a TT,
wn 6/3 an L2G
a
Parlamentul Roméniei | MER DERTTATTOR
ect de log
Senat nvtellatacien |
PRESEDINTE Bucurasti23..O6, 2047
nL BG, 382 CBP
Doasnnet
ROBERTA ALMA ANASTASE,
[PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
In conformitate cu prevederile aricolului 75 din Constiuia Romie, republicr, $i ale
saticolului 140 din Regulamentl Senatulu, v8 trimitem, altura, spre decbutere si adoptare,
‘urmdtoarele proiete de lege
= proiectul de lege pentru modificarea Codului penal si a Legit nr.286/2009 privind
(Coda penal (1318/2011);
= proiectul de lege privind modificarea Ordonanjei Guvernulul nr-41/2007 pentru
comercializarea produseior de proteee @ plantelor, precum st pentru modifearea si
‘abrogarea unoracte normative din domenial ftosanitar (1387/2011);
= proiectu de lege prvindtransferul unui tren din fondul forestier proprictate public
a satus gi din adminisrarea Regei Nafionale a Pldurilor Romsllva, DireciaSilvied Noam,
tn adminisrorca Consiiutut Juderean Neamt, in vederea reaizarit obiccivulu de investi
Protctie si consoldare infrastructurd,calibrarealbie si qparri maturi pod ba pe DJ 207C
peste Siret km64075, localitatea Ton Creanga” (1288/2010).
Aces proce do lege au fst aopate de Sent seins dn 22 unke 2011,
Totodat, A facem cunoscut epost arial 75 alinestele (1) i (3) din Consiga
Romine, republics, cu privie Ia poieele de lege mentions, Comers Depusior este Comer
decor,
PRESEDINTELE SENATULUT
Be ta
—
EXPUNERE DE MOTIVE
Propunere legisativd pentru modificarea si completarea Legll nr. 18/1968 —
Codul penal al Romlntel si a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal
Prezentul proiect de lege isi peopune & reglementere, int-o. manier moderna gi
conforma cu evoliarealitiit sociale si isterce, nuanar si adecvat ideal de justi, una
inte cele mai importante eauze de inlorurare a rAspunderié penale si a exccutrii pedepsei
presriti.
Situat
tual: spore art, 121 alin, (2) fart. 125 an. 2) din Codul penal declara
impreseriptibile numat
fara. modifear de sub
respectiv Ia at. 153 al
ractiunile contra pci i ome
8, fn textal noului Cod penal, adoptat prin Lege nr. 28672009,
(Q) si an. 161 alin. (2), care dispun ed presrifia ma Tnléturd
rispunderee penald sau executarea pedepsei destin cazul infaciunilor de genosid, contra
ini, Aceast prevedere a fost reluats
umanitii gf de ezbo.
entra toate celelalte ingiacjiuni(inclusiy cele de omor sav care au ca urmare mosrtes
ctimei)prescripjia natu rtspundereapenald. Cel mai mare fermen de prescripfie ese de 15
ani, la cate se adausi prescriptia specials: pescrptia inletura raspunderea penala orice
Imreraperiar interven, dacdtermenul de prescriptic este dpa eu ine jumatate”. Aste, 0
infraciune pentru care pedeapse este detenjunes pe visi sau Inchisoure mai mare de 15 ani,
respectiv 20 de an, se preserie in maxim 22,5 ani de la dat sive sale. In cazl executéit
pedepsei, cel mai mare termen de prescripfie este de 20 de ani pentru condamnéile ta
etentune pe vat sa le inchisoare mai mult de 15 ani,1. Inpimul rind, proietul propane eliminares preseripie pentru raspunderea penald in
‘azul inffatiunii de omor ~ comisd cu intenfe (direct sau indirect) invariants sila stn
formele sale agravate - si in cazul infiaciunlor inenjonate care au avut ca urmare moartea
vietimel.
Dreptl la viafa este cel dint deep din lista drepurlorfandamentale ale omlui i €
ormal 38 Be aga de vreme ce dreptl la via este temelia cos msi profiunds gi mai stabil a
sociti civilizate, Prin uemare,obligata staulut dea cert prin orice mifloe, inslusy prin eel
al represiunii penal, drepeul a via este o obigaie primordial eu ttul speca
Infacyunile menyionate adus atngere drepului la via. Ucidetea unei pesoane are si
‘conseeinje care provoaca, la nivel sovil, nesigurani, neliniste, team insceuitate,c€ea ce
ddauneaza desfgurarit normale a viti sociale.
NNormele penale trebuie 38 protejeze valoile sociale lerate prin fapta inesiminata, Mal
mult, normele penal tebuie si aba o unt
prevent accentusts Dacd infact care duc
la moarea vietimei devin impresriptl
le, functa de prevene« lei este mult mai ficient
Sub agest aspect, suprimarea viet unei singure persoane are aczeasi gravitate gi trebuie
sanetiona cu sceeasirigurozitate a si cvimele comise impotiva une coleetvil sau # unui
up,
Intrsan stat de drept democrat, fvinderea $i intensitatearepresiuniipenale rebue sie
determina, cu prioriate, prin raporare la importanta valoril sociale lezate si st saisfnca
exigentele decurgind din principle drepturilor fundamental ale om
In claborarea proicetluilegislativ ta urmaritcorelarea lei pensle romine cu none gi
soli din sae europene. In Swedia, de pil
2010, Parlamental a limint total proseripia
pentru infacjunite grave (inlusi cele de omor). Toste acest infactiuni, pentru care termentl
«ts preserptie nu era implinit la data adopt ei 20: anchette 5 judecate orc in vitor,
iar vinovaji pot vicénd pedepsi
In mule alte ji euopene, infractiunea de omor este impreseriptibilé: Germania,
Marea Britanie, Austria, Finlanda, Irlanda, Danemarca, Olanda, Italia, Estonia, Cehia,
Cipro, $i in afira Europei evista yi on sisteme democratice consolidate in care
infractiunea de omor nv se prescre, exemple Mind Statele Unite ule Amerill (in nici anul
dintre state omorul nu este prescrptibil), Canada sau Japonia,
Impresripibitata este previzut8 gi pent inftacinile de omor gi cele intenionste
urmate de moarten victim pentru care nu 5-2 implinitermenul de preserpie la data intra in
vigoare a zeglementailor propuse. Exact aceasta slutie a fst adoptat sn Suedia in 2010,
‘Avesta nu este un eaz de retroactvitate, Retrouctivitatea este intervisd sub dou
‘aspect: 1. sl nu pedepsest astlzi pe cineva pentru o faptA care nu ers infractiune simu era
pedepsité la date cind a fost comisi; 912. s4 nu apliei unei persoane o pedeapsi mal mare
echt cea previzuta de lege In d
juni, Or, prezentul proteet nu
introduce acum infractiunea de omor (omorul fost mereu o infractiune pedepsitt de lege)
si nick nu mireste sau agravensd pedeapsa pentru omor. Accasta este si motivarea Curt
Europene pent rile Omulul, is
Scale sau elimi pte
in concluzi, prelungirea sau inlatuarea temmenelor de presrpfe, eit veme nu sau
implinit este posibila si se intemeiaz8 pe obligatic gala autoulu infeayunit de a réspunde,
orcad, penta consecingelefaptl sale
Prezenta propunere este un act de .atviae” a lel, in sensul e& noua lee se aplicd $i
‘conseinjelorjuridice ale unui fapt recut, acd aceite consecinfe juridice nu s-auepuizat complet
sii produc ne fect, sunt in curs, ls data ines in vigore. In cau infractuni de omor,
chiar dact fapta (moral a fost comish inne ce mows leye, eonscinflejurice ale acestei
‘apt (care consta in atragerearispunderi pene a autorull) se prod i exist pe toad duratatermenului de prescriptie vistent: ele se epuizearA, se consuma integral mumat in momentul
Impliniiitenmenalui de presriptc, deoaree, ovicind, pe duraia temmenulul de presripfic,
‘autora omoralu poate fas I rspundere penal
Din aceste motive, daca termenul de resripie nu este implinit a data itr tn vigoare
4 noi levi aceasta nous lege poate reglementa consecineleInc8 neepuizate ale fapte trecute
deci poate reglementa, ca lege activ gi nu etoactiv epimul preserpfilr alate in cus
‘Curtea European a Drepturlor Omaulu a dcis extindereatermenulu de prescrptic
entra intrctonilesBvérite anterior, dar pentru eare,
Jimplinise ined termenul de pescinic este fn acord eu Conventia Europeans a Drepturilor
‘Omulat sina incalea principiul neretroactvia
Incdleatprincpiul neetoactivtii legii petal, intruct noua lege au a modifiet coninutal
inctiminénit(conditile pena ca fapta si fie consieratdinfactiune si pedeapsa apical.
intrarea in vigour leg oi, nu se
(Gin aft 7, alin. 1). Curtea a decise& na sa
CCunea a menyionat expres c& art 7 din Conventie no interzice estinderea termenului de
prescrip si aplicarea mediate noi reglementai.
‘Acest princi se regiseste si in Conventia europeand privind impreseripnbiiarea
crimelor de rdcbo crimelor contra amar, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1974, care
prevede in at, 2 par. 2: “Convene se apie 3 infractillor comisefaine de inrarea ef in
goa, tn cazwrile in care nu aexpirat pnd a acea dai termemul de preseripie”
De alte, n nici un ratat,conventie sau lege nu exist drepl de anu fi pedepsit sau de
ru a executa 0 pedeapet dupa trecerea unui anumit mumde de ani. Dimpotiva. deepal ts vit
ceste_un drept fundamental, prevazut expres si garantat in convent intemationale pivind
reptile om,
2. In-al doilea sind. proiectl prevege si eliminaren presripyii pentru exccutarea
‘pedepseor in eazulinfaciunilor de omor. Simpla condamnare a autorului unui omer, dacd na
‘este mata i de executarea pedepse aplicae prin hotiires de condamnare, nu af reprezenta
47 96, 3254895, 392099 nd 3321096, Howes
ish
‘azul Co and ihr Beli ari ar. 32402
in tne 200, efi a 18 ocean 2000 ~ pa.
4
ecit o masuttiluzorie de protetie valrilorssile, respect a viet umane a idei de juste
sa inerodert In justi
In med evident, propuncreavizeal att Codul penal in vigoare, eit simul Cod penal,
3. In_al_tosles sind, project vizea2t gi completarea textelor care previd
impresripbilitata inftactiunilor de genoeid,ecota umanitai side abot, prin introdaceres
intagme “indiforont de dara la care an fost comise™
nroducereapreciavt indifrent de data ta care av fost comise™ pune in aord textul
propus pens modificaren Codului penal (fi cel tual si cel ce urmenzi i inte in vigoare) cu
textul art J al Convengiei ONU ssupra impressripbilitti erimelor de razboi i a crimelor
impotriva umanitait (Adoptatd si desis spre semnare de Adunarea general a Naiuilor Unite
prin Rezoluia 2391 (XXII din 26 noiembrie 1968. Ratificath de Romina prin Decrtl ar. $477
29 lie 1969, Inrat in vigoare Ia 11 noiembrie 1970 conform disporitilor at. VIE.
Inacest sen, art. | din Convenjia ONU proved:
‘Oricare ar ft data la care au fost comisecrimele wmitoare st imprescripible:
a crimcle de zhi, aya cum srt define in Stated Tribals Nir Inerctona de ka Naber
die 8 aug 1945 gh confrmate prin recoleile Acunirit generale a Organiza Nosunilr Cite 3 (98
95 din 3 fobruarie 1946 si 11 decomtrie 1946, spoil, infacruile grave” enumerate fn
coment de a Geneva di [2 august 1949 pons proven vetimelor de cb
1 viele contra aman, ndifren as sunt conise timp de dbo sa in timp de pe, ap cum
sunt defi in Sad Toba MiltarIorosonal cela Nurnberg din 8 august 1945 6 contre
prin reolile Adu Generale a OngantatietNajuator Unit 3( 395 (0 din 13 febraare 1946 i
1 decemivie 1946, evcrmea prin ac armat saw acupal $ateinumane care decarg din politica de
ported. precum sicrima de genocid. ag cum este defini in Convent dn 1948 per preveniea si
pedepsiea crime de gomoei, char daci acest ace ma conse o vilare a dep itern a in
‘are au fost comise.”
CConventia ONU pomeste de la un precedent istric Hsu, celal Cartel Tribunal
[Militar Incemional de la Niberg, ale cei princi de dept de international sunt recwnoscute
ulterior prin Rezoluile ONU 3 (1) $i 98 (I) din 13 februstie 1946 si 11 desembrie 1946.
Finaitates Conventiei ONU este accea de « stabil un regim jurdic derogator pentru wn set deinfra, in sensul in care acestea sunt declaate imprescriptibile,indiferent de momentul la
care au fost comise gi indiferet daca, la momentul comiteri lor, acesteaeonsttuiau Ince ale
legit penale nafonale in yirile fn care au fost comise (Rezolujia Adunitii Generale ONU, nr
2391 (XXII) din 26 moiembrie 1968, An 1). Este de notoretate cB acesteprevederi sau apical
‘pentru fapte comise antetior adopsati lor (eum sunt erimele de gence, contra umanitii i de
razboi dn imp cali de la doilearizboi mondial),
inte)
SEVER MIE RU- COTO Dydd POL
GANT OviDyy VICTOR - MrioRs AT
am o) fe = ne
ap! food Manion POL
ee Tench ae
egy S SPUR POL
Masdsb. Vies-Pedi,
(
Cg!
tM
PARLAMENTUL ROMANIEI
SENAT
LEGE
pentru modificarea Codului penal si a Legii nr.286/2009 privind Codul
penal
Senatul adoptit prezentul proiect de lege
Art.L- Codul penal, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr.65 din 16 apritie 1997, cu modificdrile si completarile ulterioare,
se modificd dupa cum urmeaza:
Laarticolul 121, alineatul (2) va avea urmitorul cuprins:
(2), Prescripfia nu inlaturd rispunderes penald in cazul:
a) infractiunilor contra pac si omenit
b) _infractiunilor de omor prevazute la art.174-176, comise in
forma consumats, precum $i al infractiunilor prevazute de prezentul Cod sau
de legi speciale, comise in forma consumata, care au ca element constitutiv
aceste fapte, daca legea prevede pentru ele pedeapsa detentiunii pe viafa sau
pedeapsa inchisorii de 20 de ani sau mai mare.”
2, Laarticolul 125, alineatul (2) va avea urmitorul cuprins:
(2) Prescriptia nu inlitura executarea pedepselor principale in
cant
1) infaciuilor de omer peevizte Ia ar. 174-176, comise fn
forma consumatd, precum. $i al infractiunilor prevazute de prezentul Cod sau.
de lew speciale, comise in forma consumata, care au ca element constitutiv
aceste fapte, daca legea prevede pentru ele pedeapsa detentiunii pe viaga sau
pedeapsa inchisorii de 20 de ani sau mai mare.”Art.IL- Legea nr.286/2009 privind Codul penal, publicaté in Monitorul
Oficial al Roméniei, Partea I, nr.510 din 24 iulie 2009, se modifica dupa cum
uurmeaza:
1. La articolul 153, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
(2). Prescripfia mu inlitur’ rspunderea penal fn cazul:
a) _infracyiunilor de genocid, contra umanitaii si de rizbois
') infractiunilor de omor prevazute la art.188 si 189, comise
{n forma consumati, precum ial infractiunilor prevazute de prezentul Cod
sau de legi speciale, comise in forma consumata, care au ca element
constitutiv aceste fapte, dac& legea prevede pentru ele pedeapsa detentiunii pe
vviafS sau pedeapsa inchisorii de 20 de ani sau mai mare.”
2, La articolul 161, alineatul (2) va avea urmétorul cuprins:
(2) Prescripfia nu inlaturd executarea pedepselor principale in
cazul:
a) infractiunilor de genocid, contra umanitatii si de razboi;,
) infractiunilor de omor prevazute Ia art.188 gi 189, comise
{n form’ consumata, precum si al infractiunilor previzute de prezentul Cod
sau de legi speciale, comise in formi consumati, care au ca element
constitutiv aceste fapte, dac& legea prevede pentru cle pedeapsa detenjiunii pe
‘viajd sau pedeapsa inchisorit de 20 de ani sau mai mare.”
ArtILL- Dispozitile art. intra in vigoare la data intririi in vigoare a
Legii r-286/2009 privind Codul penal.
Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat in sedinfa din
22 iunie 2011, cu respectarea prevederilor articolului 76 alineatul (1) din
Constitujia Roméniei, republicats.
PRESEDINTELE SENATULUI
Co DyAVIZ
referitor la propunerea legislativa pentru modificarea si
completarea Legii nr.15/1968 - Codul penal al Romaniei
si a Legii nr.286/2009 privind Codul penal
Analizind propunerea legislativa pentru modificarea
completarea Legit nr.15/1968 - Codul penal al Romaniei si a Legi
‘nr.286/2009 privind Codul penal, transmis de Secretarul General al
Senatului cu adresa nr.b44 din 15.02.2011,
CONSILIUL LEGISLATIV
jn temeiul art2 alin.1 lita) din Legea nr.73/1993, republicata si art46(2)
din Regulamentul de organizare si funetionare a Consiliului Legislativ,
Avizeazi favorabil propunerea legislativa, cu. urmatoarele
“observatii gi propuneri:
1. Propunerea legislativ’ are ca obiect de reglementare
modificarea si completarea actualului Cod penal, precum si a Legii
‘.286/2009, in sensul stabilirii imprescriptibilitaii rAspunderii penale
sia executarii pedepsei in cazul tuturor infractiunilor care au avut ca
urmare moartea victimei. Totodata, se propune modificarea normelor
referitoare 1a imprescriptibilitatea infractiunilor contra pacii si
omenirii, pentru corelare cu dispozitiile Conventiei asupra
imprescriptibilitii crimelor de r&zboi gi a crimelor contra umanitati,
adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 26
noiembrie 1968, ratificata de Roménia prin Deeretul nr.547/1969
Prin continutul su normativ, propunerea legislativa face parte
din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art.73
alin(3) lith) din Constitutia Roméniei, republicata, iar in aplicarea
dispozitiilor art.75 alin.(1) din Legea fundamentala, prima Camera
sesizatd este Senatul.
2, Norma propusd la art.2 peatru art.121 alin.3 din Codul penal
impune modalitatea de rezolvare a situatiei tranzitorii ereatd prin
succesiunea unor legi penale care reglementeaza aceleasi relatii de
aparare social8, incrimindnd si sanctionénd aceleasi fapte, in condi
diferite
Astfel, proiectul prevede in mod expres cd, in cazul
ifractiunilor prevazute la ar.174 - 176 din Codul penal, precum gi al
infractiunilor intenfionate urmate de moartea victimei, pentru care
termenul de prescriptie generala sau special nu s-a implinit la data
intririi in vigoare a acestei dispozitii, prescriptia nu inlaturd
rispunderea penala.
Potrivit Expunerii de motive, o astfel de solufie legistativa mu
este un caz de retroactivitate”, subliniindu-se ca ,retroactivitatea este
interzisi sub dou’ aspecte: |. s4 mu pedepsesti pe cineva pentru o fapta
care mu era infractiune gi nu era pedepsita la data cand a fost comisa;
si 2. s& nu aplici unei persoane o pedeaps’ mai mare decit cca
prevazuta de lege la data comiterii infractiunii”
Fard a fi gresitf - intrucdt cele dowd aspecte decurg att din
dispozitiile art.15 alin.(2) din Constitutie, din cele ale art.7 alin.(1) din
Convenjia European a Drepturilor Omului, precum si din cele ale
art.L] - 13 din Codul penal - 0 astfl de sustinere nu este ins completa,
deoarece are in vedere exclusiv sitiajia in care legile penale succesive
diferd prin pedeapsa prevazuta pentru 0 anumita infracfiune. Din acest
punct de vedere, intr-adevar, prin proiect nu se modifica pedepsele
pentru infractiunile prevazute la art.174 - 176 din Codul penal, $i nici
pedepsele pentru infractiunile intentionate urmate de moartea victimei.
Cu toate acestea, o eventual intrarz in vigoare a normelor propuse prin
project va crea automat o situatia tranzitorie, intrucét, aga cum s-a
subliniat in doctrina, din prevederea in art.15 alin.(2) din Constitutie a
principiului neretroactivitati legii, rezulta c& regula neretroactivitatit
nu se limiteazi la legea de incriminare, ci este incident in cazul
oricarei legi care poate agrava situatia inculpatului'. Aceasta regula
este, deci, aplicabila si in cazul unei legi prin care este stab
imprescriptibilitatea rispunderii fenale pentru anumite categorii de
" Florin Stvteane, Trota de dropt punal,Pertva general, vol. Ed, CoH. Besk, Bucureyti,
2008, 250,infractiuni in cazul cArora, anterior modificarii, prescripjia inlatura
rispunderea penalA.
Prin urmare, in cazul modificarii art.121 alin.(2) din Codul penal
in sensul previzut in proiect, situajia tranzitorie datorat& suecesiunii
de norme referitoare Ia prescriptie va trebui rezolvata prin aplicarea
legii penale mai favorabile, potrivit principiului consacrat de art.15
alin.2) din Constitufie. Dupa cum s-a precizat in doctrina*,o astfel de
solufie deriva din faptul c&, prin prelungirea termenului de prescriptie
are loc o amplificare a dreptului statului de a pedepsi, or, una din
rafiunile principiului neretroactivitatii este tocmai limitarea acestui
dept.
Este evident c&, in cazul infractiunilor avute in vedere de norma
propus4 la art.1 din proiect pentru art.121 alin.(2) lit.b), pentru care
termenul de prescriptie a rispunderii penale nu s-a implinit, intre legea
veche, care prevede c& prescriptia inlatura raspunderea penala (respectiv
forma actual a art.121) gi legea noua, care prevede c& preseripia nu
inkiturd rispunderea penala (respectiv art.121 alin.(2) li.b) in forma
propusa in proiect), legea penal mai favorabilA va fi legea veche. Or,
prin solutia legislativa propusf la art.2 din proiect, se instituie un caz de
aplicare obligatorie a legii penale mai putin favorabile, cea ce
contravine dispozitiilor art.15 alin.(2) din Constitutic.
3. In ceea ce priveste compatibilitatea solutiei legislative propuse
la art.2 din proiect cu dispozitiile art.7 din Conventia Europeani a
Drepturilor Omului, in Expunerea de motive se precizeazi ca, prin
Hotirérea in cauza Co&me contra Belgia, ,Curtea European’ a
Drepturilor Omului a decis 8 extinderea termenului de prescriptic
pentru infractiunile sAvérsite anterior, dar pentru care, la intrarea in
vvigoare a legii noi, nu se implinise termenul de preseriptic este in acord
cu Conventia European a Drepturilor Omului si nu incalcd prineipiul
neretroactivit&tii (din art.7 alin.1)". Trebuie precizat ins& ca, in cauza
invocata in Expunerea de motive, Curtea a considerat necesar a sublinia,
in mod expres, ef solufia Curfii de Casajie belgiene de a aplica legea
noua, care prevedea un termen mai lung de prescriptie s-a fondat pe
jurisprudenja constant a acesteia, potrivit careia legile care modifica
regulile de prescripjie reprezintd, in Belgia, legi de competenta si de
procedurd. Ca urmare, Curtea de Casajie belgian’ a ficut aplicarea
‘idem, p258
principiului general recunoscut potrivit c&ruia, in lipsa unor dispozitii
exprese contrare, legile de procecura sunt de imediatf aplicare in cazul
procedutilor in curs (Cauza Coéme si afi contra Belgia, § 148).
Precizim c o astfel de motivare nu ar fi ins posibila in ceea ce
priveste situafia tranzitorie care s-ar crea prin intrarea in vigoare a
modificarilor Codului penal propuse prin proiect, intrucdt in dreptul
penal romdn institutia preseriptiei apartine dreptului penal substantial,
jn cazul situafiilor tranzitorii find aplicabil principiul legit mai
favorabile’
Prin urmare, chiar daca s-ar sustine c& cele statuate de Curtea
Europeand a Drepturilor Omului in Cauza Coéme gi alii contra Belgia
ar conduce a interpretarea potcivit cAreia aplicarea legii noi, care
prevede un termen de prescripjie mai lung decét legea veche (sau
imprescriptibilitatea rispunderii penale), nu contravine art.7 din
Conventie nici in situatia in care institutia prescriptiei_apartine
dreptului substantial, si nu dreptului procesual, trebuie subliniat c& 0
astfel de solutie legislativa nu este in concordanta cu art.15 alin.(2) din
Constiturie. In acest context, trebuie subliniat si faptul 2, in
jjurisprudenja Curtii Constitufionale, cu excepfia unei decizi’, rimast
pana in prezent singular, in care s-a ardtat c& art.15 alin.(2) din Legea
fundamental& are incidenfa si ir ceea ce priveste normele procesual
penale, s-a decis in mod constant c& textul constitutional nu se refer
la normele de procedura, fiind en drept aplicabil exclusiv in ceea ce
priveste normele de drept substantial, prin urmare si la normele care
reglementeaz8 institutia prescriptiei in materie penala.
‘Avind in vedere 4, potivit art.20 alin.(2) din Constitufic,
ispozitiile din pactele gi tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, 1a care Romania este parte, au prioritate fata
de legile interne numai in misura in care Constitufia sau legile
interne nu contin dispozitii mai favorabile, rezulté ci solutia
legislativa cuprins& in art.2 din proiect,chiar daca ar fi conforma cu
prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului, nu ar putea fi
* Vipongoroz, S. Kahane, LOancea, LFedor, N, Hieseu, C.Buls, RStinoiu, V. Roy,
Explicatteoretice ale Codului penal romin, Partea Generala, vol ll, Ed. Acaiemiei RS.R
Bucuresti, 1970, p365
Speciale arses/2007, pubicaia fu Mouitcul Oficial al Rovndaici, Pasta 1,547 din 10
sgt 2007promovatd, intrucdt este contrari dispozifiilor mai favorabile din
art.15 alin.(2) din Constitutie.
in subsidiar, precizim cd, din punct de vedere al respectarii
normelor de tehnica legislativa, textul propus la art.2, care are ca
obiect reglementarea unei situatii tranzitorii, nici nu sar putea
‘neorpora in actul normativ de baz. Precizdm 4, intr-un astfel de cz,
‘in masura in care s-ar fi instituit reguli conforme cu Constitutia, norma.
tranzitorie ar fi trebuit si constituie un articol distinct al actului
modificator.
Pentru toate aceste motive, este necesar’ eliminarea art.2 din
proiect. Observatiile sunt valabile, in mod corespunzitor, gi pentru
at.125 alin(3), astfel cum este propus la art4, care trebuie, de
asemenea, eliminat,
4, in ceea ce priveste normele propuse la art.6 si 8 pentru
art.153 alin.(2) gi, respectiv art.161 alin.(3) din Legea nr.286/2009,
precizim cA acestea nu sunt necesare gi trebuie eliminate, intrucait, in
‘cazul modificdrii art.121 alin.2 gi al art.125 alin.2 din Codul penal in
sensul propus prin proiect, la data intracii in vigoare a noului Cod
penal (Legea nr.286/2009) mu se va mai pune problema existenfei unei
situatii tranzitorii, intr-adevar, prin modificarea Codului penal potrivit
proiectului, normele din legea veche (Codul penal), cat si cele din
legea noua (Legea nr.286/2009) vor reglementa solufii legislative
identice in ceea ce priveste imprescriptibilitatea rispunderii penale si a
executirii pedepselor principale in cazul infractiunilor de omor si
‘omor calificat, precum i al infractiunilor intenfionate urmate de
moartea victimei. fntr-o astfel de situafie, nu s-ar mai ridica, prin
urmare, problema determinatii legii penale mai favorabile.
5. La art.7, referitor la norma propusd pentru art.161 alin.(2)
lita) din Legea nr.286/2009, intrucdt aceasta are in vedere
imprescriptibilitatea executirii pedepsei, este necesar ca textul sA se
refere la data rimdnerii definitive a hotdrdrii de condamnare, si nu la
data comiterii infractiunii.
6. Din punct de vedere al redactarii si al normelor de tehnic&
legislativa, jindnd seama de observatiile formulate la pet.2-4 din aviz,
semnaldm urmitoarele:
a) Pentru un spor de rigoare in exprimare, propunem
reformularea tithului, astfel:
Lege pentru modificarea Codului penal si a Legii
‘nr.289/2009 privind Codul penal”.
b) intrucat proiectul este un act modificator, potrivit normelor de
tehnicd legislativa, articolele acestuia tebuie marcate cu cifte romane.
Totodata, avand in vedere dispozitiile art47 alin.(4) din Legea
1nr.24/2000, republicati, intervenile legislative propuse pentru
clementele structurale ale celor dou’ acte normative de bazA trebuie
prevazute ca puncte subsumate articolelor proiectului.
Prin urmate, actualele art.l si 3 trebuie prevazute in cadrul unui
articol marcat ca art.l, cu urmatoarea redactare:
wArt.L. - Codul penal, republicat in Monitorul Oficial al
Roméniei, Partea 1, nr.65 din 16 aprilie 1997, cu modificdrile si
completirile ulterioare, se modifica dup& cum urmeaz’:
1. Alineatul 2 al articolului 121 va avea urmatorul cuprins:
2, Alineatul 2 al articolului 125 va avea urmatorul cuprins:
Precizam ca redarea normelor propuse pentru art.121 alin.2 si,
respectiv, art.125 alin2 trebuic realizata fara ca textele sf fie marcate
cu ciffa ,(2)", intrueat, in actul normativ de baz, alineatele nu sunt
numerotate.
Pe cale de consecinta, partea introductiva a actualelor art.t si 3
urmeaz si fie eliminata.
Observatiile sunt valabile, in mod corespunzitor, si pentru
actualele art.S si 7, care trebuie prevazute in cuprinsul unui articol
distinct, marcat ca art. pentru care propunem urmétoarea redactare:
wArtll, - Legea nr286/2009 privind Codul penal,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.510 din 24
iulie 2009, se modifica dup cum urmeaza:
1, Alineatul (2) al articolului 153 va avea urmatorul cuprins:
12).
2. Alineatul (2) al articolului 161 va avea urmatorul cuprins:
2)
Pe cale de consecintd, partea introductiva a actualelor art.S $i 7
urmeazi si fie eliminata.
¢) Referitor la norma propus& la actualul art.7 pentru art.161
alin(2) litb) din Legea nr-286/2009, pentru corectitudineareglementarii, trimiterea trebuie facut la art.188 si 189, si nu la
art.174-176.
6, Precizim c&, potrivit art.58 alin.(2) din Legea nr.24/2000,
republicatd, modificarea actelor normative de importanti si
complexitate deosebitA in perioada cuprinsi intre data publicarii in
Monitorul Oficial al Romanici, Partea 1, si data prevazuti pentru
intrarea lor in vigoare, este posibila numai in situajii temeinic
justificate si cu condifia ca interventiile propuse s4 intre in vigoare la
aceeasi data cu actul normativ supus evenimentului legislativ. Prin
urmare, este necesar ca Expunerea de motive s& fie completat’ in mod
corespunzator, iar in proiect trebuie si se prevada, in mod expres, c&
moditicdrile referitoare la normele din cuprinsul Legit nr.286/2009
intra in vigoare la data intririi in vigoare a acestei din urma legi
Propunem, de aceea, completarea proiectului cu un nou articol,
art.IIT, cu urmatorul cuprins:
Artal. - Dispozitiile art.II intra in vigoare la data intrari
in vigoare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal”.
Bucuresti
Nr 2% pees 20M
EVENMENTE SUFERITE dace
Une tn oe Toba
cago
ieee oe ants eine eames retort
Sapna Pe nS side haces Tiere en wt
Secoeeeite nein Las ee Ee emanate
3 flee igh a Cen CC mE MO 2! am a
Goceat cy usite- OF aures Son nt en 1m Casual w vibaue MOL w 4" wn
SSE GEA Se cere “oases constrenay onsen scn yma nae. a nccude
TEST Bebe GUO Sorter aa) Orcaa SC re Kava MB ween Ura Bee
Mi tesc tte Sef ar ise Af Ose ce Sa Te ORO,
(ISS SPST cae loner -ieolratan Sn? at Cha Onara [OC
Staats on Hm 01D rw OUaE