ane am oe + R 4 t3/ i 2... “N MINISTERUL ADMINISTRATIEI $I INTERNELOR Digectia Gencearn Tueipiea 3610 DOSAR Nr WMHs) Ab, DATA INCEPERII DATAINCHEIERI ..... VOL.ee re d- MINISTERUL AFACERILOR INTERNE —CABINET— , STRICT SECRET ! Confidential Personal us soho he ORDINUL MINISTRULUI AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICI| POPULARE ROMANE api 6 oa We 1958STRICT SECRET! /5F ORDINUL MINISTRULUI AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICIT POPULARE ROMANE Continutul : lipsurile in munca de ancheté a organelor de securitate si masurile de imbunatatire a calitatii anchetelor. Analiza situatiei muncii de ancheta a organelor Securititii Sta- tului, a aratat, ca in cadrul Direofiunii de anchete din D. G. S. S., pre- cum si in organele de ancheta exterioare, aceasti munca se gaseste la un nivel seazut si nu corespunde cerin{elor care au fost puse in fata orga- nelor noastre de catre C. C. al P. M. R. si personal de ciitre tovaragul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ In organele de securitate mai are loc practica efectuarii arestarilor pe baza materialelor neintemeiate, neinsemnate si neverificate, dease- meni si fara efectuarea unei docuentari prealabile asupra_activitatii criminale a indivizilor ce urmeazi a fi arestafi. Ca rezultat al unei ase- menea lipse de raspundere in problema arestarilor, a fost aceea, cA au avut loc o serie intreaga de arestiri a cetifenilor cu. totul nevinovati, iar uneori din mediul social apropiat noua, ceeace a pricinuit prejudicii Politice cauzei construirii socialismului la noi in {ard si a subminat auto- ritatea regimului de democratie populara precum si a organelor de secu- ritate. Asemenea cazuri au avut loc in Directiunile regionale Stalin, Mares, Putna si altele. Intr’o serie de regiunt, arestalii nu erau interogati cu lunile, din ziua anestarii lor, ceeace dadea posibilitate ca acestia si se orienteze si sa se pregiiteascd pentru interogatoriu, deasemeni aceasta situatie ducea la taraganarea efectuarii cercetarilor, In munca de anchete aut fost folosite 0 serie de metode dauna- toare, astfel unii anchetatori, in locul unei munci minutioase si indemana- tice cu arestatii in vederea demascarii activitatii lor criminale, recurgeau la masuri de constrangere fizici, ceeace insemna inciilcarea grosolana a legilor revolutionare. Sunt semnalate o serie intreagi de cazuri, cand mul{i dintre an- chetatori se pregitesc insuficient pentru interogarea arestatilor, stu: diaza slab materialul informativ si cel ofical, nu intocmese planuri pen- tru cazurile mai importante, inainte de chemarea aresta(ilor la interoga- toriu, nu reflecteaza asupra intrebirilor si nu intocmesc chestionare, ceea- ce duce la punerea de intrebari negAndite si nelalocul lor. Interogatoriile arestatilor de regula poarta un caracter formal, si neofensiv. Materialele probatorii, precum si cele informative, nu sunt folosite aga cum trebue pentru demascarea arestatilor. Declaratiile obti- nute dela arestati, nu sunt controlate si documentate la timp.Anchetatorii nu analizeazi si nu urmarese declaratiile date de are- stafi, iar uneori, dupa cate se vede, nici nu le citesc. Numai prin aceasta ce poate explica acel fapt, ci rispunsurile date de arestati nu corespund intrebarilor puse de anchetatori. Practica luirii de declaratii scrise personal de catre arestati a do- vedit, ca arestati scriu declaratiile dupa placul lor, minimalizeaza gra- vitatea crimelor comise de ei, fac sterp continutul politic iar cateodata introduc expresii cu caracter contrarevolutionar care discrediteaza pe conducatorii Partidului Muncitorese Roman si ai Guvernului_Republicei Populare Roméne, calomniind regimul de democratie popular’. In afard de aceasta au fost cazuri, cand materialele informative nu erau folosite just in timpul cercetarilor, ceeace ducea la desconspira- rea informatorilor si a metodelor de lucru ale organelor securitatii. Una din lipsurile serioase consta in faptul, cf nu a existat un con- tact de munca dintre organele de ancheti si cele operative, iar acestea din urma, de regula isi margineau activitatea cu arestarea obiectivului, neintereséndu-se de mersul cercetarilor si neacordénd ajutorul _necesar organelor de ancheta. In acelas timp Serviciile de ancheta nu informau Ja timp lucriitorii operativi despre rezultatele cercetirilor. Din aceasta cauzi uneori legiturile criminale ale arestatilor, descoperite in _ timpul cerceirilor, nu erau incadrate timp indelungat in actiunea informativa, sau se efectuau arestiri far o prealabila verificare si actiune infor- mati Nu a fost suficient organizaté si folosita agentura de camera pen- tru urmirirea arestatilor iar alegerea si conducerea ei a fost, in cea mai mare parte, incredinjata lucratorilor de rand cu putin experienti. Agen- {ura de cameri era. recrutata din randurile fostelor organe represive, S. S. L, Siguranta, Politie, spioni gi fosti membrii ai ,,partidelor istorice burgheze, arestati, Acesti dusmani inraiti ai regimului nostru, cAteodata igi ofereau singuri serviciile lor, peniru a folosi aceasta posibilitate in scopurile lor dusmanoase. Unele Directiuni regionle, ca de exemplu: Timisoara, Oradea, Cluj si altele, intrebuintau metode gresite in folosirea agenturii de ca- meri, folosind in cazul cercetirii unui grup unul si acelas agent, pe care-l mutau in celula unuia sau a altuia dintre arestati. Unii anchetatori foloseau cu nepricepere si fara avizul conducerii, ma- terialele agenturii de camer, desconspirdnd in acest fel atat agentura, cat si metodele muncii noastre. O lips serioasa in activitatea Directiunii de anchete consta si in aceea ci, nu a efectuat in masura suficienta controlul muncii de anche- 4A la directiile regionale. Ca o consecin{a negativa a fost si faptul ca intr’o serie de direc- tiuni regionale anchetatorii nu erau numiti definittv in sectiile de an- chete, din care cauzi nu puteau sa se califice, fiind mutati, fara ca aceasta sa fie necesar, ‘it alte sectii, creindu-se astfel o fluctuatie-de an- chetatori. Existenta acestor lipsuri serioase in munca de anchete, se explica in primul rand prin aceea ca, sefii Directiunilor regionale de securitate si conducétorii organelor de ancheta, au acordat prea putina atentie aces- tui important sector de activitate, au ‘eiectuat un control slab, au sprijinitin insuficienté masura munca aparatului de ancheta, nu au luat parte Nps, preuna cu anchetatorii la interogarea celor mai importanti criminali, nv au ajutat la intocmirea planurilor de cercetari, la alegerea si intalnirile cu agentura de camera, precum si la folosirea materialelor furnizate de aceasta. In scopul lichidarii lipsurilor aratate, ORDON: 1. — Se aprobi ca incepand dela 1 August 1952 selii Directiu- nilor regionale de securitate, s4 efectueze arestiri, si inainteze dosarele ia instantele judecdtoresti, dupa terminarea cercetarilor, fard trimiterea prealabila a materialelor la D.G.S.S. spre aprobare, pentru. urmitoarele categorii : @) teroristi, diversionisti, indtvizi pentru manifestari dusmanoase, precum si indivizi prinsi in flagrant-delict. 6) membrii ai unor grupuri si organizatii mici. s ¢) spioni — care lucreaza individual. In toate celelalte cazuri, arestarile sa se efectueze numai cu apro- barea D. G. S. S. > 2. — Arestarea lucratorilor cu_munci de raspundere in Partid si organizatii de massi, Aparatul de Stat, intreprinderilor, specialistilor si savantilor, s4 se efectueze numai cu aprobarea D. G. S. 8. 3, — Dupa ce se va termina cu organizarea si complectarea orsa- nelor Procuraturii, in cazul categoriilor mai sus aratate, arestarile s4 se efectueze cu avizul Procurorului Republicii, procurorilor regionali_ mi- litari. Pentru obtinerea avizului Procurorului, organele securitétii sunt obligate sa inainteze ,ordonanta de arestare" (forma se anexeazit), dea- semenea si intocmeasca o nota scurta asupra materialelor principale pe baza caror se va face arestarea, pe care si o aduci la cunostinfa procu- rorului Pe viitor conform Decretului Lege Nr. 6 din 2 Iunie 1952, sii se dea posibilitatea procurorilor pentru probleme speciale, sa studieze dosarele de ancheté impreuna cu anchetatorii, sa interogheze pe arestati si sé exe- cute indicafiile primite dela procurori in legituri cu dosarele de anchetii. 4. — Eliberarea arestafilor din lips’ de probe, sau din alte mo- tive, s4 se efectueze numai cu avizul D.G.S.S. 5. — Sise fixeze pentru ducerea cercetirilor urmatoarele termene: @) In cazul indivizilor arestati pentru agitatie contrarevolutionara, raspandire de zvonuri, incadrari in U. M. termenul de anchetare se stabileste Ia una luna din ziua are starii. 6) In toate, celelalte icazuri, pentru ducerea cercetarilor se fixea- z termenul de 60 zile. Prelungirea termenului de anchetare sa se efec-- tueze nmuai_cu avizul D.G.S.S., pe bazi de referat cu indicarea motive- lor necesitatii prelungirii termenului SA se comunice imediat Directiunei Generale a Securitatii Statului despre arestarile efectuate, iar in cazurile mai importante, sa se rapor-teze despre mersul si rezultatele anchetei, precum $i despre rezultatele cercetirii dosarelor in instantele judecatoresti. 6. — Pana la 1 Octombrie a. c., s4 fie terminate cercetarile in curs care au o durata mai mare de 6 luni. 7, — Pana la 15 August a.c. sd fie exclusi din refeaua informativa cei ce nu prezinta incredere, provocatorii, cei _desconspirati, cei care in trecut au facut parte din organele S. S. I., Sigurantei, Politiei, precum si membrii fostelor ,,partide istorice* burgheze si cei condamnati la ter- mene mari. 4 fie recrutata din randurile celor care au recunoscut Ageniura s activitatea criminala dusa de ei, precum si din randul celor condamna la termene mici, In vederea verificirii lor, si fie folositi primul timp in urméarirea arestatilor pentru crime de mai mici insemndtate si numai dupa aceia si fie introdusi in actiunile duse asupra criminalilor _impor- tanti. Se interzice folosirea agentului de camera pe termen mai lung de | an. Recrutarea agenturii de camera sé fie efectuata numai cu apro- barea Sefului Directiunii sau joctiitorului , iar conducerea agenturii fie incredintata sefilor si ajutorilor serviciilor si sefilor sectiilor de an- chete. Pentru agentura de camera sa se intocmeasca dosare individuale si dosare anexe conform directivei in vigoare. 8. — SA se lichideze cu practica intocmirii copiilor la dosarele de ancheta. Pe viitor dosarele de ancheté se vor intocmi intr'un singur exemplar. Dupa judecarea cazului si trecerii dosarului_prin instantele ju- decitoresti, acesta trebue si fie inapoiat organelor Securitatii pentru a fi pastrat in arhi 9. — Directia Cadre sii complecteze pana la 1 Noembrie a.c., apa- ratul de anchete cu cei mai buni lucratori devotati pana la capat cauzei Partidului si Patriei. Se interzice directorilor regionali sa efectueze mutarea anche- tatorilor fri aprobarea Directiunii Cadrelor si Directiunii de anchete din D.G.S.S. 10. — Pana la sfarsitul anului curent, Directiunea VIII-a din D.G.S. S., si efectueze verificarea muncii de anchete in organele exte- rioare si sa le acorde ajutor practic in lichidarea lipsurilor constatate. 11. — Sa inceteze practicarea Iuarii de declarafii scrise personal de arestati si incepand dela 15 August a.c., sa se treacd la interogarea serierea declaratiilor de catre anchetatori In acest fel sa se treaci dela forma pasiva de interogare la forma acti — ofensiva. In legatura cu aceasta si se {ina nu mai tarziu de I August o sedinta de instructaj cu sefii sectiilor de anchete din direc- fiunile regionale.67 >< 12. — Pe viitor, declaratiile sa fie semnate atat de arestati, martori, cat si-de anchetatori cu indicarea functiei, gradului si numelui. Restul documentelor ce se anexeazii la dosarul de ancheta, tre- bue sa poarte semndtura lucratorilor respectivi. In afara declaratiilor are- statilor, la dosartil de ancheta trebuesc anexate si documente _oficiale, ca: procesele verbale ale comisiilor de expertize, documentele intocmite de organele competente, despre fapte de abuz si declaratiile martorilor. 13. — Pe viitor lucratorii care vor face arestari nejustificate, care vor avea atitudinea pasiva, care vor manifesta desinteres, care vor tergiversa si vor ciilca legile revolutionare, vor fi pedepsiti in modul cel mai aspru ajungand pana la darea in judecata Tribunalului Militar. Raspunderea pentru efectuarea arestarilor si starea muncii de an- chete in directiunile regionale, o incredin{ez personal directorilor. Prezentul ordin sa fie prelucrat cu intregul aparat de anchete si cu lucritorii cu munci de raspundere (conducatorii) a directiunilor $1 ser~ viciilor operative de securitate. MINISTRUL AFACERILOR INTERNE, (ss) General Maior DRAGHICI ALEXANDRU