‘Asociatia do Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG, CONSTANTA, 08/02/2016 IS 01.040.03; 03.120.10 SR EN ISO 9000 Standard Roman ctombrie 2015 Corespondenta teme de management al calitati Principii fundamentale si vocabular Quality management systems. Fundamentals and vocabulary (ISO 9000:2015) ‘Systémes de management de fa qualité. Principes essentiels et vocabulaire (so 8000:2015) Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 octombrie 2015 Standardul european EN ISO 9000:2015 are statutul unui standard roman Inlocuieste SR EN ISO 9000:2006 Data publicarii versit roméne: 30 octombrie 2015 Acest standard este identic cu standardul european EN ISO 9000:2015 ©ASRO ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA Str, Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti, FL www. asro.0 Reproducerea sau uiizarea integrala sau paral a prezentlui standard i orice publica gi prin orice procedeu (electronic, mecaric, fotocopiere, mirofimare etc) este Interisa daca nu exist acordl seis presiabil al ASRO Ref SREN TSO BO00 2075 aa’‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 Preambul national ‘Acest standard reprezinta versiunea romana a standardului european EN ISO 9000:2015. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale si a fost publicat cu permisiunea CEN. Acest standard reprezinté ve EN ISO 9000:2015. 1ea romana a textului in limba englezé a standardului european Prezentul standard intré In patrimoniul ASROICT 56 Managementul calitafii si asigurarea calitai. ‘Acest standard descrie conceptele fundamentale si principille managementului calita aplicabile in mod universal: |, care sunt = organizatilor care urméresc suecesul durabil prin implementarea unui sistem de management al clita = clienfilor care urmarese s& objina Incredere in capabiltatea unei organizati de a furniza in mod consecvent produse si serviaii conforme cu cerinjele lor; = organizatilor care urmaresc s& obfina incredere, in lanful lor de furnizare, c& cerintele referitoare la produse $i servicil vor fi indeplinite;, = organizatilor si p&rtilor interesate care urm&resc sé Imbundtateascé comunicarea printr-o intelegere comuna a vocabularului utiizat in managementul caliti; ~ organizatilor care efectueaza evaluarea conformitatii cu cerintele SR EN ISO 9001; = fumizorilor de instruire, evaluare sau consultanta in domeniul managementului calitati = elaboratorilor de standarde conexe. Cuvintele "standard european (international) trebuie citite "standard roman’.Asociatia de Standardizare din Romania, CN, ADMIN.CANALELOR NAVIG, CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 STANDARD EUROPEAN EN ISO 9000 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Septembre 2015 ICS 01,040.03; 03.120.10 Inlocuieste EN ISO 9000:2005 Versiunea romana Sisteme de management al calitatii Principii fundamentale si vocabular (ISO 9000:2015) Quality management systems. Syst mes de management dela. Qualit#tsmanagementsystem Fundamentals and vocabulary qualité. Principes essentiels et _. Grundlagen und Begriffe (ISO 9000:2015) vocabulaire ('SO 9000:2015) ('S0 9000:2015) Acest standard european a fost adoptat de CEN la 14 septembrie 2015, Membr CEN sunt obligati sé respecte Regulamentul Intern CENICENELEC, care stipuleaza condifile in care acestui standard european i se atribuie statutul de standard national, fara nici o modificare, Listele actualizate si referinjele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi cbtinute pe baza de cerere catre Centrul de Management CEN-CENELEC sau orice membru CEN. Acest standard european exista in trei versiuni oficiale (engleza, franceza, germand). O versiune in oricare até limba, realizata prin traducere sub responsabiltatea unui membru CEN, in limba sa national si notificaté Centrului de Management CEN-CENELEC, are acelasi statut ca si versiunile oficial. Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croatia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Fosta Republica lugoslavé a Macedoniei, Franta, Germania, Grecia, Irianda, Islanda, ltalia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Roménia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia gi Ungaria. CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee flr Normung Centrul de Management CEN-CENELEC: Avenue Mamix 17, B-1000 Brussels ‘© 2015 CEN - Toate drepturile de exploatare sub orice forma gi In orice mod sunt rezervate membrilor CEN Ref: EN ISO 9000:2015 ROCANALELOR NAVIG, CONSTANTA, 08/02/2016 Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMI SR EN ISO 9000:2015 Preambul ‘Acest document (EN ISO 9000:2015) a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 176 ,Managementul calitafi si asigurarea calitti ‘Acest standard european trebuie s4 primeascé statutul de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratiicare, pana cel tarziu In martie 2016, iar toate standardele najionale conflictuale trebuie s& fie retrase pand cel tarziu in martie 2016. Se atrage atentia asupra posiblitatii ca anumite elemente ale acestui document s& facd subiectul Grepturilor de autor. CEN [si/sau CENELEC] nu trebuie considerat responsabil pentru identificarea unora sau a tuturor drepturilor de autor. ‘Acest document inlocuieste EN ISO 9000:2005. ‘Acest document a fost elaborat in cadrul unui mandat acordat CEN de Comisia Europeand si ‘Asociatia European’ a Liberului Schimb gi vine in sprjinul cerinfelor esentiale ale Directivei (Directivelor) UE, ‘Conform Regulamentului Intern al CEN/CENELEC, organismele de standardizare din urméitoarele tari sunt obligate s& adopte la nivel national acest standard european: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru Croatia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Fosta Republica lugoslava a Macedoniei, Franta, Germania, Grecia, irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cena, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia gi Ungar. Declaratie de ratificare ‘Textul standardulul [SO 9000:2015 a fost aprobat de CEN ca EN ISO 9000:2016 fara nicio modificare.‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG, CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 Cuprins Introducere fi 2 33 34 35 36 37 38 39 3.10 311 3.12 3.13 Domeniu de aplicare. Concepte fundamentale si principli ale managementulu cali Generalitat Concepte fundamentale Calitate Sistem de management a cata Contextul organizatiel Padi interesate Suport Princiil ale managementului cai Orientarea catre client Leadership ‘Angajamentul personalulu Abardarea pe baz’ de proces Imbunatagre Luarea de deci pe baza de dovezi Managementul relat... Dezvoltarea SMC prin utlizarea concepteior gi Prnclier fundameriate Modelul de SMC : Dezvoltarea unui SMC. Standarde refertoare la SMC, alle standarde de sisteme de management si modele de excelenta Termeni si defini Termeni fefertor la persoana sau personal Termeni refertor la organizatie Termeni refertor la activitate ‘Termeni retertor la proces. Termeni refertori la sistem Termeni refertri la cerinte Termeni refertor la rezuttat. Termeni refertor la date, informati si documente . Termeni refertor la client Termeni refertor la caracteristics ‘Termeni refertor a determinare Termeni refertor la actiune ‘Termeni refertor la audi. Anexa A (informativa) Relatile dintre concepte gi reprezentarea lor gratfica Bibliografie Index alfabetic al termenilor (in mba engleza). Index alfabetic al termenilor (In limba romana) Pagina 51 53 56CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN ISO 9000:2015 Introducere ‘Acest standard international furnizeaz conceptele fundamentale, principille si vocabularul pentru ‘sistemele de management al caltstii (SMC) si constituie baza pentru alte standarde referitoare la SMC. Acest standard international este destinat sa ajute utlizatorul s& infeleaga conceptele fundamentale, principle si vocabularul managementului calitati, pentru a fi capabil s8 implementeze un SMC in mod eficace $i eficient i 4 creeze valoare pornind de la alte standarde referitoare la ‘SMC. ‘Acest standard international propune un SMC bine definit, bazat pe un cadru care integreaza ‘concepte fundamentale, principli, procese si resurse stabilte, refertoare la calitate, pentru @ aluta organizatile 62-51 realizeze obiectivele. Este aplicabil tuturor organizatilor, indferent de dimensiun de complexitate sau de modelul de afacere, Standardul urmareste cresterea constientizani un organizati privind obligatile si angajamentul sau de a réspunde necesitafilor si asteptarilor clientilor $21 gale partilorinteresate gi de ale objine satisfacta cu produsele gi servcile Sale. ‘Acest standard intemational contine gapte principli de management al calitatii care sprijind conceptele fundamentale descrise in 2.2. In 2.3, pentru fiecare principiu de management al calitatii, exista un enunf” care descrie fiecare principiu, un ,rafionament’ care explica de ce organizatia ar trebui sa ia in Considerare principiul, ,beneficile principale” care sunt atribuite principillor gi ,actiunile posibile" pe care le poate intreprinde o organizatie in aplicarea principiului ‘Acest standard international contine termeni gi defini care se aplicd tuturor standardelor referitoare la managementul calitatii i la SMC elaborate de ISO/TC 176, precum i altor standarde referitoare la SMC specifice unui anumit sector, bazate pe aceste standarde, Ja momentul publicarii. Termeni $1 definitjile sunt aranjate in ordine conceptuald, cu un index alfabetic prezentat la sfarsitul documentulu ‘Anexa A include un ansamblu de diagrame ale sistemelor de concepte, care reprezinta 0 ordonare a conceptelor. NOTA ~ Indrumati referitoare la anumi termeni suplimentar, utlizatlfrecvent in standardele referitoare la SMC. Claborate de ISOITC 176 $1 care au o semnificatie defint in diclonar, sunt furnizate int-un glosar disponibl ja ‘adresa: hip vw is0,orgiso/terminolagy_used_n_'so_000_family pat‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN, ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 4 Domeniu de aplicare Acest standard internafional descrie conceptele fundamentale si principille managementului caiitati, care sunt aplicabile in mod universal = organizatilor care urmaresc succesul durabil prin implementarea unui sistem de management al calitati; = clientilor care urmaresc s& obfind incredere in capabilitatea unei organizatii de a furniza In mod consecvent produse $i servicit conforme cu cerintele lor; = organizatilor care urméresc s& obfina Incredere, in lantul lor de furnizare, ca cerinfele referitoare la produse i servicii vor fi indeplinite; = organizatillor si partlor interesate care urméresc s& imbunatéfeascd comunicare@ printr-o Infelegere comund a vocabularului utlizat in managementul calitati, = organizatilor care efectueaza evaluarea conformitatii cu cerintele ISO 9001; = furnizorilor de instruire, evaluare sau consuttanta in domeniul managementului cali; - elaboratorilor de standarde conexe. ‘Acest standard international specifica termeni gi definitii care se aplicé tuturor standardelor referitoare la managementul calitati gi la sistemul de management al calit&tii, elaborate de ISO/TC 176. 2 Concepte fundamentale si principii ale managementului calitatii 24 Generalitati Conceptele si principiile managementului calitétii descrise In acest standard international confera organizatiei capacitatea de a face fat& provocarilor unui mediu care este profund diferit de cel din uimele deceni. Contextul in care functioneaza astizi o organizatje este caracterizat de 0 schimbare acceleratd, globalizarea pletelor gi evolutia cunostintelor, ca o resursé principals. Impactul calitti ‘rece dincolo de satisfactia clientului: calitatea poate avea si un impact direct asupra reputatici organizatie. Societatea a devenit mai bine educata si mai exigent, facand astfel ca partile interesate s devin din ce in ce mai influente. Prin precizarea concepielor fundamentale si principiior care sa fie utlizate in dezvoltarea unui sistem de management al calitati (SMC), acest standard international furnizeaz& un mod de gandire mai cuprinzator despre organizatic. {Ar trebui ca toate conceptele, principile si relatile dintre acestea s& fie luate In considerare ca un ‘intreg si nu in mod izolat unul de celalalt. Niciun concept sau principiu individual nu este mai important decat altul. Este important sa se gaseasca In permanenta un echilibru corect 2.2 Concepte fundamentale 224 Ci tate © organizatie axata pe calitate promoveazé 0 culturd avand ca rezultat comportamente, atitudini, activtati gi procese care furnizeaza valoare prin satisfacerea necesitailor si agteptarilor clienfilor gi ale altor part interesate relevante. Calitatea produselor si servicillor unei organizatii este determinata de capabilitatea de a satisface clienti gi de impactul intentionat gi neintentionat asupra partlor interesate relevante. Calitatea produselor gi servicilor nu include numai functile si performantele intentionate ale acestora, Ci gi valoarea gi beneficiul percepute de client.‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 2.2.2 Sistem de management al calitafi Un SMC cuprinde activitti prin care organizatia Ts identifcé obiectivele gi determina procesole gi resursele necesare pentru a obfine rezutatele dort. ‘SMC gestioneaza procesele in interactiune gi resursele necesare, pentru a furniza valoare si a obfine rezultate pentru partie interesate relevante. SMC permite managementului de la cel mai inait nivel s8 optimizeze utilizarea resurselor lund in considerare consecintele deciziel sale pe termen lung $i pe termen scurt. Un SMC furnizeaz& mijloacele de identificare a actiunilor prin care s& se trateze consecintele intentionate si neintentionate ale furnizari produselor $i servicillor. 22.3 Contextul organizatiet ‘Infelegerea contextului organizatiei este un proces. Acest proces determina factori care influenteaza scopul obiectvele si sustenabiltatea organizaliei, Procesul ia in considerare factoriinterni cum ar fi ‘alors, cultura, cunostinele i performanta orgenizajiei, De asemenea, ia in considerare facto ‘extern cum ar fi medi legal, tehnologic, competiv, comercial, cultural, socal gi economic. Exemplele de modalitati prin care poate fi exprimat scopul unei organizafii includ viziunea, misiunea, politiclle gi obiectivele sale. 2.2.4 Parti interesate Conceptul de pati interesate se extinde dincolo de orientarea numai catre client. Este important luarea in considerare a tuturor partir interesate relevante. © parte a procesului de infelegere a contextului organizatiei este identificarea partilor interesate. Partie interesate relevante sunt acelea care prezinté un risc semnificativ pentru sustenabilitatea organizatici, dac& necesitatile si asteptarile lor nu sunt satisfécute. Organizatile definesc ce rezultatele este necesar sa fie furnizate acelor pari interesate relevante pentru a reduce acest risc. COrganizatille atrag, obtin si pastreazé suportul partilor interesate relevante de care depinde succesul lor. 2.2.8 Suport 2, 1 Generalitati ‘Suportul managementului de la cel mal inal nivel si implicarea personalului permit: - punerea la dispozitie a resurselor umane gia ator resurse adecvate; = monitorizarea proceselor si rezultatelor; = determinarea si evaluarea riscurilor si oportunitaior = implementarea actiunilor corespunzatoare Achizitionarea, utilizarea, mentenanta, valotificarea si eliminarea resurselor in mod responsabil ajuta organizatia s8-si atinga obiectivele. 2.2.6.2 Personal Personalul este o resursa esentialé in cadrul unei organizatil. Performanta unei organizatii depinde de modul in care se comport’ personalul in cadrul sistemului tn care lucreaza, In cadrul unei organiza, personalul devine implcat si mobilizat print-o infelegere comuna a politic referitoare la caltate sia rezultatelor dorite de organizatie 6‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 2.2.5.3 Competenta Un SMC este mai eficace atunci cand toti angajati nteleg si aplica abiltatil, instruirea, educatia $i experienta necesare pentru a-si Indeplini rolurile si responsabiltatie. Responsabiitatea de a oferi personalului oportunitati de dezvoltare a acestor competente necesare revine managementului de la cel mai inait nivel 2.2.8.4 Constientizare Constientizarea este obtinuta atunci cand personalul igi intelege responsabilitile $i modul in care actiunile sale contribuie la realizarea obiectivelor organizatiei 2.2.6.5 Comunicare © comunicarea planificatd si eficace, atat intend (adicd in intreaga organizatie) cat si externa (adic& cu partie interesate relevante) intareste implicarea personalului si intelegerea de catre acesta a: = contextului organizatiei: necesitatilor si asteptarilor clienflor gi ale ator pai interesate relevant; - SMC. 2.3. Principii ale managementului calitatii 23.4 Orientarea cétre client 2.3.44 Enunt Principalul obiectiv al managementului caltajii este de a satistace cerintele clientului si de a se preocupa sf fie depagite asteptdfrile clientului 23.1.2 Rationament ‘Succesul sustenabil este obtinut atunci cind o organizatie atrage si pastreazi increderea clientior si a altor parti interesate relevante. Fiecare aspect al interactiunii cu clientul ofera o oportunitate de a crea mai mutta valoare pentru client. Infelegerea necesitatior curente gi vitoare ale clientlor si ale altor part interesate coniribuie la succesul sustenabil al organizatie. 2.3.1.3 Benoficil principale Cateva potentiale benefici principale sunt: = valoare crescutd pentru client; ~ satisfactie crescutd a clientului ~ lojalitate imbunatatita a clientului ~ activittii comerciale repetitive Imbunatajte; = reputatie imbunatatita a organizatiel, ~ baza de client extinsa; ~ venituri crescute si segment de pial extins 2.3.1.4 Actiuni posibile Actiunile posibile includ identifcarea clientlor directs indirecti pentru care organizatia este creatoare de valoare; 7‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 = infelegerea necesitatilor $1 asteptarilor curente gi viitoare ale clientilor; = legarea obiectivelor organizatiel de necesitatile si asteptarie clientilor, = comunicarea necesitatiior gi asteptarilorclientilor in intreaga organizatie; = planificarea, proiectarea, dezvoltarea, producerea, livrarea si sus{inerea de produse gi servicil care ‘38 satisfacd necesitatile gi asteptarile clientilor, = masurarea gi monitorizarea satisfactiel clientilor gi intreprinderea de actiuni corespunzétoare; = determinarea $i intreprinderea de actiuni referitoare ta necesitatile gi asteptarile partilor interesate relevante, care pot afecta satisfactia cientilor = gestionarea activa a relatilor cu clientii pentru a se obtine succesul sustenabil 2.3.2 Leadership 2.3.2.4 Enunt Liderii de la toate nivelurile stabilesc unitatea dintre scop i orientare si creeaza conditile in care personalul este implicat in realizarea obiectivelor referitoare la calitate ale organizatiei 2.3.2.2 Rafionament Crearea unitati dintre scop gi orientare, precum si implicarea personalului, permit unei organizati s&-si alinieze strategil, politcile, procesele si resursele pentru a-si atinge obiectivele. 2.3.2.3 Beneficii principale Cateva potentiale benefici principale sunt: = eficacitate 51 eficient’ crescute in realizarea obiectivelor referitoare la caltate ale organizatet, + coordonare mai bund a proceselor organiza; = comunicare imbunatatita inte nivelurile si functile organizatiei = dezvoltare si imbundtatire a capabilitafii organizatiei gi personalului s8u de a fumniza rezultatele dorit. 2.3.2.4 Actiunt posibile Actiunile posibile includ: = comunicarea misiunil, viziunii, strategie’, poliicilor si proceselor organizatiei, in intreaga organizatie; = crearea gi susfinerea valorilor comune si a modelelor de comportament corect $i etic la toate nivelurile organizatiei; = stabilirea unei cuituria Increderi integriti = Incurajarea unui angajament referitor la caltate la nivelul intregi organizati = _asigurarea cd lideri de la toate nivelurile sunt exemple pozitive pentru personalul organizatiei = punerea la dispozitia personalului a resurselor, a instruiri gi a autoritatii necesare pentru a actiona cu raspundere; ~ ingpirarea, incurajarea si recunoasterea contributiei personalului,. CONSTANTA, 08/02/2016 Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVI SR EN ISO 9000:2015 2.3.3 Angajamentul personalului 23.34 Enunt Un personal competent, imputernicit si deplin angajat, a toate nivelurile din organizafe, este esential pentru cresterea capabiltai organizatiei de a crea gi furiza valoare. 2.3.3.2 Rafionament Pentru @ conduce o organizatie in mod eficace si eficient, este important respectarea si implicarea intregului personal, de la toate nivelurile, Recunoasterea, imputernicirea gi cresterea competentelor personalului facilteaz’ angajamentul acestuia in realizarea obiectivelor referitoare la calitate, ale organizatici 2.3.3.3 Beneficii principale Cateva potentiale beneficii principale sunt: = Infelegere imbunatatita din partea personalului organizatiei a obiectivelor referitoare la calitate ale organizatiei si motivatie crescuta pentru realizarea acestora; = implicare crescuta a personalului in activtati de imbunatatire; - dezvottare personal8, initiative gi creativitate, crescute; ~satisfactie crescuta a personalului; = Incredere si colaborare crescute, in intreaga organizatie; atentie sporitd acordata valorilor comune si culturi din intreaga organizatte. 2.3.3.4 Actiuni posibile Acfiunile posibile includ = comunicarea cu personalul pentru a promova intelegerea importantei contributiei lori jividuale; - promovarea colaborérii in intreaga organizatie: - faclitarea discufilor deschise gi a Impartagiri cunostinfelor si experientei; = incurajarea personalului s& determine constrangerile in realizarea performantei si s& ia initiative fara team, = recunoasterea si confirmarea contributie, invita gi imbunatatiri personal ~ permiterea unel autoevaluari a perforrantelor fata de obiective personale; = realizarea de sondaje pentru a evalua satisfac{ia personalului, comunicarea rezultatelor $i Intreprinderea nor actiuni corespunzatoare 2.3.4 Aborda pe bazi de proces 23.44 Enunt Rezultate consecvente gi predictibile sunt obfinute mai eficace si mai eficient atunci cénd activitatile sunt infelese $i conduse ca procese corelate care functioneaza ca un sistem coerent. 2.3.4.2 Rationament SMC consté din procese corelate. Infelegerea modului in care sunt produse rezultatele de acest sistem fi permite unei organizafi 88 optimizeze sistemul gi performantele acestula 9ia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 2 SR EN ISO 9000:2015 2.3.43 Beneficil principale Cateva potentiale beneficil principale sunt: = capabilitate sporité de concentrare a eforturilor asupra proceselor principale si asupra ‘oportunitatilor de imbunatatie; = rezultate consecvente si previzibile printr-un sistem de procese coerente; = performante optimizate printr-un management eficace al proceselor, o utiizare eficienta a resurselor si 0 reducere a barierelor dintre functiuni, = posibitatea pentru organizalie s& fumizeze incredere pallor interesate in ceea ce priveste consecventa, eficacitatea gi eficienta sa. 2.3.4.4 Actiuni posibile ‘Actiunile posibile includ: = definirea obiectivelor sistemului si a proceselor necesare pentru realizarea acestora, = stabilirea autoritati, responsabilitati si rsspunderi pentru conducerea proceselor, = infelegerea capabilitatior organizatiei si determinarea constrangerilor referitoare la resurse, inainte de a actiona, = determinarea interdependentelor dintre procese $i analizarea efectului modificarilor proceselor Individuale asupra ansamblului sistemului; = conducerea proceselor si a relatilor dintre acestea ca un sistem, pentru a realiza obiectivele referitoare la calitate ale organizatiet intr-un mod eficace $i eficient; = asigurarea disponibiltati informatilor necesare pentru a opera si imbunatati procesele si pentru a ‘monitoriza, analiza si evalua performantele sistemului in ansamblul sau; = gestionarea riscurilor care pot influenta elementele de iegire ale proceselor gi rezultatele globale ale SMC, 3.5 Imbunatatire 4 Enunt Organizatile de succes sunt orientate permanent spre imbunatatire. 2.3.8.2 Rationament Imbundtatrea este esentialé pentru o organizatie pentru a-si mentine nivelurile de performanta curente, pentru.a reactiona la schimbatile congifilor interne gi exteme si pentru a crea nol oportunitl 2.3.8.3 Beneficii principale Cateva potentiale benefici principale sunt: = performanta proceselor, capablltatea organizationala si satisfactia clientului, imbunatatite; = ofientare Imbunatatité pe investigarea gi determinarea cauzelor rédacina, urmaté de acfiuni preventive gi corective; ~ capabiltate imbunstatta de a anticipa gi a reactiona la riscur gi oportunitati interne si externe; = luarea in considerare mai bund a imbunataiiri, atat a celei progresive, cét si a celei radicale; = utilzare mai buna a invataril in scopul imbunatatiri; 10CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 ‘Asociatia de Standardizare din Romani SR EN ISO 9000:2015 ~ efort de inovare crescut 2.3.8.4 Actiuni posibile Actiunile posibile includ: = promovarea stabilirii de obiective imbunatatite la toate nivelurile organizatiel; = educarea si instruirea personalului de la toate nivelurile asupra modului de aplicare a instrumentelor $i metodologillor de baza pentru realizarea obiectivelor de Imbunatatire; = asigurarea c& personalul este competent pentru a promova gi finaliza cu succes proiecte de Imbunatatire; = dezvoltarea si desfagurarea de procese pentru a implementa proiecte de imbunataire In Intreaga organizatie, = urmarirea, analizarea gi auditarea planificari, implementa, finalizarit gi a rezultatelor proiectelor de imbunatatire; = integrarea considerentelor referitoare la imbunattire in dezvoltarea de produse, servicli si procese, 1u modificate; identificarea gi recunoasterea imbunatatiri 2.3.6 Luarea de decizii pe bazé de dove: 2.3.6.1 Enunt Deciziile bazate pe analiza si evaluarea datelor gi informatilor au probabilitate mai mare s& produc rezultatele dorite. 2.3.6.2 Rationament Luarea decizilor poate fi un proces complex si comporta intotdeauna o anumita incerttudine. Aceasta implica adesea tipuri $i surse multiple de elemente de intrare, precum gl interpretarea acestora, care poate fi subiectivé. Este importanta infelegerea relatilor dintre cauza si efect si a potentialelor consecinte neintentionate, Analiza faptelor, a dovezilor gia datelor conduce la o mai mare obiectvitate si ineredere in luarea decizillor. 2.3.6.3 Beneficii principale Cateva potentiale benefci principale sunt: ~ procese imbunaitatite de luare a decizitor; - evaluarea imbunatatité a performantei proceselor si a capabilitatii de a realiza obiectivele; + eficacitate si eficient@ operationale imbuntatite; - capabiltate crescuta de a analiza, a repune in discutie gi a schimba opinille $i decizille; = capabiltate crescuta in demonstrarea eficacitati decizilor anterioare. 2.3.6.4 Actiuni posibile Actiunile posibile includ: = determinarea, masurarea si monitorizarea indicatorilor principali pentru a demonstra performantele corganizatiei; = punerea tuturor datelor necesare la dispozitia personalului relevant; 1CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN ISO 9000:2015 = asigurarea cd datele g informatile sunt suficient de exacte, fable si sigure: = analizarea $i evaluarea datelor $i informatilorutlizand metode adecvate; -asigurarea ca personalul este competent pentru a analiza si evalua datele dupa cum este necesar, = uarea de decizi gi intreprinderea de actiuni pe baza de dovezi, echilibrate cu experienta gi intuit, 23.7 Managementul relatilor 2.3.74 Enunt Pentru succesul sustenabil, organizafile isi gestioneaza relatille cu partile interesate, cum ar fi furnizoril 2.3.7.2 Rationament Partile interesate relevante influenteaza performantele unei organizafii. Succesul sustenabil se obtine cu 0 probabiltate mai mare atunci cand organizatia igi gestioneaza relatile cu toate partile sale interesate astfel incat s& optimizeze impactul acestora asupra performantelor sale. Managementul relatilor cu retelele sale de furnizori si de parteneri are o importanta speciala, 2 3 Beneficii principale Céteva potentiale beneficii principale sunt: = performante Imbunatétite ale organizatiei si ale parfilor sale interesate prin luarea in considerare @ ‘oportunitator si constrangerilor referitoare la fiecare parte interesata; Infelegerea comuna a obiectivelor gi valorior de céitre partile interesate; capabilitatea crescuta de a crea valoare pentru parjile interesate prin utilizarea comund a resurselor si competentelor gi prin managementul riscurilor referitoare la calitate; = un lant de furnizare bine condus, care asigura un flux stabil de produse si servicii 2.3.7.4 Actiuni posibile Actiunile posible includ: = determinarea péitlor interesate relevante (cum ar fi furnizorii, partenerii, clientii, investitori, angajatii sau societates in ansamblul sau) si a relatilor acestora cu organizatia; - determinarea $i ierarhizarea relatilor cu partie interesate, care necesité a fi gestionate; = stabilirea de relafii care echilibreaz& cAstigurile pe termen scurt cu consideratile pe termen lung; = colectarea gi impairtsirea informatio, a expertizei si a resurselor, cu partile interesate relevante; ~ masurarea performantelor si asigurarea, daca este cazul, a unui feedback referitor la performante cAtre partile interesate, pentru a creste intiativele de imbunatatire; + stabilirea de activitati de dezvoltare $i imbunatafire In colaborare cu furnizorli, partenerii gi alte pati interesate; ~ Incurajarea si recunoasterea imbunatatirlor gi a rezultatelor obtinute de furnizori si parteneri 12CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG, CONSTANTA, 08/02/2016 Asoclatia de Standardizare din Romani SR EN ISO 9000:2015 24 — Dezvoltarea SMC prin utilizarea conceptelor si principiilor fundamentale 2.4.4 Modelul de SMC 2.4.1.4 Generalitati Organizattle, ca organisme sociale vil si care inva, au in comun numeroase caracteristic cu filntele umane. Fiecare dintre acestea este adaptabila si utiizeazA sisteme, procese gi activitati interactive Pentru a se adapta la contextul lor variabil, fiecare are nevoie de capabilitatea de a se schimba Organizatile inoveaza adesea pentru a obtine imbunatatiri radicale. Un model de SMC al organizatiei Fecunoaste ca nu toate sistemele, procesele $i activitatile pot fi predeterminate; de aceea sunt necesare flexibiltatea gi adaptabilitatea la complexitatile contextului organizational. 2.4.4.2 Sistem COrganizatile cauta s& infeleag’ contextul inter gi extern pentru a identifica necesitatile gi agteptarile partilor interesate relevante, Aceste informafii sunt utiizate in dezvoltarea SMC pentru a obtine sustenabiltatea organizationala. Elementele de iesire ale unui proces pot fi elementele de intrare ale altor procese gi sunt legate Intre ele in refeaua global. Desi adesea par a fi constituite din procese similare, fiecare organizatie gi SMC-ul séu sunt unice. 2.4.1.3 Procese Organizatia are procese care pot fi definite, masurate gi imbundtitite. Aceste procese interactioneaza pentru a furniza rezultate coerente cu obiectivele organizatiei si pentru a depa6gilimitele functionale. Anumite procese pot fi crtice, in timp ce altele nu sunt. Procesele au actvitati corelate, avand elemente de intrare pentru a furniza elemente de iesire 2.4.1.4 Activitate Persoanele colaboreaza in cadrul unui proces pentru a-si realiza activitaile zihice, Anumite activist sunt prestabiite si depind de 0 infelegere a obiectivelor organizaliel, In timp ce alfele nu sunt prestabilte gi eactioneaza la stimuli exteriori pentru a determina natura gi realizarea lor. 2.4.2. Dezvoltarea unui SMC Un SMC este un sistem dinamic care evolueazé in timp trecénd prin perioade de imbunatatire Fiecare organizatie are activtiti de management al calitti, indiferent dacd acestea au fost sau nu planificate in mod oficial. Acest standard international furnizeaza indrumari referitoare la modul de dezvoltare a unui sistem oficial pentru managementul acestor activitat. Este necesar sa se determine activitatile care existé deja in organizatie si adecvarea lor in report cu contextul organizatiel. Acest standard international poate fi utlizat, impreuna cu ISO 9004 si ISO 9001, pentru a spriini organizatia 8 dezvolte un SMC coerent. Un SMC oficial furnizeaz’ un cadru pentru planificarea, realizarea, monitorizarea si imbunatatirea performantelor activitatilor de management al calitsti, Nu este necesar ca SMC sa fie complicat; mai degraba este necesar sa reflecte cu exactitate necesitatile organizatiei. In dezvoltarea SMC, conceptele $i principille fundamentale precizate in acest standard international pot furniza indrumari valoroase. Planificarea SMC nu este un eveniment singular, ci mai degraba un proces continu. Planurile evolueazé pe masuré ce organizatia invata si circumstantele se schimba. Un plan ia in considerare toate activitatile referitoare la calitate ale organizatiei gi se asiguré cA acoperd toate indrumarile acestui standard international gi cerinjele ISO 9001. Planul este implementat dupa aprobare. Pentru o organizatie este importants monitorizarea si evaluarea cu regularitate atat a implementdirii planului, ct si a performantelor SMC, Anumitiindicatori lua{i In considerare cu grifé faciliteazé aceste activtati de monitorizare si evaluare. Auditarea este un mijloc de evaluare a eficacitatii SMC, pentru a identifica riscurle si a determina daca sunt salisfacute cerintele. Pentru ca auditurile sé fie eficace, este necesar sa fie colectate dovezi tangibile gi intangibile. Se intreprind actiuni pentru corectare si Imbunatafire pe baza analizei dovezilor 13,‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 colectate. Cunostintele c&stigate ar putea conduce la inovare, ducand performantele SMC la niveluti mal inaite, 2.4.3. Standarde referitoare la SMC, alte standarde de sisteme de management si modele de excelenta Abordéile unui SMC descrise in standardele refertoare la SMC elaborate de ISO/TC 176, In ate Standarde de sisteme de management si in modelele de excelentS organizational, se bazeaz pe principi comune. Toate acestea permit unel organzati s& dentifce scurle si oportuntaile i contin rdrumati pentru Imbunatajire. In contextul actual, numeroase subiecte cum sunt inovarea, etica, Morederea $i reputatia ar putea i lite In considerare ca parameti in cadrul SMC. Standardele (efentoare Is menagementul caltapi (ce exemplu ISO 8001), managementul de mediu (de exemplu [$0 .14001) $1 managementul energiel (de exemplu ISO 50001), precum si alte standarde de management si odele de excelen{a organizational, au trata acest subiect. Standardele refertoare la SMC elaborate de ISO/TC 176 funizeazé un ansamblu cuprinzator de cerinfe $1 lini directoare pentru un SMC. ISO 9001 specifica cerinfe pentru un SMC. ISO 9004 furnizeaza indrumari referitoare la 0 gama larga de obiective ale unui SMC, pentru un succes durabil si performante imbunatafte. Linile directoare pentru componente ale unui SMC includ ISO 10001, £80 10002, ISO 10003, ISO 10004, 1SO 10008, ISO 10012 gi ISO 19011. Linile directoare pentru sublecte tehnice in spriinul unui SMC includ ISO 10005, ISO 10008, ISO 10007, ISO 10014, 180 10015, [SO 10018 si ISO 10018, Rapoartele tehnice in sprijmul unui SMC includ {SO/TR 10013 si ISO/TR 10017. Cerinte pentru un SMC sunt furnizate, de asemenea, in standarde specifice unui sector, cum ar fl ISO/TS 16949. Diferitele parti ale unui sistem de management al unel organizatil, inclusiv sistemul séu_de management al calla, pot f integrate intr-un singur sistem de management. Obiectivele, procesele $i resursele referitoare la calitate, crestere, finantare, profitabiltate, mediu, sAnatate si securitate Scupationalé, energie, siguranta gi ale aspecte ale organizatiei, pot fi realzate gi utlizate mai eficace $1 mal eficient atunci cand SMC este integrat cu alfe sisteme de management. Organizalia poate Gfectua un audit integrat al sistemului su de management in raport cu cerinfele mai muttor standarde internationale, cum ar fi ISO 9001, ISO 14001, ISOMEC 27001 51180 50001 NOTA. Manualul {SO "The integrated use of management system standards” poate furniza indrumari utile. 3 Termeni si definitii 3.1 Termeni referitori la persoand sau personal 344 management de la cel mai inalt nivel persoana sau grup de persoane care conduce $i controleaza o organizatie (3.2.1) la cel mai inalt nivel NOTA 1 - Managementul de Ia cel mai Inalt nivel are puterea de a delega autortatea si de a furniza resurse in ccadrul organizatie, NOTA2 - Daca domeniul de aplicare al sistemului de management (3.6.3) acopera numai o parte din organizate, ‘atunci managementul de la cel mai inalt nivel se refera la cei care conduc i conltoleazé acea parte @ organizatie. NOTA 3 - Acesta constituie unul dintre termenii comuni si dintre definitjle de baz pentru standardele ISO referitoare la sistemul de management mentionate In anexa SL a documentului ,Supliment ISO consolidat fa Directivele ISOVIEC, Partea 1”, 34.2 consultant pentru sistemul de management al calita persoana care spriina organizatia (3.2.1) in realizarea sistemului de management al calitiii (3.4.3) furnizand sfaturi sau informatii (3.8.2) NOTA 4 - Consultantul pentru sistemul de management al calititi poate, de asemenea, s& ajute la realizarea tunor parti ale sistemulul de management al caiti (3.5 4). 14CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMI SR EN ISO 9000:2015 NOTA 2 ~1S0 10019:2005 furnizeaz Indrumairi despre cum se face distincfia dintre un consultant pentru SMC care este competent si unul care nu este [SURSA: ISO 10019:2008, 3.2, modificat] 34.3 implicare Participare la o activitate, la un eveniment sau la o situatie 344 angajament implicare (3.1.3) tn, $i contributie la, activitati pentru a indeplini obiective (3.7.1) comune 34.8 autoritate in domeniul configuratiei consiliu de control al configuratiei autoritate de decizie persoana sau grup de persoane cu responsabilitate si autoritate atribuite pentru a lua decizii referitoare la configuratio (3.10.6) NOTA - Partie interesate (3.2.3) relevante din interior si exteriorul organizatie! (3.2.1) ar trebui $8 fie reprezentate In autortatea Tn domeniul configuratel ISURSA: ISO 10007:2003, 3.8, modificat] 348 mediator persoana individualé numita de un fumizor de PRL. (3.2.7) pentru a ajuta partile 88 rezolve un itigi (3.9.6) EXEMPLU: Personal dintre angajati proprl,dintre voluntari sau pe baz de contract (3.47). [SURSA: ISO 10003:2007, 3.7, modificat] 3.2. Termeni referitori la organizatie 324 organizatie persoana sau grup de persoane care are proprile sale functii cu responsabilitati, autortati si relat, pentru a-si indeplini objectivele (3.7.1) NOTA 1 - Conceptul de organizatie include, dar nu se limiteaza la, intreprinzdtor individual, companie, corporati, firm, Tntreprindere, autortate, parteneriat, asociafie (3.2.8), insttuje de binefacere sau altfel de insttuie sau parte ori combinatie a acestora, incorporata sau nu, publicé Sau privat NOTA 2 - Acosta constituie unul dintre termenii comuni gi dintre definitile de bazd pentru standardele ISO referitoare la sistemul de management mentonate In anexa SL a documentului .Supliment ISO consoiidat la Directivele ISONEC, Partea 1". Definifa iniala a fost mosificata prin modificarea notei 1 3.2.2 context al organizatiei combinatie de aspecte interne si externe care pot avea un efect asupra modului in care 0 organizatie (3.2.1) abordeaza dezvottarea si realzarea obiectvelor (3.7.1) sale NOTA 1 - Obiectivele unei organizatii pot fi refertoare la produsele (3.7.6) si servcile (8.7.7) sal, la investi $i ‘comportament faté de partie et interosate (3.2.3). NOTA 2 - Conceptul de context al organizatiei este aplicabil in mod egal atat organizatilor publice sau nonprofit ct gi celor care urmatesc profile NOTA 3- In limba englezé, adesea se face referie la acest concept utiizandu-se all termeni cum ar fi“mediu de afacer’, zmediu organizational’ sau .ecosistem al unel organizati" NoTAS infelegerea termenului de infrastructura (3.5.2) poate ajuta la definirea contextulul organizatel 15CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG, CONSTANTA, 08/02/2016 é ‘ 3 5 g 2 SR EN ISO 9000:2015 3.23 parte interesata, parte interesaté™” persoana sau organizatio (3.2.1) care poate afecta, poate fi afectaté de, sau se poate percepe ea insagi ca filnd afectatd de o decizie sau activitate EXEMPLU - Clienti (3.2.4), proprietar, personal al unei organizati, fumizori (3.2.6), bancher, organisme de reglementare, sindicate, partener sau societatea, care poate include competitor! sau grupuri de presiune care se pun. NOTA - Acesta constituie unul dintre termenii comuni si dintre definitile de baz pentru standardele ISO Teferitoare la sistemul de management mentionate in anexa SL a documentuilui Consolidated ISO Supplement to the ISO/IEC Directives, Pert 1, Defintia inijala a fost modificata prin adaugarea exemplulul 3.24 client persoand sau organizafie (3.2.1) care ar putea primi sau primeste un produs (3.7.6) sau serviciu (3.7.7), destinat acestei persoane sau organiza sau care este cerut de aceasta EXEMPLU - Consumator, cumpaato”™, utlizator final, comerciant cu amanuntul, destinatar al unui produs sau serviciu dint-un proces (3.4.1) inter, beneficiar gi achizitor NOTA - Un client poste fi in interiorul sau din exteriorul organizatet 3.25 furnizor furnizor™ organizatie (3.2.1) care furnizeaz& un produs (3.7.6) sau serviciu (3.7.7) EXEMPLU - Producator, distribuitor, comerciant cu am&nuntul sau vanzator al unui produs sau al unui servic NOTA 4 - Un furnizor poate fi din iteriorul sau din exterior organizate. NOTA 2 -In sitvai contractuale furnizorul este denumit uneori ,contractant’ 3.26 furnizor extern furnizor extern furnizor (3.2.5) care nu face parte din organizatie (3.2.1) EXEMPLU - Producator, distribuitor, comerciant cu amnuntul sau vanzator al unui produs (3.7.6) sau al unui sorviciu (3.7.7) 3.2.7 furnizor de PRL furnizor al procesului de rezolvare a ltigilor persoand sau organizatie (3.2.1) care furnizeaza si face s& functioneze un proces (3.4.1) extern de rezolvare a itigior (3.9.6) NOTA 1 - In general, un furnizor de PRL este o entitate legalé, alta decat organizatia sau persoana fica gi Feclamantul. In acest mod, sunt accentuate cinstea | Independenta. In unele situati este stabilté in cadrul lorganizatel 0 unitate separatd care s4 trateze reciamafile (3.9.3) nerezolvate, NOTA 2 - Fumizorul de PRL Incheie contracte (3.4.7) cu péitlle carora le fumizeaza rezolvarea Iitigiului si Faspunde juridie de performanta (3.7.8). Furnizorul de PRL asiguré mediatoni (3.1.6). Fumizorul de PRL ltizeaz, de asemenea, personal suport, executiv gi managerial penitu a asigura resurse financiare, suport ‘administratv, asistenta in programare, instuire, spaii pertsu Intani, supraveghere gi func simitare, NO NOTA NATIONALA - Expresill din imba englezé ,interested party” si ,stakeholder’ sunt sinonime gi se traduc Ip limba romana ca ,parte interesata "NOTA NATIONALA - Termenul ,cumpardtor” reprezinté una din variantele de treducere In limba romana a termenului,client” din limba englezs, "9 NOTA NATIONALA - Termenii din limba engleza .provider’ s\.supplier sunt sinonime si se traduc in limba romand ca ,furnizor. 16Asoclatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 NOTA 3 - Furnizorii de PRL pot fide multe felur, inclusiv entittl nonprofit sau lucrative si enti) publice. O asociafie (3.2.8) poate, de asemenea, si fie un furizor de PRL. NOTA 4- In ISO 10003:2007 in loc de ,furizor de PRL" este utlizat termenul ,prestator. [SURSA: ISO 10003:2007, 3.9, modificat) 3.28 asociatie organizafie (3.2.1) alcdtuité din persoane sau organizatii membre [SURSA: ISO 10003:2007, 3.1] 3.2.9 functie metrologica unitate functional cu responsabiltate administrativa si tehnic& pentru definirea gi implementarea sistemului de management al masuréii (3.5.7) ISURSA: ISO 10012:2003, 3.8, modificat] 3.3 Termeni referitori la activitate 3.34 imbunatatire activitate pentru cresterea performantai (3.7.8) NOTA. Activitatea poate fi repetabilé sau singular. 3.3.2 imbundtitire continua activtate repetata pentru cresterea performantei (3.7.8) NOTA 1 - Procesu! (3.4.1) de stabilre a obiectivelor (8.7.1) si de identficare a oportuntitior de imbunatafire (33.1) este un proces continuu care uilizeazé constatarile auditului (3.13.9) gl concluzile auottulul (3.13.10), analiza detelor (3.8.1), analzele (3.11.2) efectuate de management (3.3.3) sau alte miloace si In general conduce la acfiuni corective (3.12.2) sau acfiuni preventive (3.12.1) NOTA 2 - Acesta constituie unui dine termenii comuni gi dintre definitile de bazé pentru standardele ISO referitoare la sistemul de management mentionate in anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to the ISOIIEC Directives, Part 1”. Definitiainiialé a fost modificata prin adugarea note: 1 3.3.3 management activitati coordonate pentru a orienta $i a controla o organizafie (3.2.1) NOTA 1 - Managementul poate include stablirea de poltic (3.5.8) ¢1 obiective (37.1) si de process (3.4.1) pentru a Indeplini aceste obiectve, NOTA 2 - Termenul “management” se referé uneori la persoane, adic 0 persoand sau un grup de persoane cu autortate gi responsabiltate pentru conducerea i controlul unei organizati. Atunci cénd “management’ este Utlizat in acest sens ar trebui Intotdeauna 8 fe ulllzat cu un calificaiv, pentru a evita confuzia cu conceptul de management” definit mai sus. ca un ansamblu de actvitat. De exemplu, ‘managementul trebuie..” nu este recomandat, pe cand "managementul de fa cel mai tnalt nivel (3.1.1) trebuie... este acceptabil. Altfel, pentru a exprima concept alunci cénd se referd la ameni,artrebui adoptate cuvinte diferte, de exemplu managerial sau manager 3.3.4 managementul calitati ‘management (3.3.3) referitor la calitate (3.6.2) NOTA — Managementul alts: poate include stabiliea de politic refertoare Ja calitate (3.5.9), de obiective referitoare (a calitate (3.7.2) si de procese (3.4.1) pentru a indeplini aceste oblective prin planificaree calli (8.38), asigurarea calt&pi/ (23.6), controtul caiti (8.3.7) $i mbunstétirea caltifi (2.3.8). 7‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 3.3.6 planificarea calitatli parte a managementului calititi (3.3.4) concentrata pe stabilirea obiectivelor referitoare la calitate (3.7.2) si care specificd procesole (3.4.1) operationale necesare si resursele aferente pentru a realiza obiectivele calitati NOTA. Stabilirea planurior calitai (3.8.9) poate fi parte a planificéri cat 3.3.6 asigurarea c parte a managementului calif (3.3.4) concentrata pe funizarea increderii c8 cerinfele referitoare la calitate (3.6.5) vor fi indeplinite 33.7 controlul calitatii parte a managementului celititi’ (3.3.4) concentrata pe indeplinirea cerinfolor referitoare la caltate (3.6.5) 3.3.8 imbunatatirea calitatii parte a managementului calitati (3.3.4) concentrata pe cresterea capabiltatii de @ indeplini cerinfele referitoare la calitate (3.6.5) NOTA - Cerinele referitoare Ia caltate se got refer la orice aspecte cum ar fi eficecitate (37.11), ficients (@.7.10) sau trasabltete (3.6.13). 3.39 ‘managementul configuratiel activitati coordonate pentru orientarea gi controlul configurafiei (3.10.6) NOTA - Managementul configuratiei se concentreazd tn general pe activtati tehnice 1 organizationale care Stabilese $1 mentin controlul produsulul (87.6) sau serviciulu! (3.7.7) gi al informafilor refertoare le configurafia ‘produsulul (3.6.8) pe intreg ciclul de viafé al produsulu [SURSA: ISO 10007:2003, 3.6, modificat — Nota 1 a fost modificata] 3.3.10 controlul modificarilor Smanagementul configuratiel> activitati pentru controlul elementelor de iesire (3.7.5) dupa aprobarea oficialé a informatilor referitoare la configurafia produsului (3.6.8) [SURSA: ISO 100072003, 3.1, modificat] 3.3.11 activitate cel mai mic element de lucru identificat intr-un project (3.4.2) [SURSA: ISO 10006:2003, 3.1, modificat] 3.3.42 managementul proiectului planificarea, organizarea, monitorizarea (3.11.3), controlarea™? si raportarea tuturor aspectelor unui pproiect (3.4'2) si motivarea tuturor celor implicat} in el pentru a realiza obiectivele proiectului [SURSA: ISO 10006:2003, 3.6] 3.3.13 object al configuratie! obieot (3.6.1) in cadrul unel configurafii (3.10.6) care satisface o functie de utilizare finala [SURSA: ISO 10007:2003, 3.5, modificat] 9 NOTA NATIONALA - Termenut in limba engleza este .controling’. 18‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG, CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 3.4 Termeni referitori la proces 344 proces ansamblu de activitati corelate sau in interactiune care utilizeaz& elemente de intrare pentru a livra un rezultat intentionat NOTA 1 - fn functie de contextul de refering, .ezulatul intention (375), produs (7.6) sau servo (37.7) al unui proces este numit element de iesire NOTA 2 - In general, elementele de intrare Intr-un proces sunt elemente de iesire ale altor procese, iar elementele de iesire ale unui proces sunt elemente de intrare pentru alte procese. NOTA 3 — Atunci cénd se face referie Ia doud sau mai multe procese in serie care sunt corelate si in interacfiune, ele pot f de asemenea considerate ca un proces, NOTA 4 - ln general, procesele dint-o organizafio (3.2.1) sunt planificae gi realizate in condifji controlate pentru a adauga valoare. NOTA 5 - Un proces, In care conformitatea (3.6.11) elementulul de josie rezuitat nu poate fi validata cu usurints ‘sau din punet de vedere economic, este In mod frecvent denumit proces special” NOTA 6 - Acesta constitule unul dintre termenii comuni si dintre definitile de bazd pentru standardele ISO refertoare la sistemul de management mentionate In anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to the ISO/IEC Directives, Part 1" Defintia initial a fost modificata pentu a se preveni efectul de circulartate intre proces gi element de iesite gi au fost adaugate notele de la 1 la 5. 3.4.2 project proces (3.4.1) unic care consta dintr-un ansamblu de activitsti coordonate gi controlate, cu dala de Inceput si data de finalizare, Intreprins pentru realizarea unui obiectiv (3.7.1) conform cerinfelor (3.6.4) specifice si care include constrangeri referitoare la timp, costuri si resurse NOTA 4 ~ Un proiect individual poate constitu o parte @ unei structuri a unui proiect mai mare si In general are date de Incepere 5 de finaizare stabilte NOTA 2 — In unele proiecte obiectivele si domeniul de aplicare sunt actualizate si caracterisicle (3.10.1) produsului (3.7.8) sau servicialui (3.7.7) sunt definite progresiv, pe masur8 ce proiectul inainteaza, NOTA 3 ~ Elementul de iesire (3.7.5) al unui proiect poate consta din una sau mai multe unitati de produs sau servciu. NOTA 4 ~ Organizarea (3.2.1)" proiectului este in mod normal temporard gi stabilté pentru durata de viata a provectului NOTA 5 - Complexitatea interaclunilor dintre activittile proiectului nu este legaté in mod necesar de marimea proiectului [SURSA: ISO 10006:2003, 3.5, modificat ~ Notele de la 1 la 3 au fost modificate] 343 realizarea sistemului de management al cali proces (3.4.1) de stablire, documentare, implementare, mentinere si Imbundtatjire continu’ a unui sistem de management al calitai (3.5.4) [SURSA: ISO 10019:2005, 3.1, modificat - Notele au fost terse] 344 achizitia competentei proces (3.4.1) de dobandire a competenfei (3.10.4) ISURSA: ISO 10018:2012, 3.2, modificat] *® NOTA NATIONALA - Termenul 3.2.1 este ,orgarzatie* dar in contextul noel este adecvaté utlizarea termenuluorganizare” 19CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG, CONSTANTA, 08/02/2016 Asociatia de Standardizare din Romar SR EN ISO 9000:2015 3.4.5 procedurs mod specificat de realizare a unei activitati sau a unui proces (3.4.1) NOTA- Procedurile pot fi documentate sau nu. 3.46 a externaliza (verb) face un aranjament prin care 0 organizafie (3.2.1) extema efectueaza o parte dintr-o functie sau un proces (3.4.1) al unei organizafil NOTA 1 - 0 organizatie externa este in afara domeniulul de aplicare al sistemului de management (3.5.3), desi functia sau procesul extemalizat face parte din domeniului de aplicare NOTA 2 - Acesta constituie unul dintre termenil comuni gi dintre definitile de baz pentru standardele ISO Tefertoare la sistomel de management mengonate in anexa SL a documentulul Consolidated ISO Supplement to the ISO/IEC Directives, Part 1" 347 contract acord obligatoriu 348 proiectare gi dezvoltare Ansamblu de procese (3.4.1) care transforma cerinfele (3.6.4) pentru un object (3.6.1) In cerinte mai detaliate pentru acel obiect NOTA 1 - Cerintele care formeazii elementele de intrare pent proiectare si dezvoltare sunt adesea rezutatu Cereetari gt pot f exprimate inn sens ma larg, mai general deca cernfele care formeazd elomentele de ioire (2.78) ale protectan 51 dezvolii. Cernfele sunt Tn general definite in termeni de caracteristey (3.10.1). Int-un protec (3.42) po existacAteve sta de proiectare si dezvottare. NOTA 2 - In limba engleza, termenii ‘design’ si “development” si expresia “design and development” sunt uneort Utiizat ca sinonime $i alteori pentru a defini etape diferte din cadrul procesului global de proiectare si dezvoltare, jn limba francezA termenii “conception” si"développement’ si expresia “conception et développement’ sunt uneori utiizag ca sinonime si alteor| pentru a defini etape diferte din cadrul procesului global de proiectare si dezvottae. NOTA 3 - Poate fi aplicat un atribut pentru a indica natura a ceea oe se proiecteazA gi se dezvolt (de exemplu proiectarea ¢1 dezvottarea produsulul (3.7.8), proiectarea si dezvoltarea serviciului (37.7) sau proiectarea §i dezvoltarea procesulti). 3.8 Termeni referitori la sistem sistem ansamblu de elemente corelate sau in interactiune 3.5.2 frastructura sistem (3.5.1) de faciltat, echipamente gi servicil (3.7.7) de care este nevoie pentru functionarea unei organizati (3.2.1) 3.83 ‘sistem de management ansamblu de elemente corelate sau in interactiune ale unei organizafi (3.2.1) prin care se stabilesc politicile (3.5.8) si obiectivele (3.7.1), precum si procesele (3.4.1) prin care se realizeazi acele obiective NOTA 1 - Un sistem de management poate s& trateze o singurd discipiind sau mai mute discipline, de exemplu managementul caltai (3.3.4), managementul fnanciar sau managementul de medi NOTA 2 - Elementele sistemului de management al calitait stabilesc structura, rolurle gi responsabiltafile organizate, pianificarea, functionarea, polticile, practicile, regull, convingenie, obiectivele si procesele prin care se realizeazd acele obiective 20. CONSTANTA, 08/02/2016 CANALELOR NAVI de Standardizare din Romania, CN. ADM Asoc SR EN ISO 9000:2015 NOTA 3 - Domeniul de aplicare al unui sistem de management poate include intreaga organizatie, functiuni specifice $i identficate ale organizatiei, sectiuni specifice gi identficate ale organizafiei sau una sau mai multe funcfiuni in cadrul unui grup de organizati NOTA 4 - Acesta constituie unul dintre termenii comuni si dintre defiritile de baz& pentru standardele ISO Tefertoar a sltemul de. management mentonat I anere SL a document ,Corgldted ISO Supplement fo the ISONEC Directives, Part 1" In defnita intial au fost modificate notele de lat la 3 3.5.4 sistem de management al calitatii parte a unui sistem de management (3.5.3) referitoare la calitate (3.6.2) 3.5.5 mediu de lucra ansamblu de condifi in care se desfasoara activitatea NOTA - Conditjile includ factor fiici, social, psihologici si de mediu (cum ar fi temperatura, iluminare, scheme de recunoastere & meritelor, sires ocupational, ergonomie si compozitiaatmosfericd) 358 confirmare metrologica ansamblu de operat cerute pentru a se asigura c& echipamentul de masurare (3.11.6) este conform cu cerinfele (3.6.4) pentru utiizarea sa intentionata NOTA 1 - In general confimarea metrologica include etalonarea sau verifcarea (3.8.12), orice ajustare sau reparare (3.129) necesare si reetalonare ulterioaré, compararea cu cerintele metrologice pentru ulizarea intentionata a echipamentului, precum gi orice sigilare g etchetare cerute NOTA 2 - Confirmarea metrologicé este obtinuté numai dac& sin momentul In care s-a demonstrat si documentat adecvarea echipamentului de masurare pentru utlizarea intentjonatd NOTA 3 - Gerinfele pentru utiizarea intentionaté includ consideratil cum ar fl intervalul de msurare, rezolutia $i erovile maxime admisibile, NOTA 4 - Cerinjele metrologice sunt de obice!distincte de cerintele pentru produs (3.7.6) si nu sunt specticate ta acestea [SURSA: ISO 10012:2003, 3.5, modificaté — Nota 1 a fost modificata] 35.7 istem de management al masurdi ansamblu de elemente corelate sau in interacjiune, necesar pentru a se obtine confirmarea ‘metrologic& (3.5.6) $i controlul proceselor de masurare (3.11.5) [SURSA: ISO 10012:2003, 3.1, modificata] 35.8 politica intentii si directie ale unei organizafii (3.2.1) aga cum sunt exprimate oficial de ‘managementul sau de la cel mai inalt nivel (3.1.1) NOTA - Acesta constituie unul dintre termenii comuni gi dintre defintile de bazd pentru standardele ISO refertoare la sistemul de management menfionate in anexa Sl. a documentului ,Consolidated ISO Supplement to the ISOIIEC Directives, Part 1" referitoare la calitate politicé (3.5.8) in legatura cu calitatea (3.6.2) NOTA 1 - In general, poltica refertoare la calitate este consecventé cu politica globalé a organizatiei (3.2.1), poate fi alniaié la viziunea (3.5.10) s1 misiunea (3.5.11) orgenizatiel si furizeazé un cadry pentru stable Sbiectvelor refentoare fa caltate (37.2). NOTA 2 - Principile managementului caltifi prezentate in acest standard international pot forma o baza pentru stabilrea une! pollicirefertoare la caltate, 2‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN, ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 3.5.40 viziune “organizatie> aspiratie spre ceea ce o organizafie (3.2.1) ar dori s& devina, aga cum este exprimata de managementul sau de la cel mal inalt nivel (3.1.1) 3.5.11 misiune Corganizatie> ratiunea de a exista o organizatie (3.2.1), aga cum este exprimata de managementul su de la co! mai inalt nivel (3.1.1) 3.6.12 strategie plan pentru Indeplinitea unui obiectiv (3.7.1) pe termen lung sau a unui obiectiv (3.7.1) general 3.6 Termeni referit ri la cerinte 3.6.4 object entitate atticol orice este perceptibil sau imaginabil EXEMPLU - Produs (2.7.6), servicu (37.7), proces (3.4.1), persoand, organizatie (3.2.1), sistem (3.5.1), resursé. NOTA - Obiectele pot fi materiale (de exemplu un motor, ofoaie de hare, un diamant), imateriale (de exemplu fata de echimb, un pan al unui project sau imaginate (de exempu sadil vitor a une organiza) [SURSA: ISO 1087-1:2000, 3.1.1, modificat] 3.6.2 calitate masura in care un ansamblu de caracteristici (3.10.1) intrinseci ale unui obiect (3.6.1) indeplineste cerintele (3.6.4) NOTA 1 - Termenul .caltate" poate futlizat cu adjective cum ar fi slaba, buna sau excelent8. NOTA 2 -.Intrinsec’ ca opus la atibult’ inseamna existent in object (@.6.1). 3.6.3 clasa categorie sau rang alocat diferitelor cerinfe (3.6.4) pentru obiecte (3.6.1) avand aceeasi utilizare functional EXEMPLU - Claselebiletelor de avion gi categorie hotelurior dint-un ghid hoteir. NOTA-- Atunci cind se stables o coin’ rofertoare le caitate (3.65), clasa este in general specifcata 364 cerinta nevoie sau asteptare care este declarata, in general implicité sau obligatorie NOTA 1 = Jin general impli’ inseamna ca reprezinié © practic intema sau o obignuints pentru orgaizatic (32:1) gi penta patie intereset (3.2.3) ca nevora sau asteptarea lust in considerare a empl NOTA 2 - O cerinta speciicata este aceea care este declaraté, de exemplu, in informafii documentate (3.8.6) NOTA 3 ~ Se poate utiiza un califcativ pentru a desemna un tip specific de cerinte, de exemplu cerinte pentru produs (3.7.6), cerinte ale managementulu) cali (3.3.4), cerinfe ale clientului (3.2.4), cerinfe refentoare le calitate (3.68). NOTA 4 - Cerintele pot fi generate de atfente par interesate sau de organizatia insasi NOTA '5 — Pentru a realiza 0 tnalta satisfactie @ clientulu (3.9.2) poate fi necesar sa se indepiineasca o asteptare ‘unui client chiar dacé aceasta nu este nic! dectarat8, nici i general impiicité sau obligatorie. 22‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 NOTA 6 - Acesta constituie unul dintre termenii comuni gi dintre defiitile de bazd pentru standardele ISO referitoare la sistemul de management mentionate in anexa SL a documentului ,Consolidated ISO Supplement to the ISO/IEC Directives, Part 1". Definija inijalé a fost modifcata prin adéugarea notelor de ta 3 la 5. 36.5 cerinfa referitoare la calitate cerinfa (3.6.4) pentru calitate (3.6.2) 3.6.6 cerinta legala coring (3.6.4) obligatorie specificata de un organism legislativ 3.6.7 cerinta reglementata corinfa (3.6.4) specificatd de o autoritate mandatata de un organism legislativ 36.8 informatii referitoare 1a configuratia produsul cerinfe (36.4) sau alte informalii refertoare la proiectarea, realizarea, venficarea (3.8.12), functionarea $i sustinerea produsului [SURSA: ISO 10007:2003, 3.9, modificat) 3.6.9 neconformitate neindeplinirea unei cerinfe (3.6.4) NOTA - Acesta constitule unul dintre termenii comuni gi dintre define de baz& pentru standardele ISO refertoare la sistemul de management mentionate in anexa SL a documentului ,Consolidated ISO Supplement to the ISOIIEC Directives, Part 1” 3.6.10 defect neconformitate (3.6.9) referitoare la o utiizare intenfionata sau specificata NOTA 1 - Distinctia dintre conceptele de defect si neconformitate este importanté deoarece aceasta are conctati legale, In special cele asociate problemelor referitoare la rSspunderea juridic& pentru produs (3.7.6) si serviciu @77, NOTA 2 - Utlizarea intentionaté, aga cum a fost prevazuté de client (3.2.4), poate fi afectata de natura informetilor (3.8.2), cum ar finstructiuni de utiizare sau de mentenanta, puse la cispozitie de furizor (3.2.5). 3.6.11 conformitate Indeplinirea unei cerinfe (3.6.4) NOTA 1 — In limba englezé cuvantul conformance” este sinonim dar nerecomandat, In franceza compliance” este sinonim dar nerecomandat. NOTA 2 - Acesta consttuie unul dintre termenii comuni si dintre definitile de baz’ pentru standardele 1S referitoare la sistemul de management mentionate in anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to the ISO/IEC Directives, Part 1". Defntia injald a fost modificaté prin adugarea notel 1 capacitatea unui object (3.6.1) de a realiza un element de iesire (3.7.5) care va indepiini cerinfole (3.6.4) pentru acel element de iesire NOTA Termeni refer la capabiltatea procesulu (34.1) a domenul statisti sunt defi tn 180 3534-2. * NOTA NATIONALA - Termeni ,conformance’ tn limba engleza si .compliance’ In limba franceza se traduc in limba romana prin ,conformare” 23[Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 3.6.43 trasabilitate capacitatea de a reconstitulistoricul, aplicarea sau localizarea unui object (3.6.1) NOTA 1 - Atunci cénd este luat in considerare un produs (3.7.6) sau un servic (3.7.7), trasabiltatea se poate refer la ~ ofiginea materialelor gi componentelor, = istoricul proceséii 51 = distribuyia gi localizarea produsului sau servicilui dupa livrare, NOTA 2 - In domeniul metrologieldefinija acceptaté este cea din ISO/IEC Guide 89. 3.6.14 dependabilitate abiitatea de a functiona cum si cand se solicit [SURSA: IEC 60050-182, modficat- Notele au fost sterse] 3.6.15 inovatie ‘object (3.6.1) nou sau schimbat, care realizeaza sau redistribuie valoare NOTA 1 - Activitiile care au ca rezultat inovatia sunt de regulé gestionate. NOTA 2 - Inovatia este de regula semnifcativa prin efectul su 3.7 Termeni referitori la rezultat 374 obiectiv rezultat de indeplinit NOTA 1 - Un abiectv poate fi strategie, tactic sau operational NOTA 2 - Obiectivele pot fi legate de cferite discipline (cum ar fi obiectve fnanciare, obiective de mediu sau tn ‘Gomeniul sanstati si securitai) gi se pot aplica la diferte nivelur [cum ar fi la nivel strategic, 1a nivel de organizatie (3.21), la nivel de proiect (3.4.2), produs (3.7.6) si proces (3.4.1) NOTA 3 - Un obiectv poate fi exprimat in alte moduri, de exemplu ca un rezultat intentionat, un scop, un crite Operational, ca un objectv refertr la calitate (3.7.2) sau prin uiizarea altor cuvinte cu injeles similar (de exemply tel, scop sau tints) NOTA 4- In contextul sistemelor de management al cata (3.5.4), obiectvele refertoare la caftate (3.7.2) sunt Stablite de organizatie (3.2 1) In concordanta cu polca refentoare la caiitate (3.5.9), pentru a se obtine rezultate specifice NOTA 5 - Acesta constituie unul dintre termenil comuni gi dine definitile de baz pentru standardele ISO fefertoare la sistemul de management mentionate Tn anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to the ISOMEC Directives, Pert 1. Definijiaintialé a fost modificata prin modiicarea notel 2, 372 ‘oblectiv referitor la calitate obiectiv (3.7.1) in legatura cu calitatea (3.6.2) NOTA 4 - In general, obiectivele referitoare la calitate se bazeazd pe polca referitoare la caltale (3.5.9), a organizatie’ (3.2.1). NOTA 2 - In general obiectivele refertoare la calitate sunt speciicate pentru niveturie, functile si procesele (8.4.1) felevante din organiza (3.2.1). 373 succes indeplinirea a unui obiectiv (3.7.1) 24;. CONSTANTA, 08/02/2016 Asociatia de Standardizare din Romania, CN, ADMIN.CANALELOR NAVI SR EN ISO 9000:2015 NOTA - Succesul une! organizafi (3.2.1) subliniaz’ nevoia existentei unui echilibru intre interesele sale feconomice sau financiare si nevoile pafilor interesate (3.2.3), de exemplu clenti (3.24), utlizatori, investitoril ‘actionari (propretari), persoanele din organizatee, furnizori (3.2.5), pattenesti, grupurie si comunitatile interesate. 374 succes sustenabil succes (3.7.3) pe 0 perioada de timp NOTA 1 - Succesul sustenabil subliniazé nevoia existentei unui echilbru intr interesele economico-financiare ale organizafii (3.2.1) si cele ale mediulu social si ecologic. NOTA 2 - Succesul sustenabil are legatura cu partile interesate (3.2.3) ale unel organizati, de exemplu clienti (8.2.4), proprietari, personalul organizatie, furnizor (3.2.5), banci, sindicate, partener sau societate, 3.7.5 ‘element de iegire rezultatul unui proces (3.4.1) NOTA ~ Daca un element de este al organizafe (3.2.1) este un produs (87.8) sau un servo (3.7.7), depinde de preponderenta caractesticlor (310.1) implicate, de exemplu un tablou expus spre vanzare it-o galerie este tin prod, In timp ce furizarea Unu abiou care a fost comand este un servic, un hamburger cumparet a un chioge este un produs, in timp ce pimirea unel omen! i servirea unui hamburger Comandatint-un restaurant teste parte aunt servic 376 produs element de iesire (3.7.5) al unel organizafi (3.2.1) care poate fi produs fara existenta unei tranzacti care are loc intre organizatie si client (3.2.4) NOTA 1 - Obtinerea unui produs se realizeazé fird necesitatea existentel unei tranzacti prealabile Intre furnizor 8.2.5) gi cient, dar poate adesea implica nojiunea de element al servciulu (3.7.7) pana la momentul ivr c&tre lent. NOTA 2 - Elementul dominant al unui produs este cd acesta este in general tangibil NOTA 3 — Hardware- este tangibil si cantitatea sa este 0 caracteristicd (3.10.1) cuantificablld (de exemplu anvelope). Materilele procesate sunt tanglbile gi volumul lor este 0 caracteristicé continu (de exemply Combustibiul sau bauturle gazoase), Hardware-ul si materialele procesate sunt denumite bunuri. Software-ul%”” Const In informafi (3.8.2) indiferent de mediul de Ivrare (de exemplu program de calculator, aplicatie pe telefon ‘mobil, manual de instructiuni, confinutul unui dictionar, drepturile de autor pentru o compozitie muzicala, permisul de gofer auto) 377 element de iesire (3.7.5) al unei organizafi (3.2.1) cu cel putin 0 activitate desféguraté in mod necesar Intre organizatie si client (3.2.4) NOTA 1 - Elementele dominante ale serviciulu sunt in general intangible. NOTA 2 - Serviciulimplicd adesea activi fa intertata cu cientul pentru a stabill cernfele (26.4) clientulu, precum si activtiti la livrarea serviciului gi poate implica 0 relate continu’, ca in cazul servicilor bancare, de ccontabiltate sau ale organizatilor publice, de exemplu goal sau spitale, NOTA 3 - Fumizarea unui serviciu poate implica, de exemplu, urmatoarele: © activitate efectuata pe un produs (3.7.6) tangitl furnizat de client (de exemplu repararea unui autovehicul), © actvitate efectuata pe un produs intangibil furnizat de client (de exernplu declaratia de venit necesara pentru stablirea impozitelor); ~ Tivrarea_unui produs intangibil (de exemplu furnizarea de informapt (3.8.2) In contextul transmiterii de cunostint) ") NOTA NATIONALA ~ In contextul acestui stendard hardware" reprezint orice element material, tangtil s discret, lar ,sofware" reprezinta informa, indferent de mediul de Ivrare, spre deosebire de Infelesurile in dlctionarul éxplicativ a imbii romne,restranse la domenis sistemelor gi echipgmentelor de calcul electronic 25‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 = crearea unei amblanfe pentru client (de exemplu in hotelur i restaurante); NOTA 4 - In general, cientul beneficiaza de servic 378 performanta rezultat masurabil NOTA 1 - Performanta se raportesza atat la parametri cantitativ, cat sila parametricaltativ NOTA 2 - Performanta se poate raporta la managementul (3.3.3) actvitailor (3.3.11) proceselor (3.4.1), produselor (376), servicilor (3.7.7), sistemelor (3.5.1) sau organizatilor (3.2.1) NOTA 3 - Acesta constituie unui dintre termenii comuni gi dintre defintile de baz pentru standardele ISO Teferitoare la sistomul de management mentionate in anexa SL a documentului ,Consolidated ISO Supplement to the ISO/IEC Directives, Part 1" Defintia infialé a fost modificata prin modticarea notei 2 3.7.9 rise efect al incerttudini NOTA‘ - Un efect este 0 abatere, pozitivd sau negativé, de la 0 agteptare NOTA 2 - Incerttitudinea este starea, chiar pariald, de insuficienta de informetii (3.6.2) legate de infelegerea sau ‘cuncasterea unui eveniment, @ consecinfelor sau plauzibiltati acestuia. NOTA 3 - Riscul este caracterizat adesea prin referte la evenimente potentale (aga cum sunt definite in Ghidul 180 73.2008, 35.1.3) §1 consecinfele lor (aga cum sunt definite in Ghidul ISO 73:2008, 3.6.1.3) sau o combinatie a acestora NOTA 4 - Riscul este adesea definit ca 0 combinalle a consecinfelor unui eveniment (inclusiv schimbarea Circumstantelor) gi plauzibilitati asociate de aparije (aga cum sunt definite in Ghidul ISO 732008, 3.6.1.1). NOTA - Cuvantul isc" este utlizat uneor atunci cénd exist& numai posibiltatea unor consecinte negative. NOTA 6 - Acesta constituie unul dintre termenii comuni gi dintre definitile de baza pentru standardele ISO Tefertoare la sistomul de management menfionate in anexa Sl.a documentului Consolidated ISO Supplement to the ISOIIEC Directives, Part 1". Definia inijalé a fost modificata prin adaugarea note’ 5. 3.7.40 eficienta relatia dintre rezultatul obtinut i resursele utlizate 37.44 eficacitate ‘gradul in care activitatile planificate sunt realizate i rezultatele planificate sunt objinute NOTA - Acesta constituie unui dintre termenii comuni $i dintre definitile de baz pentru standardele ISO Foferitoare la sistemul de management mentionate in anexa SL a documentului Consolidated |SO Supplement to the ISO/IEC Directives, Part 1". Definitia inijala a fost modtficata prin adaugarea ,sunt” in fata cuvantului ,obtnute’ 3.8 Termeni referitori la date, informatii si documente 3.8.4 date fapte despre un obiect (3.6.1) 38.2 informatit date (3.8.1) semnificative 3.8.3 dovezi obiective date (3.8.1) care sustin existenta sau veridicitatea unui Iueru 26. CONSTANTA, 08/02/2016 CANALELOR NAVI Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMI SR EN ISO 9000:2015 NOTA 1 - Dovezile obiective pot fi obtinute prin observatie, mésurare (3.11.4), Incercare (3.11.8) sau prin ate mijoace, NOTA 2 - Dovezile obiective pentru auc (3.13.1) constau in general din Inregistrin (3.8.10), declaratii despre fapte sau din alte informati (8.8.2) care sunt relevante pentru cnterile de audit (3.13.7) si veniicable. 3.8.4 sistem informational retea de canale de comunicare utilizata intr-o organizatie (3.2.1) 3.8.5 document informatii (3.8.2) gi mediul care le confine EXEMPLU-- Iregistraro (3.8.10), speciiafie (3.8.7), document procedural, sch, report, standard NOTA 1 - Mediul poate fi hatte, disc de calculator magnetic, electronic sau optic, fotografie sau egantion master ‘sau 0 combinatie @ acestora, NOTA 2 - Un ansamblu de documenta, de exemplu specifica $i Inregistrari, este numit in mod frecvert .documentati’, NOTA 3 - Anumite cerinfe (3.6.4) (de exemplu cerinta de lizibiltate) sunt valabile pentru toate tipurie de document, Totusi, pot exista cetinte diferite pentru specifica (de exemplu cerinfa de a fi controlate la revizie) $i pentru inregistrari (de exemplu cerinta de a fi regasibil). informatii (3.8.2) care necesita a fi controlate gi mentinute de o organizafie (3.2.1) impreuna cu mediul care le confine NOTA 1 - Informatie documentate pot exista In orice format, pe orice media gi din orice sursa. NOTA 2- Informatie documentate se pot refer la = sistemul de management 3.5.3), inclusiv la procesele (3.4.1) conexe; informatile create In scopul functions organizatiel (documentatje) = dovezi ale rezutatelor objinute (Inregistran (3.8.10) NOTA 3 - Acesta consttuie unul dintre termenii comuni gi dintre definitile de baza pentru standardele ISO referitoare la sistemul de management mentionate Tn anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to the ISO/IEC Directives, Part 1" 38.7 specificatie document (3.8.5) care contine cerinte (3.6.4) EXEMPLU - Manualul cali (2.88), planu! cali (28.9), desenul tehic, document procedural, instrucfune de luce NOTA 1 - 0 specificatie se poate refer la activititi (de exemplu document procedural, specifcatie de proces 3.4.1), specifcatie de incercare (3.11.8) sau la produse (3.7.6) (de exemplu specifcatie de produs, specificatie de performanas (3.78) si desen). NOTA 2 - Se poate Tntampla ca, prin stabilrea cerintelor, 0 specifcatie s& stabileasca suplimentar rezultatele obtinute prin proiectare si dezvoltare (3.4.8) si astfel, In anumite cazur, s& poala fi utlizata ca o Inregistrare (8.8.10) 388 manual al calitati specificatie (3.8.7) pentru sistemul de management al cali (3.5.4) al unet organizafi (3.2.1) NOTA - Marualele cali pot ier prin detali format pentru a se pot la dmensiunes si complentatea unel organiza (32.4) inividuale arCN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN ISO 9000:2015 3.8.9 plan al calitati Speciicatie (3.8.7) care precizeazé procedurile (3.4.5) si resursele asociate care vor fi aplicate unui obiect (3.6.1) specific, cand gi de catre cine NOTA.1 - Aceste proceduri le includ in general pe acelea care se referd la procesele (3.4.1) de management a! clit (3.3.4) gi la procesele de realizare a produsului (3.7.6) si serviciului (3.7.7). NOTA 2 — Un plan al cali se referd deseo la parti ale manualulul cali (3.8.8) sau ale documentelor (38.8) procedural. NOTA: - Un plan al caltii este In general unul din rezutatele planificani cata (3.3.5) 3.8.40 inregistrare document (3.8.5) prin care se declara rezultatele obtinute sau se furizeazé dovezi ale activitatilor realizate NOTA 1 - Inregistritle pot futlizate, de exemplu, pentru a oficialza trasabiltatea (3.6.13) si pentru a fumiza dovada refertoare la vericare (3.8.12), acfune preventva (3.12.1) s1 acfiune corectivé (3.12.2). NOTA2 - In general, nu este necesar ca Inregistrle s@ fe supuse controluuirevizilor. 38.11 plan de management al proiectului document (3.8.5) care specifica ce este necesar pentru a atinge obiectivul (obiectivele) (3.7.1) projectului (3.4.2) NOTA 1 ~ Un plan de management al proiectului ar trebui s& includa sau sa se refere la planul caltafi (3.8.9) provectulu NOTA 2 - Planul de management al proiectulul include de asemenea sau face referre la alte planuri cum ar fi Cele in legaturé cu structur organizafionale, resurse, programe, buget, managementul (3.3.3) nscunior (37.9), franagementul mediului, managementul sénatati si securtji ocupalionale, managementul securitai, dupa cum este cazul [SURSA: ISO 10006:2003, 3.7] 3.8.12 verificare confirmare, prin furnizare de dovezi obiective (3.8.3) c& corinfole (3.6.4) specificate au fost indeplinite NOTA 4 - Dovada obiectiva necesar’ pentru verificare poate fi rezultatul unel inspecti (3.11.7) sau al unei alte forme de determinare (3.11.1), precum efectuarea de calcule alternative sau analizarea documentelor (3.8.5) NOTA 2 - Activtaile derulate pentru verificare sunt uneori denumite un proces (3.4.1) de calficare, NOTA 3 - Cuvantul 'verificat” este utlizat pentru a desernna starea corespunzatoare, 3.8.13 validare confirmare, prin furnizare de dovezi obiective (3.8.3) c& cerinfele (3.6.4) pentru o utiizare sau aplicatie intenfionatd au fost indeplinite NOTA 1 - Dovada oblectivé necesara pentru validare este rezuitatul unel incercér (3.11.8) sau al unel alte forme de determinare (3.11.1) precum efectuarea de calcul alternative sau analizarea documentelor (3.8.5). NOTA2 - Cuvantul 'validat’ este utlizat pentru a desemna starea corespunzatoare. NOTA 3 - Conaitile de utlizare pentru validare pot freale sau simulate. 3.8.14 evidenta stadiului configurat inregistrare gi raportare oficiale despre informatie referitoare la configuratia produsului (3.6.8), stadiul modific&rilor propuse gi stadiul implementarii modificarilor aprobate 28Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG, CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 [SURSA: ISO 10007:2003, 3.7] 3.8.15 caz specific subiect al planului calitstii (3.8.9) NOTA - Aceasta expresie este utiizat® pentru a evita repetiia sintagmei .proces (3.4.1), produs (3.7.8), pprolect (3.4.2) sau contract (8.4.7)" tn 1S 10006. [SURSA: ISO 10005:2005, 3.10 modificat ~ Nota 1 a fost modificata) 3.9 Termeni referitori la client 3.04 feedback opinii, comentarii gi expriméri ale interesului fafa de un produs (3.7.6), un serviciu (3.7.7) sau un proces (3.4.1) de tratare a reclamatilor [SURSA: ISO 10002:2014, 3.8, modificat - A fost inclus in definite termenul ,serviciu’) 3.9.2. satisfactia cliontul percepiie a clientului (3.2.4) despre masura in care asteptarile clientului au fost indeplinite NOTA 1 - Se poate ca asleptarea clientului s& nu fle cunoscuta de organizatie (3.2.1) sau chiar de clentului Fespectv, pana cénd este fumizat produsul (3.7.8) sau serviciul (3.7.7). Poate fi necesar penisu atingerea unui Tnalt grad de salisfactie a clientului s& se Indeplineasca o asteptare a unui client chiar daca aceasta nu este nici declarata si nici in general implicté sau obigatorie. NOTA 2 - Reclamafile (3.8.3) sunt un indicator comun al unui grad sc&zut de satisfacie a clentulu, dar absenta acestora nu implic’ automat un grad riicat de satisfacte a clientuli NOTA 3 - Chiar daca cerinjele clientulu’ (3.6.4) au fost agreate cu clientul gi ndeplinite, aceasta nu asigura ‘automat un grad ridicat de satisfacie a cllentull [SURSA: ISO 10004:2012, 3.3, modificat - Notele au fost modificate] 3.9.3 reclamatie exprimarea insatisfactiei, adresaté unei organizafii (3.2.1) referitoare la produsul (3.7.6) sau serviciul (3.7.7) acesteia sau la procesul (3.4.1) in sine de tratare a reclamatillor, la care este agteptat in mod explicit sau implicit un raspuns sau o rezolutie [SURSA: ISO 10002:2014, 3.2, modificat - A fost inclus in defintie termenul ,serviciu"] 3.9.4 service furnizat clientului interactiunea dintre organizafio (3.2.1) i clint (3.2.4), pe parcursul ciclului de viat@ al produsului (3.7.6) sau al serviciului (3.7.7) ISURSA: ISO 10002:2014, 3.5, modificat -A fost inclus in definitie termenul ,serviciu’] 39.5 cod de conduit pentru satisfactia clientului promisiuni, fécute clienfilor (3.2.4) de cétre 0 organizatie (3.2.1), referitoare la comportarea sa, care vizeaza Imbunatatirea satisfactieiclientului (3.9.2) si a prevederilor conexe NOTA 1 - Prevederile conexe pot include objective (3.7.1), concii, mit, informati (3.8.2) de contact si proceduri (3.4.5) de tratare a reciamatilor (39.3) NOTA 2- In 80 10001:2007, termenul,cos'este utlizat in loc de .cod de conduits pentru stistacta cent [SURSA: ISO 10001:2007, 3.1, modificat - Termenul ,cod” a fost retras ca termen admis si nota 2a fost modificata] 29(CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 zg e 2 § 2 3 g i: SR EN ISO 9000:2015 litigiu dezacord, generat de o reclamafie (3.9.3) trimis& unui funizor de PRL (3.2.7) NOTA. Unele organiza! (3.2.1) permit clienfilor (3.2.4) lor 88 Tgi exprime, In prima instant, insatisfactia cate un furizor de PRL. In aceasta situate, exprimarea insatisfacjei devine o reciamatie atunci cand este timisd ‘organizaliel pentru a primi un raspuns 3} devine un itigiu dacd nu este rezolvata de organizatie fara interventia fumnizoruli de PRL. Multe organizatii prefer ca mai inti client lor s&-5i exprime orice insatistactie tn cadrul organizate, inainte de utizarea une! solujonari externe a itigiuit [SURSA: ISO 10003:2007, 3.6, modificat] 3.10 Termeni referitori la caracteristica 3.10.1 caracteristica trasaturd distinctiva NOTA 1 - O caracteristicé poate fi inerenta sau atribulta NOTA 2 - 0 caracteristica poate fi calitativa sau cantitativa NOTA 3 - Sunt diverse clase de caracterstci, dupa cum urmeaza a). fizice (de exemplu caracteristici mecanice, electice, chimice sau biologice), by senzoriale (de exemplu olfactve, tactile, gustative, vizuale, audtive), ©) comportamentale (de exemplu poltete, onesttate, sinceritate), 4) temporale (de exemplu punctualitate fabiltate, disponibiltate, continutete), ‘e)_ergonomice (de exemplu caracteristicdfziologica sau referitoare la siguranta umana), 4) functional (de exemplu viteza maxima a unui avion), 3.10.2 caracteristica referitoare la calitate caracteristicé (3.10.1) inerenta a unul object (3.6.1) referitoare la o cerintai (3.6.4) NOTA 1 - inerent inseamn care existé in ceva, n special ca o caracteristicé permanent8. NOTA 2- 0 caracteristcd atribuita unui obiect (de exemplu pretul unui obiect) nu este o caracterstica referitoare la calitatea obiectuul respect. 3.10.3, factor uman caracteristicd (3.10.1) a unei persoane, care are un impact asupra unui obiect (3.6.1) luat in considerare NOTA 1 - Caracteristcile pot ffzice, congntive sau social. NOTA 2 - Factor umani pot avea un impact semnificativ asupra sistemulu’ de management (3.5.3) 3.10.4 competenta capacitate de a aplica cunostinte si abilititi pentru a obfine rezultate intentionate NOTA 1 - Competenta demonstrata este uneori consideraté ca 0 califcare. NOTA 2 - Acesta constituie unul dintre termenii comuni gi dinte definitile de baz pentru standardele ISO refertoare la sistemul de management mentionate in anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to the ISO/IEC Directives, Part 1. Defintiainfjalé a fost modificata prin addugarea note! 1 30CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN ISO 9000:2015 3.10.8 caracteristica metrologica caracteristic& (3.10.1) care poate influenta rezuttatele masuréini (3.11.4) NOTA 1 - Echipamentul de méisurare (3.11.6) are in mod obignuit mai multe caracteristic| metrologice, NOTA 2- Caracteristicile metrologice pot constitui subiect de etalonare. 3.10.6 configuratie Caracteristici (3.10.1) functionale i fzice coretate ale unui produs (3.7.6) sau serviciu (3.7.7), definite in informatile referitoare la configuratia produsului (3.6.8) [SURSA: ISO 10007:2003, 3.3, modificat - A fost inclus in definite termenul ,serviciu’ 3.40.7 configuratie de bazé informafil referitoare la configurafia produsului (3.6.8) aprobate care stabllesc caracteristicle (3.10.1) unui produs (3.7.6) sau servic (3.7.7) la un anumit moment, care servesc ca referint& pentru actvitati din cadrul ciclului de viata al produsului sau serviciului [SURSA: ISO 10007:2003, 3.4, modificat - A fost inclus in definitie termenul ,serviciu’} 3.11 Termeni referitori la determinare 3414 determinare activitate pentru a identifica una sau mai multe caracteristic (3.10.1) gi valorile lor specifice determinare (3.11.1) a potrivir, adecvarii sau eficacitaii (3.7.11) unui obiect (3.6.1) pentru a Indepiini obiective (3.7.1) stabilte EXEMPLU - Analiza efectuaté de management, analiza projectail si dezvoltai (3.4.8), analiza cerinfelor (3.6.4) clientulu (3.24), analiza actiunilor corective (3.12.2) $i analiza partara, NOTA - Analiza poate include de asemenea determinarea offclenel (3.7.10). 3.41.3 monitorizare determinare (3.11.1) a starii unui sistem (3.5.1), proces (3.4.1), produs (3.7.6), serviciu (3.7.7) sau a unei activtati NOTA 1 - Pentru determinarea starii poate finevole de verificare, supervizare sau observare critics NOTA 2 - Monitorizarea este in general o determinare a starii unui object (26.1), efectuatd in etape si momente de timp diferite NOTA 3 - Acosta constituie unul dintre termenii comuni gi dintre definitile de baz pentru standardele 1S referitoare la sistemul de management mentionate Tn anexa SL a documentului ,Consolidated ISO Supplement to the ISO/IEC Directives, Part 1". Definija inijala gi nota 1 au fost modificate, iar nota 2 a fost adaugata, 341.4 masurare proces (3.4.1) de determinare a unei valor! NOTA 1 - Conform 180 3534-2, valoarea determinaté este In general valoarea unel cant NOTA 2 - Acesta constituie unul dintre termenii comuni gi dintre defiitile de baz’ pentru standardele 1S Teferitoare la sistomul de management mentionate tn anexa SL a documentului ,Consolidated ISO Supplement to the ISOVIEC Directives, Part 1" Defintiainipala a fost modifcaté prin adéugarea note 1 3‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 3.11.8 proces de masurare ansamblu de operatii pentru determinarea valorii unei cantitafi 3.11.6 ‘echipament de masurare instrument de masurare, software, etalon de masurare, material de referinja sau aparate auxiliare sau © combinatie a acestora, necesare pentru realizarea procesului de masurare (3.11.5) inspec determinare (3.11.1) a conformitafii (3.6.11) cu cerinfele (3.6.4) specificate NOTA 1 - Dacé rezultatul unel inspecti araté conformitate, atunci poate fi utlizat pentru scopuri de veriicare 6.8.12), NOTA 2 - Rezultatul uneiinspecti poate aréta conformitate, neconformitate (3.6.9) sau un grad de conformitate 3118 incercare determinare (3.11.1) conform cu cerinfele (3.6.4) pentru 0 utiizare sau aplicatie intentionata specifica NOTA - Dacd rezuitatul unei incercéri araté conformitate (3.6.11), poate fi utlizat pentru scopun de validare 68.13). 3.11.9 evaluare a progresului aprecierea progresului obtinut in realizarea obiectivelor (3.7.1) profectului (342) NOTA 1 - Aceasté evaluare trebuie efectuata Tn puncte corespunzatoare ale ciclului de viata al proiectulu in Cadrul tuturor proceselor (3.4.1) proiectulu, pe baza criterilor pentru procesele provectului si pentru produs (37.6) sau servic (37.7) NOTA 2 - Rezultatele evaluarilor progresului pot conduce fa revizia planulu/ de management al proiectului 38.11), [SURSA: ISO 10006:2003, 3.4, modificat - Notele au fost modificate] 3.12 Termeni referitori la acfiune 3.424 actiune preventiva actiune de eliminare a cauzei unei neconformitati (3.6.9) potentiale sau a altei posibile situatii nedorite NOTA 1 - Pot exista mal multe cauze pentru o neconformitate potential NOTA 2 - Actiunea preventiva este intreprinsa pentru a preveni aparija, in timp oe acfiunea corectva (3.12.2) este Intreprinsa pentru a preveni reaparitia. 3.12.2 actiune corectiva actiune de eliminare a cauzei unei neconformitéfi (3.6.9) si de prevenire a reaparitiei NOTA 1 - Pot exista mai multe cauze pentru o neconformitate NOTA 2 - Actiunea corectva este Intreprins& pent a preven reaparia, n imp ce acfiunea preventva (3.12.1) este Intreprinsa pentru a preveni aparitia, NOTA 3 - Acesta constituie unul dintre termeni comuni gi intre definitile de baza pentru standardele ISO refertoare la sistemul de management menfionate in anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to the ISO/IEC Directives, Part 1". Definitia inijala a fost modiicata prin adugarea notelor 1 si 2. 32CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 Asoclatia de Standardizare din Romani SR EN ISO 9000:2015 3.42.3 corectic actiune de eliminare a unei neconformitati (3.6.9) detectate NOTA 1 - 0 corectie poate fi intreprinsa inainte, Impreund cu, sau dupa o acfiune corectiva (3.12.2) NOTA 2 - 0 corecte poate fide exemplu, reprelucrarea (3.12.8) sau reclasarea (3.12.4), 3124 reclasare modificare a clase/ (3.6.3) unui produs (3.7.6) sau serviciu (3.7.7) neconform (3.6.9) pentru a-! face conform cu cerinfe (3.6.4) diferite de cele initiale 3.12.5 derogare dupa fabricatie autorizare de a utiliza sau elibera (3.12.7) un produs (3.7.8) sau serviciu (3.7.7) care nu este conform cu cerinfole (3.6.4) specificate NOTA = In general 0 derogare dupa fabricatie este limitaté la lvrarea de produse sau servicl care au ‘caracterstci (3.10.1) neconforme (3.6.9) in cadrullimitelor specticate si este datd in general pentru o canttate limitata de produse si servici sau o perioad’ de timp mitaté gi pentru o anumit utiizare. 3.12.6 derogare inainte de fabricatie autorizare de a se abate de la cerinfele (3.6.4) specificate initial pentru un produs (3.7.6) sau serviciu (3.7.7) inainte de realizarea acestuia NOTA - In general, 0 derogare inainte de fabricate este acordata pentru o cantitate limitaté de produse sau servic sau 0 perioad de timp limiteta si pentru o anumit& utilizar 3.42.7 eliberare autorizare de a trece la etapa urmatoare a unui proces (3.4.1) sau la urmatorul proces NOTA - In engleza, in contextul softwares si documentefor (8.85), termenul “eliberare" este utlizat frecvent pentru a se referi la o versiune a software-ti sau @ documentulu insus. 3.128 reprelucrare actiune asupra unui produs (3.7.6) sau serviciu (3.7.7) neconform (3.6.9) pentru a-l face conform cu ceringele (3.6.4) NOTA ~ Repretucrarea poate afecta sau schimba parti ale produsului sau serviciului neconform. 3.12.9 reparare actiune asupra unui produs (3.7.6) sau serviciy (3.7.7) neconform (3.6.9) pentru a-l face acceptabil pentru utiizarea intentionata NOTA 1 - 0 reparare de succes a unui produs sau serviciu neconforn, nu face neap&rat produsul sau serviciul conform cu cerinfele (3.8.4). Se poate ca impreund cu o reparare sa fe ceruta si 0 derogare dupa fabricatio 6.128) NOTA 2 ~ Repararea include actiuni de remediere Intreprinse asupra unui produs sau serviciu, anterior conform, ppenisu a repune Tn uz, de exemplu ca parte a mentenantel, NOTA 3 — Repararea poate afecta sau schimba par ale produsului sau serviciul neconform 3.12.40 rebutare actiune asupra unui produs (3.7.6) sau sorviciu (3.7.7) neconform (3.6.9) pentru a impiedica utilizarea intentionata intial EXEMPLU - Reciclare, distrugere 33CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG, CONSTANTA, 08/02/2016 Asociatia de Standardizare din Romani ‘SR EN ISO 9000:2015 NOTA. In situaia unui servic neconform, utiizarea este impiedicata prin intreruperea servic 3.43 Termeni referitori la audit 3.134 audit proces (3.4.1) sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi objective (3.8.3) si evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt Indeplinite crterile de audit (3.13.7) NOTA 1 -Elementele fundamentale ale unui audit includ determinarea (3.11.1) conformitai (3.6.11) unui obiect (8.6.1) in conformitate cu 0 procedurd (2.4.5) efectuatd de personal care nu este responsabil pentru obiectul auditat NOTA 2 - Un audit poate fi un audit intern (de prima parte) sau un audit extem (de secunda parte sau de tert parte) si poate fiun aul combinat (3.13.2) sau un audit comun (3.13.3). NOTA 3- Auditutile interne, numite uneori audituri de prima parte, sunt conduse de, sau in numele organizatiei (8.2.4) ines. pentru analiza (3.11.2) efectuaté de management (33.8) si alte scopuri interne gi pot alcitul baze entra decisralia de conformitate a unel organiza, Independenta poate fi demonstrat prin lips responsabiltajior pentru actvitatea in curs de auditare, NOTA 4-- Audituile externe includ acele audtur numite in general de secunda parte si de tera parte. Audituile de secundé parte sunt conduse de par} care au un interes Tn organiza, cum ar f client (3.2.4) sau de alte persoane in numele acestora, Audituile de teria parte sunt conduse de organizati de auditare externe, ndependente, cum ar fi cele care furnizeaza certiicarea/ inregistrarea conformitati sau agentile uvernamentale. NOTA 5 - Acesta constituie unul dintre termenil comuni gi dintre definiile de baza pentru standardele ISO referitoare ja sistemul de management mentionate In anexa SL a documentului Consolidated ISO Supplement to the ISONEC Directives, Part 1". Defrita nila gi notele au fost modificate pentru a elimina efectul de circularitate intr eriterile de auct ) intrrile termenului dovezi de aucit si au fost adaugate notele 3 gi 4 3.13.2 audit combinat ‘audit (3.13.1) efectuat la un singur auditat (3.13.12) pentru dou& sau mai multe sisteme de ‘management (3.5.3) impreun& NOTA - Parle unui sistem de management care got f implicate int-un aust combina pot fl identficate prin Slandarde retevante refertoare la sistemUl de management, produs, senci sau procese, care sunt aplcate de organize (32.4) 3.13.3 audit comun audit (3.13.1) efectuat la un singur auditat (3.13.12) de doua sau mai multe organizafii (3.2.1) de auditare 3.13.4 program de audit ansamblu de unul sau mai multe audituri (3.13.1) planificate pe un anumit interval de timp si orientate spre un scop anume [SURSA: ISO 19011:2011, 3.13, modificat] 3.13.5 domeniul auditulut amploarea gi limitele unui audit (3.13.1) NOTA - In general, domeniul aucitulul Include o descriere a locatilor fizice, a unittlor organizalionale, a activitatilor si proceselor (34.1) ISURSA: ISO 19011:2011, 3.14, modificat - A fost modificaté nota] descriere a activtatilor si a acordurilor pentru un audit (3.13.1) 34‘Asociatia do Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 ISURSA: ISO 19011:2011, 3.15] 3.43.7 criterii de audit ansamblu de poli (3.5.8), procedur (3.4.5) sau cerinfe (3.6.4) utiizate ca referintafaté de care este comparata dovada obiectiva (3.8.3) [SURSA: ISO 19011:2011, 3.2, modificat - Expresia “dovezi de audit" a fost inlocuité cu “dovezi obiective'] 3.13.8 dovada de audit inregistrari, declarafii ale faptelor sau alte informatii care sunt relevante tn raport cu criterille de audit (3.13.7) si sunt verificabile [SURSA: ISO 19011:2011, 3.3, modificat - Nota a fost eliminata} 3.13.9 constatari ale auditului rezultate ale evaluail dovezilor de audit (3.13.8) colectate in raport cu criteile de audit (3.13.7) NOTA 1 - Constatérile auditull indica conformitatea (3.6.11) sau neconformitatea (3.6.9) NOTA 2- Constatarile aucitului pot conduce la identificarea oportunitajior pentru Imbunstaire (3.3.1) sau la Inregistrarea bunelor practic NOTA 3 - In cazul In care criterile de audit (3.13.7) sunt selectate din cerinfole Jegale (3.6.6) sau din cerinfele reglementate (3.6.7), constatarea aucitului poate fi denumité in limba englezé .compliance” (conformare) Sau non-compliance” (neconformare). [SURSA: ISO 19011:2011, 3.4, modificat - Nota 3 a fost modificata] 3.13.40 concluzie a auditului rezultat_al unui audit (3.13.1) dup luarea in considerare a obiectivelor auditului si a tuturor constatarilor auditului (3.13.9) [SURSA: ISO 19011:2011, 3.5) 3.13.14 client al auditului organizatie (3.2.1) sau persoand care solicité un audit (3.13.1) [SURSA: ISO 19011:2011, 3.6, modificat - Nota a fost eliminata] 3.13.12 auditat organizatie (3.2.1) care este auditata ISURSA: ISO 19011:2011, 3.7] 3.13.13, ghid persoana numité de audital (3.13.12) pentru a asista echipa de audit (3.13.14) [SURSA: ISO 19011:2011, 3.12], 3.13.14 echipa de audit una sau mai multe persoane care efectueaz’ un audit (3.13.1) sustinuti daca este nevoie de experti tehnici (3.13.16) NOTA 1 - Un aucitor (3.13.15) din echipa de audit este desemnat conducator al echipei de aul 35‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 NOTA 2 - Echipa de ausit poate include auditor in formare. {SURSA: ISO 19011:2011, 3.9, modificat] 3.13.15 auditor persoana care efectueazé un audit (3.13.1) [SURSA: ISO 19011:2011, 3.8] 3.13.16 expert tehnic persoana care furnizeaza expertiz sau cunostinte specifice echipei de audit (3.13.14) NOTA 1 - Expertiza sau cunostinjele speciice se refer’ ta organizafia (3.2.1), la procesul (3.4.1) sau la actvitates care se auditeaz8, of la culturé sau limba. NOTA. - Un expettehnic nu acfoneaza ca un auditor (3.1.16) n echjpa de aut (3.13.14) [SURSA: ISO 19011:2011, 3.10, modifica - Nota 1 a fost modificats} 3.43.47 observator persoand care Insojeste echipa de audit (3.13.14) dar nu actioneazé ca un auditor (3.13.18) NOTA - Un observator poate fi memru al autatulu (2.13.12), al ator de reglementare sau alate pat Inforesate (22 2) care asista ca martorla aut (13.1 [SURSA: ISO 19011:2011, 3.11, modificat - Verbul .a aucita’ a fost eliminat din defintie: Nota a fost modifica} 36CANALELOR NAVIG, CONSTANTA, 08/02/2016 Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMI SR EN ISO 9000:2015 Anexa A (informativa) Relatille dintre concepte si reprezentarea lor grafica In elaborarea terminologiei, relate dintre concepte se bazeaz’ pe formarea ierarhicd a caracteristicilor unei specii astfel incat cea mai succint descriere a unui concept este format prin numirea specillor sale si descrierea caracteristiclor care- diferentiazé de conceptele sale parinte sau frate Exist trei forme primare de relat intre concepte indicate in prezenta anexa: generice (a se vedea A.2), pattitive (a se vedea A.3) si asociative (a se vedea A.A), A2 — Relatie generica Conceptele subordonate tn cadrul ierarhiei mostenesc toate caracterstcile conceptului de rang superior gi contin descrieri ale acestor caracteristici care le diferentiazd de conceptele de rang superior (parinte) sau egal (frate), de exemplu relatia dintre primavard, vara, toamna si iamai in raport cu anotimpul Relatille generice sunt descrise printr-un evantal sau o diagrama arbore fara ségeti (a se vedea figura At), Exemplu adaptat din ISO 704:2009, (5.5.2.2.1) anotimp primavara vara toamna Figura A — Reprezentare grafica a unei relafii generice A3__ Relatie partitiva Concepte subordonate in cadrul ierarhiel formeazé parti constituente ale conceptului de rang superior, de exemplu primavara, var’, toamna i iama pot fi definite ca parti ale conceptulul an. Prin comparatie, este inadecvat s& se defineascd vremea insorité (0 posibild caracteristicé a veri), ca parte a unui an, Relatille partitive sunt reprezentate printr-o schema de forma unei greble faré s8get (a se vedea figura A2) Exemplu adaptat din ISO 704:2009, (5.5.2.3.1) an ———__ +, primavara vari toamna iarna Figura A.2 — Reprezentare grafica a unel relatiel partitive 37‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 Ad Relatie asociativa Relatile asociative nu pot oferi aspectul succint al descrierilor care exista in relatile generice si parttve, dar sunt utile In identficarea naturi relatiei dintre un concept gi altul in cadrul unui sistem de Concepte, de exemplu, cauza gi efect, actvitate gi localizare, activtate gi rezultat, instrument gi functie, material si produs, Relatile asociative sunt reprezentate printr-o linie cu varfuri de sgeti la fiecare capat (2 se vedea figura A.3), Exemplu adaptat din ISO 704:2009, (5.6.2) strslucirea. << var soarelul ee ‘not Figura A.3 — Reprezentare grafica a unei relatii asociative AS _ Diagrame conceptuale Figurile de la A4 pana la A.16 reprezints diagrame conceptuale pe care se bazeazA grupérile tematice din articolul 3 Deoarece definitile termenilor se repeta fara nicio nota aferenta, se recomanda sa se fac referire la articolul 3 pentru a consulta orice astfel de note. persoana (dictionar) individ al speciei autortate in domeniut fete oe wee contgurag eenawel at) 4 persoand sa grup de porsoana sau grup de persoane cana or ‘care conduce si controleaza o organizatfe la cel mai nal vel responsabilitate gi autoritate atribuite pentru a lua decizit referitoare la configurare consultant pentru sistemul de implicare \ Lipa ‘management al calitatii (3.1.3) 8) (B12) patticipare ia o actvitate, persoana individual numita persoana care sprijina organizajia in. ‘la. un eveniment sau la 0 Ge un leneouERE eae realizarea sistemului de management situatie ajuta parfle 58 rezolve un al calitatii fumizand sfaturi sau | tigi informatii angajament 14) implicare tn, gi contributie ta activtati pentru a indeplini obiective comune Figura A.4 - Concepte referitoare la clasa 3.1 ,persoana sau personal” si concepte asoci 38CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 E é e & a a SR EN ISO 9000:2015 organizatie (3.2.1) persoana sau grup de persoane care are proprille sale func cu responsabiltafi, autortati si relati, pentru a-gi indeplini obiectivele context al organizatiei (3.2.2) combinafie de aspecte interne gi|exteme care pot avea un efect asupra modului in care 0 organizatie abordeaza dezvoltarea si realizarea obiectivelor sale functie metrotogica (3.2.9) unitate functional cu responsabilitate administrativa gi tehnica pentru definirea gi implementarea sistemului de management al masuraril parte interesata (3.2.3) persoana sau organizalie care poate afecta, poate fi afectata dde, sau se poate percepe ea ingagi ca find afectata de 0 decizie sau actvitate asociatie (3.2.8) organizatie aleatuité din persoane sau organizati! membre client (3.2.4) furnizor (3.2.5) persoand sau organizalie care ar putea2 ——_organizatie care furnizeaz’ primi sau primeste un produs sau un produs sau serviciu serviciu, destinat acestei persoane sau organizati sau care este cerut de ‘acestea | furnizor de PRL (3.2.7) furnizor extern (3.2.6) persoand sau organizatie fumizor care nu face care furnizeaza gi face 4 parte din organizatie functioneze un proces extern de rezolvare a litigilor Figura A.S - Concepte referitoare la clasa 3.2 ,organizatie” si concepte asociate 39SR EN ISO 9000:2015 activitate (cuvant din dictionar) aface ceva activitate (3.3.11) cel mai mic element de lucru identificat intr-un proiect Imbunatatire (3.3.1) activitate pentru cregterea performantei controlul modificaritor (3.3.10) Imbunatire continu (3.3.2) management (3.33) F ctviae repeat pert eivspcoowonte SAB pein contobl ‘Sreseesperormontel fonrusorenta gia, cementsor de ete duns aprobarea oficiala a informatilor referitoare la configuratia produsului controla 0 organizatie obiect al configuratiet (3.3.13) object in cadrul unei configuratii care satisface g functie de utilizare final CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 managementul proiectului (3.3.12) _ managementul calitatii managementul configurat Planificarea, organizarea, (3.4) (339) monitorizarea, controiarea i management referitor la activitéti coordonate pentru raportarea tuturor aspectelor unui calitate orientarea gi controlul proiect si motivarea tuturor celor configuratiei implica in el pentru a realiza obiectivele proiectului — um wsancl Asociatia de Standardizare din Romani planificarea calitétii asigurarea calitatii_controlul cali (335) 38) (337) G38) parte a managementului_ parte a managementului parte a parte a managementului caltati concentrata pe cali concentraté pe‘ managementului_ cali, concentrata pe stabilirea obiectivelor furnizareaincrederii ca calltatii, concentraté —_cregterea capabilitatii de a referitoare la caltate gi cerinfele eferitoare la___pe indepiinirea ‘indeplini cerinfole care specifica procesele caltate vor fiIndeplinite cerintelor referitoare —_referitoare la calitate operationale necesare si la caltate resursele aferente pentru a realiza obiectivele cealti Figura A.6 - Concepte referitoare la clasa 3.3 ,activitate” i concepte asociate 40CN, ADMIN.CANALELOR NAVIG, CONSTANTA, 08/02/2016 Asociatia de Standardizaro din Romani SR EN 1SO 9000:2015 procedura (3.4.5) mod specificat de realizare a unel activitstisauaunui = ¢#_p proces protect (3.4.2) proces unic care consta dintr-un ansamblu de activtati coordonate si controlate, cu data de inceput gi data de finalizare, intreprins pentru realzarea unui obiectiv conform cerintelor specifice gi care include constrangeri referitoare la timp, costuri giresurse realizarea sistemului de management al calitatii (3.4.3) proces de stabilire, documentare, implementare, mentinere si imbunatatire continu a unui sistem de management al calittit proces (3.4.1) ansamblu de activitati corelate ‘sau in interactiune care utiizeaza elemente de intrare pentru a livia un rezultat intentionat a oxternaliza (3.4.6) ‘face un aranjament prin care ‘o organizatie externa efectueaz’ o parte dintr-o functie sau un proces al unei corganizati contract (3.4.7) acord obligatoriu proiectare gi dezvoltare (3.48) ansamblu de procese care transforma cerinfele pentru un obiect in cerinte mai detaliate pentru acel obiect achizitia competentei (34.4) proces de dobandire a ‘competent: Figura A.7 - Concepte referitoare la clasa 3.4 ,proces” si concepte asociate‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN, ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 sistem (3.5.1) ansamblu de elemente corelate sau In interactiune infrastructura (3.5.2) sistem de faciltat, echipamente si servicii de care este nevoie pentru functionarea unei Zistem de management (3.5.3) ansamblu de elemente corelate organizati ‘sau in interactiune ale unei confirmare metrologic’ corganizati prin care se stabilesc ) pollticle gi obiectivele, precum si ansamblu de operatii cerute procesele prin care se realizeazs _pemtrua se asigura ca ‘acele obiective echipamentul de masurare este conform cu cerintele pentru utilzarea sa intentionata mediul de lucru (3.5.5) ansamblu de conditi in care se desfagoara activitatea sistem de al masurai ansamblu de elemente corelate sau in interactiune necesar pentru a se obtine confirmarea metrologica si controlul proceselor de masurare viziune (3.5.10) misiune (3.5.11) strategie (3.5.12) aspiratie spre ceea ceo | _ratiunea de a exista o plan pentru corganizatie, aga cum este indeplinirea unui devina, aga cum este exprimata de obiectiv pe termen politica (3.5.8) exprimat de managementul séu dela lung sau a unui intenti si directie ale unei_ managementul sau de cel mai inalt nivel obiectiv general corganizatii aga cum sunt la cel mai inait nivel ‘exprimate oficial de managementul sau de la cel mai inalt nivel tem de management al calita politica referitoare la (3.5.4) calitate (3.5.9) parte a unui sistem de management politica in legaitura cu referitoare la calitate calitatea Figura A.8 - Concepte referitoare la clasa 3.5 ,sistem” si concepte asociate 42;. CONSTANTA, 08/02/2016 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVI SR EN ISO 9000:2015 obiect (3.6.1) orice este perceptibil sau imaginabil waren care in Inovatie (3.618) catego su ang ansambiu de ee eee alocat diferitelor cerinte ae pieced Leen ule pentru obiect, avand ale unui obie aceeagi utilizare Indeplineste cerintele functional corints (3.6.4) nevoie sau asteptare care este declarata, in general implicits sau obligatorie ccerinta referitoare la calitate (3.6.6) ccerintS pentru calitate neconformitate (36.8) __conformitate cerinfa legala (3.6.6) neindepliirea unei (38.11) cerinta obligatorie cerinte Indeplinirea unei specificata de un cerinte organism legislativ cerinfd reglementata i (3.6.7) defect (3.6.10) capabilitate (3.6.12) cerinta specifcaté de o ‘autoritate mandatata de un organism legislativ econformitate referitoare _capacitatea unui obiect lao utlizare intentionata de a realiza un element sau specificata de iesire care va indeplini cetintele pentru acel element de iegire informatii referitoare la configuratia produsului trasabilitate (3.6.13) 66.8) abiltatea de a functiona cum capacitatea de a reconstitul cerinte sau alte informati si cand se solicita istoricul, aplicarea sau referitoare la projectarea, ocalizarea unui obiect realizarea, verificarea, ‘functionarea si sustinerea produsulul Figura A.9 - Concepte referitoare la clasa 3.6 ,cerinte” gi concepte asociate 43de Standardizare din Romania, CN, ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 8 2 SR EN ISO 9000:2015 rezultat (cuvant din dictionar) ficients eficacitate (3.7.11) (8.7.10) sgradul fn care relatia dintre actvitajie planificate rezultatul objinut sunt realizate si siresursele rezultatele rise (3.7.9) efect al incertitudinit ‘element de iegire (3.7.5) rezultatul unui proces utlizate planificate sunt obtinute performanta serviciu (3.7.7) produs (3.7.6) obiectiv (3.7.1) G78) element de iesire al element de iegire al unei_rezultat de indeplinit rezultat masurabil unei organizatiicu cel _organizatii care poate fi putin o activitate ——_—produs fara existenta desfégurata in mod —_unei tranzacti care are necesar intre loc intre organizatie gi organizatie gi client client Succes (3.7.3) __obiectiv referitor la indeplinicea unui calitate (3.7.2) obiectiv obiectiv in legaturad cu calitatea succes sustenabil (74) succes pe o perioada de timo Figura A.10 - Concepte referitoare la clasa 3.7 ,rezultate” si concepte asociate‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN, ADMIN.CANALELOR NAVIG, CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 date (3.8.1) fapte despre un obiect informatil (3.8.2) dovezt obiective (3.8.3) date semnificative date care sustin exisienta sau veridicitatea unui lucru sistem informational (84) rejea de canale de comunicare utilizata Tntr-0 organizatie verificare (3.8.12) _ validare (3.8.13) confirmare, prin _confirmare, prin furnizare de dovezi furnizare de dovezi objective cé cerintele obiective ca cerintele specificate au fost pentru o utlizare sau Indeplinite —_aplicatie intentionat au fost indepiinite document (3.8.5) informatii si mediul care le confine specificatié (3.8.7) inrogistrare (3.8.10) document care contine document prin care se ormatil documentate cerinte declaré rezuttate obfinute (386) informatii care necesita afi controlate gi mentinute de o organizatie impreuna cu mediul care le contine sau se furnizeaza dovezi ale activtajlor realizate manualul calititii plan al calitatii_—evidentastadiului_ plan de management al (3.88) (3.89) configuratiei (3.8.14) _proiectului (3.8.11) specificatie pentru _specificatie care ___inregistrare gi raportare document care specifica sistemul de precizeaz’ _oficiale despre informatile ce este necesar pentru a management al cait{i' _procedurilegi__referitoare la configuratia. linge obiectivele ‘aluneiorganizati' —resursele asociate —_produsului, stadiul proiectului care vor fiaplicate _ modificarilor propuse $i unui obiect specific, _stadiul implementairi cnd side c&tre cine modificdrilor aprobate t caz specific (3.8.15) subiect al planului calitatii Figura A.11 - Concepte referitoare la clasa 3.8 ,date, informatii si documente” si concepte asociate 45‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 client (3.2.4) ‘satisfactia clientulut (3.9.2) perceptie a clientului despre mésura in care asteptarile clientului au fost indeplinite feedback (3.9.1) opin, comentarii si exprimati ale interesului fafa de un produs, un serviciu sau un proces de tratare a reclamatilor reclamatie (3.9.3) exprimarea insatisfactiei, adresata unei organizatil, service furnizat referitoare la produsul sau ; clientului (3.9.4) cod de conduitd pentru serviciul acestela sau la interactiunea dintre satisfactia clientului procesul in sine de tratare a organizatie gi cient, 6.35) reclamatilor, la care este asteptat in mod explicit sau implicit un réspuns sau 0 rezolutie e parcursul cicluiui promisiuni Facute clientior de viatd al produsului "de catre o organizatie, sau al serviciului _referitoare la comportarea sa, care vizeaz’ ‘Imbundtajirea satisfactie! clentului gia prevederior conexe (3.98) dezacord, generat de 0 reclamatie trimisé unui furnizor de PRL are la clasa 3.9 ,client” gi concepte aso 46‘Asoclatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 caracteristica (3.10.1) trasditura distinctiva caracteristica referitoare la calitate (3.10.2) caracteristica inerent’ a unui obiect referitoare la 0 carina configuratie (3.10.6) caracteristci functionale gi fizice corelate ale unui produs sau serviciu, definite in informatile referitoare la factor uman (3.10.3) configuratia produsului caracteristica a unei Persoane, care are un impact asupra unui obiect luat in considerare \ caracteristicd metrologic’ (3.10.5) caracteristic& care poate influenta rezuttatele masuréri competenta (3.10.4) Capacitate de a aplica cunostintele gi abiltaile informati referitoare la Pentru a obtine rezultate cconfiguratia produsului intentionate aprobate care stabilesc caracteristiclle unui produs ssau serviciu la un anumit moment, care servesc ca referinta pentru activitati din cadrul ciclulul de viaté al produsului sau serviciului Figura A.13 - Concepte referitoare la clasa 3.10 ,,caracteristici” si concepte asociate 47CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 Asociatia de Standardizare din Romani SR EN ISO 9000:2015 determinare (3.11.1) activitate pentru a identifica una sau mai multe ccaracteristici si valorile lor specifice analizé (3.11.2) monitorizare masurare incercare determinare a (3.11.3) (3.11.4) 11.7) G.11.8) potriviri, adecvarii _determinare a proces de determinare a determinare ‘sau eficacitji' _stariiunui sistem, _determinare a conformitaticu conform cu Uunui obiect pentru proces, produs, une valori cerintele cerintele pentru a indeplini serviciu sau a specifcate —-o.utilizare sau obiective stabilite nei actvitati aplicatie intentionata specifica evaluare a progresului (3.11.9) aprecierea progresului ‘obtinut in realizarea obiectivelor proiectului proces de masurare (3.11.5) ansamblu de operat pentru determinarea valor unei cantitati | echipament de masurare (3.11.6) Instrument de masurare, software, etalon de masurare, material de referinfa sau aparate auxiliare sau ‘© combinatie a acestora necesare pentru realizarea procesului de masurare Figura A.14 - Concepte referitoare la clasa 3.11 ,determinare” si concepte asociate 48‘Asoclatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 actiune preventiva (3.12.1) ‘actiune de eliminare a cauzei unei neconformit potentiale sau a altei posibile situatiinedorte actiune corectiva (3.12.2) actiune de eliminare a cauzei ‘nei neconformitati $i de prevenire a reaparitiel corectie (3.12.3) acfiune de eliminare a Uunei neconformitat detectate reclasare (3.12.4) modificare a clasei unui produs sau serviciu neconform pentru a-! face conform cu cerinte diferite de cele initiale derogare dupa fabricatie (3.12.5) autorizare de a utiliza sau elibera un produs sau serviciu care nu este conform cu cerintele specificate SR EN ISO 9000:2015 actiune (cuvant din dictionar) activitatea de a realiza ceva YN actiune referitoare la neconformitate permisiune (cuvant din dictionary actiune de a dao incuviintare formals derogare inainte de fabricatie (3.12.6) autorizare de a se abate de la cerinjele specificate intial pentru un produs sau serviciu inainte de realizarea acestuia actiune asupra unui produs. sau serviciu reprolucrare (3.12.8) actiune asupra unui produs sau serviciy nieconform pentru 2-1 face conform cu cerintele reparare (3.12.9) actiune asupra unui produs sau serviciu econform pentru al face acceptabil pentru utiizarea intenfionat& rebutare (3.12.10) actiune asupra unui produs sau serviciu econform pentru a ‘impiedica utilizarea intentionata initial, rare (3.12.7) autorizare de 2 trece la etapa urmatoare a unui proces sau la urmatorul proces Figura A.15 - Concepte referitoare la clasa 3.12 ,actiune” gi concepte asociate 49‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 audit (3.13.1) proces sistematic, independent si documentat in scopul obfinerii de dovezi obiective si evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt Indeplinite criterile de audit audit comun (3.13.3) audit efectuat la un singur ‘auditat de doua sau mai multe organizatii de auditare audit combinat (3.13.2) audit efectuat la un singur ‘auditat pentru doua ‘sau mai multe ssisteme de management program de audit (3.13.4) ansamblu de unul sau mai ‘multe aucituri planificate pe un anumit interval de timp gi orientate spre un scop anume domeniul auditului (3.13.5) amploarea si imitele unui audit client al auditulul (8.13.11) organizatie ‘sau persoana care solicité un auclt plan de audit (3.13.6) doscriere a activtaior ia acordurilor pentru un audit criteril de audit 3.13.7) ansamblu de pottci proceduri sau cerinte ‘uilizate ca referints fata de care este comparaté dovada auditat (3.13.12) organizatie care este auditata | obiectiva ‘echipa de audit dovada de audit ghid (3.13.13) 3.13.14) nt22), persoana numita de una sau mai multe invest ‘aucitat pentrua ¢—» — persoane care cra ale asista echipa de efectueazé un faptelor sau al audit audit susfinuti daca informatii care sunt ‘este nevoie, de relevante in raport ‘expertitehnici cucriterile de audit ‘gi sunt verificabile constatari ale auditului (3.13.9) rezultate ale evaluari dovezilor de audit ‘auditor (3.13.15) persoana care ccolectate in raport cu efectueazé un criteile de audit audit expert tehnic (2.13.16) observator t persoana care furnizeaz& 8.13.17) coneluzie a auditului ‘expertizé sau cunostinte persoana care (3.13.10) specifice echipei de audit Insofeste echipa rezultat al unui audit dupa ide ated Gar nu) luarea in considerare a actioneazé ca un obiectivelor auditului si a auditor tuturor constatarilor uditului Figura A.16 - Concepte referitoare la clasa 3.13 “audit” si concepte asociate 50Asociatia de Standardizare din Romania, CN, ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 ti (2) (3) 4 {5] (6 "7 (8) (9) {10} mn 112) 113] (14) [15] (16) 7] 118) 119] (20) 1) 221 (23) SR EN ISO 9000:2015 Bibliografie ISO 704:2009, Terminology work — Principles and methods ISO 1087-1:2000, Terminology work — Vocabulary —~ Part 1: Theory and application ISO 3534-2, Statistics — Vocabulary and symbols — Part 2: Applied statistics ISO $001, Quality management systems — Requirements ISO 9004, Managing for the sustained success of an organization — A quality management ‘approach ISO 10001:2007, Quality management — Customer satisfaction — Guidelines for codes of conduct for organizations ISO 10002:2014, Quality management — Customer satisfaction — Guidelines for complaints handling in organizations ISO 10003:2007, Quality management — Customer satisfaction — Guidelines for dispute resolution external to organizations ISO 10004:2012, Quality management — Customer satisfaction — Guidelines for monitoring and measuring 1SO 10005:2005, Quality management systems — Guidelines for quality plans 1SO 10006:2003, Quality management systems — Guidelines for quality management in projects 1SO 10007:2003, Quality management systems — Guidelines for configuration management ISO 10008, Quality management — Customer satisfaction — Guidelines for business-to- consumer electronic commerce transactions ISO 10012:2003, Measurement management systems — Requirements for measurement processes and measuring equipment ISOTR 10013, Guidelines for quality management system documentation ISO 10014, Quality management — Guidelines for realizing financial and economic benefits ISO 10015, Quality management — Guidelines for training ISO/TR 10017, Guidance on statistical techniques for ISO 9001:2000 ISO 10018:2012, Quality management — Guidelines on people involvement and competence ISO 10019:2005, Guidelines for the selection of quality management system consultants and use of their services ISO 10241-1, Terminological entries in standards — Part 1: General requirements and examples of presentation ISO 10241-2, Terminological entries in standards — Part 2: Adoption of standardized terminological entries 1SO 14001, Environmental management systems — Requirements with guidance for use 51Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 [24] [25] [26] en (28) (29) (301 ist [32] (33) (34) Disponitil pe website: hte SR EN ISO 9000:2015 ISO/TS 16949, Quality management systems — Particular requirements for the application of 180 90012008 for aufomotive production and relevant service part organizations ISO/IEC 17000, Conformity assessment — Vocabulary and general principles ISO 19011:2011, Guidelines for auditing management systems ISOMEC 27001, Information technology — Security techniques — Information security ‘management systems — Requirements 180 31000, Risk management — Principles and guidelines 180 50001, Energy management systems — Requirements with guidence for use IEC 60050-192, infernationa electrotechnical vocabulary — Part 192: Dopondabiliy ISONEC Guide 2, Standardization and related activities — General vocabulary ISO Guide 73, Risk management — Vocabulary ISOMEC Guide 99, Intemational vocabulary of metrology — Basic and general concepts and associated terms (VIM) Quality management principles” Ww i50.079 52Asociatia de Standardizare din Romania, CN, ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 Index alfabetic al termenilor (in limba engleza) activity 3.3.11 association 3.2.8 audit 3.13.1 audit client 3.13.11 audit conclusion 3.13.10 audit criteria 3.13.7 auditee 3.13.12 audit evidence 3.13.8 audit findings 3.13.9 auditor 3.13.15 audit plan 3.13.6 audit programme 3.13.4 audit scope 3.13.5 audit team 3.13.14 capability 3.6.12 change control 3.3.10 characteristic 3.10.1 combined audit 3.13.2 competence 3.10.4 competence acquisition 3.4.4 complaint 3.9.3 concession 3.12.5 configuration 3.10.6 configuration authority 3.1.5 configuration baseline 3.10.7 configuration control board (admitted term for configuration authority) 3.1.5 configuration object 3.3.13, 53 configuration management 3.3.9 configuration status accounting 3.8.14 conformity 3.6.11 context of the organization 3.2.2 continual improvement 3.3.2 contract 3.4.7 correction 3.12.3 corrective action 3.12.2 customer 3.2.4 customer satisfaction 3.9.2 customer satisfaction code of conduct 3.9.5 customer service 3.9.4 data 3.8.1 defect 3.6.10 dependability 3.6.14 design and development 3.4.8 determination 3.11.1 deviation permit 3.12.6 dispositioning authority (admitted term for configuration authority) 3.1.5 dispute 3.9.6 dispute resolution process provider (admitted term for DRP-provider) 3.2.7 dispute resolver 3.1.6 document 3.8.5 documented information 3.8.6 DRP-provider 3.2.7 effectiveness 3.7.11‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 efficiency 3.7.10 engagement 3.1.4 entity (admitted term for object) 3.6.1 external provider 3.2.6 external supplier (admitted term for external provider) 3.2.6 feedback 3.9.1 grade 3.6.3 guide 3.13.13, human factor 3.10.3 improvement 3.3.1 information 3.8.2 information system 3.8.4 infrastructure 3.5.2 innovation 3.6.15 inspection 3.11.7 interested party 3.2.3 involvement 3.1.3 item (admitted term for object) 3.6.1 joint audit 3.13.3 management 3.3.3, management system 3.5.3 measurement 3.11.4 measurement management system 3.5.7 measurement process 3.11.5 measuring equipment 3.11.6 metrological characteristic 3.10.5 metrological confirmation 3.5.6 metrological function 3.2.9 mission 3.5.11 monitoring 3.11.3, nonconformity 3.6.9 object 3.6.1 objective 3.7.1 objective evidence 3.8.3 observer 3.13.17 organization 3.2.1 output 3.7.5 outsource (verb) 3.4.6 performance 3.7.8 policy 3.5.8 preventive action 3.12.1 procedure 3.4.5 process 3.4.1 product 3.7.6 product configuration information 3.6.8 progress evaluation 3.11.9 project 3.4.2 project management 3.3.12 project management plan 3.8.11 provider 3.2.5 quality 3.6.2 quality assurance 3.3.6 quality characteristic 3.10.2 quality control 3.3.7 quality improvement 3.3.8 quality management 3.3.4 quality management system 3.5.4 quality management system consultant 3.1.2 quality management system realization 3.4.3 quality manual 3.8.8 quality objective 3.7.2Asociatia de Standardizare din Romania, CN, ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 quality plan 3.89 quality planning 3.3.5, quality policy 3.5.9 quality requirement 3.6.5 record 3.8.10 regrade 3.12.4 regulatory requirement 3.6.7 release 3.12.7 repair 3.12.8 requirement 3.6.4 review 3.11.2 rework 3.12.8 (isk 37.9 serap 3.12.10 service 3.7.7 specific case 3.8.15 specification 3.8.7, SR EN ISO 9000:2015 55 stakeholder (admitted term for interested party) 3.23 statutory requirement 3.6.6 strategy 3.5.12 success 3.7.3 supplier (admitted term for provider) 3.2.5, sustained success 3.7.4 system 3.5.1 technical expert 3.13.16 test 3.11.8 top management 3.1.1 traceability 3.6.13 validation 3.8.13 verification 3.8.12 vision 3.5.10 work environment 3.5.5‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 Index alfabetic al termenilor (in limba romana) a externaliza (verb) 3.4.6 achizitia competentei 3.4.4 actiune corectiva 3.12.2 actiune preventiva 3.12.1 activitate 3.3.11 analiza 3.11.2 angajament 3.1.4 articol (termen admis pentru obiect) 361 asigurarea caltatii3.3.6 asoclatie 32.8 audit 3.13.1 audit combinat 3.13.2 audit comun 3.133 auditat 3.13.12 auditor 3.13.18 autoritate de decizte 3.1.6 calitate 36.2 capabiltate 3.6.12 caracterstc’ 3.10.1 caracteristicé metrologic& 3.10.5 caracteristicé referitoare la calitate 3.10.2 caz specie 38.15, corinfa 3.6.4 carina legal 36.6 cetintdrefertoare la caltate 3.6.5 cerinta reglementata 3.6.7 56 clasé 3.6.3 client 3.2.4 client al auditului 3.13.14 cod de conduita pentru satisfactia clientului 3.9.5, ccompetenta 3.10.4 concluzie a auditului 3.13.10 confguratie 3.10.6 configuratie de bara 3.10.7 confirmare metrologicé 3.5.6 constatai ale aucitului 3.13.9 consultant pentru sistemul de management al calitati 3.1.2 context al organizatiei 32.2 contract 3.4.7 controlul cata 3.3.7 controlul medificrilor 3.3.10 corectie 3.12.3 citer de audit 3.13.7 date 3.8.1 defect 36.10 dependabiltate 3.6.14 derogare dupa fabricate 3.12.5 derogare inainte de fabricate 3.12.6 determinare 3.11.1 document 3.8.5 domeniul auctului 3.13.5, dovada de audit 3.13.8‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN, ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 dovezi oblective 3.8.3 echipa de audit 3.13.14 echipament de masurare 3.11.6 eficacitate 3.7.11 eficienta 3.7.10 element de iesire 3.7.5 eliberare 3.12.7 centitate (termen admis pentru obiect) 3.6.4 cevaluare a progresului 3.11.9 ‘evidenta stadivlui configuratiei 3.8.14 exper tehnic 3.13.16 factor uman 3.10.3 feedback 3.9.1 functie metrologica 3.2.9 furnizor 3.2.5 furnizor al procesului de rezolvare a ltigiilor termen admis pentru fumnizor de PRL) 3.2.7 furnizor de PRL 3.2.7 furizor extern 3.2.6 ghid 3.13.13 imbundtitre 3.3.1 imbunataire continua 3.3.2 imbundtatrea caltati 3.3.8 implicare 3.1.3 incercare 3.11.8 informatii3.8.2 informatii documentate 3.8.6 informatil referitoare la configuratia produsului 3.6.8 infrastructura 3.6.2 57 inovatie 3.6.15 Inregistrare 3.8.10 inspectie 3.11.7 Iitigiu 3.9.6 ‘management 3.3.3 management de Ia cel mai inalt nivel 344 managementul calitati 3.3.4 managementul configuratiei 3.3.9 managementul proiectului 3.3.12 manual al calitati 3.8.8 masurare 3.11.4 mediator 3.1.6 mediu de lucru 3.5.5 mmisiune 3.5.14 monitorizare 3.11.3 neconformitate 3.6.9 obiect 3.6.1 obiect al contiguratiei 3.3.13 obiectiv 3.7.1 obiectiv referitor la calitate 3.7.2 observator 3.13.17 organizatie 3.2.1 parte interesaté 3.2.3 performanta 3.7.8 plan al calitati 3.8.9 plan de audit 3.13.6 plan de management al proiectului 38m planificarea cali 3.3.5 politica 3.5.8‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN. ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 SR EN ISO 9000:2015 politica refertoare ia caltate 3.5.9 procedura 3.4.6 proces 3.4.1 proces de masurare 3.11.5 produs 3.7.6 program de audit 3.13.4 proiect 3.4.2 proiectare gi dezvottare 3.4.8 realizarea sistemului de management al caltayi 3.4.3 rebutare 3.12.10 reclamatie 3.9.3 reclasare 3.12.4 reparare 3.12.9 reprelucrare 3.12.8 vise 37.9 satisfacta clientului 3.9.2 service furnizat clientuui 3.9.4 servciu 37.7 sistem 35.1 sistem de management 3.5.3 sistem de management al cali 3.5.4 sistem de management al masuraril 387 sistem informational 3.8.4 specticati 3.8.7 strategie 3.5.12 succes 3.7.3 succes sustenabil 3.7.4 trasabiltate 3.6.13, validare 3.8.13 58 verificare 3.8.12 viziune 3.5.10SR EN ISO 9000:2015 (pagina alba) 9402/20/80 "VINV1SNOO “SIAVN HOTSTYNYO NINGY ‘NO “eiUeWoY Ulp ovezIpJepuEIS op enelDosy 59‘Asociatia de Standardizare din Romania, CN, ADMIN.CANALELOR NAVIG. CONSTANTA, 08/02/2016 Standardele constituie _rezultatul creatiel intelectuale si sunt protejate prin drepturi de autor. In calitatede ‘organism national de standardizare,ASRQ, este titularul drepturilor de autor -asup fardelor romaine $i urmareste Tespecarea'Greptutior de autor asupra standardelor €uropene $i internationale In Romania. Fara acordul prealabil expres al ASRO, standardele nu pot fi reproduse in alte documente sau multplicate. Standardele sau parti din acestea nu pot fi traduse pentru a fi comunicate public sau pentru a reprezenta opere derivate, cum ar fi cursuri de formare profesionala, baze de date, publicatii si documentati de specialtate. Respectarea drepturilor de autor asupra standardelor nu afecteazé libera lor utlizare gi aplicare. Este important ca utizatorii_standardelor romane $4 se asigure ca sunt In posesia ultimei edit sia tuturor modificdrilor in vigoare. Utiizatori standardelor sunt réspunzétori pentru interpretarea si aplicarea corecta a prevederilor standardelor romane. Utlizareastandardelor_romane nu inlaturd obiigatia respectarii prevederilor legale In vigoare. Informatie referitoare la standardele romane ‘sunt publicate lunar in ,Buletinul standardizari’ Lista $i datele bibliografice complete ale tuturor standardelor nationale, europene gi internationale adoptate in Romania, in vigoare gi anulate, se regasesc in aplicatia electronica Infostandard, care se achizitioneazd de la ASRO. ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA uw standardizay hitpvimagazin asco httpistandardizare wordpress.com! : Director Genera: Tel: +40.21 316 32.95, Fax +40 21 316 08 70 Standardizare: Tel s40 21 310 17 29, +40 21 310 16 44, +40 21 312.47 44, Fax: +40 21 91017 29 \vanzaiiAbonamente: Tel +40 21 316 77 25, Fax + 4021 317 25 14, +40 21 312 94 88, vanzan@asroro ‘Redacte ~ Markating, Dreptur de Autor: Tel. +40 21 316.99.74; marketing@asro.r0 ‘ez pagint