul pate de funcia socialt pe care avea sk 0 indepinessck ea Biscres in caiatea ef deindrumitoaze a gldi sia artel eudilet, a tcbuit efi Ionertreze organiatile ei epis- copile, ministiresi si mui apoi cele parohiale eu clidici de elt corespuncitoare, Aceste clidisi necestind interoare cit mai wnitare si totodatt fncpicoare pent cuprinde pe toi credinciogipasobil sa permite desfigurareaspectaculonst a ceremponilot,paneas la noi cast prerutioden! in Tumea crejtink din veemea aceea — probleme Abitectonice mult mai greu de sezolvae dect cele pe case le punen acitecare militar sat tea civil Dia aceste motive evolujia tehnick si ariaich a aehitecasi sa petrect, in eval media, aprospe exclusi In domeniel elidisilor biseicey. hsp el ae biter iy cei, Rl ca pra, 20{a Hadusle ce urneast vor analiza mai ii ceva gi ma importante Impeewnd cu wemele ssonumentelorcslefe ale arhitecturi de pists, incercind sf recortituim pute ahitctonice Jmpostte, iar spi inighebarea gatierelor locale si formarea tpusilor sehiteetonice tansilvincne. ‘Cele mai vechi stiri istorce privitoare Ia un moaumentecesastic se refe In minktzen ortodoxi din Morisena (Cenadul Vechi), inlocutt in epoca segelul Stefi eel flat cx 0 Fig. 9. —Singoorglo-Teisca, cetaten diospre sud xt. inanistite benedictnt, Yntce anii 1028 si 1095 pare a fi lust Singh act episcopia somano- atolict de Centd?, ofinjaren acestei episcopii matcheast fia de consolidate. eatall i Viseicaseh, secesael ca premish pentra 0 now clap in insnterea statule feudal maghine spee rise Sipltucle icute pe locul uade se presupunca a 6 fost Morisena gi sedial episcopal me su dat Insh rezvitele seonate, Fundamentele une cin ( cape) descoperie ai aparia deja ‘pod gotice. $4 gist ink un sarcofag decorat cu o eruce in relief, de tip bizantin. Uni lator peesupun cf ar & vorbs de mormiatul sf. Geehardas (Gell) si ck sarcofagal fasui in oped biaatiod " i in epoca regeli Stefan eel Sfint devi din Veneti, che satcofagul inausi gi ercen sin tt de Simple, init nw peamit nici 0. preciate. (© nowt atop e marcath de construites cxtedrlei sf: Ladishu dia Oradea. Dack aceast ctedealte de fpt ctor rege Ladisau (10771095), duph cum prtinde un document din 6 aprile 1699 ea trebuie at fi av Ia Inceput ale hrm, clei segele Ladislan a fost canonizat bia ia anul 1192. Din acelgi document mai afin et biserica se gisea fo ineroeal cet, dar sipttuile execute in secoll trecut in mifloesl easemilor actoale su soos Ie ive, in fark de Fundamentele une! clidici on elemente silieice goiee, dont urmele uaul ey mal veciy sft Pt BM gop Sede oman, Cal Sot Onn TB Sioa on Pet St Bis 108 Ra, me aot nae BEET Asc Btn, ee MRSS PiaoAcexte sett athcctoice sat in inrficnte pets ines reconsiie gk permite © datare’ * . ® © rant in Chen, pe mall omega fot en conidert ca miure pentru prima feat « ahicem iste catoie dio Tiaslvania, dar dah oberaile t Banyiny sioe exacte~ clea a present pan ue! Ineper deetonghilare, Hance tere col, de ceo lnpere pra (ce wn tom) ca atte ae fren Mentill cao bisec, : Tpsiadutakarl De al toe Banyity pretinde chat A gine act um cape decort co frase de gous, ceca ce lnseamod cl ¢ vorba de 0 cle gould Cootnsind cercetiile nonste spe et bale 4 menjonin minises benedict din. Major (oumele Insoy st ef aci er 0 veche ajerate de ‘Slog, ba suburbia de vats Caja. Ua dow tment dio 1222" amity penta prima oat acest Seesimiat,prechod of sere cu hrm’ sf. Daca fst Laden a0 A fee wscicnl, Logeada « Uncrate epg dt onl in vreme I Scan cel Sit, Toi Béla satel pugin « hi Taisen Cel Sto, dar nit una din acest date ma eid De un argonene convingttor®, [a oni ee cae ac Aespre acest ctorie te puter face mio ies, deouete ade bein encsten a0 foe comple tranaformate In epocs got Gu pve I eicopin din Alba Tali ta fh cred ct reoostivies rte isorie 2 foe Borst pin aompines cw effet ito eel Stan 1 Dar scant pote, menih at nate of Fig 10.—Cheresg, dono. _seerea ghilor In Teanavania et un eaactet fai temciie oct dilate de inca) vec a lea, se spin pe nicl ua fel de togumente, clei pia ge despre ua episcop cali in Alb Ilia se refer abn nal 11111134 De ale, ici despre epicopie extale nfate de Stefan Tin Ungact au avem die sigue, dr pare ‘odoin et epicopie de Cena Orde teu fe codente ca cape pemetgttone, Pri, dup su am vau, de prin 1028 1095, doa de pe wemea lal Ladsaa I Pen mae, Pente_infiajwea epicpiel din Albe Tulane putea lod cel-mai devreme Macc port ai Ladi Din prion cea sid ol vw fat ume athologice ma eon shen, Ca stain nor rein pl ten de fondant ale oe! bet uo a, sitate nota cella cated! acl, fa la navele Iter de wud -descopentwrmele ‘nei ciel en abso, cate tule nterpetate cx fll pte dian bopetter.Asapen Titer Sep sits Pom Sens RANG S , meMawant en Blea, 1m 38, cmos Ey sae Sri ae beg erme etinectghyt Saye carat pr Som aieatgos Pens Oe cee eatin 22scertei prime bitericl s-au sispinit Inst informa eonate datoriteinsusl autorulai sipltuilor, Ini Stefan Meller, care a pretine mai tisio® ar & descoperit uratle wae! basic cu tei abside; fa taatateleuleioare® basilica a fost casfieat pe baza acesti caracterizti, O asemenea basil tno if pisea inl un conespondent in ashieecurs din Ungara dedi eftee mijlocal veacului all Xb-les, Datoree amabilisgé prof. G. Hot infoemaya ef rcleveul orignal, dscoperit recent 4 srmind «i fe publient de domniss rleveu letocmit de Malar eu ocasiacoretisilor fteate I Alba Tis, notesci una waui zd drept in capital de risirit al nave laterale de nord si ‘nceputularcititunei abide uma in fa navel centrale, Pe temeialacstui pt se poate spune i premisele bs din Alba Talia se plese in Ungacis de pil Ia eatedrls din Soékesfchérvée, ‘in prima fat, databilt in jomdtaten « dous a veacului al Xi-lea, gi apoi la prima extedeal ia Kaloess, ln jurul anshui 1135, Ambele sint basic cu spi simpli, drpeanghiole, deci fn legitard cx ashitectors zomanied de la nordul Alpioe. Prin urmase, gi prima catedalt din ‘Alba Toa era un vlister al scelei ambiange. Observaia el moral Inttebuingat ax canine sf ‘mitti de clei, cf ar Gadel un moctar hidealic, ick aceasta ar pled pentru 2dmitereawnel infuenje lombarde®, nu cred cf dre yreo greuute, findcs asemenea morare cu continut de elm pice’ sine Fourtesiepladte Ia eval medi. Tn echimby e indicutbil cf fn arhiectora omanick lombatda prevalead, Ia basic, intzebuiajarea coloaneloe. Stilt nu se Folosesc dect In eazal basieilor bolt, iar stunci ©-vorba de alli articalai “Alitari de problems origial tipologice a primel catedrale din Alba Tuli, se pane si pro- blema datieil, Elementelearhitectonice nu aduc ail o precizre In privings aceasta si, dupt cum am vit, analogile din Ungeria permit yn joc larg. Din cele spse iia rez Inst (io catedrali na putes exits in Alba Tella Iaite de sfirgical vescului al X1-ea, eind prezengs Tuouiepiecop ¢ atestat, iar ct temen enfequow poate & considera data 1111. Ia speijnal ecstul punct de vedere vin gi observaile fleute de ere’ colectival Insitute de istorle al ‘Reademiei cu actin sondsjelor executte recent, cnd s-a descoperit © serie de morminte tn ‘recinitaten imediati a eatedale, consatindo-e prin monedle piste el czle mai vechi diate cle apart atin Incepotal secolsi al XtI-lea*, Vor vedea apoi ch pentra acceajpetioadi ‘lin joral anuluil 1100 pledenat gl wa elie pistat de la vechea cated ‘Prima sezate a cstercienlor la margines de sud-ves « Teansivanii e atest prin siren documentattprivitonte Ia infinjates mlnstirt din Tgeis® in 1179. In wremea Iai Andee Il fu exceutat conttrictit ample, deoarece afm ci regele intentiona si-si amensjeze aci gi Cripta familie, Pripidul elt e- aft ins ql asupeaIgriului gi devastrea manasii, care pate a fifos intra, cic tari obfin predares eAlugiilor prin onganizarea aes, e descrst fle Rogerius Nu avem inst sit despee luceele de reconstuctie, dar Henselmann a putut ientfes pe seen locul minke, iat slpitari executate ulterior? au descopeitfandamentele tala din Pécs si ea biscrcn méniesli benedictine din Somogyvér (leepotd cltre_sfyitul veacaluial Xe), preci gi cu a setie de bali din primele decenl ale veacalui al IU/L. Dat find sila cazol acess lipea orcitr informayi esupre aminuntelr athitectonice, ¢ impor bil tne pronuagim ea psivite la vechimes acesei clidii, anume dack ponteyéiconsideratt nck de Ja afsptal veacuul al XUI-lea sau dack deteat din’ epoca prefceilr Tai Andeet I. Sigur ¢ ost i basilica nae un reprenentant al achitectusicisterciene, cum ae & fost de asepta chun vlistar al achiteceoii benedicine din Unga 2 aan rma nim Yl dl) SY, fa 8, 186 Pt fatiape o dnote pol Gir, care in eaten Ears, p 3538; Sed, Een ange fecee nm Wisin Rentspa, “Ee at ap 3 23i) Alicar de monumeatele cute, semifcaivcf fn zonle de coloizare seas mu 0 Hi lst ueme de bitch de pia daabile in primele deceni ile colonati, Dupi com vor i ‘een cele mi vechi biel de pat ssegi‘ov pac «fi anteroae pimiloc at i secolla AUXtitdea De ale, frese ol a cbs a se seul un eee tmp plot ce colon sis consldt sta economict inde ase poatt aca de contain temeinice pent satsfaceten vor preocuptesptuae, dar nar enlist it ipotes cd imigrare, nats catad ps milo secollaiab Xl, tl poporgi mal subnet mom cle sia cesta ven iia epocn dominic! Ii Aad! a lea Sigur ¢ cl cele ma yehi biseichromanicesiet piste se glee in 200a de colni- zace de sud, ex central ia jue Sibiu, pe atone inc 0 mick comon rural. Tieptt vom Constata apa pain unl ssi de grupat de Miser cx puta nok, pe de 0 pare spe ‘vet pin in sepianenScbeali, pede ala spe et plot In Tara Bisel, W. Horwath® a pal resiait analogii sugestive in disponitie tumorlor sia stilsi din fafa de vest. Catedrala din Gute s-2 terminat pe ln sfirital secoluui al XTL-lea, iat biteica din Sunkt-Paul 2 fost inceputt prin 1190 si teemitt prin 1218, Ca prvie ls acest tntocmire fa faqadei de yest trebuie sublinise cf baslicle din Ungatis, previzute gi ele in mod obit cx douk tumnut, se deosebese prin faptu ct inglobenzt sceste tarsi interiors, deechizindule prints uibuat spre nave, in atrial e Inlocait ex un nates intesior, Inctlecat de tsbona de vet, ‘Giuiile austeace aminite mai sus demonstieact i premisele plnimetice ale eatedalel din Aba Tuli se glaese fn athitecura extlict din Europa central Haltean, dar cle au pot fiavocate ca termen pestru araresinceperit construtii din Alba Talis, fnded ai Jntervin gio serie de ale clemente cite constituie vit inovatiimporeane, daub abiaint-operoadulteroas, Din etegora acesto nova fc pare maint proportile Fig. 30. — Alba Iulia, consoli in__vettcale secentuate, iar apoi sistema de bolt ‘deposieel ctedale ox. previzut de ls lnceput, dups eum o dovedeste articulates stipilos, lipsigi de orice urmi. vreunel modicde smu adapt ulkerionte. Sistemal -aeeta de bole se sspindeste in Austria, Moravia si Ungaria deocaméati abia in carol ahitcturil citerciene din sferal al doiea al secoulaial X1f-lea 1a scease ambianl ins, Ig face apaigia, prin 1230, ‘un curent nou, deivat in ultima anal din santirele eclecice din Worms, de la caedrlt de In sf, Andra, un corentidentifat de R. Hamana ¢ si urmdti ia ages s. inaieile hu, sub forma wan. vast gantee, prin numeroase etape ca Regensburg (biserin sf. cob al sop rillor), Bamberg (catedrala), Gelnhausen, Goslr gam. iar spre es pial in Moravia (Tiloov si Trebig), in Austria (Viena, Wienerncastade ete) si Ungatn (LAbéay gi Jék). Vom veda in EEA Je sine soa bine ce i te 4cele ce urmeaz cl sgpectl acesai ante adil ui set mai vaste det le-aintczit Hamann, dar nu mai pin adeviate& hela cate ne permite deslparea problemei cla i date pt melor faze ale citecralei din Alba Tia o constituie descoperitea acest cutent, Primal mest cieuin i fost incredingtt plinuiten i iniieea Ivrdelor din Alba Talia 4 fost an eelecte cu formate incgall. Pe de o parte el a eopiat un plan basileal romani vechi, probabil up un model asia, desi mr privinga plana! tebuie st admitem evens a ameste din partea episcopal, ‘ate desigur ef aavue de spas en caine hotetoe in ale sgeren cesta, pede ala a previzat de lancet boliea Sntregi cli cuogive,cceaceonnstituie, a ambiana est curopeanl, © inevafie pe care # putut-o cunoase ail ‘urna din eadralarhitectis csterriene. Vom vedea mai Adeparte ct de fipe nul din pictrat reproduce gi un motiv omamental de la bistia cistercinna din Tisaov Cliditea. nowt (Gg. 34), exccutatd dia gresie fink, ‘a inceput cu sideate ridurilor conului, a absdel pia” cipale (local slerior), a tensepevl eu absidolle ‘corespuncitoare sa peretle exterior al nave aterale dle sud, Torin acasth prima fed +-au bolt aridiolle ‘cu semicalote i corul cu ogive pe amivalte ateple semicireulare, sia asemenea azhivolte sau previzut si peretit de est, nond si sud Gg, 35) din transept, dae bolle de aci/au simas deocamdath ncexeeutate. Din scensth prt fat ma dates ati de vest a coruluy Angajat in zidurls acestaa, precim gi spi navel cen” trae dinspre tamsep. Sectunes acestor stile croc forma, cu coloane angsjate in capital brafclor penta a sstine athivolele dite teavee cu colonete inti dele inte rage, menite +8 poarte ogivee, Ace tip 2c pe soportutinale ce baze ionic, previzute eu obi nuitele ghiare omanice In coli age cum le ili sin Ungatia, mi ales in ganierl din Stigoniu, palatal regal sla estedrala sf Adalbert. Tot in aceat fk regi si chesarul poral naveilaterale de sud. ‘Dack plinaizen $l ‘executie conseevest, na tot age se infifigenstplanion Adecorativi a athitctoi i, din acest panet de vedere, se isting. net ei ateliere de pietrai cate a leat con somitent, Prem) stele i aparine deconal exterior a Fi, 32. — All Ti, caitlin depo, 28 Goole Bean. sbsideIterale de sud si poralul amine, iar atelleruli al doilea gal treilendecorulathitectonic in intexioe 9i plastica ornamental exteroart a aside latersle de not Athsismele formale ale portalului (ig. 36) au fost uowl din argumentele principale pentes antidatarenintegi lids datoittanalogile stelse cm portal de vest al biserct af Lacob din Regensburg, semnalate inc de Eber, Dataea grey a portaulai din Regeasburg lo anit 1160-11704 aincurajatanidataren portal dia Alba lala iia erectile lof Hamann, ont Coa By 452 3 SpE Row INE AY — er SeLago Lea cate au dus la conelusia ef posal dia Regensburg apuetine aproximatiyanulsi 1220 seu anilor imediat urmitos, 2 neteat terenal au mai pertry Incidrarea corectd a poratulai din Alla Tula, si pentea dezlegarea complexalu inclelt de probleme eeonologice pe eae le pune rort- nical tes extcuropenn, ig. 34, —Albs Iola, catedela «cat, inteioe spre cor ‘Ambeazwss portallui dia Alba Ili €artieslatt prin dows perechi de colonete alternate co plage, articulaca find subliniat printr-o teeptare energic, gh acceagitzptare se repett In dis- Posie arhivoltelor cate incoronesal frontonsl semicircular (fg. 37). Mochile plaglor sat Inlocuite cu o scobitard prinsdIntr-an chenarproia,inchelat rue jos ca un decor de plete i semipalmet,reproducind disposi porluli din Regeasbueg. Da se observ siunele deosebi tite dovedese ei portalul din Alba Talia ou ponte fi contemporan ox cel din Regensburg ei dost ‘ eplick mai die. La biserica sf cob, fceaze capil formeaet lack ua coep distinct ln timp ela cated, eolonete i pilagt poarel capitelari acoperite ca feunsi distibue coatinaativ, in Form de fiat, o fret pe care 0 gisim la fel gi poralarle din Austra, cae sat cevn mai "—E recente chiar decit col din Alba Ilia, © ft intermediaes inte Regensburg gi Alba Tala 92-0 tof inst yundenl dia Strigonia, unde scobituile plsrilor din sila tronslai sin decorate Ia fel ea la Alls Tula, La Alba Tuli fusurile colontcor 3 toruile corespunaitoate din jul lonetei Fe, 35, — Alba Tia atedala «at, bral de sud al transept, | slat acoperite cw o pojghiff fing de oreamente vegetal, vrejusi ca tozete i palmete ca obi lung ‘Acest decor, bat pe conteastul fn inte winbel 5 lumiod al unei supeafeye danteate, devia, ca ‘motiv st tehnies din vechea tadige onlotalé xi biantng, mosteniet de sculptor! lombara | fi transmis de sc atcierlor romanice ae picenslor din nordul Alpilo, inte akele a Worms | fi Regenshaeg. Cominajinpalmetelor gi semipalmetelor dia Regensburg gi Alba Tula e indes- Droape inrudit, dae a Strigonia bordusa rozasei de Ia capelde de-a drepel identid ex veel care decoreaa fieatle perechitinerioaze 4 colonetelor angajate si torul corespunattor; accasti ‘entitate,semnalté de. Gerevich, ne ingle sf presupunem idenitatea mini de luca. Camm viel din Serigenia poate fi datatsproximady fa jurul anal 1240, dobindim ua prtios teemen {ett quem pentre portal din Alba Tala 4BBlementcle decorative le porta se septes in ftada abide de ud i. 38), de wnde senate ambele sn oper asaya de pica, Abiola e adele In es verte rin Coloaneangsute, dotte unor lene ex much obit decor dup price! pltor din ambranurs poral a fun eee Sigel cater, testa gh el fn feliet pt, deviot toe in alla beta plete (Gg. 9), Pano eomigh compusi dia ma mule Sodus de exburi (lait) de Spefiat pe ingostanie de pe apie, se ondleaato nk de 46. —Aa la ce a Hale din propa: Aci Sthey ceri Intrce mai Alba ai pte dn dep pepindt nm ticker sing ac a Ane dissemi Pet et de ditto tip de bai canoes wee ae Iai 20, en fe de ea tee toni eve toenlnd ol soe eh Dates leper ob pak fe ue Bia ia gee li x ee, ce ea cu silo step aver ee fae ‘bee er dn Conta hig” Sek i ose ; Dia vec bere din Clstian* 0 se ma j ase ck inte dot eae ale coping cy PE47 =A ly capi din depo ‘aracteriscs teibued de eta) si ferestcle sein. | ulate, astopate ateroe, precim ji clteva uaver ale navei Interale de nord, boltte in eruc Get mai de seam monument din aceast categorie bisctca ev- din’ AvrigS, dei ou , ‘mai piste da ‘vochea elire decit elopotniq de vest cu portlal sitiht wena bbe fei, nava content si coral, veches basilict find actual Dar sipisir|executate acum cteva decenii au degajat fundatile abide! cents i ue naveloe i Inert, ia din pereilnavei centrale se desprind inc, ait spe interios lq pee exevion rec ‘tip ca areadle lor semicicuare, Noma cu priv ia existenaabsiiolelg Sin deepel aarlor Interale imi exprim oarecate india deoarece fundatile navelor lerle din par satrvenee i Dar afi ispicu, iar coral are o pi romanieS spre sod gic evident ct accestl a neers en & & fost stingherit (nu ist impedes) pein preseaj unc sidle Dar erica, Avsgal « situs int zore grupalu basil ca abel i ela fe asic, age Init dedopeee scestei probleme au are decto semnifcte local. Importanjabierc stn fp k ptenet fumeroateclemente de plticl azhitectonicl, Inte cate mention profil de bast din fda de vest, care imbract si ambrazura portallui (fg. 51), an peo ionic a seotis inne dant Coat {in inerpreatea omanict mai aha, ack cu tral inferior Int destl de In, apot econ LEG R St twee St iy Me ae Kirt, p- WB; te, Emporio, S270, Raman p10, od 18 37uniforms de deaup captor de act portal ubuc scotia to) dente cu comp Poralului de sod ce ls Alla ula Sa afin prolal de la capteluile spr dnte ave fompus dintc-un cubuc dessepm wna talon invert. Portal are doat zetrigect ea coloncte, prevcatiod acces tele ch 9 portal de ud din Albu Tai, ia expt te iradese co ele de la fads de vest din Cindi, ek ok fi tog Indepth at le at tri neapkat sel le Parr i peimele out exje ale o- piel sn ste din plat dar cj al tries e dia eet aba si, in pod fe vee nck 0 fist dia. leis dgpse in rg-tg,aezte pe mic console formate fin che 0 cdma verde, Pate tf vorba deo transpunere a modvall Gizl de areusd romani, cum o gsi yl unde fercrre gemini, ode tale unset in thunghi In mod big, frna sli aot pte dnfroaet a comige, sel foc cjol acta de en al ales tj a prt cree ing a pias, at adhote ulteiowre, Bal al doles & Ebscstet co meteree simple, In interior, lope pout a puter 0 bel in ec, lnrece dou enjefomeaz! bana, pial tava, al ols ani cao bolt teu In acca tlbua se jung pia douse atsengjte in grosimes peteoe de nod gt fod Bole mv ale akarlal dteet din epoca barocule isi, da incor se mat plstrenl cole pata picioue ale bolt fa ervel ‘tin fos ig Al, vethen basi din Avrig tebuie dats in fancied pro, pore 5 tba cite sii deceiulal gapesien dia vesel al XIT-a, Se secia dia Sletdate™pleduenavele late in 190, cnd a fost ansforma inte sali barock. In conseinf, nie uemele abidioklor Iterle mu Se mai vide Se al pstea in doen cb icv ting egies ig. 48. —Alba Twia, catedeala «cat, sllp spre ava late de su. ur el ‘ermen mai preis pe deen ig $2) Hlavecdeoctone dc dix Avg ca profi dete o capt souk, pia contopices captelusilor de la colonete gi plage intro fat, motiv peatra cate ax trebul Aes, imprennd ow biserca, ceva mai in use adil pe In 1270. Biserea din Fosman * mai plstreazt poral, trbuna sav: principal cu spi plea, vzi- bil in peret reconstruc din 1794, cae au eaneformat gi acrasl basic intro sll baroed. Prof lusile arhitectonice pasta in fafa de vest a elopotael, princpialidentice cu exe din Avsig, ovedese inst limpede etapa mal tele pe cate 0 tepresintt bserca din Hosman; profil ionic ‘de In basa sidului e dejs deformat, torurile slat tutte si din scotie aa mai simas dec 0 scobitur, iar Ia parte infeioari se adaugh un plan inlioat in form de pupitra. Access lemente formesa4 i socal portalsi (ig. 83), dar ec planorile vericale dintrediferitele ele- ie bsee ars na 58‘mente sot inck ceva mai apropiate, mai athce, si scotia e acabteral, fa saport cx porta tile precedente, ambrazura celii din Hosman mai boget artcolt, pentru cf inte pile teeptai se intetcleand cei perechi de colonete. Astragala si abucul leg, Ia fel ea In SicSdat, toate membrele tmbrazail Caracteristice slat gi captelurile execute in relief plat, eu fondul Fig. 49, — Alba Talia, cated «cat, portal de est dine scobt gi ca urme de la policomin initial, albastr si cetmiiu. Pe ambele Itoi ale feckeu eapitel angjat ¢ cte 0 Kingh cu corp de paste, axipi gl coadt de balaur tncercaind trupul 4 terminiadu-se in semipulmete. Corpurile de pe cele dos fe ale capitelul se ltilnese ‘uneori le coly fere-un cap comua, de om, de iliac stu de pasiee,amiatind indeapreape, . 21; Hexsun, Ronwpnch, pe 22; Gemiem, Bog tis Tac. Pieutie AA evn, Roses, Rami 11s Orsay Ba Sap 62—— depron ae le depen, ifn cola de adres ume over dels naree inert, Nev central in chm, prt la nespet en trey nlc pin 4c aca ol de cain: prob tot sta, constin-eo alee de piace danas coral patent fia abide! vnc of font Inet exec sbidel cw side deepnghis {cnaafrsuate dn tle abide nebiyt In peat romani ek ron eet nace | nc, dovedee sada or nevi epoct otic, entra datarn bie gnc | de uncle clemerte decorativg. tn peril salon ot tee (oy 3)" td lat | twhte feeracer sir gen, ae enlace cri feel go Gane cles rete dine), | feud opie cr cre’ Aeneas Spiel rau Btn ugcleserlt ieee pe cea in pn fin Aa Tl in ier ean | Srl propia dln Crp Pore (ig. 5) j Tench at enbeimr sate teu pin sencose eget we cue ve inerecnt clone aloe tga, Capel ex croget m oe Boel (eal cama | ‘Slob sea marched nel I wept repo Acca ee serpet n thivoele cated Irccar Accs fe iran fene {pura rome juny tel fore abe elle one le ase | Pet's expe lina Be coma Tanea e opett tl ph, | tompus de pli de ue ut atten, nin nga! otal Xe pe une epie ia extn ct Si Abe Tl ine an 172 277 Pam ed eos exert Dee: ) fen or ca nor nai 1260 Ta iru de roman pte se poo baci a rman ead Sncep! nc i pt roman cope ico in mle pei de cane on Gino telobet nveteancoasns agai see ti de compl bal. 53,— Homan, Wea er deal de a inferioard si poligonali (reficuti in epoca pocmtal do vent, toa) in pet spe, alert Bad Eerste tord deo ecsieCecpees de ud ¢ un ado ren). Navel a despite prin pl depranghined cle dont preci de teade dips et inpecant ea wel de eee? 1 St ie» eam: eid 18, pM Since LA de ei 6 63find semicieculace. Romanic-tirai sine i capitelarile cae sustn acel are de rufa boi a ruc din cor face parte ca dia aceeai categorie stiles. Dar de pe acum tebuie oti ch abacul fapiteluilor amintte presintd un profi compas din astxgal $i cavetl,aseminstor cu formele Tntlaite in antierle gotce) cisterciene dependente de Cin. Interioral navelor a sufi, att ce dispeztic cit pica clevaie, tansformaei despre care vor mai vorbi, Totusi, sigur cf ip 1, —Hileag, biseica ev detain de Ia frida din’ oot Ineeput nava centnlé fost tivinits, dup cum o dovedete idurile din pod. Aci s-4v gist $i ‘ormele unotferesterotunde ca patrulob inser alt clemeat cae denout 0 influent a santerul CGstercian, poate pin intermedia! bisciet din Prejmer. Portal de rad e eeft,sseminindu-se forex! dia Drfusen.Clopotija presiathapoi exclu detalit gotic. Arcatle pe care nace awn traseu frint, la taj e allo teiband le ace urck dout scsi spine, iar Ferestele de la ebjle Superione,, desi sine atslmte ca nigte metereze (evident ci cram menite af serveatct fa atare In timp de rlaboi), se termint sus ascot. Pe temeiul acest elemente se poate vans iporcea ck ites bisrcit be va f incepue pein 1280, Tn eaplal de es, In faa sister 4 biseret din Detageni. Probabil Inst ed Iucrrle vor fi progresat incet, cici un document in 1290 amintjee ch la aces datl se lara Incl ln lopotnigl Tirigieazea aceasta explic recepfionatea trepati a formelar gotiet cisterciene pe msuch ce clidites progress de la ex spe vet Pe bara poztei geogefice mai amintese act gi biserics ev. din Ungoa’, degi nu sa mai plstat din veches Briel deci eava centralt, cu urmele vechilorferestre geminate. Treparez portalului cu opt rteager, dintre care tret tori in jurul Iunctl corespundesu, ic ambrarur, probabil la tet perch de colonete angajate, acum dspirut, si profil abaculu pledeard pentru f datare a acest are pro fos ix decenil 1270-1280, Notex inst ck V. Roth mai pomencgte Some, gp ery, Bk, em, Lani, 9. 6 ns, Rm 64si nipte protome de lei din bazale dela acest portal, een ce constite © tistuet aac, dar fe inexplctbils fy mdiol tranlivinean. Blseticaev.din Rodbay a fort gi eso basic cu sip dreprunghislai, inant de a picrde ‘navele laterle in epoca fortifciei. Ia capital de vest al navel centrale se all clopaniga cu txi= bunt bokiet exespionsl cllndric, pe axa transverslt. In. petefii euperiosi al ave! se mal vid, desi astupae, vechile ferestee geminate cx capitelusi eabke, pe fre le fntlaim in ‘Translivania st Ia ake clidict samanice din uldam treime #secollial XUlLles, Altar vechi a fost inbeuit cu un altar otic, dae W. Horwath # descoperit im pod urmele enui tes de 2d, dln cate ar resale nial bisericn ae fiavut nama osbsid semicireula in fafa navel cent, fe intermedil lanai cor. Dack aceastt observatic © feet, stunei bieriea din RodBay f Snead cu cele dia Aci i Hetina, de care sar deostbi doar prin faprat ff are ua singur turn Ja vest, dap . ‘modelul predominant fa ona colonies sisey Tet lipen aloe iaformayi yi aminunte peter cocamdaet dita aceastd iserief, pe basa anslogilor generale, in deceaiul de dupt 1250*, ‘Urmcast st >arcurgem ua witim grup de bali, cele Hpsie complet dle abide, deept altar servind exclusivcorul pirat, Monumentele ai vec, dintinte de sspindires tribune dia clopot ‘ip, lear analizat ma inaint. Teibuna spate aci mai in in vecndtaten Sebesu, la bsellle ev. din Doblsca, Miesusea gi a ruina dia’ Gltbovs. Biserca ev. din Dobieca pistreaat dia epoca romapick num fqada de vests fragment 4 ta pereit coral. Carios e fapeel de det aceasta clopotnije cu tibual ne e faglobath navel centrale, ci formeast un corp adosst fade. In Mieseuren « supeevcfut le fl sural clopotnia cu tribama Aste, pentru datarea pistilor romanice ale acestor dod biserci nu di- ppunem decie de termenul post guow «dup 1260s, data aproximativd a bserct din Schey. La ‘schimb, ruina dia Gisbova® © mai sugesivt (ig. 58). Cloporaita ¢ act inglobath capital de vest al mavei centale gi pour o tibuat subleapiiet fa trl teaver minuscule (ig, 9), bole fn cruci cu athivolte semicitculare. E dem de remarcit ck clopotia lass, zvclt ¢ fav, spre teavaeel dem i diviziut corespund, ub tibund, doi stip sxe bof in erui,formlnd ua fl de nartexdelimitat fas de navt cents. Urmele tunel sels care sf duct la tebunt ne san gist, coea ce Inseamnd cl acer se flees cu afore ‘unei sefei de leme. Navelelaterle mai poarté gi ele urmele boljlor in eruci, iar nava central, separa de colateni prin spi perl era thvinith. Corul complet rina, dat se mat pst vu trol de Ia seis. Prezenga sucess shivelstrefth justified 0 datae a biseic ete Fig, 55. —Cincu, biserin ov pla, ’ i AREp Uema, 24; Honwar, apa, cra aac oman, "ners, nm, p26; Heewsrn, Bape, en cntere cent ee mt Nolo apieap mm tte ered as 65S$ TTT anol 1280, Perepi navel mai ngduie st recunonstem cleva Frese somanice simple, iat I ora te mal vede o feteastes geminal eu capitel cubic, ‘Un ale grup de basilct de acest tip se compane din bisrcile ev. dia Merghindesl, Dealol Frumot 4 Bris ‘© clopotati x tibaod posedt inst numa bserica din Merghiadedl, Trbuna e scopes Fig, 56. —Drivyen,biseria e., vedere din vechea navi cena, co bolt in cri g aclag sistem de boll purses de Ia inceput gi aavele aterale, ia timp ce nava centeall acbolith. Caracteristict ¢ forma de «'T» a siplor, previeui, adic, a ua pilastra spre nave laterle, penta sastnearhivoltele dinte tavee, Am vdaut ctl biseviclor seq din zona d sud a eolonzii sae lips de articulate pint acum moma la biericile * Roane, cea, p 8-8; Hem, Emporabn,p6. 66TT din Aci, Ciplen, gla catedrala din Alla Tula, In otice ea, oct de simpli a, f secant artic lace, in limprejunicle date ea treble consdersts ca un indici ek bisetita apartine fze finale 1 romaniculu, poate de pe la 1280, Find ulterior fortificat, bserea a raft diferite transfor ‘isi, Navele hnerale din dreptel clopotnigei au fost amputate, portal ji arcadele laterale tle clopotniei an fost astupate, iar deasupea coruui sa zit un torn de aplrae Fig. 57. —Deigeni, bisericn ev. portlul de ves, Biserica dir Dealal Framos* a sufesit numeroase transformiei pe Ja jncepatul seco- lului al XVI-lea, Din veches husilick romaniet au supraviequts dispoatia navelor ca stip orAlecpuunghiolas si pert coculi, Arcade dinte slp i bole sint opera efacerilo, lx felen torn de peste or gi lopotaia adie in eapatal de vest al navel centile, Dare importat decotat Fig, 5%. — Girbows, ruina Fig, 60. —Githova, ruin biterii, secon Bisirc,planul tebuae, lee fied sidurileInterale ale acesteclopotigeinglobesat cite out acca ale vecit basic si aci se pot zecunosite incl arhivoltelesemiciculae somanie. Deocamdat oa lipest orce reper pentru © date rai amfnungit 60Din buiicaveche din Bria}, al ivi ram fasese of Nicole, se mai plstreass clopotnia, coepol basilica si eceti lateral ai coral. tipi dine nave slat deeftuaghiuls, iat arhivoltele semicireulare. Urne ale bolfilor vechi mu se gisese ia nave. In cor se mai vede sestul une port eu are semiccular. In schimb, arul de trim gi arhivola de pe atu de est a clopotite, sit in are fint. Dackacesteathivote apatin cliitit iil, ele determink datarea basi ta ulimit ani ai seoololui al XitEea. Inlituniea navelor literate din deepeu! eopotnite, even de poste cor (emolat fn 1849), absida semicircular, tibuacle de deatupra navel lateale gi Doljleactuale ale navei centrale se datorese parte epocitgotce tei, clad biserica a fose fori atl, patte restunrlor moderne Go aceasti biserct am epoizat castes icelor based omanice din Trarslvania a eltor stare de conserva permite Inc sf ne pronunjim asupra lor, desi uebuie sf recanose ck fica puvice a monumntele elasate, informatie de are am dispus nu sin in toate cazarle complete, TE char neindoilnic ef caret atente wor aduce numeroace mpleti’ si erties, Compas’ sczulatclecercetiile publicte pink acy cu eee expuse mal sutycistoral va fi adescort su prlas de date rdativ trai prope in Goel analiei de ma sas, Da inlinuives monumentelor pe eae cred cl am putut-o desprind, precum fi caracterele generale ale acesui complex lathi- ‘ectusi romanice iransilvinene, para justfca atemenen dati pradente imine acum sf menjionim, mai molt eu tila de inventa, o sere de basic, fe aproape ‘omplet dispteute, Ge atic de motllte lace pate imposbil a le dasa, eal prin pind la noi ‘erectle, Uncod chiar Indoicinc dackbiercle respective pot fi caat In categoria bsiicin, FFicind deci rezerele cuvente, vom init mai jos fceste monumente Impreuni ca 0. scart Biserca ev. dia Archita* eo basllict ale cirei nave laterale ax fost fltuate cu o&saia forties. etca ev. dia Felmet mai plstcasl o absidisemicirulark erica ev. Jia Laslea* a fort aie de tansformati,inct nici nu se mal euprapune cele veehi,bisrica actuals (edi i seeotl al XIX-len) find oriental spre nord. Se mai pstresad totusi vechea clopoenifl din fajada de vest gi aiduie de lepiturt cu vechea balck. Din ustele de pe aceste idl de pe peretel ssiitan al lopotae W. Horwath deduce ch tustilenavele afi purtat boli clindriee. Boj clindice in navele lateral sint inst sare (Cision), iat in raya central complet neobigaite fa epoca comaniel, nu aumai ia Translvaniny dar ya gia tile lvecinate, Nic fa Germania de suchest a cred ek te gisese numeronse analog, far lege! cx geolle de arhiverust din Poitou, Auvergne sau Provenps, unde asemenea boli sint tpi, par greu de intrevizut. Poateo cerceare nosi a urmelor ashitectonice din Laslea ek Mmuseusel al hae scat problem ce ot ius cenacaca ec ols peak ls Gus nse sesso te ace pentey existnga une bizeie) romanice Biseren ev. dia Seica-Mare* 1 pierdut gi ea navele latertle, sufvind, cu oczia tensfor= ‘mii inte biseric-cetate, i alte modifi cada ‘in Or, Stalin’, sub pavimental Bserici Negee, au descoperi fendamentele une! bictici ‘mai vechi, probabil 0 basil, dit elementele zecupezate Imi pat inet insficiente pentru a per- mite o apreciere, iar incereaea de a reconstitui plioul si secfiunea e 0 ipotest incontolailt rece, feeb INS Hower, Rs we. etal! ipso serach a Yon el hs ie ck,» Be Beviabah Po, y {Hetty Ronde, 9 368 ‘a tes Hora BiaDiserca cx. in Feldioars, situatt i milocul comune, in afk de cetateaeavaetilor tuto, ‘mu poate si fi fost, tocmat din acest moti, vechiol palatal ofdinsll, dupt cum ‘a suinut ‘uneosi, eka fos de in inceput o biserick patchiald ®. E vorba deo basics sidih din pated bruct ca stip greo, deprunghiule, previzati cx colonete, dia epoca trnsformiilor orice In apuseo clopomi eu trbura, stupa ulterior. Din bola tibunel au timas urmele de cor dae in zie. Tr peri superiost ai naveicentale se pot recunoaste ferestte geminae, Incedeate rn particulars lor, cu coloneteleferestelr din Rodbay.Capite- lure print diferite vaiante ale captchula! cab, seminind in parte iu cele din Cisndioata, dln care ar deriva. Urmele unui alt rind de fereste tomanice sau gst in acelai perete, ceva mai sus. Dupit W. Horwath®,aceste ulin Frese a fi cele mai vechiy iar dup Hy Roseman clear fi cele mal recente. Fisk si inerim in amintele acestei disco, credcm e8 dcocamdat, pe baza prezenei unei tribune in lopotnitt sia unoe ferestreasemindtoste eu cele din Rodbew, [potem conclude of biserica, a cel putin lementle cise, tecbule + apartint ultonelor devel Ae secollul al OTs : Iminte de a ne oeupa de tipuile cbignuite ale biteiclr-ilt din Teansivania, e exzal ‘1 ne oprim asupea biseriil ref. din Uilaco-Simleulu®, care consttuie un ext aparte si ceva ‘mai complex. Bisria (fg. 61 a gi b) se compune dinte-o clopotnii in vest, 0 navi si un (modern) spre est. Clopotniaplteat e previzws, in mod exceptional, pe latra de wud cu un portal romani prof. Parte superioarl a cloponitel e oetogonal gi se ascamink cu o sere dle exemple din Ungoria de vest, duabile cuslnd dupt mijlocul secoluli al XiIllen. Btajele superionre int marcate pe Seeare Iter eu cite on panou semicircular in setagere, In cate 3 Aeschide cite ofereasr, a ulti et) simpl, semicieealar, la etajl penulim emit, Imps. fit prin cofone. Trecerea de a pisma pitt a cea oetogonalo tijlocesesemipramide. Nas Diserieietivaney, inst perei lateral din nord isu sine inestai fn interior cu plat mney, Jegai prin arhirole, iar deasupra lor si deasupea perio, caze se eubjao8 la nivel! accuilon, se afllcte crbunt, imitind tbunee lateral obignsite la uncle basic. Teibunee tnt boete eilindsi pi deste spre nav prin arcade semicrcalar, ia fn capital de est cle sint peevizute ‘cu cite 0 mick nil reervath ia grosimea peretce. Asamenes tribune sine ua lucry execpiional in Translvani, pentru el pseudoteibusa de la biserie ex. din Hetina ma constitu det o ano le parialt. Bailie ca wibune latrle av 0 20n8 de tlepiadire mmxina in Europa de vests In ‘Germania de nerd-vest in Italia de noe, ar safest le tipulupteund pint ia Cehoslovacia (Praga) si Austia (Klosteracuburg)®, dar penta biserica-malt ca tebune aerate canoe dect cexemplol biserici din Alfeld (Palatina), o cide, se pare, nestudit si datatd vag. pela 1200. Biserici-sals cu eribuod in vest se latilnese de obicsi Ix bisericile mindstiile de mic, wncod Inst sla bisrici parbiale sdicae de spinel feadal loca, In cul dea. Vilacu-Siolese ‘uibunele lateral, inzesrate eu absidiole, pledeel in favours ipotenele biserica fates intemcath [pentru 0 minasire de maici sf aceasetpresupunere e in concordana cu tradi local Ta ceen ‘ce priveste datas aceste bite cred et profiurile ambrazurié de la portal $i analogileclopomi fei cu monumertele din UngeriajusiesIacadzares in sfertl al teil al secolul al IPL, Biserica-lt in sine contiaie 0 problemi apate, ait din punce de vedere al geneze, cit si al ispindititgeograice. Pentru 2 linpesi acease problem trebaie smal in climinat idee cl biserensal cr doar eezulaal ane reducers bali, o simplicae a unui tip athiteconie 4, okt, aman, tern, 14, KS 8 pee ceed eae a RE pps ot GE Onte Bao At. Ct Betamenn pe Iain) "Deanent, Tempe, UOT, Kaen Vine pe Haaren, Pek hdoe pla Bod oa a ct One oi, Hapa, pT MS Set Hen, 1, wh vse 70 SSEEE Fig 6? a —Uileul Simleuei,biserea we, planl bisrci e : Shee bead” Fg. 61 B, —Uilaul Simleali, biserica ref, plana aster ruturor poponrelore o vat socl-economicl Ine nedeavoliat, care au tri su tise intran media geografc bgat in pri Intron astfel de media material de constructe cel mai acces 5 cel mi sinitos e bint, un prods totodatl inevitabil al defigei. Ca stare, casa de birae, Compust dint-o singurk inciper, e 0 form de locaingtpre- si protolstoricl, comuns mal ales popoarelor dia nonl-esal gi dia antral Eoropei Acest tip de cash determing fey gi caracterul {lise eclesiasice, cel pati pink in momental cad expansianes culturli meditersacene favor ‘esr rispladsea formelorarhitectoice de pir sau surogatul acestor, ahiteceara de chi. ‘La poi, aceasth ptrundere e promovats pe de o paste de sispinditencalturiifeudaleortodoxe, pe de ata de expmsiunea feidalismulai extol, iar ezokatele acestor intesferente, multiple si na‘ratiate, ne vor preocupa cind vom snaliandifevitele eape ale evplatettpului biserici-salt in cursul secolelor XIN—XV. Biserica-slt de pitt apare, pede o parte, ca mic orator sau cape funeaed inc in prima fo a achitectr bsercest meaiteraneene,alitati de bali i ia tol minor, dar pe de ale parte, ex se intineste frecven in diferiteregiuni ca bisriekparohials propru-zisi in momentl Primalat contact dinere ashitecura de pate gi azhitectura de lemn, find un prods Sreseal Aacestel nterferene si consthuind o categorie de cidsi modest, adeseorirustice,purtnd pecetea tunei crude lips: de expericopt fa minuizen material de pint. Ast, itiaim bisesie salt ‘nck din secolulal IV-ea fa Dalmatia si Dobroges, apo, in secolele IX XU, acest ip formeazh ‘un cordon ints din Catalonia pein Franja de sud, Lombardia, Ingoslvia, Bulgaria ji pink ia Kersones, focepnd dia veacul al X-lea,bisericssalt de pata se sspindeste in dferte regia le sthitectari omanice, pedominind lated, iar In secoll al XU-lea ea apate gi in Transl ‘nia, in Tara Romforasck i, ccva mui tein Sa Moldovs. Puig Cadafsch' care « speofeodaa problema bisercisal, au ae afeyte si compare bisericuele eit moldoveney! cu ele pret. ‘manice din Cations, eu toate ef se ponte vorbi despre nici un fel de tela, nici dccte, Aci milocite. Borba doae de fenomene paralee, deteeminate de un proces storie cate se petrece ‘ci mai curing, neolo mai trziu. Dar prettinden biserica-altdepltrd nu edect transpunete a biserici de lenn bigticaje din rgianea respectivi, in materiale de pats, frye adeseor na ‘tsk combina (de pik, in Germania cenenlé gi de nocd-est eanar froevente de clopotnfs. altar de intel ca nav de Teme, ia Trnsivania navi sia de pints eu clopotnipt de lems) sau modifie! care marchesel sceasti simbiosi, Bisercle integrle de lemn, cae au premers acese faze, au disput pretutinden de mol, dar, fai sles a no, coexistena atitecac Bij rng de lemn ca athitecura de pate, Impliminteniet ci pe scart mai amplé aba in seclel al XIlMea, dtinuiegte pind in alle nonstre, oferind sepette pailejuci de interferene reciproce {in difrite fae ale'evolatie*, In cele ce urmenzh vor Incerea sk grup biseriile-sal piste pe bizapriciilloe plan ‘metsce,elevata find de obice!identic, respectiv act de sip, inelt mo ofeek ach un ctiteria specific: Trebuie sl recanose, os, tin domeniul bisgiilor-salt gropurile aa ee delimiters atic de sugestiv pe hard, cum 2 fost cazul eu bale tomanic, fe dia canst e iateevin es soli uate ad-hoc de meteri locale improviza, fie din caved cf in curl migrafilor de colonizare se copiast gi se colporteazt prototipuel pe care ined nu sinern in masurd ole localizim. De ae, simplictaten acestor construe, compase ia principia numai dia navi si alta, si lip frecventi a orictrai decor plastic, au of nici un termen de ditare mai precis. Bxcepfille de la aceasttregult sine sporadie gi vor vedea ci cle pa a indica coexistena iver: selor gropori pin in ultimele faze ale romanicului. Ince peivegte elopornita, ea au fae parte ca eleme ‘in biserica-sal. E probabil et primelebiseric-salk de patrdn-au fost les: trate ex clopotnst sau ck aceasta era tattle un corp aperte, © constactie ugoatt de Jem, © zvonitf, cum 9 Intinim si mal tziu, mai aes in Teaasilvanin de nord. Lipsa lopotaitet sa scparntea i consitie n cael aehiteeturi romanies, 0 particulartate cae treba ied expat, pentru ef athitecura exotic romanick din Europa central adopeate ines de la inceput clopotiia ‘4 un clement componeat al ansumblaluiarhitectonie. Analogile cu abitecare romaniey inde. «in Talia, Prana de sud sau Spania, in care lopotnita face corp apart, nu pot fi ciate in Tegitust cu Translvania, fiindct psese alte clemente comane gi nu se cunose nici etape inteemediare. Mai teas pare prezenia une! influenfe ortodoxe coneretratt probabil mal curind fa athitectra bijinailor, in tipol biseici de Tema fi clopotnitt sau cu o simpli zvoni, agezatl in apropireabiserii.B semniicaiv eeva mai evi, In epoca din ee ni se treed 72biserci de pint tin Muatenin gi Moldova, siuaiae x! acolo analogt, sie ncindoicnic of ne ‘isin ta faa unei weanje a Biseticit ortodone. In schimb, in cazusife end cloponija ¢ legath Ne navi, dioportia eatit de vatat, tacit face impresia wnel improviat, Cam fast in Inajortatea cxeurlor clopotnita e intovieigit gi de o micttribund in vest, pare Tinpede ch bisercile-als cx clopotaia sie ea tip mai recente dect ‘ele fd, sick introdoerea clopotaitel ga eribunel de vest trebuie explicati prnt-o contkminare cu baslicle de tipal ‘Acks-Herina-Sebe. (© primi arian a biseicit-slt © constiuie tpal compus din navt gi cor aproximativ pirat, elapindit pe Ale 0. parte mai ales in segiunea Somegului Mie, i apro- piereaconflaenge: ew Someol Mare, far pe de alta in FinpecjsinileSebeulaé yi in valen Seeilai Dintee toate Yatantle bierialt pe eae le von canoape, aceasta ME tte cen ere pat f posh, din pant de redee panier in cla mat ora cw vecile biserei de Tem, Din cates 7% 62 —Sict orl, Msrca igoria acest cide patem amint hisericile ref. din Cuzdi- fara, Dire, Niney? Nima eventual cen din Fizeul Gheclei® shin sPryiybserica re. din Siew Odorhel* (5g. 62). cesta din uemt mai platen, sub cornia de sud altaruli fia de acai romanice tei ine fn interior o nil Sncadeact de ‘0 torseds. Un vecbi portal pe laura de ‘nord (lig. 63) © funeat de doi pias si tite 0 colonett angejst, nvesuatt ca ‘aiteur on erogete. Ua profil prismatic, eja gotc,apare la incradosul athivolei, jar pe exrados se vid butoni de tpal eelor pe cae fi vom intl i la powell bisericit in Sint Arie Orlea, Din cauan profiu- til, bisericn dia Siea-Odorbei pire a 5 ‘una din cele mi recente din acest serie, dhatbil bia Sa ulil feral secolabi al ‘illLlea, La sud de Muze, aensth categorie f reprezentatt prin bisricie din Gisbova de Jos, Recia si Rescior, Fost biserich feat din Gitbova de Jos? e ai o ruins, Fig. 8. Siew Odors, det dele portal Po nave foe ‘de nord ‘vints,iat coral portaseo boli la eru 1 fees se vid urmele unor transforma otie tri, atribaite epoci lai Toan de Hunedoara, Biseile ev. din Recia® si Rascoe!* au fost compleate ulterior prin cte 0 clopotntt, ia Recn ajzat in fafada de’ ves, in 1491, la Rosciont deasopra corals, in curl Iuetivlor de forticafie din anit 15071508, In afar acetor repioni se mai semaleszi un astfel decor rommne sia biserica x. ext. din Dieta ea sentn Ip tate nt St, ze TSE it dae rut Pats Par daca tsa wt “PiiayEanday peta 13CCele mai importante: monamente din aceast categorie snt inst bisrcile din Sint Mie- Cole s din Ste, previzote ambele lack de la inceput cu cite o copotnits Biseica ref din Sintl Mitie-Orlea (ig. 64) ¢ ziith din piatd brat, jae Ia cols din plated de tai. Clopotiga,aserat in aga de West, ate la etajal al doilen ete o ferestel geminatt | | | ls etsjel principal cite o fereat spas, Colonetele care despartdeschiderile au fusricilin- ‘hice bane ptate a eapiteluri co ornaments in reli plat. Aghvoltele ferestreor formeaz¥ cite fo rctragere in planul vertical al petefiloe, Bele superioare sint separate prin cite un civbue de patel eu profi dreptunghiular, iar sus ine Incoronate cu o ik de ciimidt dspust in sig-ag, 1 x hot ma cn, Hone, prio, ”‘Acoperigel clopotite erestaurat dar odinioash trebuie sf senna cu cel de ln biserica ot. din Ste: patra frontoane eiunghiulese, incilecate de o piesmids de pati. Ase ip de acopery f specific renan, dara fost transmis Transilvanie prin iotermediel Uagaril, prin monumente ca biserica din Egsegy (ups sijiocl secololi al X1-ea) Clopornita bisericit din Sinti-Matie- Fig. 68, —Sinsi Mitie-Orles, bsercs ref, poral de ves. Ole se distinge - prine-un portal exeeutat mai ingii (Gg. 68). Ia pereil evazai, dood prec de colonete angsjteslterneasi cu muchille platrioe. Colonctle oe pe base tice. Deasspre us, Iuneta ¢ ineairata de o athivolet prot, in timp ce athitiva 2ace pe console ateite Achivola gi pilgeat dia Sancueileexterioae sint decorajicu baton in form de stele. Aceste clemente decorative se regitexe in medial vastlui gantcr st-est getiman din Moravia, Austria si Ungarie, din care am vizut ef provin gi mesterii care au Inert la Alba Tia, Dat aminuntele Aecorative de la portale din Sinti-Mivie-Orlea au sparin acestulsantier mal propia, ei unui 8pictrar care « eunoset portalul de la coral biserci Benedictine din Tris, penta et analogile sine ibitonre. Arcculates mai bogati a ambsazusii din Sins Mivie-Oclen marchesot insk us stan ulterior fs de postalul din Tee. Nava bnericieacoperiet cu tavan. In patea apuscant sea o tibunt de lenin aezath pe stip de ad octogonal, et capitelai cabice. Sip dowedese Fg, 66, —Sinei-Misie-Onlea, bserca ef, iteroe spe alta. i tebuna 2 fost prviouti de lt Inceput, Mfodlal pentru asemenea wibonk separa de corpol clopotnite poate sl rovind de lao ctitore ministireae sau de Ia obiseriekparobilt de tip eat- sina; in asementa cazutlbiserea parobiall e de obicei cttora unui senior feudal gi tibuna fe reserva fila ctiorul, Altera (ig. 66) e acoperit eu o ogivi spine pe colonete anga- jite, cu baze simple si eapiteusi decorate plat, ale tor forme sint ins axl sscunse in paste Sub on str de tencsialt, Se poste totui seeanoaste aemsnaceastrlast djnte capitela din coll de sucees (fig. 67) cao pies vimilins de I un stilp din fara a tren de constroctc de pe Iatara de sud eatedale fin Alba Tula, Feestzele slat simple, semicieulare, gla fel de modest eg porta laterala din ptetele de miaats, Pavimentel e dia lexperi de pier. In conchirie, ercbule ‘Ltubliniem exceutisingijih a acestelbiserici gi necesate de a 0 atribui unui cttor Toca ma ‘de reamf, In petioaa de cate ne ocupir, comuna pare af fost locuih de tira liber, pent ‘i thia in 1447" cx ajunge proprietatesfamilei inde (mai tiers Kendeffy), o familie cate 4 femareat prin ctitor!, scondind dona plat si ministilor din Moldova. Cladestitebaie Indepint fa Ineputfuncia de eneji i ear pea ea fa aceastlealtae sf ntemeatbiscie- din 2 fy 1899 Cats apee x pops gin i Lv, Dasma 1, Rsr ata de comm Ri Sect Nantel egal he Seite ine et Mesa? Po Gate 9 76Sint-Miie-Orle, Incripfa slvoodt de a pictsile din cor i detail iconogeafcebizantine ale pictutilor mural din aavd, deg sint de dats ceva mai recent deci elites, coroboceael acest ‘pote. Cu prvi ladies biserici, Gand seam de amauntele amine i mai ales de presenta Dgivelor,precum gi de apropieea modeluleipentra asemene forme I All Talis, mi ac pe eh © datare cusind dupt 1272 xe f mi coresponettonte. Biserica ort din Streit e, din toate punctele de vedere, o replica misiatrt tfg. 68) nto exeutie ‘mai putin ingrijit a biseict din Siti-Mase-Ore, terial e si ae piatea brut, inecat la colic Piatt de tall. Totre pietrle ccatinite se gisese $i teva lespei on inscripit roman, dovada eau fost use ln contribusi inde agessei dia spropiere, dela Calan. La clopotsigt Gg, 68) glsim acl cinbue gt ceca tak de zig-zag, dar ferestrele sine mai redute In etjol prim ele au forma de metecéc a al doilea fal partes sint cova mal argh si fale, gi uimal In erajl al trcilen avem ferestre geminate, despite prin colonete siaple. Pentrs primiivismal execifet caracteistict Ircheieen feresteelot, sus, cu plete ple, formind cit: un teuaghi ia loc de are. Clopot- sia din Suie insfimportane, finde esinguea care p&- Fi. 67, —Sinti-Maie-Orlea, biserica streak intact vechalscoperg de pias conic, tetblear ‘ef, copie in sea {de puts frontoaneteiunghiulare wor areite.Inedperea inferioars a cloporijeie bolt cilndsic pe esa principal i e'pavath ox cleisi romane; ach eta vechea intra in biserict, dar poutta actual (Gg. 70) e refacere din epoca goed. i insetara cl ulterioa se peate ecuncaste $i in gsiturazidvll din jut, cut dia emia 1 dstonind fu resto clidiel. Buajelesuperioare ale clopotigei poart vane de lern, iat lnvelg uli, ‘con, consruit din pete mic ajeate la cer, schiind ia basa wn fel de pandantvi, Aceastl bolt ‘nue altceva decitinteadosulacoperiglui de pate. Bolts 'lindrick de lemn a navel e moat, dat et fnlocuieste tavanul original. Spre ad nava ¢ lnminath de douk fresre somanice, stimes yf arcuit, iat In vest pour oteibunk de lei, $i acest tribune o reconseucieu cele iii, ic de aci se face accesul la etajele de sus ale elopotnitel printr-o usi din ndul.despirion “Altarul diepeuaghislar © despise nav prins-o athivolli, sub cate se glscyte ard feonostasul de 2id, de dath mai tise. Alara inausi peat o boli i nemijloct dia coljurile peri. Un adaoe dia secolul al XIX-leae ust de sud gi pridvorapl din fs ch. Biseicile emene din Sinti-Mie-Orle si Seri sint interesante gi peners mocivul decor: tiv al 2ig-zagals un ornament stvechi al teh Aci cresttunlor ia Jenn, elt apoi gi epindit pein athitecrurn de eStimid san — cima eexzal ‘monumentelor ortsdoxe dia Transilvania —pria intercalarea unor asfel de busi de ciimid fn parsmeacal de pias, Pig. 68, —Seri, bivetica ont, plan 7|Ale grup de bisesic-slt acela al tpalst compas din nav said. Simbioaa achiteetue de lean (oava drepianghivlarl, aproape ptm) cu achiterusa de piair (absida semiciculard) evident, dar deocamdats pare imposibil de a+ explica mai precis orginea, Lipsa clopotniel tr putea pleda pent o provenient bzantng, dar absida semicircular in inerior ea in exterior Fig 69, Ste, isercs or. «in seolul al XII, o insusire prevalenes 2 ehitecruril romance. Citeva analog, descoperite ‘cent in Cehoslovacia, apo biserieuele amine dia eetgile da Fietujeni gi Brajovia, ls exe fe aduugh fundaile caplet este Ia Lomink de cusind in sipturle de In Mores ma ne auth nd nicl la devlegarea problemel provenienfi nici la aceea& datiei momumentelortranslvioene Let cpa da ie Mla, de omg fe 4S, TEI 3p 2 Inbal Wiest eter duniveginseatd xt; erie: yn legsgpocese nce air gen, SACRA SRE iain EAySe4, Rn coed se 78STS ‘Acest tip cre, ia Traasilvania, o Hepindie cova mai lng, dat, mai pofin dens, Biseicua +cat, din Parca au preznté deci element simple de tot, specific romance, svind tava va ita, iar altura acoperie cu 0 semiealott de piste, O dispozife idemtick avasctr!, dup toate robubiltiie, bseriile ref. din Taga si dia Dimteujeni®, deg infra lor aetalt © opers Fig 70. —Stei,biserica ort, portlal de vest ‘cconstiucilor meme. La Sinana de Mure bitetica ref, posed o absidt on pavaj mui jos decic nava, dovadt ci aceasta dia rma a fost reficuté ulterior, gia fel x semaalerah © ‘yeche absidt romsnit I biseren ref. din Ciombrod 8, in timp ce biserica ref. dia Mien a Tost, ere a 29 pmFe cap a Ya frp fle Btn de oe ara econ ae rca ae ge eet een et eee Kepler lcm he, Cat cea err oe righ eee ees eee ‘sen ev, capit datarea acestei capele, Horwath exprimase unele indoieli, din cauzit ae ees ee a ae ee ener ers eer ees ape ete ioe able ee cone ee eae a ssa ele aoe ea ee oe A eee ghana pak cate A i nd tdi et eta ee ce ne pene ee ores Oe a eee ee eee ate eae eas er eee eee prea eee mee See re ge ie ere ‘le chilen, plstrseksidurile dia patel brut ca un mic amestec de erimids. Grosimes lor, ‘de dl cm, dovedeyte gt aciinvelgal trcboie af fost de lems. In schimb, la biserica din [Nacjoasa se semnalari 0 bolt elindsil gio eemiciloe de pists, divizinnes dine nav § lta find maseat prine-un ar de trvmf deasupeaiconostsului, Turia, care ineslecd acoperipl, recent, Pentru datiea acestoe biserici tominest, nu dispunem de alt indicia decit de fatal (G tustele sine clidii omanice simple de tot, lips In structure Jor de orice element msi tardy, specific cpoci de dup invazia citar, biterea din Nugjoara cu bolta de pst find in ‘rice Caz, cet mai recat din serie, In jurul rune! din valea Sibel, K. Horede mal remaect Sale rme athitecosie, ee anet modi sa ale unui tora cu val de spare. OR RRR nas toad min Thos abameabeen |e * Meneses! Pan pS 80= Din fsa ubimt a sillat comanic tramilvinean dateot apoi piseticat, cat. din Chew Crista, bisesien se. din Reti fi bissia ce. din Susen. Biserca din Cicew.Cristur furese 0 Disrid-sals fei ten gi cu un altar semicirelaralungit (en In basilica dia Heng), finind Joe side cor. Din sceusth fiat se plstreant probabil aumai paste din pereti navel gi piconele e sid ale arcubi de wiumé. Forma alarufoi a fort reconstitaith prin clteva. sondse, faa prea conclodete, In petetele sctua- Julai altar godie © apoi adiaciel 9 strank — cx coromament teat din patel, decorat pe margine ca un te. G, Ente pretupune of test coronament at proven de la un vechi portal romanic. Acest arc treat, orcare ae 4 proveniena Iu, Indeeptigjte 0 datare 4 Dicer ingle fe ole sfere al seco al XII-es ¢ Biscrca din Reti* ou mai plstrens ecit absida. shurgit, propsith ulesior cu wei contafortus,ferestele find tranfor- mate in epoce bcoed, cind s-t adivgat 9 ava. Biserica dia Suseni* ¢ ati o ruin plsisie, dar ve mai ponte consata ed ac, Mituri de feretre semiciculare, arcul de teiumf avusese 0 ‘orm goticl, ceca ce do- vedese ck bisereatrebuie datatt pe la 1300 Aci se sempaleaa gi prezenj une clopotite sjezate separa lati, mal eebule amici Gh actuals bine 1, cat. din Ghelingt sai. plstreasd nara romanich, itt in inte- ioral altarnai pligonle-augist fundatie Veehitabside semiteulare alungite ‘Tipu de biserci-lz, compus dia eav fi absidi semicielac, se’ mai combing, in Fig, 72, — Bictingl, mink de bse Ultima Ee, eno elopoenit age in interio sul nave, in capil de vest Gopi modelul busiliciloy), previa uncon sea rbund. Trebuie ott ck petra acest tip cu tiband in vest atll- nim analogi si in Germania de sud (le pldt isericile din Schonfeld in Palatina gi Ursehlling I P relaie . din Ungaria, Monamentele acest grup se intlnese mai als pe cursol milociy al Mareyul, a ‘Ocoa-Mrepulu, Rider, Backingi gi lt Stei-Sta-Giorgi. Biserca ruin dia Ocaa-Murefulai are 0 clopotniji deasupratraveei de mijloe a tebunet sis In etsol de su, um rind de fetestc geminate cu capiteluricubice, iar In faada de vest un {chi rormd. Spal de sob trbuod poste Ine veche bolt lindscd tanevemall Hk fl travecle tere ale tribune, in timp ce taveea de mioe e bok in croc. Cartes © Intrebuinparea prevalenti a chrimiat ia zidfsie. Na canossem fash forma vechiual altar, ei pc ppt Clete p38: em, Stn. Sen, Hal, Hels 91 Buin, Ss Mh 16 Soemin, ME ei, oh mc vu ‘Denker Trp, 6 10 ts huge Be at Yd pa SMM nea 814 Fost inlocuit cu un cor got, poligonl. La biserica ef, din Ride, elopotnija de peste tsbuot txe chiar Frese trpaite, dar cordorol de lema de deasapraturmul, precur gi altaral actual tnt iadgiopere ale modifiiilr wltesioare. Mal bine se putea recanoaste plana iia elevayia formulaic tribund la uina biserci dia Bicingi* (Bg. 72), acum demolas, Aciloporniq avurese I ree ig. 72, — Stre-Sin-Giorgiv, bisrica ort, comet out rindari de feresre semiczcalare simple. Ls biserien ortadond din Stei-Sie-Giorgia ® (Ga, 73) wibana lipsgte gi paren veche a bise- ‘aise compnne din navi co clopotnittajezatt fin interior, pe lanura de vest (ig. 74) O retragere smarchesst locul yechiulai alae, acum lelocuit fcr incipere deeptunghivlat din vescal al ‘XOX-les. Nava gi setrgerea aminte posed bolt Cllindsie. Vieutl in men complen, se cooficnt $i presopuneren pe ee am exprimat-o cu ocuzia public precedente + acestebierc privitor la iasripga votva din 1409, insripie care se fefert probabil lo ntaurare so completa a peta | Fit, 74 —SueisSin-Giorgiv, biserea ort, vedesdingpre wud, {In ccea ce priverte eronologia acest bier, tebuie sf inem seam de faptal of ele sit combinaie a biserici i eu cloporeita ca tibaod 4 busiliilor de tip Herina-Sebes, cea ce fnsewnnd ef ele trebuie datate dup 1260 gi laste de sfirgital secoluui al XITT-ea, dat find i clemeatele potice liprese incl cu destin. 1 Taner, Cor ae ee Vikan, Hamar aes a2 sym RB. tn cme pts ler, pe bee weno wes Walkin peat epee dishes caUn a tcies grup i consttue iteiile-elt prevdeute cu cor peat gi absidtsemicirculs, ‘uncodi si ca clopoti, insi nu inglobati navei, ci alpth fjadet de vest. Medi? o meniune faprol c& moncnente dia aceasth categorie nu se gisese dect in regiunea cent de notd sisud-est, au inst ia pasta de sud-vese a Translvanil, Din categoria seestor biseiel mention Fig. 75,—Sineriulcle- Mure, biscrea, ref, demolas, dup “67 senate Moseal Insta de ite Cj. ‘nal ltl biscicile din Char si Osi, Biterie tf, din Chinar*, desi modesniats, mai pistes’, ln fafa absidel, coral inzestat pe ltura de sud cu o strani adknclt in peretc, iat pe latua de ord o nigh pent sechsitele de cut, incoronate ambela ca cite un are semicicculas, La bise- tice sof. dia Onis, reficutt in secofsl al XV-lea, se plsteaed coral gi absida, dar au fost Inkieuate bolts coals arcul de trnmé semicisula, ‘Alicuei de scestebiserici mai ashlee, se ivilaesc apot exemple ca unele caractere iste si cu clemeate tzlee gotice. Ante), bisrica ev. din Homorod* a sufeit prefaceci radial, ‘mutindwse altarul pe laura de sud, dar W. Horwath a Himasit problema vechiului auceu, ‘Torna de peste cor apurine gj el epocitulerioat, clad biseics a fot fortiicats, Prezenj tt Dune In elopotni de vest pleeasi pent datarea construc nile prin anul 1270, yinjnda-se pe ol Seba. Nav cit Uv, lar parterul clopomige’ si coral aveau dela faceput bot fn eruc ar abskda obignuta semicon, Discreasef, din Sirainl-de-Mores a fost demolae recoastrit, dae posedim desene (73) Hl informapit dia cae sezuleh ef se compunea dia clopotnitf, navé si un alte semicteulat slongit, nglobind un fal de cor nearticulat, confundindu-se ou fuga cosespunritoate a evoln- fiel grapolai de Siserci-salt nzestate aumsi cu absidi. Poralal din clopotai, fxetele gi arcul de teiumf fscserk toate semicieelae, iat in iteriorsl corlui se setinaleaeh citeva nige, slintre care una geninat, fick st afin inst amiouote stlistice. Pentre datare sine semnifstive! rozasa miei cu mulus, compuse dia sas lob, si ferestrcle strmte gi geminate de la clopoti, Sei Seat 28 Sng, Kony 248; Han, aed Stein Teapsigin pats Ona, Somiay Se” Fi, ps6; Sean, Ese sete "BOT Bes, be 8G: sant Bt . 23inchente sus trueghioae. Rozasacstrcian gi feretrele geminate pledeach pen dataree vec bisesieé gproximativ in deceniel 1270-1280, Biserca untarian din Ceciunel, din care se mai pistenzi nava,ccrl si aba, posedl un postal de vest, feeste si are de teu semicireulae, lar se semmalesz gi un poral lateral in ac frint ete, duct e un adsos, ne obligh sk datin Diseriea pe l 1300, Cam in aceeasiepoct twebuie si f fort lids gi biseriea«. cat. din Singior= sgiulde-Murey , deoareceaci portalal principal, fereastra de sud a corului #1 arcl de trom Fig, 76, Cres, bicerioa re, portal de vest, se previns toate ou ave feat, scund, iar In exterioul coruli sal sbsidel, fea comanick de srcatari de sl ccmige are gies areal ascate, Bserica ev. din Rodbav * 1 eufsetransformit . 40, dats det elope co bolts pe ogive si contraforturile din deepeal corslai fae pare din cides ijl, cum ‘presupuae’ W. Horvath, bserca nu poate data decit tot de pe la 1300. Mai aminti fa ei, Diseriea ev. din Cumiteia* 91 apot cieva bisesieiromanice despre este inst tile incomplete ‘nu ne ingidoie a le clasim in acest grup deci ca sem de intrebare: biserica . cat. din. Valea CGrguli®, plstiad nck abside romanick semicrculas, biserica ref, din Hirjiu* eu abs are se trumf st ferestresemiciralae,bisericn ref. din Nicolet” cu sbi gi are de uum semi Cdeeula (eventual lash opera une! tefsceti) si biseica wniatin din Maiad*, cu abe, ferestre rime, evaate, semicieslare, gi cao us romaaiel ee dies in sacitie (risa « fot loli fort, ae ja sepatl).Acest tip al biserci-sal, previzut cu cor si absidi, se glsepte si el in Germania, aname ln Stronia, unde e foarte fccvent, dar ca gi in caznrile precedente, "premiscle locale tanalv- ‘ene par atit de evident, inet mu exist nici o necesate de a rcurge la ipoteza une! influent Uncle ductoait in aplicatea detilor, pe cae le-am putt constata, favorieaed i cle pre. Pponerea ci ne ghia pe terensl unot experimentisi local, translvioene Rimine, in sfiegit, st-ne ocupim de chews biteric al citor altar inal «fort complet ‘wansformat gi pe sae a le mi putem casa dup eeteile de are ne-am condus. Ceea ce ae-8 ‘imas din aceste monumente e tong sucient ca sk ne dim seama ef ele fac parte din cate. goria biserclor a clopotist din grupul sl doilea sau al weiles, Dintre aceste monumente, cea mai veche pase afi bterca ev. din Jibeet?. Ta faa navel, fn vest ve aft 0 clopotnitt, mode fatt prin inglobucet ei intra turn de apieare, adivgat pe la incepetul secolulul al Vices, probabil o dati cx sarista de ling cor. Nava pace a & purtat In inceput o bolt clindied pe dublovsi, dopa cim mai masaaiseyte scam 0 consoll, tavanul actual find molt rai recon ‘Accal de trumf posed dou eapitelusi pretoase pentnt datarea clini: uaul e exbie, alta ¢ Alecorat cu elemeste antes, de Upal acto pe cae le-am fatilnt la caterala din Alba Talia, in prima fast de constrefe, ceca ce ingearni ck hiverca treble si datere de pe la nijloeal seco Tui al XUllea. Te 1859 bisrica a fost supusl une sestauie rdicale, Ceya mai recent teebuie sf fie actuala biserct ref din Crieku®, odinioasl o eitorie siseate, din eae se mai plotreaa ‘nsi numai clopomifs, cu ferestze geminate Is eto tim, ca tibang la etal prim, wt vechiul portal (ig. 76), cx ambrazara trepatt,articlatd pein dows perechi de colonete eu capitelat cubice si exo knett fncadeat de tore si baghete, reproduciad modcll portluta de sud al catedeali din Alba Toll. Judecind dupa prezenps tabunet din clopotaiy,biserica tcbuie eh dateze de dupi 1260 ‘= Biserca ref. dia Cetatea de Balti? poseds donk eurnui in courte de ves ale navel, sittpostind o tribunt cu tei travee minuscule. Nava gialaeu st gotice. Turn ins sae pre” ‘rut Inet cu vecile fereste tripartite cu coloaete din cSeimids opi, ncheate sus in forme lwinoghistae (ci biseri ort, din Strei si In bisericaeef. din Sincraulde-Murey) realiate prin inclioaea recjproci a ce une perechi de ciekmis. Actulmente cele dowd tumnatiformeas3 tn singur corp, find nite priate-un ad sdiet wherioe intr cle, gi sintinclecate de 0 galerie de Tem. Pe baza elementelo originale, bisria tree sf dateze de prin ultima sfert al seo: Iulai al XIT-es, a un rezltae al contamindsl cu fajada ex dow tus a basililloe de pel ‘Adly-Herina-Sebes. (© problem mai complext prezinté biserica eef. din Mndstieni 4. Nava, considera ex {ind partea cea mai veehe, ae un poral simpla, semicircular, dat muchia uscotir e lloceitt cco crestiturl vertical, cordate capital de rus prin cite un fest de cere, amintod lndeapronpe Forms pilasilor portal ava mat posed! apei,apareat dia epoca constrocie, o rozasi reltiv simpli, ea mali de ‘asicter inci sprit somanie, Pe Intura de vest, nava avea probabil gio tibuad, dup cum ezull din fapel el feeastra conespunzitare e ceva mal mick $i aszatd mai sor fa’ de eleake ferestre somanice ile navel. In deeptolfajadei apysene 5-2 sid ulterior un aie nartex inchs, fancat de dows tumor care deplyeselitgimea navi, mascind totodatd sl rozasa. Pint la uemi, ins, numa toenul din coll de sord-eat 2 fost executt, celle oprinduse a ldlimen silor bisericit. Acste tumasi poart jos feresre romanice simple, dar turmul de nord-vest posed, a etajl de sus, ferestee geminate cu colonete. Furie iat simple, cilindsie, da bara 1 Moen, eg» 46 en ape eg 3m Mi 9.20: taigeece Trapani ently I @ EF tana, Kaan Fania baptist Bast Wate hpli ty Say Tech 85si caput au orm: apap idence, corspaiad epitclal cab, Deas eaptce Sn ibpontdecont a peed de laud ex ope inprana: I col (6p) amin nm floc pe piewast cre au cat a catdaa dn Alba Ya ere IErE 1a. Auten Use ein Mantes! whut ta eated Gp noel see 1 leap bans formcor poral ale tons nr arte en ele dod trae tebe ones un aduoy Se op 127, niet uu dcoment ne te pomenesté o donajie pentru restaurarea bisericii, Alarul a fost inlocuit Stour x eee gote Ma imine of mcyjonin, mmecae erat romance din care #4 ma pst con aout ieee ln pens pee O Cate salar. Jodedad opt ‘opanisann pocotel» chdeior acting te aosinais probable morte mone. Seer ere ae ea eal een a eto toe fmt dopa 2 ecole a Xia Avil ieee in Sina! power lateoct a eeoe av poral teeter de pe len defo prem cw chec eon copped ep [Sbicminwsl(n pore de sed al Does cht Boni) “avon rtf Cvs tt lit oman Sie Inert poral route dic vse eae, cena one Sip tein ext eles Del see ornate st al Mier ew ow pois decade ong ca pune ‘alti am avers ovedl rout dee meen see oes Tn peruie soma ave ates de ple fo ipa de me ‘Ge oard roman tanith bent in Soguen Fie 7, Mile wires tin Boney hBeace see din Come ean ‘colonetidelafereas. €v- din Vulcan® gi la ruina unci biserici din Tcafali *, caracterizati sass al pin usa oeuvres Un poral ex re ‘Sau (un linn wie 8 wep l XIE) pol etn ia Mun Porta romu singe it eae: aisle er, dia Chal, Sew Mighn eco Ueno La pov din Cesare amber Tani dat ett compan cma ene asim np ue! rea! dn sinker SSR a Aili espn leh ne pote lps Secor raiment a let ple de in capita, epesnnd'un epee chev fine fore Bae a cheat gece poral roma it coahivohesenirea- tag; nein sens KISHIN Sr fn de pltre cee poral ar aa it conesal arheranh somanle, finde le Iie: el laid cle penta ea ot pou ‘Sidamte cromancer? 1) roulette no sat Clonee tng, offre enor ter de po, grt a mound, prsentndoaralae cre pote desiv, tin fume Sotah al dt Salts poms rommlch' et eng @ tere prone proce «adr Exon! odpimle gi ecusene de poe train Seuie (Wail cence ef tne ear amr ity te Mar Fvmtesn, Turia" P oa um 5 2 Stove Reg as ee iene peng roe te Es, Fh bssceste portlus «ssc az la biserciapurinind wltimel fre a gti, find considerate ca sin- ‘gural rest al unce biserici romanice, presupaze dipirste) 2) profile ambrareit se continu remilocit in artivolt, find lipsite de orice centri, adici nu nama de capiteus, da gi de 0 fiat sau de o simplt comiss,huers cate iatgh te fnilnyte bia la portaurile din veacul al “XV-lea 13) cle dint pate gi de haze (dick toute profile, conut, exete gi muchii. in posit ‘blice —foeme insist speciice abia perioadel gotice tii —ce desprind disect de pe Prag), Senomen care i gleyte analog abia la inceputal secolulu al XVI-les. Peres cu feeste fomanice (acum astupate) posed nava biseticlt ref, din Tieagd?, jae fandamente romunie se gisesc Ia bisericn wnitarinnk din Dija® si la biseria scat. din Armin ‘Din ulti set al secolufai al XIII dateazt probabil si xestusile comune se bteici ref, din Boogide'. E vorba de fapt de un portal astupat,agezat in partes apuseant a fade de sud, de un eat, de ceva coasole gale Sagmente profit, ingest in actuala construcie, © biserie ca dou nave, Portail semicieae, cu ahivoll simpis, nepeoile, e Incadrat later de cte un tor sabe, prevdeut cu cipitel cubic gi atragat de’ propor: minarcle. Aceasté proflare discrete in contrast accent ca profiltile portalutilor omanice propsin-tise yi se Apropie prinepia. de formele gracile, datorite infuenjelor aciculiiigotice mal popn telifte. [Romanice sine si proiuile din interior, acestea dia ued ined necontaminate de supleea formelor sgotice; asl, falaim aci un eapitel cubie mare (deasupra coloanei dinre cele dowd nave), provenind poate de ln vechial arc de tumf, apol doa absce compose dintr-un ciubac ca Jatueninfesoarl In etagere oblif,agezate acum la basa arculi de tivmt In chip de comigh, fi 0 basi romani invert, composa din plint $i dook torur separate prin eavete, folosi tui in loc de capital plastrlui de est dintre cele dout nave. Toate aceite pies sin fragmente Hale dia ansanblal inigial. Ta coll dia sud-ves, in aproplerea portalalui romasie amit, sid, in peretele de minziz, doud console suprapuse, una meni sf usta un are de suport ppentra o tibung iar ak cca de sus, marcind baza azhivolei de Ix inadarea superioath a ‘wibunei. Dout console simile, una jot, Ung portalal de vest din 1726 (probabil deplasats sci cu ocasia deschideri poral, jar alts in petetele de ous (probabil i sta), deasapre, dar ‘nu in axa portlls, fac parte dia aeelasi complex ashiteconie. Bnocest s presupunem ch Ja incerseeyiaateuslloe de pateh ecarsut, cate se sdicsa odinionrd pe aceste concley se alse ‘un stip, acum espirat, ale cirui urme’s-ar putea gisi sob pavimentul de senda. Aces console se compre, in partes infesioart, diat-un profl rorenit, incleeat de 0 cavetd gi un ciobue. Pe Baza acestor elemente putem admite of biserica romaaicl din Boojida ayusese ‘sibunk in vest gi un are de trmf, Nu sintem inst inept a atibuim acestel peioade si disponijia planimetsica actual, cu dowt nave si cor pier in axa navel de sad, sh ak 0 onsiderim, la consciay, deept un precursor al bseicitgotice, cum demolat, din Bala Mace, De ao bier romanied dspirutt se msi plstrsert, in Dej®, dowk fas seunde ous capitelur sthaice cu frunze mati in colt, precum si fragmente dela ferestcle geminate cu eaptelri cu emgete. Acest aminunt ne impedes sk dati ipottiabisetickInainte de sere eilea al secolale al XIl-len, on tonté prezena eapitelutilor athaice, deoarece de asemenea achuisme trebuie a nem seam mereu in somanicol sud-st evropenn.Pietcle amine fuseseri Inglobate fnts-un turn comemorativ, viicat in 1578 pe locul biserci demolate si ilérorst, Jar rindoi, in 1938, Ente presupune cf aceasta ar & fost singura biseric-salk ex lopotni 1 Bewrnor, Ppt, Tp. 28 oem. Hoes, + Mento i ire) in MM, Te 426, ‘rantnacty tar p54, Ete il pe Fat, i, 9 ten Ba, 4 Renee, Kegan p10; idem, So, 198 p. Adem Aoi, p'3te 7 aratest pink acum in Teaslvania de ord. Rimi fa de vist dck sere laf local Stor confi sceail ote anu dick vor democsita ol acl tere o basic de pul cele din Hesina ‘Dou be somanice ca ghiae si un captel on funze ate, dispse pe douk indus cu ac poligonal, de profl gots, +28 past pe local unor rine diptr, gt Saplicy de ‘Tinea Tysucle pile provin de colone angst, dat bce aan sc lic dail cl mal ea in el al ween al veal al XI, in inp ce capital ms poste fanteiormiflocll wesc uml. "Tosout coma ta ste de ult ve aint apol la Code sit ngh Bern, Ik Peet acess din umf eu frontoune dec de Spal de la SinteMtse-Onle, gi la Vorumoc™. Ya comuna Ti se pomenese urmele wor di fomanic (deo eiaste?. ‘Uamead of ne ocaplm acum de evs eapele cu plan cota. Uo, din Pelyor’, seveye ai ca Decl set Ease compune diat-o sll Cdtcalad ivi gon ala dreptonghiv, boi lind tage spre FYFE Cat (lg. Peele la semiceulre, mig slate. Por spasean fe datoreste cpl rena ax pidvorole recent Gerevich propane Fit, 28 Peltor. 6 dutare a capelet in prima jumdtate a sccoluli al Xia, Henszkmaan » PAD: De la milocel aca! seco. O capes anemanitoare,compust dnt-o SSH circle slo abidh semichelad, serveye al ca lee ren Geongil de Jos", © tein capes fn Odorba,cononeut sob mele «copes Il Tous» Dreint in schimb patcnlrtaten not plan inform de pace fol (Gg. 79) cu ateroral {via Orban datas epee din Odorhe ia sect al XI, Problema acest tip deepal Ccentralt foarte centoverstt, Orb4a presupune inact Bisa, Stxygowski # ( orgine sav, idee pe cae et Insuno acepasem Ja priniph "ie Pttanu ™ se itch Gael pe buen sestor conidereme capels dia Odorhel mar putea tf fort inal o Biseriel romlocac Actin exit fu scestor interpre In ce peivete capeble cicalac, e adevint of le snt Seven In rmodiol vit sofcdav fick se plsse i ceva exemple in Ungar, dlr despre acenten dn uimh sa demonstrat ck nu slat antecoure ve cal af XaTTe, rele dia cle spariniod ce siguangtabia amt 5 dour a aceli sca spin uate mu ot & pse Ia lead cu ag6- le peemaghice, Totia Unga alae plan paral (epi in Jit con 12701200, In sci, ta Germania cent imal les a Bevara de sues gi Assia nul settor epee, date la majo tater cizurlor In sexolele XII—XIIL,e att de mare, ince ipotem lai Streygowski imi pare indoilnick sa col pofia insucieat circumstangia. Sigure par deocamda:t doot lurud: 4) faptul et In imensa lor majorite clidiile amintte sae capele cimiteriale si b) ck zona gi cpoca destpindive cea mai intensl e Germania de sud-est fn faea romaniului tii, Capele aseminktoare se gsese fn, deqi mai pugin nameroate, in fara acescl one, si ca up ele sae cu mult mat vechi, In ambianta cretinl, proeodipl il wae re : Space a, 26 20 28, Bene, aeons okcenstnie pe deo pate mavtclee, Infante eu rotunda de ye Gogo, din epoca cont ee alu tape. In acess rind din Barope repli dat nonce Curol veactil date evident ct a romani recruesenp tip la Esvops comet fide sedate ale deport de exci nc thule mien fl pees not factor nou: Poa ote acst lor sian rcadlr tn Se eee tec a imovmine in acct cpoct? Epon dar pec mine Sb demons mse tel ot ‘inset ma a septa Pro a cpece dn Unga in Tales, once pute spur denna, dev: frmele recone dcosave (rn le ese, Ge pe Ja) steno roma, er monumentle din Trans dese ds in Unga ane dn propel ma rail al snpl, dln pine Joan ees 2 Xitscy, con tment eb dn Plier Geil de Jor, eases yes Oioiiectuie dane pe a local ecllal Xion ae cam peso Heacno, © bse omnes exe, nests oma ane vince lat imcoce rept Sinn orks cn concord fetta didn Troan rtica ort. (fost cat.) din Dengus * (Gg. 80—81). Posibilitatea de a exmina din nou gi ami- fon prea co th Sen Bay scent el de exc ars sone pide af ads ule prec rece Inrucvs come forma preetect e pees act monte cation conglameatin pal multe cd sas a eer ‘lex deatotrt ss fe plant, nat steal weleea tee 4 romania tia tnsivincn Wformeor aacoraive ale elior histone & hang, ‘Nese citi (ig. #289) te compune dno Inpeeaprope pont aed circa ve afl pa ap ate, mind tallies ta ee atid colt, jin alu Acre pa cul in Teo i proprietress ae fin apron actus in elite provi tomineia cr elite hag {el rprodoce in pie o Wad hatin dtp teat motdonen ea ee Ie De, un «pan ln erce geal spit: Pal ct ane ponte provel dead ee nile mectonene, fe din Duis rn tape mse ln ecaosate, Elec pcs he tmisune care dent k meperl din Deny mn patna 0 Bete Se a a ve ober el ves tl alse deck eu, rail Se pati suf dei in ace Bl, peal comet. Sis de belie, camper Sie bot de pai ot spool ese de clini, pea ia url nie ee tre cet o supe de siats cu toa fe de stem bn te nes el in cae gras De a © vet of tera da Deny wn lon aes Cte i vine grou tna una regui st le 9 te mage Fo deters eanaet Si incur gf teal Ge Eoosnete. Act muta re foe pus dine poke din maroc, pate din ealear si gresie, dia fusui gi baze de colome, dia lespei de Is por, fevi de canalizare gi altare votive ex ioscripti, Ia care se adaug «poi campletie din pvt brut, extasi probabil in apropiere, i clcmis! pentra fina ornamental, Ca un spirit inven tiv pe care mumal indaneala unui profan al mesteyugull il fogiduie, meyteel a ceat un com lomerat athitectonic din cele mal disparate piese, un conglomerit qu aumai orginal, dat ‘arecum sugesiv. Pentru fasurile si bazele de coloane —ct toate ch nil una nu e pereche cu ceslai —a gist o intebuinjare pe care no a pututo vedea dect a o ruiat de temple din Ulpia Trans: « dispu, adc, coloanele clte tz pe lturile de nord (Gg, 84) sud (5g. 85) ale navel, consinind 0 fad lateralt de atpectal uu peewdo peiptr,adincind uncle have sages Bok sta, ay mg a Jel, Gum © «Reteegyian (= theres torent, gl pas, cu hihogme. CE pt Ment Ls fas x 37t sec eee 29Vili eh lean Roma, ~E TeN aan ae Fix. 80, —Dengu, bivericn ort, vedere dinspre sud-veet, ‘une colonsde in flancrile bserci —cogeratt de inctperea in ruint de pe laura de sud —no ‘4 confiemat prin sipitur, face eostalacetoe coloane pare exclsiv de osdin estetic si explie ‘agit no se ponte gisidecit fn spiitl de imitaie a unui model antic disput 90Inteioral biseriit © ingust ji inalt gi fapeask pria lespeile mari ale pavimeatulat 31 prin blocurile din eae siat forma! cei patra stilpis ce dock altar votive ayeate unl peste aul formeaz un stil, iar spl sine legat inte et prin arcu suprafnte, find inal egati i ig. 81. —Dengas,bisericn ont vedere dinspe sud-est cu pereil extesion, cam ar & corespons logic athitectonice. Ast turla foal sos wn ‘orp sirin, ayezat In mijlocul savei nunecoase, Iaminatl dinspee misganonpte dose pin trel ferestre strc, cx nigte meterez, iar dingpre vest si sud prin cite dow ferestre mid, rorende on(le faptemburi de canal), Alaral si el prevzut cu dou ferestre stemte gi languiye, Aceste fereste sine tine flecate din cite © lespede mai eabyie gi au tus un are ascut, iat lespeden stil giurit a fost prinsd ints-o adivie evazath spre exterior gi interior $f fncoronatl ee cte von sre semicienl din simi ‘Mai interne e earls bisrici, combinael In mod stain cu elementele anni tute. Spre intriorol bisesidi ea © descist pind sub etajal prim, marcat ia fad prin ferestre lary, pitate, Sub acat ctaj se afl In inteioe mai nth Meapul unor grinal de care atina odinioara clopotal, iat ceva mai sus 0 ferestruich ce af fata fl de ascunaitoare, lx eae se ajunge ‘numai urciad pe acopery la o intrare ingustd de pe latura de sasinit, Ascuraitoaen © un mic cotidor, ceva mai scund de 1/m, boltit eu 0 boli la sfert de cilindru, Etajul turk izolt dle interioral bisrci printr-o podea. KI formeast o incipere mick dar prietenoass, aviad. pe ficcare Laue cite o banchett de plat fn glaful fereste, iat pe latara de vei gi 0 colonel fn cena, tact ne amineyte de niele ada! ale feresteclor din castlele romanice- Aceas Inch Pere de Ia ets, accesibils numai printo seark mobil din extesior, nu mai e islet pein ail ln fl de podele de whimele out tae de ferestre, unul eu deschiderisemiciteulac, iat ulin, spre, nord si sul, cu deschidert Ia fe, dar ceva mai srimte gi scunde, fat spee vet gi cst cu cite patra feretre mic, circulars, dispuse in forms de romb, In interior, acest tutn s¢ ters mink ex 0 calod de plat, acum ia parte ditimat La fel ex elelake inciperi sisal poart o bolt de patel, compusd diatcun semi cilindra termingt deasupea absided in sfert de aferd. Claires se infiyesot ca o matt cubic, Hnclestd de o eutl, cu bask tot cubic, corp prismatic st acopeis de plated pifamidal, sertpans de paera frontoane tsunghivlare. In ntsion, idusile slat tencaite, iar sub tencuala seceatt se gleete ftagmente de picturi morale dnt poet ceva mai tie, Exterionul Ins e surprinaitor prin paramentul de lespe si blocuel mat ccarste, amesteate, mai ales In pile de sus cu piatrd bruth de catiech de format mic. Ea prima vedere s-arpltea ce vorba de © amplt refacere a bisericti ca ajutoral acest material seadent, dar 0 cexetare msi amiauagis conttath unitate exeeuie, pin fapeal ef plata brut pare isl inet de la temelie, Dar unitsten 2idei e sublinathestte print sere de brle dle elehmidf, commuse dint-un zig-zag inure ce un rind de clsimizi, Un asemenes briu incer. cieste absida sub acopergul de plata, mai sue alt belu inpodobeyte nave, purtind deasopes © sprinceant de comig 2 cia oarkbriulincinge margnen superionst de la baza tole stn fit, reapare ca centurk dublt sub acopergul de piatt gi eub ffontone. Fancjia decostiva 4 acestor bruri e hotirtoae pentra inchegere extctick a lids, Dar ele ne sjuth gi a dare, pentru ef peototivul lor se piseste in veciatute, In biteriile din Sinti-Marie-Orlea 9 Sie ‘inind seama si ce feestsiile in foumk de metereze, dat cu ate feng, atares 7 Nini Disesiif din Denguy pare a fi ultimul sfert al secolui al XU-ea, ‘Mai trebuic, in afc, menfionate si douk gropuri de podoabe, care coasiuie 0 lek cutiontate a aces biserici, Pe colurile de ruc-est gt aond-est de la bad ture z4e de un cite coring invert, iar deasupea cornijel de i bolts absiel dispee sad slat ajzat, itis fet nico legicuelorganied cu arhitecues, doi lei cule. Pare inst greu de excmit cl scese piese sar gisi ari in pozigia inal, pe care le-a dat-o mejteral constrsctor. Captelarle sint evident antice si orobabil gi cel doi le, dat Sind eX reliefui asminitoae s-au mai git fa Ulpia Triana 1B probabil cf biserca din Denjus a primis, cutind dupi terminarea ei, dow aduose. Primul e-un wepmintsr (linconioa), adost Itai de sud altara, zie tot fn locust tai uae sa eignens apa St Soma pees sop de ee tet ‘tone cope" le Sop 93de paert cars gi acoperit cu o bot clindtil de plat dup stem consolelor, adit ‘Gaitt in strata proemineate $i suprapose, Aceastt lncipere, adiugstl dup models! sacrs- Tilo catolice, aves 0 sngortfrestraick spre vest, astapatl cad 5 adiugat pe laturs de sud ftnavel o incipere aoul, cu un 2id compus si el dia blocuri masi si cu o bolt cilindsict dle plate, encental Snot de dat acnsta in strat mdse, E limpede of pal ol 2 fost amensjat uterioe In paramental ave, sicoloanele de pe accisti lauet au fost Jglotare in partes superioart a invelgulul cllndri Spee. vest Indperea se cermin fn acclagi plan ca si sava, dar, dup un inmcrval de timp, +4 adiogat acl 0 nou Inclpere, 0 tnd amply yo Hien Snre~ plu complex. Cezar dint 2idal de nord Al navel st 2idul corespuneitor al tind i fandamentele mai pia adinc, tin port fcr ava cit s1 cu Ineiperea de sud, dover ‘dese eX tinda e parten cen mai secenth a Cconstracjie, Zidira e gi ad in pare din Dlocuri mar, extase din rainele somane, dat ‘acum prevalest plata rusk de casien ‘Finda sau pronaogal avsiese dous inte: jana pe Tatra de vest, acum astupath alta pe lat de sud unde nda lipsste eu desl- Vinite, dar eipleaile am scot In ivealt un fest din ambrazuel gi urmele trepielor. Acest ‘pronaos e ceva mat inalt dete texesul dim prejus5idect pavimenrce pile al vechi te biserici, Un ale sema distintv al pro- fosull escoperigal de lema, asi disput, ‘dar mart pein guile de grinzi, care se Imai vl allt in peretle interior al prono~ Sli, cit in fgadn de vese a navel. Tosi, Fig 84. Deng, bserea ort, coloane sngsiate — mesterul pronaosulua copat si itera forme oe ee (ela fonda navelsantfel uga de vest © con- struct la fl din ted blocari mus, doud ca ascii, unul caahiteavi, iar niga deeptunghiulast de dessupen ui de la navi © repeat de tdovi ori in pertele exterior al, promos De cial catcast toate aceste anexe? Sondyjele Gicute au limurit ordincs eronologict in cate anexcle au fost cxecutate, dar ni a furnizat elemente valabile pentru 0 cronologie Absolutk H foal probabil ca veymintara aff fose adfagat corind dupt zidiea bisesii, in fciperea de sud la un interval ni prea Indepisat, in carl seolula al XIV-lea tind, ia fchimb, nu pare a data dinainte de sceolol al XVes, periosdt fa care s-an execntat gi pictur fle despre we vom vorbi. Dar problema datieit acestei snexe depigeyte limitele epocit ie eate ne ceuplm, cpoct pe eae Bisetica dia Dengus ilustreat sugestiv toemai prin sinteza ‘sranie pe care 9 latrochipet eon womb ip oe sn lo ma oleate Sale entered ot am fewit i el era eel 4Barocas bur labile oS a. In inches, tcbuie of mai amintese biserics oct. din Gunasida © Actoala construct € un conglomerat caze a tect prin eel poyin te fe. Nock! (Gg, 86) te compune din fate aside, tasste enpitic aproximativ semiciculare. Plaoul formeasi wa tiie petleh dint mi locul eiruia lipssc coljurile patra centel,ceea ceil deoscheste radical de biel bins tine ew plan ercone gi apeope, in schiml de planul exalt de la Nici, despre eae vom vorbi ia capitol pivitor la aritecura din Tata Rominesci. Acest nuclea sit in intregime din patra de ria si pate brut, fneeat lnte-un mortar gros, foarte hide, din cauza cantithit mari de citi pist, amintind.Intructva tence armeneasct a ‘idle eurnate. Absidele slat aeoperte ca Semicalote, Intre care se interealcnst “bol Gllindeice pe mi vest-est, lungimen ace principale find mai mare’ dec Yversall. Peste spainl central se ridiel 0 tush prismatic, piteti, acoperid cao ‘alos suspendati (Gg, 87), Acest nucle constisie nava gi altaral Disetici, n eate se ited prnte-o ugk depe ‘anghiolarg, strimet g joash, dese in hoes apuseant Ferestele de I horele. dinspre Hint yi mina, precum i elie una pe fceae late a tude, sat toate mic, dept lnghiulee, gi mu se pot compara dest cu deschiderle minuscule ale biserclor de lem Pentru data acetui monument io su ne cerveste dete condijionat jtirea do swmentart despre oagezare de romini in eo ‘muna «Zad » (= Garssada, iogdits tn 1292%, ji anne in coroborare ew ipotees j fh bikerica arf tezulttul anor interfe. fenje a tipului ticone din ‘Tar Rom! neascd cu planol capelelorcimiterisle pute Tobe (eifel s-ar explen conformaya.abai= alt + raul de ves de tpal ell din Odorhe. Cascteristct ¢ totodattalungitea bajelor de vest gi et ale putrlobuls, o tendiogtexpicabil fie prin eontuminases ch wicencel Pes din Tasa Rominexit, fe prin imerfereatt cx dispocta biserict sls, Pe temell mecvor ee tent, cea mal verosielt datire « patrulobului din Gumsada at & tn fora stele 8 hg | Schimb, clopoenita (Bch galeria de lemn, aos al wlmeor veacu) eu atl foie mac Brecum 1 nds bolt clinic interalats ntze nad wi opotnia, slat rman wel aol, fcisi whesioars, dato vreme in cate sstemal adifinal de. spa marunte,inlljute teo luogal unci sxe eincipale, iyi crose drumul fn athtecura somincascl din Teeadhega’ he sft, mexale de pe laura de sud si cen dinspre nord, nifte emirate aidie die seteide fay sint mai vech! deit eacal al IMCs, Fig, 85. —Dengu, biserea on, vedere di ine ere tral de sud ec ee ee * Sener, Topi 5 95Din expnetes precedent nea put ice oe desl de empln despre aera oe te a ama ena aga cise dk am seit oi tk pal le xpecele cv! pst nic dara esl, Det ESS haan! induce ese secs mics Tn Ea ar cline pin spel (are, Uence aiecot vie pse aco SSRiic i somal la documeote 9d kere TAR ects to exe de om cst ep BEBE ome, eu conse ok a ca ce Me idee ede cs oe pot voce fn Tete coigt camel. pote aspect! exselor umes odious Cine de lem defor a eter eae cu scle de pat a nis sei in vemarle del a mal oie eee hn coon mc cod oman SUED cle pend rae toate pestle din rosa fel ne potas seduce (As Ta! Od) se Tay oan dest lie a Bjorn cent "ok aon (GREENE ata ae ives ages pe, ep mil pie ae, hee Soe mu a lepine dene eget lope 0 vit pein wn mere at petal oe wi, ve dvd eens he fe olla XIV ; ala al XIV nc prt romani tmavocan a ocr tee in ae a Soe cape 0 const yi desopest nt a pect, Sin npc, NE cinco pte rep aa ar expure # Fame a te sede esi ani! ep a a ee pecan pte ine ln dec tet, ll wheca a ne ra ai coop gage ein edicts ci nolle a ae air pal nomena ia dt, pepsin ahi eo ung de a acne nl snc a a te a ey haere ele, depenene nerloct de mctropoh Be or inc meropla usdaobinl arpa agin, ude La a Fancast cotta cert ait ieee XT_XIL ke thicpacopde x epacopale 9 biel mio ioe ae ee psn ni beh poi So a yee cone ines come el eM pine aeons uel dn Tienda, ce, fod ec, 8 tens de esl dell dn provinde topo aca apt tnTisvacn in zom de Sod = cloit en ne ial Kien vod de ul ale i hes at, inode ee pe ethe Gavan, Noni, Aui) cosa co vl - cin eae Ss epic nd pc tae pe cen din Tanna a or ahead aa et up yor aco onset. La ep, nee ode Yor oon fn conte 7 enor mee igi daca autora lll de ea oe Fe scan pe conduc jeer. Av expe pein fad aca na oe ele langue in zone cheer. Tag ec ello cui eps pia connie peri rcs a oe ul de nner mat ih tmpeomindsefrme pla o tesa Pe pe inant, seme de bole, porta, fees) ig 86, — Gucai,bisaea x, “ plan 96Expesienp tragic de pe urma invaziel titare dia 1241 a consttut un indema hotetor, indeosebi pentrs populaya ajezti ia ville largt ale eilor de communieaie, pentru alocel mate fall de lemn ngor inflamabil eu material de piste, mai ales fn cadral ahitectuii malate a whe ee Fig, 87. —Gurasada, Sserca on, vedere dingpee sues. al cle bisericesd, © tending yijnitt probabil pinto laicice masivi a colonics: maghiare si germane tn vemen regelai Bela IV. Aja se explickinflorire excepjional a athitecarit de pistes romanict-icie dia jumdtstea a doua a veaculsi al XilLea, Alu de pale de bases Jimpimintenite mai site, se espindejee acum spre aordal Transilvaniel o variant a basi | din Ungaria (ea cor redu, da cu dout tarauris tibund in capital de yest) iat motival tara til gal alos al eibane!ajange gi i regionessfsench din Tranilvania de sod-eat i= adopt | sporadic de biseka-sll. In aceasttperioadf nu numai mins de ler, dari conducerea geotieelot ream aeach local, respect dependents de gsatere din cupinsl sceluag stat feudal maghian. ‘Numa eatedala eat din All Tula face o excep a sensul in sur pe cream eunostat-o cind am analiat cide in. amount. ‘Am vat ce timulent x consituitevolaaritecrai catoice pentru wile centre roms cae, mai sles in regiunea Hategulo, ig pstased inet o beam de organizare feudal bistinnss Gig anttau dispose af se ineareze acum, dar co peronaitate propie, n noie ela ale sste- Frulafeudal in perana de poten pasta anumitepariculrisme, Aceast evolu «fost curind Singherit de intevenfa extol gi dacumentle "cae ne arath preocoparcs de 2 combute Grtodoaisaal side al supune catlicsmului machen torodut inceputullngeirt evolatck athitecarit de past ortodoxe. “Aruncind, in sisi, oprivireasupea ivi de stspndire « monumentelot, consttim ds- cb nepal a densi isle plate, precum i prezeaje nor zone ini, pie total Ge unme atiteconice din acast fas, Dents maxi o gisim in zum colonic seh dln scent, co mick indir spre Tos Hafegull. Ville principal cae travereazt muni Seale Transilsaniei pi adn in eepfunessecaasc sla inal Bist, sin, I ind lor, Decsirate cu un aumit dest de insemwar de lide gi a fel © ipa de vest, deschist larg [pre fevutle laine ale Ungailycarscteritie este toca fn aceast ulm regione consatin f iotodices mind dinte idle tanilvinene gi ccle din Ungaca "Rimla Int albe zone compacte din Muni Apusen gi din Maramurey si s¢ pune ntcburea ct worlm de «deerturo, cam #4 song de alten of, sau de triton Hocite de © pop luje ce cootinan sf lidenst in lemn? E semnfieai ek pink recent popula din acee region ta eerie ined aprope exclsiv de material de conitucie pe care fl oferkpiduile, gi acum tnd destl de imins, sre leptin s8 pesupunem «i aga a fieut gi fo trecotal ladepitat; mai ¢ reomareabil fapal ed fal aceste zone sit louite de 0 populiie romineasel compact. Ca Site cuviote, analiza dstibuyel topografice a monumentelor pate a opiad destal de del aspec- rerulate dia pimele coc si colonia substanile din secoele SIXTH ccea ce dovedestec desi nomiral nonumentlor romance disparatee desig insermat, torusi dieibutia topogmfck se concurcazh ined deste de limpede 1) Inceputusile arhitectusl gotice “Am semaret ine ia eaptoll precedent interfrentafecvent’ « amnuatelorgotce fa com- pleaul athitecurl somanice, inepiad co ultima time a secollai al XIlL-lea. Vom ved acum Ex aceste forme ma se datorese tor inluene srine, tole, e provin foarte probabil din acele ‘paticre care adoptserh principile goiet burgunde, introduse inte timp fa Transivania prin Jncermedial elluptilor csterceni, Ordinal cistercian previzuse Incl de la Inceput o divizione 4 mune in sinulorganzafei, disponind stl de mesesap (fare comer), i printre ei de pie tat i ida, reste care as juctt — mai sles ln regianile cu o wail orifencasc incknedezvol {ath $i unde lipveau brsle gi gantiere organizate —rolul unor pioner, Acesta 2 fost si caza fn Teansilvania sivom vedea ck ntieral cistecian din Cir exeritat ofluen arg i fecund Se impone deci si-t analinim activitaten cu atengia cuvenit “Ca metoh sl manistiis din Tgrg, «fost Fondah, pein 1202, «abbatiebatee Marie Virgie de Conietsy din Cea Era worba probabil de o penetzatic la testoriv ined nelustefectiy fn ni esr Saat cde Sit RS BSS, nl Sy Sia Te ep omaes ake cinta, pS Per en, SER Sr Eset 6s Dm, Fl Ri Sp ek Chee ef Salt wc Rati bh 98posesiune de soroana maghiad, cei prima sive documentach canoscutd despre tecera Olli Ja Tara Pigitajului o eonsttoietocmai actl despre iatemeieres minis, Accast.colborate Imexpansiunes unci sts feudal eatole nue use in istora cistercial cl face parte, impor, din progrimol aciunilor misionare si polite ale ordiaul. Ia asemeneaimprejusiy, ins, istereeni procedat mai nla iarea i posesune a noulai teritori, executind la lacepat numa construct ‘soare de adipost yi abia dupa cereuyset st se organize, xepeocedalainsalcea defini, niin dese consteuti durable 4 Se pate, deci, ent la Cia s-ainceput zie de pated imedit dup agezare di 1202 dar diferii cerctitori sit sin caval acesain desacond cu prvi la data ‘ate sar putenadmiteiniieraacestor didi, dia care o parte mai enc in folosing, ia altee ae {in ruind. Dupi cum vor vedes,concasille la care vom sjnage pesupan eX ila Cea tocerea pao. iutai titartrebuie considertt ex imbéldal extern peners rconstritea mnt in pat, dar de sata aceasta confirma seielipese; desi Rogeias mu pomenest ministre, socot ck argument x silat nw e valabil, pentru cde sigur cl titari au stetbieue regiunea cind au dsteas tatal ‘Sibiului. La aea dad, inst, ministirea ucbuie sf 6 fost 0 consrucfie de lemn ji, lorie ea, © semnifcaciv cf nici ‘ua ecxetitorne a remateat urme de incendis la zidule imase, coca ce © 0 coniemam indies pentru rxulatcle anlizl pe cate wimeazd al le expuncin, Cirle mas (5g. 88) era gropate in jursl ne cusfi mati, dreprunghialae, cu a3 sai Tungh pe diecia nord-d, Pe lature de nord eta biteries, spre est legal de tansepe, si spre sud se Inindeau dou arpi de cdi cupsiazind loouingeleellupiilor, iar lature de vest ‘a lachish prinersan 2i, Diserca ero basics eu tei nave, fied curqud, eu transept, ale ctu brafe era previzute spre est cu che-dout eapele deepeunghiulae gi yn cor compus diati-o travee deeptunghiulart 11 aka pentapcoal (din octagon). Plana, fn sistem legat — init ind cu mal nul suplege ca 4 Alba Talia, prin fapel ch tervele se indeparteast ceva mai molt de plancl rigueos ptt — © specific achiecrariestercene, aga cum Sa consticit im curl jam a dous a secollal all 2XUF-les i cum sa rispindt de act iite aproape in toate etoile rdinalul. Dar, ia timp cc bauslcle cisteciene din prima jumitate a seclulul al XitK-les folosese inck nu namai penta aarle Interale plana pitat sau ugor deepeunghielar, oil prefsk sila altaralpriveial,coeal poligonal din Cina dovedeyee of sidtea hiserci -avinceput nto cpoct In care atiteceuea isterciant-burgundlt incepase sisi pint individalitaen prin absorbitce wept 4 clemenclor clabosate de santierele gotce proptiu-ise, lueeu ce se inimplt tot mai freevent Ineepind ca nilocal secolulai af XII leva biserieit ms mai apateaailimpede dect in cor (fg. 8990), singura pact psa intact si amensjt impreual ca eareul tanseptul, cx biseich ev. a comune. Cele dud tavee ale coral sat bokite ex ogive incopcinte prin chei de bolid decorate plastic. Majoriatea chellor de bolt (Se mai plstean si ctera fagmeate din pi 9) slat Impodobi ‘motive vegeta, intre care o roves, iat cen din pentagon age forma unui die uyor concay (Gg. 90), cx un reli infgignd capol incoroeat al aie, jacadtat de mafotion. Fafa oval, texatt fn planus mac, plastice, cu ochi puya bulbucay i goraenergic, e una din cle mi famouse jopere ale sculpturi transibinene din aceattepoct, deosehinda-se radical prin simul monume= tal al valorilor plastice de seulptuile de la eatedels din Alba Tula. Ogivele gi achivoltele ine simple, eu secfuge tapezoidals,avind feflelaterale oor concave. Athivoltle satin age ft, “Athivolte si ogive zac, ficar, pe cite un tor angst, de forms indi fas de coloand vet pee ‘vizut cu baz si capitel. La eolurle eaveelortorurle sine grupate cite tei in jural une! plat bande tratate a pilisteu, Basle lonice a torul inferior accentuat, trtt i protminent deasepra bazei, seme ek ne glsim Inu-o fat gouick evolu, iar captclatle pezinta variant ale expe. Tufui eu croset, eu uaul sau dou dinduri de franze state, slsucte In af inftguind un Chi obser i Dev, Guat, fp 25. 99simbure tronconie, in esenpk de spol eapteurlor atelier IK din prima ft a cated din ‘Alba Talia, dar exccetate mai plastic gi firk sirale de bobije. In Cie abacorile slat apoi malt Imai simple: un ciulue deeptunghivlr aseat peste 0 cxveti. Semnifcativ, pentra cronologi, ¢ faptul of ashivolidle sl ogivele se desprind deasapea sbacului dia baze prismatice saw poli “tice mrunte divere fn exeeic, dar iaadite fn esenpi en eee Floste de pict fazei a trea Fig. 88, — Cig, mintaiea citerdant, plan. din Alba Tula, Petra aceastgotid burgunds sine carateritice gi ahivolele din peri pe ace Se spain pinzele boi: ele sint inch semuirclare gi zac, dupt sistemal cstecan, pe console fn found de picamide teptate si iaverete, Astfel, stroctora gotich a coral € inet moderati pin lini semiiscalae 5 prin lipsa peoporilr si accenelorverticale mai subliiate. Peel Sloe pi el ecativ masvi, bt, in zona de milo, de ete 0 feast Snalth inscrse perfect in ahivolta de speiji a bok, se deschid ochiuri mai ‘chenaralinteior in forma de jase-lobi, Peretele de est, din dreptulaltarlui, se dstinge prin faprul ee stbitut de dovd ferestre mai inate, fa ar fin, Incleeate de wn och, © combinaic thai’, din cae arhitectra gotict dervolase intre timp fereastea cu muri ‘Restl beri. zace ai In ruin, dar ve mai plstreazl lemente saficiente pentns a recon stil eamcterele esajiale ale basil. Cele dou brate ale esaseptlui se compunenu din cite 0 travee pitt, acoperité eu ete o bolt sexpuetit pe opive,luru ce se poate deduce din prezenja Console pistte sus, deasupra sipului diviaor dine cele dovt capele aterale ale braulul de ford, ments susp ni acea nervurk inteealat In echimb, taveea dinspre minaia a tanseptls fa prtbusiy, ia displrut yi una dintre capee, iat cea adiacenekeorull a fost adapta ca sacr- 5 Syn gem sc i veh de AUT 22 a cme SECS" Sipon eee de Vn par 100stie peat bierica act {In faa tanseptau, spre vest, se glseseruinele compli basilcal, compos din puta twavee pitrte ia ava principal gi cite opt travee deptunghinlace in navele latecile confer tadionallai sistem legat, CX numal asel poate fats th dispocitia | planolerezulx din consderagia cf peeechea de alph pera care a ma rimas In pcioae ia i partea de esta nave se presint ca fefele simple, ia timp ce silpul uamitor,plstae pe lator | Fig. 89. — Crs, coral bisesici, desud are eprenav o colonet angst. Accastt sltenate a atlpilor marches ital teavelor Inschimb, se mai vede sus, in perei nave central, destupra ello inteedii cite 0 consol, dovadé cf i baka navei centrale Fasese, la fel ca gi in teanept, o boltd sexparta. Arcadele inte stlpit care despart nava centealt de cele Iteralesint in ar fent turtit, Bolle pavelor laterale erat bel in cruci pe ogive, ageate pe conole. iorIn coca ce prvese Ferestrcle, se observ reminizeenge somanice Ia detchideren semicieu | tao de la capla in decapta coral iateeboinath acum cu sacristie, EZ probabil cl sicelelale fere- fre ale capleior au fost la fel In sci, fafadele din capetele canseptuui fuses sefbicate Fig, 90. Cig, itesoral coral de cte dout frcstre inate, cu atcui frat, incoronate probabil ca ochius, dup modelal per {ela central al conlil, Ascmenes ochios au series peneu luminarea psi superioare a navel Cntrle, dup cum rezuled din onele urme pistate, In vreme ce nava lateralé dinspre nord € | Steibitwed de feresce mai micl in acc fit upadele sit simple gi severe, in spitit cistecian. Yn drepeul arhivoltelor de pe lata de ‘nord git cootiafereae simple $i tot prin asemenen contzafortarte artcult gl fajda de vest, 102 \Jn corespondenfa cclor tei nave. Despre contafortutile de ta cor si transept se poate spane sine ceva ma inate i teptat, find totodattinglobateintrsunedclu care incest elven In nthimea pervazoli de la feesee. Contaforturle corulu se continel pol tub aspectal unr Jesene pint’ Is cornija. comput dintran ciubue fi caved, ayeaatt pe miei console in formi de pieanide truncate si nverate Din cele de mai sus neal cf siden biserci © in misuma in cate se mai poate jndeea azi —amogent,ceea ce inseam ch idicea 4 procedatdestal de reed 1 rk ‘modifi de poi. Go att ma supiiaitor « de aceea poral apuscan (Bi, 92, care se Presid deodsit tn formele gotce’ mature. Profil ambrzurt bopst te compune din toruiclindsice si altele es secfanen In forma de part, separate prin cavete. Cores- pondeata ditre profil lateral si cle ae achivokei © desley dpi inte unee gi alele se ioterpne o fist decoat cs fronly sotic naturalist (scam mint), snind local Capiteluilor de odnioar. Athivolia © inca. dxti de un fonton teiunghtua, previzut pe extindos cu frunze sisuite, goice. Dex supen frontonu'l te vede glul uel mari rorse, ale cid mori ean plerdut iat In Fig 91. — Chqa, chee de boltt din cor parce de sas a pereteli se afl o feretruct In are fi. © dat ex biserca a incepat sides mists, cel pon in limita In care potem sk ne ia ia © absidit eu tei tur, Brau sisetean, care indeplineste foaciasltaulsi, © Aaneat de arbele pir de cite © Inefpete Iter, compust din doat trvee mic, iat pe litura de nord se mai AMI incl 0 ineipze mies, pirat. Absidele poligonalesintepijnite ta colpuri de contort ‘Acest plan centele cn tol excepional ia Translvania gia fort explicit fe pratro ineurce oriental, mijlocit de cite caveleri teuton, fe print-un impramut dia regionea renan. Prima ipotext teebuic sespinst, pe motival cin regetal Ierusalimalal ne sa pastat alo bisericd in form de crue din petioada cavalerilor® si de atemenea nu sau pistat nil cttorile ini Cire Xt Ml ol 67; Kose Sop Berrien, Tt, pT id8a58 i s70—172 & ng i 2 1a Hany Rtg Shia ond ea elas Ents Mowat, Sort nl expe itl i Ge ute att, gD prs, dtee denn Tee es 105isle ale teutonilo: din Germania de aord-est, cae si poatt permite compari, ar a doun potest, pentru cf bscricle renane de tip ccnealprezine® deosebisiplanimetrice fundamental Exist fast alte rgioni in Germania, anme in centeu gi nord, unde se inlaese 0 serie de tincrii ew plan fa eruce gi cu 0 singutl navi, zidte, parte fn forme romanice tei, paste io Fig, 95. Cina, arpa de est « mists forme gotie timpuci, dataile in prima gi a dova treime a seclulal al XIMee;_pentee = indie zona de risvindice citer cte wn exempla dia difestele provinei: Blanenheim in Cassel", ‘ Iadahlem in Bransvie™ baie sh ad fo relate intimplitoare cu un model din acele tegini (dorinp vreunuia dint ctor, originar ‘de acolo) pentru alegeres acestui plan, ponte gi In legituel cu hmmul sf, uci, Dat execuia Dlanulul revine fd indoials ual megler detagat din ganderal din Cla, tl despre aceasta Inirutisese capelde lterale deptunghialae de sip estrclan, precum gi inteaga elevaie. Dea Supt pitrtulal catal © apeath azi o bolt in cruci, refieutt la epoca gotci dei, iar peste nae edict un ture octogona, Dac brsele cru pistrealinct vechile inveltoi; ele se compun { fceare dtd din cite o bolt sexparcit, iar absidele poaret boli tipartte pe nervari, Nervu- file au un prof simplu si 2nc pe console lpsite de orice omament, Aceste boli, execute estat de egljxt, sint din tut calearos. tn vreme ce bolile 2c pe arcu frnt, unetele pereglor de pe cise pomeste bota au Sack un eraseu arhaie,semicieulas, ca la Gi. Rerestle Drezindl gi ele un amesiee de amintri romanice, altasi de forme no, gotice: cele din eapele 106slot fnc$ semiciulare, dar brjcle craii (Gg, 96) poartt sus, in fecare Ianethy cite un och rotund ex un patrlob insris,repetind ate, in mlausk cova mai tedusl,ochiuile de la Ci, Uncle feretre musi, gotice, cu total simple, dia eapetele bratelor, sit fi ele tor din aceasta periondt, dar alte, decomte ex mula, provin de la transformrle ulteriate. Cu privie In Fig, 94. — Cina, deta dia ripe de ext a minds ‘rare zis, 2 fost propus anul 1244, descoperit pe © bart de fer de la © ust vechet, dae zest document ma poate fi acceptt, et aural pentes cf basa respectvd a dispirt, dat $i penera ct data ers co cifre arabe si ca ata se cuvine si dim crczare alti reli, pe baze cicia -a cit pe acea back data 1544, la schimb, claile eu gunteral din Giga si lemenele suladce preziaessuGcient chesisie penta datarea bigre! din Prejmer pe la 1250 eau foarte curiod dup acca, Bisericaa sure uncle remanisi importante ip cursul anil 15121515, eind brag ooci- dental al eruci «foe alungit gi acoperie cu a bolt goties bastards, previzt es necvuri deco tative in forml de plas 107Spire gi formele structive si decorative din Cir se regsese lak mal ales Is hisercs sf. Bactoloma din suburbia cx accsgi nume a Oraului Sain. Pyle vechi ale biserci sine 2idite din tf caleaos, accioplit iat penta profil si decors! plate e Intebuingats 0 geese find. Citkmida apare ‘mumai Is pele zelidte In cussol veaclui al XV-lea, Plano acestei Fig, 95. —Prejmer, biseccs ev. si cette, pan basic (fg. 97) se compane rai int dint alt, cae cptinde o tavee pitt i aa pena: onal. Spe nord e @Sncipere creptuaghilart, format din eel teaver pie, cae @ avat Probab deh incepet desinaia uae seri. In deaps, 0 Tnpere exet In fl serve «2 Tear lateral la cor. De ambce lati se mnt apo in ape extreme, lt o mic eapelt uta. Dispocia acetal cor gs ieiperoe care il fanchcaat te remake de o pare oct BOGE LE Raat, Eye t= et 108cc planul coruli biserci din Cig, pe de ales inst si mai mult cu cel din Proje cate in aceast priving, pare af jucat coll de iotermedias. Acet Iucru devine i mai evident eind ara ‘im clevaia. Coral bisericii sf: Bartolomes (fg, 98) prezinti clemeatcle cele mal evolaate, een ce remitt impede mai ales din comparsfia pe cae putem face cu aiditen corspun Fig. 96. Primer, biserin ev., vederea coral itoare din Cir, sentra cl in privngs detaliloe mai fine bisetica din Pejmer © relat slack ‘Tnaveea pleratt a comuui din Bartolomen poartt o bolt sexpuits, Arhiveltele si ogivee a © secfiune ujor tnpezoidalt, profitk pe cca fafkcu bughete semicilindece. i ce @ cave Ogivele si atcul de despiyce diate tavee se spring pe colonete angnate, grupate ce te, x capitelus cu feunzele eneegic striate gi cu vitul sleuct in afar, asemnstone cu cele din Ginga, dat molt mai zvelte. Mentice, ca form, sine si abacurile din Cea gi Barcolomeu. Bazcle fonice ale acest colonete prezineé gi ele un profil mai evoluat, ca torul superior pipeniis si cel infecior tune gi procminent, Neevusilesuplimeatare care tnnsforma bolt in eruce fa 109holt sexpartiti zac, ln fl ca Ia Cita pe console ait de fccvente ie ashitctars catecian. CConsolele sit inst compase sci diate-un tor lng, amintnd supértrile din bisercle mndst- ‘lor cstereiene getmane, Walkeored si Riddagshausen, ambele din jumdtatea a doua a vecului 1 Xlll-lea, Capel inferior al win diate console e decorat cu 0 rozett inconjurel de frunai, iat altul eu o mused uinant (ig. 8), xn cap oval cu ochi bulbucati (ea la chela de bolt ig. 97. —Bastolomen, bisesiea ev, plan, Cig, eu eapal Matil) dar tachi, cu as mars guek energick, ascunst in parte sub nig ‘muti cae se transfocent in franz. Pate strniu'et In acest rele? 6 putut binui ue porte, fic de itor, fede petat, cil seprerentarese vide decortiva si se plstreaxk analog nume- tas, dintre eae citer shia din carmel loi Villard de Honnecoure , dovedind el acest motiv Aecorativ ers cunoseut si elspindit in ganterle de pe la milocul seeolaul al XIIFca gi Indeo- sebi in ambianya cistercian. Tn punctele de Incricgere ale ogivelor i nervusilor se vid Grumoase chei de both, cca dia pltatal eoraui decorath ca 0 mack mel ete wrojuei de forme somanice tea, cea dia poligon compest dintr-o rozeth hogath, informe curst gotice. Totodatd trbule fn nota cl Foetele de sub calote sat si ac toe semicircular si stdbatute de access ochiasl rotunde ca fase obi, pe ewe le-am eunoset a Cry, numa et al areal lbilor poart in vief ete flare frelath. Flecarepasow al peretell eatabeat de cite o fereast hangk gi wim, cu are flat, iat perctce rsititean al alaului se dstinge pria douk fareste alitrate, ceva mai larg si mal inal. Trebuie nott cin eaport eo clade precedente ate proporgile corlui elt $1 formele coal ke fi IL vertel. Enterional corului (ig. 100) ‘cspaiinit in colri de dou contmfortur usor treptate, preluagite deasupea pria lesene care Sosfin, spre densebice de paramental de la Cir, o iad fomanicl eu miei areui vemicteulare. ‘neiperit care Maccheses coral poaret boli pe ogive de wa profil mai simpln si mai rmasiv!, Fetesrcle prezinth itigi o steminaze Ga cele cia Crs, find semicecolte: aura invrarea lateral de sud se deosebeste pein feresre geminate cu arc trlobat, deapra cle se deschide un petrulob, Din toate aceitea se poate deduce ef zidirea corului bisericl dia Bertolomen a fost incepuek pe le 1260, adic dap ce corutle biseriilor din Cea gi Prejimer Fusesent terminate ‘idieea sa continuat cu transeptal compos dia tri ervoe pirate dia care se sai pls- vueazt inst nurai ridusle gi contolele de la nervusile bop. Le capatl inferior, acest console 5 tga, Hyp HS lie nase ele a foe tak ee, i ASG wo 2 22, Bogda pTpreznet un frosos decor eompus dino Rate yi din frunay ct cxogete. Capteurile, in schimb, sine ceva mai masive gi pot in intervaele dint feunvee striate yi leucte ce o frunel de star silat Tn fafa trnseptulu se gses cle tei nave bull, din cae au supravicguitiagt aomai pereilexteios, In percti se mai vid diferite console, cyte ale bolior de odiionrk, Din Fig. 98. —Bartolomen, bisetica ev., vedere din-nava centealé ‘pte coe asezarea consolehe si din proportile navelor se poate deduce ct I inceput acest corp de lice <2 compunes distro navi centnll cu tei tavee pitrate, acopere probabil cu boy sexp lite, gi dint-o semitravee in apts, Arncatk de dovs temori, Navele laterale aveau un numnie Guba de tavee,pitate ele, coespunzing sistemului lat. Aa net infigigres navelor fed sea disporitie de plan gi ca clevitie, din causa transformatlor din veacul al XV-lea. Namal urfn captal de vet in pareculrainoei digpee soe, ale cirui etaje supeioare au rimas acter Ininate, precum $i in tavees de snjlocy Hnlnim last wrmele side din prim fai, Odinioars Ambele turnur se deechidesu cw azcade lrg spre incroe, der scestea sint acum astupate. O Ssemenca disporiieatestS prezenfa une iterereae 4 batt de pal Ady-Herina-Sebep, cect te inseamni ck pltavires figadet de vest ©-2 porut face fica mumal dupt 1260, Traveen de nijloe si cea de nord mai posed vechile bolti ea fogive fi chei de bol, prima decoratt cu motive flomle, a dova ca capul Ini Tous (fg. 101) seulpet 4g planul simple gi forme plastics, a i cxpal Masi ‘din Cin, dar cu och intredeschisi in form de mig- alt pics povijele pul gi isbit trata stingaci gi schematic, ca nigte chcusl. Aces relief decir, evi- dent, din tnedelal din Cin sopeninel 9 Inceseare dea dezvolia deaile saturate, teallzath Inst e sai pus abitate si mai potin sim plastic ‘Tonol biserci din coll de mud-vest, singural cae a fost exceatat, 2 prubugie i 1693, sfiimind sob greumaten sa si primele dout tavee ale avei Jnverale sespective; ceea ce se vede asi ¢ opera sestauridi dia veacul recut foarte probabil ex. janseral sere dia Bartolomisn st i sisplodit formele gotct cister- iene 0 serie inteagi de biserct din "Tarn Fig. 99. —Bartlomee, biseslen ev, Brsel, dar asi nu ‘mai putem veriien aceasti ipo- conselt din cot twat decit lo biserica ev. din Ghimbav §. W. Hor wath a recunoseut, ca deepe cuvint, ia poralul sctstiei un clement care justifick presuponerea ct biserica actualt e o ransformare a unci elidci mal zvechi. Dar aceasti observatic poste 6 amplicat, Dack privim stent planol, descoperim uger ei disposit coral flancat in ocd ‘devo ssctstic, iat in sod de un pridvor, adépostind un acces diect spee altar, amintagee jndeapeoape plow biserici din Barolomea, Din acest eor aa mal simne mult, in afar de plan tide portalul romanie trea, care di la. stristes clevaqia actual denoti, tule prin boli si prin soportsile los, ct si prin mulurile feresuelor, intervengi ulerioare fadieale, Acelegi constatisi se pot face cu priviee In navele baslicle. Arcuri si tavane fu fost transfornate 4 inlocuite, dar aa reas ochisile din partes superioadl a perejilor navel ‘etal, plstrind forma lor simpli, ezcolae, deriva din modell brajovenn. De temeful acestor Consider, la eare ae adauph axpectal groi si masiv al corpului Baila, sintem indreptii 11 datim intemeieresbiseriet In peima jumitmte n veacalul al XIV-les, ia diseest dependent te santierul bist. Burcoloines. Ineercarea dea Incadeabiseiea dia Ghimbay i jel anlai 1390, fick « divinge diferitele peroade de construcic, au ¢ admisibilt gi e remicaiv ch 2 se plsteast aid wn clement cracterstic pentru milocu vesclui al XIV-les. Tn legit cu yantirclecisterciene trebuie push gi biseica ev. din Cristian (e. Stilin)®, sin cate inet ne se mai pistreank dealt portlul de vest, rozasa gi cteva cbei de bolt. Luneta portale inedrati Inch de arhivolte tomanice semicitcalae, si cpitluile din stings ambex- cokti a rt nena ila 3 Rar, At, 2zur amintee, capt TGereich, formele inte I opel segalt in Stigoin, das pe laura Spc cle oe Inpodoite cu frenze de sj. Povall e dec un produs ede oma tak cheile de bole ne denvuie incontestbil jl de ganuer. Fecesten caealas e decora cu thuloi eu muchil tei sles a cnt 0 rot nconjrsl de ere pstelbi lemente tare ne ahd econaticoim, cel pon psp, formele de amaunt, cre, ta Clea, su a Fig, 100, —Bartolomen, biserica er, coral vigut din exterior, mai plstat. © ehele de boli ar septezenty dup Roth, bustl lui Tus, alta wn Agnus dei si 0 {rela otovet. Utimile dood sn tins inaudite cu plastica decorativk din bierca sf, Bartolomen fies stare se pee of toate clementele de mai sus pledesst pentea o datace a aestor simiyite tle prime baer! din Cristian fn peima jumatate 4 solu al X1V-ee Din aceesi perioed trebuie & dateze si portal din faada apuseand a biserct ev. din Hatehia (ig 102), le indi un descendent diect al model efan. Actuala bsericl losis © 0 clidice mocerni (1807). Aricolarea ambrazusi, profluile couslor si ale eavetlo, ipsabezel gi coatoprrea capiteluslor fat-us bei, clementele decorative ale acest briu de eapiteeri (Gut fantasie si clemente orale) stress eu pesofing indie Semnifcativi es acl persis fenjattaculoi semicircular al athivoltelor care incadeaa4 tunes. ‘Sntieral csercian a exerciut 0 fnfurce in- semnati i asupea Taansilvanict de nord-est. Sacee~ ‘nea etapeor accstei siepindis an se mai ponte recon- Sita pe basa materials stat, dae doveil expan sivait exist Snel incoatestabil ia. Sic i Bist. Biseria se. din Sc? (ig 103) seplstreas reativ Dine, des a suert fo secolal al XV-ien unele modi- fica! sf complete care a tansfoemat complet fogada ie yest. Dar sestauracen recenst (9451947) a seuyit 1 dceuieze bine ple vechi sist le punt din now fg yalonse. Clidiven din plat brad, pista de tale find incebuinjat numa Ia pros, 0 baslck ca ‘rei nave lupus prin stilt deepeanghivlari, cu un for compus dino travee dreptunghialat gi alta pentagonalé, fancst de ambcle lus de ete un cor Titer iar spre nord si de o tacstie. Coepol basi= Fig. 101. —Bustolomen, biserca ev, ial iviait, areadele dinte nave sint semicireu- ‘ci de bolt. Jare, dar con gi colteralii sii at boli primul cer ogive, ulimit ca bolji in crue, Ogivele au un profil ovoidal ce, muchie, lar pe margini dou cavete si sat pense in chei de boltt decorate or razete plastie, iat ashivltele au wn profi mpessila, Ahivoke si ogive sac, Secure, pe cite o coloneti angysth separtiy antl, fn colle tevecloe,coloacteleangajte slot fominunchiate cite dost, cespectir cite tre, in Corerpondeafi ca numival accuclor gi ogivelot, Athivotele dine tavee sit jor fiat, iat Gas din pore sat semicirulae. Caracteistice slat eqptelurile scunde, decorate ce frunze striate Flea vied stucte fo aft, purind Ia interval franalie de stjar. Abacusile au sus wn profi Jac eiubue deepcunghiuler st dedesubt o civesi In cor se mal plsteas, sus, ia fecate panow, ‘Eien och, spre est ca gine lob i tells ners, ir celle en gol tefl. In inespeile late~ {ale fnlnin feresrealungite la ate fint Ia exterio, biseica are un profil de baxi simpls, in jorul pligoaului de a altar ua profl compus dint-o tesiturl yi un talon invert, care Incercuieyte deopotrvd gi contrafortuale tepate. Ficind abstractie de exccuia rast gi mai simpld (aavele evinite) } de unele athasme (zhivoltele semiciculae dinte nave), precem si de profil ogielo, toate celclalte element sr ia. ‘Auch achivolcle sjorfnte, mai athe, si profil le, precum si ndeosebi cotniga extetioar ‘ped pind In amiaunte formele de la Cis iar capitelarle gi ferstele mic, geminate gi co ul tet are dau spe podul inipedilor din Suneal eral, se asearink cu forme deschi- ealoc de ls ociperen de su a corului biserii sf, Barolomen. Sdpit drepeunghiulsi dintre five, contrafo-utle weptate de lala, abacul, chelle de boli cu rozete si ochurile lobate fe replacee deopotivt a Cea si Bartolomen sin paste I clelalte biserici din acest grup. Coa unis eel bratien din Sic e un descendent custifest al gterull cstercian gi ea atae trebuie ‘atath Inulin ani al secoluoi al XIL-e La Bist se toni platcast din vechea biterct a niaosiilor®, acum bisrich or, numa coral finial, ce data aceasta ceva mai ampla, ei e compas din dout travee drepeunghiulare 1 easel, p.198-0n; RenSunartn Sn Ko Shy p20; By Sl, 200-205 SESS MEGS RS Eterstoamdsr see, iP Wa 14a a SS | 1 una pentagonal, proptite In exterior prin conteaortur elaty joase, previzute eu woapth Bole sac pe opive. Ca exceptin opivelor din tavees de ex, tsperoidale, cu muchile tye (site sia ugor concave), aehivoltle gi ogivele preznts © setiune simp, diepeanghialar. usforest celativ evimte, dar inalte, uncle cu athivolte ined semicirulare altel cu incelerea de sus in ace fiat, execute din pat cast, ft nicl un prot decomiy. Nama cele we ferestre fin lature wtictene ale poligonulut sine fncleeste de ce wn ochi rotund, inte exe cele ‘dou ochius’Iteale pone cite un patralob faseis, ea a Prejmer. In ancol de sud al coro fe alse o sacristy acum dispel dar ami simae cadral wi cu athvolta tilt, ea mache teste, dec un exe romani trio ce profil deja otic. Acest cor eprecedt de o'biseric-sal, Fig. 103.—Sic,biserca et, plan, lett nei fot complet ele a epost. ta eter, ic oe © prope ea Se contort ine, Ge Sov rly fan e ens ede eee et ‘Spit eu mute cide ye mile tenet scope cone eee pe {ind uel foe pie ma evclnte Gunite dove sess RIV) hele Sr inturnscp te fot compen ite tapes Pern pent pl Bsa sc font eps rl de in pl el unin spac nel pos pr Bek Bo prcdete ‘Conese, ven dn Bip, pln cnn gai pew ew = conden det itor ctercene di Tensei de sd Bato din Se, de evn it pana! bela’ pee done o sept ml me Deck sc pte ai, ecole dik contrugi fips buts minoriioe pia ant 1270120, ‘0 probleatapate conse buen din Roe. Din eten ld e mai pens coral tat i183, wad x bis ety retin fri tsa din capt eet ‘Powel lee de su Acca avy cen cet colatrl de nord 0 dip, dt fondle aheolgice a conf ein tsi Corel pote et fant pe abel rtonpen deeptphinre, op rode Gtercene amine Compl bale er cl es presale pre tex obab'de dul tml font tive, dine Cello 6 al patna ei rai ct ine Tne ele dott ct pespunem vas a gma nom, Bp 18 Wore, app BB; Gamer, Ody pM MCA, WV — 18, 6ela catedeale «cat din Alba Tulia,peevizut Ia intraren fa navi cu o poartl in are fiat, ale tcl profil, din andesit local, deqi foarte avatiate, presiattlnrudit ce proflul ogivelor din Sic. Pasteral caja tumuli de sud-vest enw acoperte, jos, ot 0 boet cllindcc, iat s, ci fo bolt a era celelateetajeerautiviite. Acceml se fice pote sack tezervats in grosimen peter. La fnkimes etjlor, cornu e artcuat prin eisbucwetoriontale simple gi e stetbatae de fereste stimte, Numalyl imal eta se gasese feresre geminate teeflate. Corniele de sub sccaile tweflae seamint cu prosiusle abacuil de la Cis si Burtolomen. Spre nava laterlt de sud se deschide la ea} 0 up dnd spre 0 tibund interlonr, cate inilec travecle apusene ale celor tei mve. Din bolle navelor gi ale coeulul na se mal pisteeask nicl o orm, biserien fscraltaviod un lel de lem, imitind boleagodcs, dar in coll inte prim tavee & coral fi ces de-a dans sa degaut, spre faa de sud, capital superior al une colonete angsjate cx ‘Gpitel de eros. Aceash basilica fost coastrulet deasupra une cdi din care nu e-mail pptwr identifi dete dou riduri de Fandatie sub perf rstrten af naveloelaterale ste basi descrse. Construct din care faceau‘pateacee zidui vechi aa putut f reeonstiti ct mat fpoteie. Namal sub pavimentel coralal actual se mai poste spers al se glscusch clemente cate 51 Bimureascdcaracteral acestl construct, probabil o biseret de piste distrask de invaia din 1241 fl inloca apo cu basilica despre eate am vorit. Ceday-Lx an consider aceastkbaslict rept un descendent al azhitetuticisterelene,panind-o fn lepitur cu monamentele din Bieta si Sic, siam vizue el uncle analog justified 0 asemenca apropiere. Dar componita fqadeh de ‘esti tebuaa dovedese gi prezeaa une iaflucage din ambianga catedrle rt. din Alb Talis, Prin wrmate, basen din Roda e produnsl undp intefereafe cate tar putea dats mal Geese a wliaol seal veri al XUTL-len “electce sat si premislebiseril ev. din Reghin?, BE vorbs de o baslch ale ete! nave lateral Fusesert bolt, in simp ce nava eentealk porase wn tavan,ilocuit ca bolta actual abia a 1778 Caraceistict¢trbuna de vest, cu boti pe ogive si cde de acces spire fa. grosimea pereilot, nesate In partes eentals de o clopornit, Feestrele vechi ale navel de mile sine ict si semicirolire, dae portal de vest eIn arc frat, ca proposti mai ave chiar dete ecle ‘le portal apasean din Alba Tula. Acest portal poset o fi te le de captelart gi e insere Inee-aa froatorinalt. Hlementele amine indie, pe de o pate 0 persisten tenace a focmelor omarice de tipal basilicit din Sebes, dar pe de alta, probabil, i period mai longi de con- steucie, cu inal gotice substanjale. Exapele constructiel si exonologis mai ammuntitk ‘yor putea fi limutite inst numsi dupt o cereetae corespunzitoare. Ca un indiciu pentru terminareaIuceclor din prima ot ar putea servi dout date gisie le sacriia alipiet latuci de noed a cori, ume anul 1321 pe glful exterior al onei fereste, anol 1330 4 i © alt baste, probabil inzestratt cu aceleasicaactere, dar nestudiatl i nepeblicat inc, fe biseica ef. dia Teaea' (© form basilica mule mai arhsicl, Int specific romani, dar cu dninantegodle cara teristic prec bisrica re. din Tein. Rémet® o descrie deept biserct-salf, findct aja se fnfiigesnd an, aa wn examen mi stent descopettugor el evorba de o edit cate fares iil 0 bse. Dia elidizes veche se emai plotreaskclopotita ageatt in fgada de west, cu dui foarte rasive, si perei navel central, Be lature exterionr de nod, dar mai ales pe ces de ad, se vid ‘vechiislpi de pint ccaisott, deeptunghiulai, previauti eu ete wn clubue ex plasul inferior In seuagere si wor aul, deci eu profil gotietimpurin, in timp ce arhivoltee sin inck smicit- culare, Se poate constata ci nava centalt se deschidea ca clte tei afemenea ashivole spre cele wclie ites Suey em ag mio ea aren sa ® ch eat a| ncn fo ie alc ec te alla on prope un eras lvl salt seal ta 1 interior na se mai pistreazi decit vechiul arc de triumf, semicircular si cl, agezat pe pilagtri roving cu comer in fl cg Gubucne epee : ‘ “Aminunte inifile mai aumeroase se plstreazt la clo- posi Aces at dout ene, deste feeae cu che © ene semicircular, cadet Utr-om bene prot spe tmtcror cx on ga formar dino covet gl fase plas Ghee. Pomel nt Ga gic roma ininteprete gi. {a sch. poral especie go impor, Decides ¢ fn ue Eda far erie hive it pet pin eon ‘eat ang Buz de pe eae pornese sat om esas it a nivel pag ind nea npn, dar cpr inate, clindi, delineates leon pro ate faite ssnpes previo coc Inform de dsb thee pre intGocomt ce ce fron in tele, Exceria ongoce din cau iti tore pre inal gros. : Ee toncil acstor clamente eee adie iden Tse Tnceput cel a drain lial lea Yael MXM, porate. de ves, din cura peal a Seca fle, marci a ela aro. Book vio ef eet til ou temic coman nated \ Forme trent lnvernnd dn Ab Ilo ex tlic cae dent jig biseres ort» ineerferenge din Ungria,Clopotnitac adosth navel si bolts Sc J ae edi pe oaectan ie tee cx eal ce het ypu de lnk At, bale Sin Teng telnet co ipl romice ea weet in tons de colonise sect, gi mumel pss siecle tent fat, ‘Un toewaene Importer dia pact de vedere al eanpelor de eval ¢ coal casi scat din Alls Tia (ex! fig. 38) Contoca tout plunge psu com soma unc S"enveedeepeghiset ca alr heptagonlt (Gin dccgoo). Fat de aidle gett! dn Ges satel octal nando onstinie 9 Srl peo 9 eit 9 cements Tarte a4 forme goiee nesoge, iat pinele blk tor diate og: formeaed cate to ma adic, fpefialndace In peel pe sshivelieclipice Pere snt sib de fees bipartite, ar fi inate, ocupnd Tategul tater dinee epi Fi contforeue. Din neericre, ins, acest cor 4 ufere 0 reeaurate adicalt ia sccol al XVITMca $i ce acest oem a fost Inocuite Bic, bineien om 4 vechile" melo sle etestcon. In. cone: eae eee Sof nm cai dispunem de elemente de aie fount ater, cre sf permich idenienren proveniensl meytelor gi sk limpeseasc, ‘od satsfiltr, problema dati acestel construct carat gotce, prime dintre ere caoscute in Teanivanin i tsfel ne psim ing pe on tren descis controvececlr. Pentru motivele sate co oss stalin fazeloe construtiel mai vec, nu cted ck se ponte accept ipotera Fig. 105. —Biseia, biseica ort, capitelust | | m8 )Jui Rosemana care propane o date a acestui cor Sac fa fen dire ani 1277 4i 12873 date find apo. rlburicle police si nesjanrarile economice de pe uma Iuptelor de tron din primele dow deceai ale veaculoi al XIV-lea, cred of cea ma plavabil date a corulul ¢ fet propusi de $i. Mollet, care atbuleepiseopuhi Andrei Széchy (1319 1356) * Tuite dea incheia gapitolol baiiclor dia aceaes foi, tcbuie s& mai amiotim, cs tin provizoniy, ceva monumente a chor eacicesisare si datze ¢ diseuabils, din causa moliplelor prefcei pe cate leat safer, Astfl, la bseren ev. din Rigooy ®t constaat o dicate 4 nive- Inhi pei seas} lterioare care au ating cits met Din clidiveaveche face impresia ch s-ae mai pra clopot= fia, spent terior pe Iatura spuseank de un contrafort inform, apoi fendamentele zidusloreelor tei nave (levagia ce modifica si, poate, coral, compus dinte-o teavee aprox rmativ pitetd si una’ heptagonall (Ain dodecagon). Accal e trum e inctsemiciecula, iar bolle aac pe ogive gi ia prima travee avem chiar 0 dsposite sexpartti. Cu ake ccovinte, sear piren ch repisim reflere combinat ale san- ticrolu din Clga gi ale corlui din Alba Tula, ca ate daubile abia cre milocl secStulei al XTV-les. Gs prof Torile santcroli din Cicj se aseaminl si conteafotaile tueptate, care proptese in exterior bole coruai, Toate celle desali de aus gi fees, apartin relacerlor din fecolul al XV-ks, © alt bused ar & biserica ev. din’ comuna Saroy judecind dup planal pentagonal al altarulatspetini de conteafortai, al taveclor eistitene ae exlor wei aave, desi, cx oczia fotificti, aceses au fost desfiguente prin modifi, in cursal chroma celle travec ale nave- log lnterale au fost complet flitarate. Alte dowt bali, databile tot in prima junitate a seco- Iai al XIV-les, ar pates i bisericlle ev. din Bonet si Copsa Mare ®. Ia sarea de sx, cle spac inst auc de wansformue, inci singutcle clemente de datate, zidrile corulat pentagonal Impreuni eu pereil acisloralipite, nu oferdreperesufciene de sriose. Biseria din Bunesti 1 fost redust, prin anil 15051508, lo siaguet navi, iar aavele lnterale ale cclel dia Copya Mare au fost reedicate ia 1796, In sfirgt, mai amincim of I biseria ev. dia Medi ? Roth 4 semnala pe Itura de est ¢clopotit Tatra de-noed thivoltesemi- cireulae, cx dovada a unel construit mai vech, care ar fi premers actuslei lid. (© problema aparte constiuie biserica ref din Abram *. Cidirea de azi e o biserici-elt itt din cisimid? (ca mujoriatea biserclor din clmpia de ves). Peri navi, foarte ili sint previzugi sus ca patra fereste strimt, ine nays © bolt ciindric. Alarul pentagonal ate ferestre semcirculae ji site, dispuse normal, adicl mai jos, dae perei sl se edict pink | fotimen navel. Separat de biscich, spre vest, aprosimativ in prekingites plana vesical sl peretelui de sad al navi, cade areads de nord a tins ten, compas din ete un perete spre Sit fe us, on me ow BBR ESS Ete es Orne eat Vt 3 Bernt 1 Be, REPRE eee LRT Bele p96 Hare, Khai, Sieur, Keio, p. 22-3 Ss Melitn Venn, pi Rory, Ran. soi dani cg aig 8 eA Tiere ai yg 9‘vest la pee sad, avid spre nord gi eat cite 0 sind area, Acett eam servepe c elopot- Tin, dar na aege times comngel de la nav. Bunyay a inceret of expice acente caro TTR quis Ipores cf neam gist tn fifa oul poict de busch romanich continat i fara orks dis acecnint. fed ck fn pencpiHeea e corecd, dey stcepablt de unee seeetaekd: Piru! Inga fox laoemit dup modealDasiiellor maghiae, co dos tense in tes Banyiay notre choca bia proindeas char 6 vizat fi suburvile temael fin cola de nordoven),deschve spe Inerio pul Ac, dae ex o abut djs gov. Potro atl de inepretare 4¢ pla complonal actual cu feel ‘eve jet suy cu condi apo onfirme existe fan- nil tralia dol, ia 0 cercetare a peer teal ai navel STderelve exitenfastiplor legal cu aehwoke sstopate ulin, Iiek tunel nd s-ahotdst cai local bs preiecat i pail feats st se sideack 0 spi biseretal. ane ‘Nail forme structive ale got crlen pi aol ale got matte ve deprnd feeste ai Hinpede fa cael tmlicloe con- Sut i aman a dood seflud al IM ii prima jum Fig 107.-Cacucal Vechi, tte a seclul a XIV ey, dat, altar dele, mere o case, ia ‘scion Tel, pan.” Fanci de cesta, go serie de isesci-all, prin fap ogi ele Aoorb ceva elerente mat substan de ia acle modele gic, fapsndu-e Gpuls consiuit Iack In fen romanick De akfel arn vat oan sf consattm jn epitolil precedeat lo see de bse, woe fenomene Ge iotefrcage din pute ahieetuellcierciene, dac am reerat pent acest capitol tstacea cticlor salt care sscncocaintesfrene primese forme mal concrete, Din caepotn acest THomumenes fe pane doo! geupurl prinsigle gi anume: cle ca cor pita, pe cre le-am nt gf in fas tomacic, gi cele ca sleelpoligona, specie gotic. Ambele guputi cxprind, Gopi com vom vetce inedat, at betel ek depot, dt bie eo cope in gree bisciorcu cor pst i fet tum fac pate Bisse din Orman, Giescsh eck, Hevjoy Coun st Taew . series ee. dia Orman’ € menonstt de Bite In treat, co ealifestival «gosh» att In scold al X1V den Bisenca edn Cacuciel Veehi® Gg. 107, de dimensue’excepsional de mii 2h din att brut ice sa peal. Panola putea Servi ca model penta teza desvi dete din Eiitecum de lana; clevajia ins e elected: nava e via arcul de tif e semicircle, iat cor postt o bot pe ogive. Feestele sie stmt st lnguije. In apropicea bic ate det. 1500 ‘Capela din conana disput Hevj,comnt denen de Buayitsy® pe beet wl document din 1201 1c fue tl een cn psi In miloeal impull, fc. 8 km sud de Oradea, ‘Aewalmente intial epelei svi, dar in colle eldrtene ale crul 9 ak conta foment dspuse ingooa), cee ce lseafl ek probabil fasxeh previcute boi pe ogie. Por fulst gf aeul de tum nt In ace fat, Ins fexstele ave i ale akarle lt stint gi Semicrelie, La alae gis spot, deasopa acest decider gh chi sotunde de tp citer ‘San, Dut nd clementle gosce sal mmesoae,e probabil ek bites va f fost sii abia tn carl prime jum « scolal XIV-La ‘De pe le moc scotia XIV-ea tebuie sk datcze apo ruia und hisscl rmi- sep din coms Couina compusi din navi sar de aceai Hepime ca gi nava dat previ- fot cv contafrar, Use gl cele av Inch forme romance. 1 Bre, Sounkyo 1 ga “ keuan, Zemin, p. 05-06; Fema, ee ae em pe 120Biserca ef. din Inu * ¢ ma geen de casa, Hind « eft cemanier corn Hi ve dato- sera ait adlguen cloponiel, ce frestete acne. So reine, ial ck poral de vest fi on al doila posal, foarte caro, sent pe Intra de soda cori, af finale. Cal de Sud, cu tel rmgeticoronntc en athvolesemicreaste, se desc inten plan in reat, incoronat dean fsaton trangia, amitene ea are dspaaiia de a Shey, Cs, Rephin cy font lipss-au mimi s capitate de la napterea ahivltelo, dae i a oxictetcezsi, dovelege ck avon de-a fue ox Orme tal ce pun in dubia interprets aextorarhivote ‘emcee ce romance i derchi In schimb, problema dac nu cumva e vor de uc din secolal al XVI ‘intr srcie-s cu cor pitt clopoti anni mat int biserca ref ia Lan canit, de stl singur care are troul past in capital de vest al nave. Bisex posed gt © satire pe toa de nord a cru. Cladien a sft in iacomesubiesemanier, In pate st de ince lnc « geen de amat dating, fe nitrates toner, clementle eck de cele iugateDupk Orbda,atcal de tumf, olen pe ogive a corel gi freee remice- Colic sat ditoraseocy Hi chisk yin af oa aos seior. Tait pe « & ana Gabi din praee de sad al coral, previa cu wn coronamen semicitculat. Pore de we, togst profit ox tor cinder fale x secone la form Je par, feb in ar Eat, int actalatneiece semiciculeh se datoenrt retain, cxecatt in iment de mora, ma din pnts, com sine wseoi parle ahivollor. Tne true uciorllor wi arhivae intee via loc cptct Inte, ‘godce, co motive vepele go asc unanl pin, aha. hol, on aera de gan, p atara de sud cor, ag ple i el penta o dare acestor clic tai vechi In epoca Infuse! clsercene ict pe tiie romanice Pent date Input consracit spunem s! de doutlocipis una, din 129, se at incon, deaspea i sas (am camera eda Spar sacrbs anv ab MCCXC >), duc din text nv erlel Hnpede dick ¢ vorba de siden cori sau a sacri x alt mal fnul uct a ascrpi lack npuble, descopedet recent In fade de sod + nave, oeae feet sob comi, sproximaiv deasypea portale moder, ge mica for comunicatl de pol. 1 Rs, sponet« Ae Dawini MCOXC om Suna rlidico (ou) de Tode Ptrascoet iti Semioir Nivea flares. aifeaorent team in ivore at Ebsabtb. Rie foot in sci ceceioe vitoure a limarease zai enact dn dfs clemeat le cone strugiel qt cle dout Saspycin 1290 9 129. © disci ied tarnulat tnd a rina wae biscictortodoxe de Ungt comune Rlu-de-Moti, unde tom, consuls vide pen aplrare,Ineectalarol, Asemenca tural de aplnce, cate deaupen baci, sng atesate i peittan act al reget Andee IT in 1291 gaara lor na costae ua fenomen nou fier ref dia cna Siu) mick car 5 = Le ini, dimpots ein mr lism’ cao, find menite sf serveascl, la xz de nevoic, cx loc de sefugin preoclu, altutt de eva creincog. Agconrea rc destupes coral, gnu ia apital apusean al navel, realizeast 0 reducere a spafulul pe cate trebuiay sf domine eplcitori ox armle lor gi aigurao splrare iecth astealsi. In Saxonia acest ip de bisrit-salte absolut predominant ia faa romani full tesa g-exemple aumetoase dia acess periosds se cunose si din Bavaria de es (de pix Giggenbansen gi Amperpertenbach)* si din Austria (Je pld Hennersdorf, Klostemeaburs)®. ‘Raina Hsericii de lingt comana Ris-de-Mori* (g- 108), 0 cidire exceatatt din pat brutf, mai pasteasd peri navel deepeonghiulare i comul plat, Incleeat de taul amintit. one Le bi See, Rt pt 2-227. {Sie Hig 72) Vanagon Honda, BBC 1h. a gt ryPoata se deschide pe lature de nord in spropicrea turnui, sie stwathaci nw numal din exuea configurfielterenui, dar gi pentru a putes spines mai upoe. Nava fusese tivinitl arcal de triumf ¢-usor flat, iar alearol poart 0 bole cilindric gi turmal are un acopesiy ae piatl pitamidal, dup modelol biserict din Stre, dar fet feontoane. Urcarea in turh se fees pro- babil dia pod, psiaiateiora biseric, cx ajutoral une! acti mobile, ect lipsese uemele Une! soli de plate. Fersrle de la altar sine stlawe (cal superior, in plats bratf, no permite + “si recnosstem forma precisf, semicirulal sau ujoe faint), dar ie feontomal aporcan al navel se vede urtna tuna are mic, astopat, cae ar putea proveni fede la 0 fereastrk semicizculae, fi, mai degrabl, de la un ochi rotund. Formele poralnli au se mat pot nici ele desi, click nu se mai pistreart decit aren de degsate de dea ‘upma lintels reragerea peretelui din drepral hietes paramental, exccutat probabil in pintt cca a di put fok urme. Citeve fide ca are semicicaag, una Jn nav, ata in ltr, ambele pe lars de aud, petcurm —— 1 dout fide mici,drepronghiulare, adincte in peretle Fig. 108. Ride Mori, rion bige- nord al slturulai servese, impreank cu clementele ‘ici, pha, aminite mai sus, penta datarea bisrici tn perioads de dapi 1300, in cate formele romanice tral s ingind, la ‘Transllvanis, en cele ale goticel import, Diserica ref din Leordéai ar pure & eventual éxplien prin analogiasuinel de Ia Rix- de-Mori. Cidieea a saferit moke eransformiei si Orban le atribuie acestors turnal de peste or. Zidutile corubi sint Ish foarte masive si —dact slat omogene —cle pledeasi penta fpotezn eX rurmul a fost peevizut de I incepu. ‘Al dolla grup de biserie ¢ carctriat prin faptal cf Smprumuti de le basilicile gotice altarelpoligonal cceaceimplictadmisiunea ch acest biterici-ald nu por fidatte det fte-o per. fad in care numicl baslcilor gotice timpusil lacepase af se iamulestel si influenja lor sf se fack tor mai sim. Ca privire ls unee din aceste biseric, autoeé cerectirlor de pink acuin remaretjolocuires boli din navi ca tavane ultesioare, dar de fccare dath lipsese srgumente si urme materiale care sf justfce presupuncrea ck acete nave af & purtat veeodatt boli ‘ees ce € mai sennifistiy —au se piste nici un exempla de azemenea bol, dup cum, In chimb, bolle corulai sine atestate prin aumeroase exemple concrete. Socot deci et pink ln ddovais contra, ce! mai res Inra et presupunem ei toate navele biserclorealk din acest fa era Hc excl ‘Datarea majovtiii acest biseriel e Sos destal de ancvoioasl, findek toate ax suferit in curs yremi restr, simu erotdeauna ujor de a distinge, pe bass material sia obser vatlor publicate pint acum, clementcle iaale de cele adtogate. In cele ce usmes2% ne vom ‘ocupa erai inti de bisericle Fick cloposnit. TIntre monumentle pe care le vom amint, cel mai athaic pare a 6 bistica scat. din Ungusss% Carneterite ¢ areal de team eu arhvolta semiciculast epiinita pe o pereche 4e coloane angajate (ala biserica din Sic). Capiteulcoloanel de sad e previnat la coli, sus, ‘ex micl volute (trade romaniel), dar conpol serie e acopert ca un vee de Srunze miei tefate, jc capitelul latusii Je noed e decorat cu frunze de stejar. E vorba deci, in principio, de capi- tela cae aparia fire biserci ref. cin Sic Ua ale trmen de datare ne ofetd poral de sud. Bron ambrazusit a fost seftcut ia epoca baroc, dae rial de expiteari cu erogte gi arhivolts "on, Sea V, 9. 0, ee, Sla-D, 195, 1198 122de deasupra lunetel eepest un model cureat si el Ja ull sfery al seco al Xen, ta Schimb,timpanul teat, co muchiainlocuithpritr-o caves, un profil gotic teal, se datoreste tuned complet dia secolal al XV-ea. Altarul poligonal ¢ lipie de contrafortri, dar in axa centr el pom fereastl citcalarh de tip cetercian, Cinticind toate elementele gt ai ales cecle hotietoare pent datae, constatio. el iseriea din Unguray e 0 elidie eclectic detabilt fn oral anol 1300, modifeatt paral in faza gotiei mature fea o clopotniit aciugath. fa fen gotiel tii ‘Cel mai curind in prima jamitate # vesculal al XIV-lea poate 6 datatk gi biseica ref din Picuseni', 0 biseric foarte restaursti, care mai plstrazt dott altaul poligonal ator de arcal de erumf gi o freatedsemiciseulark. Blsesice poseds gi o clopoeni mai zeenth, de lemon, agent apart, ‘Biteria se din. Rugieyt are arul de ium wgor flag boli pe ogive incor, incop- late Sato lise de bold dewoeatk eu Mllal Jounal (goa ai). Borel de vere © temi= Circular $i bopat articular; colonetele angejate au disput, E lndoielaie insh dack ferestele cu moluci de It navi gi altar pot fi datate etre mijlocul seco al XIV la; in ezen ce peivete ‘adaorele di sell al XV-lea-vorn seven! mi depart. ‘Cite o navi simpli gi un alr pentagonal ca contafortri se amintec ls bistica . eat. din Mecentia® sila biscrca rf. din Sinai kia find considernth de teadiin locld ca etter din 1347 ‘Veches hiserck ref. din Somejeni® prezenta un arc de team grei, semicircular, la fel cst portal de sud. Feresecle ini, cu arcuti scunde, flat, previeute a altar cx malar ‘wefate iar le avi lnclceate de ochiul icalase, prec $i poral de vest in are fat, spac~ sinter feset gic cetercene, Clidires se distinges gi pia fptul ck eta Inconjurté de contra octri. Biserier actual cinel opera unel rece radiale modesne. Contrafortui extercare, combinate cx forme remicirclae Ia acl de tru ila ferstre se glsese In biserien ref. din Sintns-Nirj dar au e sigur ca acast bisesick tf exetat Inch din 1332, data prime! meativai a parobiei Ta Mintal Gherlel" #e vede 0 maint de bise- rich-alt cu contraortari la navi i altar. Un are de fiom semicicular se mai semnalesal Ia bisetiea ref. din Pintacle, iar bisercasef. dia Fughiu e previeutl cu cooteafortar simple. Aceasta din urn a sufi Inst neindoilaie transform, ciei neva e din pat wor ecu, lar alearal din oiaet brut ou amestec de eleimidt; fick cercetiri nol, na ee poate ins preci cronologia diferitelor faze de construct. Clopotnija © un adaos dia secolal al XVHI-les. (© isesion spriniet de contrafortui si cu atc de trumf semicircular © gi cea ev. in Alma ®. Aci parca veche a clidisii € din gresic si se deoseheste de adaoscle din seco al XV-les, execute din cetnidd, Bolta save, ea gi avanal aleruli sint moderne. Acelesi cacte- tere le preznel apo biserica ev. din Seligtzt 3, modifiont Ind prin suprastructurle de forticai, fae recent prin bolfi moder in nava i alt. “Ramin, 0 sf, ef mai eeegisteim cteva bierii-tal ca alas poligonal si clopoti Biscrica unitarand din Sinvisi™ are un altar seund, cu arc de wiv st ferestee semicirulare Neva 2 fost reficutt In epoca sensyedi, dar portalal de vest, in ae fat, at proven! incl de Ia biserca yeche; La nordul altarafui¢ saristia, ancact ln sladu-i de clopotniqasccesbilt dln sacrstie printr-o ugh goticd. Rimine Ines de'vizut dack aceestt opotae iniiall sau 1 Renwrer apes A pose TIES Raines at ee ae 123ack ¢ un adaos ukerior. Acoperial ei, in otice caz, opera une resaueti recente. tn schimb, We piedile aera! grup, previzute de Ia inceput cx clopotnii, © probabil et aceasta em de bleep adel de vest. ‘Outil de biseick era cea ev. dia Mesendost?, previzuti cu contrafrtusi au guma I alan, csi nas, gi dab, in consecingS aia eltre mijlcul scolaui al XIV-ea, Despre Penta elementlos ropmnice mirtrsejte poralul de ves, astupatvleriot. Trvanal navel 41 bolt coral sine isd recente. “O problent apace oformeazi in acest context, biserca ref din Remetea®. Ea se comune dint Gopomii in vest, 0 navi dreptanghiulan ji un altar, de access Ungime cx gi nave, ‘dar semicitedae in iter gi pentagonal in exterior. Clopotniga are dovt etije, despite fecar peatran cubuc simplo, dar margiale lturlor poartt lesene la ambele tj, iar eub Comige acestelescne sint legate printo frit de ascusi miei Hite, un motiv tipic romani Coe dat ach de ateul fine gotce Chenatele de plates le feestreor de ba ctajul T 9M tm ic opr fine, par uleroate, Geonrae cele dele etajul IT mai sint previzute, sus, i cu mala Techn, ca eb asc, Tn are acuft Ga Formi de lance) e gi portal turnulul Ferestrle vel i ale atarulai sin seftcute. Catioitateaprincpalt 0 constiuie sharal, Orbin a Incerest TRecsalve act difultate, emijind jpoteza ck arf sai secent. Dar aceasttipotezi mu lima Tepe problem, clci asemenca pldauie a sharului no se laine fm nicl o periondl s athi- ectadl atoie, Ar teal doce st admitem o moderazace exterioarl a alterului prin setezrea perils unciabside semicrcolace gi adkagazea — dup eum o gi propune Orbén —unor contra: Pose in colt poligonului now. Aceastt sole imi pare ink fret i practic grew de sea- That Ua sons at putes verifca, de afl, wor aceast Spotes. Judeciad inst weoretic problems, pare mai simpla sf ne gindim lao ffluengt munteand, petra cf in cade biserclr ortodoxe Pemence dispose a abside e ceva normal, O eercetareviltoare va treba apo si mai constate (lal ferestrcl i potall urmelu sine contemporane ex tides clopotnite! saw inserate uerior (Geobnblabia pe a sfeitalsecolult al XIV-ea). Dac se va demoniers ct ele sit wlterionre, und lesence faa gotciznts ne oblig st dati biserica inc pela 1300, "Ponte anche epitoleldeeptebiercle-sal, mai inti, cu rezervacuvenit fngmente ashtectonice nglobate tn bisescile uteioae dia Zlan si Maghero. Biseica sef, din Zilan® in 1801-1825, dar inscripyia past stune pretinde ck sau mensout vechii peret de nord fi vest ai bse, cate ar data din 1319. Orbda mai semaalesci i poralul de sud, cu 0 Jiibarors cept, cx athivolte semieitulae gi eu 0 pereche de colonete angsjate, dintre care dios ar porta cape derivat din capitll covitic (deel somanic rei, ia celalt a &Impo- Udobit ce vigigi clorchine de stroguri (deci goti). Timpanul usit e impodobit ex o eel tn fal eked lob milo Ta biserca ey, din Migheras In echimb, se mai pls ‘resol partes inferioast a clopotijel, imbicatt ulterior de o clmasi groash de zidtie. Acet purer se deschide spre navi coo arhivolt fit, ia nava ines! e prop prin contrfortr, Pots ce inseannd. cl accast parte tai veche @ construfiei nu poate anteroark mijlocul Sccollui al XIV-ea,restul cididi dadad de Ia refaceren si amplifcares din 4791. "Arunced o paviteretospectivi supra biseicilor-salidescrise, ne patem da seama. despre ceca ce Inscamnt egoticuly acestor biseione siteji: mu e vorba de adoptatea sistematcl Se dezeolinna princpilor structive, ct de aplicaren siziesjs a ctorva pastcuasegi, axpectal : v=, p10 de « avert Onan Su I, 51-50; er Sey 8. tare et ‘ec de Honmase, Richa, ogo htt igi mei, ae Ppl Up. 3738; Serkan, ur ete gla soe ely Se tin Lap Pa Prager Aes SO at ee erica ci peel et se Lis fal a's oor foo oon, ad 8 124bisericiloe siedniad fa eseagh tot att de sobre si masiv ea si fp perloads romanich. Altue de clementele structive se mai initreas apoi treptat si cteva forme decorative specific gotice, tual ales arcusde foe la portalui i ferestre si ceva profes, “Zona de tspndize«biseriilor eae cupeind si elemente gotice mitcheaztotodat punctele de intensiiate a colonizici de dupa invaia mongoli si mai ales din prima jumiate a secolului S1XTViea, Incsea ce privgie ara de colosizar sseasc din sud-est, ¢ semnifcatiy ef inloen- fele gotice se vesimt nama in cogivnes staal la nord de tectoral de Hapiadize al bisetilloe omanie, precim si in Tara Blt, ceea ce constituie 0 confmare a constiticlor documentare dleapre colonizaea finctalai ‘Timavelor cu coloistisagiabia pe la sfleiul veacolei al X1-les, 'E normal i presupuaem cl formele gotceintroduse in athitectura bisericeasel sau rls+ pladic cua gin ahitctora mitra de ptr, des la eazul acesteia dia vita su poate 8 vosba fGecit de preluarescltorya clemente decorative, com sine profilarile pentrs ui i ferette. Am femnalat, de abfel, nck in eapitolel precedent, In legitura cu cetiile mai veel, prefaced ‘ompletie ulteioae ta asemenen forme gotce si avem prilejal acum si fnteegim lista cetiilor ccs clteva monumente constrste in prima jumitate a secoluli al XIV-lee. Ca dispsite plai- ‘metsicl ica elevaie nu exis, desgur, nil o deosebige principals Inte constrctileaatericare sicele pe care le Yom amiati, pentru & metodele de luptdrimin aceleag. In Transilvania, in ‘tice az, atmde de foc inet nui fae apuiia la aceastl.pesioadi. Dintreaceste cei mengiomim mal ine pe en din Aied 3, fntemeath probabil ick de colo- igi sap, ajunat Inet curind dup accea propretate a capitla episcopal din Alba Tulia. Din ‘eta ce 2 vee ast in Andou ne mai puters“da seama despre aspect iil al eet dar fe posibil et din acea fast st dateze o mate part's curtnelor, dat flnd ch acesteasintrelaciv fubyiai (cea 121m) sl construte exchsiv dia piatt brut Cisimida ou apare dece ia uncle Cipiturl sila pitapecle ceneate, in dosalcizozafasese recervae un cotidorstimt. Din prima petioads pars datas dous bastioune, al mcelariloe sal cizmasilor,afeznte In eouele de nord- fat gi sud-est, In pont oblic. In priviny dattllacesor bastoune e semfcativ ef ele au la putter sila et ce o portigt cu ate semicicular simpla, gi ck inttares Ia pacter © acum pe famitare incest in plot, apertiaind deci unui nivel de locuire mult mai adine deci cel ctu. In mijloeul incintel se ala 0 capell, ulterior biseick ev., acum demolatf, compusd ‘intr-o ava jun altar poligoaal, x ferestre semicireulare i ca bol pe ogive in ae ent. Pe wn ‘in contrafoeuile cape se putea ci ie inscrptie care spunea: «Hoc opasinchaten et anno di MCCCXXXIL e¢ fitam IIT» Din nodal ‘Tiahsilvanied se amiotese dous castreregale din aceasth wreme. Unvl, cel din CCeiul Silvanei?, era fo 1319 Snel construcic de lema si pm, iar cu pve In celal, castral « Aranias» de lingl Chen ®, se pomenese comandangi in docameate din 1341 41 1350 Dia riadorileaestorcastelant se va forme si nobilimen romincascd maramureeant 9 efeciv faite Bale si Deng devin mai rau propre feudal ale acestoe caste. Sipitul rheologice pe locelrainelocae-ar putea eventual limi asupsa aspectalui lors ar putea consti! totodaet ‘© contuibufe pefioseh Ia deslegarea problem origin tipologic ale celor mai vec cetii mol- ovenestiy idiete de membri st failillor feale maremoreyene. ‘Mai amincim, in sfinit, ef latomeerea castelului din Figheas* ¢ auibuitt voievodului teansilvinean Ledsian Apor si anol 1310, da clidisle actual sint opera vesctilor mai recente, Perioaca domniei seplor angevini coincide Inst yi eu epoca de deavolare a oraelor sau, mat precs, poles angevinilo se spud pe popuaga de la erage. Carol Robert a ava ocazia 1 Moen Rak 66; Stara, Newel, mewn de Bowery, Slip, p10, end TIRES, Rie ad in « et ee Eaar is pSse convings personals de a lncepat de puterea pe cage 0 aveau feudal, nu sumai in Ungar propriuish darn vokovodataltanailviacan, care a opst o reisteait diva lnscluntl sale. asd se mengisl gi ch sh lfelagt oporigia aobiimi, el avea nevoie de aia gi alin firepti cmt loeuitort din aseivle mai inserate, unde ee concentraserd. meseiagi fi negustori. ApI- tndoc pe seep de ipl gi de incertele nobilimil de a-ireaduce Ia setbie,Incuraindut fn aciviaten lor economich, Carol Roberta ineles ck va putea desctusa o for economick si politics wilt prilaiekdlnaste, Aste, pmol sege sagevin poate fi considera’ ctitorulpxin- Cipilelor orae tansilvinene, ie in junitates a doua » yeacula al XIV-lea vom fnegistes primele role, adic faa inigalt de inflorire a cular gl actelorifenesti Prima comunk teanslvineant fate peimeste prvileginl de «civitr e Cj, in 13161. Aceasa cred ch trebuie sk fe conside- In a ditt aproximativk pentro nidirea peimeiincinte de fortifcare « orqulu Fortfsile ‘dicate acum sipeaviejueehapeoape intact pin la sfescl secolol al XVI-le, dar ai an se that vid deci potinc wemey defi rebr!Insrmonte ve pletreaod inck In cazcle care elptopese, d fambele later, Ychle curtine. Trea] se pout usmasi fick nicl o difcaltte in joral nuceului init nomit gi xorapl vechin, st anu: la sod de canal] Someyuli, la vest de stad. Gheorghe Baja, le noed de pga Liberty de strada 31 Decembrie gi la ext de steada 1 Nai. Zidurile Ineadrenak deci un patulater segla, iat in coll de sud-est se mai plstreazh si pin dintr-un tum, Pragmentele mi bine coneervate din curtne sintinzstrate, sus, cu coridor de apisere de Piatra seu erenlui, dar nu e sigur dackaceasttdispozte, care se regseyte la fl gif curtinee Dlterioae ride in viemea lui Sigismund, iif. B poabil ea la Incepot eotidoral de apiare 15 fost de lea gi transformacea si svutloe aba fo cursul secolului al XV-lea, cod, dup ‘cum vom vedeu veces inci a fost inglobat i ‘soul sistem de aplrate a oral 2. Arhitectura in Tara Romineasca In dip cc in Transilania oaduites feudal se consoida en pai sepe In corsul seco 1 XilPlea suatinutt de o paterict ofenivt catolict, evoluia sister feudal suferse in nezatele gi voievodatele tran de pe intntal Téeii Reminesti o frnare temporat, iar oxto- foxismal bizanin dupa ofensiva din veemen fui Vasile Tera in decin $i qeces, In prima jum- tate a veaculu a XUlCles,prntr-ocrsk grav, Sind iagonit chiar din Constantinopol. Impik fn miei tertorié otcerate de hoatdele pecenege si cemane, Tura Romineasel devise, la inceputul cco lea, 0B vaca regi espadieni ‘a mjlocul SUITE Le, acca stafiesuferise ins o modiseare, avazia ark din 1241 poses In grea camp’ frganizates satlai feudal maghiar gi elvlite, ia princi, posite sale expansionist, Perde alti parte slibiea yi, mai apo, pribusize imperil latin din Balan crease pentra Bul- via nok pecoenpiri, abtind atenja asieytilor care Incetexzi acum de a mai excita 0 jaf ‘entd precumplcitoare la nordul Donic Din acest faci nite platrcazt un document prefs pentru cunonsteres viel soil-econo~ ‘mice din parea de nord-vest « Olteie, anume actal din 2 lunie 1247, pein care regele Bela TV ‘ruiete exvalesio tani Banatal Severinali gt alte tinatori din vecinitate®. Din acest doca- ‘ment aflim despre exstenga mai multor cnente din Olteaia sf unui voievodat in Muntenia, ine apoi despre > cla boiereatch (wale ntl sau mains terra) consituts, cu privlegi desta fet 20 won,“ ueweay B 1— ; Drama,de vechiy tne: donators regal sl fi constrins st prevadt cespectareaacestr pevilegii de etre oli vent. Sema pomenese act i ocopafle lealaicilor, cu motile lor, cu deeper de peselt a.m. Tilo seama de natura documenta, citorl esueprins de aspectul vii orgensnte {1 variate, economice si sociale, care se despeinde din text gi cae atest diviaiuaca chselor soca ncetares presiuilorpoitice exter, ente ae lee in x dova jumitate « secollul al XI len, fn ura parlitei dominayet tare, hiryuitk de enesatele suse, gi in eaua exec dinates de J afi weaclui al RIT—ea in Ungaria, au fvoriatlnjghebures stata feodal ars ‘Rominessc, Aste, in procesal mailor schimbisi cate rau aucoedat ac imp de veaat gla cea ‘itora sau dervoltat scale feodale, ia aaytere un organism polite noe, Tar Rominwael, ce, pe a incepurl veacului al XIV-Iea, spare deja destl de unit i consoidat, pentra n putes da, fe ct inant, dovadt de vsbltatea sa, infruntind i sivlind, la neveie ex arma, anbiile ‘enor state feudale mule mai mari si mai tnchegate. Psi ce fare cu ce late ine eau ql vole, ‘oui vali sj I eritallaresetatulat feudal al Fsii Ronacyd, 0 Intcbare he vor ‘Sspande cereticil istorii, Noi vom Incerea, in schimb, 8 vedem cum se reflect etapele yor Inyiei cnezatelor dia veacrile XIII gi procesal de injghebare s1contoidaesprinipatued ela sfinitul club al XIT-es gi in pm jumitate« vesclu al XV-lea la domesich til, ‘ocupinducne {a exptolu present de aspectal atkteceoria Din conciie soeisheconomice pe care le-am shit mo us, rezull eau ne pate aytepta, Pe ‘eritorul Pst! Romine, In inlocceaathiterurit de patel la pas la aloo pe aoe nto in Tenslvania, i Tara Romineascd rebuie sh admitem, la fel ca fa egiorde loeite de romin’ ia Trantilvana, prlominarea apoape absolut consructloc de iran, nt penne ‘zal profan, ct sf pentru cel ecesatc. Bxstena tidvlor profane (ase de locule i agent ‘entra provid si animale) n-are nevoie de a & demonstat, dar pentru a justice poten cu Privice la prezege clillor de len de ordi religios e neces cumpdnim fapel ek enpieoce ‘aor minis ia unui ele ortadox in Transtvnia, fe gi numsi condos de pseudo-episcopl din documentle catolce ack de epscopi neecunoscutt de stl feudal maghiae g pecbekl lips de regedinge stable ide un sat major cuayeatitecinice, cle ere prizes heotoniina sidepindea ienthic de centeee din Balan, implickrecunonsterea unc tt de lacrun aseoatntncare 4 in Tata Ronineast, ectorin prin care treens, el puja In parte, eapele de legit dines Balcuni i Traslvani. Dar despre aceasth athitecrord de lemn, peofant i eclesigndel ne at tim azinimics chine de vim in ce misurksdpiucleaeologice vor mai putea dercoper tame. Adevied ef pint Ja present nu sa fut nich o icereare in acest sen, doit siger ck ‘ercetiieviteare wor pute recanouse cel pugin vetrele ajertilor ji ne vor putea de sumteeeuse inforoaii eu Frivie lt aspectele viel de toate alee -Altturi de atte 5 bisricile de lema, au servit, mai ales pentru peimelelnghcbie minds pest a acsioc white pare of fost destul de reds si ara fn pugine czuri din asemenea nucees-au dezvoltat aeriti misstep ial le fami. Nu dipunem de nici o indicajic cronologied peivitonte la intemcicrea vivunsia, din scesteschitui, dintre care unele diinuiese st asta, iat aspectul lor tudimentar —seole wade ‘chituile au fs amensjate dea repeal in stack —nu permite nico concuse, Ce o legend 4 strdieste, cicolo, sf arunce o lumiad cfemest aspen acestor incepar!indepisats dee ppunetul de pleaee prea estompat pentru s incur, pe baz elementeoe de eae dpe, veo fncercare de recite, Gu toate nesta, bare prvitote Ja monumentele athitectonice sle Pit Roma dln perinda de cate ne ocupin ms rimine albi. Fi sl ne asociem nici ca scepticl de etinioact ante cate fi Gh. Baly gi N. Tonga), care considera fneeputurile athitecail dn peinciate ee, anny 1, p12 gem. . 127earl wor eee ek wor nnn eet ar Ti Romie cx mk nite fiat abe pipes crated patsom ox dF tcc ee cr ope Renee a A ty investi rede oy wee can dfs Renin oe er al Cd deo SSA yon poh ie coal wedge est me Shin al sree an pice et rae at al aS ES VIET Tia ad patcauser soe ok cot boes aloe tan pre bo Desa ee aes, ed igtyen a pce Se ee ioa oo eps te ant se enter ee er aoe ged eine Tiel eae lee free et as seen tet ala Sot fo re ee ts Tae wen ai pnt Be npn torncnane, Sees nies al) pega elapse ce sgrie gee Sarin yeti tat tnaces ee eee ere See a wad TEE a ha Vea Feo mene te epee on Dane, phon a el Se vs Bue rel ene ne Tear ee ct Wnt natn Ge Fl pen cee ote op bn nop aoe ae ted ace pee Cee ee res Salone epigenetic ome A eo ons Oe gas ment ed ote a a cy cay am cole Covet al ns oe post a oe oe oe Saas alae cpotiguee Seal sea re on a cuie & paces poke oad pea at | fiamomjat Act ca ced ele va erica a Garvin-Dinogetia, unde a. dscopert 0 SSPE tor ee ue as ees ints mete ea see eG ace sess tac Re ee nde glia ac ce de cae Iti aie dato of ie ect SE nee Mata ae eae heel eee ol fF cas tec perl dines eS lett a pote teal opin toe Eg a a pe A, ee ee gale ome san ber Neen eee te aloes antocnle Sil ped ale eget ep neem pps eat ee SS nt Caran ast line eee SC er Neen tarp cropeen econ enter tiger beet See eee eee se de tal ce St a Sve Soe Scat ats deco taal tence da Bea ince obi Gs age sae) te te de carbo tg 1 Aone, Arbiana, 9 20,8 gh AW: Ba sat sate Lp ob ey 94,88 vari, St 128de mai tru seman cf sin Bulgaria acest clidisi mii, boltite; au infuntat mai bine veemurile ‘ect elise vseite, Argument] principal, care mi face sk mi praunt deocamdats in favoares Jpocezei et bisericuyn din Dinogetia a fost iil un bapister, e apt ed singurs iatare © pe Tatura de nord, cia ick precedent in itoria ahitectaritbisericeg, tpi lnk pentru baptisterle ‘ace #6 af He apropierea unc basic stwath pe acenlaturk (eoul baptistral din Pindop) Fig, 10. —Nicalitel, fondaile bier De aceea e nectae agteptim rezultatelesiptturilor dja sectoral de nord al bisericue de « putea formula o plcere deiitivs Dar juntieroai de a Garvie Dinogetia datos o ale descoperre important: fundamen tele nei biseriate eu plan eta (Fig 110) de ingk Nici =, De data aceasta © vorbe de Fund ‘mentele une cli din eirimietromant aezate pe stnca nati i psteate mma pail. Paral din acelagi material. In le de mortar e folosit un pamintfltimicios, procedeu itt ila eume- roase cliditi fendletimpusi din Dinogetia, spre deosebire de baptsterul-bisericujt amit Cheva cisimiz: poart stanipla legiuat I lovia, dae pe una sit incite litere clce ick fedesaste. Pana bisericjet de a Niculijelapare ca un precursor penta cca smal importa s.cen mai caracersik sere de biserc din Tara Romincase gi Moldova. Acct plan se compune ince aavi deptunghialas, fancat in portiuaea dinspee sisi, adie, pe ltutile de aud gi ‘nord, de ete 0 abs ateralt Sa hort (arma absidei de nord a disp, dat cea de sud are wn iametra de 1,70 m) si eu o absidt sau altar Ja capital de ese (ametal de 1,90 m). Toate uci absdele, cure foxmensd tefl, slat semicieslae. Context sratulai de vijuie, ruin apart fondamentcle de ls Niclitel,indich o datare aproxinativd in seolele XIX}, Tipel biseriii welt € foarte vechi; el e stestat inch dia epocs paleereting Gn Roma cele douk ‘las ritrae din tia cimiirlai San Callisto, Santa Sotee fi Sati Sisto © Celia, secoal IV), [Exemplleitalice er tivnite, com fasese Pek doar sf poate si biserea din Nicuil, ect uile legate ea pilot nu pot porta boli. Dar in Oriente apropiat gi in Egipt ele fuser pea 129——— RSE previzute cu boi si calottdeasupra carului sisritean al nave, incadeat de ecle tei abide Altus! de basic pe de © pant, si de diferie varante ale clidtiloe biserces de tip central, pe de alts, biterica cu plan treat sau tricoac® duce, in cutsul primului milena sle-m,o exis, feng modest, mai mult sporadic, eu o zon de repindire ma intenst in Orient, unde se gdseste il si patria acest tip. Pink de curind,singurele biseci ca plan treflat sau tiene, eunoscate fa Baleani din epoca feudal timpurie, adit din pintl gi mortar gi previawte co copall centall $i boli ilindrce, eau: jp Coubeltissa 8, databit aproximatv in secolal al Xt-le, gi SE Vie (sti-Seris-Dam) din Saloni, din seeolele XI—XIL4, la care se adaugt acom bscrica tects tr. 28, descoperie recent In Pika, zit fst numai din pated nut lu, motiv pent cate cred ch se poate admite oa & purtat -eaott, dup cam se presapune in export de sp turi®, Tn aceai mport, din causa penurei de analogit dia Dulgasa ji» slop acestol Sp fn secolul al X1Vcles in Serbia gi Tara Romlnease, atorulinclind sh datcze scrica din Pliska fn secolut al XIV-lea, Descoperirea de Ia Nicliel deschide inst o petspectivd nowt si justifies resupunerea ol bisricatrefats i eiconcul sau stspindl, in Bulgaria ila noi, tack din veacrlle XIMXIT, spreximatiy concomitene‘ea exemplele dia Grecia, unde se produce gi 0 contaminate &triconcuta cx plane! biserci in crac greact de tip complex (atolicoaul Lavrei dela Muntele Athos, nceputlsecoluli al XI-les) E indiscaabilvorba de o mare expensune aashitectee olen tale din regiunen Asmeniel, dar etapele parcue trebuic incl deseoperiee. Ceteetacen acstel i probleme ii revine Inst unui studi lochinatathiteeari bizantine ji nu e eazul alo Tncerclm | Ac. Pentru noi e important sf sejinem deocamdatk prima atestae a planuleltefiat pe teitoriul nostry, Fape care me va pesmi af explcim In chip mai frescriepdizes gi evolutia aeseia in variants triconcului, devenit predominant la pencpatele roiine, incepind cu whiimal fer vveaca sl XIV-es- Relaile cu Orientl si mi ales cele cx Binal ne sau limite inst nama le provincl | obrogeant. Urme athitectonice bizantine dia vescel al Vises s-au deseoperie pint acuan ‘Tamu Severin (an captel *, dare sigue cf cle vor fie si in mule alte puncte de-a hingul Dante, Cece vite vor tebui st ne Hiawreasek dick aceite inflenge au infest yi ‘mai depart spee nord, gi anume unde, clad si in ce form | In faza de expansiune a saclai feudal magia din prima jumitate a yeaclui al X1-ea piltrund, in repiunea caepaticd de ex, colongti sais se instsleae totodta'o serie de avanpostar militar in trectorile care duc spre cimpia munteand, ca podcomi ai unui proiec de expense pe cate lau acihilat evenimentele din 1241, Acestiinfitrai ise ateibuieintemeierea cei din Gmpulong-Muscel, comandatt nck in 2 doua jumitate a secolulai al XIlC-len de comift say Pondamentele descoperite sub acu biserict a miniatii Negra-Vodt* pot fi atrbuive acest ) petioade. Dar craminaresacestor fandamente (Gg. 11) i sdicaea planului pe temeiul ered ‘de constatuen of fundamencele | spartn une bale cute nave ssp pra, reconstituires ait plitit apasene, eu promaosel inchs sien cj scsilorspialice, eit gia altseul poligons, cae Imbrifieast tustrcle navee, sfidind orice lozict si analog, teebule respinst, B limped i la reconstiutes acest lan a0 a faut seamt de posbitile elevate. Admiind ck basilica cat. arf fost 0 etitore mins Sireacf,scfile ptean servi unel tebune, situstt in pastea de vest a navel, dat perccle cate itn remengie tema uy kp am enrages ARENT tiie as Hie" gee Benda dhe seeing Wee een SY ate ah Sine Sea ce itertieeat en | ‘iii gta moet sat Seven 1 Grn Ep 0 oe 130inlet sim promot a pot sib aces all. La fl fanless bie ‘ape unl reconstruc nce cexa cea ve peeing tn wel siptuor cao sngurt esa de constrict fick pry eae, da cel pia doe fue usa bs ESolce lao ae fecel perl dep entry Clal roe n ssrean peri freu a dtm cle dou fe po una plas ar dack eerie ai Gita Bey ume in cooszogla bow sede tan gist eumerose ple cu pried romarkh's' exes, Sone basa eboic aarti apa vncll al NU fi ar putes peesopane ota tai, dd Ghaploogl a suns in spain volroloe mnt let It ep recall Xen adit de domi eau se i pect ft lop nese rors bia efit docsbet in pana de ot cre {dus lao woot tall snr, ‘mening, dds noc cle el mare thine sole fora oso de gecsate Fi tondcor tn pons de vedere tec Lae cael og nk fs bewaioe Sinai leonora ite peceea desl di ap Score tow seu ahar gpd se ek incper erg onodore pnts tebuigle provomldl gale, dncaneomab. Tot ou Tel onsictccuis he A proce ln isokres Pll apoere a veitlenl de tabu proc-en perce Gepiyey, consi” F117. ~Clnpuluog Muse, plana i tnd asf peononl onto. To sc form, erie veces mito Negro putt servi @ biecl domme in epinis Binion Basu vicrod, ca mouse ta ‘Gnpuling in 1551 Ipoce acestr dout ae auc last dct o cere de nected 2 tu retéu cna tu incomple En mu ee yt pone ava peta tcl wag debe, de vocot ch at pa td ch pont de plea plo asd cemetre « fenkonetloe Pesiode nate de 12M alee apo de ete mori nfnjares chore, mel ceui a uor ponte oalnate de Sine cot, fovfete mal sume, Aut estar cat Lori® dan in 1299. Din irons noice a ali ek execs ern pa a {#53 cad lise pane sbienor ao econuiuc, spe to Fld inpoutve ouvert O ald cae « pos lf eximat pe Micon pit peoppune ats fox dat de mis 12, Dar sep peta ambclor cet he vor pots mes me par! echesogie De . i deasupe Capen len tn tecitoatea Brant, dea supea comunei Ructs, se pistreart inet reine mai importante. La Poenat (ig. 112) se poste recunoast, ex parte mai veche a edi un tue ptt, die inieregime in plate bed, tind dd peo stock inal chelle Aegepulul. Zia eleva acest tusn se pot compara ex tumorile tlio eansivinene din prime jumate a veueuli al XlTK-len Ca tate vat fi exclus ca acest turn sie pus a lepieurt cu contle sas Conrad, presupuninds-se eventual o completare a fort cate pin palsade. In orice cz, cella pale cetii in rund, curtinele si turmurlececlae, fu fac parte din primal nucleo, ait din casan deoschitlor de structuti, cit gi pe temeiul Hitec ny oes ap Hl 80 tba te Ge Dm, Sig, a" gc a gsr din Eien Maral five tee unc ext eon eed en tebe Etta prore nis dec pede TS ah om i ett acme re, ca, p 7 am; Datemersne, af Hn . 131————— TT , Expresia ambigut «disimatt gi ncnttit>, care implic 0 conteaicee, ne lng sf inusevedem ef refacerea li Neagoe mea fost 0 reconsteacfe toma, ci uns partial, foarte radical, da in care san plstrat o serie de clemente inijiale. Incongrenele ear explica ffl pe ealerajernlt si mesterul lai Neagoe, departe de a fi dat dovadi de nedibicie, mertt Den Sent Pee wen tigers he som 199apreceri pentru faptol cum a ytit si rezolve © problems complica, Inglobind si contopind ince-o constrotie cmogent mai ampli si cu o strucark diferitfragmeote din cides iif, probabil ct si pammentul bogat al bisrici si Neagoe deeivi — eel pun ea spit inigialt ~ din modelal vechit mitropoli. La bisesien din Conia at dntlit prototipal roztlor dispose in panourie care articules2t fjada, si paramenta bisericliargeyen, nie in fell fel fotze bisercile mustene dia veacul al XVEles, se leg in mod fiese de asemenea protatip, ‘Axcel am patea scibu atclierului de pieteti georgient care au lucrat la Cozia 91 decoratea Inia a fade’ bisereii mitcopolitine din Custea de Arges. Probabil scurt timp dup erminatea Iuerclor In biseica minlsttit Cozi, s-au adus modi ‘ici biseriei mstni Cotmeana. Un document din 20 mai 138 arwtt ef Miecs cel Bata 4 fochinat accastf ministre, care exsa diasinte, ca metoh Cozi iar 0 daseipie, spat ta plated cu ocazin revtauriit din 1711, ageatt dearupea ul dinspre navi, sustine of bite ar & fos iotemeinl in anul 1389, Am arta in eapitoll precedent de ee aceastt bserct teebuie ‘fic molt mai veche, dar e probabil ef acum rau adiugat absidelelaterale (ver! fig. 116), Imitdodree paramental vech! eu arcade atbe i daca smllute. Acese prelate por ata_mai bine in primit ani ai domaici Iai Mires, nd drepeal de a dapene arupes ‘minstirii Cotmenii i impunes, free, fi oarcate obliga ctitoricegd. Modifcile mea atins inst boljle i astel se explicd de ce mu au fost introduse particulate structive le tipului bserel de le Voda I ‘Caracterele btericit de Ia Conia se segisese spot intocma la biserica fostlui sche din Bidet. Data zdiitaceste biserici pare Ia prima vedere o problemt foarte incurcatl, dcou rece inscripya mugrivit in 1761 peesiade of bserica af fost ctor lal Mircea voievod, din anal 1546; ¢ deci vorba de prima domnie a lui Mizcea Ciobanul, Surpringi de incomestaille ‘aractete athaice pe care le prezinttbistic, tot ator -au exprimat indoiale fat de acest lata trie ga prefert sk aribue biserica lui Mircea eel Bitsin®. In sprijinal acest! pote, YV. Daighiocans citxst documentele din 1657 gi 1671, precom si pomelnicul schitulu, ate nee ex pumele voievodslsi Mircea gal doamnei Mara ‘Si vedem ce ne spuae achitectura (ig, 174), Zidutile seri slat dia piatehbeuth slterat cx bie de cckmids compuse di cite patra siaderi, Nema urla cu baza ei e consti excuse din cirimidi. Paramental slterat e obignat in veacul al XIV-lea gi poate & atibuit gi vescal tuemitor, fa veacl al XVIlea ins vom vedea el toate bitricile sat ziite mumai dia ciekmia, iar stmtarle de pints vor fi imitate pein tencualk. Pentru peferinja cirimiai ta pase supe, fioate ale clic putem, in schimnb, amin bierica Sin Niconrd dia Curtea de Argey, de la Sncepotal veacalai a X1V-les, FFicind abstrcie de pridvoral de lem adiogat in 1873, planl bisevcil (ig. 178 a i) se compune dinte-o indd apeoximativ pltrat despiqit de navi priat-un perete pin, Odin fash ex ers scoperiti [Nava e flancatt de dont abside lateral, pentagonal in exterior gi semiciteulare spre interior Ja fl cag absidaaltrlui, In deeptalabsidelorlaterle apa plat caracterstic pull dele Vodtizs II gi nigelesstfel formate slot acoperite eu mic atcur transversale, Nigele sateen fosesert la Incepat ceva mai lapis au fos ulterior reduseprintr-o uimplueaed de sidsie dup cum o ars releveulariteculat Moisescu Totus, ele e deoeebeteseniil de proportillenigelor 165 ms portato bol susfinatt de © ingushealoans dap tipul ltateloe sie de Hans Stetheimes,coaform poteze sustinat de Kthl- bbran i Heller. La argumentele de ordi tchaic, se poate adiuge i observatia ck ziditea cori biseriifrnciecanlor din Salaburg a for inceputk de Sethcimer prin 1408, ar dachnceast voluie sc Bi fost teluath Is Brasov ins-o form malt mal indeizea, ac fnsemna cl datrile propase tai eas, chiar de cle autort acest ipoteze, nu mai pot & puse In coneordangs x fapele. deci mule mai verosiiltreconstiuires planulai dopk tpal coruhi din Sebey- lntervalal de timp dintre cole deat corar se poste misata cx sjutorul proposilorveticae, mult mai accen- toate le Bragov, der i prin multiplicies Inturilor poligonulasisitean. Co altarulbisesiit Fig. 196, — Cla, isesica sf Mihail, mava central ‘pre ves 1 sy, Vp 314. | 229 RE ———“‘“‘C‘CC!cv. din Seheg mest st Se compan si decoral asitectonic yi plstic al contraforttilor (ig. 200), Agente pe baze dreptanghiulae, cle se loalt in reagese woasd, despite prin brio izeete gi tmplu prolate, cate na enjenese seta zvcth gi avintal lot vertical. Partea supe- Hoard pres o seciane teuaghivlarl, cum am iin Ia contafortrle din Sebes sé Cj ‘nal ale la sonteafortaile ce stSjuiese in jurl lara. La Biserien Neagel le sae fash deco rate fa paren de moc en sree agente ‘sub baldachine, iar mai sus cen arcade oarbe, avindarcuti variate, trols sain acolaclt. Coeonasnenral cual, compos din fale si piramide foguiate, acoperite cx plastch ve- gealk de imitasie gotich, © opera ‘estussilor di vescl al XVIIT-ea. eretit corului sine sttbieug: de feveste inate, fa. majortte bipa the, fncadeute de frumoase proflus. [ilu superoare ve compan nck dig tilbi g patrulobi de ua desea telitiv tobrn, dovedind of ele na pot fi mai” recente de .sfirgtul ‘veacula al XIV-lea. Comigafra- roast si simplt ¢ incoronatd cu 0 _galetie decoratt ea patulobi sjurai, ‘ecungi acim sub streayina acope. ‘yal secxt, Tot din aceaetk pint pevioads dateast si partes apuseant 4 sctstiel, compust din dowt tra- ‘yee holite ex ogive. In vederea reactviil gatie- rului gia sid’ navel, papa feonesst, In 1423, 0 indulgent pe timp de incised’ de an. Aces dat epeezicd aproximativinceporal {faze a doua, n cursul crea se vor ridica navele si fads de vest, ince «dial, ot la Cj, ince dou taenesi, Fig. 195. —Choj, iserca sf Mihail, portal apasean. "diate eae inst tram cel din coal de mianisi a fost exccutat. Nici de data aceasta nu avem v2e0 informatie mai aminnitt despre merstl luriilr, dar inten document din 1474 papa Sixt IV semarcd ct ziirea ‘au er lack teemiautl, Reconstimisea cronologiel pe temeal analizel selaie Inept disculs, din caus of Hntregul interior « fost zeflcut dupl incendial dia 1689. Sintem deci din now ‘consti st ne adzestm faadelor, care plstrexa ceva mai bine sspectl inal al biseiis despre interior potem doar spune of el cuprindea tee oave-hal, despistite lee ele prin sip. Rosemann binuejte eX spi octogonall actualt ar fi Inc cei ‘ech, cx excepfia caitelutlo, dar ‘Kihlbrand¢® 4 observat ln unel din tipi reintebuin- * meron I, 230— eee Jaren inversat a stemei guvematoruloi Youn de Hunedoara, amiotit inte elite in 1444 Aceata implict el pojin o refacre partialt a stlplor. Juleind dupt contaforucle spor freptate si decomte cn cite o fli zveltt seu cu fale geminate, precim i dup feestle tumnurlor incadewe In cite 0 nish bogat proflati,recuaoajtem prettindcai denviti diets din bisetica sf. Mibsil din Cluj, desi executa presined forme ceva mai avansate, Aste, Fig. 196, —Cho, iserca sf, Mibai, bolfile naveloe. © probabil eX rides mavelor sa texmieat curind dup mijlocal veaculei al XV-lea, ine in 1474 nu vor mai fi imas neterminate declt etjele ruperiate ale tumnutilor, recurs sf onele porelud. Portalul esl mat vechi © cel apusean (Gg, 201. El presith o deschidere curious, trape- oidalt in partea soperoar peste cae se apliel un arc in acoladd telat, Impodobie pe Int dos cu mici segmente de cere, iar pe extrdos ex un fronay got font Incoronat i ‘entra gi ateral eu fale mirumte, de un desen bastard, cage dena o total neinelegee ita 4 vechilorrostus. Foemele acetal portal si mai ales aeal deeortiv amintee poral de pe Jatara de nord, dia capital apuscen al navel Interae din Chyj, care am vant cf deriva siodul stu dia prctotipal de la'Cagovia, La Brayow insi formele slat intcrpetste imal liber cit ar & inglduit o perioudt gotied mai posin decadenti. Namal galeta catbi dia apatle coronamentalui, eu chenare dreptunghiolate eprint, impodobite in colt cu mt Ibi in sr fent, introduce un oarcate spirit de ordise srucivi. In comparstic cu formele msl evo. fate de'la celeake portluri ale biseret, despre cate vom vorbi mai depart, acsta poste 4 datat apeoximatir ee mijlocal yeaculu al XV-es, Bisericachalt a produs inci de la aeeputel apatite! sale 0 variantd curious bisetica ce out nave. Origines acestein se datoreash fostte probabil inflentel eefecorlor meeirest $i a sillor din athizctora civil, Le inceput, acest plan va fi fost Inttebuijat le orstont ma 231‘nick sf aumai ulterior 4 fost impramatst $i de elie aritectara biseiceseS propeiv-is, mai flee Ino serie de bisecl de peclcatod (lominicane) dia Saxonis si din provincle de nord est ale Germnich Alt sont de rispindice a accetal tp, mai ales in veacul al XIV-le, € Jhustia i indesnebi Tiolul Dar dack disporiiaeslor doa aave, cx stp inycagt dea fongul Fi, 197. —Sibin, biserica ev, vedere din wansept spre nara. central nei centrale, poate f consists ca avantsjoash penera predicatoral din amvonul aezat inte Seip celor deut ave, ea stlajnitaae, petra ckimpiedict pe eel ce int fa biseret i mui Petite af inbrijieac cu priviea itrogl interior, ascunzind-l altarul. De aceea act tip Rovra generat, si in Teasilvnia nm se gisesc dect urme sporadice. Singueabiseict-halt 232knit den ineput co dook ave pa sf fost saan din Bia Marc «fel sin 2 fost intra 'n vaca al XIX-lea" Chea (i. 200) se mal pote cceonsil pe tne tou rere jal unui deer exset insne de demolares rin. Corp ele ook ave forma wn diepeoght impo In dout in jaa sp pai Poral princi, fn apo, a decides in pckngien tel Apion Spe ssc rave coe plone, Compr cin tre tvee dropanghae, termint x 0 tvs cu tne dep com se prate wor delve din sete ontaforulor «fester, Pe tet | de nord» cori se glseso uci it | pe Inurl navel cine cpl, ea pat | S16 fort adaagatesleror. De cind diteand acct hiss? Presupuneten Ini Déeséoyi el idiren ear fi fnceput inck pe la sfisjial vescului al Xilllea trebuie “olituntd, finde nw se fwemeinsl. pe nici un argoment si e in contrazicere cu eta ce mai putem sestaili in valoile foenale ale achiectuil. adevirat eX sip pital se pisese car in pevioada goticl mart, dit se poate cita toxusi o paralelt f biseion sf, Inco dia Lévoéa (Cehoslovicia)®, exeeattk potin ‘dopa 1380. Portal de vert al bisesiit din Baia Mare, farte bogst profit, ex toruc, cavete si baghete cu secjune in forma de pat, se peezint’ In hina gotiit evoluate, iar frit de froosip distibuis pe dou rinduri fx soma capiteluilor ne Jngdduie o datate inainte de sfirial so- colulu al XIV-lea, Acest portal it giseyte rade spropiate au nusial in portalol FZ 198, —Sibiu, biserica ev., portal apusean, principal de sud al bseic din Levots, dar sin Tranllvania, la portal biseriil cv. din Afel. Pe temeial acestor coasutisisiltce putem st limutim gi ak intespretio informatie docanentate de care dspancm, Intr-un document din 1347 regele Ludovie acordfloclniciloe ua pevilegin pentra proca- ‘area materialuui In yederea constzuisi unei biveric, Aceit puvilegia marcheral data dopt fare sau Iuat prince misusi practice pentru consrucie. Ziitea pare a i progresat repede, eoarece intr-un al ptvilegin, acordat de aceisi rege tn an 1376, nu se mal pomeneste despre construites bisericiy in lini mati ex era deci terminatl Bisrica inssi e aminttt apo fa anul 1387, Portal si ferestrele mari, tripartite, care, duet desensl phstrat e enact, erat Impodobite i f i 1 Hwan, Sete, 1B, SO—ISK; Haun, * Stns, Zip Be PBL gp A, BL gio pl oho, No Rae at oud; pel eee Kate et che Reed es es SESw Wier mn ns oma a 233cx mmulus combinate din trifoi si patrfoi, a fost evident exeeutate ceva mai tio, find for- toate exemple decorative din epocs gotill mature, de pe la sfrycal veaculi In ceea e privete provenienfa mefteruhi, e posbil ea el si fi vent din regiunen de la poalele Tatzd, deoatece se presupune ck lx Cagovia planul ca dowd nave ar fost realiat in catedmla (bietien sf Blisabet) din fza a doua!, -Mesterul va fi trecat eventual gi prin ‘Fig. 199. —Or. Stalin, Biserica Neage plan. Lévots, de unde ae & puta imprunta elemeatele amine, In schimb, fntze biericile ex dou rave din Zips si cea din Bain Mate nu exist nil o legitust. Prin proportile lor; prin dets- ile planimetice gale eleva, cele dint se deosebese radial, datind pe deasuprs abla din, ‘veacolurmitor ‘Ua adaos important » safer bierce sf. Stefan pe la milocul veaculul al XV-tea, dnd fn colgal de rud-vest al navel s-a construit clopotnite. Se prempune cf accata ae datorete rmunificenfel IuiToan de Heanedoars ajan, in 145, stiplnul feudal al oral. Ba a fost inst teeminatk de Masi Corviul, dupt cum o aratlstema si data 1468. Clopotnte, o clidte simpli, ‘Fick nici carnctristied deosehitt, mal exis gia; I pstares el e contibuit in mare.misue faima,cttaior. ‘a dependent de modelulbitetiit din Bain Mare am putea explica evental reconstructs sgotick si amplifcarea pe care a suferit-o biseria ref. din Bomtids, prin adfagarea unel nave Iheeale'pe latara de nord, Probabil de la seared reconstruc provine gi portlul din. capital de ext al navei vechi, Actst portal cu profi gotice tii, contimaste in arhivol fel nici (© cezurl, ar plala pentra o citare a aceitor tunsformiei i amplified sbia cere .mijlocal lui al XV-le. Cs it i contrafortutle, inttoduse rostul lor structiv, clei biseria nw 4 primit bol, cl probabil pentru ck prezena acetorarti- calaii vertiale devenise cu vremea parte inceprantt din esttca une! biserc. Alt exempl de acelai gen pure a § biserca zc. dia Eplscopia Biboruli, nial toto biseict- 16,50 m, iar ale altaralst de 2250 m x9 m. ‘Tavanul navel a fost reficut in secolul al XVI-les, da altel (Gg. 213) posed inct vecile bolt pe ‘give, afezte is capital pensagoaului pe colonete angsate Ge foemd de torus lung), iat ia ‘elelalte tei tive, pe console. In flancul de nord al coral e seria i clopotnia asi, previust eu metreze, si numa la ulkimol eta cu fereste in are fot, Pentru dataeslne semi fictive portal de vest gi mulusile ferestelor. Poralel apasean ¢ foarte bogat article, cx profil de bazt bru de captelai impodobite cu vicue de vijt de vie gi corchine. Aceste tminunte ne obigh i datim cit mai devzeme pos ia tp ce malule ferewrelor, compase din patealobi, enfle debe, motive inimii gi forme fambosiante presnek Inteaga gun de evo- Iugie dela gotica matt le gotica tne, davadt cI infumaceatea biseriit + Ineataproape neintrerupt plot la sfzsitel vesculsi al XV-les, Pentra datarea incepatrilor construct dis- pponem mai indi de o indulgengt acordatt In 1400 de papa Bonfaciu 1X, iat un graft dia 142, descoperit in peretele turmuluy ar putea india terminarea eonsructil prope 2ise, push fa legturi co dora peimite de la Yoan de Hunedoara, cunoseut ca mare spsijiitr al ordi ‘ulal franciscan. Frnciscanii posedae lack tn 1316 0 ministre in Tirgu Morey, despre care von Oth, Sede, 1, p 2-109; Kevenes, Karo 0585 x6; DOmMINUnG, Fen td rep dag tons, adh pW i Beee hy Hp 27Inst stim ninic preci arn 1446 cnt ani dcumentar «x propictaiai acest bier ‘Anil, prespunind ch poral de vest arf fost excoutt clad dupt ancl 140, ect indul ena papal owe acon dsigr In vedetea ior construc, nem adie pia 1442 ‘ites ea termioath 9 Iori wle- Slate 1 vor 6 limiat doa la coe plates decoruli plastic del ees, inde spot fila lniaa de fore ‘ea supa ce vom even (© lth bei mlniieasct actuals inetd ef. din Copia de a Irena tal moder dace cen din “Tieg Morey (oars ate 13,73 m940 , ier taal 830m % 620 m)- Dio aceast biserict ma diniestenava gio lope nig In Banca de sual eo. Dia Sonal pegngonal mo nd eee ok deck: fandamencce.Ajeracea elopotiel in focal cored formess, la snd, o tisiueh craters ahieci Fanccane. Copotnia e Imes Ik cau de sus ca free goice bipartite, lu welt, dar clemeatl eel ma Cancteride e poral spunea (acum ftapat), bogate profil, sk soo de epitcla, continute serflodt In tehivota fcntd de fle (214) Specie Fpl el arhivota ste foema otek si, in scold, gh Snendreand ta are semiielar ae, I lad Fig, 211.— Tanda, bisein ref portal de vest," cHprinde deichidere tet. Des tontnuotle plaice sae complet miei tate, ant portal foarte npn, ti petra cl stest reaps rel semicircular, combina ache aca et, Sone permite anil st reciicen o serie de dats grt se autocior mal vech, cae at boisert fie rere toate portale semiceuve ea Wel Insist sll romani it apo pentru ch acest tp de poral spindle foarte malt al ales fa repiaca scuasl gf pees, permite of clasim o sere ‘ces tepivne, Pentra datarea bisriii © preioast ‘© atextae docementarh din 1423, an in care ministirea fusese Iustt In posesiune de cllupiei Ininoriqi Granekean), da aceastt dath no implick erminarea Iueeielor. Ta orice ca, portal de vest nu pues fi execuat dec in cursulsfertului al doles al veacalui al XV-lex ‘© bisetit bine pistrath din aceastt categorie ¢ cea ev. din Slimaic® (ig. 215). Zidsia fe din cheimids, si patra erarsat e folosidl sumai Ia muchille contexfortuilr. Dimesianile Dave st de 16,76 m x 665m, ic ale corolsi de 1464'm x 7,41 m. Dimensivilezeaiv mich tle navel faph de cor ban deteaminit pe Halavite, intro vreme cind inci ow fatese indivi Gusliaat acest Sp de biserici-mals, sf presupuni 0” prioriate a corului sub forma de capelt, paar tans es ig samen mea 248iia ulterior isu & adiugat navs, Capea af fost ids pe la milocu veacull al X1V-lea, in urma uaei indulgenje papale din 1342. Dae hramul aclel capcle fasese al twtacor sintlon, in timp ce biserica despre care vorbim fasete inchinatl in vremea eatolict af: Bartolomen Despre capela din 1342 au avem eocundats nico alt stirs pe buon clea so patem idea tifis, jar con si nava par perfect omogene Nava fasese tvinit inal, iar coral furese Doki, apa cum se infigigeas gi asta Coral se ccompune din wei tavee op ogive, cv obignita sectivne trapezoidal vind pe ineados un fue cu access sectune, desparit de corpal ogivel printr-o perecie de cavete. Ogivele nie pe ‘oasole miciprsmatce, incheiate jos in forma de piramict incexsas, ox clipurle adn crestate fntre muchii. Cheile de belt powreh siscart ic decor. Arsivolcle din pereiipe cae me Bolle sint Snake 4 in ar fn, asl cf pinzcle bolilor formeet cute adinci. Spee est $1 sud pret sine stb, ate incor et gi fa sav, se fereste bipartite, cu suki patrlobe, crace tecistice gotcii mature, Din faa inl dated si portale de vest, bogat profit, in timp ‘ups ce di In serstiaalipil pe Latur de nord corului are 0 ashivolt simpld in are fine Sacsstin poactd dows boli fn uci Toate aeste slemente se Incadeeask perfect in achitectura ‘gotch din peina jamttate a venculu al XV-lea 1 acest aspect ini a suferit foarte puting ‘modi itesiaze. Guvernatorului Tou de Hionedoata i se Fig, 212. —Turda, bisetice ref, poralul de atabuie 0 serie de ctor eclesianice, totale seu * nord. pry. La biseiea ref. dia Sintimbra® a fost fnloouit in aceast perioadt vechiul altar romanic cu un cor gotic (fg. 216), compas dinte-o fravee dreptunghivlast si una pentagonalé, dups modelul corutilor despre cate am vorbie Pentru a explics i a data intervenga lui Toan de Hunedossn, sa presupus ef guvetnatordl ar fi estaurat vechea biserict romanickpentra « cotiemora sects fatla stu Toan Miles, ‘Haut intr-una cin luptele impoteiva tarcilor (1434 sau 1442) De la aceath seficee. data re (esi nave a tines toe fSviniti, precum si ferestrele, care gi-au plerdut inst moluile de odinioark. Coral tna fsese Inzestrat cu 0 siratic pe latura de notd, din cate au se tll vid deci fandmentele. Clo Potnifa actuals e un adaos din eecofl al XVII-ea In acest lee merti 0 menjione biseica ref. din Sintereng?, compust gi ea dint-o navi vine, dar propitt de contraforturi, gi un cor cu doui travec, databill to consecingl pe le ‘ijlocal veaculu a XV-lea. Clopotnig din sud-vest e wn adaos ceva mai recent sa out inzestats 4716 cu wa cotidor de lema. Ukerior e si portal cu baghete, menjionat de Gh, Bal PSR Skae rem abe i 49GuvernsoruaiToan de Hunedosr ii revine in mad sigue ctitorn biseii cat, din ‘Tei, in cate ve plstreaat in starea lor originalt numai perei bis, Clidiea ee compune dint-o ‘nav dreptonghiolaf, en cor ou trl tnvee incheit pentagonal, iar ln nord e alii escrists IncHlecata de clopomnité. Clidiea a fost Inst complet teeptat i mai ales hole datesxt Fig, 213, —Tingu Mure, biseica ref, conul bia dia _veemea Ini Matel Corviaol. O inovaic press framesul portal apusean (6g. 217), fcadrat de torus ellindice gi de altele ox sertuni in forma de par, despre prin ecobi- tui adinci Linelal upit ace pe doo console accuite, anungind vitoarcle ui cu bughete ale tkimet fare goice. In lancet apace i rele stema Huniasils, Inadeatl lat-un’chenas patrlob, tenit sk gisenict sel o dervolare gi 0 rhpindire care va trece dincolo de hornele tans © momen, Pcp 92-DMOLI, FE np 123; Foe Hap ps Bate JR pS 1 8 250vinene pint in Moldova din veemea Iui Stefan cel Mate, Mangnile netezi sat impodabite ea o corount de fesoane arcuite cu tilobi inser, omament pe care fl vom regis In coriod ile ate bisericicalie din ‘Transilvania. Data ageatii portlulel reese limpede din. insesptin Intake pe tntel: « An(m) alfomi)ni MOCCCRXXXVIIY Jobanver de Hamad r(eleta}t Hangla)rie) gob(enate)r 9. Bi serica 2 fose ditt pe seuna ordinulai cllugrlor paotini st uumele adiistst se mai dining fn Mlaneal de nocd al biteric Aproximatiy contemporanit ca sinSsires din Teinye 9 Interne jerea minitiieremijilor f. Au gosta dia Husedonrs®, «cei construcie: 5a sjworal cord de oan de He rnedoara, incepind dia 1442. Nu se jtie inst dnd sa termina cldivea, diruitt fn 1487 france tanilor gi distast apoi in 1558 Din vechea biserics 2 descopeit fandayiatravei de est 2 alaruli, dar continuarea erectile © fa piedieati de cides bazock ae- foal. Dinte-n document afin apo ch atic la siserica din Teing cle gi la cea din Hunedoara Iueen fined tn anul 1484 pietrarul beajo- vean Conrad Trebuie & mai mengionimn, In sige, fosta ssid francicand din Samuleu , o clade la care se Tuer in 1444, teminatd prin 1445 sau 1448, we ou ajutoru lub oan de Honedoar, dar acum Inlocui cu 0 bisric instil neo clasi. Vechea bscrict = svut inst un sol important, findet aumal prin desivarea din acest santer dia Sumuteu se pot expliceo seie de bistil din Ciuc din jumftaten 4 doua ves. ‘uluj al XV-len Sub influer mai malt sau mai pagia dieetks acestor gantiece mintiesti aw fost con steuite 0 serie de bisrii parohiale maghisre. Artie, biseica ref. din Dain are wn cos to tit de larg a gisava, Nava ctivinitl, dar bola corsisi cu ogive gi console prezatl formele ‘gotici mature, cen ce inseamnd ed bisericateebaie at dateze din prima jumitte 2 sccolul Fig 204, —Coyei, bserea ref, poral de vest. Vind p40 ou Basove ‘imam Seca ep 4s Secarets, Kafr, aegis 9, aon Hoiserea lor au a laze mult dup anol 1446, Se pare ot lees capelel constivieprianal pas din resaares noslsiprogeam. Capea, aezatl pe lacra de es, {pre coljul de notd, nealeck xidrile incite intern, eiease din-vechiul easy. Ba se compone intr salt dreptonghioles desparitt ta ‘doud travee acopeite ex ogive. In partes de vest, dou colomne rusia o eibank pprevizutl ou un parapet de pint, decorat fr mula gotice (fig. 234). Banourile fcestuia poarh in centre o stemf spac relief, Ineadrath in chenar polilob, alata de panourl inframosetate eu muluri fambosiante. Bolle caplet an fost inst tlterior modifi, ajezindu-se mai jos, {ind pasta superioant » vechiloeferste. ‘Semi pisreana Inut chelle de boll de conte cu cite un chenar pier, stibatut {de cite un patrulob, portind ia. clmpul ‘de mle cee o stem. Tau acestesteme primera, atu cea a Huniailos ig, 235), tar ator de ea Sgoreaatdifeiele steme tle famlilor lara. ‘Alara e poligoasl in inteioe eu tei latuth spre eet Imbricte Ind Inspre ‘exterior eu doa acri cae se lene cu fomchie in axa prinipall. Am mai sem- plat aceasth form excepfonalt x ocazia escrertbissiit din Bes, ‘Poutta eapelei (Gig, 236), ln fqeda spusean, are odeschidere deepronghiular, fat cu colurile superoare wor sorunjite, fark console. Acest amiaunt e o inovatic fa eadral ahivecort eanilinene gi un precursor foarte timpuria al lime! fize fotice. De fap, a “Teaaslvania.aceath pusticulaitate «colellor orate nei po pare ef se implmintenit, cic in Fig. 297, — Hunedoara, caste, pours somulel a Se semnileast ake exemple. De atfel poart cape! ¢ destul de simplt. Timpanul cuprinde © stem a Corvinilor sie ineadmt de erate fing, ineileat de un profi Ia scoladd deoorat pe extrados ex fnaig de stejar si in viet ea ua Biron crocife. “introns capele! se ajungen print-o seh adlpostet In cliditen din stings, trasformati in nou in vitosrea perioadt de construct, Tafel destnat fstlal reprezeataiv sa aidit cam ia acelai dimp ov capela, pe latura ‘opuss,apee vest. S-1 menjinut peetele dinspre cure, sdicae eu pufini ant fasnte, dar pesetele rior 4 for impins molt In afseh, pe magpinee sinc, gi pent spejniea I sam sidiat SBllont pateznci din fundel pripastie. Astel -2 amenajt lx parter o salt mare, aumith ¢sala veyaletor» (3g 238), Impleil in doud pein cine! slp octogonal, agent pe buze pltrte cx 272 ‘ex treptc din acelagi castel (Bg. 237), aprofilusifrumoase si simple si cu eapitelui imbrieate cu clte @ coroand de fruaze de ste [Numai coloane a dova dinspre nord are capitelalinigorat ovo ict ig. 239), purt.ad wer toareainscrippe tn minuscule orice: « Mag/sif)e(at) Tabennes de Playa rei) unger) Fig. 298, —Hunedoasa, caste, sila cavierilor. B10 a)a(tlor. ACwa)o Doma} MiCCCCLAT ba ops fect fort, Bote ogivale, sprite Pe acestiallpi pe console cu decor veges] aseminsto, sine previzute cx fumosse che de bol, dintre eae unele, depuse azi in lapidari, presine tcaghiue incite, combinste co ‘wif, Aceasts sili a sofere cumplit de pe usma aeleloi rextaurstorilor din veatul tecut gi se 273prezined acum complet innoits pietrele proflte originale, precum si cadele feesttelor find Snlocuite in mare parte. Pavimentul de mailick © de asemenen modern. Etajl e ocupat de sala dictei;ssporiin sii superioae, jolatt de exterior prints-un covidor ew patsu bundetea aeznte pe lon, ne amineyte de cazul de analopie malt discutat de la castell dn, Wacebusg Aceastd sali a suri poi, in cussul vremi, diferite transform si s-a piedut Belfle de oda ‘ti. La eotdor si burdufriinilnim poate pentea prima oath in Transitvania ferestele dept. tnghiulae ale goticit tia (ig. 240), impleite in ptm ochiuel gi Incotoaate eu achivolte in acolad, Jmpodobite cu frunsiygifloi in ruce, Formele actor ferestee tidesai inst 0 dati ceva mai avansatl din jumitatea a dous 2 vesclui al XV-lea gic probabil ek cle au fost ajerate bia dupt anol 1452. Le incepat, sccesul Ia accast sli se ficea pria euroal Capistno, auliek pe lature de sud, dar ind in 1452 sau 1453 4 sdiugat o scart spiralis, ale lide in coljal dit courte, dinspre miszinoapte. Data de mai sus, eft lst si probabil inno exugeivith deasupr lion! fereste a acestui cura. Ta tutnal lui Cepistano, in ‘camera de Inet), presupush chile vestituul eflogie, Fig 249. —Hunedonra, caste captel © Plstetal inci fagmentele unul liin frunoe eae core ee al ee Saea re ceil ese oe an oe reat gotice, cam 0 vom inhi dapt.milocul veacula al XV-les gi in faadelectorva biserc. CCootiuiates silistick i tehnic a rutror leriilor eealizate in perioada constucici din nit 146-1483 se observd uyor, daclcomparim poartasctii eu poura eapele Deschideren ug € rorunji afl in cojurile superioae, profile aterlesiatazemdndtone, iar deasupea athe volei in are frit apare aceesi acladt eu fransig gotic. La poarta scali deconul last ceva tmai bog, numa ca profil, i pra fptl ef in cavet dinte true eadesbel wit spar frunze risucite, diverse ca desen si concept stilitie dr identce din puncte vedese al roste ‘ui decorativ ct frunigul din exvetele portalsilorbiterillor din Atel §i Bfgaci, Cononasnental Poralului ¢ faneat de dovt fale ajezate pe console, impodobite tot cu elemene vegetal (cf. portal asemntor si contemporen din fads de vest a ferleibisetii ev. prohiale din Sib), Jar in lunetd © un frumos patralob cu stema guvernatorulsi Toan de Heneloass (hg. 242) Duptcam reault din analiza de mai su, in petioadn de constuctic dine 1446 $i 1453 isi fac act apuriga o serie de elemente, pare recente in Teansivania, parte des drepeal noi ‘mulurileAemboaint, courte rotunjte din parteasuperioat a cadrloe de wi, reste dep _—_taghislare fmoronate cu arhivolee in scola Ca stare acast fad de eonstrote consituie un moment important in istoria aehiteturittransilvinene gi nil auto au eluta sb Provenienta, Poraind de la ateminirile ibitoare pe care le preznté parapet capelei un Parapet din citedala din Amiens, din 1440, Mlle « dedus ef meyteti de le Hanedosta vin clin janteral ctedralelamintite. Pe de alek pare, Balogh J.,sublnind aumeroascle construct Diseriesti similar rdicate din ordinal lu Toan de Hunedoara, presupune existena ul mate {antieetansirincan eu central in Alba Tui la catedal cat, infingat acolo de pevernatorul oun, un sant care a alimenta apoi difsiteleguntieresecundae, inte cae fi pe cel hune slorean. Cred isi et ambele ipoteze of souti prea inguste. Mai int, asemsaniele multilor cu cele din Amiens mu pot f coasierste concadente, inet inscierea motivelor Aamboaante fnte-un deeptenghi df, prin fren Iucruilos, totdesuna tezulate aseminitenre. Motive. fan “am, rend 9 8 274 Se RTcuante ape, de all, 9 a eset lateral ai stcofgului Ii Toa Miles, inserse inst ack unot clipe, Motive amboaiante apa deci concomitent in diferte variate. Forma cade de posted si particolarithileferesreloe nu pot explicate nic ele dnte-o sust determinats; eles nice in vremea aceasta in Prana de nan in ‘le dejos, in Getmania de noed gi in eca central, desi vor even tpice gi nlipite abi cite sfryital veaclui al XV-lea sila inecpatl vescalul ureivon, E deci limped> ef intre santieral din Hunedoara si jntte segiunle Earopei centle tebuie: 7 “7 Soe REINER Fig. 260, —Hlunedoara, eastel, fatada dinspre vest. § exist legitor, dae — deocandat cel poyin — mu sate in misuth st dim loca de prove niengt un nume precs; si poate nici ma e exsul. Activitaea santieclortranseinene ¢ vie fa tot cuprinsal Trenslvaniei n epoca gotii mature pind dincolo de mujloel veaculet al XV-es Exist, in consecingS, un continoy dte-vino de testei pict, nu mumal Inte deri yun tiere ale province, dat si Inte province si prleinvecinate intre Teansilvaia, Ungaia, Slo. vaca, Boemia . Austin, Motive diferice migreast in asemenea condi meptt, also po nesimgite i prin eape pe cate azi nu le mai putem stabi De altel, e fone ponbl ex uncle forme, pe earl intnim azi la Hunedoars penteu pina ont, st apirat mal feaiate, de pda 4a catelal din Timisoara, ln palatele episcopate din Oradea su Alb Tua, pene nite cit “ 25cftevn stajjeni important, ltee timp dispdrte. Ast, pri osmoza yantieeior mai de samt, fu pase senge la Hunedour relat foarte cutind nee forme ale gotic rai, care vor deveni bban conna in Teenilvania abia pe la fiscal veacui al XV-le, Deopie alte catele feudae din aceasth epock au avem deck sii sole si foatte pofine Fnformagi abcologice. Nomeleloealtatié Uioara (cam Ocna Moresuli) 4 adich Ujyr = extaten hou, spare documenta fa 1286, Din 1336 se pisweazl sir despre construc gin. 1392 se Pomeneste un comandiat. In aceasth feat feratea eet deci un castru regal, dar ia 1405 e atestah ca propreste feudalt. In 1600 sin cd Mitel Vitearl J fnfeudat fu accasth proprietate pe boleral Banu. Pe Toca ace cate, etoat fn comuna Uioars de sos, se sidict insd un cael moder, fonsteuit in anil 1850-1869. Dia vechea Cette se vid ceva rine gi Bastion penta {gona din col de nord-et lincintel, are purine isk probabil enei perioade mult fini eccente, La fel gi vechil casteu din Daiblen® a eeeut fa 1279 ln proprctatea bbanuioi Mild, © sectne & seas in ivelt fondayia uni id din pau beatk ex mortar deo groime de 340 m, dovadt cf for tiicaia de pit a foe loca cx un castl de platth lotro faxk eind se foloseau si temele de Foe, deci probabil la. pea ju fmitate a secolull al XV-ea,Istora acest Castel pate a 6 fort destal de anoding; « ppomenit documentae mumal ia teack, ie sin Tuptele din vremea Ini Basta (1601-1604) Fig. 241, —Hlunedoars, cstel, cia di cilia fost distus defini Tai Capistano, ‘Ling’ comuna Cogeia* se. amintese rinele unsi caste al fale Jakesi si 0 informatie documenta precizeash ci In 1423 propeetarul La plrsit mutindu-te fa castelal now din Hodod, ua domenia pe care il primige Jakesi in 1983. Dat nici acest ultim exstel# au I exist Ined ln 1753 nu ma supraviefuins deci pufine clidiri. Din 1680 fast se pastreast ‘destiera,din ate rezultl ot pe viemea acees castelul era o eonstrucic vas, sexu al mu naltor peloade de amplfcte. Din prima faxk datesa, evident, crteninteriarS, inoejurath ‘de san fi eartine cu pod mobil in fa por Se pomenese apoi constratii interiare cu becius Deittey dine care unle wor fi aparintt toe primel fie de constr. igi comunn Torin se pstexal o rind al clei plan, desenat de Ozbéa, face iempresia canal castl feudal, compas diat-o incint interiozt de 2id, cu eencuri gi eoridor de aparare pe grins de lem, din cae fae parte gi un doajon masv, pitt, adipostiod tei eta tivinte Prul cel de deasupea, bolt, Incperen de jor exa accesbils mumai prnte-o sear mobilé de i cata pert pita mu se vid deck metereze, Loeainga seniorul pare a i fost In ul spn gtd ec. «a yy Sata Seapasealt gat Bball Ba 276mul ej unde Orban visuse o nist cu pete fasonate, care ar putea proven de lun cimia, ‘Deasupra acest taj mai erao galerie de lemn,atestaté prin tulle consoleloe eiamse jn pete In cute, in apeopierea donjontlu,erao fini sn cistern cirulah de plates. Curtna 2 down, cae inchide 0 curte mai ampli pe latrile de vest gi sod, avea dui mai puja mative wi pase tun aos. Ca dsporitiv, aceast rink ar putea consideats crept un tpieteprezenant al ciate Fig. 242, —Hlosedoars, caste, luneta portalul de la turn. Infui feudal trarsilvinesn din fra gotill mature gi a uema ume nar 6 exclus8 niet ipotesa i ar data din wremes voievodulsitrinsilvfnean Ladisla Apo, adict de la Inceputal ves AL X1V-lea, dict acceptim afrmatia lai Beak® care pretinde clr f ett pe poata. «paltalale (Cac ua « palat» si nici micar un «plrs,adiet © locwngh fortiicats, epee deesebice de tutsud ¢ Jocuing, care se numeste donjon, mu pare sf f exist ai) inscrpia.¢Ladisew Apor Vaiede Transvaiaes, Lisind inst de o parte legeadele s apocifle ietorie,trebuie a notim eX fala Apor na e atesutt docementar ex propuietast dect in 1602, si corind duplaccea catelul nine post, __Orbiin® maf senate fn apropiere i alt suink de castl, cu plan le form de ps cae ar fi dispus sien de un donjon. © disporte ateminitoare pace af fi avut cate! noone « Almosvér>, siuat in mani din aptopieres comune! Lemaia , compas ditto inci iter, conti, dominati de donjon, si o-curteexteriour. La rina de pe Deal Ceti de lingl Covsson* fe semnaleast ctiar dout cory extesioate, dispse in are in jral lateile de est, sud qi vet ale incintei ftesoare, in timp ce laura de nord a acest incinte © aplrall de ‘petpasie. E inst probabil ea cele dowt eur extericare sf nu fi fost contemporane. Tot din categoria acestor ‘astele ar pute ‘ace parte si forticaia de pe un vief de sincl de Hagh comuna Clea dia 2 aaa seas “i eS 277‘auzt cl teitoril incadmat pe laturle de nord fest de cutting, iar pe celelake de sine € ‘clativ mic (irc 7,50 m x 18. Poa acestel sine es inion apt dean fl de brstion semiciruls, situa ink a pe Iara ented s cutie e spre interior. Nometoase au fost spoi ceifile de refugia ale comonelor rurale de pe pamintul cegal sisese si dia Sceuime, eldite fn fara comanch pe cit se ponte in locurgtew aecesiile, Una dle cele mai vechi, cetaten din Batolomea (ei suburbie a Oragului Stalin), pe care. am canos- cct-o sub forma unet ceti de pimiat eu val si paliside, primis, in cual veaculul al XIV lea, © jacint oralt de cxrtine (cu diametrele de 42 m 3380 m si cu sidurile gronse de 1,80 m), iar in imerioul eis consteuit elite mate penttu. adipose (13,205,201) gio cistero de pint ca un diametra de Sim (Gg, 243). Yoar-o fiz ulterioari, probabil la Inceputal seco al XV-lea, #4 dit apot un turn hesagonsl~caz excepional gi demn de retiout— fn spatcle incnti, legat de cutine prin aidusi mai eubtic,o dispo- 2itle ment indeplineascl ralul unei barbacane (0 eeu a por ‘Aceasti ctateaves| meniren st ofere adspost populaii din azenarea 4 la Bartolomeo, Inst dsposicival de apdare -a doveditinsufcient sectten a fost cucerits $i distr in cure primei incursion roxcest dia 1421, ‘0 cctate mai ampls gia riditsfmoveni pe deal stincos de easupea comune’ Ea se compune’dintr-o\incinth incereuad Fig 243.—Sarolomen, pros! tiunghilar neregulat din vis, cu intraren Ia coll de panel exif," sud-est, apleatt de 0 barbicand si precedith, pe panta dealulu dinspee est (singural_ versant mai poyia abrupy), de 0 carte exte- riontdfntinsd, cu tuen de poarté in capital de est. Aceastd vsti cctate na ¢ ins omogent si a sufedie ek indolalt refaceddifesite, care vor tebul stodiatelaaate de ane putea pronusta srupra cronologei etapeloe de constructie. Deocamdat, pe baz materiluhai de consteucie, se presupune ci partea cen mai veche care s-t plstrat at fi barbacang, deoarece att eorul, cu bolt eu tt, cits curtnee ei tat sdite exclusiy die pias. ‘rot. Custaeledispun si de crenelri, In achimb, custnele si turmurle pittate de flneate ale incinei inteioare au numai partes infesioack din pint, iar partea supetioars e din chek, cu coridor de apteae acopert si previaat ce meteteze. Aci am putea deci hioui o sefacere cin seco al XV-le, desi trebuie sublinat gi cu aceasti orasie of dack intcbuiajaren cram « freeventt sl devine chse prevalent fa curva secouluisl XV-le,folsien ei totus atestat, epi pe scari mule mai redust, sin veacuile precedente, chia In fortifcpile de pe terior ‘coloniatit sist. In orice exz, in prima faz, pe care © pstem aerbui vescului al XIV-es ‘eantea cuprndea curteajoteriont etca, la un moment dat, se va fi adage barbacans, aporent singura parte veche mai bine pistct, Carta exteioarte sigue un adaoe ulterior, dat nu sa © semnalat nie un element de diate, iar bastional poligonal de pe latute se datorejte une! modersiiel din veacol al XVIL-les, dup cum o dovedeyte plan, rides cx pint eet In coll si meterezle late entra acre. Capela din ines (ai in stare de ruind) dieaz4 din 1650, sema ef in vremea accasta se itteptnseserdIneret mai mari de amenajare (problems complicatto consti i cetatesSlimnicului® Actual incins ig, 244), dezvotatt pe ara nord-sud, e tat in dout print-o clidice ajezatde-a cutmeziul, pe ditctia vest-st “goa Fonts Carin, Re Rew en Seal retin, Sti tm 3: Gag Bek yp ae! Grn Br eh aAcest complex de ruine (ig. 248) ¢ inst sezuleatul mai multoe perioade d tieors nu ne putem proninja ia momentel de fk deci poetic. Cam © foarte vidcat, ia saport cu cel de adinioad, © probebil eo cercctate a. ena el posi in parte problemele inclet eae se pun. Clits (Fg. 246), din pistresal cece pereiiperimetrali dinspre ext, sud si vest acetin din urmd sine dab, tn fl de nates, prezint in lini! generale panel uae basil, din care au supraviepit de pe laturs de sad Aceyti stip de citi se ridick peste blocar mati de patel cloplith sume si se compun ditraun necleu mai vechi, plstrat numai la patesinfericar, delimitt printr-o vache Pig, 24, —Slirnsic, plans oot fous. Asupra forme sia pesioadl cid din cate fleeau paste spi veehi nu putem avansa nici © peesupunee. Scar putea cl accleigi faze sii paging 9 peretele de vest interior, indct ¢ singerol side din piats bru. Uri, spi iil au fost retezai i inglobag in eet actual, tule ai lagi, oxo zidiieadostt spre ava centsalt. Print patr stip (aomdeati dia capital de vest spre ev) slat legasi cu peretele de ves interior, precam gi inte ei, cu dout sindusi de froade inate frst, formind wn parce gf 0 tibunt. Naccsal ets i el imei in patter si eta Tn parte infricart dispre oava contra mchile seilor sip snt teste, ie le eta) planal lor vertical ¢ ugor stra, sind loc unui plasro, In schimb, ulimit do stiptdingpe rise sine legai aamal prs cite o singurk srhivole, cea de sus, deci ulimele dout travee ale navel late ale de sunt nai partan thank. Aste daporiva sell eu aces 4 ua wansept ob Jou rave. Sept eras legti ox perctle nave! lterale de sud prin athivole, si alte athivolte facile ‘cu nava central, Inia Foresert prevrute si bolt pe ogive, ale efeor patur (ote goluei mati, ‘ovoidal) se vie att In parte euperioaek a rior, le ila perei navel Itrale de sud 91 ai ‘artexuti. Pare inet indoilniec& bolle ar 6 fose execute, pene cl nicer nu se vad resturi de viditie in patuile prep [Navel eentale fi eorespunde spee esto incipere dreptunghiulas, dezaxats, rezukat set sl mai multor fie de coartructic. Jor, aproape doi metsi sub nvelul actual, e 0 facipere bolt Glindtie cu perctle din fund inscat ulterior. Sar prea ol ai ar & foe 0 poartd saa 0 absick romanict inlituntl, eventoal o crpti a bisericii dia faza a dova. Peste bolt scesteinciper ace pavimental covulut ruined actu, Spee eterioe aceast lide e inzestrti cu contafortus Jn corespondent ex bolle proecate. Clidizea de clrimidd e masiv si greosie, plata profit 279Upseyt,feretcle in are Frnt la de dimension! medi, Pria wsmare sltem dispusi sf binuim constucte gic, athaic in port cu arhicectora gantierelorgoticetransilvnene de pe Ie mij- Jocel veacuni al X1V-lea, Iact se pane Intecbarea dack acca capelt a tutusor silo, eiela pap th acordase In 1342 0 indelgesti, nu ar erebui cfutath ac, De acearth baslic cw teibune 5 legow i sncle subetructit ale curtinelor actual, dar nicl ia acest cax ou putern delinita fata Fi. 265, — Slimnic, vedetes cet dingpre sud-et desea lor Semnifcativ e fiptul ct inital comune se aumea Stolzenberg, penta ca la 1409 spark oumede de Stolaenburg, Dar o referte docamentarh directt Ia cotate ee lallayte abia fnee-un document din 1529, (Oaltimare cette pekoesc, in state de int gc, se aft spee apas de comana Ssechi Odiniart srvise ca loc de refugia si satelor din Imprejurini, pink ce, cle stirieel veacul a1 XYV-les, euitrii din Sischz si-au zidit © aout bisesict In st, inconjornd-o cu fortfca Aste, consrucya vastl a primel cetiti poate & cath ca exempiu pentra a explica gin alte ‘azul fnuthusile tne im yecinitaten snoe comne slat mick (eum ¢ cazul fa Slimaic) care, singum, no ar f potae rdiea asemencn opere complexe si costistoare. Cuttinele de J Stechis faclend conul dealuhi, urmirind un tasew poligonal necegulat, sist faneate de bastionne patrate, previznte eu acoperfus-popita, lndeeptate spre interior. Nici ex privice Ia idicea acest cetiian dispunem de iaformatii documenta dclt pesteu anol 1470, clad regele Matei acordtunei pis din locitorii comaneiseuies de oaste, penta a putea forma garmizoana Caaspece general cetten ponte final atebuithstzptlul seco al XIV-ln eau pale jum 1 vescalst temo, Despee o sitatleanalogX rcateask Orbin *, cind amiateste pe deal de lingk commun Crigeni, umele tne ceifi ct plan oval, fnlocuité ulterior cu 0 fortiafie stuatt ia milocul satu, complet distest i ea, Aceatt tending des ean ceil in locut ct mai la ndeming, 1 Kowvoe, Vir, p21; Ka Sy Me oma, Ss, 1, pS 280de prefeint chiar In mijlocul comune, va duce treptat la ptSirea tutor eet de sega sitnate Is once distant de lcalitate.'In flal acest popula putea st pisasedsepares {in carl unor riamerige gi upte interne, clad veajmagul ar fi abttutasupra el pe neapeptate Aces grup de cetisi din fa tai veche, skuate in afita comunelor, pe vrkt grew accesible, se pare ef ise pot atibui Inet o seri de suine, Aste, in apeopicre de Borosncal Fig. 46. —Slimsic, lines din central cei Mic se amintete wma wel iat incint pe sdesll cent» (Vasher), incnta de plait vlad © ircumfesing de cin 750 mm. Lingi Soimoqul Mace sc vid ruincle une! incite deb ae gattne, x © creunferit de ccca 350 m, aumitl eSovées. O cetate imi mick © pomenid Iingé comuna Corund? ie ats, ctateaeRabsonné» lingt Prsid§, aceasta din wand ey plan tn found de. potcouvt! sf ou un turn pitt in coll de sud-est, in apopieres por Tone comunele Ole gi Malnas# e o cette, «Mikudvérs sat «Hereezs, cx plan oval (deametele de crea 150 m X90 m) i cx un turn plea deasupea port. O cette cua pl la ese fai mic (ca dameteele de cieea 61m x 24m), e mentonsel pe dealul Véesarka de hgh Sindominic*, Te dealu! Bogith, de lings comuna ‘Racul™, se pomencyteusme wnat inente Se Bid prerizutt fy fu, exo cers gi frien exteronre,apostind ai tn iter © rapt 4. cob, Tn sf ae amintese rune de eet ling Odochel™, pe celal din fs cell lmiterileromasice, despre cae am vorbit,precum fl Porumbenl Mai®, la Linda, eet {eetatesturclor,precum gi dout ceil Tajaad, una stutl pe Solyomkd aa pe Viste] La Tigodin se pomenes ei cei, distise prin cirele 1TI™, coate de origine dace eetre: TE $item ides 1 PE a eS ihe ire HESS DER RES Bananas Ys BB one Se Tg ae 201eval, De altel rine de vieut cite dint cetigile amin- tite nu apagin si ele in sealitate unei faze mai vechi,eventoal mult mai vechi, eu tome i din | ‘material publi pink in prezent au am zjinat decitacele manumeste care, confosm devetett i sumare, para ge incaden oatecum mai ujoe faze istorce dine 1350 i 1450, Pe deal parte sigue 4 cl cercetri si verfiiile de pe teren vor completa lista de mai sus cu mumeroase alte aume i) de localitii si cu date mai substaniale. Teebuie preci, in sflrit, ck inte castelele eudale f si cetiile d= refugiu finest nu se poate face intoedeauna o distincie hott. In principi, Primele cet slat ceva mai mici ca intindere gi snt inzestrate cx doojon sau pales (testa din sem de len 5 dsp) iar ukimele, de o intindete mai mare, sntiplte de asemenes locinge resins, dat In praticd na o dati cetifile eestor douk categoii au trecut din mind in mind sau safer, in consecingt,adaptie. Aste, castell feudal dia Cllnic! se pare cf a tecut fi lk an moment dat in posesiunen comune (despre vinzarea mosei gia conacul etre comut vorbejte un document din 1430)? sia fost tansformatintr-o cette de refogin (Pel fig. 67) E probabil incinta extesioa of fos adfugatt cre mijlocl seco al XV-le, iar bastional ‘semicircular ceva mat tira, socotind ck dupa aspect acest bastion at putea Ri considera cd tn {el de precursor al vitontelor soaele pens aire. Mult mai recente apoiincintainteriont, consratt in lepieurt cw magazile de provi. Pe un tren ceva mai sigur ne afin cind parenrgem lisa cetiilor constuite in mijlocal ‘comunelor fcinesti, in jurl biserici. Aste, curtiaee gi pare din tumusile de Suncare din jurul biserici ev. din Malincray* dateazt probabil din faa in cate ea terminat si bisericn, i adief de pe la 1400, Aceste cet inl apae mai nomeroase a jurul bisericlor din ‘Tau Diese. 1 Sinpetra’, inoeputuile Forifcaiel (5g. 247) tecbuie af fost apeoximativ contemporane cu cele din Milincray, doef adevieat ef in tana de nord al incited a fort amcayjtt ulterior capela impoiobiti cu picturi mural, databile de pe Ix incepatal vescalii al XV-les, Zides fortifaycis tinut, fieste, timp mai indelungst. Ea se compane din custine masive, inkuntrl ‘leona se ingetcimirufle dle provi side ndipost ale popalaye. Tel twenaripltate fac parte i finch din vechea fortifaye,terminatd poate etre mijlocul vetclui al XV-lea, Pinzele si turn rile sintstbitote de meteeze gi gurl de pleus, acrtca din rm deschitc inc si ele oblic, | {in grosimeaviduilor. Schmbisi wlterioare a safert rural dinspre sisi, transformat in bastion DPentagonal. Mult mai tote +a adtagat apo! incinta dinafard, cate imbrack wechen fortfafc { pe laturle dle nord, vest si sud si este previoutt on bastioane pentes atilrie In fap acestea | Se alla si un gant cu ap. Despre cetaten din jurul bisericit ev. din Coden flim din analele locale ch zien a finceput ip anol 1432, probabil imediat dupa a doua incusiune turceasct cate a. devastat Tats Birsei, Gutree era duble, cele intesioare —efptusiee cu miciclauje pent adipostre aimen- telot —erau faneste de patra tarnuri mai, pltrate, ox scopetiel into ingurl.panth. Turn lle era atribuite bese, spre ineeinee nl esttocloe presi fru i mons crencir teptte, iar In faada lndteptatk spre inamic are 0 comnigh sustinutd. de mic arcade, in cae sint ascunse gurile de pleut. In jurul acestor curtine ra adugat ma triy © nein extetioas © eta: cu total aseninitoare ex dispozitc, gi deci databilt sea Inch inainte de mijlocul I vveacului al XV-lea, inconjuei biserica ev. din Cristian (r. Stain) *. Cartinele sint si aci dublate i in exterior de alt rind de sdusi mai joate, despite uoele de alteleprinte-un jant dine, petra 2 ingreuna dujmanuluiexcladaren2idarlor principale. Tciraiteronrk posed inck ope tarmur, nore, Baad, Ils Haar ore, Bas 205-2: Kan nip 0; Hone, ue {Berge OE ys, PR LatntuoWaman, stash TY, 9638 as, 8 Ssenle ptrate, ale semiciindice. Une din ele prezattacleasi creneuri dinjte i la Coden “Atel na acoperiguipiamidal, dar acestes at putes opera refaceslor din veneul al XVI-lea, God, la 165 so adingat i turaul pentagonal alituri de bastions. portt din incints exterioa ‘Turnurle vee sine inesttate on gori de pears disp inek aa ct la tarnarile din Coda, c ficate in cite © mick procminent® (un busduf), susfiautl pe console (ig. 248) ‘Mult mai simp forciicatiainiala a Bieri ref din Tieni® (fg. 249), daabili ete rijlocl secolubi al XV ea, adil apcoximativo ditt ct vies bisetic. Ea se compane dintr-o ccuting spiral de ua Singur turn deasupra port. Tuenel ndeplineste toxodats si ofl Ale clopotigi. Acearth restringere la un Singor torn de pout ca Fancie de lopotit f carscerticd penta sproape toate cetiile Secniefi din jrulbiseiilor, spre deosebire de inajortatca cxttlor corespunzitoare si- Seyt. De lft, neutsianle races a ans Imai putin inutile locwize de secu, Actsla fines exterioad, previaut gi ea cu turn de pouti, cs bastion pitt gi cu alte tel brstotne pentagonse, precedate de sant i seribiture de oui tunele secrete, se dato- teste amplifcirlor din secolele XVI gi XVIL Dar au aumai comuncle rurale #28 rmulgemit cu iemenea catti dicate in tnijlocul sfenici, ci i majorntes depusilor tai important au dispas adescori doar de dee'o incint’ todas care nu garanea secu Pe eee fitate permaneetd dect unt aut restins * =“ . de cetieni, colli nd admis si se ref feize in cetate murat in car de pericol iminent, Aste), in Alba Talia fasese forest namai teal pe cate © alla eatedal, pata episcopal eine cetclor, De aleminer, acest fori: ‘atic era in mod deosebit meniti sk acorde nu aumai un rfugia impotsiva incarsaniloe dinafai, ‘kara le geranteze sipiilor feudal i sigarantaimpotrva iobailor sis asigure supuneres aces. tora pe Intnsele propsett ale epathiel. Astfel, ceatea serven totodat scopurlor politic de ‘exploatare yi rte de Ie Bobllna a fost fn parte, un rod al nemulumilloe tet de intransigents ‘cocare se urmisea colecaea dijmelor. Inceputulleaczstei cei datenad probabil inet din ree nde tence pvp, ar ape va eit mamerne noi “42i) si complet, dar orice. sted istoice lipecse pink I actul {in 1460, cod Math Corvinal ispune demantelarea cre, dee, oon fost crcutatt dct paral, pentru ck in 1516. Vladislav I apeobi | separare 2 lousitusilor ei ppinate®. Ein interesant de notat ck in 1516 se obserek ck cetates mi dispunea de Dastioune gi te recomandi totodati seconstrcfia dia plated si au dia lema. De aci se poste dedce implicit it de simple, chiar primitive, forest incl multe cetii teanilnene din vencul al XV-lea ji aceasti contatae thoi sf constituie un Sndemn spre pradenfs cind preciem evolu sistemelor de forcate tranilvinene. Din ccttea veche din Alba Talia ou se ‘mai poate recunonte asi nimic, deoarece acestela i -au_ suprapus construcilefortfeaiel din vnc al XVITClea, py Basen eet ay sgn, Meee tla Rabo, Bp, 251-252 283CCaractsistica ncintel din Alba Yolia era ci en au se suljumen st foleze un terea restlas, un Toc de sefugia, ci imbritiga de fape un cartier lntreg, La Sighioata fasce infil conurat cu custine numat visful deaului care domintafeaares, adcd'nomai biseic, dat curiad dup ceca, probalil ia ue repeatelor incursion torceqti sa Inceput forifcaren de pe paata deal Ii, pe care eon ajzateo teie de minis ¢! desigue gi locungele memblor patzcatlad ori Fig. 248. —Cestian (& Stalin), vedere. cet fenese. Totus, fe cH centure de aplrare ou futese terminal, feck cra prea shbt,fapt¢ ct fa 41438 Sighigoam a fost cuceret si devastat de tac. Th situajia cercetdilor de i,m satem in ‘miso stadusem preciati mal substanile sii en privie Ia aspectele accstor forint, nicl ou peivice la irtinderea lor real, peatea ck ceca cee lack vail i earacterise apatin im mate parte reficcilr din veacrileulterioae, AcelyiIneeu se poste epune gi despre forietile dia ‘Mediay si Sebe, dood onfele ctzute In 1438 in minile tell. $i aceste locality au dispus Ta fnceput de cite 0 biserickforticatt, dar tepat gi agezatea «fort coprnat fa incats de idee, din are ino ani aw se mai plsteacl Ia suprafaja solu dct fragmente relatiypafine. La Medi se mai vid ceva turnuri, la Scbes Inst uma clemente tale, Inglobate in constr lterione (Oragultrnsilvnean inestrat eu cea mal puteened fordfcatic a fost Sibiol™ $1 tl nthe. tril su luat fing in etspe. Agezarea a fost sient Ia nngul de ora abia dapit 1357 gi lnainte le 1366, dati care atestact pentru prima oark denutnses dee cvitasy. I foate probabil ck Jn 1366 exist dja incina 2 dona, ear eyptindeaacuala pat mic yer legate press inne, din jurul bse ev. parohile (ost biserck sf. Maria). Dispoziiacasclor din pag adovte ult, ome lt, 99 a aL EE smth 1-2 20-20 seach ta ‘er lac See'y, Mel muni, bai Scans irene RS 8 Ine decker depen led inocnieeinge cemUinle wie se ela We fp E30 He page set ee” iG i Dee es Suomi Ed i, BUG pana tom 284de are ce teens apo nie ineegula complex (cats & ee), aa «Onl & gata i sesal rests al numa vech, din cae nu ac poo neste moderne). Aceast fa ag, Anal 4 mai complexe, greu de definie si datat inainte de exceutaen not ‘ercetlsl srslaunjte Ie fia loculu. Dost pe temeiul consider istoric, pole 9 malts putem fvansa ipoteza ck prima fiat a cei trebuie sf aparink cel mai eziu epocti ai Alexandra cl Bua, Pe wo dea ig Ceruy, eaf ruinlecetiii Teyoa, dar ceea ce se mai poate dininge slat fondamentek unoi cura pitt yi un fragment de 2id cu un contafer, ficind. parted incina de nord 1 casteltui. Spre apus se mai plsicaed urma unei vechi seid de plata Creve Iocusi mas de sdite pribujtt intregesc aspectal pirat al accstei rue, nfpdsi de padure Zidicn lin pact brut, mal ales gresie,legat cu un mortar aly amestecat ca nisip $f petty imirunt. Inu teat ipoteacle emis, mai verosimile par acdlen eure atribuie ceatey faba 8 dous a veaculu al XIV-te, fie regeai polon Cszimie II (1380 —1370), fe volevodstat molde- etn Tusg Kotiaovil (13721377). Ar trbui sl ae gindim eventual sila Petre T Moja, cate ‘fi avut interes sto ridce dup achizirionarea Pocaiel de la repel polon, in 1391. Tn’ once nape pedtiaimatt gt Same Ech ath tomtom» a 295,az, cea mal veche meagivne a cet se glsesteInt-un document moldovenese din 1395. Sigur consti e pacer fui Romstoréer, cite presupunea gi aci o Intemelere a cavaeilor teutoni sit ‘ospitalict; nie uni nil alg nu au stipint Ia aceaset regiane Pe taza cetitlor mentionste mai sus, patem recunoaste 0 preacupure &primllor domni meldoveni de ai asigora supine’ in iateior spre ftontierele de vest $i nord {in vremes Iui Alexandre cel Bon, politica lei mires incladeres fnutuslor dapee Marea [Neaget, stingind punctal extrem in sud-est, la Cetstea Albi. Aceatt localitate a avit, ip. 28, —Hoti, conten din simple cele msi vechi, © imporané stategict deosebil, at In anciate, cin pura “suncle ‘de Tyiay ct'gi la cvol medi cla! se chema Maurokaton, pentru a Aleveni spi Noncasiro in gmish genoresile. Nimic on a mai plstet ina din ace tect indepen i devgur pln de lndlnplia import, cage au Uebut of se oplindenet coma fi fn athiecara louis, Ponte creed mai peistite ar puten somte In Iveal vico tum, Cece ce se vede tail Cats Albi (fg 25) fae nceputl in timp domi fi ‘Aleandra est Bua, Timpotans excepional exis devolaes ep cusal tiple celoe made samt dlomai molfoveai se site de le pima vedere dia dinesiileimpomate ale operelor de fort Freie. Acces se compon slnt-an cute! (g. 257 aproximtiv pte, fancat de patra bstioane cllindie, msive, exe doiad mull Nira de peo pink pedplaons.Sprepltal late agora a in pe nL Hae een a ‘Deets Inmoceery Cis tei, p25 tem Conan: Ene Ae ae XII CIV ley, ARS facts dp ett Cee ANI“. omen, China p39 em, Bre ip eae tt genet Rp ets a le tartar Ge Azo wm Hem, BUS a en Gt, Ye I Boltechigpeae’ © dap rede esa wr ae 296slot (adie spr sud-rest) sot doui incinte mati, una interoas, sea extetioat, fecare eu cartinele gi ct turnusile et de apinire, iar spre apus, de-alungel Buviuli, ¢0 1 tres nelies cexteiont, situa mai jos. Zdiren cet de pinta fost ineeputt lack in panel feet veacalui al_XV-lea ji sa terminat pe impal dominiei lui Stefan cel Mice, inane. de 1484, cind Ceaten Abi se uansformd in Alterna tutes, pied in carind importants milta de odiniart. De acce, ia vremea stipinirilturcep, cetaten nu sufeit apr net 6 transformare dact lism la 0 parte moscheca vdicat! in eurten extrioat, din tere ee wat pisuest miwetal Dupi soite probable, parten cen mai veche a cetifii¢ castelul. Clidvle interne au displcut aproape complet. Au supravicfut sum cutinel, pitied lack In paste corsena ‘ehilor ctenchri, si alftc! de ele cele patra bastoane, aie toate din blocos mati din pits brth, Se mai vede apo, in ntsoral curiae! de peltura de isin o abl mal re ancati dealt dot mal mii, scobite tone in grosimea dull, met ale unc eapee daplewes Gu toatt lipsn ator detali,ccea ce -a plstrat ajunge ea sk ne putein da ined netme ce ne asim in ign one contract deorebite de cele pe vate loam Chnosent Plat acum, Destoance, cllindsce, care tci nu pot proven dei din Orient, denotd cl acest eduit mal ponte & seh bul inlsenelor indaite a cele amlzate plod acum. Ace presapunere se weet pas instiptia grecessc ayzatt in 10 noiembrie 1440 pe sidurilecastlali,comemotind tenminnecs Iwcrisior din erdinu! voievodulei Stefan Tl. Nu east nil un dabia ef inecbungres Ing tect c un inci nu numa sl meu coxmopotit al acevtal pote comets, In mre pene Primes ct lsbi international, cis al provenieael meyterlat principal. Ne e lat negpent ecemar ea acest Hf fifost un grec de oigine, date sigur a tt multh vreme in mbna sfere de expunsane a culturii biaatine. Dact consi efi atibuim acetal meqtee chenaet] sisi in dal de nord al castllu gchenaul care impodobegtelepedea de marae ev insipia amin Gig. 25), putem tage si unee conchai arupa onginil acest pete, Pima lespeie 4g Jmpeobict cx dou! ciubucs puree, impletite la mic intervie, avnd In eapitul inal & mile un motv vegetal silat, Proveningaacestai otnument din Arment sau Georgia g. ncindoielaicl. Lespedea eu inscipia c si ea decors in pattensuperoutl. os thie MCE geompians, Meith spre extremitti si previzuth ex mii rotocoale la vier, it jon fn clnparile bere, se repetk moti cruci. Ia parten de sus se glseic rozete cu cimament? | ‘seometrce, Astel In Cetaten Albi intlnim prima coastracie mila de caracter biewcie ssecutatt probabil de un mejter umblat xi aptecat, clei ima construcorlon serect Scorgieni ere de mult vreme bine stabil In cuprinal taturor provinilos eerie ‘imperiabisantn, Jn afk de acest caste, pe cae Alesana cel Bun au 1a vim termioat,¢ probabil ol {5 executatimediat i curtincle prime incite, adie acuala cure interioal, das acl erie se ‘ibovit pnt in narte 1454, cin picilabal Stancal aga insripfia eomemorativi pe ena da tamorile de pe lotta rattan Prin eoumerarea ectitilor de mal sus, cunoseute cel puta sub form de rain, slatem reste depart dea & epuizat problema athitecturit iltae moldoveney dia pesonde Ce ne fiestas Pe bera docamentelo am mal patea amin serie de exif aq doplote, con {Ese le ce de a Vasu, fost segedingl domneasct In vremes ai Stefan Tk ind a0 pomoneyes Ei Fotae al Visluulsi»§, gi sar putea adiuga numele localiiilor in veciattatce carom bo fost observate urme de fortificate acoperite acum de pimint. Cu toate cfortuil, nu cet ook Srasemenca completiri ar putea contebui I integica substantia magia reals pe cate ae-o | Patem face in eomentul actual despre sstemele de fotfaje i de constancy ae ectilor 2 Beonen Cte t,o 298 9 wm Sey a Barmsn, Garo Ame 27 2 inal Sl diode pcs cn SE A, Beet, Gor " 297 memoldovenesti dar trebuie subliistt i cx aceasth ocase aecesitatea de 2 concentea in vitor ‘al mul aparital de cercetil itorce asupeaatbeologie! feudal “Tallcr sats infoomapile de cae diepnem ow prvi Ia arhitectorn civil din faa isto- sek pe cae 0 analisim. Cale firinests ca gi cle oelgenesti foresee, desigur, tonte de lem, sila fel probabil si marca majoritate a eujlor boieres, pomenite in mumeroase documents ale Fig, 256, — Cetaten All ‘rem ponte ci si pate din cutie voievoxtor, Acq, foarte probabil, mi loci fn Jol big in cecum sin ee despre care am yori ch aver lca cere ma ineipionte st coforubi in ong ln Ba, I Sct fad. O asemenea cst e menionatl iy; wade sein; at rma 1364, rama hi Peep 1. Dae fondamenece descopere ch lngt bites a Gheorghe, pes spine wc pec cer mits, ponte reconstruc cet reheion inepeinet de Sean cl Mare. Pina ners de #adce pid lumint in seat problemi face in przet h Soe, unde Inept eran color domnepi® Rezl- Eee prowizrisn ac penton dr ntinp ce eitor ces am ta vans de " tne-Bing Let 94S ine, Hp * Rap, SIV, V, 1-2, 195, p 290 oom 298j i } igotns, sini find gf prin azide aalogi, tn privigsaxpct uel cnt domme in acest pros sinter cu total eda a thc. Se despre limped dows Epear Suceava fit o cute domneac dia path, probabil che din momenta nels Pog Mosat ac, acc cel mai tran in 1388, petro cil Schein, chiar dae! adnitem of ae Sow termine xin nico posite pet adipose wc ar dome Ga ce Fig. 257. —Cetaten Alba ace lar etatet de sun era probabil incl abia fa construcie nici ea au at f putt ofe ‘it thse sulckent pentre destinies vie normale une eum domi, Chace a {eptul cl stpttwle de a curtes domaeasl preznt sel statigeata complens consent cece ce scrum, dovalf s unor reparati multiple gi chiar cefaceti ample, ia diferte niveles des in Beats Bet Sac zl nc un element cronloge, oath prezenja monedeor nceplo ‘Esto to scarm vitoruti i scrictencapitollai despre athitectara civilt nolderecary oes fast de console » feudalism Pentew toute aceste nesjuasuri, ne ofert 0 onrecate desptigubizeathitecturabisericeasc erputoril ew pend, rest, In Indepdrtaren veemutilon, cod Useile re elders nen, gin ema Tn ox ar, in seco al XIV-en vai religioah iu ma aves ael spe pe sore Ul presupun o serie de cerctitori inchipuindt-gi cabin clogtel hi'Nicedin og Sanit Moldova prima organzae a vil dads religiase. N. Gelgory 4 setoeae Ere RPE ain ie bt de document, acest concept i vom vedea et tlementle pet ie ge cate nile furnizea istornachitectarithisericeticonfitma accatd Condarnane Sel TRIN. Geigorts, incemeiat pe excerptaten documentelor venculsi XV lec seed a ean Ch de pa, Hany Malini 22, moss, Mma, p 116385 299

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5810)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (353)
• The Art of War: A New Translation

  

  From Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3045)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  From Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5646)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  From Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7771)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20064)
• The Handmaid's Tale

  

  From Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13227)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20479)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (3301)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  From Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (10370)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  From Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Bronte

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9955)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  From Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9054)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  From Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3321)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7503)
• Freakonomics Rev Ed

  

  From Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7865)
• The Hobbit

  

  From Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (25892)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  From Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9974)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2486)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  From Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2507)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  From Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2558)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  From Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (12954)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  From Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2499)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2569)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  From Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5719)
• How To Win Friends And Influence People

  

  From Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (6534)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  From Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9762)
• Stardust

  

  From Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (8144)
• Life of Pi: A Novel

  

  From Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13473)