You are on page 1of 14
a TT, wn 6/3 an L2G a Parlamentul Roméniei | MER DERTTATTOR ect de log Senat nvtellatacien | PRESEDINTE Bucurasti23..O6, 2047 nL BG, 382 CBP Doasnnet ROBERTA ALMA ANASTASE, [PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR, In conformitate cu prevederile aricolului 75 din Constiuia Romie, republicr, $i ale saticolului 140 din Regulamentl Senatulu, v8 trimitem, altura, spre decbutere si adoptare, ‘urmdtoarele proiete de lege = proiectul de lege pentru modificarea Codului penal si a Legit nr.286/2009 privind (Coda penal (1318/2011); = proiectul de lege privind modificarea Ordonanjei Guvernulul nr-41/2007 pentru comercializarea produseior de proteee @ plantelor, precum st pentru modifearea si ‘abrogarea unoracte normative din domenial ftosanitar (1387/2011); = proiectu de lege prvindtransferul unui tren din fondul forestier proprictate public a satus gi din adminisrarea Regei Nafionale a Pldurilor Romsllva, DireciaSilvied Noam, tn adminisrorca Consiiutut Juderean Neamt, in vederea reaizarit obiccivulu de investi Protctie si consoldare infrastructurd,calibrarealbie si qparri maturi pod ba pe DJ 207C peste Siret km64075, localitatea Ton Creanga” (1288/2010). Aces proce do lege au fst aopate de Sent seins dn 22 unke 2011, Totodat, A facem cunoscut epost arial 75 alinestele (1) i (3) din Consiga Romine, republics, cu privie Ia poieele de lege mentions, Comers Depusior este Comer decor, PRESEDINTELE SENATULUT Be ta — EXPUNERE DE MOTIVE Propunere legisativd pentru modificarea si completarea Legll nr. 18/1968 — Codul penal al Romlntel si a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal Prezentul proiect de lege isi peopune & reglementere, int-o. manier moderna gi conforma cu evoliarealitiit sociale si isterce, nuanar si adecvat ideal de justi, una inte cele mai importante eauze de inlorurare a rAspunderié penale si a exccutrii pedepsei presriti. Situat tual: spore art, 121 alin, (2) fart. 125 an. 2) din Codul penal declara impreseriptibile numat fara. modifear de sub respectiv Ia at. 153 al ractiunile contra pci i ome 8, fn textal noului Cod penal, adoptat prin Lege nr. 28672009, (Q) si an. 161 alin. (2), care dispun ed presrifia ma Tnléturd rispunderee penald sau executarea pedepsei destin cazul infaciunilor de genosid, contra ini, Aceast prevedere a fost reluats umanitii gf de ezbo. entra toate celelalte ingiacjiuni(inclusiy cele de omor sav care au ca urmare mosrtes ctimei)prescripjia natu rtspundereapenald. Cel mai mare fermen de prescripfie ese de 15 ani, la cate se adausi prescriptia specials: pescrptia inletura raspunderea penala orice Imreraperiar interven, dacdtermenul de prescriptic este dpa eu ine jumatate”. Aste, 0 infraciune pentru care pedeapse este detenjunes pe visi sau Inchisoure mai mare de 15 ani, respectiv 20 de an, se preserie in maxim 22,5 ani de la dat sive sale. In cazl executéit pedepsei, cel mai mare termen de prescripfie este de 20 de ani pentru condamnéile ta etentune pe vat sa le inchisoare mai mult de 15 ani, 1. Inpimul rind, proietul propane eliminares preseripie pentru raspunderea penald in ‘azul inffatiunii de omor ~ comisd cu intenfe (direct sau indirect) invariants sila stn formele sale agravate - si in cazul infiaciunlor inenjonate care au avut ca urmare moartea vietimel. Dreptl la viafa este cel dint deep din lista drepurlorfandamentale ale omlui i € ormal 38 Be aga de vreme ce dreptl la via este temelia cos msi profiunds gi mai stabil a sociti civilizate, Prin uemare,obligata staulut dea cert prin orice mifloe, inslusy prin eel al represiunii penal, drepeul a via este o obigaie primordial eu ttul speca Infacyunile menyionate adus atngere drepului la via. Ucidetea unei pesoane are si ‘conseeinje care provoaca, la nivel sovil, nesigurani, neliniste, team insceuitate,c€ea ce ddauneaza desfgurarit normale a viti sociale. NNormele penale trebuie 38 protejeze valoile sociale lerate prin fapta inesiminata, Mal mult, normele penal tebuie si aba o unt prevent accentusts Dacd infact care duc la moarea vietimei devin impresriptl le, functa de prevene« lei este mult mai ficient Sub agest aspect, suprimarea viet unei singure persoane are aczeasi gravitate gi trebuie sanetiona cu sceeasirigurozitate a si cvimele comise impotiva une coleetvil sau # unui up, Intrsan stat de drept democrat, fvinderea $i intensitatearepresiuniipenale rebue sie determina, cu prioriate, prin raporare la importanta valoril sociale lezate si st saisfnca exigentele decurgind din principle drepturilor fundamental ale om In claborarea proicetluilegislativ ta urmaritcorelarea lei pensle romine cu none gi soli din sae europene. In Swedia, de pil 2010, Parlamental a limint total proseripia pentru infacjunite grave (inlusi cele de omor). Toste acest infactiuni, pentru care termentl «ts preserptie nu era implinit la data adopt ei 20: anchette 5 judecate orc in vitor, iar vinovaji pot vicénd pedepsi In mule alte ji euopene, infractiunea de omor este impreseriptibilé: Germania, Marea Britanie, Austria, Finlanda, Irlanda, Danemarca, Olanda, Italia, Estonia, Cehia, Cipro, $i in afira Europei evista yi on sisteme democratice consolidate in care infractiunea de omor nv se prescre, exemple Mind Statele Unite ule Amerill (in nici anul dintre state omorul nu este prescrptibil), Canada sau Japonia, Impresripibitata este previzut8 gi pent inftacinile de omor gi cele intenionste urmate de moarten victim pentru care nu 5-2 implinitermenul de preserpie la data intra in vigoare a zeglementailor propuse. Exact aceasta slutie a fst adoptat sn Suedia in 2010, ‘Avesta nu este un eaz de retroactvitate, Retrouctivitatea este intervisd sub dou ‘aspect: 1. sl nu pedepsest astlzi pe cineva pentru o faptA care nu ers infractiune simu era pedepsité la date cind a fost comisi; 912. s4 nu apliei unei persoane o pedeapsi mal mare echt cea previzuta de lege In d juni, Or, prezentul proteet nu introduce acum infractiunea de omor (omorul fost mereu o infractiune pedepsitt de lege) si nick nu mireste sau agravensd pedeapsa pentru omor. Accasta este si motivarea Curt Europene pent rile Omulul, is Scale sau elimi pte in concluzi, prelungirea sau inlatuarea temmenelor de presrpfe, eit veme nu sau implinit este posibila si se intemeiaz8 pe obligatic gala autoulu infeayunit de a réspunde, orcad, penta consecingelefaptl sale Prezenta propunere este un act de .atviae” a lel, in sensul e& noua lee se aplicd $i ‘conseinjelorjuridice ale unui fapt recut, acd aceite consecinfe juridice nu s-auepuizat complet sii produc ne fect, sunt in curs, ls data ines in vigore. In cau infractuni de omor, chiar dact fapta (moral a fost comish inne ce mows leye, eonscinflejurice ale acestei ‘apt (care consta in atragerearispunderi pene a autorull) se prod i exist pe toad durata termenului de prescriptie vistent: ele se epuizearA, se consuma integral mumat in momentul Impliniiitenmenalui de presriptc, deoaree, ovicind, pe duraia temmenulul de presripfic, ‘autora omoralu poate fas I rspundere penal Din aceste motive, daca termenul de resripie nu este implinit a data itr tn vigoare 4 noi levi aceasta nous lege poate reglementa consecineleInc8 neepuizate ale fapte trecute deci poate reglementa, ca lege activ gi nu etoactiv epimul preserpfilr alate in cus ‘Curtea European a Drepturlor Omaulu a dcis extindereatermenulu de prescrptic entra intrctonilesBvérite anterior, dar pentru eare, Jimplinise ined termenul de pescinic este fn acord eu Conventia Europeans a Drepturilor ‘Omulat sina incalea principiul neretroactvia Incdleatprincpiul neetoactivtii legii petal, intruct noua lege au a modifiet coninutal inctiminénit(conditile pena ca fapta si fie consieratdinfactiune si pedeapsa apical. intrarea in vigour leg oi, nu se (Gin aft 7, alin. 1). Curtea a decise& na sa CCunea a menyionat expres c& art 7 din Conventie no interzice estinderea termenului de prescrip si aplicarea mediate noi reglementai. ‘Acest princi se regiseste si in Conventia europeand privind impreseripnbiiarea crimelor de rdcbo crimelor contra amar, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1974, care prevede in at, 2 par. 2: “Convene se apie 3 infractillor comisefaine de inrarea ef in goa, tn cazwrile in care nu aexpirat pnd a acea dai termemul de preseripie” De alte, n nici un ratat,conventie sau lege nu exist drepl de anu fi pedepsit sau de ru a executa 0 pedeapet dupa trecerea unui anumit mumde de ani. Dimpotiva. deepal ts vit ceste_un drept fundamental, prevazut expres si garantat in convent intemationale pivind reptile om, 2. In-al doilea sind. proiectl prevege si eliminaren presripyii pentru exccutarea ‘pedepseor in eazulinfaciunilor de omor. Simpla condamnare a autorului unui omer, dacd na ‘este mata i de executarea pedepse aplicae prin hotiires de condamnare, nu af reprezenta 47 96, 3254895, 392099 nd 3321096, Howes ish ‘azul Co and ihr Beli ari ar. 32402 in tne 200, efi a 18 ocean 2000 ~ pa. 4 ecit o masuttiluzorie de protetie valrilorssile, respect a viet umane a idei de juste sa inerodert In justi In med evident, propuncreavizeal att Codul penal in vigoare, eit simul Cod penal, 3. In_al_tosles sind, project vizea2t gi completarea textelor care previd impresripbilitata inftactiunilor de genoeid,ecota umanitai side abot, prin introdaceres intagme “indiforont de dara la care an fost comise™ nroducereapreciavt indifrent de data ta care av fost comise™ pune in aord textul propus pens modificaren Codului penal (fi cel tual si cel ce urmenzi i inte in vigoare) cu textul art J al Convengiei ONU ssupra impressripbilitti erimelor de razboi i a crimelor impotriva umanitait (Adoptatd si desis spre semnare de Adunarea general a Naiuilor Unite prin Rezoluia 2391 (XXII din 26 noiembrie 1968. Ratificath de Romina prin Decrtl ar. $477 29 lie 1969, Inrat in vigoare Ia 11 noiembrie 1970 conform disporitilor at. VIE. Inacest sen, art. | din Convenjia ONU proved: ‘Oricare ar ft data la care au fost comisecrimele wmitoare st imprescripible: a crimcle de zhi, aya cum srt define in Stated Tribals Nir Inerctona de ka Naber die 8 aug 1945 gh confrmate prin recoleile Acunirit generale a Organiza Nosunilr Cite 3 (98 95 din 3 fobruarie 1946 si 11 decomtrie 1946, spoil, infacruile grave” enumerate fn coment de a Geneva di [2 august 1949 pons proven vetimelor de cb 1 viele contra aman, ndifren as sunt conise timp de dbo sa in timp de pe, ap cum sunt defi in Sad Toba MiltarIorosonal cela Nurnberg din 8 august 1945 6 contre prin reolile Adu Generale a OngantatietNajuator Unit 3( 395 (0 din 13 febraare 1946 i 1 decemivie 1946, evcrmea prin ac armat saw acupal $ateinumane care decarg din politica de ported. precum sicrima de genocid. ag cum este defini in Convent dn 1948 per preveniea si pedepsiea crime de gomoei, char daci acest ace ma conse o vilare a dep itern a in ‘are au fost comise.” CConventia ONU pomeste de la un precedent istric Hsu, celal Cartel Tribunal [Militar Incemional de la Niberg, ale cei princi de dept de international sunt recwnoscute ulterior prin Rezoluile ONU 3 (1) $i 98 (I) din 13 februstie 1946 si 11 desembrie 1946. Finaitates Conventiei ONU este accea de « stabil un regim jurdic derogator pentru wn set de infra, in sensul in care acestea sunt declaate imprescriptibile,indiferent de momentul la care au fost comise gi indiferet daca, la momentul comiteri lor, acesteaeonsttuiau Ince ale legit penale nafonale in yirile fn care au fost comise (Rezolujia Adunitii Generale ONU, nr 2391 (XXII) din 26 moiembrie 1968, An 1). Este de notoretate cB acesteprevederi sau apical ‘pentru fapte comise antetior adopsati lor (eum sunt erimele de gence, contra umanitii i de razboi dn imp cali de la doilearizboi mondial), inte) SEVER MIE RU- COTO Dydd POL GANT OviDyy VICTOR - MrioRs AT am o) fe = ne ap! food Manion POL ee Tench ae egy S SPUR POL Masdsb. Vies-Pedi, ( Cg! tM PARLAMENTUL ROMANIEI SENAT LEGE pentru modificarea Codului penal si a Legii nr.286/2009 privind Codul penal Senatul adoptit prezentul proiect de lege Art.L- Codul penal, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.65 din 16 apritie 1997, cu modificdrile si completarile ulterioare, se modificd dupa cum urmeaza: Laarticolul 121, alineatul (2) va avea urmitorul cuprins: (2), Prescripfia nu inlaturd rispunderes penald in cazul: a) infractiunilor contra pac si omenit b) _infractiunilor de omor prevazute la art.174-176, comise in forma consumats, precum $i al infractiunilor prevazute de prezentul Cod sau de legi speciale, comise in forma consumata, care au ca element constitutiv aceste fapte, daca legea prevede pentru ele pedeapsa detentiunii pe viafa sau pedeapsa inchisorii de 20 de ani sau mai mare.” 2, Laarticolul 125, alineatul (2) va avea urmitorul cuprins: (2) Prescriptia nu inlitura executarea pedepselor principale in cant 1) infaciuilor de omer peevizte Ia ar. 174-176, comise fn forma consumatd, precum. $i al infractiunilor prevazute de prezentul Cod sau. de lew speciale, comise in forma consumata, care au ca element constitutiv aceste fapte, daca legea prevede pentru ele pedeapsa detentiunii pe viaga sau pedeapsa inchisorii de 20 de ani sau mai mare.” Art.IL- Legea nr.286/2009 privind Codul penal, publicaté in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I, nr.510 din 24 iulie 2009, se modifica dupa cum uurmeaza: 1. La articolul 153, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: (2). Prescripfia mu inlitur’ rspunderea penal fn cazul: a) _infracyiunilor de genocid, contra umanitaii si de rizbois ') infractiunilor de omor prevazute la art.188 si 189, comise {n forma consumati, precum ial infractiunilor prevazute de prezentul Cod sau de legi speciale, comise in forma consumata, care au ca element constitutiv aceste fapte, dac& legea prevede pentru ele pedeapsa detentiunii pe vviafS sau pedeapsa inchisorii de 20 de ani sau mai mare.” 2, La articolul 161, alineatul (2) va avea urmétorul cuprins: (2) Prescripfia nu inlaturd executarea pedepselor principale in cazul: a) infractiunilor de genocid, contra umanitatii si de razboi;, ) infractiunilor de omor prevazute Ia art.188 gi 189, comise {n form’ consumata, precum si al infractiunilor previzute de prezentul Cod sau de legi speciale, comise in formi consumati, care au ca element constitutiv aceste fapte, dac& legea prevede pentru cle pedeapsa detenjiunii pe ‘viajd sau pedeapsa inchisorit de 20 de ani sau mai mare.” ArtILL- Dispozitile art. intra in vigoare la data intririi in vigoare a Legii r-286/2009 privind Codul penal. Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat in sedinfa din 22 iunie 2011, cu respectarea prevederilor articolului 76 alineatul (1) din Constitujia Roméniei, republicats. PRESEDINTELE SENATULUI Co Dy AVIZ referitor la propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr.15/1968 - Codul penal al Romaniei si a Legii nr.286/2009 privind Codul penal Analizind propunerea legislativa pentru modificarea completarea Legit nr.15/1968 - Codul penal al Romaniei si a Legi ‘nr.286/2009 privind Codul penal, transmis de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.b44 din 15.02.2011, CONSILIUL LEGISLATIV jn temeiul art2 alin.1 lita) din Legea nr.73/1993, republicata si art46(2) din Regulamentul de organizare si funetionare a Consiliului Legislativ, Avizeazi favorabil propunerea legislativa, cu. urmatoarele “observatii gi propuneri: 1. Propunerea legislativ’ are ca obiect de reglementare modificarea si completarea actualului Cod penal, precum si a Legii ‘.286/2009, in sensul stabilirii imprescriptibilitaii rAspunderii penale sia executarii pedepsei in cazul tuturor infractiunilor care au avut ca urmare moartea victimei. Totodata, se propune modificarea normelor referitoare 1a imprescriptibilitatea infractiunilor contra pacii si omenirii, pentru corelare cu dispozitiile Conventiei asupra imprescriptibilitii crimelor de r&zboi gi a crimelor contra umanitati, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 26 noiembrie 1968, ratificata de Roménia prin Deeretul nr.547/1969 Prin continutul su normativ, propunerea legislativa face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art.73 alin(3) lith) din Constitutia Roméniei, republicata, iar in aplicarea dispozitiilor art.75 alin.(1) din Legea fundamentala, prima Camera sesizatd este Senatul. 2, Norma propusd la art.2 peatru art.121 alin.3 din Codul penal impune modalitatea de rezolvare a situatiei tranzitorii ereatd prin succesiunea unor legi penale care reglementeaza aceleasi relatii de aparare social8, incrimindnd si sanctionénd aceleasi fapte, in condi diferite Astfel, proiectul prevede in mod expres cd, in cazul ifractiunilor prevazute la ar.174 - 176 din Codul penal, precum gi al infractiunilor intenfionate urmate de moartea victimei, pentru care termenul de prescriptie generala sau special nu s-a implinit la data intririi in vigoare a acestei dispozitii, prescriptia nu inlaturd rispunderea penala. Potrivit Expunerii de motive, o astfel de solufie legistativa mu este un caz de retroactivitate”, subliniindu-se ca ,retroactivitatea este interzisi sub dou’ aspecte: |. s4 mu pedepsesti pe cineva pentru o fapta care mu era infractiune gi nu era pedepsita la data cand a fost comisa; si 2. s& nu aplici unei persoane o pedeaps’ mai mare decit cca prevazuta de lege la data comiterii infractiunii” Fard a fi gresitf - intrucdt cele dowd aspecte decurg att din dispozitiile art.15 alin.(2) din Constitutie, din cele ale art.7 alin.(1) din Convenjia European a Drepturilor Omului, precum si din cele ale art.L] - 13 din Codul penal - 0 astfl de sustinere nu este ins completa, deoarece are in vedere exclusiv sitiajia in care legile penale succesive diferd prin pedeapsa prevazuta pentru 0 anumita infracfiune. Din acest punct de vedere, intr-adevar, prin proiect nu se modifica pedepsele pentru infractiunile prevazute la art.174 - 176 din Codul penal, $i nici pedepsele pentru infractiunile intentionate urmate de moartea victimei. Cu toate acestea, o eventual intrarz in vigoare a normelor propuse prin project va crea automat o situatia tranzitorie, intrucét, aga cum s-a subliniat in doctrina, din prevederea in art.15 alin.(2) din Constitutie a principiului neretroactivitati legii, rezulta c& regula neretroactivitatit nu se limiteazi la legea de incriminare, ci este incident in cazul oricarei legi care poate agrava situatia inculpatului'. Aceasta regula este, deci, aplicabila si in cazul unei legi prin care este stab imprescriptibilitatea rispunderii fenale pentru anumite categorii de " Florin Stvteane, Trota de dropt punal,Pertva general, vol. Ed, CoH. Besk, Bucureyti, 2008, 250, infractiuni in cazul cArora, anterior modificarii, prescripjia inlatura rispunderea penalA. Prin urmare, in cazul modificarii art.121 alin.(2) din Codul penal in sensul previzut in proiect, situajia tranzitorie datorat& suecesiunii de norme referitoare Ia prescriptie va trebui rezolvata prin aplicarea legii penale mai favorabile, potrivit principiului consacrat de art.15 alin.2) din Constitufie. Dupa cum s-a precizat in doctrina*,o astfel de solufie deriva din faptul c&, prin prelungirea termenului de prescriptie are loc o amplificare a dreptului statului de a pedepsi, or, una din rafiunile principiului neretroactivitatii este tocmai limitarea acestui dept. Este evident c&, in cazul infractiunilor avute in vedere de norma propus4 la art.1 din proiect pentru art.121 alin.(2) lit.b), pentru care termenul de prescriptie a rispunderii penale nu s-a implinit, intre legea veche, care prevede c& prescriptia inlatura raspunderea penala (respectiv forma actual a art.121) gi legea noua, care prevede c& preseripia nu inkiturd rispunderea penala (respectiv art.121 alin.(2) li.b) in forma propusa in proiect), legea penal mai favorabilA va fi legea veche. Or, prin solutia legislativa propusf la art.2 din proiect, se instituie un caz de aplicare obligatorie a legii penale mai putin favorabile, cea ce contravine dispozitiilor art.15 alin.(2) din Constitutic. 3. In ceea ce priveste compatibilitatea solutiei legislative propuse la art.2 din proiect cu dispozitiile art.7 din Conventia Europeani a Drepturilor Omului, in Expunerea de motive se precizeazi ca, prin Hotirérea in cauza Co&me contra Belgia, ,Curtea European’ a Drepturilor Omului a decis 8 extinderea termenului de prescriptic pentru infractiunile sAvérsite anterior, dar pentru care, la intrarea in vvigoare a legii noi, nu se implinise termenul de preseriptic este in acord cu Conventia European a Drepturilor Omului si nu incalcd prineipiul neretroactivit&tii (din art.7 alin.1)". Trebuie precizat ins& ca, in cauza invocata in Expunerea de motive, Curtea a considerat necesar a sublinia, in mod expres, ef solufia Curfii de Casajie belgiene de a aplica legea noua, care prevedea un termen mai lung de prescriptie s-a fondat pe jurisprudenja constant a acesteia, potrivit careia legile care modifica regulile de prescripjie reprezintd, in Belgia, legi de competenta si de procedurd. Ca urmare, Curtea de Casajie belgian’ a ficut aplicarea ‘idem, p258 principiului general recunoscut potrivit c&ruia, in lipsa unor dispozitii exprese contrare, legile de procecura sunt de imediatf aplicare in cazul procedutilor in curs (Cauza Coéme si afi contra Belgia, § 148). Precizim c o astfel de motivare nu ar fi ins posibila in ceea ce priveste situafia tranzitorie care s-ar crea prin intrarea in vigoare a modificarilor Codului penal propuse prin proiect, intrucdt in dreptul penal romdn institutia preseriptiei apartine dreptului penal substantial, jn cazul situafiilor tranzitorii find aplicabil principiul legit mai favorabile’ Prin urmare, chiar daca s-ar sustine c& cele statuate de Curtea Europeand a Drepturilor Omului in Cauza Coéme gi alii contra Belgia ar conduce a interpretarea potcivit cAreia aplicarea legii noi, care prevede un termen de prescripjie mai lung decét legea veche (sau imprescriptibilitatea rispunderii penale), nu contravine art.7 din Conventie nici in situatia in care institutia prescriptiei_apartine dreptului substantial, si nu dreptului procesual, trebuie subliniat c& 0 astfel de solutie legislativa nu este in concordanta cu art.15 alin.(2) din Constiturie. In acest context, trebuie subliniat si faptul 2, in jjurisprudenja Curtii Constitufionale, cu excepfia unei decizi’, rimast pana in prezent singular, in care s-a ardtat c& art.15 alin.(2) din Legea fundamental& are incidenfa si ir ceea ce priveste normele procesual penale, s-a decis in mod constant c& textul constitutional nu se refer la normele de procedura, fiind en drept aplicabil exclusiv in ceea ce priveste normele de drept substantial, prin urmare si la normele care reglementeaz8 institutia prescriptiei in materie penala. ‘Avind in vedere 4, potivit art.20 alin.(2) din Constitufic, ispozitiile din pactele gi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, 1a care Romania este parte, au prioritate fata de legile interne numai in misura in care Constitufia sau legile interne nu contin dispozitii mai favorabile, rezulté ci solutia legislativa cuprins& in art.2 din proiect,chiar daca ar fi conforma cu prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului, nu ar putea fi * Vipongoroz, S. Kahane, LOancea, LFedor, N, Hieseu, C.Buls, RStinoiu, V. Roy, Explicatteoretice ale Codului penal romin, Partea Generala, vol ll, Ed. Acaiemiei RS.R Bucuresti, 1970, p365 Speciale arses/2007, pubicaia fu Mouitcul Oficial al Rovndaici, Pasta 1,547 din 10 sgt 2007 promovatd, intrucdt este contrari dispozifiilor mai favorabile din art.15 alin.(2) din Constitutie. in subsidiar, precizim cd, din punct de vedere al respectarii normelor de tehnica legislativa, textul propus la art.2, care are ca obiect reglementarea unei situatii tranzitorii, nici nu sar putea ‘neorpora in actul normativ de baz. Precizdm 4, intr-un astfel de cz, ‘in masura in care s-ar fi instituit reguli conforme cu Constitutia, norma. tranzitorie ar fi trebuit si constituie un articol distinct al actului modificator. Pentru toate aceste motive, este necesar’ eliminarea art.2 din proiect. Observatiile sunt valabile, in mod corespunzitor, gi pentru at.125 alin(3), astfel cum este propus la art4, care trebuie, de asemenea, eliminat, 4, in ceea ce priveste normele propuse la art.6 si 8 pentru art.153 alin.(2) gi, respectiv art.161 alin.(3) din Legea nr.286/2009, precizim cA acestea nu sunt necesare gi trebuie eliminate, intrucait, in ‘cazul modificdrii art.121 alin.2 gi al art.125 alin.2 din Codul penal in sensul propus prin proiect, la data intracii in vigoare a noului Cod penal (Legea nr.286/2009) mu se va mai pune problema existenfei unei situatii tranzitorii, intr-adevar, prin modificarea Codului penal potrivit proiectului, normele din legea veche (Codul penal), cat si cele din legea noua (Legea nr.286/2009) vor reglementa solufii legislative identice in ceea ce priveste imprescriptibilitatea rispunderii penale si a executirii pedepselor principale in cazul infractiunilor de omor si ‘omor calificat, precum i al infractiunilor intenfionate urmate de moartea victimei. fntr-o astfel de situafie, nu s-ar mai ridica, prin urmare, problema determinatii legii penale mai favorabile. 5. La art.7, referitor la norma propusd pentru art.161 alin.(2) lita) din Legea nr.286/2009, intrucdt aceasta are in vedere imprescriptibilitatea executirii pedepsei, este necesar ca textul sA se refere la data rimdnerii definitive a hotdrdrii de condamnare, si nu la data comiterii infractiunii. 6. Din punct de vedere al redactarii si al normelor de tehnic& legislativa, jindnd seama de observatiile formulate la pet.2-4 din aviz, semnaldm urmitoarele: a) Pentru un spor de rigoare in exprimare, propunem reformularea tithului, astfel: Lege pentru modificarea Codului penal si a Legii ‘nr.289/2009 privind Codul penal”. b) intrucat proiectul este un act modificator, potrivit normelor de tehnicd legislativa, articolele acestuia tebuie marcate cu cifte romane. Totodata, avand in vedere dispozitiile art47 alin.(4) din Legea 1nr.24/2000, republicati, intervenile legislative propuse pentru clementele structurale ale celor dou’ acte normative de bazA trebuie prevazute ca puncte subsumate articolelor proiectului. Prin urmate, actualele art.l si 3 trebuie prevazute in cadrul unui articol marcat ca art.l, cu urmatoarea redactare: wArt.L. - Codul penal, republicat in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea 1, nr.65 din 16 aprilie 1997, cu modificdrile si completirile ulterioare, se modifica dup& cum urmeaz’: 1. Alineatul 2 al articolului 121 va avea urmatorul cuprins: 2, Alineatul 2 al articolului 125 va avea urmatorul cuprins: Precizam ca redarea normelor propuse pentru art.121 alin.2 si, respectiv, art.125 alin2 trebuic realizata fara ca textele sf fie marcate cu ciffa ,(2)", intrueat, in actul normativ de baz, alineatele nu sunt numerotate. Pe cale de consecinta, partea introductiva a actualelor art.t si 3 urmeaz si fie eliminata. Observatiile sunt valabile, in mod corespunzitor, si pentru actualele art.S si 7, care trebuie prevazute in cuprinsul unui articol distinct, marcat ca art. pentru care propunem urmétoarea redactare: wArtll, - Legea nr286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.510 din 24 iulie 2009, se modifica dup cum urmeaza: 1, Alineatul (2) al articolului 153 va avea urmatorul cuprins: 12). 2. Alineatul (2) al articolului 161 va avea urmatorul cuprins: 2) Pe cale de consecintd, partea introductiva a actualelor art.S $i 7 urmeazi si fie eliminata. ¢) Referitor la norma propus& la actualul art.7 pentru art.161 alin(2) litb) din Legea nr-286/2009, pentru corectitudinea reglementarii, trimiterea trebuie facut la art.188 si 189, si nu la art.174-176. 6, Precizim c&, potrivit art.58 alin.(2) din Legea nr.24/2000, republicatd, modificarea actelor normative de importanti si complexitate deosebitA in perioada cuprinsi intre data publicarii in Monitorul Oficial al Romanici, Partea 1, si data prevazuti pentru intrarea lor in vigoare, este posibila numai in situajii temeinic justificate si cu condifia ca interventiile propuse s4 intre in vigoare la aceeasi data cu actul normativ supus evenimentului legislativ. Prin urmare, este necesar ca Expunerea de motive s& fie completat’ in mod corespunzator, iar in proiect trebuie si se prevada, in mod expres, c& moditicdrile referitoare la normele din cuprinsul Legit nr.286/2009 intra in vigoare la data intririi in vigoare a acestei din urma legi Propunem, de aceea, completarea proiectului cu un nou articol, art.IIT, cu urmatorul cuprins: Artal. - Dispozitiile art.II intra in vigoare la data intrari in vigoare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal”. Bucuresti Nr 2% pees 20M EVENMENTE SUFERITE dace Une tn oe Toba cago ieee oe ants eine eames retort Sapna Pe nS side haces Tiere en wt Secoeeeite nein Las ee Ee emanate 3 flee igh a Cen CC mE MO 2! am a Goceat cy usite- OF aures Son nt en 1m Casual w vibaue MOL w 4" wn SSE GEA Se cere “oases constrenay onsen scn yma nae. a nccude TEST Bebe GUO Sorter aa) Orcaa SC re Kava MB ween Ura Bee Mi tesc tte Sef ar ise Af Ose ce Sa Te ORO, (ISS SPST cae loner -ieolratan Sn? at Cha Onara [OC Staats on Hm 01D rw OUaE

You might also like