CUPRINS TA |ANTUL AUTORULUI { URGENTELE APARATULUI RESPIRATOR Eesuficienta respiratorie acuti El. Cauze £12 Simptomaiciogic E13. Conduite de urgeati Gxlze de astm drongie Bil, Factor: determinanii si predispozang 22) Simptomatologie 23. Conduite de urgent rea de ru ostmatic .. Tr Gauze declangetoare 2, Tabloul cline 3. Conduits de-urgenis “4, Medicatin de urgentt Hemoptizia .. Lal. Cauze 142. Simptomatciogie 143, Conduite de ucgenii Pneumotoraxal spontan (accidents) Us.1. Cavze 15.2. Simptome 15:3. Conduita de" urgeagi Bronhopneumopatia obstructiva cronici wcutizati (BPOC acutizall) Tol. Simptome .... 162. Misurile de “urgenti 3 3 3 2. URGENTELE APARATULUI CARDIOVASCULAR Edemul pulmonar acut (E-P-A.) 2.1. Factor etiologies principali 12, Manifesti einie 13, Conduita de urgent 2.13.1. Tratamentul EPA. in funclie de etiologic: cardiogen cu TTA. normal sau ugor ereseutl 2.1.3.2. Traiamentul E.P.A. lezional (necardiogen) 22 Embolia. pyimonaré 22.1. Maghfestiri clinice 2.2'2' Auiudinea de urgenii infaretul miocardle acut (L.A) 23.1. Semne elinice 23:2 Conduita de_uigent 23.3. Ingrjiren in unitiile spitalicegti33, 3.4 3.8. 4a, 4. URGED Encefslopatie hipertensivi. acuta 24a. Talon clinics ent St Cause 5.2. Tablou ‘cinic 5.3. Mason! Ge urgcnié suscitarea.cardlo-espieaio Senne nice een n ‘2, Primal ajotor gi” ean Primal ajotor sf eanimare”respiraiie 6. 6: Teli respite ar etnies ssp! arte Erficienta resuseitini carson Eien resus exdiovsprton Compl 5 acedencle 2626 Alte preci ulburirile de ‘ritm le inini 7.1 Buiologia ‘ulburtilor deri 7.2: Tulburtr functions tn ant 73. Clasiticates tslbarisoe' de tm 273.1. Tulburis in formarea sil 27301. Anni atte aay BI SE2 Anitnil venta 27.3.2. Tulbarin de sonducere ru pectoral =n Coxe Simptoaie Atdines do ira Tratamental de. durat ‘omaiaiogic Conta de rec allia scuté a ‘Cauze 7 Simptomatcigie Alteines de ug 'dluzia intestinalis. Ss 1 Cauze 2 Simptoiaicogie 3. Conduita de ungeaii a: Conduits in spied nragile digestive supeioare (H:D.8) 3. Simptomstotogic arate pent 4. Condita de urge i 2 3 ne see Tebow Ginie NTELE RENALUSS! UROLOGICE Insufictenta renalé ents Ipelete rnald uth R.A) 4112) Simpomaiciogic S13, Condit de angcail ‘cardiac exter (resuscitarea”cardiorespiraiode) ile masajului cardiac’ execs + B24 Condvita to spite : Gis Hemodiatiza (i 4 BiG. Disliza pertoncal 3 BUT, Trecerea teptat 5 Golice ronald. nefretic& rome B22 Simptomstoiozie 25. Conduita de ure 24 Conduita in spa 5 Retentla cut de urinil 5 B31. Canze _ obstaccie 3 45.2. Simptomnatolosie & 33, Conduita dem 5 URGENTELE NEUI Stirile comatoase a Sil. Etilogia comelar i 512 Clasificarea in 4 Fi S13. Diagnosticu! dil a S.A. Misurile de uc i Coma de origine ms SILA. Coma vascul qt brale. (A.V.C} bs Come de origine &x 2 S115, Coma diabetics 2 S128, Coma hipoel g Recidente vasculare a BRT Coe 5 5.2.2. Simptomicionie ® S22 | Teche 5 $24, Conduite in spa at 6 INTOXICATULE AG ® TEx Crltert de opreciere 31 % Cit cael snes Bi > ids erate 3 UT" cae oa z $3: Sparen tsa % $34 Amite se $35 dine Tone s oo Ne ccs a £5. Intsiafte scste cu % imonitor ca 100 Core Spam 10 C312 Mind tor <2. Saori tea 18 ne a $322 sowed 10s cas, crease sel Ce Sina tos C332 Meee 16 624, hictiate oud tos a 106 63.4.2. Misun @4, Conduite in spital 5. Hemodialize (cinichial’ artificial) 6. Disliza pecitoneala 5. Trecerea’teptati la on rogimn dietetic ica renal nefretich . Gauze Simptomiaioiogie Conduita, de urgent Conduit in spital tla seutd de uring Cauve - obstacole mecanice Simptomnatologic Conduita de urgeaya 5, URGENTELE NEUROLOGICE 5.1. Stirile comatoase SLL. Lttologia comelor S12, Clasificarea ta 4. grade 513, Diagnosticul diferengial 5.1.4, Misurle de urgent 5.1.4. Coma de origine cerebral SLA, Coma vasculo-cerebrali provocati de” accidente vasculare cere: brale (A.V.C.) 5.1.B. Come de origine exiracercbralé SLB. Coma diabeticd 512.8. Coma hipogticemicd 5.2. Accidente vaseulare cerebrale (A.V.C) 5.2.1. Cauze a 5.2.2, Simptomatclogic S221 1 Ischemia cerebral 3.2.2.2. Il Hemoragia cerebralé 323. IIL Hemoragia subarahnoidian’ 3, Conduita de urgeatt 5.2.8. Conduita tn spitel 6, INTOXICATHLE ACUTE EXOGENE Griterii_de apreciere @ periculozititit Cri chited? clinice de apreciere a gradului nei intoxicait 107 109 ML 13 13 13 na us 116 116 nt UT 118 120 120 120 11 21 1m 1s 13 Tees seecetutice mespeciice de prim ajutor st edministrarea de antidoturt 139 Evecuarea confinutului gastie gi Intestinal Spilerea tegumentolul sta mucoasclor Ruministarea de antidot (milsuri specifice) ‘Adminstearea.oxigenului si calmarea durenilor ‘Mentinerea functor vitale 6, Crearea.accesului Iao vend Intoxicatiile acute cu aiferite subsiante 163.1. Intoxicagia cu monoxid de carbon 63,L1. Simptomatologic 632, Misr de urgenti toxicaile acute cu acizi cororivi 6.2.1. Simplomatologie 63.22. Misori de urgenti Intoxicaile acute eu baze tarh 6.3.3.1, Simplomatologic 633.2. Misuri de urgent rtonicafile eo detergent anionici 63.41 Simptomatclogic 63.42. Masuri de urgent 40 142 3 a5 16 146 146 146 137 147 148 148 149 151 BI ISL 151 Bi 1 uw63.5. Imoxicaite ew det 63.5.1" Simpiomatoiosie 635, 63.6, Intdricti 63.62 6.3.7. Intonicai 63.72. Mas 63.8, Intoxicaite O38 6.3.8.2. Misue de urgea 639, Inoxistile eu subs 63.9.1" Biologic Tablog linia” 63.93 63.10. inioxicatite 6310.1 Tablow ein 63.102 eu ciupere 63.11 63.12, 63.122) Masur 63.13. Intoxicatite eu" ci 63 63.14. Inioxicatte a esldt 63.142. 1. Insuficlente respiratorie scuti TLL Catze re T12" Simptomatsiogis 713. Masur de’ ursengi 7.1.4. Transport nt Insutictenta ‘cardiac 721. Catee : T22. Simptome nics” 72. 73. Colapeut 32 Simptomaiciogic 3:3. Conduite de 3.4 Transport 53 i i as 14, Convalsiile = ¢ t 13.2. Manifest’ cinice 1-33. Conduita de" urgengi 7.3.4. Transportal ta Spiceh 735. Condaita in pital 12 ergenti cationici Masuri de urgenti ile ou insectigide 03.6.1. Manifestisi clinics Miisuri de degen le cu insectiende 03.7.1. Manifestiri einige "® uri de. urgent ‘organafostoraie ‘organociorurata ‘Simptomatologie tame mets suri de urgent ianutt sacid 1. Manifestin.clinice 63.13.2| Misuri de urgents cute cu barbiturise Simptomatologie Misuci de ‘urgenti 7. URGENTELE iN PEDIATRIE pitalices midsiobinizante, a’ cop” Ht alan Bit, Sings SS din a = BEEBE Fab obe i aH Biciode = Sinpional eo Vanes de Gisiiexe islone Fables ie Protas 6. Tratamental i t coo 890900 idtdda 5 ret pean $25, Sonata pofincick = $a een! pel Ecrsiopas socal co Se Conduit proiactic $22 Conca Epa 3, Conduite doph asses Hiemorspte in, eneeslon ‘Hemorent va - 8.5.11. Cause 2 B52 ae ease $322, CaracetleTL1.1. Btiologie TLL2, Btape elinice 1.1.13, Simptomatologic TLL, Tratament ort provocat 1 Precizarca.siadiuiui anatomo-clinie 212° Forme clinice SE Stapttrea: Giagnosticull clinic de avor’ complicat rin infectie (in spital).... 8.1.1.2.4, Atitudinea terapeutick cxtrauterind (ectopics) Buologie LLocalizareasarcinii extrauierine ‘Semane_clinice Conduita de urgent vezicularé(bidatiformi) 1. Simptomatelogie 2 Audis de urgcai ina cervical ‘Simptomatologie Trataanent % ain‘ dou jumiiaie Sarin enta_ praevia Craze Simptome Diagnosticul” diferential Conduita de urgentt 5. Conduita in spital nee weroplacetart, Bese ‘prematuri @”placentel normal 1 1. Bliciogic 2. Simptomatologic 3. Condu jpturle- uterine ‘Varietiti de" supiurl ‘uterine Clasiticare (forme: de roptr ttine) Briologie ... Tablou linic’ 5. Proflaxie g Tratamentul i spital amps : ‘Semsie.presclampsicl 2. Simplomatologia in acces cclamptic 3. Conduite. profilactied ~_stadiul prectinic ‘4. Tratamentol_preeclampsici 5, Conduita in accesul eclampsict socleti eu sarcina Ea. Conds profilactich in timpal sarcinil $42. Condaita i timpul tavaliulot 84.3, Condoita dup’ nastere Hemorogiile in ginecologie ae Bor, Temoregit valvovaginale (valvovaginoragil) SS.L1. Cauze a 8.5.2. Hemoragil uterine E521 Cauze 8.5.2.2, Caractersie’ hemor3. Fenomene care tnsojese hemoragia 4. Conduite i. 85.2. 8522. 9. URGENTELE OTORINOLARINGOLOGICE 9.1. Corpll strdint in organele otorinolaringologice 9.11. Corpit stint euriculert 9.11.1. Simprome : 1.1.2. Masur de" urgeail ‘orpii‘strdint nazalt 2.1. Simptome 2.2. Masur de ‘urgenii pits. Taringient 3.1. Simpromatologic 3.2. Atitudines de. urgent i a 9.1.2 i 1 rails laringeni 1. Simpromatelogie 2. Disgnente. dfereaia 3. Conduit de urgent ‘stdin taheobronch 1." Simpiome 2: Masi de urgcnil pil sein esotagien al. Simptone 9:16. Misun de urgeall 9.2, Hemorasile otorinolaringolosicn 9.2.1. Hemoragia nazala S Sot. Cave 9221.2 Tablou” clinic in epstaxial Benign 9.2.13. Auwudinea de urgeas snoragile aurieulae (Orgy 2 Cauze, erences 9.1.5, 2 a a ry 3 9.16, epee, Hemoragile laringicne Hemoragile teaheobrongice 9.2.5.1. Masur de urgen Hemoregiile esofsgione 926.1. Canze " 5.2.6.2. Simptomatoiogie 9.26.3. Misi de urgcati 10. URGENTELE iN OFTALMOLoGIE, 10.1 Corpit strBint ocular... 10.1.1. Compit stint conjunctival qi eomcent 10.1.1.1.'Simptomatoiogie 10.112. Atinidinea de urgenli 10.1.2. Corp’ stint intraocularh 10.1.2.1, Atiudinea ‘de urgent 10.2, Arsurile oculare : 102.1. Ciasificare 10.2.2: Agentul etiojpaic 1023. Auiudines a urgenia 103. Glaucomul 103.1. Glanceniai" congenial 103.2: Glaucomsl acute. 103.2.1. Simptomaisiogie 105.22: Atitudinea “de urgeni’ Sa Fest aero Beale de wei le Eeponsicoa Fanment UMATISMELE of Je. cconlo-cort isnele casio aii Mositicat i amplitudinii migcinlor res- | piratori 1.1.2. Simptom: tologie a) Dispneea __| * @ Cauze generale = Afectiuni paretice sau spastice ale muschilor Phratori: tetanos, poliomiclité, poliradiculone Prumatisme medulare, come grave, rahianeste Geille, narcozi profundg, hipokaliemie, hipe kaliemic sever’ — Beirale ‘cutie’ toracice, defecte neuromuscula (niastenia gravis, fracturi_ costale, operat (ince, traumatisme toracice si toracoabdominal — Boll ale sistemului nervos: traumatisme cranio-c Beprale, leziuni cerebromedulare, sindroamele © hipertensiune craniand. _ Afectiuni abdominale: ascite masive acute, per eee acute, operajii laborioase pe abdomen. —Faroxtcayii acute: medicamente sau toxice depriman’ SNC. medicamente sau toxice convulsivan tempus organo-Tosforici, CO2, CO, sclderes O2 — Afectiuni sanguine: anemii ‘Mie afectiuni: obezitate, trichinozs, stare de s0° Poate apirea sub forma de eradipnee.inspiratorie, tnsofité de tira) Gettsct Spatilor intercostale), cornaj Gnspiralic lent JRomotoass), waduce obstacole in eile respirator superioare; « bmipnee expiratorie (vezi criza de asin bronsic f Prsionee — (intoxicagi cv deprimante ale S.N.C @ polipnee: 3 Rospirayie Kussmaul, ~ respirajie in 4 timp; inp Tefecpeuzd, expirajie pauz8 (acidoza metabolic) o satirayia Cheyne-Stokes:,respiratie (polipnee), ° Sruptitudini crescande pind la maximum epe) amyyand pana la apnee ce dureazi 10-20 secun GGpare im: hipertensiunea intracraniand, hipoxemi GUitior nervosi, arterioscleroza cerebral) prima desaturarea de oxigen a singelui, arte- Exp Trespectiv cresterea hemoglobinei. in sates Beh tanttesta. inijial 1a buze, unghii, pavilion Grechilor gi apoi se_ generalizeaza — Gaia poate lipsi in: anemii, stiri de sec, ipo cian intoxicajii cu CO si cianuri, alcalozé. Acestea pot fi Rare si ample Raevente q superficiale (fracturi costale) Hiigeari numai ale unui hemitorace (peralizia MS” Missoni unui hemitorace, colecti pleurale bu sees neumonie masivi, obstruarea unci, bron iReipale, emitorace bolnav, pneumotorax 3. Conduit de urgent BB Controtul Ssigurarea_ pew meabilititit ciilor acrieneRespiratia paradoxal’ (turtirea pkimanului de par a ezata in inspirayie si reexpansiunea _acestuia in expirafie) - in plagi pleuro-pulmonare, volet costal. Apare ca fenomen compensator Conduita de urgent: Sp controlul si Ssigurarea per Beabilitayii GBilor acriene Poi apivea yi alle semne, care depind de cauza eon ee feteninal insuffienfa respiratorie ers a traced Sediul poate fit precordial sau Durerea iy cafegjuni coronariene, mediastinal, (a- rere steraehe pulmonardele.); la baza hemito- hth Ginfret pulmonar, pncumotorax spontan et). race Gipoate’ fi consti, intens (embolic pulmo~ Caractere aie) junghi foracie violent (pneumo- fora spontaa) toran spond si umed, acopesit eu transpires aabundente Fee e (Qatortt.ipoxies,hipercapnisi) a eee ra (pneumotorax, emizem pulion Tipersoneromieat, cole iehidiene, in plevrt) Marita (Oe paologice eare ian nastere in alve-| Ralur (eso rnih, Por fh erepitante.(asemanttoare ce ree ie pe care avzin ind reckm inte wan eivi de par sau cand aruncim sare pe 0 fete ¢ inal «agar in. pneumonii, edei pulmo- i ain afiante (groase_ ca nigte suneie de, con- nat cre ofnorese:seerefilor abundente in bron- tabas iante (asemanstoare co fuitl vanclu; i siuate: (seaman cu zgomotul care se. aude suberepies Sntcun tb de sicld pin cu apt se ronsite, supurafit pulmonate), oat Sas tommolenli, confurie, dei in orice formé de insuficenfa respiratorie acuta grav | Hint eopatogenezd se aplick de regula, th urgenie tncle misuri terapeutice generale Obsrrucile supraglotice (ciderea limbii, Le eee ieniaulur de varsdturd sav reguraitatic in cere aenene sau acumularca cheagurilor de singe | Sturefi, patrunderca unor corpistrlini din cavi- secret dala) se controleazi vizual i se combat | tiie manevrle. cunoscute (vezi cap. 2.6. = Tean- marca respirator snares i mnpiedic ciderea limbii inapol: ageza- vem inavula’ tn decubit dorsal cu capul fx hiper- extensie. 19— impingerea aaterioar&é a mandibulei si sus; | ei. (Aceasti manevri, impreun’ cu_hiperex capului indeparteaza ‘pericolul de obsirucjie alunecarea posterioara a limbii la bolnavii | stienfi). In cazul inundarii cBilor aeriene cu de varsituri, primul gest este inclinarea Ia: @ capului victimei, Curttarea orofaringelui de secretii sau de turi cu ajutorul degetelor infasurate in tifon 1.1) cu tampoane sau prin aspirajie orofari (fig. 1.2 a) sau nazofaringiand (fig. 1.2 b) Fig 1. — Curiqarea orofaringelui de carpi sirdini, secret, virsh tun ete Fig. 12, @ — Aspiraia ccofaingiand a secreilor. b — Aspirayia nazotaringiand 20 jilizarea respira i ob- sub- — Dact permed lui aye lovitun scapull a cor cavital | — Tract sau | — Se fac plasat mene a — In ol dact inca bol | = Asis tral intoe dors — lal integ din sel va J$2 susjinerea Bipercxtensia Daca asistenta medical’ isi di seama ci nu se permeabilizeaza clile respiratorii, aplict. bolnavu- lui asezat in pozific semiventrala aplecat inainte, lovituri cu palma (de cdteva ori) in regiunea inter seapulovertebral& si continua incercarile de scoatere a corpilor stréini prin introducerea degetelor in cavitatea bucofaringiant a bolnavului Tractiunea limbii se face cu mijloace improvizate sau_pensd special Se face intubatie orofaringiands ew canula Guedel, care, | plasat& in cavitatea bucofaringiand, impiedica de ase- | menea alunecarea posteioara a limb (Big. 2.12; 2.13). | Jn obstruciiile subglotice (secrefii_ traheobronsice), daci actul deglutijie’ este tulburat sau la bolnavii inconstienji, dezobstruarea se face prin agezarea bolnavului In pozifie de drenaj postural Asistenta medicala asazi. bolnavul in decubit ven- tral sau lateral, cu capul mai jos fata de trunchi, intors intr-o parte (drenajul postural in decubit dorsal este greu de suportat) La bolnavii agezai in decubit ventral se poate introduce in regiunea inghinala, un suport format din pemi sau sul de paturi (fig. 1.3) prin aceasta se mireste eficacitatea drenajului; pozifia corpulut va fi schimbata la intervale de 20-30 de minute. Fig. 1.3. — Drenaj postural ventral — Secrefiile care nu se elimin’ prin drenaj _postu- ral vor fi extrase (aspirate) cu seringd Guyon, 1 trompa de vid, aspirator de oxigen. In saloanele de terapie intensivl aspiratoarele sunt actionate | central. Aspirajia se face totdeauna cu instrumente perfect sterileOxigenoterapia | - Se uiilizeaz’ in) feaie formele ide insuficientt Fespiratorie cuts@limente sau alti ] ae at | BRisarec diairag | Bstfel nett aces. Beal existent in| in cazul Me suse arti fost Muidi- Se practica Su tra filor cu imediat i nape cept means, eee ite to Ruben an clase I fe Ye | sr a att gS Noid. Aceste metode se folosese la domicilul bol- navului, in timpul transportului ta’ spital, tn ca mera de garda a serviciior ambulaiori san sot talicesti sh la nevoie, thainte de insuirca, vet | tasiet(respiraie® artfciae) mecantce 4) Oxigenoterapia = Cadrul mediu tebuie si se asigure ci in preala- Se utilizeazé in| bil au fost dezobstruate calle aericne toate formele "| — Sa ‘aiba la dispozilie sone’ navale ‘sterile (me- de insuficients | toda de administrare pe sonda nacala ce cea ng respiratorie | _utlizatk $i este 0 metods eficacss acuta | — SA asigute wmidficarea oxigenutid (213 apt si 1/3 aleool etic. la faringe (o lungime egali cu distanja care se- Fig. 1.5. — Administrarea oxigenului. prin intermediul unct sonde @) misurarea distanjei aripa nasului— lobul ‘urechiis 2) pozitia corecta a sondei nazofaringiene in timpul oxigeno-| ~ Se verifict debitul (16-18 minut | Now. Asistenta trebuie Sd stie cd oxigenoter | itglionala, prea indetungard sau concer ent Pe | 84 duc ta’ efecte nederite | ° pales | — Bacto reauior plaque Tor poor [Pale afak | sami pagers Specs uaa ‘Pneumotora toare ~ Ekarea voletelor costale tn traitor Ii te, ~ inulerea medicamentoasé a cenritor respira in cazul dcprimasi primare a acesor cent ee | | ca desiuni nervoasey cofing, miosenn ale si ahypnon (megimia) | Ha Pieeat flosiesanslepceor respon « ' Ey ort (Pertuzit cu bicar 200-300 ml), 4 ie al unor manifestési pato - logice suparatoare (durere, anxictate tuse ete.) Simptom — Bronhodilatatoare cu actiune moderata (papave- tologic | tind, suifat de magnezish 1) Masuri_ terapeu. tice etioparo- genetice, Scoaterea din mediu, ‘erapie in insuficiengel difii de aer viciat qratamentul (a indicayia medicutui) eu hemisue. crue pfOcertizon (100-300 mg) intravenne S, perfuzie in cazurile de edem larin respiratie artificial, oxigeno le respiratorii apirute in con slutitie caleiu 20 mi iv.) Ser antidifieric in crup dineric Spasmolitice tm cazul spasmului_glotic Combaterea spasmului bronsie (Meotisa 2. in 24 ore), | Aientie! Pe lingi tratamentele etiologice indicate de} rari tts mecicald Se va inert de. nies bat | [rami asecarea he eae comoda, eventual fa ean, a crea o almosferd umedd (vas ee la fier! cu ceai de musezel), va aplica comprese | Saiee Ge 8404! Dolnavudui, se ‘va ingrpl de nrese camere | Morfina si barbituricele vor fi evitate, date fina | —__ steer deprimante copa 24enoterapia frat poate 1.2, CRIZA DE ASTM BRONS) Asimul bronsic este 0 crizi de dispnee paroxisticl expiratorie provo- S25 de stenoza functional spastics a bronbiilor Bronhospasmul Sei bronsice si hipersecrejiei bronsice, fenomene care Broasicd, cc slinghereste in special elimi 12.1. Factori de terminangi si predis- pozanti ori este din couza | 12, tologie hemisu mic, Ia- bron: cal- = 10-| | 3 fiote | | Este dc| mprese vie, . Simptoma- se datoreazi contractiei_musculaturii edemului_mucoa- due la area aerului in expirajie, @ Factori alergici (astmul extrinsee sau alergic) Cele mai obignuite alergene sunt: praful de. cas polenul, pulberile, pirul de animal, alergenele al mentare (carne, albus de ou, lapte, peste), uncle ‘medicamente (penicilini, analgetice), detergengi, colorant. \clori_nealergie? (astmul intrinsee): rolul cel mai important i au factorii infectiosi (brongite cronice, sinuzite ete.) Aparijia crizelor poate fi favorizat’ de expuneri la | frig, ceaja, umezeald, trecerea brusci de la act cald la aer rece, precum si de factori emofionali Criza de astm brongie incepe de regulébruse survine mai freevent ‘noaptea. Accesul este proce: dat uneori de o stare prodromala (strinut, hidroree nazal, tse uscatd) Griza ‘de astm se caracterizeaza prin: Dispnee cu caracter expirator prelungit: brahipne: cu expirajie forjata (laborioasi si zgomotoasa) | suieratoare Dispneea este umati de mucoasi, filanta, eliberatoare, Bolnavul este ghsit in pozijie sezind (ortopnec) cu capul inclinat spre spate si sprijinit in maint Gig. 1.6) si expectorajie Asim bron:— Faciesul exprima spaima si sete de aer: exofia mic, gura intredeschist. — Tegument palid-cenusiu acoperit de transpir reci — Hipersonoritate pulmonari, murmur vezicular minuat, raluri sibilante si’ ronflante — Brahicardie, Criza are durati variabila (1/4 ori — 3 ore) se termind relativ bruse. 1.2.3. Conduita de urgent Criele de asim bron se pot wala Wi in condi ambulatoni Bolnavul, menfinut tm poziie sezanda, spriinit 4 porta cea mai comods, va fi Wer de tor ewan Vind la venires medicuiut cate ste een dial, vor ft date’ bolsavutus —‘omspantice: papaveridizadon; = dilsiatoare ale bronillor: euBaa, anofilin; — simpatcomimetice-ablee ‘de eledingaghotug asmopent, alupent, berotec. fa inhalafi sen fort de spray Atenjie! In cazul primului acces de asim aparut demu. Solmer ta sibiaired eatecadenel ha ee Semnalate erze' de astin ‘brome sen cat, SUR! canoscut ca hipertensiv sau are valet, waroeste erescwe, Se vid simpaticomincicck: Medical” Ya “face “apo! indicafia” tedicapes de Urgenfi, medicamenisle wuale Yo urgent "Sind — Mmioftin “Gronhodilattony 1-2 ote Shades, injegie inttavenoest. Se. adiministcasa ions ©5°2 minute; — hemisteinat de hidroconizon 50-200 mg, iv. (a cazul in care criza nu cedeaza ia miot ins = Stigenoterapie. Prin, soned intoduen ee atite bolnavali pana i fannge (6-8 om) ceigerat ae administeazd umidifcat eu debit de O8 tens Tn caz de incfcienjé se recutge si la ale medics. | mente: sufat de. magnezin inject Lv. lem Go. 20 mi. Se coninud administarea. de — Simpaicominetice sub Torn de iahalatit (esmo- Pent, alupent, berote solbutemal), breohc hints Sublingual — efesing oe @ 1 ml 5% tn injeei sc. 1-2 foley, aenaling (Tole aT ml Le injectate subcatenesy Atenjie! Simpaticomimeticele sunt contraindicate la hipertensivi, coronarisni, hipertiroidieniDe rejinut Besenta trebuie sf stie si diferentieze asimul bronsic de Beal cardiac sau de edemul pulmonar acut, pentru a SS Sita grcselle fatale in conduita de urgengi. Se diferet S25 in primul rind prin caracterul dispncii. Astfel, in Semul cardiac dispneea este polipneica, predominant in- SPrioric, bolnavul este inclinat inainte, rezemat in maini, GS umerii ridicaji (fig. 1.7); tahicardic, Criza poate evo- HE sub o forma gravé: edem pulmonar, cand sufocar S= agraveazi, cianoz, expectoratie spumoast rozai 1.3. STAREA DE RAU ASTMATIC Este stadiul clinic cel mai sever al astmului brongic. Se manifesta printr-un sindrom: asfixic (crize prelungite), Poate si dureze chiar peste 24 de ore, Asm 13.1. Cauze de- | — Infectia brongici difuzi (bacteriand, viroticd) clansatoare | — Reaciii alergice imediate, provocate de medica- mente, de prafuri alergizante din atmosferé ete. — Abuzul de simpaticomimetice, bronhodilatatoare. Medicamente sedative, opiacee, tranchilizante, prin| | deprimarea centrului_ respirator — Suprimarea brutal’ a corticoterapici. — Utilizarea necorespunzatoare a oxigenului | 13.2, Tabloul — | Bolnavul sté in pozitie sezindi, cu toracele impins clinic inainte, cu faja anxioasé si semne de insuficiena respiratorie accentuatt, © Polipnee, cu expiratie prelungiti si tira. | Cianozz © Transpirajiile profuze chinuiesc bolnavul, care este alac de apa @ Absenfa tusei. si expectoratici © Diminuarea extrema a murmurului vezicular, raluri brongice mari si mici (la_auscultafc). Atenyie! Pentru cadrul mediu este greu si fact diag- nosticul diferential cu edemul pulmonar acut (E.P.A.), astmul cardiac, embolia pulmonar, pneumotoraxul spontan, bronhopneumopatia obsiructiva cronica acutizata (BPOC). Trebuie totusi si se orienteze, si se informeze despre unele antecedente ale bolna- vila —dacé bolnavul este un vechi astmatic absena unei cardiopatii stangi); daci este purti tor al unei BPOC; de existenja unor antecedente cardiace. De asemenca, diferentierea se mai poate face finand seama de caracterul dispneii; 2in edemul pulmonar cardiogen (forma seve: astmului cardiac) dispneea este predomins inspiratorie, iar zgomotul guieritor este prez atat in inspirafie, cAt si in expirate. 133. Conduita Orice bolnav in stare de rau astmatic trebuie is de urgent | ternat de urgent in spital intt-o sectie de interne id starea bolnavului nu este critic’, se explic necesitatca de a tusi si expectora si nevoia de rimane pe cit posibil in stare de Veghe pind instalarea echilibrului respirator. Jn cazurile de gravitate extrema, se wansferi in secjia de terapie intensiva, unde pot ff practicatc intubatia taheala, aspirajia brongici si Ventilalis mecanica. pi 13.4. Medicatia |» Bronhospasmolitice: miofilin 2 fiole in perfuzie cu de-urgenti | ser glucozat 5%; © hemisuccinat de’ hidrocortizon in doz inifial’ de 50 mg (2 fiole) i.v., apoi cate 25 mg (1. fiolé) gin 4/in 4 ore, timp de 24 de ore. In cazurile grave doza inijiala recomandati este mult mai mare (100-250 mg) apoi 50 mg, respec- tiv 100 mg din 4 in 4 ore; © oxigenoterapic (se instituie inci de 1a domiciliu); © antibiotice si chimioterapice se administreazi numai jn cazuri de suprainfectii bronsice, conform antibi- ogramei. Se pot folosi: — biseptol de 3 ori o tableti/zi, — vibramicin 200 mg in prima zi $i apoi cate 100 mg/ zi (1_capsulA), — tetracicling 2. giz | Important! Se eviti penicilina care este unul din antibioticele cele mai alergizante. Nu vor fi administrate: morfind, mialgin si nici seda- tive Sau tranchilizante Psihoterapie susjinuti de incurajare a bolnavului aflat in criza. s Tratamentul de fond (intte crize) indicat de medic, cuprinde: — jinlaturarea cauzei care a determinat alergia (masuri antialergice: vac- cintiri, desensibilizari, substanje antialergice); — prevenirca si tratamentul infecjiei brongice; — Viafi linistita in aer uscat, gimnastica respiratorie — cure balnesclimaterice in sajiunile recomandate de mipensar ersteatebuic cunoscute si de asistenta medicali, care va participa Hefispensarizarea bolnavului prin: acfiuni de educajic Sanitara, aplicarea trata PamgtCr brescrise de medic si la nevoie, in lipsa medicului, va acorda Primul ajutor, 1.4, HEMOPTIZIA Hemoptizia este expectorarea unei cantitafi variabile de singe provenind din caile respiratorii. — Tuberculoza pulmonara. = Brongiectazia ‘sau chiar bronsita cro = Canceru! bronhopulmonar, ~ Senora mitrala i staza pulmonara din insuficienta ccardiaca, = fnevrismul aortic (prin erodarea unci broabii) — Traumatisme toracice si pulmonare ~ Alte afectiuni ale aparatului respirator, afectiuni cardio-vasculare, intoxicatii cic. 142. Simptoma- | Senzajie de gadilare a laringelul tologie © Caldura’retrosternal, Gust de singe in gura $ Tuse isitativé care ‘exputzeara singele © Aspect rogu-aprins, “acral, spumos al singelui expectorat, ingele este amestecat cu un confinut mucos sau ‘mucopurulent. * Hemoptizile ‘mari si mijlocii determing paloare, anxictate, transpiratii, tahipnee, tahicardic, Seiden, tensiunii’arteriale. pe relinu: diagnosticul diferential se face eu fematemeza, epistaxisul si hemoragia de right, faringiand, dentard (gingivoragi) Spre deosebire de hemoptizie, hematemeza este Precedati gi insojité de greturi si varsitun, Sao e Singele din hematemeza este negru, -macerat, amestecat cu resturi alimentare, iar hemotagia: os ‘opreste de obieei bruse. Lmoragiile rinotaringiene si epistaxisul sunt diag- Rosticate prin examen local eee 1.43. Conduita ptizie este © urgenti, chiar in canti de urgena e . deoarece in orice moment evolutia Poate lua aspect grav si foarte grav. — Repaus absolut, in pozitie semisezands, in camera bine acrisita— Repaus vocal absolut, va vorbi in soapti, prin simpla migcare ‘a buzelor sau prin ‘se Facute cu gesturiminime. Se recomanda respirajia pe nas, lent si profun Se di bolnavului si bea lichide reci inc mici si repeta Se aplic pungi cu gheaji pe regiunea stern sau asupra zonei presupus sangerinda, ca si Zona genitala (testicule sau vulva — reflex Ve constrictor), Bolnavul va fi c&t mai pujin posibil perturbat cei din jur, cu examiniri minime (puls, ‘T, femperatira), In hemoptiziile abundente (stenoza mitrala) se pos face ligatura celor 4 membre (alternativ) pen’ a diminua intoarcerea venoasi (20-30 minute), S poate face de mai multe ori in cursul zilei, De: legarea se va face progresiv, lent si_alterati Pentru a nu mari brusc intoarcerea venoasé a gelui la inima, € combate tusea cu codenal (2-3 tablete o dati dionin& sau calmotusin (10-12 picituri, se po administra la 2 ore interval). Asistenta medical pregiteste medicafia si o admi- nistreaza la recomandarea medicului se va evita administrarea preparatelor morfinice care au riscul parezei bronbiilor si retentici san. gelui in arborele bronsic. Se dat solupit hiper: fonice iv. (NaCl 10%, 10-20 ml) si solutic de glucozi 40%, 40-50 mI sau in lips’, 0 lingurd de sare la un pahar cu apa, peroval: medicajie hemostatic&: clorurd de calciu_solujie 10% iv. lent 10-30 ml; vitamina C (0,5-1/ 8 injectii iim, sau i.v.), clauden, coaguien, ‘venos-| tat, adrenostazin 1-2-4 fiole/zi,, novocain® 1%, 5: 10 ml, i.v. foarte lent (dupa testarea sensibilitiji S.c.), vasopresing 20 ULL. in 200 mi solufie glu. cozatd 5% injectaté i.v. lent (timp de 20° de minute) sub controlul continuu al T.A., extract de hipofizi posterioart i.m. sau iv. 1 fiold (este| indicat in forme grave, rebele la alte tratamente). | Transfuzii mici de singe proaspat, in funciie de posibilitijile primului esalon medical In cazuri excepfionale se incearci crearea unui emfizem subcutanat pe fafa anterioars a hemi. toracelui afectat, prin introducerea a 400-600 mi aer sau oxigen ‘eu o seringt de 20 mi, Schimbarea bolnavului, igiena corporal’ se vor face reducind la minimum mobilizarea bolnavului— Cu menajamente deosebite, supravegheat strict, se] transport bolnavul Ia spital, desi este de dorit evitarea deplastirii, Spitalizarea este necesari in toate cazurile de hemoptizii_medii si mari, precum si in cele in care diagnosticul etiologic au este precizat in spital tratamentul general hemostatic se com- pleteazé cu tratament etiologic. Alte metode de oprire a hemoragiei care se pot incerea, pe rand, in spital cénd masurile de mai sus au’ dau rezultate © pneumoperitoneu (sunt introdusi in cavitatea peri- toneald 500-1 000 em} aer cu ajutorul apara- tului de pneumotorax); * pneumotorax artificial hemostatic (de _partea lémfnului afectat, $00-700 em? de aer cu apa-| ratul de pneumotorax), © in hemoptiziile persistente din stenoza mitrald: sdngerare, 400-500 ml. | ‘Tratamentul chirurgical este indicat uneori de ur genfi: traumatisme toraco-pulmonare, eroziuni arte Tale, varice brongice, tuberculozi pulmonar, chist hidatic, cancer bronsic. 1.5, PNEUMOTORAXUL SPONTAN (accidental) Pneumotoraxul este o afectiune caracterizaté prin prezenta unei colectii gazoase in cavitatea pleurala, Aerul pitrunde in pleuri printr-o perforatie Patologicl a seroasci — Tuberculozi pulmonar’ 60-70% Emfizem pulmonar Chisturi aeriene pulmonare Tuse convulsivi | Pneumotoraxul idiopatic benign (cu etiologic ne- cunoscuti, apare mai ales la tineri de 18-35 ani). Pneumotoraxul traumatic (uneori hemopneumoto- rax) — Pneumotoraxu! traumatic poate si survind prin: — pligi penetrante (se insojeste de hemotorax), — fracturi costale (un fragment osos ascufit| poate perfora pleura), cte chirurgicale (voluntar sau involuntar),De retinut. Cand orificiul de perforatie este larg, pleura comunict p. manent cu arborele bronsic (cu exteriorul), In cazul plagii penetrante pleuro-pulmonare cu torace deschis, in ca Cavitatea pleural comunicd larg cu exteriorul, acrul iese si inttd la fies migcare respiratorie cu un guierat caracteristic. In aceste cazuri este voru de pneumotorax deschis. Q alld varietate este pnenmotoraxul eu supupil cor presiy (vezi traumatisme toracice; insuficienja respiratorie in pneametorecs deschis 'si tn pneumotoraxul compresiv eu supaps), 15.2. Simptome | @ junghi toracie violent (apare bruse, adesea dupa u fort, chinté de tuse, durere comparaté cu o ov turk de pumnal"); dispnee foarte accentuatd si polipnee; anxietate, cianoza; tuse chintoast i fenomene de insuficient’ respi ratorie_ aut; Uuncoti fenomene de soc (soc pleural), tahicardie puls mic si rapid, alteori fenomene de colaps, Paloare cu cianoza’extremitajilor, transpirafii rect; -——____| ees peas — semne fizice | © bombare si imobilizare a hemitoracclui interesat © abolirea murmurului vezicular, hipersonoritate sau timpanism cu disparitia matitiit cardiace De retinut. Pneumotoraxul spontan si in special cel | cu supapa" provoacd tulburisi respiratonii $i ci eulatorii de tipul asfixie si colapsului vascular, | care pot fi ummate de moarte (vezi: consecinje in Pueumotoraxul compresiv cu supap’ Ia capitolul traumatisme toracice) 153, Condulta | — Agezarca bolnavului mn pozitie semisezanda de urgenté | — Repaus complet, inclusiv repaus vocal — Combaterea dure @ algocalmin 1-2 fiole, ¢ fortral 1-2 fiole, ¢ sintalgon-oral, © exceptional (in caz de dureri socogene): mial- gin 1 fiolé (100 mg) iv. sau im, sau morfint in injectii s.c. (0,01-0,02 9) Aaxiolitice: ¢ plegomazin injectii im. @ hidroxizin injectii iim. ‘¢ diazepam, nitrazepam, romergan — Oxigenoterapie (balon, sonda.nazals) lative ale tusei: codeind, dionina 32— fn formele masive sau in cele asfixice cu supa pa", medicul executh exsuflagie decompresivd. Se Toloseste un ac cu lumen larg si bizou scurt care se leagd de un tub scufundat in ser fiziologic sau solufie Dakin, O exsuflalie ficient’ necesita folositea unui trocar prevéizut cu supapi. Cadrul mediu va asigura materiale sterile si va respecta cu stricleje masurile de asepsie, pentru a preveni riscul infectici. — Transporul bolnavului la spital se va face cu me- najamente deosebite. | 1,6, BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVA CRONICA ACUTIZATA (BPOC ACUTIZATA) Termenul de bronhopneumopatie obstructiva_cronic’ (BPOC) se refer a bolnavi cu bronsité cronici si bolnavi cu emfizem pulmonar. Astinul bronsic intricat cu bronsiti cronic& si emfizem pulmonar este in mod obisnuit inclus in sindromul de BPOC. Bolnavul purtitor al BPOC are o insuficienti respiratorie cronic&, Datoriti unei suprainfectii bronsice, aceasta declangeazi pusee acute de insu- ficient respiratorie. Procesul infecjios accentueazi sindromul obstructiv prin exacerbarea edemului inflamator, a hipersecrejiei si a spasmului musculaturii,bronsice. ate. —__} 33Masurile de urgenta — in spital — combaterea inflamaziei cu antibiotice — Oxigenoterapic pe sonda nasofaringiand, pentr combaterea hipoxemiei, Oxigenoterapia necesiti deosebita atenjie si prudenji, deoarece adminis area unor cantitaji mari de oxigen la bolnavii cu hipercarbie cronicd este periculoasa. Centrii tes piratori la hipercapnici nu mai sunt sensibili le (Oo, singurul stimulent rimfnénd hipoxemia {nliturarea brusci a hipoxemiei prin administra rea de cantitati mari de Op inseamni inlaturares stimulului, deprimarea centrilor respiratori si agra Varea pe aceasta cale a hipoventilafici alveolare si hipercarbiei. De aceea Oy trebuie administrat in doze modi Tate, cu supravegherea indeaproape a bolnavului, Administrarea oxigenului se incepe cu un debit de 1-2 minut, — Perfuzie cu urmatorul cocteil: hemisuccinat de hidrocortizon 200 mg, cloramfenicol hemisue. cinat 1 g, miofilin 2 fiole a 0,24 g, deslanosid 1 fiold 0,4 mg, 30-40 pictturi’pe minut (supra- vegheat), Sub strict supraveghere se transport la. spital, unde se va face un tratament complex. ampiciling 2-3 ¢ in 24 ore sau tetraciclina 2 eri] timp de 7-10 Zile. Se continua apoi antibiote- rapia_cu vibramicin 100 mg/zi. fn forme mai usoare, peniciling asociata cu streptomicind. Cand existi intolerant la peniciline se va administra eritromicina 1-2 g, eventual cu biseptol 3-4 la blete/zi;, corticoizii sunt indicayi pentru actiunea lor anti inflamatoare, antisecretoare si antibronhospas fic: prednison in doze 20-30 mg/zi (4-6 ta. blete, a 5 mg) timp de 7-10 zile (dozd des- crescinda); BPOC se) S vapori intpentru : T — combaterea spasmului prin: — bronhodilatatoare: amiofilin’ administraté i.v lent sau perfuzie (2-3 fiole miofilin) 24 ore | in_ solujie glucozati izotonich 5% 1 000- 1500 ml; — administrarea de fluidifiante ale secrejiei bronsice: © bromhexin, 30 de picituri de 3 or pe zi @ alfachimotripsina in aerosoli de 2-3 ori pe zis | — la nevoie: tonicardiace, diuretice, anticoagulante, singerare, ventilajie mecani Dbservajie: BPOC se intalneste mai ales 1a fumatori, la cei supusi noxelor (Pelberi si vapori iritanti).2, URGENJELE APARATULUI CARDIOVASCULAR 2.1, EDEMUL PULMONAR ACUT (E.P.A.) Edemul pulmonar acut survine prin inundarea brutal a alveol catre un transsudat sanguinolent necoagulabil din capilarele pulmonare, dare provocati de cresterea presiunii singelui in capilarele venoase monare, de creslerea permeabilititii membranei alveoto-capilare. $i de cauze. Exist doua tipuri principale: E.P.A. hemodinamic (cardiogen), Et lezional (necardiogen), 2a. Factori etiologic! prineipalt 4) E.P.A. cardio-| @ insuficienja ventriculara st gen ¢ infarctul_miocardic acut © cardiopatie ischemica « hipertensiune arteriala | © cardiopatiile valvulare @ tulburari de ritm paroxistice ») EPA Poate fi provocat de cauze: nal # toxice (gaze sufocante: clor, benzen, COz, organo fosforice, intoxicatii eu oxid de carbon ttc.) infectioase (infectii pulmonare, gripa, bronsiolits capilara) neurologice: Jeziuni ale S.N.C. [traumatisme, acc dente vasculare cerebrale (A.V.C.), abcese, tumor cerebrale, encefalite acute etc.] © iatrogenice (hipervolemie prin’ supraincdrcarea_sis- temului vascular; perfuzii, transturii) @ edemul pulmonar la inecai @ edemul pulmonar uremic” edemul pulmonar in bronhoalveolita de deglutitic (inhalare de lichid gastric) In copii mici, etlie, comatosiLAR jcolelor de are, inun- foase pul- side alte i), E.P.A. permeabilitijii capilare este mecanismul fundamental al edemu: cut. Acest mecanism este prezent in ambele tipuri de E.P.A. Manifestari dinice |. Conduita de urgenti Eatamentul Smpiomatic se instaleazi de cele mai multe ori in cursul nopti (EP.A. cardiogen), dispnee intens’ severd, survenita. brusc, respirajie polipneicd si zgomotoasi, sete de ser, ortopnee, anxietate extrema, tuse uscati. (in prima faz), apoi cu sputi spu- moasi rozati, acral, caracteristict, tanspiragi, cianoza turgescenja jugularelor de la baza gatului (in E.P.A. cardiogen), ralurisubcrepitante, tahicardie, T.A. poate fi crescutd, normal sau scdzuta Observayit. In E.P.A. lesional ~ mai pot apirea si alte semne in funciie de etiologie (febri, tuse cu expectoratie mucopurulenté, dureri torecice). ‘Tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen com- | port misuri de extrema urgenfi, care trebuie apl cate la domiciliul bolnavului, in timpul transportului citre spital, in unitijile ambulatorii si in spital (in | ambele tipuri de E.P.A.). | — Instalarea bolnavului in pozitie sezanda pe scaun | sau fotoliu, sau pe marginea patului cu gambel atarnand, De altfel bolnavii isi aleg singuri aceasti pozifie (care nu este recomandaté in caz de. hipotensiune), Se aspirl expectorajia si se- curajé gura bolnavu- ti, Aplicarea garourilor la radicina a trei_membre | fari comprimarea arterelor. Din 10 in 10 minute, | unul din garouri se schimba la al patrulea mem- bru. Scoaterea garoului se face progresiv. Aceste misuri scad circulatia de intoarcete si contribuie la descongestionarea plimfnilor. Este un tratament comun ambelor forme de E.P.A. — Oxigen (pe sondi nasofaringiand) umidificat prin barbotaj 2/3 api + 1/3 alcool Atentie! sonda nazald trebuie sd fle introdusit and in orofaringe (inainte de a 0 ‘introduce se repereaza pe sonda 0 lungime egalé cu distanga din tre nas si lobul urechii).~ Aerosoli antispum’ — cu alcool etilie sib dilatatoare. | — La nevoie, intubatia cu aspiratie si respirati | ficiats. 243.1. Traiamen- | @ Morfind 0,01-0,02 g i.m. sau iv. (hole 1 tal BPA, 0,02 g) in functie Jn caz de reacjie vagala (bradicardie, varsatu de etiologic | va asocia atropind Img im. (1 fiold) coo Os = cardiogen cu Atengie: morfina nu se administreazé tn caz T.A. normali dubin de asim brongic, AVC, BP.CO. Mex sau_usor cres- Poate fi inlocuité cu mialgin in doze de 10( cut (1 fiola) ium. saw i, Digitalice: deslanozid ~ doza inijiala 2 fiole (1 fiold 0,4 mg); lanatozid 2 fiole (1 fiola 0.4 m ligoxina 2 fiole i.v. lent (1 fiola 0,5 mg) Diuretice: furosemid 2 fiole iv. lent timp de minute (1 fioli 20 mg) Venesectie - emisiune de sange rapid’ 300-500 in 5 minute Venesectia este contraindicata in infarctul miocar acut si la bolnavii varstnici cu aterosclerozi cen brala Ventilatie mecanicd - prin intubajie traheala © Nitroglicerina 1-4 tablete sublingual, se recomend: in special la coronarieni ‘© Antihipertensive in funcjie de tensiunea arterial’ EPA. cu tensiu- | — tm asemenea cazuri sunt contraindicare ne scazuta — emisiunea de singe, = morfina, — hipotensoarele, ind tensiunea arteriala este complet pri busitd, bolnavul va ® asezat in decubit dor. sal 213.2. Tratamen- (necardio- gen) — Scoaierea din mediul toxie = Antidot (etunci cdnd acesta existay — Ventilajie artificial$i, bronho- ‘Morfina este contraindicata infectioasa Corticoterapie: hemisuccinat de hidrocortizon in per~ fuzie i.v. in dozi de pind la 1 g/zi ‘Tetraciclins 2 g/zi sau cotrimoxazol 3 tablete/zi ‘Tonicardiace | Oxigenoterapie Se practic& singerare de necesitate rajie arti- —| ©) cauze neuro- ‘Tratament_simptomatic. logice Sangerare abundenté (300-500 ml) Diurezi osmotic’ cu manitol si furosemid Morfina este contraindicata! @) EP.A. iatrogen| — Emisiune de singe (300-500 ml) = Furosemid - doza initialé 3-5 fiole iv. | ) © EFA. Ia ine- | — Intubajie orotraheald, aspirajie bronsic’, ventilajie cali mecanic’ — Oxigenoterapie masivé 10-12. /minut | = La bolnavii inecatt in apa dulce = singerare 300-500 ml sw furosemid i.m. sau iv. (doza inifiala 2 foley £ = 20 mg) Atenyie: la bolnavit Inecaji_in apd de mare sunt con- traindicate sfingerarea si diureticele a acestia se corecteaz’ hipovolemia prin perfuzii cu Gexiran 70 (500 ml) sub controlul tensiunii arteriale. 1) EP.A. la ure- | — Oxigen. mici — Aerosoli_antispumangi. = “Aplicare de garouri la ridicina membrelor, — Tonicardiace. — Epurajie extrarenal’ | Atentie: sunt contraindicate morfina si sangerarea (din cauza anemiei uremice)! ®) EP.A, bronho- | — respiratie asistati alveolits de deglutitie s 2.2, BMBOLIA PULMONARA Embolia pulmonard este obstruciia arterei pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia; se dezvolt rapid o insuficien{S cardiack dreapti, numita si asa pulmonar acut, Obstructia arterei, pulmonare sau @ ramurilor acesteia core Pas in 90% din cazuri de mobilizarea unor cheaguri (trombi), care 30au ca punct de plecare o trombozi venoasa profundi a membrelor Fioare si mumai intr-un numér restrans de cazuri, venele pelviene (flo pelviene). Aparitia trombozei venoase este favorizata de: — ‘insuficiengt cardiac, infarct miocardic, — intervengii chirurgicale (mai ales pe micul bazin si pe abd traumatisme (mai ales ale membrelor inferioare si" ale pelv Rasteri, neoplasme, boli infectioase, imobiliziri_ prelungite (fr: sederi prelungite pe scaun). Obstructia circulajiei arteriale pulm: poate fi dati si de embolie gazoasd prin: injectii, perfuzii, catctere ia vena subclaviculard sau vena cava sm rivara, in insuflajia de aer (retropneumoperitoneu, histerosalpingosr encefalografii), interven{ii chirurgicale, mai ales in regiunea gatului. Obstructia arterelor pulmonare poate fi dati si de o embolic gris. survenita in cazul fracturilor osoase (in special ale femurului $1 tit ‘© Dispnee, polipnee superficiala Dorere inprept Lispnee Hewephce Fig. 2.1. ~ Simnptomele ‘embolieipulmonareapoi stare febrild, tahicardie si hipotensiune arte- fala, Pentru atestarea diagnosticului de embolie pulmo: nar recurgem si la unele exploriri paraclinick electrocardiograma, radiografie toracicl, angio- grafie pulmonara, ‘scintigrafie pulmonara. Diagnosticul diferential se face cu: infarctul miocardic, pneumotoraxul spontan, ane- vrismul disecant de aorta, emfizemul mediastinal spontan si cu alte afecjiuni care evolueaz’ cu durere toracicé (zona Zoster) si stare de soc, Observatii: De mare ajutor poate fi un cadru mediu care stie si informeze medicul de existenta unor circumstante etiologice ca afectiuni emboli. gene (flebite), boli cardiace, boli pulmonare cro- nice etc, 22.2. Atitudinea de urgenta Orice bolnav cu embolie pulmonar trebuie internat lindnd seama ci evolutia embolic pulmonare poste fi foarte grava, mulfi bolnavi decedand fie imediat, fic in cateva ore, Misurile aplicate imediat sunt: ~ Fepaus absolut si combaterea durerii severe prin anaigezice: ¢ mialgin intramuscular (100 mg = 1 fiola). Se poate repeta la nevoie de 2-3 ori in 24 de ore © fortral im. (30 mg=1 fiold) in formete hiperal- gice socogene oxigen pe sondi nazofaringian’ 6-8 litri/minut sau pe masc& 10-15 litri/minut, — in stajionar substanje vasoactive (in caz de soe): isuprel — in perfurie cu ser glicovat 5% 1 mg G fiole) in 200 ml ser glucozat intt-un itm ‘de 20-30 de picituri pe minut, dopamini ~ 1 fiolé in 500’ ml ser glucozat 5 norartrinal (cind tensiunea arterialt este prabusita) 1-2 fiole sol. 4% im 500 ml ser glucozat izoio- nic 5% Atentie! se misoard tensiunea arterialé din 5 in 5 minute. Anticoagulante: heparin ~ se injecteaza intravenos 50-100 ‘mg (1-2 fiole). Apoi in perfuzie 50 mg in timp de 3 ore (400 mg in 24 de ore) Trombolitice: streptochinaza si urochinaza pentru dezobstructie arterial. pulmonar prin liza embo- lilo. — Tratament chirurgical 41De retinu: in emboliile gazoase ale frente, Primul gest este agezarea bolnavulus sq bit Jateral sting, cu capul jos decat man ,Personalul mediu’ de ‘rejinut este tape | guisurile de prevenire a trombozei venoase (i i, vitae @ emboliei gazoase in cursul’ ince iv. al recoltarii de sange, al transfurillon os | de competenta for. NCUA SONAL Sh hee sUsahie We Aer Peg SUERCUD SOLE SHO HSE Fig. 2.2. — Prevenirea trombozei venoase 2.3. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT (LMA) Infarctul miocardic este © zona de ni dus prin obliterarea unei ramuri coronanioee Riglogie: in 90-95% din cazuni ateroscleroza corona Factorii care favorizeazt aparitia intarctule cunoscuti sub numele < factor de rise sunt: varsta, sextl, hiperionsionce arterial, diabetul zahare Niperlipemia, obezitatea, fumatul, ‘sresurile, sedentnen etc. (fig. 2.3), Faclorii declansatori: efort, mese copioase, sites’ infectii acute ale tra tului respirator, factorii meteorologiel ete lecrozai ischemicd in miocard, p: = © senzajie de constrictie sau ,in gheari” are? SERZAHE de presume, sau ca tan cea gy cate impledics respira uncon, of net fet fetfostemali, 0 senzaje de arsurk He goes ee |g sates supra Buccal grate 4 10 bral slog, tn regiuney cerca ie eat * Dureres mai poate floc carson Oo abdomen, braje, antebrafe seen 1 SP eaSemiehea ed. outs itadia TF once Seah | } depiyind in sus gata iar'oe BU, igasir, ipoconrhle inimii fm decu- Nae ee AH ATO TOMEI caposanieeh. ~balstera see rail — Factorii de rise ai infarct Fig. 2.4, — Locslizarea si iradierea Guredi coronariene. In zonele ha- gurate ci. Hind orizontale, durerea Nadiard mai rar (Silber si Katz 1916, modifica). Becapanie eroded — Durata dureiii poate fi de la 30 de minut Glleva ore (48 de ore), nu cedeaza la nitriji, apare, de Obicei in repaus si determina agitajia bolnavului Durerea este insojits de: — anxietate extrema, — senzajie de moarte iminentd, = greajé si varstturi, mai rar dieree, — Gistensie abdominal, senzajie de plenitudine epi- gastric’, transpirafii reci, adinamie, astenie si ame(eli ‘@ Hipotensiunea arteriald poate si apari imediat sau la ‘citeva ore, precedati de o usoara crestere a T.A. (Gatorita acjiunii stresante a durerii). Cand tensiunea arterial scade brusc, pericolul socului cardiogen este iminent. T-A. trebuie supravegheati tot timpul, find un element capital nu numai pentru diagnostic, car $i pentru prognostic si tratament. Hipotensiunea farieriald este insoyita de regulii de tahicardic2.3.2. Conduita de urgenta — prevenirea mortii_ subite — preintimpinarea altor complicati| — morfind 0,01 g - 0,02 g (1 fiolé = 0,02 g) sub-| @ Febra, absent la inceput, ap de la debut (in jur de 38°C) @ Alte semne: Uneori starea de soc domini tabloul clinic de la inceput, manifestat prin paloare, tegu mant rece si umed, puls rapid filiform, alterarea starii generale, oligurie grava. Socul_,inexplicabil”, edemul pulmonar, insuficienja cardiacd rapid pro- gresiva, tulburirile de ritm atrag atenjia asupra unui infarct miocardic chiar in absenja dureri De retinut: debutul atipic este frecvent, indeosebi Ja varstnici; debut nedureros, mascat de unele din simptomele si semnele mentionate anterior, care aparjin complicajiilor infarctuluimiocardic cut LM.A, este una din afectiunile in care evolutia poate si duci la moarte, iar ingrijirea acestor bol- navi constituie 0 urgen{# medicali. Asistenta medi- cali trebuie s& stie si acorde primul ajutor oricind | si oriunde va fi solicitata. re la 12-24. de ore | in faza de prespitalizare. | Faza de prespitalizare este intervalul de la debatul infarctului miocardic si pind in momentul sosirii bol- navului in spital Deoarece mortalitatea cea mai mare (2/3 din cazuri) are loc in aceasti faz, asistenta medical trebuie si fie familiarizati cu principalele probleme de rezolvat in aceast perioad’ | © Agezarea bolnavului in decubit dorsal si interzicerea ‘efectuirii oricirei miscari ‘Atenjie! 84 nu se vite psihoterapia, Sedarea durerii: (la indicajia medicului) cutanat_ sau intramuscular, eventual intravenos, fncet diluat in ser fiziologic, sub controlul respi rafici; — mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos, diluat in 10 ml ser fiziolo~ gic sau_glucozi 10%, — fortral 30 mg intravenos sau intramuscular. Atenjie! Morfina poate provoca 0 hipotensiune arte alts si deprimarea ventilajiei pulmonare. Asocierea cu atropini (1 mg subcutanat sau intramuscular, eventual 0,5 mg i.v.) poate preveni aceste fenomenc. Daci durerile sunt de mai intensitate se poate incer- ca linistirea lor cu algocalmin, fenobarbital, codein’.re, tegu alterarea — scurtarea tim- pului pana la internarea in spital © Unmarirea T.A. si P. Menfinerea T.A, cu perfuzit de glucoza 5%, dextran, marisang 31 HLHLC. Urmirirea pulsului si corectarea extrasistolelor cu Milind de ur cardiologic. Menjinerea permeabilita cailor aeriene prin aspiratic. Oxigenoterapie, Transportul de urgent ntr-o unitate spitaliceasct Qu muosanitare si obligatoriu cu targa. Pentru re: Ghcerea mortalitayii prin infarct miocardic, ideale Suat ambulanjele dotate cu aparatura de monito- Hizare. defibrilare si reanimare si insofite de un nedic $i un cadru medi ~ aya-zisele ,unitati me bile coronariene™ =| Pentru a se acorda ingrjisi in unitijile spitalicesti si pentru a se putes interveni de urgen{i, asistenta medical trebuie si ait tits 0 trust de prim ajutor, care si cuprind: medicatic coronarodilatatoare entfu calmarca durerii, sedative, anticoagulante, xilind, Gntensain), hemisuccinat de hidrocortizon (NHC); arodilarateer crite, soluii de perfuzat, aparat de perfuzie,, deschizitor de gurd, pipe Guodel, aspirator de secre{ti, aparat de respiralic aru al de tip Ruben, apai 2.33. ingrijirea —- ‘ralura pentru monitorizare gi defibrilare. | in_unitatile | spitalicesti 1 = instalarea ransportul bolnavului de la ySelvare” se face instaieralui in | direct in sec{ie (cardiologie, terapie intensivi, sau pat apligirea La indicajia_medicului: sonalul sanitar far si permit bolnavului_ nici °| liars ne, ten Uae ic | Tiere a | — sedarea dureri: derivati de opineee (morfin’, rial” misurilor de fin), fortral sau amestecuri litice (romergan + | prim ajutor ee Targactil, + mialgin); _ combaterea anxietdjii: sedative (fenobarbital, di Zepam). Pe cit posibil se evitiadministrarea se- Gativelor concomitent cu a opiaceclor, — oxigenoterapie,3 ~ supravegherea | — Urmarirea ideal a unui infarct este monitor funetiilor cu supravegherea permanenti in. primele 7 vitale ECG. si T.A. sia ritmului cardiac. in sec obisnuite de boli interne, in lips de aparaturs monitorizare supravegherea consti in’ misus T.A., frecvenjei pulsului si a respirajici lao la nevoie mai des, in functie de starea bolus lui, Gnregistrarea zilnic’ a E.C.G., precum s temperaturii, de cde ori este indicat de medi = recoltarea Asistenta medicali va recolta sénge pentru probelor de de laborator indicate de medic (pentru dov: laborator enzimatice, a fibrinogenului, glicemiei, det narea leucocitozei, a V.S.H.,” colesterolului, aci lui_ uric), 5 ~ prevenirea | | — Anticoagulante (heparin 300-400 mg/24 ore) complicatiilor | fioli = 50 mg), cite 2 fiole la 4-6 “ore Tee eembor | — Concomitent ~ trombostop (4-6 tablete pe initial, apoi in funcjie de timpul Quick). Xilind - 200 mg intramuscular (20 ml 1%) 5 iv. oti in perfuzie excitabilititi miocardulut ‘administrarea | Foarte important! medicatiei_ | @ Se va face cu mare punetualitate, deoarece larzierile pot provoca bolnavului emofii inutile, ¢ Tratamentul medicamentos se face la pat, Jie. orizontal. © Asistenta medical va avea Pentru eventualele complicatit Desi medicamentele se dau strict ta indicajie medicului, in uncle cazuri de urgenta, cadrui mediu va'trebui s& intervini cu unele medicaments (nitroglicerina) si oxigen. 8 - alimentajia | — Mesele vor fi fracjionate pentru a se evila cons bolnavilor sumul de cantitaji mari lao. masa, ~ Se va face alimentatie pasiva la pat, in primele zile in decubit dorsal. ‘Treptat se va ‘trece'la ali. mentafie activa 1a pat (numai la recomandarea me. dicului in pozitie sezanda), Dup& mobilizarea bol navului, i se poate servi masa in sala de mese. Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric, Primele zile va fi alcdtuit din lichide si pireuri date lent, ingura, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, oud moi, dar si mai tarctile | ri de — B= urmarir evacuirilor de urink si fecale 10 - igiena boina- vului 11 - mobilizarea boinavului — Repaus absolut la pat ta prima stiptamand. © Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet, fard sd fie ridicat in pozitie sezanda, © Constipajia trebuie combituti cu clisme uleioase sau laxative usoare. © Diureza si scaunul se noteazi pe foaia de obser vatie Baia generali sau parfiald se face la pat fara si oboseaset bolnavul (in primele zile fara si fi ridicat) — Durata imobilizitii va fi adaptati in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicasiilor. | — Daca bolnavul nu are dureri, febra sau alte com plicatii, incepind chiar din’ primele zile, se pot face migcdri pasive ale degetelor de la maini si picioare. — Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat, misciri active ale membrelor. — Mobilizarea se face progresiv (sederea pe mar- ginea patulvi, sederea in fotoliu, ridicarea din Pat), sub controlul pulsului si al tensiunii.arteri ale, initial in prezenja medicului 12 ~ crearea me diului_psiho- fayora- © Se vor evita discufiile cu voce tare, chemirile Ia telefon, @ Nu se va permite vizitarea in grup. @ Se evita vizitele lung @ Nu se comunicd vesti_neplicute @ Se va facilita contactul cu bolnavii restabilii, cu efect psihic bun, 13 ~ educajia sa nitard Prin aceasta urmarim instruirea bolnavului asupra modului de viayi la externare: — Modul cum tebuie Iuate medicamentele — Semele supradozirii digitalice — Prezentarea la control periodic Atengie! O bunk educajie a bolnavului reduce ganse- Ble unei decompensiri sau agraviri. Se va incerca sa se restabileascd la acesti bol- navi increderea in sine si capacitatea de muncd lerioara imbolnavirii va insista asupra respectirii regimului_alimer ‘ar, nocivitigii fumatului, programului rafional de munci si viagd | 472.4. ENCEFALOPATIA HIPERTENSIVA ACUTA Encefulopatia hij ipertensiva este un sindro, Ptome §i m clinic care consta remit, neurologice cu caracter acut, tranzitoriu, deter fale, (Crestere brusct a TA.) alopatia‘hipertensivaapare coi mai frecvent la Valeri estat cronicd, in cursul crizeler hipertensive, “atl tensionale, dar indeosebi a cola’ 130 mm Hg sau mai mult). Cauzele principale ale ertensiunea arterial din: = slomeruloneirita acuta, = toxemia gravidica, = HLTA. esentiala for = feocromocitomul, Pacetalopatia hipertensiva. se asociazs cu tei mari_modificari namice si anume; ma maligna, cresterea bruset a TA, = Setderea fluxului sa — vasoconstricjiaarteri Are loc d de baza ale en inguin cerebral; iolara cerebral leci 0 ischemie cerebral a rispunzitoare de tenomenele elalopatieihipertensive |e Cetsiee jatcnsa, Violenta,,pulsatita Varsatur, © Convulsi © Tulburisi'mintale © Tulburari “Ge vea incelogata) si acuzie) | © Amejeli, vertj, obnubitere fe retinut: cadrul medne oa socdecneidltefemtial eu diverscte hme efits, md lor vesctlare cerebrale. cu car | funda: cu jschemia cerebrala acuta. tranzitovie © x gemoragia subarahnoidiang. Este inpoign® st $i relateze medicului dacé bolnaeat os hipert fenomene nica (stare confuzionals), ere (fotofobie, diplopie, ve. tulburari de auz (acufene, ‘ts si eventual coma, aU Va putea face Internarea de urgenja in upravegheres bolnavului: Taiz, &€ acves eclampric, convulsi, i deel esutt: evitarea “muscari Iimbii evitares ikpidentarii ‘acestuia (se ‘protejeaza bolnaval, it i din jur obietele de care ann Gentare o> aoS ,ComeOleaad. si ‘se. scot potest Gentare. Se aspiri mucoritaile si secretiile bucale spital in toate cazurilegeste | — Pentru reducerea prompt a valorilor tensionale, sedarea "si combaterea” convulsiilor, combaterea fedemului cerebral, a starii de agitatic, asistenta va avea pregatiti medicatia pe care o va administra Ja indicajia. medicului = Hipotensoare: f Diazoxidul .Hiperstat™ (este ideal cand exist posi- bilitatea, efeetUl_ hipotensor apare dup’ un minut saul in primele 3-5. minute). Se administreazA iv. in bolus in dozi de 300 mg sau de 5 mg/kg. In- jectarea trebuie facut’ rapid in 10-20 secunde (1 fioli = 20 mi confinind 300 mg_substanfi activa. fe Rezerpina (raunervil) 2,5 mg (1 fiola) im. Se aso- Gazi un diuretic cu acjiune rapid: furosemid, fiole 220 mg, 2-4 fiole iv —"Penirucombaterea edemului cerebral: f Sulfat "de Mg 25% foarte lent i.v, 2-4 fiole in 24 ore ‘¢ Solujii hipertone: glucoz’ 33% sau 20%, 40-50 ml Pentru combaterea starii de agitajie si hiperex- citabilitate_ neuromusculara © Fenobarbital 0,10-0,20 g im, (1 fiola a 2 mi 200, mg). Nord. in spital, in tratamentul encefalopatici hiperten- sive, medicamentul de electie recomandat este niiro- prusiatul de sodiu (niprid) atunci_cind exist’ posi- Filitatea de monitorizare atent’. Cand monitorizarea bolnavului nu poate fi facut, cea mai ull si prompta asociere terapeutici: diazoxid + furosemid. ETraramentul de tntretinere @ raunervil, furosemid, & perfurii cu soluji hipertone: manitol 10 sau 25% In perfuzie, glucozi hipertoni, dextran 70 (300- 500 ml) in perfuzie lent; fe Sedative si hipnotice (fenobarbital, plegomazin, diazepam) —“Asistenta medicala_va_supraveghea bolnavul in- caproape prin urmérirea T.A. si a stérii generale Va respecta indicafiile mediculul in aplicarea trata~ mentului. o 2.5. TAMPONADA CARDIACA Prin tamponada cardiact injelegem acumularea anormala de lichid in spajiul intrapericardic. ‘Are loc astfel 0 comprimare a inimii prin cresterea presiunii intraperi cardice, care impiedic’ umplerea cu singe a inimii in timpul diastolei, 49 4 tiemGgniisien de sevarsat capabili. sk determine sceasti stv epinde de viteza de. acumulare it 2% de acumulare: lend este nevoie de peste 1 000 m ca 4 aibé loc tamponada, ‘deoarece.pericardul are Paget 000, Si SH se adapteze la dezvoltarea revireatulon Tipit az de acumulare bruset, pericardul nu se poate destinde fiind suficiente numai 200-300 ml de lichid. ‘© Hemoragia intrapericardict (hemopericardul acu ea mai freevents cauzi a tamponade! cand. — Cauzele majore ale hemopericardului: 4) leziuni toracice penetrante. $i nepenctrant cunoasterea tamponadei in’ cazulplagile uneoriusuratt prin descoperireacritiin intrare a agentulii agresor, ‘Trebue avec in vedere. si posibilitateaplagilor ‘cardins injunghierite abdominale. td eu cufitul lsat pe loc, mise cronice eu pulsul, sunt aproape patosnon Atenjie. in astfel de cazuri cujtul ne vo até extras Mnaintea interventei chirurgule Fuptura peretelui aortic (anevrisi. dicecse aorte), Tuptura inimii ta cursul evolujiei infarc miocardic.acut, Perforarea peretilor inioii in cursul cater Iului cardiac sau prin alte procedee de a Bnostic (emai ales end Dolnavul este sub ths ment anticoagulant, ©) contuzile cardiace violente si ruptura de atrs «© Pericarditele exsudative (virals, ‘tuberculoasa, te teriand ete) 2.5.2. Tabloul Simptomele si semnele in functie de modul de insta clinic Jare a tamponadei (instalarea acuti sau progresiva) In instalarea acuta a tamponadei aspectul bolnavult! este dramatic, in instalarea progresiva tabloul clinic este mai pujin sever. Simptomele i semnele sunt in raport cu etiologia tamponadei cardiace. © durerea precordiala in traumatismele inimii si i |. pericardit, © dispnee ~ ‘polipnee cu ortopnee, © anxietate extrema, © hipotensiune arterialé, provocati de scaderea debi- tului cardiac, © cresterea ariei mativatii cardiace.7) Gisparitia, bata Jreste greu ae Ta puis paradox 1 esyipotensiune Palisa paradox! | Bie evolves } tahipnec. fe urgescenta VS frepatomesalic, termed. a exit i profi, POE ye colnet, etm © pol rabusires jn contrast CU va- | i venoase | Na. sexee: emia emit | wale Rem sigur Per cue ome eee | a ain sationate, an” recvent aca exinnh_posiblllane’, s Davncye pericardics ‘in Sco Sagsura care duce rapid I ca meter a servi falul_06- medicul, | pie. ge _institvie | unctis gatere a 5008 | ea) a servic 6S Phe trun ental ow Se | ameventual ete" | functici care ri respirator) Prd OPE ste pe wn. inter espiratorie 51exist reanimare + un normali daca Pye" spoariea clined meet in Eorespiratoric cu ume. Sanse) dureaza 3-4 uj Tonescu numai ‘30.60 de secunde). Grieg Wi ajutor efjej Veni PA acest interval, creier, La my ‘ologie’, adica la Moartea it le in creier si ‘alte laverice), aba. SOP cardiorespirator salvatorul trebuie 53 wind cu cea mai mare sare 2 ScOpul dea preset transformarea unuj fa Feversibil (moartea clisier intt-unul ireversibil, wat este moartea bie) ane Miscdtilor respirator toracice si abg clinice nale, Incetarea batkitor inimij (baile inimié se cence 24 ‘prin auscultare, tn Partea stingi a torscca sub mameton), = phFente pulsului ta artera carotida, = Paloarea ‘externa (2, Cianoza) = Midriaza, ‘cu globii ce = Plerderea cunostinge i inclusiv a stip eri necontrolate siting si materii fecale, De refinul: inainte deg ncepe reanimarea cari fay OFC, salvatoral ge."C° asigura foarte rapia ierde timp. preqi nu este i; de gura bolna- lui sau se va sau a unui ai | {ze stop respiratory, upilar (midriara)2.62. Primul aju- tor si reani- marea res- piratorle Reanimarea respiratorie se practici atat in stopul res- pirator, cit si tn cel cardiac. — Neaplicarea rapid’ si corecté a reanimarii_respi- ratorii duce (prin hipoxemie, hipercapnee etc,) la stopul cardiac secundar (hipoxemia si hipercap- neea provoacd "asfixia’) — In practicd, urgenta pe care o comporti. primul ajutor nu ne permite totdeauna stabilirea exacti a cauzei care a determinat oprirea respiratiei. De aceea manevrele de reanimare incep cu: a) Eliberarea céilor aeriene superioare (gur’, nas, oro- faringe) si apoi cand existé conditii tehnice si a celor inferioare, subglotice: laringe, trahec, bron- hii, care poate’ fi executaté numai de specialisti | cu’ instrumentar si truse speciale (vezi: "insufi- cicnja respiratorie acuta, eliberarea cilor Firi cli aeriene libere, permeabile, orice efort de reanimare devine inutl Eliberarea cdtilor aeriene este suficient deseori pentru ca vietima si-si reia respiratia (fare sa mai fie nevoie de respiratie artificiald). Manevrele prin “care se poate objine eliberarea dil Talorii_ se pot execute prin: © Pozitiile diferite in care este asezata victima. © Hiperextensia capului si luxajia_anterioard a mandibuleiimpreund cu baza limbii pentru degajarea orificiului_glotic © Curitirea orofaringelui, aspirajia, introducerea unei pipe Guedel De refinut: la otice bolnav care si-a pierdut ‘cunostinfa, in primul rand se vor controla si eliberz. (dezobstrua) cdile aeriene. Semnele obstruii acestora: absenja migearilor respiratorii normale, dispnee zgomotoass, ba- Jans fate torace si’ abdomen, lipsa curentului de aer la nas sau gurd, cianozA si oprirea res- Pirajiei. La accidentaji ‘fird cunostinj’ obstru: lia se face cel mai freevent prin ciderea lim- bii dacd accidentatul este culcat pe spate, sau prin prezenfa corpilor strdini (sange, secretii, api, varsituri, proteze dentare etc.) a1. Diferite pozitii in care putem aseza bolnavul; decubit lateral (oferi cea mai mare securitate entry bolnav). Intoarcerea bolnavului: salvatorul Ingenuncheazi lateral de boinav si fixdnd cotul si genunchivl opus al acestuia, i singurd migcare pe partea laterala (fig. 2.5. a)| (gamba superioard ‘se flecteaz prin indoire enunchiulvi, cealalié gambi rim@ne_intinsa. | 3Fis, 25. a — Invoarcerea pe partea lateral Pralul inferior este plasat in spatele cor gat cel de deasupra sprijina barbie © Cipul este tras. spre spate in. hipe fensie) pozitie de sigurania (tig Fis. 25. 6 ~ Pozivia de sigurans Gigttie! Manevra este contraindicats in unele lezive (raster de coloand, unele leziuni ale peretele) teen | etc.). In decubit lateral capul se afla decliv, pe milan ‘scurgerea apei (la inecat), stngelui Secrejiilor la traumatizayi 82 Hiperextensia capului (avtnd grija 58 nu aibs ffacturd a coloanei cervicale superioare) se Poa executa prin doug procedee: © Se trece © mand sub gitul bolnavului pilicé ceafa, iar cu a doua mana, agers pe Eitte, se impinge capul spre spate (hig 2.6 © salvatorul aplicé © mand sub erestet, iar doua sub barbia bolnavului si capul spre spate (fig.2.7)in hiperex- wncle leziuni felui toracic decliv, per- singelui, a sé ou aiba ©) se poate malui si i se agezati pe He (fig.2.6); islet, iar a Fig, 2.6. - Modalitatea de realizare ‘Fig. 2.7. ~ Alt proceden de agezare & hiperextensiei capului a capului in hiperextensie. Hiperextensia_capului se usureazi si se perma- nentizeaza prin introducerea unui sbi improvizat | (haing, pltura) sub umerii bolnavului (fig. 2.8), Dezobstructia este mai eficace daca hiperextensia | capului se completeaz_ cu: | luxarea mandibulei, apisind pe unghiurile poste- | rioare ale mandibulei (gonion) cu ultimele patra de Ja ambele maini, far policele pe bar- se proiecteazé mandibula inainte, in asa fel arcada dentara inferioars si deplyeasci pe superioard (fig. 2.9). Fig, 2.8, ~ Alt procedeu de agezare @ capului in hiperextensie, Scopul acestei_manevre este de a realiza con- comitent eu propulsia mandibulei si pe cea a lim- bii, a c&rei baz impinsi astfel inainte, desco- per in spatele ei orificiul glotic (fig. 2.10) La sugari si copii. mici_hiperextensia capului_nu dezobstrucazi glota, dimpotriva poate agrava obstructia; tm aceste’ cazuri se va. susjine numai mandibula sau se va luxa anterior, fr hiperex- tensia capuluiFis. 2.10 ~ Dezobstruatea orificiulai glotic prin propul- fia mandibulei (seojune sagtald a capului sl a gata 4, cometul nazal superior: 2. cometal nazal uilocis 2: cOmetul nazal inferior; 4. oroferinge; 5. palatul cnodle: 6. palatul dur; 7. mandibula; 8. mugchiul limbii: 9. cau hioid; 10. epigiota: 11. orificul glotic larg deschis: 13. cant lilajul ‘tiroid; 13, traheea; 14. esofagul: cienja respiratorie acuti: perm Fespiratorii in obstrue mee Faringele este cercetat si la nev | carspca cv" deren | Gifon curat fig Fig. 2.11 ~ Curijarea farin- gelui cu degetele tnfigurate ‘ntr-o compresi (batisti), | 9.3. Curajarea orofaringelui si aspiratia (vezi insult | iliareaedilor ile spraice fb | ‘oie cliberat prin infgurate intr-o batista 2.11) sau cu un tampon impro- | iH ll ie | SSpiratia calor sericne Beas,cailor yizat_ dintr-o bagheti de lemn sau metal, infagurati cu o batist (panzi). In timpul aces tei operatiuni salvatorul va avea grijii ca victi- ma si nu-i muste degetul. Pentru siguranji, gura Se_menfine intredeschist fixtnd intre arcadele deniare, pe la capatul buzelor, un sul mai_ gros (dintr-o panzA) sau o coada dé linguri de lemn. Daci este cazul, cu degetele celeilalte maini, de asemenea fnvelite intr-o batisti, se apucd si se rage limba afar din gor In timpul curatirii, dact este pgsibil, victima se intoarce cu fala intr-o parte. In cazul in care efile aeriene sunt astupate de coxpi strdini (mai frecvent Ia copii — bile, nasturi, fragmente de 0s), se ridic& copilul in sus de’ picioare, i se deschide gura si se aplicl cateva lovituri intre ‘omoplati. La adulji loviturile se aplicl ageznd bolnavul in decubit lateral. Aspiratia se poate face cu pompa aspiratoare (din trusele medicale auto), cu aspiratoare portative cu pedali sau in lipsi de aspiratoare, secrejiile pot ii Indepirtate aspirandu-le din gura bolnavului Cu un tub de cauciue care are cealalti extremitate inveliti intr-o batisté, in gura salvatorului, Dac& se repett ciderea limbii, menjinerea liberia cdilor aeriene superioare se objine prin introducerea unei pipe oro- faringiene (Guedel, Mayo .a.), care sustine limba, ‘impiedicd obstructia prin limbi, indiferent de pozitia gare se di capuluibolnavului in timpul transportului, odatd pipa faringiand coreet plasatd, nu mai este necesar’ menjinerea hiperexten- siei capului; se poate face aspirajia permanenta a secrejiilor “din “gurl, ce__usureaziexecutarea manevrelor de respirajie artificial’ "gura la gura" — introducerea pipei Guedel se muleze pe convexitatea limbii (fig. 2.13). In acest Introducerea pipei Guedel se executi in 2 timpi © se intredeschide gura victimei introducind pipa cu varful spre bolta palating (cerul gurii), concavitatea inversi fafi de convexitatea limbii. Salvatorul 0 introduce treptat spre faringe. Pe misuré ce inain- teazi, varful pipet se menjine tot timpul in con tact. strns cu bolta palatin’, respectiv cu cerul gurli, pan ce atinge peretele posterior al faringelui (fig. 2.12). Aplicarea pipei Guedel este obligato- | ie la tofi comatogii care sunt transportafi it bit dorsal ‘Apoi se roteazi pipa, astfel ca varful si alunece spre faringe (fundul gatului), iar concavitatea ei siFig. 2.12 - Timpul 1 al intubatici oro- Fig. 2.13 - Timpul II al intebatiei oro- | faringiene - introducerca pipei Guedel faringiene — prin. r8sucire, pipa Guedel cu eoneavitatea spre bola palatini. se opune cAderii limbii Inapai,asigurdnd permeabilitatea clilor respiratori fel incircim corpul si baza limbii in concavitat | fixand extremitatea sondei intre arcadele dentare al bolnavului. In caz de trismus si alte conditii ce impiedicé deschiderea gurii, se introduce 0 sondi nazofaringiand din cauciuc, ‘care are acelasi rol de a impiedica obstrucjia prin limb ‘Atal pipele orofaringiene, cat si cele nazofarin- giene se pot introduce aumai la bolnavi inconstienti (altfel declangeazi reflexe periculoase de tuse, | varsdturi_ ete.) De refinut: dacd cu toate aceste manevre_victima continua si nu respire, ne aflam fra indoiald in faja nui stop. respirator, care necesita aplicarea de urgenfi a respiratiei artificial | Dintre multiplele_manevre care pot realiza_ ventilarea anlficiala a plimanilor, cea mai indicaté tehnicd. pen tu salvarea bolnavului ({raumatizat, accidentat tc.) respirafia artificialé "gurd la gura” sau "eur la 26.2.1. Tehnica tru ca respirajia artificial si fie eficienti, metoda respirajiei | trebuie corect insusiti, adici aplicaté cu o respectare artificiale | tiguroasi in ceea ce priveste succesiunea timpilor de i exccufic si acuratejea cu care se desfligoara loale ges. | utile. Pentru respectarea timpilor folosifi in resusci- {area cardiorespiratorie se foloseste formula mnemoteh- nici: HELP-ME, ceea ce in limba englezi inseamni | ejutc-mat ‘in caciral respiratei artficale gurl la gurl, flecare titer ain cauvdntul HELP, indick de fapt_ordinea suceesiunit timpilor 5i| Semificajiagestullor obligatori, care precedi insilarea. aeri H ~ hiperextensia capului Fig. 2.14 Tosind pentru de la miE ~ eliberarea cailor respiratorit L ~ luxarea (proiectarea) mandibutei inainte P pensarea nasului Literele cuvanului ME se refer la masajul exter al inimii si se aplic& in toate cazurile in care stopul respi- rator este urmat de cel cardiac. Tehnica: se agazi bolnavul in decubit dorsal, salvato- rul se plaseara in genuinchi la. capul victimei de-partea fateraid stings (dupa dr. Firie&, dr. onescu) sau | dreapia (dupa dr. Bejan, dr. Toma) si executa. meto- | da respectind timpii formulei_mnemotehnice (HELP) 1. Hiperextensia capulul: prin tehnica amintitt la cliberarea cailo:_aeriene 2 rea cdilor respiratorit superioare: prin ace- metode descrise la eliberarea ‘lilo aeriene si tehnicile descrise Ta cap. 1. permeabilizarea cai for respiratorii in. "Insuficienfa respiratorie cult”. | Luxarea (propulsia) mandibulel se poate realiza| prin mai_multe. procedee @ aplicind ultimele 4 degete de ta ambele| min pe “upahiol_mandfbull onion) et policele’ pe barbie, se proicetcazi-mandibula Tainte vezi fig.25 | mandibula’ se ivxeazi tragind-o inainte cu policele de la mana stinga fleut carlig. of Keazi in aceasti pozijie. cu. mana “dreapta Menjingnd ura semideschist (fig. 2.14) (sa Yatorul find agezat in dreapta bolnavulul) fixarea ramurei stangia_mandibules intre policele de la mana stingi introdusa in gura Hi celelalte 4 degete, plasate ex Se trncjioneaza mandibula inainte gi in sus. (Se Practich atunci cind se foloseste "batista.sal- vatorului*) (fig. 2-15). Fig, 2.14 - Propulsia mandibulei fo- Fig. 215 - Alt procedeu de josind pentru agajarea arcadei policele propulsic a mandibulei si eli berarea glote4. Pensarea nasului: se executi de asemenea multe feturi a) Cu policele de la ambele maini penseazi n: cazul in care luxarea mandibulei s-a facut cu = maini). In acest caz: fixarea unghiului n se face numai cu ajutorul ultimelor 3 dex la ambele maini, degetul al 4-lea este pl barbie si participa 1a propulsia mandibul mitent Cu menjinerea gurii in pozitie semides iar cu policele de 1a ambele maini se pe nasul (fig. 2.16), bs - insulate 1a ura Fig. 2.16 ~ Modalitatea de pen- sare a nasului pentru tehnica respirajiei gue Ta gurd" |» Cu mana stingi (in cazul in care fixarea ma dibulei se face cu mana dreapta). in acest ca mana stinga eliberati, salvatorul poate as peste gura victimei un material de protectie (life batistti etc.) apoi penseazi nasul 2.17) Cu pense speciale din truse de prim ajutor ‘med cal ale condueatorilor auto, Nasul fiind astupat, aerul introdus cu putere ¢: salyator in gura Victimei nu mai poate scdpa pris ile acesteia, fiind obligat si intre in total piratia Dup aceasti pregat jorultrage aer gurd la gut” | ~~ piept.Gnspiratie’ protundl), —Tyi_ refine. respirajia “in inspirayie profundz Gpnee’ voluntars), — aplica repede gura larg deschist, buzele pes guru intredeschisi a victimel si insufld cu pu. tere acrul din plim@nii sii in’ciile respirator ale vietimei (Hg, 2.18) (Toma). Circumferingspuzelor sale si acopere buzele victimel Pe purelCmpiedica pierderile de aer 18 ‘comisurile | bucale. | ucale 1 $a nu_se_apese pe gat, eu latur nant Ce se sprijind pe mandibull 2.18 ~ Insuflatia “gurd 1a ural | sana eo an oa as | sata 5 cm ar seid 2 ti st, ete nf ost 108, 2 names icin dad aces sues | i fad ebm ct 8 S| diac, cols, Ta aduli se inswfld eu for, FoR mai | bea eal acne oe pani pot ous, rept, el a8 | pra, Uae CMP aie dn smite ONE au 90 pot Hone desc Fr naib, Fe ease ak mick dst «we | Tapia | Atanei se face reapratle “a0 FESTIMES aot | se pastcart in nih mash UMP Mle Tucrs descrisi 18 etoda 'guré la guna gatods Tetris cb palms, iar Sa | aplicd gura sa pe. nacul Sietmel, “introducdnd pe | aceasta cale aerul jn plamanii_victimet. | coast ale AF atorul acoper gua bolmeriis | Cu obraztl a oplt mich ese posTll, snte| Ha, suman Figen "gurl te gure St Ie a ToS respira, amen cuprinde cu gora sa nal $i gura copilului | 61| Be retinas. Se secomanda @ aa i carat respira | Suck Ja urd, ett si tn respiraia punk ye gre | Zeopere regiunea peribueald sau® porinacnty 3 | | compresathaatan, peroneal — Se va evita pierderea piratiei, cu cfutarea un; — Evitarea_hiperventilaties e timp ex controtul re or aparate inutile . deoarece Salvatorul can Sxccuthespiraia ania poate, pr nicer | tlatie (orn inspratitprofunde depen nett | Vertje sau’ chiar apnee Respimjia amici poate i executaé si prin = Fespiratie gura la masea, = respiratie guri la sonda: ~ spirale cu aparate simple, portable (balon Ruben | trust_Ambu, ‘rust. Ranma te) ‘Aceste_metode au avantaje asi Ia gura" ca efica tubeaza ca. iar cealalts jumatate orul sé poata insu. riméne in afard fla (fig. 2.19) | ~ Respitalia gura la masct se poate executa cu o| Hane £5,iatPl tn componenta ‘unui aparat de vere | Uilajie antficiala (fig. 2.20) i, pentru ca. salva / al eR | me 209 Respiratia guri Fig, 2.20 — Respiratia puri ta | Ja" sonda (olosing ata | Safar) —_____] eo Masajul cardiac extern (cesus- citarea cardiores- piratorie)respirajei ] Apticarea corecté a matt pe figura bolnavulvi se face as. si se cu ancosa mare pe barbie si cea mic& pe nas, bine Blt cu 6 fixatd cu. indexul gi policele mainiistangi, iar cu restul degetelor se sustine mandibula, pentru ‘ea povi olul_res, fia de hiperextensie a capului si fic bine mentinuta In cazal respirafiei cu aparate portabile, mana dreap- care ti amine liber’ pentru a actiona pe burduf sau Biverven balonul aparatului (fi. Si aiba | Fig, 2.21 a - Respirafie manual pe timpul transport folosind dizpozitivul Ranima. b ~ Respiratie artificial manual pe timpul transportulu folosind balonul Ruben. De retinut: respirajia artificial trebuie continuatt pan la reluarea misciirilor respiratorii spontane efi- ciente sau pana la unitatea spitaliceascd unde se poate institui ventilajia mecanic& controlati. 2.6.2.2. Masajul epetind cele amintite 1a inceput ci moartea clinicd cardiac | incepe odaté cu stopul cardiac, care determina si o- extern & | prirea circulatiei cerebrale, rezuiti ci resuscitarea car- (esus- Giorespiratorie trebuie inceputti imediat, pentru a pre~ citarea veni iransformarea morfii clinice (fenomen reversibil) cardiores- | in moarte biologic& (fenomen ireversibil). Semncle piratorie) | stopului cardiorespirator au fost amintite 1a inceput > | Reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu si paralel cu respiratia artificiald, deoarece stopul car- diac este urmat invariabil si de stopul respirator in 20-30 secunde. 63— ee | Rupa constatarea oprirt activi fart este masajul cardiac exter cl alia artificiala. | = Se asazt victima rapid in FiegeGir (Be sol, dusumeay. deck eco! Pe rac *Blssela la margines pauular este Poate introduce sub tors inimii, prima ‘ombinat cu re decubit dorsal 1. prin aplic Usoare cu pumnul de I ‘area unei singure lov. in mijlocul’ regiunii la 0 inaltime de 20. Presternale (fig. 2.22), aT i de puma pe Fi, 222. - Manevra de aplicare a lovin ‘egiunea precordial, care’ poate “ae al activitayiy cardi in caz de insucces, se aMtficialt 51 mesg) oy ~ Respiaa ariica eure la auns™ (events wid 1a as", masca) Conform’ rotates (ett # iiperextensia canal & Eliberarea calor ie ¢ Luxareamandihuig ¢ Pensarea ‘asst uf Insuflorea ‘aerutu Timp (oeti tect resirajed anincate cnn Dupa una-dows insuflin de aer se trece la com. Tope Primarea riimicd a steralui igs" Gt COM> masa} cardae (5-6 compedtaif frece imediat | la respirayie iac. Piratorii superioare inaintece — Pupé 5-6 compresiuni, salvatorul intrerupe ma ee respi- sajul si se va face rapid o respiratie gurd la guri, I pe apoi va relua imediatmasajul cardiac. fa pat va | De veyinu: repeland aceasta succesiune, se objine un mn itm de 14-16 respirajii pe minut si 60-70 de com-| 7 presiuni stemnale pe minut | Tnsuflatia se poate face fie prin metoda respirajiei | anificiale gure la gurd, fie prin celelalte metode | amintite (guré la nas, gurd la masca, la sond& sau fu disportive de respirajie artifical ‘portabile-venti latoare manuale), a Tennica, masajului_ cardiac Se aplicd transversal podul palmei uneia din maint (de obicei stinga) pe 1/3 inferioard a | Sternului, iar cealaltd palma (dreaptd, a cérci ford este mal_mare) Se suprapune perpendi-| cular pe prima Guvcele doud maini suprapuse si cu. brafele intinse, ajulandu-se de greulatea corpului, sal- Vatorul exerciti presiuni ritmice asupra’ st hulu Fiecare compresiune va fi bruscd si scurti (aproximativ © secunda) si va exercila o pre Sine verticala’ a sterndlui spre coloana.ver-| tebralé, in asa fel ca sternul s& fie: Mfundat cu aproximativ 5-6. cm | Se apasd numa cl podul palmei, degetele fiind ridicate pentru ase evita comprimerea coastelor (se ‘pot rupe) (fig. 2.23). Dupa flecare.compresiune sternul” este lsat revind. in. pozifia.inifiala, fra sh se ridice Iniinile “de pe sternulvictimei | asa74 in mnimarii | stimu- | lovituri 32 cm | | Fig. 2.23, - Technica masajului_ extern ‘Timpul I: comprimarea inimii fotre stem si coloana verte- bral prin -compresiune manuala’ pe stern ‘Timpul Il revenirea inimii la volumul inigial prin ineeta- rea compresivnii asupra stemululdiace, 2) Dac& sunt 2 salvatori, monari urmati de 5 ‘cx 1) Dacé este un — dou’ insun sau, mai recent, tei insuflapii tapi > __ ai stemale, in acest fel se mul ventilajie: Observasii singur salvator se fac: latii_urmate de ide, urmate de 15 comp: atinge raportul optim de 1/5 dis Pulmonare si al compresiunilor lunul face o insuflatie p ‘ompresiuni sternale, exe late de celdlalt (ig. 2 Daca Fis, 2.24. ~ Tehnica respicatiei “gurs 4a gura” $i masaj cardiac exeeutat de dous persoane. Sau_moni Atengie! dicele xifoid (pericol 24), sunt 3 Be care va iriga org importante: creierul, ra A ficatul si rinichii Fig, 2.25. - Dacd sunt tei salvat tecilea va'mentine membrele int victimei cu 30-40 de grade planul orizontal, tori, al fericare’ ale mai sus de ieazi o perfuzie dact este cadra medical Compresiunea nu se face nici spre ap PE coasie in stanga st *costale si leziuni splenice) — La copii pi de compresiuni pe minut (fig 2 ge toe 12-14 compresia Se recomand’ si se execu Compre Bie supedosri 2 p27 a Ma gic 1s no 7b - Ma oer i icienta S osclr vardio-res piratormpresiuni 1325, - Compresiunea sternal 1a cop sexccute: Eeccut’ numai cu o singura mani in 2 supesoar’ & stermuli Fig, 2.27 2 - Masaj cardiac extern la nou-niscut. treilea | Fig, 2.27 D ~ Masa} cardiac 40 de| ‘extern la. sugar. 2 creste 2623. Eficienta | Eficiena ventilatici anificiale si 2 masajului cardiac peactarit | se apreciaz’ pri resusctdrt | 3 Pe pbeulu la, vasele mati (ceotgay femural) cardiozes- | — Espa midnazei, repaniiareflexolal la tumind) = feebtorarea tegumental De eeeee"pulsul trebuie. paipat periodic, ups. priml pe aeGe Ta. tuceperea resuscitani cardio-respiratori iiapoi. la fiecare’ > migute de Fema De vetiea respiraiei poate sii intirzie dup ce Jnsaloree iat activittea. ip urma masajului car inime Goma De aceen respralia. atficiala trebule diac soatl “pag ce bolnavul poate respira singur fn mod. normal Ta moe ach bolnavul igi reia activitatea respirato- GOST Gitdlaca, este inlerzisa ridicares {ui din po- tc $ avomal toate. manevrele complementare Te pitann hemostazd, inject) si Wansportul se Grotice Ta pone crizoatalé. si sub strict su vor fahere. pentru ch in orice moment stopul car | Bitelprtst pone Sh reer 6Hille. si accidentele [2 6.2.4. Complica- | Comlicatite seanimast cardioveopiraioai afer’ de cele aminti — Paci pozitia capului victimei nu este Sigurd libertatea cailor corecti (au aeriene) aerul insuflat poate lua calea digestivi, provocind. dilatarce Gomacului si creand ‘pericol de virsaturi cu imme darea clilor aeriene. Se va apisa din timp in timp pe epigastru (partea paws @ abdomenutui) “i timpul expirajiel pisive, se va controla si corecta pozitia Me | __ hiperextensie a capului la ‘adult = Ciderea limbii_ si ineficacitatea insuflailor | 26.25. ‘ontrain- dicatiile ‘masajului cardiac extern 2.6.26, Alte pre ciztri e leziuni grave ale pe © hemoragie masiva inim © embolic gazoast:masiva | Tetelui toracic cu fracturi costale | intrapericardicé si tamponade | © Masajul cardiac Ditdilor inimii | im. Practica. putem considera ci dupa 50-60 de idio-respiratorie la 0 vie~ © caractetizeaZa instalarea Femit, manevra de resus- | trebuie executat pind ta relvare | mori biologice nu se citare trebuie intrerupta Se ‘iteaza totusi cazuri in care inima nu si-a relue at otivitatea decat dupa 2 ore de resuscitare nein. ‘reruptt @ dn afara metodei de respiratie antificialt directa Gnsuftare ‘activa. de acs)! . existi si metode indirecte de respirane: Soest (exter) prin comprimarea‘tomcch, acid | Howard Thomson," Holger-Nielsen | {{ilod Silvester) care’ nu) au fost desoien Acesiea sunt mai pujin eficace “decdt metodele interme si sunt folostie: mal tar, numa In moeele situa © [in afara primului_ajutor descris pind aici, eadrul mediu va aves pregatite dact este posit’ sare face parte din echipajul unei autosannartt C08 ovata) unele medicamente si instrumentay sece te sa fie folosite concomitent. Astfel, pentru manevre Siebel 'pe care le face melient™ ue | regitite: — adrenaling 3-4 ml 1/10 000 (1 fiolt 1% dilu- ata in 10 ml apa distilata), = dloruré de calciu 10%, = droguri_antiaritmics Jn conclug TB toate rile | Jeagi si sas Be ince d De multe fie, como ee fe it toda e Oricine $i ssficione Jou in. grosimy Roaducitor al i fguri aulom Erctoconductor fai in percicle feat in prosime Tal Hiss, care | find rejcaua F in mod 2 weazi airile $i femite stimuli « fa nodul WAschott), de = mass "vent Tn cami sexcitoconducto ichiar din difer Aceste ipiratorii, in afark de ‘rus pentru dezobstruclia ciilor aeriene sub- | ene) aera aru Provocind dilatarea Se varsaturi cu inun- B Pe cpigastru (partea % timpul expiragici sorectapozitia de insuflatilor. €u fracturi costale eS si tamponada f pnd Ia reluarea <2 dupi 50-60 de iratorie la 0 vic- ferizeaz’ instalarca mianevra de resus- Sima nu si-a rel relu- e resuscitare nein- wilicels directs 2 fost descrisa, Eespiratie artificial oracelui (metoda sen, Schafer, decat_metod todele sumai in anumite pan’ aici, cadrul posibil si daca Suiosanitare bine mmentar necesare pentru manevre licul, va avea @ fila 1% dilu- worteg pin, intubafie taheals (se execu de fnedict specialist), medi imere. (pentru defibrilarea electric a ini), inimit) (pentru monitorizarea functilor vital parate automate pentri respi | de asemenea, va avea pregiitite: de asermiT de_ perfusie.(Substituenfi plasmat-| G.,_ solu cristalcide). oxigen, oxigen, sje manevre de strictd,specialitate po toate est geal accidental sau 18 mpl | BH amiictunut de cadre perfectionate, de aneste-| iste reanimatori, tn ambulanje cu dotare de rea- nimare Jo conctuzie, Sub dirijarea O.M.S. (Organizatia Mondials ‘Samitiii) Mee Ginlie se fac. eforturi pentru ca mase cit mal larg de oameni sf Visite °F jnsugeascl prin leojii, expetienfe pe, manesin, Ce tehni- Ses Sie de salvare a accidentafilor cu stop cardio espe Be wivltc oni, accidentele rutiere, inecul si elestroertaiiy, leziunile mi- 2 viife cexebrale trechtoare pot omort accidental, 'e care supravie gomotite gg cu. prime ajutoare aplicate rapid, de onicine ese instruit, Sia locul accidentului (dr. fonescu). Oricine si oriunde poate face reanimarea BeSciente doud maini, in stopul cardiorespirater. Sunt 2.7, TULBURARILE DE RITM ALE INIMIT Jui existh un fesut specific, autoexcitabil si bun Reese at impulsusilor. Se mai numeste si sistemul de comand’ al inimit Gesguri aulomatismul cardiac). Acest Jesu specific care formeazd jesutul Here eitor al inimii este alcituit din nodul sinoatrial (Keith-Flack) Her pereiele atriului drept si nodul atrio-ventricvier (Aschoff-Tawara), si- Feat in prosimea septului interatrial. D ato eee alti ‘nod. pleacl, fascicu- Henin erosimen, sen opel interventricular, de unde se ramified lek feind eicaua Purkinje ictus Piney pentu asiguaen contr cae, (te 22 eal nat Roa ant) in nage ta nodul snwzal (eit gi FN Se Se ar yell det 680. pe mig, Aste, schematic Gite simull ou oe sceriack)simulal peach In nodul atio-snticrt Se ano sinus Coe pin fnicull TS res, Puke echo ce an acest cay, simul determing rma, gst Mencaarh > Gmpulsunie pol port din ae locul ale SMA) exci psdactor’st anume din nodulAschofl-Ts fn grosimea_miocard rawara sau fasciculul Hiss, sau See Gin diferite zone ale miocardului, determin 4. aparifia_ aritmiilor. (fin Gtetmnort de origine extrasinvzcla sunt denumite ritmuri_ ectopice. o2.7.1. Etiologia | @ tulburarilor de ritm Boli_cardiace-cardiovasculare: — cardiomiopatii ischemice, — cardiopatii hipertensive, — cardiomiopatii, — leziuni vaivulare, — boli congenitale, — boli ale pericardului, — tumori si traumatisme ale inimii © Boli extracardiace: — boli infectioase, — boli digestive, — boli pulmonare, — boli neuropsihice, = boli endocrine (hipertiroidism), = in intoxicatii medicamentoase’ (digitalice) — tn mari dezechilibre funcjionale (hidroclec- trolitice, acido-bazice, respirator, circulatorii) © La subiectii sinatosi — intoxicayii cu cafea, tutun, Pusi factorilor de stres, alcool sila cei su- Clasificarea + ctpurarilor | Bil de ritm | = 3.1. Tulburdri | in rat. Tatar | Ty marea | = Stimulilor | = tmii atriale | St ae \s :) \3 \@ 2.72. Tulburirt | Totburatite funcjionale care pot si apard sunt: | functionale | palpitatii in'aritmit” | — eit | = meet | = Tipotimi, | = dureri_precordiale, jena retrosternala, | = twlburari-de- vedere. mioza micrans, | | — tiburari ge aus, = semne de excitajie neuro-psinicd, | | — alte semne necaracteristice (eefslce, grefuri, virade | turi, diaree,”transpiraj,‘suship | De retinut: Misura in care se manifest tulburtile | functionale din ariimii depinde de ‘natura feet | tatea aritmiei, de. gradul tulburinor henotas eee, de durata accesului, starea vaselor, varsta si sensi- | } biltatea ‘bolnavului,”astfel ‘cd simplomele i veseeak | | Pe care le provoact aritmiile attiale vari7a de Ie | Simple alpitai pind la sincopi 31 sindrom Asin | | Stokes (ischemic. cerebraldacutt‘ajungind. piven | Pierderea cunostinji). In. general pot tt apa | ~ tulburri de ingaie ‘cerebralé (anxiela etek lipotimie, ‘sincopa) = Sulburar ‘de inigaie coronariana (dureti anginoase) ~ atlburiri de ingajic mezenterics. (grejor ane | turi, distensic abdominali), ~ sulburti de iigae renalé(oigui, potiwie), | “a ==]ot si apard semne de insuficienyé circulatorie | Poutapetifericd (hipotensiune cneala, stare de| | foo, Seinne de, insuficenyt cardisct congestiva | | Sobscutt(CianozA,, jugulare turgescente) \ | piggnonient julburitior de itm’ se presizesrs pe| | bari de E.C. | | 273. Clasificarea | — tlburari in formarea Stimulilor de emisiune (tul- | tulburarilor | burari ale avtomatismelory, tulburarilor | D’Falburési in conducerea_stimulului =I B731. Tulburdri | in funciie de sediul de formare a impulsurilor, foane in for schematic, aritmiile se pot clasifica in: marea | — aritmil atriale stimulilor aritmii, ventriculare 7 de itm ale inimil, tn care mecani Stl de_producere a acestora acfioncazi in altri fe: | | 2) im nodul sinuzal | & inueun focar ectopic, situ i afara nodulul s- | nuzat | | ay Aritmit simuzale | ° aI"Pahicardia sinuzala este accelerarea itmulu | ‘cardiae intte 100 si 150/minul, eu freeven{s fegulats. Poate fi Tiziologica (apare la, efort, crnofii, ia timpul digestiei) sau patologicé fatoxicagii_ cu tutun, -cafea, alcool, medica- mente, ‘stiri febrile, hemoragit, stiri nevro~ Tee, colaps ete. ‘Tahicardia sinuzali este in general bine suportala. Bradicardia sincald este sciderea ritmului ei 60. pulsafivminut. Ritmul este regulat | Bradicardia poate fi fiziologici, 1a sporlivi bine antrenafi, la tiner, in somn, in, sarcin’, Ja'varsinic sau poate s6 apard in stiri pato- (eles hipertensiune intracraniana, icte, | febra tifoid’, mixedem, intoxicafii cu digi-| tald, saturnism etc. | b) Aritmii extrasinuzale (ectopice). In aceste cazuri pentru o perioada oarecare sau definitiva, comanda Peo Peta ae central ecopie (eXiasnura)| ‘Aritmiile extrasinuzale cele mai ireevente sunt: | bil. Extrasisotele atriale sunt contract, prenrature fale inimit, dectangate de impulsuri ponte | Gin focare ectopice situate in perefii atrilor. | Pot si apari la indivizii sanatosi (emoti, fort, tulburini digestive, dupi abuz de cafe futun) $i la bolnavi cu afectiuni organice de tutu) Hane boll (ved. etiolopi. —| Obiectiv, la. palparea: pulsului se constati_o pulsajie’ micd, urmata de o pauzi lungi, pauza_ compensatorie 273.11. Arimit aviale | Sunt tulburExtrasistolele pot fi sporadice, izolaie (1 Pe minut sau la cateva minute) sau siste~ ‘matizate; bigeminism, trigeminism, cvadi. geminism, cind 2, '3 sau 4 extrasistole alterneaz# cu un ciclu normal. 2. Tahicardia atriala paroxisticd este o ulburare de ritm generati de impulsuri ectopice, tri. ale, caracterizaté printr-un ritm cardiac rapid, 150-200 batai/minut, regulat, cu debut si} sfargit_bruse, © Poste si apari adesea pe o inimi normala (emofii, oboseala, cafea, tutun, tulburari di, gestive), dar si in cardiopatii ischemice, car dit reumatica, stenozi mitrala ete. b3, Flutteral atriai este un ritm patologic atrial regulat si foarte rapid 250-300/minut. Se intélneste rar la indivizi sinatosi. De ot cei apare in valvulopatii, cardiopatie isch mick, miocardite, H.T.A. Deoatece mu tofi stimuli atriali se transmit ventriculilor freeventa ventriculara poate fi intre 80 150/minut b4. Fibrilatia atrial este 0 tulburare de ritm generata de impulsuri ectopice satriale foarte rapide 400-500/minut, neregulate. Desigur ci nu tofi stimulii pot si ajungé la Yentriculi - ritmul ventricular poate’ ff 120. 200/minut, de asemenea neregulat, Este aritmia cardiaci cea’ mai frecventa, urménd imediat dupa aritmia extrasistoliet Se mai numeste si "delir cardiac" sau arit- mie completa’, ‘brilatia atrial se poate manifesta sub douk forme: paroxistici si permanenta, — aritmii miilor atriale — aritmii sinuzale extrasinuzale © In tahicardia sinuzala: — Matamentul cauzal: se suspenda alcoolul, cafeaua, fumatul etc., > sedative (bromuri, barbiturice) © In bradicardia sinuzala: — Watamentul afectiunii care a provocat bradicar- dia = im stirile fiziologice nu se face tratament La gprasisiote arial: SUprimarea_toxicelor, = Sedative si tranchilzante (bromuri, barbiturice, diazepam), = Feducerea dozelor de digitala (au stoparea administrarit) end aceastat ese. cSusa,este 0 tulburare Ectopice, ats. cardiac rapig cu debut’ s imi normals tulburari di. Sehemice, car ete, Hologic atrial ‘minut i de ritm | siunga ta | 1 120-] chinidina 1-2 comprimate de 200 mg la 6 ore, propranolol 10-20'mg la 6 ore, = medicagia va fi indicat& de medi In tahicardia atriald paroxistica Atentie! Mijloacele de tratament antiaritmic se vor aplica mumai la indicatia mediculi a) Stimularea vagal’ (manevre vagale) se poate objine prin: © compresiunea sinusului carotidian drept. Tehnica: bolnavul este asezat in clinostatism, cu capul rotat usin hemilateral. Imediat sub unghiul mandibulei si peo Iungime de 2-3 om se comprimi artera_ si sinusul catotidian {in directie posterioar’, pe planul dur al” eoloane: vertebral Se executa timp de 10-20 secunde si se repeth dupli 20-30 secunde pe aceeasi pare si numai in lips de tezultat favo- abil se Incearci $i la. sinusul carotidian’ sting, dar niciodata | simuttan (pericol de_sincopt. Atensie 1a complicatiile acestei_manevre: accidentele grave sunt rare, dar posibile mai ales la varsinici Este contraindicati in infarct (faza aculi), ateroscie- oz avansati, mai ales cerebral © Compresiune pe globii oculari bilaterali, subcornean (au pe come) timp de 20-30 secunde. Atentie! Poate provoca dezlipirea retinei @ Manevra Valsalva (expirajie forjaté cu glota inchisi, dupa 0 inspirajie profunda). © Inghigirea unui bol alimentar solid @ Provocarea de varséturi prin excitarea mecanicé a peretelui posterior al faringelu ¢ Extensia forjats a capului ») Digitalicare rapid @ deslanosid ~ iv. lent - 0,4 mg (1 fiola) la nevoie se repeti (2-4 fiole/24 ore). Cand bolnavul nu s fost digitalizat si nu_este vorba de un infarct, doza inifiala poate fi de 0.8 mg @ fiole), — digoxin icv, lent'0,5-1. mg (1-2 fiole), = lanatozid “C i.v. lent 0,4 mg (1 fiola), ©) Chinidina (sulfat_de chinidin’) 0 doz peroral | 200 mg (0 tablett), se asteapts cAteva ore aparitia | eventuaiclor reacfii alergice, absenta lor, se twece la chinidinizare forte.’ Doza totali pe 24 de ore variaza de la 1,6, g (200 mg la 3 ore inter- val) pand la 2,4 g\ in cazuri exceptionale, doza total pe 24 de ore, 3,2 g (400 mg la tei ore interval) 4) Propranolol (Inderal) Cénd accesul nu cedeazi ta misurile menjionate anterior, se administrea7a — iv.” 1,0 mg (W/5 fiolé) intr-un ritm de_1 mg sau mai pujin pe minut (1 fiold de 5 ml = 5 mg). BEfectul bradicardizant poate fi prevenit sau com. batut cu atropin& 0,50-1 mg iv. ©) Socul electric extern are indicajie majord si de lurgenfa, dar se poate aplica numai in uniiajile specializate. Trebuie si preceadi administr digitalicelor. 1) Electrostimularea, de asemenea se poate face numai in unitiji specializate prin introducerea unu! electrod in atriul drept 2) De refinut: Ce poate face © Pregiteste medicamente si instrumente presu usc c& sunt necesare, pentru a putea fi fo. losite de urgenfé la indicajia medicului © Asigura repausul bolnavului © Poate administra sedative (0 terapie adjuvanti deosebit de utili in oprirea sau prevenirea ctizelor; pot fi administrate de la inceput si Paralel ‘cu celclalte mijloace terapeutice) — diazepam: 10 mg peroral (3 ori pe zi) sau 1 fiolt ism. = fenobaritl 100m sau 12. ole my — hidroxizins 2 9 Intermarea’polnsvsti dup primele tere de testes celorate masun trapeutce indiete'de nan 8 se pot aplica la comlia baa 3 Phaze wrial a) In formele severe, cind ata navi eu afecjn! erganice ie fr inwernath de urgeats i shi Peni trtameatl de lech focul elect extems = rales tlectrostnule ») Tn formele benigne, cénd_au existd tulburii hemodinamice severe ca insuficengs ee congestva, hipotensiune avtenalf ig urd Peutce pe’ care le apicd medic de ica, © Administarea oralé de digital: = Digital - comprimate a 100 mg | Digoxin ~ comprimete a 0.25 mie = Lahetorid “ardieud a 0:25 aac = Digttating ~ Solate. coateant’® a8 pe" 50 de paius Ge Alteldigitalizarea este indicat in toate cazuile dacd au exis posits an Aplieare a soctla.clectae gis te ab serdattee supradonite Sieka | .drul_ mediu? 1% peroral (3 oti pe zi vai iv, saw im, fn spital se impune imediat, de sedare si di _survine la bol- inima, acestia vor Wifi de specialitate mg/ml 3.1.2. Anim 4 ventriculare© Administrarea de chinidina © Administrarea_de propranolol Sau se administreazd diferite combinajii intre aceste trei_ medicamente De retinut. Atit in formele severe, cit si in formele benigne, ste necesar tratamentul ‘bolii de baz’ sau a factorilor declansatori. | 4. Fibrilazia atrial Jn funcjic de gravitatea fibrilatiei atriale paroxistice mijloacele terapeutice care se recomanda. sunt — digitalizare rapid, — $0c electric extern (cind exist’ posibilitii = propranolol, — chinidin’, = tratamentul bolii de baz’ 73.1.2. Aritmié ventriculare Sunt tulburiri_ de ritm ale inimii, in care meca- nismul de producere al acestora ‘se afl in ven- tricule (focare ectopice) 1. Extrasistolele ventrieulare sunt bitdi premature provocate de stimuli care iau nastere in ventriculi Pot si apara la persoane cu inim& slinfitoasd, in care caz nu au nici 0 semnificatic patologica (exces “de cafea, tutun, alcool, stari_ emotive} Pot si apari Ja ‘persoane cu afectiuni organi inimé, in intoxicafia digitalies, in bolile infectioase et Extrasistolele pot s4 apara izolate sau cu 0 anu- mit’ regularitate, Dintre extrasistolele sistematizate, cel mai adesea apar bigeminismul si trigeminismul Bigeminismul constd intr-o bitaie prematuré care urmeazi dupa fiecare bitaie normala, Trigeminis mul consti intr-o bitaie normalé si 2 balli pre mature (este “deci o grupare de trei batai) sau 0 bataic prematur’ urmati de dowd normale. Tahicardia ventriculard paroxistic’ este 0 tulbu- rare de ritm generati de impulsuri de origine ven- tricular’ cu o frecvenja de 100-250/minut (mai des 160-180/minut), regulati, cu debut si sfarsit brusc. Durata: de la citeva minute la cdteva ore si, exceptional, cateva séptimani sau luni. Apare Ia bolnavi cu’ afectiuni organice ale inimii. Mai Poate surveni in intoxicafia digitalicd, intoxicati cu chinidin’ si alte antiaritmice Fibrilatia ventriculard este cea mai grava tulbu- rare de ritm cardiac, provocati de descércarea repetitiva a mai multor focare ectopice ventriculare, cu 0 freevena de 300-400 impulsuri/minut, com: plet_neregulataGand freevenja. stimulilor este mai_mi 200/minut) ‘si, ritmul regulat, tulburtrea de fe mumesic flutter ventricular. “$i Tatrun ay im altul, contractiile veniiculare. sunt abolie iseiti fibrilare - si nu exista sistole. « iente, circulafia fiind practic absen [ibrilaiia ventricularé survine ‘cel mai frecvens bolnavi organice “ale inimii $i traumatisme, Man plomele si semne: ritii circulajici, tabloul clinic echivaland cu al opririi Ventriculare sau stopul cardiac Bolnavul este palid, tira puls si tensiunea arterial misurabile si fairs 'zgomote cardiace percepibile ‘Tratamentul fn aritmiile ventricu- lare Extrasistolele ventriculare (vezi tratamentul in extra Sistolele_atriale) Zilina (in prezenta semnelor de gravitate) in per- size lenti'i.v. = 200 - 300 mg in glucosa $6 Tahicardia ventriculara paroxisiied Pratamentul este in functie de boala cardiact de fond, de forma atacului, de tulburarile hemosk, Bamice, de starea clinied a bolnavului Se Intrerupe tratamentul cu digitald, chinidin’ sau alte ‘medicamente atunci cand’ tulburarea ‘de nce Se poate atribui acestora. Uncori aplicarea unei lovituri usoare cu pumnul ih Tegiunéa presternali poate duce la tntreyupersy tizei. Xitina este medicamentul de electie (mai ales in infarctul miocardic), Se administreari dont du ) de 1-2 mg/kilocorp (50-100 mg) | timp de 2 minute. Doza poate fi repetat{ de 2-3 ori Ia interval de 20 minute, Se continua cu erfuzie lent. Se dilueazt 2g lind in 500 ml glucoz’ 5% perfuzandu-se 2-{ mg xiliné pe minut. : C@rctic = 25 fiole a 2 ml - 4% — in 450 ml glucoza 5% ram rim de 30-60 de pieltuti pe minut), Alls schene (Gs, Mogos): tm 1 500-2 000 mi solute de gluccet Son Se introduc 160-180 ml xiling 1% (1 fiolt=5 mal) tury erfuziei se. sta poate prinde o vent), ea unei vene pro. funde se poate folosi fn doze de 200. M600 mg (se folosese lina 2% ‘sa 4%), 4) Soc electric exter (defibrilarea electricl este con- reigidtcatd in tahicardia venriculara de origine digi. (ala). Este primul gest in formele cu tulbusi hemodinamice severe. Fulburiiri de condu- cere]© Procainamids (Pronesti) ~ practic jntgou a ae xilind ~ injectare i.v. foatte enti (I mlfaras cu supravegherea respirajic, T-A. i a itmuley cardiac 1) Propranolol — indicat in tahicardia ventriculara de origine digitalica. Cand tahicardia ventriculari apate pe fondul unei hiperkaliemii sau hipokaliemii, aveste."tulburtst clectrolitice trebuie coreciate imediat. De relinut! Nu cedeazt la manevrele vagale Fibrilatia ventricularé Cand “bolnavul se aflé fntr-o unitate de suprave- ghere si este monitorizat, se aplicd gocul clestie extern. si tratament cu ailing. In restul situates S€ aplicl masurile de resuscitare ‘cardio respirators 2.7.3.2. Tulburtiri de condu- Aritmiile prin tulburiri de conducere se numese “blocuri" si sunt datorate intreruperii sau intarzieril undei de excitatie (impuls, stimul). In functic de sediul obstacolului exist: 1 ~ Blocuri sinoatriale, care-apar cand exist o wl burare in conducerea impulsului de la centrul si. auzal spre muschiul atrial: 8) apare in cardiopatia ischemicd, infarct miocardi Pericardite, dup’ medicajia bradicardizantt (di tala, chinidina etc.), b) se manifesti sub forma de palpitagii, lipotimii (rar angor), © G medicatie: vagolitice (atropina, beladon’, izupre) Se inlaturd medicatia blocanta (digitald, chinidind), 2 ~ Blocul atrioventricular, in care unda de exch. tajie intarzie sau nu mai poate si treacl de la atrii Ja venticule prin fasciculul Hiss: 4) apare in boli ale inimii (miocardite), boli in fectioase, intoxicatii digitalice. Blocul poate fi incomplet sau complet b) Simptome: sincope, moarte, complexul de imptome denumit sindromul Adams-Stokes, determinat de fenomene de insuficienfi circula torie cerebral acuta (tulburdri de vedere, ame- feli, urmate de tulburari respiratorii, cianozi Sau paloare, pierderea cunostinfei si convulsii), ‘Tratamentul este in functie de gradul bloculus Constatarea unei bradicardii pronunjate (sub 40 de Dati pe minut), insoyiti de fenomene clinice (aste~ nie, tendinji de lipotimii), mai ales dack nu se moaste existenfa anterioara a acestcia, impune temarea pentru precizarea diagnosticului.’ Ca prim ajutor pot fi adn= oping 05-1 mg iw, Gd Go ~ feat Gaoproereniy yt Bae | i 5-1 mg (1 iol’ = 0,2 mg sau 5 mg). | $i,Pomte adminis ial sublet 2 16 ot itera (bles 10 oe 100-200 mg/24 ore sau peroral (prednison | | 60 mg/24 de ore), | | © simu dosti 2 elecrod int tar, atun- ci cand existé aparaturi, | | | ©) Tratamentul crize! Adstas-Stokes se instituie cu| maxima urgenfi: resuscitare cardio-respiratorie prin | espace “gut a gost pa | | | Simotare stece pao" Sure mat rostimu- | lator al inimii) 3: Blocul de ramurd consti in tulburiri de condu-| | | eere instalate pe una “din cele doed eq cote: fascicululu Tis 4) apare In suferinfele cardiovasculare (boli corona. ( tiene, valvulopatii, H.T-A.. miocarig ve ®) simptomele sunt generate de afeciunle covzal; 6) teatamentul se adrescazl factorilor eologe Important: ce pigenosticul diferential in tulburatile de sium si recizare: se face prin E.C.G. Coie ate ,azurile Se face si tratamental cauzal al boli de bari sau al factorilor declansatori, Desi cadrele medii n-au competenti nici in diferensieres uci in \aplicares “masurilor terapeutice diferente, cic pot fi Cuncee auld sdack au conostinfe despre boala de bards ty Gunose antecedentele bolnavului), dact iu i daca stiu si interpreteze manifestarile clinice Pot conmsbui la Sedarea bolnavului, celmarea durerilor vases mai clare) gisttuirea prompti $i energich a masurilor de rescue cardiorespi- ta aigated: jo nsAlle Profesionali si moral. a oriedna eaten mediu, aces- nave and in multe situayi succesul in tentative de. Seay. viafabol- eventuay pordeauna, in lipsa medicului, se va transporta ‘bana la spital, eventual sub administrarea de oxigen s 2.8. ANGORUL PECTORAL formelor a_aritmillor si de mare aju- Inavului (daca Watament a avut in prealabil (tulburirile funcjionale). Mai ingorul pectoral este un sindrom clinic: care trideazi o suferingg n Faget determinata de un dezechilibru tntre necesitates de ony {ui inimii si aportul coronarian. Se caractering 8 Ristice, localiza fazurile tipice tn Woui degete. Cri Gureazi 2-3 minu Ja administrarea d 2.8.1, Cauze Mecanismul Tesat de perturbarile Torii, adica a decalg Bilititile de aprovi Ben, de catre fluxu Debitul corona Hol siu la o acum Fenomene ce pot fi 8.2, Simptomejee, localizate de cele mai multe ori inapoia sternului, cu iradiere, in ile tipice in umarul sting, brajul si antebrajul sténg, pant la ultimele @ degete, Criza dureroasi’ apare dup’ efort, emofii, mese copioase, sai 2-3 minute, pini la maximum 10 minute si dispare spontan sau @dministrarea de nitroglicerind (in 2-3 m 28.1. Cauze | Cauze determinate © Ateroscleroza coronarian’, care duce la ingustarca important’ a lumenului arterial, © Cardiopatii valvulare (stenoza aortic), _ stenoz: mitrald (mai rar in insuficienta aortict)’ si in alte cardiopatii (cord pulmonar cronic cu hipertensiune arteriala etc.), © Alte cauze: coronarita reumatismali, coronarita rickettsiana (la zootehnicieni, veterinari), tromb- | angeita obliterants @ In afara de cauzele determinante ale angorului Pectoral existi si cauze favorizante — diabetul zaharat, | — hipertensiunea arteriala sistemic’, — tulburarile de_ritm, bolile aparatului digestiv (litiaza biliar’, coleci tele cronice, ulcerul gastric si duodenal, hernia diaftagmatic’), |- administra ‘nor medicamente (extectele tiroi- — tabagismul, Mecanismul de producere al durerii din angorul pectoral este strain Jesat de perturbarile care survin in muschiul inimii in timpul ischemieé tranzi forii, adica a decalajului dintre necesitajile de oxigen ale miocardului si posi- Dilitiyile de aprovizionare ale acestuia cu substanje nutritive, inclusiv oxi- gen, de citre fluxul sanguin coronarian, Debitul coronarian redus care determin’ starea de hipoxie, duce la rin- dul siu la o acumulare de produsi metabolici (acid lactic, piruvie etc.), Fenomene ce pot fi la originea durerii din miocardul ischemiat | 282. Simpyme |e Durerea are urmatoarele caractere: | ° a) Localizarea — in 80-90% din cazuri este localizata retrosternal, de unde se raspandeste cdtre regiunea precordialé, cuprinzand difuz regiunea toracici anterioart, — bolnavul indict sediul durerii toracice cu intreaga palma sau cu ambele palme, niciodaté cu un sin gur deget (fig. 2.28 a, b.Fig, 2.28 a — Aplicarca palmei in plin stem si executarea de migcdri de lateralitate ® = Asezarea mfinilor pe panjle laterale ale toracelui anterior, atingind cu degetele linia median’. a stermulti si apoi indepirténdu-le (Matthews, 1977), | Alteori_boinavul plaseaza pumaul strans al | dtepte in plin stern (Semnul *pumnului strane 2.29), De cele mai multe ori durerea da sense constriciie sau mai plastic este descrist ca ‘0 ig. 2.30). Alteori poate lua aspectul de arse presiune, Fig, 2.29. — Semoul "purnnului Fig. 2.30. — Asezatea unei sirans" algischemiei_miocardice singure maini cu degetele urst, 1974), strinse cao "gheari" si miscarea acesteia in sus $i mai in jos, de-a lungul stermului (Matthews, 1977),mainii| D (tis. | Fig. 2.31 ~ Instalarea durerii_ con- comitent cu un efort fizic s | De refinut: © durere foarte limitat’ in suprafaja pe care bolnavul © poate indica cu varful unui deget, au este, de cele mai multe ori, de origine coronari, an, adic& anginoasi, © alta caracteristic’ a durerii este: b) Iradierea Cel mai frecvent durerea iradiaz’ in umarul stang si de-a lungul membrului superior sting pe mat= ginca cubitali, pind spre ultimele doua degete. Aceasta este iradiere tipie’, dar se pot intdlni ira: dieri atipice: uneori durerea iradiazi numai pana la umar sau cot, alteori la baza gatului, in max- ilarul inferior, spre umarul drept, regiunea inter~ scapulara, hipocondrul drept. Duraia este de 2-3 minute, mai rar pana la 10- 15 minute; dincolo de 30 de minute trebuic sus. pectat un-sindrom intermediar sau chiar infarct. In majoritatea cazurilor criza dureroas’ de. angor pectoral se instaleazi concomitent cu: un efort fizic (fig. 2.31) digestiv, emotional etc. — frigul este un factor precipitant al durerii mai ales iama, cand bolnavul iese din camerd incalzita in atmosfera rece sau geroast Durerea inceteaz’ dupa repaus fizic. De aici des- cricrea clasica a atitudinii "spectatori de vitrini” Ta anginosii care vor si ascund criza survenita estrada. ee) 81faja de infarct si sindromul intermediar. @ Alte semne care insojesc durerea: = anxietate, senzajia morjii iminente. De refinut. in afara formei clasice de angor se descriu diverse forme ca — angina pectoralé Prinzmetal (sau "spontand", "cu orar fix"), care apar la ore aproximativ fixe. Durerea survine in repaus sau in timpu unei activitayi obisnuite; ica, tnsin® Pectoral instabila (sindrom intermediar) se caracterizeaza prin modificarea caracterelor atacurilor de angor in ceca ce priveste freeventa intensitatea, ineficienja terapeutici a nitroglicerinei (precedind ‘cel pujin co dowd saptimani instalarea unui infarct miocardie acu), 2.83. Atitudines | @ Repaus — oprirea imediatt a efortulul fizic. Daca de urgenté |“ este 1a domiciiu: repaus la pat sau fotolv. Ted. siderat_ ca o stare de preinfarct, iar bolnavul tre. buie internat de urgenta | De asemenca, schimbarea caracterului unui angor Pectoral vechi in sensul ci: survine mai. frecvent cu durati mai mare, cu raspuns terapeutic dimi- nuat Ja administrarea nitroglicerinei, trebuie con Siderati. stare de urgenj& care necesité interns {angor instabil) © In spital se vor elucida problemele de diagnostic diferenfial si diagnosticul etiologic prin | | — ECG. ~ in angor pectoral iraseul clectrocardio. grafic nu este semnificativ (poate fi normal) — Alte examinari (transaminaze, glicemie, leucocite V.S.H., radioscopie toracicd etc.) pot fi necesare Pentru’ diagnosticul diferential cu infarctul mio- ic, cu sindromul intermediar etc, si cu du ferile ‘toracice extracardiace sau necoronariene. Instituirea de mésuri igieno-d s fa) regim dietetic (reduceres durata aportului caloric), Ali mentafia echilibrat& cu evitarea grisimilor animale, reducerea cantitijii de hidrocarbonate, evitarea al mentelor bogate in colesterol (creier, came grast, mezeluri, unt, oui, brénzeturi grase, smantina, | ciocolata), ||e) megteree consumului de alcool, tian, care | deptrtarea stresului.psini tensiunes’ pea orice gen (nclinistea, ftica, contraret | Yenite “in familie sau ta'ice evitate | © instituirea antrenamentului tite | pan ltl supraveghere medical se ece ta| Practicarea unor sporturi uyoare | = Medicatia antiangnoasd © sil, 12 functie de modut or de actiune se | clasitica in | PRI ABBA st de cours dines, | | &1 Nurogticerina ~ tablets 's 0,5 ‘me sublingual, | ~ Se ileooliek 1% 2-3 picsturi de’ agement sublingual, sph ogotmt de spray - flacoane de 10 g se | aplicl pe limba 1-2 doze | De retinut. in” ctiza anginoast nitroglicerina este | | Redicamentul de elecie. Se aly nical sublingual. | minute i, Weeputul erizei. Durerea disper 13] anginase (hOe'® fOlost si pentru preveniea “ait | anginoase; ihaintea unor suprasolicitiri cum ar fi | Ureatul scarilor, mersul in panna, | dimineata in timput rece, eters | Medical instr manent | tablet, | cite 0 Nu exist perico | e Si se retin’ de fiole conjinind 0,15 g. se| inhalea7X 2-5 picaturi. Efectul este mai rapid | fo 'mnce tse) lar aurata sa ‘mai sours | | 10 minute, | ©) Nitrit "cu “sctiune mai inériats i Protungita | (retard), | Ine Reimer | | : i Pentalong mg (se_admi- primers Gout comprimate dimineata, ‘1-2 “con. un compri- mat in jurul orei 2 comprimate inainte de culcare), Nitoglicerint retard, administratt peroral (ou sublingual)Tes oo a PS. Unguent cu nittogiicerint Da Absorbtia lenis Cale transcutanata confers unguentului 0 efican fate (sporita, ‘mai ales penta cazutile de a Pectoral nocturn — Heta-blocaniele Efectul antianginos al beta-blocantelor consti x diminuarea consumului de oxigen de citre m: ‘card foreranelol Vinderal) — tablete a 10 mg sau 2 mg, de 2-3 ori pe zi Contraindicatiile majére ae beta-blocantelor = insuficienta cardias, — Dradicardia sinuzala’ (sub 60 batdi/minut), > astmul.bronsic. Tagicor ~ tablete a 40 mg ss 80 Mg (3 oti pe 2 nisken ~ ablete a 5 mee 29 pe zi) — Antagonistii caletutus — fOrnler (nifedipin) drajeuri a 19 mg, ane Cbtia (verapamil) tablete “ag si 80 mg — Alte coronaro-dilatutoane ‘Qpinidamol (persanin) druieui a 25 me si 75 S zi Peroral 50-150 miy/ (1 fiols = 10 JaneA efectul ‘Vasodilataior “area lune gi ding 1 CZ lachetare,” aiming gt ten Sinfa la formarea trombaten plachetari ~ Cerbocromena (intensain) taba 75 Beate administra de 3-0" ont 15° ra oot Yighs2, OF 40 mevzi C1 ‘hoi 40 mg) — Glicozizt digitaticn Se administreaz’ la boinay fietenge C204 ang0r pectoral au en! de insu- ficienyé cardiact Ia nifesté (digoxin in dozd de 0,25 mg lete/zi). — Medicatie ausilicees | — Sedative De 2 ME de 3-4 on} pe ai exista | fablete a 2 mg sia 10m Rizepam — cite 10 mg de 2-3. ogi pe zi Hitazepam ~ cate 25 nag “Ge -5°3 oni/zi ¢ 3 altele: napoton, hidroxizin mg de 3-4 ori/zi SyAspiring ~ doze mici®3°x 645° Nota. Tratamentul medical wt angorului pectoral insta- Bil (sindrom “intermediar) ‘esin= terapie ‘intensiva, | Cats nd severitatea durert Posibilitatea evoluyi Steel anginoase eatre infarc), esti : ~~ Tratamentul chirurgical | iar Powe indica in angorul sever, invalidant, rebet | la medicatia corect recomanangyunguentulul 0 effcs Pentru cazuile de sae fablete 2 10 mg sau 60 batdi/minut), 8 80 mg @ or pe G ori pe zi) a uri a 10 mg, a 40 si $0 mg 425 mg si 75 m, 50-150 ‘mg/l. sat 40 . sire la ‘bolnsei 4 semne-de ins Manifest (: oxi tablete/zi), sexist | de 2-3 ori pe zi, | de 2-3 ona” at, hidrox at bidroxzin i pectoral insta- © terapie.iensiva | Pesiiats volute! | tie = invalidant, rebel 3. URGENTELE ABDOMINALE 3.1. COLICA BILIARA colici biliar’ (i se mai spune si vezicularaé sau_hepaticl) se Gorere acuta violenta, localizat’ in hipocondrul drept, cu iradiere feana vertebrala, umarul si omoplatul drept, survenité in cursul Gilor litiazice si nelitiazice (colecistite acute si subacute, diskinezii ‘sau oddiene, colecistoze, tumori_biliare). Litiaza biliar’ este prezenja de caleuli in vezicu- 1a diliard sau in ctile biliare intra si extrahepa- tice (fig. 3.1). Cans! hepatic crept a I Vomnale/ hepatic: stg ~Canajul hesake J. ~ Localizarea caleulilor in [Gilc biliare extrahepatice. asColecistita acuté este 0 inflamafie cu caracter ac @ peretelui colecistic (congestie, supuratic, gan gen). De cele mai multe ori survine din’ cauzs | obstructiei canalului cistie (litiazécistict) infectiei peretilor veziculei biliare Angiocolitele (colangite) sunt afeciiuni inflame toare ale ciilor biliare extra- si intrahepatice (cand este interesat si colecistul este vorba de angio colecistite) — Colecistita cronici si diskineziile biliare (diskine le biliare sunt tulburiri ale motricititii vezicule biliare. — Parazitozele intraveziculare (giardia). © Durerea se datoreste unor contractii spastic feflexe ale veziculei sau ale cailor biliare, urmatc de cresteri ale presiunii din arborele_biliar. — Debuteazé in hipocondrul drept sau in epigastr se accentueazi progresiv, atingand »intensitates maxima in citeva ore si cedeazd brusc sau lent - Iradiaz& sub rebordul costal drept in regiunes dorso-lombart, scapularé, in umarul drept © Greturi, varsaturi cu conjinut alimentar sau bilios @ Icter. Coloratia se datoreste unui edem, spasm reflex al sfincterului Oddi $i se poate instala fSri s& existe un obstacol prin calcul pe coledoc. © Frisonul apare cind predomin’ infec{ia clilor bi liare; este urmat de transpirajii abundente si stare general rea, © Febra apare mai ales in colecistitele acute | angiocolite secundare infecjiei cu germeni micro- bien, | © Semne locale - Vezicula biliard poate fi palpa bild si foarte sensibilé, cea ce se pune in evidenti cerand bolnavului sa’ inspire profund in timp ce ména_palpeazi hipocondrul drept. Daci vezicula este inflamaté, in inspirajie profund’, cand ea atinge mina celui ce palpeaz’, bolnavul simte o durere accentuati (semnul Murphy - prezent). 3.1.2. Simptoma- tologie 3.13. Conduita | — Solicile biliare de intensitate si durath mick, Siri de urgenta | complicatii, pot fi tratate 1a domiciliu prin: — repaus la pat, — regim alimentar, analgeti antispastice (lizadon, scobutil, foladon tablete). 86 spitalfiaflama- (cand | © papaverina (2-4 fiole in 24 de ore), Colicile billare insoyite de virsSturi (cu tulburiri | fidroelectrolitice, la. cel mai_mic.scma de evo luyie nefuvorabila necesita internarea “de urgent | pentru investigalit si tratament- medico-chirursial. | Recoltarea de singe pentru examinari de urgent numirarea Jeucocitelor, bilirubinemie, transami- naz, ionograma sanguina, rezerva alcalin, azot, glicemie, amilazemie. Examenul urinii (urobilinogen, pigmenti biliari) Atengie! Nu se face tn crize tubaj duodenal sau | colecistografie cu substanga de contrast. — Repaus la pat. Alimentajie: ceai de tei, musejel sau. menti. — Calmarea dureri Asistenta medical pregateste_medicamente si instrumentar steril pentru tratament, dar nu va administra bolnavului nici_un calmant fara indi- cajia medicului, pentru a nu masca evolutia acuta a boli sau o perforatie. @ antispastice: peroral (lizadon, foladon, scobutil in tablete); — parenteral @ scobutil compus 2-3 fiole, sulfat de atropini 0,5 mg s.c. de 2-3 oti pe zi, ¢ nitroglicerins administrati sublingual sau injectabil reduce spasmul sfincterului Oddi si contractiile hipertone ale veziculei biliare, Nu are nici un efect | in hipotonii sau atonii, © antialgice: algocalmin, antidoren, fortral | Daci au cedeaz’ colica, se recurge la mialgin 100-150 mg la interval de 6-8 ore, medicament care are avantajul de a nu provoca spasmul musculaturii netede. Atenjie! Nu se administreaz’ morfind, deoarece aceen-tueazd spasmul cailor biliare, — Calmarea varsaturilor (bolnavul varsé, deci nu se poate administra nimic peroral); @ emetiral (supozitoare), @ torecan (ole), @ plegomazin (fiole), Combaterea infectici — antibiotice: penicilint (se elimina pusin prin caile biliare) 6-10 milioane U/zi, tetraciclind (nu se elimina prin c&ile biliare) 2-3 g/zi, ampi- cilin’ 2-3 g/zi peroral sau im. (se ‘elimina biliar). 87| _ debacie in Nine de reeasegtic 3 = de aglaie (hidoxiin, diarcene caimates i mos | — Punga co ghestt pe tipocondral drept redu inna | aS eeslaaP aa nid “es recurge tratament chirurgical. Observatie. Cu excepiia peritonitei biliare (in caz de perforatie) in ca ne sce de urgent, rareori se indica de la inceput ine cemtia chirurgicald. Se urmireste bolnavul 24-36 ore 4 deck fenomenele 1 cedeaza, bolnavul necesité intervenjia chirurgicall 3.2. PANCREATITA ACUTA Pancreasul este o gland’ cu. dubli secrete: isd Prin sic eg et, fermen digestivi: tripsina, amilaza, tipaza, car Wirsung Brit, sfincterul Oddi in duoden, deasupra ampules Vater, prin canalu Wirsung ‘si Santorini); (claboreaz§ secretia endocrind: insulina, glucagonul cu 10 ant 2 metabolismul glucidic, dar si cu alte aciiuni) Ea Punet de vedere histologic pancreasul este alesfut iin dou pari Pancreasul acinar (exocrin) si pancreasul insular insulele Langerhans), Organ, retroperitoneal, este situat inapoia stomacstei an ‘corpul, capu nd Faconjurat de cadrul ‘duodenal, iar coada venind. tn. ropoce ee splina, Pancreatita acuti este o afectiune caracterivata anatomo-patologie, prin iia Naie edematoasé (pancreatita acti edematoast), hemoragic’ ‘(pancre- Guts hemoragicl), necrotick sau necrotie-hemoragica, Clinie oe ‘manifest’ ca tn sigtrom dureros abdominal acut violeat, tnsofit uncon de smtes soc. i unui proces de autodigestie a enzimelor amilolitice, ipolitice Si proteolitice, ge (amilaza, lipaza crescute in sfinge. si_urind), mn aptz4 de debut @ bolii se produce un edem accentuat al glandei, apo} pate un revarsat sero-sanguinolent, care este sezultatal beiwyi hemo- ragice cu nectozi consecutiva 32.1, Cause Litaza biiant (a canalual coedoo) | — Obsiructia canalului- pancreatic si amulei Vater | Galea, ‘ncoplasine: iflamaja Siaccruee Oo Sau poate st fie 0. obsimce runner = Constmol excesivae steak | | — Moditicssitevaseiorpancteatice (romboze capi | L | laetoriventilon, emboli arto Atitudine de urgent fi faza de Prespitalizare © in spitalin care mt inter nele nu care canalul cu rol E pint ). capul imptoma- tologie — Cauze toxice (intoxicajii_ cu ciuperci). — Alji factori ctiologici: hiperlipemia, hipercalcemia, traumatismele etc, — Ulcerul duodenal, obezitatea. Simptomele si semnele sunt fruste in pancreatitele acute, edematoase si deosebit de intense, dramatice ‘in pancreatitele_necrotic-hemoragice, Debutul boli este. brus © Durcrea abdominala, cu localizare in etajul sup rior “in bari", cu iradiere in spate si mai rar in imulénd ulcerul perforat, este simptomul principal. Este continua, de intensitate mare Uneori bolnavul ia pozifii ‘antalgice (Nexiunea trun chiului, antebrajele pe abdomen apiisind regiunea dureroasa), Varsaturi (alimentare, bilioase sau hemoragice) Meteorism. Tulburdri de tranzit (constipajie sau ileus dinamic), Stare de soc in formele grave (paloare, puls mic si rapid, “tensiune arterial scdzuti, transpirati, extremitaji reci, anxietate, tahipnee), Semnele locale sunt sarace: — nu exist contractura. muscular, — uneori 0 usoari apirare epigastric’, — pe abdomen apar in unele cazuri pete cianotice Gn formele necrotice). 323. Atitudinea de urgent = in faza de prespitalizare = in spital — Intemarea in spital si menjinerea sub observatie medico-chirurgicala, Atentie ~ nu se administreazt mialgin sau morfina (dau spasmul sfincterului Oddi si mascheazi proce- sul inflamator acut), — nu se administreazt nimic peroral. — Calmarea durerii abdominale. Se poate adminis- tra_algocalmin im., bicarbonat de sodiu 1 lin- guripi peroral Gheaji pe abdomen, Aspirafie duodenala ‘cu sonda "a demeur in caz de stare de soc, daci este posibil: per- fuzie cu solufie macromoleculara (dextran 40) sau er glucozat 5%, perfuzie care va fi menjinuta in ~timpul transportului, Recoltarea singelui pentru examinari de urgenté: amilazemie, calcemie, glicemie, bilirubinemi leucocite. Cresterea amilazei, Jeucocitelor, ‘a gluco: zei si sciderea calciului sunt semnificative pentru diagnostic, recoltarea urinei: amilazurie, glicozurie 89| - Examenul radiologic abdominal pe gol poate La mialgin se mai adauga: atroping 0,5-1 mg © papaverind 80 g (dou’ fiole) la 2 ore iv © nitroglicerin’ 2-3 tablete sublingual, anuleazi cfectele spastice ale mialginului © perfuzie cu xilin’ - in doz de 2-3 g/zi ser glucozat 5% sau in ser fiziologic | | © fortral i.m. = te Ba dee Gon xy — katein i.v. '500000 U.IK. (5 fiole) ‘numai in Nott, Daci tratamentul medi nick a boinavului gestiv sau limfatic. ical initial nu amelioreaz’ net starea cli se intervine chirurgical in scopul dreniirii edemului cox: 3.3. OCLUZIA INTESTINALA Prin ocluzie intestinala se injelege oprirea complet si persistent ¢ Wanzitului intestinal si, in consecin(’, imposibilitatea evacuarit “de mater fecale si.gaze (se constituie un sindrom de abdomen acut). — Ja trecut s-a mai folosit si termenul de ileus, care a fost insé lrdsit, deoarece cuvantul, derivat din limba greact (eileos), inseamna a rise G, risucirea fiind doar una din multiplele cauze ale oclvziel Oprirea tranzitului poate fi provocati de un obstacol mecanic, sau de un obstacol dinamic. Jn functie de aceste posibilityi de producere, ocluzia a fost clasificata in dou’ tipuri @ Ocluzie mecanied ~ oprirea tranzitului_ poate fi provocati de un obstacol mecanic, situat oriunde in Iungul intestinului subjire sau al intesti, nului_ gros. . © Ocluzie dinamica (functionala) ~ oprirea tranzitului este datorati unei tulburari funcfionale a motility intestinale fie prin exagerarea contractiei musculaturii peretelui intestinal, fie prin pareza sau paralizia acesteia. 90 | octuai | obstew © Tu inte com ia. C octuzick intes: Ainale mecanice | $. ¢ intesa Tene Cauzele | exclude Eeetazici intes- Besle mecanice Octuzi inal’ mecanic poate si survin’ fie prin obstructic, fie prin strangulare. @ Tumori maligne sau benigne (prezente in_interiorni intestinului sau in afara tractului intestinal, care comprim& ansele) (fig. 3.2. a, b). Fig. 3.2 - Ocluzie intestinal Fig, 33. — Civ @ = prin tumoare extrinsecd st intestinala & = prin tumoare parietal’ prin invaginare, © Un corp strain [ghem de ascarizi, fecaloame (for mate din materii fecale intarite)]. | © Stenoze (inflamatorii in procese tuberculoase, care in stadiul de cicatrizare retracteaz peretii, steno- zind lumenul intestinal; sau stenoze cicatriceale posttraumatice sau postoperatorii). © Invaginatie intestinald, cauz’ frecventi de ocluzi inestinali la copii foarte mici, survine prin intuba- rea (lelescoparea) unei portiuni_de intestin in altul, ca un deget de minusi (fig. 3.3) © Volvulusul (torsiune), risucirea ansci intestinale in jurul axului siu mezenteric sau in jurul unei bride (Gig. 3.4 a si b). © Bride (bride de neoformaie) urmarea unui pro- ces inflamator aplrut dup’ intervenii chirurgicale sau dupa peritonite si care comprimd intstinul (fig © Diferite hernii externe si stranguliri interne (un inel de hernie in care int’ o ansi intestinala si nu poate si reving. Cu timpul se mireste conjinu- tul ansei si incepe strangularea, cu ischemic, a ansei). Ocluziile prin strangulare pot's4 surving si’ in cadrulFig, 34. a ~ Modalititi prin care se instaleazi volvulusul de sigmoid ~ Ocluzie prin isucirea intestinului poriile intestinal cmerate. ante Me irestin situa Fis, 35. Strangoare jhice 335) intestinala prin brida sa] obstacol see se. prelunses jn tulburirle fe proveact 1 hernjilor interne (angajarea peretelui intestinal sav @ unui segment de intestin intr-un orificiu normal sau anormal al cavitajii abdominale). De retinut, In ocluziite prin strangulare (volvulus, bride, herni invaginatit) este interesaud si cicculatia mezenteriel, ast c2 fn afara de obstructie, se dezvolti si un proces de ischemic a peretelui intestinal, care duce la devitalizares snsei intest. nale, la necroza si perforatia acesteia De aceea, ocluziile prin strangulare sunt mai grave ca cele prin obstructe, © cauzele oclus Ocluzia intestinal’ dinamicd survine fie prin pa~ intestinale ralizia musculaturii intestinului, fie prin spasmul dinamice acesteia, Stimuli nervosi care determin’ ocluzia function- “ald pot fi declangati de: © Afccjiuni abdominale: | — inflamajii ale mucoasei, musculoasei sau seroa- | sei intestinului, = Peritonite generalizate sau localizate, — hemoperitoneu;pancreatitt acutl, = Remoragii digestive, — Remorse Zenteric” (frecvent dup interventit| Gtirurgicale pe abdomen). fe Afecjini ale sistemului_nervos: Atfaumatisme craniene, = (raumatisme medulare, bolt neuropsinice. fo Intoxicati oNoremie — intoxicatii_profesionale, | — toxicomanii, @ Atte boli Alte boll raumatisme, emboli pulmonare, infarct miocardic), _ infarct _mitranelor retroperitoneale (colica nefre-| | ~ 22 NensPrcroettnal, Renato ep) | oneal). isin! =| _ boli ale aparatului_ genital. qa ocluzille intestinale se instaleazd tulburdri locale. $ generale, Datorit’ fo ofenumerate anterior) care impiedicl, fluxut confinutului_ intestinal, zlor (enmentin situatd deasupra obstacotutu se dilath, ea urmare a acu i de lichide si de gaze. Bi de licnipetacolulul, compresinea este urmatl de, conse stazd si Tee isc te prelungeste compresiumea peretele se poate necroza si Per ‘Una din tiburirile cele mai frecvente ale ocluzici este pierderea de Fetide, care provoacd tlburiri generale care Gnectinirii circulafiel im ansa,dilatatd, 0 bun PANS din lichidele tori Pe Tumenul intestinal, Odatd cv pierderea Cs ‘apa, apare $i esmatics iore al confinutului de séruni si electoll, Gio singe. ezechiet Tucratrebuie si se fink seama in aplicares tratamentului. Fad. Simptoma- | — Durerea abdominald apare brusc, oie Tocalizats | Glog | ~ init ta tocul tzfoni isk 6 eneralizeaz’ re- inal Jecvextrem de pulctnicd atunci cind pede. Ess astaleazs brusc (bride, volvulus, incar- celui fe em oate tipurile de ocluzi mecanice erin ee) Cay mal_ des caracter colicativ, inter durerile stemodie, survenind la, 10-20 de minut ment, Stnyensitate exwem de vie in momental fling @e latura intestinald se contracta gi creeaZd cate tse ce pin care Hncearcs St Saving obstacoll De ea tSac8 tn plin sindrom oclusiv duresile ds; pe eam ek rmusculatura a obost, Este un sem Pu, pentru c& pot surveni complicalii, eve ‘gangrena rit, Pebyareeansei intestinale, urmatd de penton 93~ Varsdtura survin de obicei dupa o crizt duic: Varsaturile apar dup’ o perioada in care oe ‘mulat confinutul in ansa de deasupra obstace cu atat mai curind, cu cit obstacolul este - mai sus. La inceput sunt formate din con alimentar, apoi devin bilioase si ulterior fee — fntreruperea iranzitului intestinal (oprirea evac de materii fecale si gaze) este un’ simptom oo ginal in ocluzia intestinala. Dacd sediul ocle inalt, bolnavul poate avea emisiun: gaze si maj ales de materii fecale din por Inferioara a intestinului; — pheori scaune cu striusi sanguine (invagins intestinala, infarct enteromezenteric, tumor — Distensia abdominala (meteorismul’ abden este deosebit de marcaté cand obstructia este {uati Ja colon si indeosebi la colonul ‘sigmo! — Borborismele (clopotajul intestinal). Prin perce peretclui abdominal ~ cu toat mina - se pune a Evideni un zgomot caracteristic ‘celui pecs face lichidul amestecat cu act, zgomot hdrose — Examenul radiologic al abdomenului fae hia matt cA, intestinul este plin de gaze si 2 Gchid intestinal. Se creeazi imaginea ‘radiolysica de nivele hidroaerice, in cuiburi' de réndunic gaze care plutesc deasupra lichidului — Semele generate lipsesc in faza de debut a ocluz: Progresiv, starea general se alteread, tensive arterial’ scade, instalandu-se socul si toxemia gra 734 Conduite, | Orice bonav cu ocluzie intestinal sau ca supia de urgenta | une de ocluzie webuie internat de urgent Mee Serviciu de chirurgie, pentru’ definitiverea'diage ticul © Se instaleazit 0 sonda de aspirajie nazogastricd pec tru combaterea stazei © Dack este cazul, se instituie primele misuri < combatere a stirii de soc; perfuaii pentre ince linerea stiri generale (vezi socul) Atengie ~ Nu se administreazé opiacee, — Nu se administreazé nimic peroral = Purgativele sunt categorie interzise 334. Conduita | —Se fac examinati de urgenji: ionograma, reson iin spital alcalina, azotemie, leucocite — Corectarea tulburirilor hidroelectrolitice si echilibrului acido-bazic este necesar’ in ‘vos. cazurile. Se va face in raport cu datele fumion rin examenul de laborator. el a: am |4. HEMORAGIL Guo (uonateneed temera spare 8 ma, emefel, 1 le ciminst i nd cel pot. 5 Bbundente. sap ions cd alt I prove. deschi on anit inl HDS. este mic PILDS. este mod E1000 mi, tensa peste 10%, TLDS. evie mar determina $05Be situai confinut fin ocluzia mecanicd, atunci cand existi fenomene de strangulajie sau de peritoniti, se indici inter- venfia chirurgicalé de maxim’ urgenti, ‘Tratamentul chirurgical, indiferent de cauza_oclu- ziei_mecanice, trebuie'si fie precedat $i insojit de tratamentul medical (rehidratare, reechilibrare) ori de cate ori sunt prezente tulburirile generale mai importante In ocluzia dinamicd se va indeparta cauza deter- minanté (daca este stabilita. Se face aspirajia gastrointestinala prin sonda. In cazul ocluzici paralitice se administreazi exci tante ale peristaltismului intestinal: miostin 1 fiolt im., clismi evacuatoare. Tn Ocluzia dinamici prin spasm se administreazi antispastice sub forma injectabil’i: papaverins 4% (1 fioli de 1 ml); scobutil (folk a 5 ml) Injectarea se face lent i.v. sau profund i.m. 3.4, HEMORAGIILE DIGESTIVE SUPERIOARE (H.DS.) Hemoragia digestiv superioar’ (H.D-S.) este singerarea care are loc esofag, stomac, duoden si jejunul proximal, exteriorizindu-se in special Gee varsituri (hematemez’) si/sau prin scaun (melent). Sangele eliminat din stomac (hematemez4) este rosu, cu cheaguri sau (Brun inchis, aseminitor drojdiei de cafea, eventual amestecat cu resturi ali- Beentare. Hematemeza apare brusc, fiind adesea precedaté de greutate epigas- Hic, greali, amefeli, slabiciune, transpirajii, anxictate. Sangele eliminat prin intestin (meleni) este negru ca plcura, fiind di- GEerat pe parcurs de sucurile digestive. Melena apre cind in intestinul sup: Gor patrund cel pufin 50-80 ml sange. Socul si moartea consecutive unei TLDS. abundente si rapide pot surveni inainte de exteriorizarea singerSri Mentionam cd atat in hematemezd, cit si in melen’, culoarea singelui Poatc fi si rosie deschisa daca hemoragia este fulgeritoare si masiva, Geclansind un tranzit intestinal accelerat — H.DS. este micd, dact se pierd pan’ la 250 ml singe si nu apar efecte sistemice. — HDS. este” moderati, cind cantitatea de sange pierdut’ este intre 250 si 1000 mi, tensiunea arteriali nu scade semnificativ, hemoglobina Fimane peste 10%, — HDS. este mare sau masiva, cind pierderea depaseste 1000 mi, Singerarea determina soc, iar hemoglobina scade sub 8 g%. 95bol nc ran Sais | aT pepe tat, | = fae?! SEN rom Mato ae sure longi av sont afar Goa ir, foniu smn ~ Gere! estegian, hemic. gosuicd i aren, Some Bol ae somace i duoden Amal ee ee ow inci cea mai freeventé - 80%), eee = gaante ‘Nemorglet Yeorozive sf medias ieee) ac patra nde eH guetce mente ote hema sles td tenes furl maltee's Setene ale stomac oe = eens Bot ate instal sabive pnd ta voghi Trew Hipemensun“pomatt ae ta. wage 7 nena toner a ves teat trombo Sou tleveslor Ghemensoume, tclanglecsa Rendu-Osler), ~ bole ae Stge income emorgice wombs, a Boli ale organelor tnvecinate: wladnge Hehe rea Sy gu, suing, Graves unei nomoragi au depinde numal do Gallas acy Pied ede pinnae Be eat ttgnstcal de loiare @ HDS. i preels hematemene meleet oe vor aa —— = [ 344 Gauze "| Cele mai imponante cauze ale HDS oi cnimpblizia, epistaxisul, hemoragia mucoasei bucale (singe inghs Inteoare (nat sub forma de’ varsituri sanguinolente), hemoragidigecn inferoate (anorectoragi), manifesate prin scaune sanguinolente, Maden Serban Sle Scaunului“datorit unor medicamente (pe bavi de bienue c&rbune) sau alimente (afine) jeissnosticul de hemoragie digestiva, in cazul in care bolnavul nu ex laborncr aaezi nici melent se pune pe prezenja semnclor clnice Jaborator ale hemoragiilor interne si pe antecedentele digestive 96 “viree. 1aSimpto- matologie | neral sunt absente. Pot apirea uncori: slibiciune, | Regula generale. Geatoric intr-un serviciu chirurgical sau terapic intensivd, 3.44. Conduita de urgent Evaluarea cantitalii de singe pierdut se face pentru —‘diagnosticul formei clinice de hemoragic (mici, moderati, mare), pentru aplicarea imediatd si ulterioard a masurilor terapeutice potrivi La domiciliul unui bolnav care prezinté hemoragic digestivé, nu existé alte mijloace de evaluare a formei hemoragiei in afara anamnezei sia exame- nului clinic obiectiv (vezi “indicele de soc", capitolul hemoragii, @ In hemoragile digestive mici semnele clinice in ge- | transpirajii reci, hipotensiune arterial’, eventual | lipotimie. | © in hemoragiile digestive moderate se observa: tahi- | cardie, amejeli, vedere ca prin ceaja, hipotensiune arteriald, lipotimie. ‘In clinostatism uncle simptome pot lipsi. © in hemoragiile digestive masive apar uneori semne de oc hipovolemic, paloare intensi, polipnee, an- xietate, exiremitiqi reci, puls rapid si filiform, sudori reci, sete intenst, grejuri, adinamie, hipoten- siune, tendin{& de pierdere a cunostinte. ca si primele masuri terapeutice trebuie cunoscute de in orice hemoragie digestiva internarea in spital este Repaus strict 1a pat in decubit dorsal, fara perma Gin’ hemoragiile “masive pozijiaTrendelenburg Pentru menfinerea unei circulajit cerebrale cores” Punzitoare), Se interzice orice efort fizic (efortul fizic poate a centua hemoragia sau poate agrava tabloul clinic). AAsistenta medicalé. va linisti bolnavii si apartin’- torii, recomandindu-le calm si convingindu-i in acelasi timp si de necesitatea.repausulu ‘Atenfie! Aceasti misura terapeuticd tebuie apli cata atat le domiciliul botnavului, in timpul trans- portului ciitre spital, c&t si in spital. Repausul la pat dureaza cel pujin 3 zile dupi oprirea hemo- | Fagici ‘Asistenta medical va colecta intr-un vas. singe! climinat de bolnav si-1 va prezenta mediculi Va curdja gura bolnavului, eu capul asezat intr-o parte, Tira ‘si deplaseze bolnavil— Prevenirca socului hemoragic trebuie sa se imediat la otice esalon al asistenjei medical CA este vorba de dispensar rural, de dispense masat, dispensar policlinic, camera de gard spital etc. Evolujia unei HDS. find imprevi se recomand ca medicul care vede prima bolnavul si puna o perfuzie cu solutii cristal fie glucozi 5%, fie ser fiziologic. Indicalis transfuzie se face mai tarziu, la aprecieres dicului Bolnavul cu H.D.S. trebuie ia mod obligatoris fic imernat, tocmai pentru a evita evolutia in caz de agravare a hemoragici, eventualina care este imprevizibila. — conduita in — Supravegherea functiilor vitale. fn hemoras spital masive se face din ori in ord — examiniri de | — La indicatia medicului laborator @ Se recolteazi singe pentru determin hematocritului, numarului hematiilor, he globinei (hemograma), © Se recolteazé scaunul pentru at trimite laborator in vederea punerii in eviden sangelui din materiile fecale (reacjia Adia| sau Gregersen), @ In cazuri grave (stiri de soc) se determ azotemia, ionograma, rezerva alcalina, tes de coagulare. “in ciinicile mari se face determinarea volumului sanguin cu met izotopice, — aplicarea — Asistenta medicala aj misurilor te- regiunea epigastric’, cate de mote | ~ Pregiteste singe izogrup, izoRh si instalea cate de medic | transfuzia de sange. — Administreaz’ (in cazul c& se asociazs) medica hemostatic’ (CaCl, gluconat de calciu, vitemine K, C, venostat, trombind, adrenostazin), — Instaleazi perfuzie cu ‘substituenti de volun macrodex (dextran 70), theomacrodex (dexirs 40). In lipsa de solutie macromoleculara se poa: Petfuza ser fiziologic sau glucozat, dar acestea « actiune mai slab pentru refacerea volemiei — Pregateste si administreazd, in cazurile indicate Sedative (fenobarbital, diazepam) pentru clamare stiri de agitafesi se fac medicale, garda mprevizibilz prima daw cristaloide catia de ferminarea hemo: Eimite Ia precizat. Dit si examen Gece ‘de urgen{a dupa ce bolnavul a icsit din socul hemoragi Bimentayia ‘Se recomanda aspirajie gastric’ pentru evacuarea sangelui, deoarece hemoragia se opreste mai usor Gaci stomacul este colabat, in plus evacuarea Stomacului, oprind grefurile si varsaturile, il pune fn repaus $1 favorizeazd hemostaza. Se controleazd daci singerarea gastricl este activi in momentul examina, Se determina cantitatea de singe pier- duta intr-un interval de timp. Se apreciaz efica- citatea terapiei_ instituite, Se pot efectua in scop hemostatic si spalaturi (reftigeratie gastric prin spalatur continu) cu apa de la gheajé. (Asistenta medicalé va avea pregitit material steril necesar efectuarii tubajului_ gastric.) | agnosticul cauzei H.D.S. poate fi precizat Gn afara ‘uit; clinic) prin endoscopia digestiva, care trebuie sa — Se suprima alimentajia pe guri, bolnavul putind primi ‘numai lichide rect cu lingurija si bucttele Ge gheat’ in prima zi, Eventual lapte rece in can- fitagi mici (20-30 ml), din or’ in ord — fn functie de evolulic, a doua zi de Ia sange- rare sunt permise 12-14 mese, compuse din 150- 300 ml lapte, regim hidrozaharat. | — Tncepand cua treia zi regimul se imbogateste, adaugindu-se supe mucilaginoase, gris cu lapte, piu-reuri de legume, budinci, creme, ou moale, tame slaba de vith sau pasire, legume fierte, Sjungandu-se in cfteva zile (5-7) la o ratie caloric’ de 1 500-2 000 calotii — particularitagi terapeutice — Cand hemoragia este dati de ruptura_varicelor Chtagiene, se" introduc. in esofag, pentru, 24-36 Ge oe, sonde speciale cu balonas esofagian com Gresiw (ip Sengstaken-Blackmore) (fig. 3.6 51 3.7) | Pig ge recurge la scleroza.vaselor_esofagiene $e recomanda evacuarea sfngelui din intestin prin sme, facdndu-se apoi si spalituré intestinal’ (in | Sieti in hemoragitle din ciroza hepaticl pentru evenirea encefalopatich portale) prin produsi az0- tai toxic | _ fit gaststele hemoragice se administreaz pansa- eats gastice amestecate cu tombind uscaldste- le — Ti nemoragile de orice surst se administreazt 0 fiold noratrinal peroral, cu 60 ml ceai. 99clinic Bateau dp fg nivel! Fig. 3.6.~Sonda Blackmore Amplasarea sondei Blackmo In cazurile in care hemoragia nu cedeazd se rey metodelor terapeutice descrise, dupa incercarea > $e recurge la interventia chirurgicala Uleerul duodenal hemoragic la boinavi peste 45 de ani este bine si fig ,iatat, chirurgical de la prima complicatie’ hemoragiet, deoarece posit litatca de a repela hemoragia este foarte ‘mare, iar a doua singerare le poate pune viaja in pericol 3.5, PERFORATILE DE ORGANE Perforatiile organelor cavitare abdominale sau ale organelor abdominale devenite cavitare prin transformare patologicé sunt urmate de iritajie peri- toneala (la inceput chimicd) si apoi septicd, care genereazs un sindrony de peritoniti acuté (de abdomen’ acut), | 354. Facto |e etlologiel | duodenatd$52. Tablou clinic ieupa incercerea gical, i este bine sa soarece posibi- sangerare le ® abdominale ititajie peri sindrom de — Rectocolit necrozats © Colecistita acuta litiazica si nelitiazica —"Cancerul de cli biliare = Volvutusul colecistuli (& perforatia vezicii biliare) © Sarcina ectopic — Piosalpinx rupt — Chist ovarian rupt, perforatia trompei_ uterine. | Perforajiile de organe dau tabloul clinic al peri-| tonitelor acute, caracterizate prin: — Durere abdominala violent, brutal’, cu sediul si iradierea in funcjie de organul perforat | Astfel: a) In ulcerul gastric si duodenal perforat: — sediul durerii initial epigastric, iradiere dorsal, | imtensitate deosebits, pind Ia 'starea de soc, "| ducerea, “ea 0 lavitucd de guaneal", wemacd' de "abdomen de tema” (tigiditates abdominald nu apare ia nici o alti afectiune atat de bruse gi alat de intens), ) in apendicita acuta perforats — durerea este simfitA de bolnay inifial in fosa |, iliac dreapta (se_generalizeaz& mai tarziu) ©) fin perforatia intestinului_mezenterial sia colonului — sediul durerii este juxtapubian (in apropierea regiunii pubiene) 4) in perforajia veziculei biliare durerea este initial in hipocondrul_drept. Cand procesul inflamator determina perfore Culei biliare, intensitatea durerii din hipocondrul Grept scade (prin disparijia distensiei veziculare), durerea generalizindu-se in tot abdomenul datorita peritonitei bi ©) In sareind eciopica, piosalpinx rupt, chist ovarian rupt, durerea abdominal, localizata’ in_abdomenul inferior (in flancuri), se generalizeazA pe masura ce peritoneul este invadat de singe (hemoperitonew fn sarcina ectopicé rupli, corp galben rupt, chist ova- rian rupt) sau de puroi in caz de piosalpinx rupt. — Contracture abdominals — la inspectie: abdomen retractat si imobil sau cu mobilitate redusa la migearile_ respiratori — la palpare: rigiditatea muscularégeneralizatt jabdomen de Temn’ — Vairsaturi = Oprirea tranzitului intestinal pentru fecale si gaze (uneori exists diaree) Observatie. in ruptura de anexe, nu este suprimat tranzitul.3.83, Conduita sec cea, ange | Observayie: in perforajia veziculei biliare nu apare | — Hiperestezie cutanati (durerea pielii la cea mai| mica atingere) | raat er am = See uncori © Perforajiide de organe constituie 0 urgenyi chiru | repens anes 102Se pune in evi- La spital se va incepe degocarea bolnavului, vor ees et 8 fi facute examencle de laborator (V.S.H1, leuco~ Progresivi a gram’, jonogram’, hematocrit etc.) . sbdominal | © Intervengia chirurgicala (ca si uibd sansa de fanmai ot | Teusti trebuie sé se practice in maximum 5-6 ore aati de la aparitia primelor semne de peritonita. Cadrul abil brig ene mediu trebuie si cunoascé bine manifestirile cli Prin “examen | nice ale unui abdomen acut (perforalii de, organe, bilia | ocluzii intestinale, pancreatita acuta ctc.), pentru uare'nu spare] a nu temporiza trimiterea bolnavului la un servi. piclii la Giu de specialitate (in cazul ci este nevoit si cca my decida singurs). De asemenea, trebuie si slie ce Douglas si unco sa nu facd, pentru a nu agrava starea bolnavului et si pentru a nu masca simptomatologia. ‘ect vaginal si] Prin tact rectal: chiar blinds lui Vaginal sau ie generalizate, | pind in fun” Sreen{% chirur- Senifesti sem- fransportat face trans- © pungs cu| sau - deoarece semnele de Bi indicasia4. URGENTELE RENALE $I UROLOGICE 4.1 INSUFICIENTA RENALK ACUTA GRA.) Usuficienfa renal acuta se caracterizeazi prin deteriorarea rapide functici renale de excrejie, ducind la acumulerea ae produsi- metabolic Sdnge, si de lichid extracelular, jin acest caz tratia corespunzatoare, si provoaca intoxicatil de uring pe zi sau cantitatea si conc olism riman in. sine respectiv sub 400 Fespectiv sub 50 ml de urini pe z 4.1.1, Cauze © Cauze prerenale, in care agenjii etiologicl aej neazit indirect ‘supra riniehilor prin seduces fluxului sanguin renal, cu ischemfe vena Secutva si opritea secreicl de omng Stiri de 30° (hipovolemie, hemorasle, traumat Obstetrical, infarct miocardic, abdorsee sewn = sth de deshidratare (virstiur ‘darce bane Tajii_abundente), — insuficientt periferica acuta: septicemii, avort Septic, oe anafilacie ete % Cauze renate tn care agent etologct. acjoneaca direct asupra parenchimului (ub, lomo nt Sanguine, interstiji) productnd.lezian! asateans — necroze tubulare deteminate de tose seeks are daw insuficienjé-prerenall, expose ae or, de. hemoliza intravasculard.(eoostua ts singe incompatibil), soc prelungit arsuri arava | nefrotoxine (substanje chin medicamente), — boli renale “parenchimatoase (glomoaiee aie de etiologic poststreptococict nofte ane: a) — Poll vasculare ale sniciotui (octuria ateei| _ _|___renate = infarct ‘renal oluzie vous) tones 104~ Cue pourenale (RA, suring eonsecotiv unt] Gauze pomccanie pe. calle. excretor): ohstareulozsureterl® bilateral | = Taisen de vecinatae afectind ambele weet: | _ |= prcese tea intamator te | Dbservajie, Mecanismul esenial si constant prezent la aprape, te, formele Serene senald acu functional este determina in prinepal de sediderea siccokin renal, care duce la sciderea presinll de trove glomerulard. Pe fig. 4.1. si 4.2. se vede functia glomerular ‘nofmala si in fig. 4.3, area funcjici glomerulare. iaraa ecole rapid! Bbolici in ac Tebalppetie! % ‘ef de ebsorttie i gomerort Cite rade glomerutin) Fancje glomerular: normal Serres, egy ve sere Fig, 43, — Pesturbarea funcici . Jomerulae. \ ® loca) tubular Gritbemati aglatinate Wetrite acute ge cauze tent 1054.1.2. Simptoma. tologie | oe re “in spital | uri ind diureza este pistrata, ' find |= | deficitara din punct de vedere cahtath hiposten : | Zagenurie (Conceatratie, respectiv denne | zutay | © Paralel apar: — oboseala cefalee, Rusituri, meteorism, limbs arsi“, halend ax niacala, ‘sughij, direc’ — Gipnee, “tahipnee, “respiratie Kussmaul Cheyene. $i Stare de rau general, ie psihomotoare, convu sii, stari_ cofuzive, coma in forme foarte grave, Asistenfa medicals tre cienta renalé acut medicul in acard: buie $8 st Wi si_semnele de. ma lareaingrijirit corecte, ie cauzele care pot deter rmina ins inifestare, pentru a putea colabora [ 413. Conduite Primele masuri de uy de urgent: it Fi aplicate inaime a. in special bolii de baz sav imoxicatie, septicemie, soc. lice ete). avea in vedere misurile care wile grave (vezi bolnavii in | 2 etc.). Va urmari si nota ma. (hemoragii, varstturi, diaree ortament, cauzei declansatoare ( tulburari_ hidroelectrotit Asistenta medical va corectarea | manifest: de comp contragjii sau con echilibrolui droelectrolitic Volsii etc.) si te va raporta medicului ta vederea — | unui tratament simptomatic: — combaterea varsaturil — combaterea eventual lor, grefurilor, diarcei, leleor convulsii, stiri de agi- 18 divreza pri lichide abundente (pericot | celulara i extracelutara), in administrarea de de hiperhidratare ~ Ru se va incepe corectatrea dezechilibrului elec. | | tolitic, fri rezultate de laborator, inainte eg tdtinistra diuretice (turosemia) | ~ inainte de corectarea volemiei | | Spltalizarea este obligatorie in toate cazurie, 106fiind ins hipostenuric Gna insuti- Biabora cu Conduita jn spital ‘Asistenta medical va avea griji ca patul sé fie progatit (eventual TncAlzit in prealabil cu termo- for) cu dous plturi dac& este necesar. — Tngrijiri igienice: bolnavul cu insuficient& renal aculi (LRA) este receptiv Ia infeciii si deci nece Siti precaujii mai mari in privinfa igienei si curd teniei. ecollarea ‘probelor de Taborator — Asistenta medicald va recolta singe pentru deter- minarea ureei, a creatininei, a rezervci alcaline, 2 pH sanguin, a clorului si potasiului, a hemato- critului — Va recolta urini pentru analizele obignuite si dozarea ureei urinare. supravegherea bolnavului — Asistenta medicald va vizita bolnavul cit mai des, chiar fara solicitare. _— Hliminarile de lichide (uring, scaun, varsituri) le va nota volumetric. Recoltarea urinei la bolnavii agitafi sau in com’ se va face eventual printr-o sond’ vezical perma enti. (asepsie riguroasa). ‘Atentie! Evidenja exact a diurezei este baza de pornire a tratamentului si criteriul de orientare a medicului. — ‘Asistenta medical va determina densitatea fiectrei emisiuni de urind, notind rezultatele in foaic. — ‘Ve urmiri pulsul, T.A., respiratia, temperatura. = in caz de constipatic, asisienta va face bolnavu- lui o lism evacuatoare. | — corectarea echilibrotui hidroelectrolitic — Se va urmiri si nota (cu foarte mare exactitate) cantitatea de lichide pierdute (urind, virsituri, Giarce, aspiratii. gastroduodenale tc.) si vor fi ‘administrate ichide, cdte 50-60 ml pentru fiecare grad de febri deoarece cantitatea de lichide Administrati in 24 de ore este in funcjic de pierderi, In care se adaugi 400-500 ml. — Ya caleularea aportului de lichide vor fi Iuate in considerare lichidele ingerate din biuturi sau mente, perfuzie, clisme hidratante (inclusiv apa formati din jesuturile proprii, apa endogen’). — Pentru a preveni hiperhidratarea se controleazé ilnic greutatea corporali (la nevoie bolnavul va fi cantérit impreund cu patul) ‘Aporul de sodiu va fi redus la un gram de NaCl, Este ideal si se objind 0 pierdere ponderala zil-) nici in jur de 300 g BI— CAnd hidratarea peroralé nu este posibila, ca tatea necesari de lichide se va administra’ i.v perfuzie lent, sub formi de glucoz 10-20% Atentie! Calea de administrare si compoxitia lich lor tn vederea mentinerit echilibrului hidroelectro) vor fi stabilite de medic in functie de ionogran — impiedicarea acumulitii produsilor azo- tafi in cazul anuriei si asi- gurarea regi- — Pentru a diminua retenjia de produsi azotati catabolismul protidic se va asigura un regim mentar_bogat in glucide (230-300 g) si 100-150 g), care s& asigure un aport calor 2 000 calorii/zi. Regimul va cuprinde: orez si sub formi de piureu, paste fainoase, unt, un delemn, biscuifi, zahar. Se exclud: painea, le. tatele, ovale, carnea, pestele, alimentele cu con} nut mare de potasiu: fructe uscate, sucuri 4 fructe. Daci bolnavul nu poate inghifi sau varsé de cele mai multe ori uremia producind intole ran{i digestiva, nutrijia se va asigura pe cale pa enteral. Necesarul de calorii se va. acoperi pr perfuzii de solujii concentrate de glucozi 20-40% avind in vedere restrictia de li- chide la anurici, pe cateter central si foarte lent Pentru a evita hiperglicemia, asociati cu insulind 20-40 U.I. pentru un flacon de glucozi adminis: trati subcutanat, fracjionat la ore. Necesarul proteic se acoperi prin perfuzii de soluji de aminoacizi (salviamin, leviamin etc.) in paralel — restabilirea diurezei_ in cazul oliguriei si tratamentul anuriei — Pentru restabilirea diurezei asistenta medical va administra initial la indicatia medicului manitol (60- 80 ml in solujic 20%, in 8-10 min.) si furosemid (150. mg iv. din 3 in 3 ore, timp de 12 ore). Atentie! Diureticele se administreazd numai dupa corectarea volemiei. Asistenta medical nu trebuie si actioneze independent in administrarea medica- ‘mentelor, — Asistenta medical va urmiri si va nota dact se reia sau daci are loc o crestere a diurezei. Se considera tratamentul eficace mumai dack se pro- iurezi de 40 ml/ora — ingrijirile care privesc. mani festarile supraadiiugate — Asistonta medical va avea pegitite medicamente pentru combaterea simptomatici a varsiturilor, giareei, convulsiilor, stirilor de agitatie etc. © in varsituri rebele se va goli stomacul prin sonda si se va face spiilituri stomacali, climinindu-se © cantitate de substante azotate’ din organism (ureea se elimin’ si prin mucoasa gastric’). Bietodele de Satestin, inloet sb folosese ba. perione Hemodiall (inichiul artificial) olul, asisien medicale ia, pregitirea fefectuarea hemodializeliia lichide- rroelectrolitc ionograma. si regim ali- lipide caloric de orez. fiert unt- lac. ‘cu con{i- sucuri de sau varsi, nu sunt prea masive, diarcile nu vor fi oprite ‘acest fel se elimina’ 0 cantitate mare de sub- slanje azotate). {in caz de hiperkaliemie, asistenta va avea prog: tite urmatoarele medicamente: calciu gluconic 10% (50-100 mi in 15 min), bicarbonat de sodiu 3%, in 10-15 ml; solujie glucozata hipertona ‘asociata cu glucoz (1 U la 5 g_glucozi). fin caz de acidozi, cind rezerva alcalina scade la 15 mEq/l, iar pH sub 7,25 se face corectarea acesicia prin administrarea ‘de bicarbonat de sodiu 14%e, 200-300 ml/zi sub control permanent al mplicajile cardiovasculare (insuficien{&_car- edem pulmonar, H.T-A., tulburari de ritm), respiratorii, complicajile infectioase se previn printr-o administrare judicioasé. lichidelor End intole- cale pa. = indepartarea produselor de catabolism; epuratie | | Cand uiilizeazd dializa extracorporalé cu ajutorul cireia =| so. poate,climiaa exces de. comport azota, | | | tamentul obisnuit a rimas_ineficace, api si clectrolifi. Metodcle de epurare extrarenalé folosese: membrane naturale (peritoncu, estin, pleura), membrane artificiale (celofan, rigini schimbatoare Ge toni) si inloctirea.parjalt. a mediului intern. (exsanguinotransfuzi Brcticd se folosese mai des dows procede © dializa peritoneal 4.1.5, Hemodializa rinichiul artificial) trebuie medica- = rolul asistentei medicale in pregitirea si efectuarea hemodializei hemodializa (rinichiul artificial) jodi de epurare extra- afara organismului, Este cea mai eficace met a sangele @ Pregitirea aparaturii i materialelor — asistenta medical pregiteste aparatul pentru exe- cutarea hemodializei (dupa o prealabila sterilizare a tuburilor, pieselor si sticlariei), — pregiteste Solufia dializanti formata din cloruri de sodiu, cloruré de potasiu, cloruri de magneziu, cloruré de calciu, bicarbonat de sodiu si glucoza, realizind un mediu usor hipertonic. Cantitatea care se foloseste 0 dati este tm functie de tipul de aparat (poate fi chiar 100 I); — se pregitesc 500 ml singe izogrup proaspat; instrumente si materiale pentru anestezie locali $i descoperirea chirurgicalé. a vaselor Ia care se leagi aparatul (de obicei se folosese artera radi 109eluiasi antebrat); cana in plastic, truss ge — pregitirea dolnavutui — aplicarea tehnicii — rolul asistente: medicale in | timpul sedinte; | ¢ de hemodializa © Pentru determi narea hematocrit i hiperhidratare sau hemotiza), Administreazs (1g indicatia medicului) ici can- {ititi de heparing gf antibiotice. Unmareste fi “nctionalitates aparatulu, s& surving unele i Denia ep sien” apes REY Sciiderea debitului de Sdnge, Coagularea sangeluj in bash eoii arte- argen{é, | peritoneal Utilizeaz’ ca membrani dializant& pentru epuratia Singelui endoteliul seroasei peritoneale, care are 0 suprafaja de 20 000 cm?, Cu ajutorul’ unui tub se introduce in cavitatea peritoneal lichidul de dializt care, dupi ce traverseazi suprafafa endoteliului_peri- toneal, este indepirtat prin alt tub. pregil instrumentelor sia materia- lelor ‘Toate materialele sunt pregitite steril: doutzeci de flacoane de Tichid de dializi de efte 2 1, soluyie ttlizaté la hemodiazl, In. care se mai adauel heparin8 pen- {ru eviterea obstruciet caleterului gi antibiotice pentru a pre Yeni infeata, (rusk de paracentezi cu 1-2 trocare, ambele previzute ou stile: ascait gi mandren _bont, materilcle neeesare penlzu ancstezic, dezinfectie local, pansa- ment Gout sonde din material plastic lungi de 20 em, care si poati frrinteoduse. prin canula trocaculut in cavitatea_ peritoneal, previzute ca orifci laterale, Ia extremitatea care se intro” {duce In_abdomen. faparat de perfuzat solu ib de caucive pentra scurgeres lichidului evacuat, vas cole tor de 10-20 1, gradat, | nparat pentru incilirea sau menfinerea constant a lichidu- Ie Giaieg la temperatura corporala (pern’ clectrica, baie fermostat) sal tin vas co api flerbinte prin care trece'tubul ‘ela aparatul de pecfuzie, Sangh mecamene pers psa urgent Tear de sc = pregitirea olnavului Pentru pregitirea psihici a bolnavului se adi nistreaz_un calmant. Bolnavul igi goleste vezica urinara. [ se face 0 elismi evacuatoare. Bolnavul va fi asezat_comod in pat, deoarece dializa dureazi 16-20 de ore. = tehnica de lueru ‘Se adapteazi aparatul de perfuzii la un flacon infagurat in perma electricd sau se trece tubul de perfuzie, prelungit in forma de serpentina, prin pa fierbinte, Flaconul se fixeazi la o inkljime de 2 m. Medicul executi paracenteza abdominal in fosa iliac sting’, conform tehnicii cunoscute. Prin canula trocarului se introduce sonda din material plastic la care se racordeazi_ amboul aparatul de perfurie se dt drumul lichidului Sonda din material plastic, impreuni cu amboul tubului de perfuzie se’ fixeazi de _peretele abdomenului cu leucoplast, iar imprejurul locului de patrundere a tubului in’ cavitatea peritoneal se asazi_o compres sterili, imbibati intr-o solujie dezinfectanta, m1— Se fixeazi debitul de 2-3 1 in prima ori, — Dupa ce s-a adunat in cavitatea peritoneal 0 titate de circa 2 litri lichid, se introduce in dreapti celilalt tub de plastic si se fixeaza peretele abdominal. La aceasti onda racordeazi un tub de scurgere, care se in in vasul colector. - Dupi ce a inceput si se scurgi lichid in vasul colector, se regleaz ritmul in aya fel, inci cavitatea peritoneali si se menjind 2 1 de lichic — rolul asistentei | — Asistenta medical va supraveghea circul medicale in | —_lichidelor de dializa. Tn caz de dureri abdomine timpul dializei | va micgora viteza de administrar petitoneale | — Controleazi pulsul, temperatura, T.A., respiray Bolnavul nu va fi ‘pardsit nici un moment! Cu acest procedeu se pot elimina 40-60 g urce si alte produse de de similafie. Dializa poate fi repetati dupi 48 de ore, Dializa peritoneali se poate execula si printr-un alt procedeu: se fs © singuri paracentezi abdominali la dowd latusi de deget sub ombilic. linia mediana. In acest caz se introduce solutia incalzité la 37 grade ix trun ritm de 2 litri.ia 30 de minute. Lichidul se last in peritoneu 0 © dupa care se climini lent tn 30 de minute si se introduc apoi alti 2 lite (fig. 4.4, a). La copil, cantitatea de lichid de dializi care se introduce es in funcjie de greutate’ (fig. 4.4, b) Fig, 4.4 a ~ Dializa peritoneal I adult ‘b ~ Dializa peritonealé la copil, fant! {nsuicien In caz de e 12-14 zile de era de reluare | Geinare, complicati sistenta va tesp Trecerea igresiva a un regim dietetic Este_un sindrom ¢ Si iradieri uret ‘excretoare supeant! Insuficienja renal acutt poate evalua spre vindecare sau Te caz de evolujie favorabili, restabilirea functiilor renale se ixcaos ia $214 ile de anurie, dupi care urmeazi etapa poliurica. Si in Sada se Gazi de reluare a diurezei pot si apari complicatii (deshidratare, SSeare, complicatii cardiovascular etc.). De aceea, in ingrijirea bol- introduce a 7 Sssstenla va respecta cu strictcle tratamentul preseris de medic. in. parte in vasul seems See incat in Trecerea Regimul se imbogajeste treptat prin introducerea iprogresiva proteinelor de mare valoare (ows, lapte, branzi, ie un regim| carne). dietetic Cresterea rajiei calorice (regim ugor_hipercaloric, hiperglucidic, normolipidic, hiposodat) ¢ introduc alimente bogate in potasiu (sucuri de fructe, sucuri de legume etc.) Cand “divreza atinge 1-1,5 litri, bolnavul va putea primi regim normal, strat Bolnavul poate si bea 500-800 ml lichide peste | pierderile zilni | ‘Atentie! Incapacitatea de muncé dureazé 2-3 luni 4.2, COLICA RENALA (nefretici) Este un sindrom dureros acut, paroxistic, de obicei apiretic, insotit de © si iradieri uretero-vezico-genitale, provocat de un spasm al céilor excretoare superioare. 4211. Cauze © Litiaza reno-ureterald: prezenta de calculi in cavi- tijile renale, de unde pot migra in ureter si in celelalte segmente ale clii excretoare (vezi fig. 4.5 infajisind rinichiul si cAile excretoare) constituie afecjiunea care este cauza colicii © Inflamasiile urogenitale: — piclonefrita (infectia interescaza caile urinare, dazinetul si parenchimul renal), — pionefrozi (formarea unei pungi cu confinut puru- lent, prin distensie si distrugerea parenchimului renal), — tuberculoza renala. Inflamatiile urogenitale determina (ins& rar) colici renale prin inflamajie ureterala; obliterdri ureterale | prin mucus si puroi; iritajia plexului renal Tumorile renale si ale organelor de vecinitate (uter, colon, rect) provoaci foarte rar colici prin compresiune ureteral extrinseet si spasm ascCoes. ARTERA, ven stine cortex 7 pape eezinerut INCL SPINCTER INTERN Fig, 4.5 ~ Rinichit $1 verica urinari 4.2.2. Simptoma- tologie — Durerea, determinati de fapwul cd musculatura liceala, bazinetala si ureterali se contract pe: @ evacua calculul, astfel ia nagtere colica nefre (renalA). De cele mai multe ori colicile apar dupt un ¢! fizic mai deosebit, dup’ o cilatorie cu autor ilul, pe motociclets (trepidafii), bai reci, alte in cursul nopyii Sediul durerii: apare in regiunea lombard, uni teral, cu iradiere caracteristicd, de-a lungul ure’ rului spre organele genitale externe, r&dici coapsei, Durerea este intensi gi profundi, are caracter & Tuptura, torsiune sau arsur’. Poate sé fie cont nua, vie sau si aparé la anumite intervale, su forma de crize. Se accentueazi pe misuri ce calice si in bazinet se adun& urina care nu se ma poate evacua, provocind hiperpresiune. intensificd la atingerea regiunii lombare, tuse. strinut, migedri Neliniste, agitajie, anxietate. Uneori pozitie antalgicd (culcat in decubit lateral cu membrul inferior flectat). — Tenesme vezicale (nevoie imperioasi de mictiune),| — Disurie, potakiurie (uncori retengie de urint, alte- ori anutie). — Hematurie (adesea macroscopic’). — Alte simptome: grejuri, Varsituri, _ meteorism, oprirea tranzitului intestinal (scaunul ‘si gazele) cu tabloul clinic de ocluzie dinamic& (dificultai de diagnostic si abordare terapeutic’), — Semne generale: =" Bolnavul este agitat, palid, transpirat, cu extre: mitiji reci, pulsul mai des tahicardic, rareori bradicardic, in formele prelungite grave pot si apari hipotensiune, lipotimii, stare de soo, convulsit (la copii), delir (la aduli), — poate si apar febri moderati. — Examenul local: ‘Se constaté exacerbarea durerii la percujia regiu- aii lombare cu marginea cubitalé a méinii, "la palpare se pun in evident cele trei puncte dureroase ale ureterului: superior (paraombili- cal), mijlociu (prececal) si inferior (la tact rec- tal sau vaginal). — Durata colicii: de la céteva minute la mai multe ore (2-6 ore). E Conduita | © Repaus la. pat de urgenta | ¢ Calmarea dureri Duct’ sa exclus eventualitetea abdomenului acut, se fac © dplicasit locale de cdildurt (stile cu apt calda, alteori | termofor, comprese umede ete.) pe zona de ma- xima durere (ja lombar8, hipogastru), uanila- | — Unulgezice-antispastice (la indicajia medicului), prete- — ‘scobutil compus - 1 fioli a 5 ml injectata foarte lent i.v. Pentru intrejinere PENScobutl compus-suporitoare (sau scobulil sau lizadon - supozitoare), —"papavering fiole a 0,04 g iv. sau im, T Gwoping fiole a 1 mg ivs sci im, — proceins (novocaing) 1% 10-20 ml i.v. foarte lent, —"algocalmin fiole a 2 ml im. sau = fortral fiolé 1 ml ism @ Boinavii cu colici rebele la tratament s¢ interne 7 in spital. De asemenea se intemneaza si cazurile Suspectate de asociere ev ocluzie dinamicd. us4. Conduita | © Examiniri de urgent in spital | examen complet de urina: yolum, densitate, cu-| foare; albumin’, puroi, pigmenti biliari, sedi- ment, testul Adgis-Hamburger, urocultura, radiogratie renali pe gol, recoltare de singe (pentru cazuri grave): uree, jonograma, rezervaalcalind i alte examindri pentru diagnostic diferenjial: leucograma, ami- lazemie, transaminaze, glicemie, bilirubinemie. ¢ Administrare de ceaiuri diuretice si ape minerale | * in cantititi de 2 000-3 000 mi/24 ore, favorizeaz diureza si eliminarea consecutivi a calculului ‘© Dupa calmarea durerii se fac exploriri pentru dia- gnosticul etiologic: — urografie — piclografie } 1a nevoiet = eistoscopie fe Tratament antalgic si spasmolitic; (indicat de medic, este desctis la conduita de urgenfi). Se mai asociaz fenobarbital, romergan, care po- tentea7 efectele procaine’ gi atropine — "Sn colicile violente prelungite, care nu cedeazi Ia medicatia amintiti se_ulilizeara: baralgim im.; iialgin si atroping subcutanat, — "in cazuri cu dureri socogene: perfuzie intra- Yenoasa lent cu procaind 1%, atroping, papaveri- n& si mialgin (sub controlul ritmului cardiac sil respirator. ‘© Antibiotice in caz de infect. © Combaterea stirii de soc. © Reechilibratea hidroclectroliticd si acido-bavici (a nevoie) @ in cavurile in care traamentul medical nu a dat rezultate sau in cazurile complicate cu sufering renali. se aplic& tratament urologic si, Ia nevoie, chirurgical 4.3. RETENTIA ACUTA DE URINA Retenjia acut Ue urind este caracterizati prin imposibilitatea evacusrii vericii urinare, datorita unei obstruc{ii_ mecanice sau_unor perturbari Tuncjionale ale contractiei mugchiului vezicii_urinare i al sfincterelor_uretrale Retenjia acuti apare brusc la bolnavi firs tulburari de micjiune sau cu tulburtni_minore, fiind un accident trecitor, dup’ tratament functia renala fevine la caracterele pe care le avea inainte de intreruperea mic{iunii 116 43.1. Cauze — obstacole mecanice perturbari funciionaleObstacole pe uretra stricturi_uretrale, — calculi inclavaji in uretra, — tumori sau malformatii (care pot exista pe ure- vezical, — tumoare care se dezvolté in colul vezical si] astup% orificiul inter al uretrei, — corpi striini_ intravezicali Obstacole extravecicale si extrauretrale: — adenom sau cancer de prostati, — inflamatie acuti a prostatei, — cresterea volumului prostatei; colul vezical si porfiunea inifialé a uretrei sunt strangulate (Comprimate) si urina nu se mai poate evacua — prolaps genital avansat — tumori pelviene sau perineale. Retengii acute reflexe: postoperator: retentia acuti apare de obicei dupa operajiile ficute in jumftatea inferioar’ a abdo- menului sau gi pe organele genitale, anus (reactii reflexe pomite din focarul operator creazi un | spasm al sfincterului vezical uretral) etc., dupi rahianestezie in pelviperitonite posttraumatic (‘raumatisme ale abdomenului infe- ior, ale pelvisului sau organclor genitale), traumatisme cu compresiuni sau secjiuni ale miduvei spinaii, tumori medulare si cerebrale, accidente vasculare cerebrale (A.V.C.), come, meningoencefalite. 43.2. Simptoma- tologie Durere sub form& de tenesme: (senzatie imperioa- si de micjiune si imposibilitatea de a urina), cu ocalizare in hipogastru. — Paloare, transpirati — Stare de neliniste, anxietate.— Glob vezical (tumoare ovali elasticd cu localiz= hipogastrica deasupra pubelui). Tumoarea poate pune in evidenjé prin palpare bimanuald femeie folosindu-se tactul vaginal, la birbafi tal rectal. De retinut: retentia acuti de urini poate fi co fundata cu anuria (in anurie este suprimati f marea urinii in rinichi). Diferengiere: in caz anuriei lipseste globul vezical si nu se obfi turin la sondajul vezical 433. Conduite de urgenta © Sondaj evacuator al vezicii urinare (cateterism v vical) respectindu-se toate misurile de asepsie s antisepsie (sonde uretrale: Nelaton, Tiemann) — Sondajul vezical oferi informajii cu privire existenfa, sediul si natura unor eventuale obsta cole uretrale sau vezicale (se executi de asisten ta medicali, dar la indicajia medicului), — Sondajul trebuie sa fie netraumatizant si sé a evacueze bruse conjinutul vezicii urinare (perico! de hemoragie), Sonda se fixeazi pe loc cu leucoplast (sonda per manenti = sondi ,4 demeure“). Dupi golire: completii a vezicii se penseazi extremitatea son- dei (astfel va fi transportat bolnavul la spital), Uneori este imposibil si se introduc’ 0 sondi pani in vezick (stricturi uretrale, rupturi de ure. ra, tumori compresive). fn aceste situafii se poate face in mod exceptional © puncie evacuatoare a vezicii urinare cu ajutorul unui ac si al unei seringi. Asistenta medicala pre- giteste materialul si instrumentarul. steril. Se agaza bolnavul in decubit dorsal, se rade pilo- zitatea din regiunea pubian’, se dezinfecteaza. Medicul va executa 0 anestezie locali agezat de Partea stingi a bolnavului. Apoi introduce acul Tazant cu marginea superioard a simfizei pubiene. Evacuarea se face incet. Dupi retragerea acului se aplic’ un mic pansament aseptic. Pe ac se poate roduce un cateter din material plastic intrave- zical pentru drenaj mai indelunget. | Important: In cursul punctiei vezicale pot st apara accidente; cand puncfia se face prea inalt sau cind s-a apre- ciat gresit existenta unui glob vezical, se poate | perfora intestinul, ceea ce poate si ducd la o Peritoniti extrem’ de gravi. |De retinut: asisten- = (pericol end per- golirea spital), se poate ajutorul pubiene. acului se se poate intrave- |5. URGENTELE NEUROLOGICE 5.1. STARILE COMATOASE Coma este o suferini gravii a creierului, pina 1a pierderea totalé a funcfiilor de relajic, functiilor vegetative. caracterizata prin alterarea cu conservarea parfiali a S:L1. Etiologia comelor este foarte variaté Din punct de vedere etiologic se deosebesc: A. Come de origine cerebraid: agentul cauzal actioneaz creierului roalfziuai vasculare: trombozi, embolic, hemoragie cerebral (paren- himatoast), hemoragic meningeani, inundati¢ ventriculards — ‘dem cerebral difez: eclampsie, encelopatic hipertensivs, nefropati 4 direct asupra = Procese expansive intracraniene: tumoare, abces, chist; = inflamatii: encefalitg, meningita, meningoencetalitd; TZ fRumuisme: comojie, contuzie, hematom, fracturs de baz de craniu: factori fizici: insolatie, degerare, electrocutare; B. Cuburiti nervoase predominant functional: epilepsie, isteric, B. Come de origine extracerebralt in care agentul ‘eavzal sevoneaa indirect asupra ereierului in tulburitile metabolice pe care le ene song Fei MOnicalii acute exogene: cianuri, barbiturice, alcool, CO;, inseeto- fungicide, ciuperci ete.; = ome metabolice: diabetic’, hipoglicemicd, uremicd, hepaties; — come endocrine; tireotoxict (basedowiani), boala Addison (coma Suprarenala), mixedematoasi etc.; — tulburiti hidroclectrolitice si acido-bazice hidratare, hipercapnie cu acidozi gazoasi ete Pincinfeles c& a producerea unei come pot s& partcipe moi mul factori_ etiopatogencti Stabilirea diagnosticutui deoarece in functie de acesta deshidratare, hiper- etiologic are o importanté fundamental’, Se stabileste tratamentul cel mai potrivit, 120 Dar in faja masurile terapeutic limurit diagnosticul Indiferemt de 4 trebuie si se_orien catiilor care ii pun © sangerare, 0 insu 5.1.2. in fund © coma superfi culajia si respiratia © coma de pr pleta a cunostinje’, | Teflexcle osteotendim live sunt pistrate (fn Este “important urmiireasca atent ese te functii meuroveget spre coma profunda: © coma profund de constienti; reflexe lese treptat. Degiutij brali. Apar’tulburici Stokes sau Kussmaul} sau alcalozii © coma’ ireversi Piratorii grave, Boln mecani Dupa un prealaty Drin reflexul de degly Reflexul de degk evolutiei progresive ss Urmatirea se faa bolnavutui. Intai-nus @daptaté a buzelor in, Daci coma se a timp fnainte de a fi ¢ Intr-un grad mai in gurd fari si declang cavitatii bucale prin « buzelor cu lingura nu 5.1.3. Diagnostics fulburiti ale functiilor — obnubilarea = bok venimentele din jurul saa — starea' de sopor = angi foarte puterie — letargia’ se. manites Poste fi treat prin excitaalterarea parjial a ct asupra fi (paren- nefropatii de craniv; erie, acjioneaz’ rear: insecto- , mai multi damental, potrivit Dar in faja_unei stiri comatoase, personalul mediu nu va temporiza GSisurile terapeutice de absoluti urgen{a pentru considerentul cd trebuie Besurit diagnosticul ctiologi Indiferent de cauza care a dus la pierderea cunostinjei, cadrul mediu Geebuie si se orienteze - la primul contact cu bolnavul ~ asupra compli Estilor care fi pun viaja in pericol imediat (insuficienfé respiratorie acuta, © singerare, o insuficient’ circulatorie acuta). 5.1.2. in funetie de gravitatea el, coma poate fl de 4 grade: # coma superficial: cunostinja nu este complet pierdutd, reflexele, cir- sialia i respirajia sunt normale; ‘coma de profunzime medie se caracterizeari prin: pierderea com- IPleis & cunostinjei, bolnavul nu raspunde la Intrebiri si nu executt ordin Peflexcle osteotendinoase si corneean sunt pistrate; functiile viejii veget Bee sunt pistrate (respiratie, circulatie) Este important ca la bolnavii in. coma de profunzime medic si se Paemasreasca ‘atent respirayia, miciiunea si indeosebi deglutifia, deoarece. ace Be funchii neurovegetative vitale se altereazi pe misur’ ce ‘coma evolueaza Bere coma profundi; @ coma profunda (carus) se caracterizeazi prin pierderea total a stiri IE constienja:. reflexele osteo-tendinoase, pupilare si de deglutitie se abo- Bese trepiat, Deglutifia si miciiunea nu mai sunt controlate de centri cere Bee. Apar wuiburiri respiratorii (potipnee. sau bradipnee, respirajic Cheyne- fs sau Kussmaul), circulatorit (0c), si metabolice (deshidratare, acidozt alcaloz’); coma ireversibila! (depasita). Apar tulburati cardiovasculare $i. res- fori grave. Bolnavul este menjinut tm viafd numai prin respiratic nica. Dupi un prealabil examen neurologic se poate stabili gravitatea comei reflexul de deglutitie. Reflexul de deglutifie, examinat succesiv, d& relagii valoroase asupra iutici progresive sau regresive @ come. Urmarizea se face prin introducerea unui lichid in cavitatea bucala a avului. Intéi muse observa nici o migcare mai mult sau mai pujin fat a buzelor in contactul cu recipientul Daci coma se aprofundeazi, lichidul este pastrat in guri mai mult iijat_spre Taringe. fntr-un grad mai avansat al comei, lichidul sta un timp indelungat i Tira SA declanseze migclti de deglutiie, scurgindu-se apoi in afara fait bucale prin comisurl. In coma de profunzime medie atingerea jor cu lingura nu declanseazi miscarea de apucare a alimentelr. | 5.13. Diagnosticul diferengial se face cu alte stari, in care survin Geiburici ale funcjiilor de relatic si/sau vegetative: — obmubitarea = polnavul igi plstreari paral cunostinj, sesizeazi numsi_ partial Peecerele din jar st Starea de sopor = hipersomnie profundi, bolnavul poste fi tezit numa ex exci Bis foarte putenici sletargia se manifést§ prin somn anormal profund si prelungit, din care bolnavul Bee Fi wecit prin exci foarte puteraflé bolnavul primul rand: 1. Prevenirea gi combaterea suficientei respiratorit acute se caracterizeacl pit 4 polsuli:Cunogtinga ‘este: pistetd, 5.14. Masurile de wu Teens S26 deznteres fa de mediu si persoana propre | elapinde a iaueane! ° 1 stare de imobiiate gi insemibtie, poste A tree dor nu elspunde la intact, aa, "Otte = South peiondk de pledere « canons, care se teria prin revenirea complet ~ gocul Pribusiren tensionii arterale si accclearea_paralelt Bent trebuie incepute imediat acolo unde se H privese mai ales restabilirea funciilor vitale alterate si 16 Prevenirea si combaterea obstructiei All Sappubile. dilatate, nu reaciioneazd la lumias Scien $3 © Semne de iritatie meningiand (veri hemorapia so pind arahnoiding), © TeGR, Hemoragic se poate pune tn evident dup internarea in. spital De retinut: majoritatea autorilor considers e& tre bale ‘uate in considerare in stabilirea diagnos Gitte hemoragic cerebrala sase din clenoncic clinice: ‘ipertensiunea arterialé; “debut relat instalarea unei come profunde; cefalce violaok produce apoplexia; instalarea’ rapida i totald < hemiplegici; Ait de activitate, efort, stres psihie; LCR. co Buinolent (C. Arseni - Muncitorul saniter, 11 man. tie 1986). Aceste elemente nu sunt caracterinee Debutul supraacut este rar si se caractorizeasa prin Fema profundi si crize de rigiditate prin deca brare (aparitia unei contracyii ~ rigidith siune) (fig. 5.6), “rDebutul. acut este forma cea mai frecventé si se ~ caracterizeazi pri = fefalee violent urmati de instalarea comei _— ). coma. superfici_Avahavide amefeli care preceda Bara mater ber pi . Benge Cheyne-Stokes, au apar in ischemia Bier Ga exciarca ee Bt actrees ion 4 la lumini. Ki & #¢ in evidengs dupa Mastiecs oi te = gion matingiens virtiod, ecfsloes fowo-| Siabilirea diagnosti- fobic, rigiditatea cefei, semnul Kernig’ (Nexia sase din elementele coapselor pe bazin si,a gambelor pe coapse la debutul ictal cu incerearea de ridicare a trunchiului tn pozitie ecfalee violenti ce sezinda), semnul Brudzinski (lectarca puternicé, rapidi si towala a Ja un membru inferior, a gambei pe coapsé si & coapsei pe bazin determina, in mod reflex, © migcare similar la membrul opus). @ Debutul subacut si insidios se caracterizeazt prin | Sunt caracteristice cefalee, cu accentuare progresivi si discret sin- rom meningian. in perioada de stare, hemoragia subarahnoidiana se eeactcrizeaza prin caracterizeazi_prin: i — ccefalee violent, Figiditayi in exten- — sindrom meningian, — LCR. hemoragic. Frecventé si se La acestea se pot adiuga eventual alte semne de E agravare (modificarea stirii de constienjé, semne iestalarea comei neurologice). 133Sie mcioda cca mai pre bre (revit sang ecoltarea sangelui pentru hemoleueogram’, he I schon cocoa fnatoerit, gezerva alcaling, ionogramé, V.S.H., rele hemorag sob flicemi, ‘ure, teste de coagulare, coles- ferolemie ete. Riccar ana] arteriografie cerebrala (examen radiologic cu de local de mani stra subse de ‘contrast “nots ae. carotida); Br, seemtimant se indick in suspiciuai de hemoragie suba-| i Tabnoidiana, hematom cerebral etc. Be os bemory — ‘alte. examiniri: electroencefalograma, scinti- inte agravante. frafiacerebrala va efectua © Urmirirea functiilor vitale si vegetative: “imrespiralia va fi_ajutald” prin-aspirarea secret- jlor fatingiene. Decubitul lateral usureaz’ une- ont eliminarea,acestor secreti . fn acest caz de cianoz’. se administreazi ox: Sree iuasuri de gen. La nevoie se va face respiratia asistati F rea car. (dup4 intubagie sau traheostomic), Ble. te — Selbrmareste.pulsul, T.A., se anunja medicul Be oz ce Ia orice modifica; | teazd o — se urmireste diureza; in caz de retenjie se va eateteriza uretr: = se Va preveni aparitia escarelor (metodele Sinoseute), se va asigura evacuarea intestinal Meajinerea si corectareaechilibrului hidroelec- mia dour | trot, cido-bazie: : fulburari de ese - peat ae giucorl Mua anes de En - oteine, adminisirin’ de electrolif, tm funcjie HT spital pen-| fe ionogramt i rezerva_alcaling. Combaterea edemului cerebral (ratament depletiv) ‘Asistentamedicali va efectua tatamentul indicat de medi Stransoare la gat cravatei), witic semisezanda cerebral’) } Be stradi sav 1a fa cu mijloaci solicit obliga ser glucozat 33% 50-100 ml iv. de 2-4 ori ne Me tol 0.5.2 aikilocorp.s, pe zi adminisatt - mani det sologe 20%" tn perunie i ate deni | fem (30-60 de minute), iii! diuretice: furosemid 2 fiole i.v. sau in perfuzie, = Ges Soronie eA. sunt foarte sidieae, sc cine Ghul. caunceil 2.5 mp. sav conidia Oi ng sedges’ Palnavulai la nevoie, la cei cu. nelnigte setireotone ne recomandd e 3 0% pet eile 1/3 Fare | Roll iatgin 1 fol plegomezia oi hols hdergin tm of cart in tare agnosticul etiopatogenic se poate preciza, se incepe tratamentul indicat (anticoagu- Pinte itrinotice ete) a tensiunii in CR) ade LCR, | i semne de se suspec-|in accidentele cerebrale impiedica aglomerarea sist teritoriul ischemiat, se solujie 10% administrat in (500 ml la 12-24 ote), In hemoragiile cerebrale, problema de diagn Giferenjial intre hemoragia cerebrali si hema cerebral este de mare impor conduit ischemice, pent tagnarea_hematil utilizeaza dextran Perfuzie lent 10 m terapeutice, deoarece hematomul imp (obligatoriu), sonservator. evacuarea neuro-chirurgicala hemoragia cerebrald-tratament ¢ lang pentru aprecien Pr anciic de 1 . Criterii € nice de a clere a g dului_ um intoxicatifee, pentru a hematiilor in| dextran 40 Tent 10 mU/kg de diagnostic si hematom 6. INTOXICATIILE ACUTE EXOGENE Pitrunderea in organismul uman, voluntara sau involuntaré, pe cale igestivé, respiratorie sau cutanati a unor substanje toxice (solide, lichide, Eazoase) care determina tulburarile grave, uneori letale, poarté numele de Gntoxicajie acuti. Prin substanfi toxici se injelege orice fel de substanté care, introdust % organism, provoacd tulburiri functionale sau leziuni organice jn funcjie de modul si locul de producere, intoxicatiile pot fi: volun Tre; © accidentale (involuntare), @ profesionale (nerespectarea sau necunoay- Ferca normelor de protectie a muncii); @ criminale (in scop de omucidere) 6.1. CRITERI DE APRECIERE A PERICULOZITATIL fn vederea instituirii celor mai potrivite misuri tera peutice de prim ajutor, este necesar ca, tn lipsa edicului, cadrul medi aflat la locul unde este intoxicatul, s& facd rapid investigayii pentru: @ Aprecierea stirii_intoxicatului —"constienfi, com’, moarie clinica etc.(vezi 6.1.1 ctiterit‘clinice’ de apreciere) © Identificarea substanjei: informafii objinute de la victim’, dact este constientd, date objinute de la cei din’ jur sau aparjindtori,” corp delict (compri mate, fiole, alimente, virsdturi, uring sau fecale etc., care trebuie pistrate si trimise le laborator) © Stabilirea cantitajii de substanjé patrunsi in orga- @ Calea de patrundere a toxicului @ Timpul scurs de la agresiune pind la acordar primului ajutor. J. Criteril elk | @ Simptome nervoase i tulburiri neuro-musculare nice de apre-| — depresiune psihicd, somnolenf’, coma: barbitutice, | ciere a gra- | alte hipnotice, alcool, insecticide, atropin’, oxid de | dulul_unel carbon, detergenti cationici etc., intoxicatii | — delir, “halucinayii: alcool, D.D-T., aspirin’, ciu | perei’ ete,= cefalee: nitroglicering, nitrag wtf, Benzing cianuri, oxid de" carbon, Vaeoiit Bs efedrint, morfing, sulfamide, alecet et : | — peze, ‘paralizit'mascutares Sarpe, ‘mereur, insecticide | — Bagger ia atropind, insulting, sticnins Panzen. claus, CO, organofostoree dete | simpiciling (la copii), hidrazide, organvelor ee © Tulburari.respitato ff SP Gapnsesl Patecteisiee, simmees, cians le | __ a 9pind, ineptitude insect eens — bradipnee: barbiturice, ‘aie carbon, ‘morfina, = ppolipnee: CO>, oxid de carbon © Tulburati in’ funcftu nea aparatului_ cardiovascular Ralpitati: nite, nitrati, nitrogticeriniy simpati a comimetice, benzen, — fahicardic: " adrenaling, antipisins, atropi ‘Nora: Examen clini sintor_ De asemenea, se fal toxic Salvatorul trebui Bie recat Gnclos a cofeing, benzen, | baze caustice ete — bradicardi La tegument: | = cianoza: methemoglobinemii meprobamat, barbiturice, = colorafie rosie: oxid de = Fegument uscat: atropina, — tegument umed: barbitur Piramidon etc Tulburiti_abdominale: — dureti abdominale (varsituri si deseori diaree) in majoritatea imoxicafiilor: acon corozivi, alcaline, metale ete, Pe nolat: intoxicali in care de regula nv se fntal- id de eutati dispeptice: barbiturce, iti, Wa xid de carbon ete, Tulburdri ale ochilor: — vedere neclara, antihistaminice, alcool etilic, i digital, ciuperci (Amanita muscaria) ‘Tot in cudrul crit emul clinic st sea fi sle tegumentuti, 1 Foarte important de ~ in cazul intoxieg le produsele suspecte fentullichidul ev tic) pentru eventuale prin tranchilizante, carbon, cianuti, antidepresiv (teperin), ice, insuling, morfina, nitrayi, 6.2. MASURI TE ‘AJUTOR SI J tulbure: atropins, insecticide alcoolul metilie ete, 7 ~ jedere dubla: alcool, barbiturice, nicotin, | insecticide ete., | bse — Pupile dilatate: atropina, barbiturice, ete, be alttij, alcool metic, benzen, ‘cuperst a ~ pupil “contactate:organofostance race, | ; ~ezerini, alcool eilic, ‘rauwolfia | er acuititi “vizuale: chinin’, alcool ineiilic : © Tulburari auditive: | | = zgomote, véjtitu: chinina, cofeiné, oxid de | carbon ¢te., ‘|futriti, benzind, — diminuarea acuitétii auditive: streptomicin: pin’, digital, chinind, aspirin’, nitriji etc. ‘Tulburdri in cavitatea bucala: ‘atroping, digitala, metale Hasulinii, stricnin’, orice, ‘detergenti acizi corozivi, amoniac, organoctorurate perci, cupru etc., F acizi, perci, cianuri, halen: alcool, eter, benzind . stricnind, Semne generale ciilic, oxid de winfebrs: acid boric, sulfamide, tiroxina ete., = hipotermie: oxid de carbon, aspitind si barbi- BPA.) turice, eter, morfind, nittiti, alcool etic, cardiovascular: piramidon, Amanita phalloides, Amanita mus- ficerin’, simpati- aria, venin de viper rina, atropin’, Nota: Examenul clinic se face co maximum de urgen{i, concomitent co # fisurile de ee, alcool etilic, ‘ajutor. De ascmenea, se va asis ‘maximum de protecfie pentru cel ce pitrunde in toe each tcbuie sk gue. cd acolo Unde este vorba de accident in medi vic Beta: misscaria). ene protgjat Gincsiv masch cones gazelr) prin nitray. ‘Tot in cadrul criteriilor de apreciere a gravititii este mecesar ca la Sc aenul cline si se observe dack sunt prezente leziuni, echimoze, ulce- fl erie tegumentului, leziuni craniene sau alte leziuni pe corpul acoperit Foarte important de refinut: insulin’, morfind, — jn cazul intoxicagiilor la care substanja toxicd nu este identificata, fe produsele suspecte ucbuie aduse 1a spital (cabinetul medical) odata cu 5 | se rpun lichidul de varsaturd sau spHlaturd gastric si fie colectat (pungt pescort dlaee) fic) pentru eventuale determiniri toxicologice. E acizi corozivi, sguli nu se intil- 6.2. MASURI TERAPEUTICE NESPECIFICE DE PRIM AJUTOR $I ADMINISTRAREA DE ANTIDOTURI . ‘Avand in vedere multitudinea circumstantelor este juurice, nicotina, grou de stabilit in aceasté lucrare masurile de urgenfi pentru fiecare gen de intoxicate. Barbiturice, eter, Rxisti insé unele manevre care nu trebuie omise, in| ciuperci, altele care trebuie evitate. {n3, insecticide, forice, opiacee, | Cunoasterea cli de patrundere a toxicului in orga- ism are o mare important chinin’, alcool bs Fh cazul in care toxicul patrunde pe cale respirato- He, scoaterea vietimei din mediul toxic trebuie facut En’ mare rapiditate. in. caz de stop cardio-respirator se cofein’, oxid de Sa face cliberarea clilor respirator, masaj cardiac si | eoprajeariett Gtenie Ta fepiraia_ati is 139continutulul gastric si intestinal a rain ium ls gu care oni iaminare pe sai ae | fostorice,"canun) cone piidsurle de urgent care se instituie apoi de la eee ia id, Je locul accidentului, in timpul tases Eon aie in cabinete medicale si in camerele be gard’ ale soir talelor sunt: aS sechacuarea conjinutului gastric: @ spalarea tex mentului si a_mucoaselor, “e administene ae G08 @ administrarea de oxigen i calmucs doe © menfinerea functiilor Vitale; @ crearea accesului © vena. 6.2.1. Evacuarea Provocarea de virsituri; © spaldtox gastric; '@ administrarea de purgative & Fecomanda ca inainte de aplicarea’acestor mas | Sa se adminisreze porosal antidotul chimie care p; cipité toxicul. | ® Provocarea de varsitwri este metoda cea fapidi care poate fi aplicatt in orice loc calduja sau © alte lichide Gapte, albus de ou bitut — de cel putin 10 oul, sucuri de fructe sau‘ Sa pensie de c&rbune medicinal (sau activa Hinguré la 250 mi ap: cantitatea de lichid ‘A provocarea mecanici a fundului gatu. ii, @ vilului palatin ‘si a celui cu un apasitor de ea continutului gastric prin virsd- tity 3 {epee manevra pani se ajunge la o ane. litate total de 3-4°1 lichid {yecleare: administrarea de lichide si provocerea de raraiitt este, indicat indeosebi la’ domicital be | medi, Mu, Ja locul accidentului si in esbine ge ingdicale unde nu exist conditii penttu spalsnens gas- tiin pericol de coz: jeatiilor cu organo ie apoi de la ca fimpul transportulu de gardi ale spi © spilarea_tegu fnistrarea de anti calmarea durerilor, ferearea accesului Ia on, spalitrd itive. * acestor misuri esc care pro metoda cea mai orice loc. Pentru ca aceasta si inistrim_bolnavului ou batut - de la [de fructe sau sus- I (sau activat 0 ata este de ma- je. O parte mai ‘efortului de varsi- B51 propuiseze 0 intestn, id cSldog se mai Dacitirie (solute acfiune emetizan- sei_gastrice). farmeazi. provocarea a fundului gatu- jalui palatin i a eu un aplisitor de gestric prin virsd- ajunge la 0 can- | si provocarea de| Ja) domiciliul bol-| si in cabinetele aru spAlituré gas- Azenjie, Contraindicatiile provoctsii de, varsiiits in stiri comatoase nie vy de asfixic prin aspiratia confinutului gas) la cardiaci fpovoca colaps); 1a varstnicateroscleratici $i, Niner (pericol de Bie cerebrali); ia emfizematosi (pericol de ‘pneumotorax), la gravide so ceretangare a travaliului), ia convulsii (Sau in, Inge de sub- se ngestia de derivati de petfol (pericol de Pacumonlt fon sot Gout ae SAN MA > D Spllarea gastric este 0. mbsurll terapentey sPienia, care. trebuic aplicatd imediat (excepting Gisetageles contraindicayile) mai ales fm primele ¢ cinerea ingestia substanjei toxice, sau chiar $i ups 10-12 ore. ure az de intoxicaiii cu barbiturice, chiar 1a 24 2 eoarece uncle tablete sunt insolubile, say se Geoiva foarte lent. fn felul acesta (mai ales dupa Giziibarbital), bolnaval se_ poate afla, sub perico- ciclobarPisiop respirator, in funce de simul, de tl orbtie a comprimatelor, daci mu se evacuea7i 7 _ Niliial necesar; sonde gastrice (tub Faucher sav Marerage dimensiuni mai mici: depdrtator dg mé- sonde pilnie, 0 sesingi, Guyon, de 200 cms i Tuts entra colectarea ichidulu; lichid de spalturs leat Pel = in stare de veghe ~ agezat pe wn Bolna ya fi imobilizat, pentru a preveni, scoaterce scant (anil olnavi au o stare de agitajie). Se feot proterele dentare (unde este caztl) $8 de introducerea sondei, se _misoark pe aaa aistanfa de la arcada dentara la varful ape sone nifbid, distan{A care va fi marcatl pe. son dice@icoplast. Sonda va fi unsd cu substanih cu Mian (ulei de parafind) si se introduce tn vioreae pind Ia semnul marcat cu leucoplast. Arenpe! entra. ase asigura cf sonda 0 ajuns, it Atente! hu in tralice) introducem capatul liber =) stomae a Gourcun pahar cu ap’, Dacl se produce, bar- gous timpul expiafie, atunel sonda se af Tn rar hee. si 0 scoatem. hee $i: sonda ajunsi in stomac, se adapteazit le costal ‘acesteia © seringi, Guyon, plind cu apt ehabila. Apa se_va introduce in, stomac, $1 spe pola gira conginutul gastric (pentru determingst oxicologice de laborator) Observajie. Apa potabilé poate si fie bautd si iasinte cose retitcerea sondei, © propa din continutul, Bos, de at aepirata tot cu seringa Guyon imediat dps tric Tiuverea’ sondei (find necesard examinarilor (or xicologice). “| 41S¢ provoac virsituri. prin migcarea tubului in si in jos. Lichidul introdus in stomac pos extras ‘prin sifonaj | — Se repeti administrarea unei noi camtitiy ichid, urmati de extragerea acestuia (prin v turd sau sifonaj) pand se ajunge la o can tolalé de 3-5 litt Atengie! Spilitura gastric este contraindic Slanfe corosive (pot provocate hemoragii sau perforafii ale esofagului si macului), Unii toxicologi admit spilitura gastrici si in intoxicafii cu Stange corosive, dar nu mai tirziu de 30 de mi acest scop tuburi de calibru.redus. Alte contraindicatii: convulsi boli ale S.N.C., laringospasmul. Riscul major al. spataturi gastrice Ia semiconstienfi, somnolenti, c ati Ia cei care au ingerat s jinute de la ingestie, folos , bolile cardiovasculare, aritmiile, sarc Pss\ecsats waaesthlsciTaeaTo ee a s= toamd apr potbis aguas uu, i de cirbune medicinal i apt (4.8 fata : 298) a — Gomaiea oda intros (300-500 mi de ming Pentru pleoape pul cat Atentie foloses mologi Prin a tralizes stanje a) Ant absé — Ga Dai sup ada Administra- rea de antl- dot (masuri specifice) 0 — As tosi este aspirarea bronsict a confinutului, cu. sindrom Mendelson conc pa tiv (bronhopneumopatie acuté grava de aspirai — 0% La acestia, spalatura gastricd se face dup’ intubatia traheald bu clio a fin atucomeerne 4 ma © Administrarea de purgative. Dupi spalitura g tried sau dupt golirea stomacului prin provocare _3i varsdturilor, vor fi introdusi peroral sau prin sond: fed Provocarea diarcei osmotice, @ 30 g sulfa de ca sodiu sau magneziu dizolvat in 250° mi aps. i -% intoxicatiile cu fenoli_sulfatul de sodiu va el de ricin 30-120 mi. s a ; a eo ¢ Imbricémimtea imbibaté cu toxic va fi imedia Si tegumentu- | indepartats; in lul gia _ | ¢ Piclea trebuic spalaté bine cu apa si spun ( inclu- va mucoasclor | ‘siv. pelea capului si unghiile) timp de cel pujin 4 15-minute, mi Important. Dezbricarea de hainele contamintate si ve spilarea tegumentului vor fi facute cu manusi de “ | Pretectie si cu ochelari de protec psZA 0 pllnie, in car (la care Se poa BI ap’) si o suspens (46 linguri ta 1 litrs 190-500 mi de portie Searea tubului in in stomac poate f ici noi camtitayi de acestuia (prin varsi- jajunge la 0 cantitate 4 care au ingerat sub “ale esofagului si st fin intoxicatii cu sub- Ja ingestie, folosi aritmiile, sarc i, somnoleni, coma: Mendelson consecu: ja traheali Dupi spilitura gas- lui prin provocarea ral sau prin sonda manitol 20% pentru © 30 g sulfat de fn 250 ml apa. in de sodiu va fi #20 ml. foxic va fi imediat 4p3 si stpun ( inclu- } timp de cel pusin ncle contamintate si ficute cu minusi de tectie; 623. Administra- rea de antl- dot (masuri specifice) ] — nu vor fi folosite antidoturi, pentru c& pot rezul- \‘Atentie, Nu se folosesc antidoturi chimice, nu. se ta leziuni mai grave prin reactiile care au loc; — nw vor fi folosite substante uleioase, grase. © Spilarea sacului conjunctival: o "Spilarea cu api potabild, in jet, sub presiune mick (eet putin timp de 5-10'minute pentru acizi si 20 minute pentru. baze). Pentru. ca. spllitura sd fie eficace, trebuie ca pleoapele si fie indepirtate de globul ocular tot ti pul cat sacul conjunctival este supus jetului de apa. folosese anestezice pind nu se face examen oftal- mologic. Prin antidot injelegem substan capabilli si neu- tralizeze ‘sau s& inactiveze una sau mai multe sub- stanfe toxice 4) Antidoturi care se pot aplica pentru “impiedicarea absorbjiel toxicului: administrare perorala — Carbunele activat Doza_peroralé folosith 1a bolnavii care nu sunt supugi spalaturii_gastrice este de: 10-20 g, S administreaza sub forma de suspensie in apa. ‘Antidotul universal cuprinde: oxid de zine 1 parte, acid tanic 1 parte si c&rbune activat 2 part ‘Oxidul de magneziu (magnezia usta). Cel mai bun pentru neutralizarea acizilor corosivi: 40 g magnezia usta 12 1 000 mi ap potabild. Solufie de acizi slabi pentru neutralizarea bazelor SM sucuri de fructe (citronada preparati din Yimaie) T “geid acetic 1% - in doz de 200-300 ml Bicarbonatul de sodiu, antidot pentru sulfatul feros: solujie de 5% in’ api. ‘Atenjie! Bicarbonatul de sodiu este contraindicat ca antidot pentru acizi tari Sirurile solubile de caleiu se folosese in intoxi- cafia ev acid oxalic ‘Se administreazd peroral soluie de cloruri de cal- ciu sav gluconat de calciu 10-20% reprezentind confinutul a 20-30 de fiole Sulfatul de sodiu si de magneziu se folosese in intoxicatia cu siruri solubile de bariu: 30 g dizol- vate in 300 ml ap&. | ‘Clorura de sodiu, antidot in intoxicajia cu bro- muri, Se administreazi dupa golirea stomacului prin spalaturd gastric: 1g clorura de sodiu. dizol- Fat in apé, administrat la fiecare ori pind la dis- paritia fenomenelor de intoxicate. 143,ae — Aleoolul etilic, antidotul ce stomacul a fost golit, Pe Kilocorp din solutia’d timp de cateva zi alcooluluimetilic. Du, se administreazi 0,75 1 le 50% Ja ficcare 6 or. ~ Jamtele precipita sBrurite de metale grele si alealoizi, Dupi administrarea fiecirei doze de 250-300 1 lapte, trebuie Si Se provoace varsitura, pentru se indepirta toxicul din stomac. Jusatie! Laptele este contraindicat in intoxicajile | zunstante, liposolubile (solventi organici, petrel bes Zink, (Anil Compusi organoclorurafi, fosfor etc} i Pugul (de Ou precipiti strarile de. metic’ grele atealoizi. Doza de albus este de cel putis ~ Amidonul, antidotul jodului: 80 g ta 1 000 1 apt ca lichid de spatitura gastrick ~ goluia de stpun, antidot al. detergentilor catio | aici etteva” gram de" enan hy eerBen apa, dupa care se provoaci varsitura Administrare parenterala — Dimereaptopropranoiol arsenic $i compusii acestuia, “pentru. meters alte ‘metale grele: soluti 10% injectate ns (doza 3-4 mg/kilocorp); se repeth a "6 (as time de 2 zile $i, Ia nevoie, ta tiecare 12 Cr timp de 8 “ile — EDTA, (caleiu-disodiu-edetat, edetamin), antido entra plumb, fier, cupru si alte metals gree Se administreaza 'in perfuzie de glucost $% iv, in doz de 30-50 mg/kilocorp' in ne xe 43 zile (1 fiott =" 10". sol lbw) Doza total pe 24 de ore | 3 fiole). Se alterneazi eu de 3-4 zile — Kelocyanor, antidot al acidului cianhidric \ @AL), antidor penta si al Serivatilor acestuia. Se gasese tn fiole de 26 ny = 300 mg. — GpPreail (Penicilamina) se foloseste tn intoxicai Faklumb, jeupru, ‘mercur. Doza 1-2 get ti sebault = 150 mg: un comprimat = 256 mg) — JPxazonin.(irangyt, obidoxima), andor spore al desivalilor organo-fosforici (fiole “1 5, mg). Se adminisreard iv. im dozi de 250 mg (una oll). Doza se poate repeta, fart a it 8 © fiole) tn 24 de ore. A. Adminis a trarea oxi- genului si falmarea dureriormetilic. Dupa fstreazi 0,75 ml fiecare © ore, le grele si unii intoxicatiile cv ci, petrol, ben- fesfor etc.) de metale grele fe de cel pujin ela 1 000 ml gentilor catio- ‘ml ap’, dupi antidot_ pentru injec fepeti la 6 ore Ta ficcare 12 ore edetamin), antidot ‘metale’ grele. de glucozi 5% xp in cure de 10%). de 23 g Q- foade de pauzi cianbidric si al fi fiole de 20 ml D, aniidot specific jgole I “mt dozi de 250 mg epeia firs sh se ole) in 24 de ore. silor organo-fos- simpaticomime- 1 fioli = 1 mg) Te 15 minute cate 1-5 mg (15 fiole). in funciie de intensitat {uiburifilor si de aparifia fenomenclor atropi- fice (usedciunea gurit, midriaza, _cresterea freeventei ventriculare) se poate ajunge pand le 70 de fiole in 24 de ore. Nalorfina, antidotal. morfinel (1_fiolk = Im! 'S’ mg), Se_administreaza iv. tn doz de 5~ 10 me Ci-2 file) la interval de 10-15: minute 10 eventual 1a. 2-3 ore pant 1a doza total de 40 mg (8 fiole) in 24 de ore. Sulfatul de protamin’, antidotul Heparinei. Vit. K. (fitomenadion) inintoxicagia sau supradozajul de anticoagu- lunte perorale se administreaz’ iv. lent 50- 100 mg (-10 fiole) in 24. de ore Vit, € {asidul ascorbic), antidot al substantelor neihemoglobinizante. in doze de 1-3 gizi injectate iv. iAipastrul de metilen este antidotul_ substanfelor inethemoglobinizante: se foloseste solutia admi- tistrata fv. Se incepe cu 1 mg/kilocorp injec- {ak iv. Tent (7 mi din solujia 1%). Se poate repeta in caz de nevoie dup o dozi de 2 mg/kilocorp. $F poate ajunge la doza total de 70 mg/kilo- corp. (30 mi din sol.1%). Nain de sodiu, hiposulfital de, sodiu se. folo- Rese in intoxicafi ot acid clanhidrie si Gnu. Pinidoxina (vit. Be) antidotul azoniazidei, Doze Inlaid este de 300 mg (2 fiole a 250 mg). See aaiologic (Golufie cloruro-sodicl, izotont Sac) este. antidot pentru bromura de sodiu si ane bromuri, in dozé de 1 000 ml ta fiecare q ore pana la doza tolala de 4 24 ore. 6.2.4. Adminis- trarea 0: genulul si ealmarea durerilor Oxigenul se administreazi in toate cazurile de jntoxicatii acute insojite de semne_ de insuficients Tespiratorie acuta afat la locul accidentului sau la Gomiciliu, cat si in timpul transportului c&tre 0 unitate sanitaré. Se administreaz’ (cel mai frecvent) prin sonda Sazofaringiana, cu un debit de 6-8 W/minut sav nai mult. Oxigenul este antidotul intoxicafiei cu Oxid de carbon, cind trebuie si se administreze fn coneentratii mari (100%) si_sub presiune cres- uta de 2-3 atmosfere (in barocamerd). Calmarea durerilor se face in cazuri de agresiune Ghimied a tractului respirator si digestiv si ind Gurerile sunt foarte mari 145ul Se foloseste: mialgin 1 fiolg (100 mg) im. foriral 1 Tol" (30 mg) 72 In cazuri de deprimase ‘a agence de ND central nah fle algocalmin 1-2 file iv. sau pions @2 Hacr’*| 8) in cazurite de invutia YE respiratorie acu fanetitlor | Sete raspitatia artificialé ta locul accident vitale timpul transportului, ta camera de garda, {ntoxicatul este culeat obligatorne decubit ined ind, cAile aetiene libere “Ateniee Skate vase, la posiiltatea aspinnie Varsitus tile aeriene’ supenoare, {n caz. de oprire & Citculatiei vor fi aplicate masusi Tretesuscitare cardioespiratorie' (vest cap. I), fing Nel, NU se va administra inteca cee adrens Onannsy 20PPOterenol tn intoxteate es comp petrol Geral tetraclorurd de carben, rs ati Petrol ete. ») Crearea de la domicitiu sau locul accidentului, cand 5 o vend! /*/ Prevede o pribusire a tense arteriale, crearea acce © vena sulti la © Veni ‘este obligatoric Se face printr-o punctie “venosca $i montarea une Perfuzii cu glucoza 5% riologi | de instalarea perfuaies determinarea grupei san, spital odaté cu bolnavut GReaea accesului ‘la'0' venk permite instituirea de contatiase, e&Piei_parenterale, Indesse in’ stiile [x | eomatoase care’ evolueast Ca vod So ae otal goa 63. INTOXICATN AcurE cu DIFERITE SUBSTANTE 63.1. Intoxtcatia eu monoxid de carbon fe oticatia cu monoxid de carbon este in majoritatea cazusilor acc dentala si_uneori colectiva, maa ot igen ymediul industrial, find “Ges in cele ‘mai trecvente intoxiceti Accidentale ale. copilulut 7.2. Masuri de | ea voluntare sunt rate si de bie: Combinate (cu intoxicayi B urzengs stanolice si ca somaniferey Monoxidul de carbon (CO) este un inodor, mai_greu ca cent, Sursa producatoare de CO one Sropustibilul folosit pentru incdisiter Jn industtie pentru operat ishnclonk (cirbune, tema, gaze nati. Heurd tc.) atunci cand ardereseve (ot incomplet. 140(100 mg) im, saw foasi nu se folosese cise adminisireaza piafen 1-2 fiole im Fespiratorie acuta se Hs locul accidentului in or fi aplicate masurile (vezi cap. 1D, intracardiac adrena- oxicatii cu compusi carbon, derivati de Bccidentului, cand se ieriale, crearea acce- si_montarea_unei Ser fiziologic. inainte icazi singe or Sngcle se trimite la smite instituirea de Indeosebi in starile Bates cazurilor acci- industrial, find un inate (cu intoxicayii Hmodor, mai _greu_ca lesit pentru incilzitul me, lemn, gaze natu- Bscomplet. LILI. Simpto- e CO si durata_expune- Monoxidul de carbon poate pitrunde in atmosfera spafiilor locuite, ca unor defectiuni ale sistemelor de inetlzire; cAnd tirajul este defec~ Sau ventilajia camerelor deficitara. CO se combini cu hemoglobina (Hb), formand carboxihemoglobina. tea Tb pentru CO este de 250-300 ori mai mare decit pentru Oz, Feactia de combinare a CO cu Hb este foarte rapida, : Consecinja formarii carboxihemoglobinei este scdderea ,capacitayii de fare a sangelui" (capacitaii de a lega si transporta oxigenul), deter~ id astfel si perlurbini ale proceselor de oxidare celulara (hipoxia celu- care di leziuni hemoragice, edematoase si neurotice in organe: creier, Tinichi, miocard s.a.). matologie At si de sensibilitatea individuala | de concentrajia carboxihemoglobinei apar: © Primele simpiome: — cefalee violenti frontal si bitemporala, amefli lulburiri de echilibru, ‘senzajie de oboseala, palpitajii 1a efort, vajicturi in urechi. | @ Aceste fenomene se agraveuzi si se insofese de: — grejuri, varsituri, tulburari de vedere, slabi- Giune a musculalurii, in special a menbrelor inferioare — confuzie mintala, — cresterea freevenjei pulsului si a respiratici, a tensiunii_arteriale. ¢ in concentrajii de peste 50% de carboxihemoglo- int apar: — pierderea cunostintei, — comi de respiralie accelerati, superficial, care ulterior devine neregulati (Cheyne-Stokes), cireare traheo-bronsici, endem pulmonar acut, = convulsii — puls rapid, sciderea tensiunii arteriale, ‘@ In concentrajie de peste 60%, moartea este iminenté prin deprimarea activitijii cardiace si respiratorii Arengie! Examenul obiectiv pune in eviden{é si alte manifestiri asociate, ca cianozi in cazurile cu picr- derea cunostintei | Colorafia clasic&’ “rogu-ciresiu" apare mai rar si la concentrajii de carboxihemoglobini ce depagese 70%. | 1.2..Méasuri de | — Scoaterea imediati din mediul toxic; acrisir urgenes fncaperilor prin deschiderea ferestrelor (la nevoie | se sparg geamurile). | — Va fi agezat in decubit lateral, avand degajate caile acriene (capul in hiperextensie si sub nivelul trunchiului). a7— Respirajie antificiala (guri la gurd) dacd nu sau respirt greu, — Oxigenoterapie (oxigenul find considerat tul intoxicatici cu CO), prin mijloacele disponibile (sondi nazali cu debit 10-15 masea faciala, izoleté la copii) in concentra 100% in primele 30 de minute. Transpo: navului cit mai urgent la spital (in caz a respirator se va face respirajie gurd la gu cu aparate manuale, pe tot timpul transpors Atengie! Pentru determinarea concentratiel de. c= hemoglobind se recolteazi repede singe, imedia: intoxicatie, inaimte de administrarea de oxigenoie Se respecia urmitoarele condifii: @ sdnge trebuie ferit de contactul cu acrul, © Se recolteazi sub un strat de ulei de parafing recipiente umplute complet si astupate ermet © recoltare pe anticoagulant, © fin cazurile grave (come) si atunci cAnd condi tehnice 0 permit, se face oxigenoterapie hip: (oxigen sub presiune - nu peste 3 atmos tratament de electic. Dup& intoxicajiile grave bolnavul trebuie sum gheat pentru depistarea complicatiilor si tratarce De rejinut: Asisenta. a Si intreprindl acfiuni care se misurlor profilacice. In tectriul dispensaruuy medical sau'in introgh nce nde ro Hemant cu CO tebuie sé informeze medical penta casper sh nae orice (asigurarea une! bane venti reparacce lulu) care sunt defect, 6.3.2. Intoxicatiile acute cu acizi corozivi Acizit tari (clorhidric, sulfuric, azotic, oxalic, acetic glacial 3.2.) da mink necrozi de coagulare, urmatt' de distrugerea’ parjiala sar tlie a turilor cu care vin in contact. Efectele locale depind de natura acidului (acidul sulfuric are cea ‘mare toxicitate), de concentrajie, de timpul de contact gi cantitalea ccc Dozele letale pentru solutiiie concentrate ale majoritafii acizilor ton de ordinul 10-15 g sau chiar mai mici, 6.3.2.1. Simptoma- © Ingestia accidental (sau voluntar’) determina tologie ziuni ulceronecrotice in cavitatea bucala, eso! stomac. In formele severe leziunile pot provoca perfor Ch — dureri_violente bucofaringiene.nu respiri sialoree (exagerarea secrejici salivare = ptialism), disfagie, arsuri_ in gurd, | virstiuri sanguinolente, uneori negricioase (ca drojdia de cafea), diaree (posibil melend), Uneori, hemoragia’ digestivl superioard cata- clismick poate provoca moartea, © Inhalarea de vapori de acizi tari determin’ lezi-| z de stop uni ale mucoasei respiratorii: congestic, edem, aura sat | hiperserete sportului), Clinic (fenomene iritative): —"sirinut, tuse, corizi, = senzajie de arsura nazo-faringiana si retrostemala, — senzajie de sufocare, spasm "si/sau edem Jaringian cu dispnee i cianozi (,bronsité |. chimica") fn formule ‘severe, edem pulmonar acut (care poate antrena moartea) ¢ Contactul cu tegumentul, determin —"leziuni de arsura chimicd de gradul 1, I si chiar leziuni necrotice de graddl II De refinut: acizii tari dau in plus si fenomene toxice. generale: leziuni viscerale (de obieci hepato-renale si in special insuficienjarenala. acuta) stare de’ soc (posibil mortal scat tulburiri hidroelectrolitice si in special acido- reamoagte bazice (acidozs) 5.8 Gmpunt elo, {In cazul intoxicafiei cu acid oxalic: anurie si convulsiihipocaleemice. condigiile hiperbara latmosfere), fe suprave. 63.2.2. Masuri de intoxicatia prin ingestie: urgent administrarea imediat& de lichide pe cale oral ‘n cantitate mare (2-3 litr), daci deglutitia este posibilé, pentru dilvarea solujiei acide ingerate Se recomanda si ‘se dea bolnavului lapte sau lapte cu oud batute (10-15). Cum acestea nu sunt fnsi totdeauna disponibile si cum urgenfa este maxima, se administreazi imediat api Provocarea de varstituri (vezi 6.2.1. a) Aceasti masuré. terapeuticd nu este aplicabila decdt in primele momente dup ingestia de acid. Mai tarziu deglutitia este imposibila si calea peroralé de administrare a_lichidelor devine impracticabil& (exceplie cazurile usoare). Calmarea durerilor: analgetice majore, mial- gin, fortral sau algocalmin, piafen 3.2. pe cale injectabil’, Sedative: diazepam, 1 fiola de 10 mg intra- muscular, plegomazin, 1 fiola im, 149I | e a ci renterala, | Observatie. in | cu infuzie de otice, antifugic cerneali) se administre: Administrarea de subs Be cale orala: tanfe antiacide (antide magnesia usta (vezi 6.2.3.) etc.) lichid Capte .a = antispastice (papavering de atroping, scobutil) Noxicatii prin inhalare de v, = oxigen umidificat eu solujie bicarbonatad — {tatamentul edemului pulmonar acut nittoglicering in perfuzie 10-20 de micro. grame pe kilocorp si pe minut, oxigen {onicardiace, cortizon in doze masive, 1 ¢ © data). Tratamentul se face numai la’ ind: . cajia_medicului 3. In cazul leziunitor caustice cutanate: — Scoaterea imediati a imbrictmin, este imbibati cu acid — spilarea cu apa potabila timp de 15 minute @ tegumentului (sau cu apa cu sare I lin, gurigi la 1 ditru. apa, 2. Jn im ‘apori de acizi tari. ve. 3.1. 133.2. tratamentul (amtibiotice, hemisuccinat de hidrocortizon, trata rene antualelor | complicati, “eventual nuurfia ees intubatie traheala "in caz de edem glatie ostemie de urgen{a). necesar (sau trahe Geea ce priveste tratamentul local al si auilor din cavitatea bucala, se pot face spalatuel ‘muge{el sau solutie de bicarbonat de Se uiilizeazi de asemenca suspensii. de ragente coninand anestezing, hidrocortizon, antib, In intoxicajia cu acid oxali irie pentru scoaterea petelor de ‘az sAruri de calciu peroral sctal de calciu, carbonat de calciu, hidroxid He cal_ 63. gl administrarea de carbonat oral, respirajia artificial, 150 Atentie! Sunt contraindicate coe gett de crest), pe cale parenterald (perfuri e lucozaté cu adaos de calciu), * 634.1 spilitura gastric (pericol de perforatie); de calciu sau bicarbonat de sodiu ca antidot per, 6.3.3. Intoxical Bazele tari (hi provoact m vin in cont Bazele foarte sl ale mucoasel Hidroxidul de : i ulceral Doza medie Ie Simpto- matologie Masuri de urgengdt |. Intoxicatiile Detergentii_ani toxice dau Simptoma- tologie fisurl de ” urgengésantiacide (antidot fa (veri 6.2.3.) tipizate (ulcerotrat, @ prealabila titu- Tichid (lapte 5.0 tice (papaverin’, spori de acizi tari ibtie bicarbonatati, pulmonar —acut, 10-20 de Pe minut, oxigen, doze masive, 1 g face numai la’ indi- i, care fimp de 15 minute PA cu sare 1 lin jpatrunde in sacul spalatur’ ocu- necesar tratamen: nutrifia pa. de edem gloti face spalituri | ie bicarbonat de | suspensii de tizon, antibi eu acid oxalic) crea petelor de | calciu peroral iroxid de cal- Herald (perfuzie | 6.33. Intoxicatiile cu baze tari Bazele tari (hidroxidul de sodiu = sod’ caustici, hidroxidul de pota- etc.) provoack necrozi de lichefiere si distrugerea complet a jesuturilor care vin in contact (ulcerafii profunde, perforatii) Bazele foarte slabe (carbonatul de sodiu si de potasiu) determing numai Gale mucoaselor si pielii si doar in concentrajii mari produc leziuni foulare si ulcerative. Hidroxidul de sodiu este cea mai causticd substanyi din grupul bazelor Doza medie letalé este de 10-20 g (adult 633.1. Simpto- | Aspectul clinic este de buco-esofagitd $i gastriti coro- matologie | siva, descris anterior la ingestia de acizi — dureri atroce faringiene, retrosternale, epigastric« sialoree, disfagie, virsituri, hemoragie digestiva. superioari, perforajie esofagian& sau gastrica, stare de oc (forme severe), insuficient’ respiratorie prin edem epiglotic, ede pulmonar Aceleasi misuri ca la intoxicajii cu acizi (exceptaind urgengi | neutralizarea), © Administrare perorali, imediat, de cantitai mari de apa, lapte sau sucuri de fructe si provocarea de varstisuri (vezi 6.2.1.2), @ Ingestie de acid acetic 2% (ofet diluat) pentru ne tralizare 200-300 ml (dupa evacuarea confinutului gastrie prin virstturi, © Pot fi administrate 1-2 lingurije de xiling 2 % (cal- marea durei © Decontaminarea pielii, mucoaselor, ochilor (ve: leziuni caustice cutanale cu acizi). © Analgetice si sedative pentru dureri. © Transportul de urgen{i la spital pentru terapie intensivi (vezi_acizi) 6.3.4. Intoxicatiile cu detergenti anionici Detergenjii anionici (stipun, detergenti folositi in gospodiirie) ingerayi Gn dove toxice dau urmatoarea simptomatologie: de perforagie); ea antidot per- 6.3.4.1. Simptoma- Initatie gastroduodenal, manifestat’ prin varsa- tologie turi, diaree, meteorism cu distensie abdominals SAD, Masurt de Provocarea de varsaturl gi spilarea gasticd (vez urgent | 6.2.1. a sib). 1516.3.5. Intoxicafille | Detergenjii cationici (cu acjiune devinfectant’, bact cu detergenti | ricidi) ingeraji in doze mari se absorb provo cationici alterari in metabolismul celular. 63.5.1. Simptoma- | @ Tulburtiri digestive: senzajie de arsurd in gurd, tologie esofag si stomac, grejuri, varsatur ¢ Tulburiri nervoase: anxietate, confuzie, slabiciune musculara, convulsii, com’. © Tulburiri respiratorii: respiratie dificila, insoyita de cianozi si asfixie, prin paralizia muschilor respi- ratori © Tulburiri hematologice: hemoliza, microembolii 63.5.2. Masuri de | — Provocare de varstituri si spilaturd gastrici cu aps urgentes si stpun ca antidot (vezi 6.2.3. a). — Oxigenoterapie, tratamentul convulsiilor. — Transportul de urgenfi la spital, sub suprave- ghere atenti. In spital (la nevoie) se va aplica | ‘eile meee 6.3.6. Intoxicafiile cu insecticide organofosforate Intoxicafiile cu insecticide organofosforate (parathion, ekatox, malathion etc.) sunt frecvente (cele accidentale) si foarte grave (cele voluntare) Compusii organofosforici blocheazi ireversibil colinesterazele, determindnd astfel o dereglare a metabolismului. Numeroase insecticide (pe bazi de fosfor organic) folosite in agricul: turd si uncori si in gospodarii (dezinsectie) sunt sursa de intoxicatie, indeo- sebi pentru copii, care consumi fructe stropite cu aceste substanfe ‘Toxicele organofosforate pot patrunde in organism pe diverse cli: tegu: ‘ment, conjunctiva, calea inhalatorie, calea digestiva, Parathionul este substanja organofosforata cea mai reprezentativa, find larg utiliza Efectele toxice ale parathionului sunt comune tuturor organofosforatelor. 6.3.6.1. Manifestari - Simptomatologia se instaleazA destul de repede clinice Z ; ‘i (cam la 30 de minute de a ingerarca unei cantitiyi mari si la céteva ore la cantitsji mai mici). Tabloul clinic al intoxicatiei cu organofosforice cuprinde trei sindroame bine cunoscute: @ sindromul muscarinic (vagomimetic); © sin- dromul nicotinic; @ sindromul nervos’ central © Sindromul muscarinic este de obicei primul care apare tn ordinea cronologict — miozi (micsorarea pupilei), — sialoree (secretie salivar’ crescuti), s p2. Meisuri de urgengasfectamts, bacte- | rb provocand Br gun| fc, slabiciune 8, insofits de | wschilor respi- sub suprave se va aplica malathion voluntare), S determinind fe in agricul- , indeo- tegu- ctativa, find Bnei cantitayi ici). Tabloul feuprinde trei fic); @ sin- jos central. primul care 63.6.2. Masuri de urgenja — tanspirafii abundente, — bradicardie, hipotensiune arteriald, — hipersceretie brongick si_ bronhospasm (care dau dispnee si cianoza). Semnele pot imbrica aspectul unui E.P.A., dureri abdominale, coticative, diaree, varsdturi, pierderea conirolului sfincterelor a © Sindromul nicotinic: — fasciculajii musculare (contractii) la muschii motorit ocular, — crampe_musculare a grupele musculare mari = gonvulsii tonico-clonice, contracturi_generalizate. Intr-o faz& mai avansaté paralizii_musculare (paralizia diafragmului este periculoasd pentru res- ati), @ Sindromul central _nervos — anxietate, cefalee, agitafie, tremor, stare con- fuzionala, ataxié (lulburare a ' coordonarii migelirilor_voluntare), com’, convulsii. Diagnosticul pozitiv se susfine prin datele anamnes- | tice, examenul clinic (inclusiv mirosul de insecticid al bolnavului si al conjinutului de spalaturd gastric’) $i raspunsul terapeutic la_atropind. Masurile de urgenji trebuie aplicate imediat (paralel cu asigurarea de transport rapida intt-o unitate spi- taliceasci) si urmaresc obiectivele: administrarea antidotului fiziologic (atropina); ¢ terapia nespecific’ demenjinere a functiilor vitale; 1, indepiirtarea toxicului de la poarta de intrare (tegu- ment, stomac, sac conjunctival §.a.), | Atenjie! in caz de stop cardiorespirator se vor Ina misuri de reanimare cardiorespiratorie (vezi cap. 11), inaintea altor masuri Important! Pericol de intoxicaie a salvatorului, prin aplicarea metodei de respirajie "gurd la gura" sau prin, lipsa asigurarii m&surilor de_protejare. — Indepirtarea toxicului de la poarta de intrare. (Se incepe chiar la locul accidentului.) Atengie! Salvatorul va avea echipament de protectie! @ Daca toxicul a pitruns pe cale digestiva — provocarea de varsituri, — spilaturé gastric cu suspensie de cirbune ac tivat in solujie de bicarbonat de sodiu 10 %. @ Dact toxicul a patruns pe cale cutanati: — dezbricarea bolnavului (hainele nu vor fi reutilizate). — decontaminarea pielii si mucoaselor prin spalare pe tot corpul cu mulls apa si spun, cel pufin timp de 15 minute, La nevoie, dup spilare, se poate slerge tegumentul cu tampoane de alcool. 153| Stee Parului, de_ascmene, Pe pete tccdentaltoxical et Rinfisles caput cu scop ‘geal Saranisraren de “atropina, ° ,cepaTazia Togie/fiote te mph ot cel pup | Aten @ copil doza i | edministra '@ conform urmiton 0.2 mg sub vz 0.5 me ta coy 1-2 mg ia co ial de uli ‘sta de 2 ani, ili tatre 2 5 10 ani pili mai mar . im, sau Administrare de an Hidot specific: toxogonin, pi $i iole de 1 ml eu 36 mg substanga ‘activ: vent geen (lacoane a “200 aig Si fiole cus 10 mD, obidoxima tok 4° | atentearemee inifiala de tox | 48 meviitooor Bonin este de iY. @erfuzie enti). Dowie Peet, 1-2 oti. Se mai recom ; | plasma cidssp ml/kilocosp/24 ore) EZ Meisuri de [=> Tesplasimptomatich de nee “= aspirarea Scereiigy “tS urgenga ; taheo-bronsice, Postural, administrare de. 0, |ssemenes, cel putin 15 tal toxicul este aplicat seop de deparazitare). Seopins, antidotul fizio- mg) si 0,25%e — suprimarea convulsiilor (diazepam), edem pul- | monar acut (furosemid, corticoterapie), a tul- burarilor de ‘ritm, a dezechilibrelor metabo- | lice (hidroclectrolitice, acidobazice .2.). Vezi capitolele corespunzaitoare. Atentie! In toata etapa intoxicafici cu organofosforice | este interzist ingestia de lapte i alimente ce con lipide De refinut: uncle din aceste misuri de urgenj& vor fi aplicate de asi Ber taco urmirind Sata medicala (chiar in lipsa medicului) la locul producerii intoxicajiei, la BO iciene: midsen pensar sau chiar in timpul transportului 1a o unitate spitaliceasca. Asifel seat’ si dispania ‘set wuscitarea cardiorespiratorie, pozijionarea intoxicatului in caz de coma, a Btoxicay si fea secrejiilor, provocarea de varsituri, decontaminarea tegumentului sav (la icajia medicului) administrarea de atropini, antidot specific si alte medica- Bilal de atropink va fi te necesare in terapia simptomatic’ lui calcul asistenta medical este obligaté si cunoasc8 simptomatolo- si masurile de prim ajutor (inclusiv medicatia), pentru a putea inte i de urgenja 24 ng sulfat de a- Tm iv. sau im.), apoi edie 1-3 fiole a 1 mg 7-100 fiole de atropiné i. IS 10 ani, de 10 ani ee 6.3.7. Intoxicatille cu insecticide organoclorurate He fi iv., im. sau s.c ficeare 10 minute, pana poi se va urmari Insecticidele organoclorurate (D.D.T., gamexan, aldrin, hexaclorhexan, lin- $.a. sunt substanfe larg ulilizate ca insecticide si de aceea sunt frecvente micatiile accidentale (sau voluntare), in care predomina convulsile. ‘mg substan active) 3.7.1. Manijestari | Tabloul clinic este alcétuit din douk grope de mani- B00 mg si ficle cu sot clinice | festari digestive si nervoase. ima fiole de 1 mi Fenomene digestive Se administreazi in — greluri, varsituri, colici_ abdominale, _diaree, | fi locul acesieia si nu | tenesme, tropinei. Doza initial’ de Fenomene ‘nervoase: jenos. Doza se repeti la cefalee, confuzie, parestezii localizate inifial la de severitatea intoxi- limba, buze si fafs (D.D.T.), — tremurituri, fibrilajii musculare, — convulsii si coma. ia in administrarea de Convulsiile se pot termina in opistotonus (contrac- | (Pseudocolinesterazi) sub | tura cu corpul in extensie) cu stop respirator. Decesul sau lioflizatl ~ recon | poate si surving prin paralizia respiratoie. si ibri-| fe care conjin pseudo. Taye: ventricular | Atenie! Lipsesie mioza. De obicei, pupilele sunt Imidriatice Gmportant pentru a au se face confuzie cu intoxicajia organofosforicd). IE de toxogonin este de ie lent). Doza se poate | anda administrarea de 2 ore). - i; j 557.2. Masuri de | — "Nu exist4 antidot"! Vor fi facute: ide susfinere: urgentt | @ provocare de varsituri, — spalitura gastrick (eu ap’ cilduyi si c&rbune ani- mal), 155L_ Gizolva_toxicul de incubajie Iungt. 6.3.8.1. Simproma- tologie Atenjie! Ce mu trebuie fécut: administrarea de la grtbesc absorbtia ace comimetice (adrenalin’, noradrenalin’, efed fibrilajii_ventriculare ireversibile 6.3.8. Intoxicatille eu Exist peste 30 de Punctul de vedere al apar categorii: ciuperci cu In gropul ciupercilor cu perioad’. de muscaria (buretele pestril), in gtupul ciupercilor cu perioada de incubajie Iunga intr Phalloides (ciuperca alba), © inliturarea hainelor, decontaminarea _p Parului, mucoaselor, prin spilare timp de nute (in intoxicatiile de contact, | a nevis rant Salona (Ace ca si la compusii organofosforici, la. contamin grav a salvatorilor), ¢ tratamentul convulsiilor, al edemului pulmon acut. @ transportarea de urgenfé a intoxicatului la s; tal sub oxigenoterapie. upte, de purgative ulei stuia); administrarea de simp ind), deoarece acestea pot declan ciuperci speci de ciuperci care conjin difetite toxice, 1 ici simptomatologici, ciupercile se impart in dow Perioad’ de incubajie scurti si ciuperci cu perioa incubafie scurti intra: Aman: Amanita pantheria (buretele panteriei) 5 Amanit Amanita verna, Sarcospheria coronaria si altele © in intoxicayia cu ciuperei din grupul celor ou pert cada de incubatie scurta, simptomele si. semincle apar dupa 15 minute pani la 3 ore de la ingestie Methemoglobina (M — Vicrima: pentru oxigen (ii B — ‘salivatic, grejuri, diaree, dureti abdominale, Substanjele toxice — hipersudoratie, dat, nitrobenzenul, 2 — fumicdturi ale extremitayilor, — dispnee cu respirajie suieratoare, — stare de agitaiie, confuzie, halucinagii, convul: sii, twemurdtur — bradicardie, hipotensiune, _— coma cu midriaz ¢ In intoxicayia cu ciuperci din grupul celor cu peri- oad’ de incubatie Iungi, simptomele si semnele afar le 5-12 ore sau mai mult (20 de ore) de la ingestia ciupercilor. Toxinele provoacs ititaii ale mucoasei digestive, pre- cum si leziuni hepatice si renale degenerative grave. 639. Intoxicatiile | a Tntoxicatia este = & special la now-n | Crile de patrundere Se, intravendasteootaminarea pict Sealare timp de 13 mi: Contac) pratorie (Atentic, Ia contaminates @l edemului pulmonar @ intoxicatului Ia spi- UZ purgative uleioase area de simpati- Seestea pot declansa Siferite toxice. Din Ese impart in dous Geperci cu perioadi intra: Amanita Pantcrici), intra: Amanita €eronaria si altele. eclor cu peri- | cle si semnele re de la ingestie: abdominale, Betscinatii, convul- eelor cu peri jele ji scmnele 2 de ore) de la digestive, pre- Pesccctative grave } $382. Masuri de | @ La primete semne tebuie si se fact urgenta in spital Simptomele: —Mgreluri, varsituri, colici abdominale, diaree san- guinolents (deshidratare), | —“cefalee, confuzie, convulsii, coma, — icter, hepatomegalic, — oligoanurie. De refinut, Intoxicajia cu ciuperci cu o perioada de incubajie Iungi este de o mare gravitate, mortala. — provocarea de varsdturi, — spiltituri gastric cu lichide dulci si strate, clrbune activat fe ‘Transportarea de urgen{ a bolnavului la spital, unde se vor face: — perfuzie cu solujii glicozate si clorurate, — mialgin (1 fioli) sau antispastice pentru cal- marea colicilor, — tratamentul insuficientelor hepatice acute, insu-| ficienfei renale acute si tratamentul socului. La indicatia medicului: — fa bolnavii cu sindrom colinergic (caracterizat prin: - hipersalivatic, hipersudorafie, miozi) se Edministreaza atroping i.v. sau im. in doz’ de 0,5 mg Gumatate fiolé), — la bolnavii cu sindrom atropinic, la care_atropina este contraindicati, se administreazi 0 fioli ple- gomazin. 6.3.9. Intoxicatiile cu substante methemoglobinizante, Ia copit Methemoglobina (MetHb) este © hemoglobin oxidati, lipsiti de afini- tate pentru oxigen (isi pierde functia esenfiald de transportor de oxigen). ‘Substanjele toxice methemoglobinizante sunt: nitritii, nitrajii, hidrogenul frseniat, nitrobenzenul, aminobenzenul (anilina), sulfamidele, chinina, resor- ina $a, toric, intravenoasi. Tntoxicajia este intdlnitd freevent la copii in primele 3 luni de vials si in special la_nou-nascutul _prematur. Caile de pitrundere a toxicului in organism: di tiv, cutariatd, inhala- 6.3.9.1. Etiologie Substan{a oxidant pitrunde in organism de cele mai ‘multe off prin alimentajie (api si alimente care conjin nitrii, f Nitrigi_ sunt conjinuji in ape poluate din care ise prepara sugarului ceaiul etc., de regula apa din fiin- tang, de unde si denumirea de “intoxicatie cu api de put".| © Nitratii continuti in tale ~ morcovi, spa | s¥garilor (nitrait folosit ingrasimint tivat_vegetalele), © Accleasi alimente vegetate pot deveni nocive dacs gat (puogate (chiar la frigider) ‘timp’ mat indelun- gat (Deste 12 ore) i sceste situatil, “cum ar fi pastrarea supei alta (erste h2 OF, flora microbiand newbs nitratii (netoxici) in nitig © Toxicul oxidst poate fi repreventet de un alt toxic joauatrial Sau de un medicament: (sexi substanjele foxice_methemogiobinizante) | 63.9.2. Tablou | clinic % Ganoza constituie semnul cardinal | Intensitatea cianozei este variamis ~ Buse sagt, Yzibia numai 1a palme, lp, | buze sau mucoase, | — alteori intensa si 63.10. Intoxicatic et i enie, cefalee, ispnee, ‘tahicardie, ametelt © In cresterea sau persistent Tnfoxicayia cu alcoot javul dup’ halena ¢ ja nor concentratii (peste urice, apare hipoxia de trans insuficienta cardiacd, colaps Puawlovascular sau encefalopatie. hipovice Disenosticul este confirmat prin non spectros tometric’ a Methtb, ~ normal sub 2%) Port cu semne de: 93. Méasuri de urgent de calea de pi 1. decontaminarea cutai lind, de exempluy, 2. seoaterea din mediu i | | Gazul inhalarit de biosta trundere toxicului se impun inaté (cazul colorantilor de ani administrare de oxigen de azo . hidrogen arse. > spilitra gastich cu suspensie de catbune Si Purgativ salin (cazul ingesti | nie oxidante medi ce diverse ralameatul methemoglobinemic ~ Réministrarea intravenoasi (lent) de albastru de ] metilen. Doza (expen ca albastru de metilen substan purd) este de 1 ma/ks val unor toxice puter. lcamentoase sau substante chimi-uncle vege in alimentajia wurile unde s-au care s-au cul- ni_nocive dact IP mai indelun- frarea supei de jan transforma de un alt toxic feezi substanjele Palme, tilpi, deo nuani ficularitate: nu Ixia de trans- faci, colaps | mica. spectrofo- ea_nitriilor | sumate, Bs se impune: | filor de ani- de oxigen | fidrogen arse-| Bbine sctivat| Hoxice puter | ante chimi-| | albasru de| de metilen De obicei se foloseste solujie 1%, care confine 1 mg/ml (sau solujic 1% 10 mg/ml = pentru adult). Se incepe cu doza de 1 mg/kilocorp si| dac& ‘cianoza nu se reduce, se repeti dup 1 ord) © dozi de 2 mg/kilocorp; — administrarea de vitamina C i.v. (30 mg/kilocorp). Aceasta poate fi dati si in asociere cu albastru de metilen, caz in care se administreaz’ peroral (10/300 mgyzi) La ‘adult doza de vitamina C este de 1-3 g/ (2-6 fiole), i.v.; — aplicarea in paralel a unor restrictii evitarea apei de pul, evitarea conservarii improprii si indelungate a Iegumelor, © excluderea unui eventual toxic medicamentos sau altei substanje methemoglobinizante, Atentie! in cazuri severe se recurge la exsan- guinotransfuzi 6.3.10. Intoxieatie cu alcool etilic Intoxicayia cu alcool etilic (etanol) se recunoaste de la primul contact ESE boimavul dup halena de alcool. (Atenjie! Intoxieatia poate ft mixta: cu Barbiturice, tranchilizante etc.) 3.10.1. Tablow | Semnele intoxicafiei acute evolueazt in trei faze: clinic 1. Faza de excitaie: — logoree, volubilitate, tendingi de violent, — facies ‘congestiv, conjunctivele injectate’ (la alcoolemie de aproximativ 2 g%:) 2, Faza de tncordare motorie: — confuzie, agitatie psihomotorie, apar tulburiri de coordonare si echilibru, tulburiri de vorbire, fncordare muscularé accentuati (alcoolemie de 3 gf). 3. Faza de coma etilicd, alcoolemie de 3-4 g%o — relaxarea musculaturii corporale, areflexie, mi- drial, relaxare sfincterian’, facies vultuos, une ori paloare cadaverict, puls tahicardic si arit- mic, hipotensiune arterial’, halen alcoolick (ia toate fazele) Exist totdeauna pericolul aspirajiei traheo- brongice a conjinutului gastric, exprimat prin varsiturt, blocarea clilor aeriene si asfixie 159Alteori apare bronkopneumonie de aspire (sindrom Mendelson). De ‘refinut: decesul poate si survind din may mu cauze, © deprimare respiratoric central si insuficientt obs liva_respiratorie, © colaps vascular ‘sau E.P.A., © accident vascular cerebral (aleoolemia de 5g este mortalA). i Tabiou | | clinic ‘ 3.10.2. Masuri de urgenga posibild in formele mai usoare, — Jn formete severe: transportarea de urgenjii la tal. — fn spital La nevoie se va executa reat rie in timpul transportului Observatie. La indicajia medicului asistenta medi va monta (la dispensar, policlinicl sau autosalvarc © Perfuzie cu solujii macromoleculare, glucozi 3° if eventual bicarbonat de sodiu. Se pot injecta vit. B G-4 file i.v. - fiole a 250 mg), vit. B, iv. 100m hidrocortizon, diazepam 1-2 fiole i.v. sau im. in eas de agitate Contraindicate: morfina, plegomazinul, barbituricele Atentie! Are mare importanta socialt si medico-legals Tecoltarea singelui pentru alcoolemie. Nu se va devin. fecta pielea cu alcool ta locul prelevarii decat co gublimat, oxicianuri, in lipsé cu apd simpli. in 2 de com’, spalitura gastrict este posibila dupa inturbatia trahealt Asistenta' medical va aplica tratamentul presctis de medic: tratamentul comei toxice, al insuficientei res. Piratorii $i circulatorii acute, corectarea tulburitilor functionale, Atengie! in mod a time ale intoxica area cardiorespirat iccidental si copii mici pot fi vic- lor cu alcool. __ 6.3.11, Intoxicatiile cu alcool metilic Ingerarea de alcool metilic oti_mortala, Intoxicajie accident deseori colectiva (industria Inet 160 (metanol) poate da o intoxicatie gravi, dese- ‘ala (folosirea la bautura) sau profesional, urilor, solvent ete.) 7.2. Misuri de urgenyet © in spitalmonic de aspiratic ‘ini din mar multe insuficienta obstru jolemia de 5 gic altura gastric cu bicarbonat de sodiu de urgenji la spi- 2 cardiorespirato- H asistenta medical sau autosalvare) wulare, glucoz’ 5% aul, barbituricele IB si medico-legala Nu se va dezin- levarii dectt cu 2p simpli este posibilé dupa ientul prescris de insuficienjei res- area tulburarilor mici pot fi vie ieatie grav, dese- sau profesional’, BI1.1. Tablou clinic Apar tulburari digestive grave: grejuri, varsaturi, dureri abdominale nervoase: cefalee, stare de slibiciune, vertij, stare de agitajie, convulsii, coma, ceulo-vizuale: mitriazi, cecitate (orbire temporari sau_permanenta), respiratorii: dipnee, insuficienji respiratorie acuta cianoz’, cardiovasculare: tahicardie, hipotensiune arterial, soc, renale: oligoanuri metabolice: acidoz’. G3.11.2. Maisuri de urgenga = in spital — Provocarea de varsituri — Spalituri gastric’ cu apa potabild sau cu solujie 4% vicarbonat de sodiu, — Alcool etilic solutie 50% ~ in dozi de 0,75 ml/ Kilocorp. (Administrarea se face dupii ce stomacul a fost golit.) | Dac& deglutisia nu este posibilt, alcoolul etilic se | introduce pe sondi gastrici sau nazogastrict — Bicarbonat de sodiu peroral in dozi de 5-10 g la fiecare ord ‘Aceste misuri se pot aplica ta dispensar, dup care intoxicatyl se transporté. la. spital. Atenjie! in cazuri grave (coma), ia afara masurilor de Teanimare, de menjinere a functilor vitale, exist o misuri urgent’ pe care medicul o poate recomanda gi cate se poate aplica la dispensar sau in alte etape intermediare spre spital (in autosanitara). Astfel, la re comandarea medicului, asistenta medicalé va instala perfuzie cu glucozi 5% (250 ml), la care se adaugi 15-20 ml alcool etilic pur (alcool alb de farmacie). Se vor face: — administrarea antidotului (alcool etilic) sol. 55 2- 31 in 12-18 ore in perfuzie cu glucoz’, timp de 1-2 zile. Se determina rezerva alealind, pH sanguin de mai multe ori pe zi, pentru a se putea lua masuri de combatere a acidozei prin administrarea de solutie de bicarbonat de sodiu 1,4 % in perfuzie, — diurezi osmotic = diazepam in caz de convulsii si delir, fratamentul socului, al insuficienjei_circulatori, tespiratorii, al dezechilibrelor electrolitice (in fune- fie de ionograma), — hemodializé in cazuri de imtoxicatii grave, asistenfi oftalmologicd de specialitate6.3.12.1. Manifes iri clinice 6.3.12. Intoxicatiile cu benzin& Intoxicatia poate si survind prin inhalarea de acr benzind in inciperi inchise sau prin ingestic saturat cu vapori de Intoxicajia prin inhalare, simptomele sunt asemind toare cu cele din intoxicatia cu alcool elilic: “betic benzinica": — grejuri, vairsituri, = Senzajie de arsurd in torace, = cefilee, amefeli, pierderea cunostinjei, = Fespirajii rare, superficiale, — coma, ‘convulsii si moarté (dac& bolnavul nu 4 este Scos la timp din mediul toxic) ¢ {in imtoxicatia prin ingerare (peste 1 mi/kilocorp) provoact: 4) iritajia mucoasei tubului digestiv: varstturi_§ diaree, ») deprimarea sistemului_nervos central: som nolen{i, stupoare si coma; ©) alte manifestiri: tahipnee, ‘tahicardie, cianozt De retinut: aspiratia in efile aeriene inferioare a ben Zinei (aproximativ 1 ml) provoac’ pneumonia chi mic, ce se infecteazt secundar. Atat in intoxicapii prin inhalare, ct si in cea prin ingestic, se pot instala: edem’ pulmonar cu sputa hemoragica, febra si tuse, 6312.2. Maisuri de urgenta © fa intoxicapia prin inkalare: ~ scoaterea’ Yoinavulul din. mediul toxic, = respiraie arial (la neveie), = oxigen = prin sonda navofaningiand © in imoxicatia ‘prin ‘ingesic i se" tdministazt 200 ml ulet de Parafind (sau alt ulei vegetal spot — Spataturs astcies, pureativ sili (Suitat de magneziu 30 g suv sul te Ne 20) in ambete tipuri de. imoxicasi = ttatament‘simptomatic si de. susjinere, = antibjoterapie’ pentru prevenires "pacumopatiei bacteriene, — peniclina 'G 4.000.000 U.L/zi asociaté eu bisep- fo 4 tablete/zi, ~ oxaciting 4 g/2i asociatt cu kanamiciné 1 gi clteva ile, + Sectetliice: bromhexin 6 drajeurifzi, brofimen, trecid, — expeciorante, = corticoterapie' (10 mg prednison de 4 ori pe zi — timp de 4-5 vile) pentru reducerea’ fenomenclor inflamatorii. 6.3.13. Intoxicali Dintre sirurile ag cianura de potasiu ixicatia poate fi va samburi de pie §3.13.1. Manifes- iri clinice urgentatSunt_asemiini- ol clilic: "beyie tinge: bolnavul nu toxic) 1 miskilocorp) varsituri si central: som- Werioare a ben- meumonia chi si in cca prin| jonar cu spuli pacumopatiei ata cu bisep- mmicin’ 1 gi, | i, brofimen, 4 oti pe zi - fenomenelor 6.3.13. Intoxicatiile eu cianuri si acid clanbidrie Dintre strurile acidului cianhidric cele mai toxice sunt cianura de sogin GS cianura de potasiu. Substanjele se folosese In agricnier’ Fh in industri Beiosicaya poate fi voluntard (cianurs K), dar adesea accidentita id cian- Betocelis Poni de piersic, migdale amare, simburi de visine) 1a copilul mic G33. Manifes. | #) Forma supraacust, fulgerttoare prin inhalare (vapori rari clinice | de acid cianhidric: Satoxicatul se pribuseyte (In citeva secunde), Gianozi generalizatd, dispnee asifixicl, | flerderea stiri de constien{a, midriazi, = Eonvulsii, edem pulmonar acut, — ‘Stop cardiorespirator. Medieul are la dispozijie doar citeva minute (3- 4 minute) Homma acuta prin inhalare (concentratii mai mici devneid cianhidric) si ingestie (cianurd de potasiu): verti, cefalee, anxietate, constrieyie toracic®, {Siena qf varsdturile cu miros de migdale amare, dispnee,, spasm. Jaringian, | convulsii epileptiforme saw tetaniforme cond, midriaze, bradicardie, prabusirea tensi- ~ nil arteriale (colaps). In maximum 10-15 minute survine decesul (ack nu se intervine) Porma subacutd prin ingestia séirurilor (cianurd de potasiu sav sodiu) in doze amici povatyeamd cu aceleagi seme, mai fruste (sterse) fimp. mai indelungut’ dispnee, varsdturi cu miros de migdale amare. Sema cianoza’ se instaleazi lent, Ja fel $i prabusirea funciillor vitae. 3.13.2. Masuri de | Imediat antidot shan «| e Nitrit de anil ~ prin inhalaia (ach vietima sesbie) Miri oan 30 de secunde de 4-5 ori (sau o fold {a5 minute), urmérind tensiunea arteriald, care nu trebuie si scadi sub 60 mmilg. e Miritud de sodiu solujie 3 % ml, injectare foarte Tenti, intravenoasé (in ritm de 2,5-5 ml/minut) fe Tosulfatul de sodix 25 %, injectat iv. 2.5 — mi/minut) pand 1a cantitatea de 50° ml ‘e Kelocyanor Se gisexte in fiole de 20 mi. Se injecteaz se arte rapid o Toll de 20 ml, apoi pe acelasi ac, $0 mi-100 ml glucozi 20 %, in care sunt incluse xy Hole vitamind B, (1 fiold = 100 mg); vitaming By = 250 mg (I fiold a $ m)), vitamina C1000 ms (f fiolt = 500 mg). 163enone ae 6.3.14. Intoxicatiile acute cu barbi Medicamentele din barbitalul etc.) sunt lar intoxicayi, Survin prin ingestia barbituricelor se face in nemancate si foarte’ ra letala este durati lungs de actiune (8-12 pentru cele cu duraté. scurta Do: [o3za za toxi Simptoma: tologie [ = cianoza, hipotensiune arteriala, Revoie se repeti injectia Kelocyanor cu inet 1 fiold de 20 | pute eventual q's 5.4 iol. wreiuoricalia prin ingestie se tace si 0 pro care de varsituri sau spilaturdgastrich © Provocare de varsituri: se administreaza perm J} ganat de potasia 1:5, 000° sit api oxig EUPA ‘care se provoact virsaturi Se dal punga | . saline ‘pe cale “oralf sau ets gastric, © Spilaturd gastricd cu: solujic 5% tiosulfat de sodie | dim care Se last 200 mi in stomac la ternine spaitui Aplicarea masurilor privind reanimarea, | vulsile Important: Administrarca | importants simat intravenoasi ml dups ie focut, cos | jesuturi si organe. Bowe funn, oxigenoterapia hipe | bara: le deci de prezenta ai i si acid cianhidrie 5; Sole a docu! ccidentului vor fi rapid transports Spre spital sub controlul functiilor vitale grupa barbituricelor (fenobarbit jul, dormitalul, cic folosite Si determiné una din cele mai. frecven Terseatalé la copil si voluntaré la adulj. Absorb imgtia Geiun), ‘este lent dupa’ mese, rapid te i in asociere cu alcoolul de aproximativ 5g pentru barbituricele cu Pgetobarbitalul) si de 3 g sau chiar 1 ¢ le actiune (ciclobarbitalul) imptomatologia depinde de doza ingerata: Ingerate in doze moderate provoact: slabiciune musculara, Gificultate in vorbire, somnolents, .— uneori stare de agitatic |» fogerte in dove tat nee ey | — pierderea cunostine = bradipnee cu respiratie superticials, hipotermie, ‘ Masuri de} Purgenje | 1 | | | 2 | | J ‘ ‘ | 1