ise vrexopuod-oanyeys vareyjoazap wy Preyer“ ap upmgiy ‘aremonre sojepprnstp plewpayps-ofosmur RUD azaIMp soua8 nes 218717220 21036019 RIOR aePose ywurzaud doo up yuodord areur up) orem suo diy amok woym ‘syeeds yeoy snoA mou st Bupha (181g) avuoq myndoo ora vareyeo 1S yonury2 eaeyanse oquraind pupaze ‘a7eRIs 1 aonNOUODD rfeondun apuryoud no ‘omejoo$ sojofueunoysad widnse aaneSau afursasu0> aqueyodusr n> ‘profew aveygues ap Rura{qosd o ammnsto> ayeuorsuny aidemgezip 1¢ sqempys-ojnssnu apoq mp yoruOD varamg [c‘T] ‘gunuoyne au8u10 ap yoo1qo ap ‘gonuaysts nes e710] axfeureyur ud mezuapere> ‘greuisHeumar gyeoq no IMIH—DsOIOPE nes japdos e[ MUTBUE sep Tew ja jnwoduns ass waranq araonponuy awwoyy Daun vNyT YIVIATAHIS-O1NISAW YIINOW VauTUNG NI YLVOMTAV VIdVUELOWLIITA ose uma “Sep payeruaA uuayard ur esos poue 0 oenbope pue ssonsip 10 ured wuoyised jo quoussessy “sfx (pucuy *N “YSOHUPWY “WD oe ’ a ‘981 ue SBojorsausour uo uoHas PUP LO. ‘set 9-S2:'06 ‘S002 ton PID wy asvasiql Jo saanypuy uoRE|NaID pue UOREUDBKKO Teaqaiao pue uojordngy “Te 39 HaKBOTTY “D ‘ausULpeq “5 ‘SIVENEN “FET ‘clog “wsowpsoeuy 2mvIpaeg -varpIN ut (ScI¥SN) sSrup AoyeunsepulyUe jepioisudu puw jourwarered aanesadouied 30 spay Suuzeds-ploido "W's “OYIEM “D UAID-WYOL Ig “I BUM -ZeT 9- FTL Zoot sonAACIONL 7 sBojoseunreyg fewuauidojanag {Snup waxed 10 jouRYPOO|IN aqeuoau ayy ur arexpcy Jo sage snoudsy/oanepag hy furs SF ‘PAID “MA ‘YsUPUR “fa ‘Siok “TEL "BB 6AOCT Zo6L SUNEE Jo Cumof ‘samzias yim sayeuooU ff Aqpeous wr uredazero| pO sopouMORUIEYT "S NPLIN “VA ‘POPOL “TH uounBuoy, “Wa “TRANNPS “TY Uz[eMON “YD ‘ROWRCIW “Ot “zs0co0aD(8)9‘Z10~ “ara Ishg asoqoro, aunuypoe "yun age9 aasuaqut eYEUOAL ayy UF UAT Jo UOHEPAS 403 uoysnjur urejozepn snowoaenyy “y “UOssTYO “Y ‘OIppeL “ASN “6ZL Uy aseosig Jo soampry “squesur uugaid uF s: jueuayly “[ sueydoH “VY “Bag WEA “WY SUNPUM “N “MOLE “SCLsi maturarea sexual’, osteoporozd, infecfii recurente si reacfii adverse farmacologice, aspecte care vor duce Ia agtavarea stirii de sandtate sau dificultsfi in viafa de zi cu zi, dact NU lise aplica un tratament recuperator precoce, individualizat si complex. [345]. Find o prezengé activa in viafa camenilor durerea a fost studiata -mereu, clutindu-se noi tehnici si metode de inlaturare sau ameliorare a ei, {in Declarafia Montreal privind accesul la terapia dureri, adoptatd la finalul c Congres Mondial al Asociafiei idiul Durerii (ASP) la 3 septembrie 2010, se multe definifii ale dureri, dintre care amintim: + Durerea este otntva frumusefii ~ definitie celebri data de William Shakespeare. [7 + Durerea fizicit este avertismentul pe care- primiti din partea Natur pentru ai infelege ce trebuie sii evitati pentru a vit pistra integritatea ‘corporal ~ citat din Paramahamsa Yogananda. Asociafia Internajional’ pentru Studiul Durerti o defineste ca: »0 experienfa emotional si senzorialé neplicutd asociatt cu afectarea reali ‘au potenfial a fesutului sau descrisi x fermenii respective afectt”. (8) Modele de abordare terapeutic’ ‘Desi naturn incepe cu cnuza si terminit prin experienfi, este necesar ea noi sit facent exact incers, adic sit incepem cu experienta si din acest punct sit inoestigiim cnza.” Leonardo da Vinci ‘Tratamentul fizioterapeutic in durerea cronic& musculo-scheletali reprezint un mod avansat de abordare terapeutic’, dispune de mijloace specifice eficiente si are pufine contraindicafii sau efecte secundare, Blectroterapia utilizeaz acfiunea diverselor forme de energie lectrica asupra organismului uman, cu scop curativ sau profilactic. ‘Are la bazi aplicarea curentului electric pentru stimularea organismului uman, cu scopul ameliorérii diferitelor afecfiuni sau al recuperirii anumitor funcfii pierdute ale organismului. [9 Pe parcursul timpului s-a observat c& diversele structuri ale 352 eget ee te RE A organismului, cum ar fi oasele, cartlajele, ligamentele, tendoanele sunt influenjate pozitiv de trecerea curentului electric, cu rezultate bune in tratamentul funcjional al leziunilor gi tulburdrilor evolutive. nck din antichitate oamenii faceau bai terapeutice pentru ameliorarea durerii in ape fn care existau descarcau electrcitate la contactul cu corpul. Spre exemplu, pes a id dezvolté 0 tensiune cuprinst intre 100-150 vol i poate trata durerile de cap, guta sau artrita. ‘Ambra - 0 risind fosilizatd, produce gocuri dupa frecare (latind: imbarul era folosit in scopuri terapeutice in eile novatoare prin care curentul electric poate fi fo refacerea organismului, dar gin accelerarea acestui proces au fost aduse de Johann Gottlob Kruger (1715-1759) la debutul secolului al 18a. [10]. fin acea perioada, el jea era folositi in special pentru intensificarea circulafiei singel Luigi Galvani (1737-1798), fizician, medic si profesor universitar la Bologna a observat pentru prima data fenomenul de contracjie a muschilor a pus bazele cercetirilor ulterioare ale lular. Dupa Galvani sunt denumite clementele galvanice care produc iro Volta, care creeaza primul precursor al bateriei ,grimada volt discuri de zinc, agezate alternativ t ,parintele electroterapiei’ acoperifi cu 0 cirp’, folosiji pentru pri Epoca modern’ a newt a ciilor neuronale, dezvaluirile efectului asupra leziunilor acestor structuri, precum si inovafile sale de diagnosticare, inclusiv biopsia profunda fesut, a testelor de conducere nervoase sia primelor fotografil clinic. nEpoca dle Aur a energiei electrice medicale” este consideratd a contuzii, probleme cardiocirculatorii, extragerea_otrivurilor, te si anumite afecfiuni ale sistemului nervos (paralizi, leziuni ale 1 periferci), Odati cu dezvoltarea stiinfelor naturii si tn special a fizici, au pant noi metode de tratament pentru diverse afecfiuni. 353vnidppund mysaoe gayoqgouy ape ajduuaxa yuns sonnadvia} waseproge uy a[Ho19 nes “sojazneo eoresaxpe rR] Lojawoydus aneurring “seumou xujowpou sia ap ayeraua8 apunifoe vztuodeue nes qurlids yod jnynadexajoyaupy nes joipayy “azedaputa ap Jnsedoxd 16pSUT § orepuauayduso ay ys aingan sonnadeiay apumioy 3ia20u wou wanuapid = np suxonf nu ys pups paused sy “sepunoas uy ‘paewoydws 16 jediouad uy yorojon Irrounpa nsundaqs pe youd pune ston payee segues ap ears ajadesar 1S-ys wueosiad qxouy japse “ayejen nes ayeupdapur 18 ayuadoosap amgan asunose ajazne ‘ezne> o wag} auede nu vyeog Joznvs vasnnay 18 vaseoyfiquopy -quyeputa aotdoud wioyxa 1S uxayur nrpaur mum varean nunfuds » ap 18 umoaid “‘toyymqear e 1S mimguRs vale uIP appfore}sqo eMypTUL 18 eoynuapr v ap ‘soyroods efuajaduioo ap axoastp ad savaid ysa2e efuarod © ap ayso injranadezajo}u je 8 MjNorpaUT jHJOY ToRZEVSOaUIOY, ad ayezeg ruapura ape yd pur ages neysKa ‘AyeyySUE UIP YOU jnodesajojaup] ang ap 1 ragoyide ‘aeujoq glesisturupe amngan ares yonnadera voyenTepout puraud pour arzpap Rung reur aD ny B US YAsUOD |msanONg “MRIUDIDed vareys Yeanpzur en zenyp ay ‘esoHoWIE WA NU RD Oy ‘sesRUOD Ze UL “aug aaey ap gpeuossdaoxe ayipedes 0 ensuowrap va ‘ioygzundsai0> prey yeasope yreomde ayy ¥s 18 wasop ad azazeq as ys amgan yusapour viderajox>o(y “greuorfouny arexadnoar | | i we 6 Hse0oU are appMzeD Uy MpMnadeajoyauy| ww umoaud ‘onus ap mmoipaur vifearasqo qns op e] oxojdwos auaueyen ap ayes ‘qemp eumos op EpZITey asougunm are auadomo ayerpuys ap 20[9sv> ajauesSord naquad ayeytsa29u 0 9469 ayqeHOd aoyay s0ypovoy fur ‘9p ypewuezaidas aso gyenype axeo0a0ud O fet ‘Z1} “anunuo> yuasns) pluascayy ap rua (erpaur fuaasaus op) 3204031, aqugzruor 18 aovueaye® puIy aynosouno yeu apeo ‘ssisamp gums aidesoj01 eooi0uouisp nes quo exed sue gjeiqauaa youeojeo ape runsfoaye “upz: asianp soua8 wojdwis e> asamp ‘oreosnur Ty mmmerede ape aoneumen.jsod runyfoaye ‘aoruos ayeusHeuina Tod unoard ‘Bojored ajdujnus us aysojoy y jod ardessan297@ ap arEmpacaig i wo ‘gezuvjod yummy nes sase, no eideso} ‘eidesojouosenIN y ze wm faooe uy onpostut 16 suas 8xey nes ape amoyde ap ayasvortrus ap yous aideiaiorzy v ezeq ap puuouodioo o seurps ® vidermomDaq ‘orumoyeue ouniar parame O-nu avez E20]Tratarea persoanei ca intreg ~ in perturbato animo sicut in corpore sanitas esse non potest ‘Omul este un complex bio-psiho-socio- va determina afectarea celorlalte elemente ale complexului ce formeaza fiinfa umand. De asemenea, afectarea pe plan psihic sat social ‘plinard a bolii, pacientul fiind tratat atat de citre medic, cat si de kinetoterapeut, pstholog si terapeut cocupafional, dup caz. Funcfionarea armonioasi a tuturor aspectelor individului este esenfiala pentra vindecare gi prevenirea bolii si necesits 0 abordare personalizata si comprehensiva privind diagnosticul gi mai ales, ‘ratamentul la domiciiu, datorita accesului limitat la aparatura necesara, Terapeutul ca profesor ~ docere Dincolo de un diagnostic realizat cu acuratefe si elaborarea unui plan de tratament corespunzitor, terapeutul trebuie sii ucreze pentru a stinitoast gi sensibila cu al terapeutului este de a educa si propria responsabilitate privind sin: ‘alalizatorul pentru acientul pentru a-si asuma Terapeutul trebuie si fie til de viafS_sindtos, pentru a-siasuma Prevenfia este cea mai important. Aceasta se realizeaz’ prin educafie si promovarea unui stil de via sinitos. Vor fi evaluafi factorii de risc atat genetici, cat si de mediu pentru a efectua interven} fn vederea evitirii unor riscuri viitoare pentru sindtatea pacientului Accentul intervenfiei terapeutice trebuie mutat pe construirea unei stati durabile si pe prevengie in momentul cand boala intra in remisiune. temic sau genera De asemenea, fiecare agent fizic aplicat in terapie are atat anrvenocecreroent rea unel energi fizice Je provoacd una sau mai multe schimbiri se aleagi cea mai py aplice tratamentul. fn general vorbind, practicarea electroterapiei sau ultrasonoterapiei este relativ ugor de realizat. Totusi alegerea dozei corecte este hotiratoare fnirucit efectele nu depind doar de metoda de tratament, ci si de doz, in egal masurs. Cu alte cuvinte, este important si se stabileasci metoda cea mai potriviti, dar, de asemenea, si se aplice cea mai eficient& doz’. iba. Dozele nefiziologice determing alteriri mozfologice, adeseori ireversibileae ee monuated v ayeaguys ap tums eidepe 28 v ap sopmuauop e ayeypedeo vrarede ap eieoniduio> ayso erferatS ‘yUIKeW a}eyeDYO eaAe eA nu “ede are J99}9 aot ‘oxEULIN Uad 1 (srs v8upis) yensturpe mUaUTEED ap smo WwapIAD 450} ¥ (SOL nD ‘ruBoU nySunidarp) juWeNEN ap way Teur ed tnruaWop “> wns Uy } : sreacope wun poop atid} juoureyen ap aumdo rasys9x93 waxepnyg “p81 i © azozywax as BS Hour four asuvs yuOpIA9 uns uurpxeut ayou9g 1m}20j9 un auyfgo vA as oyaod pulde as youp > aonpap wag ‘uoioy eyemuas Fe 26 BS OTE 1 ruapnyydue #8 yafuanagy wooe 12 ap enseaiay {a1s9p juoasaxy1§ vaurpayidure pusojoy ‘g emdyj uy eyuazaid ayse yornadezay pnseaiay ap nyduns pow uN, dure 18 wfuaadoy (p Sty) ardexojonsop ap aqemdn ayeoy uy zeny mu gaep ‘ay[NUL 1 voyde ayeod as nidisuud wSeraoy “Teapt jmuowop smuo e-s ¥> ‘qeqoxd Pour 1 ‘gIuaPYaUT aysa eMpaoord yO PUUTwasUE MU EISEN “SRIEL ung Tew apeo apaieymnzaz nde napaooid un ‘aids aonpuoo wa nu pfeapr ea qns yzop o-nuE ateod winosor9 war 0 aonpoad ea ynzgos jean UN = suas yso0e Ur jUEADOTD nydusoxo uN aAMRSUOD Jase] ULAd eIdexaL nqeaysuowop yaya untoyu parE mu uur aurprayidure 0 vy aifizaua ySeaane a> du uy 21}9U0q, cpryjdwe gnunue o | ysnusuen yuowreyen ap apeapr fozop vaseyuazaudoy ¢ “By 5 pqisod 0450 pse ypaya un aonpord “go winooud yp! ‘gpadse ayn your vo puopodut ap [95 ef nUOp EEF aS IN ApUN HEY ar 935908 P| aulatid n> 10] OYA s0]O§ omNgaR nu ape|duIOxy | | i{i terapeutic in scenariul acut pare si fie diferita pentru pacientul cu aceeasi problems, dar doza de tratament care ar fi benelica in cazul unei probleme acute poate sx eguieze in cazul variantei cronice. ‘Avand In vedere complexitatea ce creste rapid doar prin utilizarea ‘unui model cu doi parametri (amplitudine si frecvenfa) si cu doua niveluri de stare (acut sau cronic), este ugor de observat cat de dificilé poate fi realitatea clinica. Pe misura ce volumul Iucrarilor publicate continua s& creases, noi rezultate se adaugi cunostinfelor existente, iar acest lucru serveste in a identifica unde se afla ferestrele terapeutice benefice (rezultate pozitive ale cercetéril) si unde nu se afl cle (rezultate negative). Dac se urmeaz aceasti metodologie, este interesant de observat tamentele eficiente atunci cand sunt reprezentate, intarind, teoria domeniilor sau ferestrelor terapeutice. Presupunand ca sunt cel mai probabil mai mult de dow’ vari modelul real, este necesar 8 se recurga in continuare la o activitate de cercetare complexa. ape sigur c& un prim parametra este energia fizica de , iar apoi inci un factor este frecvenja tratamentelor (numarul de sedinfe pe siptimand si intervalele dintre tratamente). ‘Scopul final este de a identifica parametrii mai mult sau mai pufin critici pentru fiecare modalitate terapeutic’, de-a lungul unui sir de cazuri Actiunea factorilor fizici Ia nivel celular si asupra organismulti Celula este unitatea structural’, funcfionala si genetica fundamen- tala a materiei vii. Diferenfierea celulara este data de funcfile realizate in organism (celule nervoase, musculare, osoase, conjunctive etc.) [12, 13]. Activitatea clectric’ a corpului se foloseste de mult timp fn ‘medicin’ pentru diagnosticare si monitorizare (Fig, 5), in mare masura in legaturd cu fesuturile excitabile. Exemple ar fi: electrocardiograma, electro- miograma, electroencefalograma, 360 ‘obscure in privinga originii gi m Relatia dintre actvitatea lectrice, leziuni gi vindecare detaliat aici, desi exists o legaturi put bioelectricitatea endogen’. Membrana cclulara este format dint sunt inserate proteine care permit Datoriti permeabili separ medii cu compozi este polarizat’. re vie are un potenfial membranar (de aproximativ ~ 70 teriorul celulei negativ tn raport cu suprafaja sa exterioara (Fig, ick intre electroterapia obignuit’ si trat dublu lipidic in care 361ee Coo aramp “premmosmu ay -onodny ‘onuojodry "wope ‘arfeureynn) aoiSopoyedorzyy apauowaye (e n ypeuoriuny arezad -noar ap JoysureaSoud 18 aaqeino fax wyeUuRSep ayso vIdesmIOND9x soto vazaimp us preon|de esderaj0n}913 ‘pides anreos ezeasueae nauowiop uy apurpiaora9 2er‘apgysonDe efep jus wa8 ysane ap ajezede ap ax.as eer anpoa ap und ui unex a0) nBopun sopfuamo remus aso are iS (duamoninnar n> wide) wo! aueoy Honma e Brende iou9 aonpe e ap yexfuaiod jnpour uy wiso> soxoRUT ap paIgns UNAM Uy; oye qerfuarayiayut nfuaan> ‘awesind amos aopun are anuud ‘seHea sonnadermonz9p soun ae solfoporzy apanope suai yzerpmys as ‘ayes MyIeputA eidnse Temyeu monuod eraid es imuaped ainle es axes yoeq-paay ap oveHTepoUL jdoxp yus8opua yomeyo1g vayeanDe eziHN v op eDpeyTIaISOd aysnpUT szouoyfovas ys ayefzoy ag ys azewan ,phuraind” emnums ap 20] Uy a ajesa0oud wjoguo> 1S euorbanp ‘emuans e ap myndioo v preameu ayeysedeo vudosd eztoaey ajeod ysnpar azond nes arBraua no ympasord oun vorvonde yo waade uy isuoo mfuaarajut 1oysa2e Te ¥zeq ap Id DULL ‘atezueumen nes ayeu0yza] zojungnsa{ exdnse yseo{a:8z0U9 ap JojpPPANE ve yonup oreoyde ap njduzoxo wouowsase un your a}s9 Jose no wdeay, “anumuo> amos 2p mo dey nd oye joe ans supe 9p uo ay eur no yuns ame azay 18 xojaounseny anvoynuras pout uy ys0y Ne ajauNseNIM no WAUEYEN ap az ‘ayderajompayo us ayeoride a1Ss0u9 ap aysinyaatu aonpar e op eaaoe ‘efurpuay wiexeaope o jemoms w THe MUNN Uy nadesaionoaye ropeqUeUIETE reypauusoyur unzd (awws0y ap ayea}1ea o-nU) arexut ap apfBz0Ua § yuaBopLuD FOUDAPOW wareARTe aNUIp arfeyar eEgIsod asa EyUApIAA TeUr w=: muowop uy yzeasony 20 ngquad ganp gfueaoper ‘ayreoj ayzadse ap alas 0 fy pides few i onuajnd reas un ‘un-2}uy 89 xeop ‘ayepMUASAL a|a[HIP9 18 9 fay e] WzvauoHHDe ayE4FOXD aTaTNIaD ‘ylejnyao axeyjoxd aonpod nes PApupr Py JBULqUIBW waIeYOXO ser “EIS ‘eareyoxa aonpoad pnzyos affuoua no roursquiour exdnse vaxeuoH/>y ‘$n ayvos gvejmuns y ayvod eiseope ‘Tpumquiom mmyuoureodwoo vazequinyos oUULIaIap 26 B53 20] Uy18 Ponw eur yn aoHaBsoUd aypamu ezyAn yod as “pugs vaNIOP Te U (wt cOL X T= wu {) un Geum aise RURIGUIOUE ap [HI aopmonred varessrar yep ins guexquiaut und Dan axe wodsue ap ayouisruesout vo punySo] poUpAS UE 9189 [|B ye seuRIqUIOW oreo Haa]nppo Joun & goupapoo1g easequozaiday 9 Sty aeinjeo wodsuen op susiues0" J wor) Hi») elementele clinice, simptomatice si uncfionale (durete, contractu- 4 muscular’, redoare articulara etc.) temele de retroactiune biologic’, utilizand circuite de tip ,feed- back”. Contraindicafiile generale ale electroterapiei sunt: boli infecto- contagioase acute, boli venerice in stadiul acut si in faza de contagiozitate, cagectice, boli parazitare, boli decompensate sau la limita decompen- ‘Trebuie avute in vedere coafectirile organice (cardiace, respiratorii renale, hepatice), varsta pacientilor, rezervele functionale, starea neuro- psihicl si nu in ultimol rand gradul de solicitare cind recomandaim ‘ratamentul prin electroterapie. Foarte important este cA ¢lectroterapia nu este recomandati la bolnavii cu stimulator-cardiac (pace-maker), respectiv la cei care au in corp proteze metalice. In acest ultim caz tratamentul poate cauza arsuri tisulare si disfunctii severe. [12] Dac& dup’ 6-8 sedinfe de fizioterapie nu s-a obfinut nici un rezultat notabil, trebuie reconsiderat diagnosticul, sau tehnica de aplicare a procedurilor. # Electroterapia cu curenti galvanici (galvanoterapia) Galvanoterapia utilizeaz’ curentul continuu care, aplicat structu- rilor vii, determin prin fenomenul de electroliz’ urmatoarele efecte: deplasarea ionilor spre trici opusi (in funcfie de semnul lor), disocierea unor structuri biochimice care se ionizeaza si dau nastere unor {oni liberi, crearea nor noi structuri de tip acid (la electrodul pozitiv) si bazic la electrodul negativ, stabile din punct de vedere chimic. de aplicare a curentului galvanic sunt: a simpl ~ cu ajutorul unor electrozi sub forma de plici; ») ca baie hidroelectrolitica (galvanic); )ca baie parjiala (patru-celulara); €) ca baie completi sau general (Stanger); €@) iontoforeza (jonogalvanizarea) - metoda de introducere a unot substanje medicamentoase prin tegument, cu ajutorul curentului galvanic (exemplu, fenilbutazona 1 {in gaivanoterapi zero pan’ la un anui descreste spre zero (curent continu descendent). Dac& aceste cresteri si descresteri au loc ritmic, curentul se numeste variabil. 364 ee) | | | i | termina inchiderea unui circuit electric intre doi lasaji pe piel vor determina modificari de polul pozitiv prin Ja polul negativ umata mind efecte excito- motorii. Aceste fenomene de polarizare sunt acompaniate si de alte procese determinate de trecerea curentului electric prin fesuturi: biochimice, capacitatea gi conductbilitatea fesuturlor), reactvitatea organismlai si starea generald a ‘Asupra fibrelor nervoase senzit fect antialgic, cu senzafia de furnicaturi funcfie de modul cum creste intensitatea cur. 1 galvanic determina un ~ arsuri - durere, in ti. sunt in funcfie de polaritatea aplicatd, astfel: polul pozitiv aplicat la nivel cranian determing tun efect analgezic si descendent, iar polul negativ va determina un efect ascendent. wrentul galvanic aplicat pe vasodilatajie atat superticiala, instalate asupra sistemului nervos cent rele vegetative vasomotor Produce stimularea simpatici sau parasimpatict a sistemului nervos vegetativ, cu efecte analgezice. 365we ‘ye saver ‘asroarp aye 8 (anrzod) anze por: joonu09 “euredopyt :89 asnpoad und eqsunupe yod 2g rue ZT aisod ap eyszea n9 ynytdoo ef pavorpur ayso axed ‘ruozoynqqniof (p ‘anyon ajousseuimar aprunysaye 200% ‘amomreyposea ‘aorzaysoue apprnaya nawuad youde as are> ‘ouee (2 ‘quenuaxodiy yoyo axe 18 10j0u -eojewiat| © “Yojauapa exfqiosar vf alnqEnuos axed ‘ezupnucanery (q ‘medorSue ‘aoruom medonze ‘Seraau Gee es Sees ges sensi erage ales aanial (e SUMS ay1s0j0} 1eur 929 apafureasqns ‘sasBord ‘un qinygsuoo e quiSxe ap so}HZondayp varaonpaqu “eeuEMND aon UNZ9] aonpord neaynd area 0x99 PZB ZAIOJONUOT ap WISE! EPO, [21] arepnosnur 18 aremonreoayso 1oqyamp pryUAUTEyeN uy yepads uy repise jwuns are> ‘auarprorays 1$ surproraysotr THouEyUIAUE afuesqns nD aps 3805 ne aISOIO asnposd 2p “aiuesojoruy nes ‘aye00] nfovas ‘auoyentdsar eisaidap :wunoaud ay1opou arepunaes ajsay9 zou oyep vargde wand ze 20 mfeoydumoo ajaum eas e najuod mmnyuoureyen eazadaouy ednp azo ajound uy jmuarsed “aiuopyp aoeuiseyd ayUETOND Yazop e ‘qqysod aso eoep ‘earezoyquow n> “zeo ednp EzE—ynoTe> a5 ¥ZOC ‘asvOILURS ayeosn “ayem> auaumBa) ad aoe as asnpord soys0.e vary {6 epxeiyord naquad ayezyqan juns asnpoud aisany ‘yperoueé wounrfor nquad ayarre ser "peso sof vaumef>e nzquad 259s0I03 96 osnpord aun, ‘aummumur asraape aq>ayo Rare ws I aonUTEUrp-oveULIE; nes aoqz—8eUe amapye apa afune geod es qyody oy es aman esooy seyuneidns nes ‘eayenum. n> qe8a ede /aprdry oder tun eqie ys amqan jnsnposd preuwinosuen arfqrosqe yung o NAY "yrans sojamnonzed v reumnu pansaauoo exfquosqe 1 paised arznpp urd exfquosqe geeouopuos yard e poRWOyUe 18 wRUTIP-ooy eMyNNg “quo! ap dy jrumure mum v reumu panropes varopunngd pupiued ‘ganefouonsaye yieyerdns ey a¥s9 wojarg “yezuouow ap 18 pzaiojoyu0r wad yeoyde ap 108n asnpord ap esep o yeyoazap ¥-s antsarse appou eSugl od 6 anu yeoyTsroArp es Hamp jmuauEyeZy, pzauofosios wad aayov asnpoud no ayouvynosuves sxfvonde wud yucanp pnguouryosy 998 arwoyonpuoson aye aseoso azy0xd rnp fussed “aresuadwonap ap osu n> nes ayesuadwrooap aonuesI0 oq, ‘aqueyiodwy ajugay UES ‘geUEIND ezomaHoqny ‘oUsTTEUE wes ausuag toUM Tryuain> ey ofuvsoo pa ‘ppeaqaiao arvynosea ‘azared ‘aoqeumnem ‘op ost yayy ‘Wunndea no Hexy wons9h goygzundsoi09 ayevapry 18 ayeazape upd yuosaid y ayeod osu 3500y aweod wmsze oj7zox99p9 [nyeant “your pmsze ap preoyidamu ao / yur 1’9 ap wareoqea aySasydap as area uy ynze> Up ‘ayeueynd nfoogur # exeTn|=D FoxDau “unsre ;aaneBou. apap 1 voae aod eidesajouvayed ‘ooraSjeue ajaiajo n> ueyUNS _zanogid wamgyoruamy" ap exfezuas ajuutsaz jmyuaped pupo gued - anooigne #8 20 NGO PZOP LA as Mn|MIYAIND ayENSUAUT ‘rafurpos yrandoouy ey “(emu ge ap aise yepurworar jnumpxeu) amnuju gz ap 2199 ardexojouvayeS op afurpos roun v ompour ewean, Sead aysod” pfensuorut jo yuapred ey xy ‘,Seud gns” oxuvayeS mmyuam> 310A as aINDE apps Ut ‘aoqored ap axfouny uy posta asaya nunuod gorde as , Sead aysod” eaeysuayyy aoizo8jeur aio nauod yorde as ‘Seid qns” dy ap ‘nu your popes ap yenquasa # (wud /yus L') ,dexd ap* eayensuaduy “(ofurpas eyemp) areoqde ap eeanp 1S mymudin eopeySUOAUT UNS 4EsRUE ann 208 96 are vgysuont suas ap indy op oxouny uz Yeourpow y iod are> nnowezegFa{i de alte metode utilizate, iontoforeza are 0 serie de avantaje, precum: nu lezeazi tegumentul si permite administrarea_unor medicamente care nui pot fi administrate pe alte ci, datorita efectelor secundare; medicamentul poate atinge concentrafii plasmatice eficiente ce se pot menfine un timp relativ lung; are pufine efecte adverse; este ugor de folosit de citre terapeut si bine suportat8 de pacient. Rimane 0 metoda de terapie altemativa eficienta pentru durerile ‘curenfi sunt folosifi pentru electrostimularea unor structuri biologice, cum ‘ar fi muschii striafi sau sistemul nervos. Indicafii in utilizarea curenfilor de joasd frecvenfé: A. Curenti de frecoentis joasit aplicati pe substrat neuromuscular inervat normal it indicafi in traumatismele acute ale aparatului locomotor, tatea unor substraturi denervate, hipotonia inenfa nor sfinctere (verical sau anal) ete Stimularea se poate efectua: analgezic (interferand cu transmiterea impulsurilor dureroase), excitoconductor (stimularea musculaturi striate) sau vaso ~ activ (stimularea musculaturii vasculare netede). Studiile neurofiziologice au ardtat efecte de stimulare pe ‘musculatura striata prin aparitia contracfiilor unice de tip secusi (1-10 Hz) sau de tip tetanic (30-50 Hi) Cele mai utilizate forme de impulsuri sunt rectangulare (30-50 Hz), pe musculatura cu inervajie pastrata si folosite in imobilizari cu aparat gipsat (cu ferestre pentru aplicarea electrozilor), precum si in hipotrofit accentuate dupa diferite patologii cu imobilizari prelungite. ‘Alte forme de curenfi de joasa frecvenfa sunt cei sinusoidali, triunghiulari, exponenfiali, trapezoidali,faradici si neofaradici. Observatii practice importante: a) La frecvenfa de 100 Hz se constati instalarea unui important efect analgezic. 1) Des utilizafi sunt curen}i de a rejea (care este alternativ ~ sinus redresat si modulat, objinandu-se: ~ curentul monofazat fix (MF) - prin modularea si redresarea curentului altemativ ~ sinusoidal, rezulténd un curent cu frecvenja de 50 Hz, cu importante efecte excitomotorli. Este indicat pentru efectele de stimulare si pentru efectele de tip anti-spastic (puternic analgezic) (CDD) pentru care curentul cu frecvenja de 50 Hz) este 368 nerd ~ curentul diafazat fix (DF) - rezulta prin modularea gi redresarea a doi curenfi alternativi sinusoidali cu objinerea unei frecvenje de 100 Hz. inervat si dupa o perioad& mai lunga de utilizare se produce fenoment de ‘acomodare si inhibifie. Din acest motiv, se pot utiliza alternativ diafazat fix si monofazat fix cu variafia trenurilor de und’ gi a pauzelor (PS ~ perioad& scurtd, PL - perioad’ lunga), sau monofazat cu pauze (ritm sincopat) 4) Curenfii Trabert - sunt curenfi dreptunghiulari cu un efect pronunjat analgetic si hiperemiant; sunt indicafi in formele de artrozi dureroase. €) Curenpii stohast frecven{ cuprinsa intre 5-30 Hz. f) La varsta a treia se preferi intotdeauna o asociere fntre Kinetoterapie si electrostimulare. B. Curenfi de frecvenfii joasit aplicafi pe substrat muscular denervat {in cazul musculaturii denervate, se constata degenerarea progresiva a musculaturii striate, cu aparitia de fesut fibros necontractil. [13]. Fibrele musculare degenerate tsi modifica cronaxia (care creste cu ct leziunea este mai veche si mai sever’). fn acest caz, mu vor mai rispunde la clectrostimulare cu curenfi ici sunt curenfi aperiodici (neregulaji) cu 0 ie progresiva aplicaji un timp A cu pant progresiva de tip sau trapezoidali), care realizeazi 0 lectromiograma se va efectua intotdeauna pentra a aprecia corect gradul de denervare. in cazul leziunilor de nery periferic se constat: cresterea reobazei si cronaxiei; inversarea rspunsului motor la excitafia smn de degenerare, apare ci fa de acomodare a muschiului afec este 1 sau chiar sau galvanizare simpla), dup’ care se imulare pe musculatura denervata (ntensitatea cuzentue ysove any ap yerua8 rows ndusy> -vayeysejod yoyrpour wp tmIEID ‘area no pfuaaoeyy ySea9De ND BIE as 1S ~IDENUOD as [EISUD IS9y [er] smpapozaid [eISuD mun aneuIayT yuam> jmun vaswoyde ud ayesoUi8 UNS “ZEP OZ ap ‘areut feur pfuaasaxy 0 ne aze> axouos apun juns (gq) ajorounseay[A, ‘widesajouosein, -serpies soyeur-oed ‘ovespraess yecouaaenu arerneo> ‘syuamn> axes joy aye aynoe umsozeus apaun ‘rjemdns surgraumua rfeompurenuos aNuig [a> ‘aoyonzadny syeo19) ao¥Soyoreunzap rumr{soye ajoun (8 ‘aoySlojoraquaonse® #8 aorSojo.our8 runisaye apoun (5 (asvoourea aiaoqn ‘pouayuad gseouna ayfejman ap mpmaym) aremoseaorpres myfsaye (p (opr us yrorapps ‘Bqena ‘nSyesaou ‘tezqeaed x6 azazed) axBoyoanau (9 ‘ayfojoreurnas (q (aye anrzaqua ‘aqaoutsousy ‘ay}sing ‘donpumenysod ajaypas “unupex) aojoreumnen (e sug guns aonnadesay yfeoqpuy asnuo) apeos 1S ONS eidnse anepas yaya axe ‘ayeUaLTE T runuaiap caoiojory apaya ayy -(eremmosnuromau axfeyioxe wURLID}OP nu) EMPMOSMU FANE e Mes sOpAiOU jRJDARE e| Hex aonpord nu 6 anejafea mmsnuoy & arqyRpe ap sunifse o ary ‘youPedsou aragde ap 9psaood ‘pads uy "8 rout jnurasis yzeamnung gowjenue 1S gonsedsque ‘wuexcjaione ounif>e o axe widexoy, Tnuasroqeau i$ areyedeo ut eens Sax “EreIND quo} ajadwiod zvaaqyymype Jojapun & ojanpur nes “(pantpedeo anazarep) appedes dingo uy woyde ayeod as ypeur pfuaacayy ap videsajonoayy poxus99 9p so]ez [muypro ap ypum ap eaurrSumy ne axe) asuTauDap ajapun (> ‘auuasisied toreureyjuique 8 2x8enue pepe are 18 omunroyopua ap tmpape BIB oHaBrou jmuIsHoquout yzealnuMHS ar ‘peut pluascay ap sojfuams e yuapou areoyde ap xpoiau © aisg “(sindeig) rireus eiuaroayy ap ayestnd apun no eidesay (q faoqnautesop apum 1S asaumnUL Teun a5 (ZHI OOL~ ZH OF anu youridno efuanseyy Ur QOT - OF -epun ap vawSuN]) a4mN>s afapun (e ce suns ndeiay ap dp ayayediouts uoqes dy ap aysa ude jaysane pe Pape ayediousg ‘anmajopua ap juawouas und ylefap os eroued emprey arezujod ap auawiouay purtarmap nu 16 yorumponoaye 1 yoRHfonsaja aunr{oe ne nN anonpur 1S eampede> auowousy aiueyodun snposg -unansa{ Uy (00°00 ap areur reur axpaux piuaasaxs 0 wareu “exwojnpuosansapa azajord juagoe aquqay ways no WaRuE “ayeUEAND tunTZay ‘ap ayequazardas juns aprfe>mpurenu0> ‘yzspered ‘azared ‘ayp2a9u “HB (eixou) aoxBojounau junufoaye (> ‘y9 Menor ‘aramp no ua8ejoo ap oq “ yeurnar runifaye (q “(aya asioqua ‘yzrquod ‘ex ane4)) aoneuuneAsod URS (& saBojaned uns arpour pfuansayy ap yuan vumnnoea ud arexgy no quns rurapour your yo se) “eau "fons auoz nAuad) RUZO;AIUMd ‘goed dy ap ons pzvazyan as aroyde ap Hignepoul te yonojnosea ‘oyza8 peur ‘uemppenUOdep “(gE afearBUT NO FEMS emjejnosmun ad) ojouroypXa ‘apo ojarwoguu yuZad eREIy FeonDafp rqure e] geo aunefoe n9 “ALEX ‘qeroua8 up uns (HI QQ0'00T-000'D) nfgpuo> ajazeoaguasm uy ez aia umjoeay uns pluoasaxy yseol ap sop uaMD amrfenrpuTENUOD azeruy araisox9 ap unjuoy no WeHIYSUNED, fama 36 wnoaid ‘greuosfeys ayeysuanur no /ajeprozaden umsjndu no Muam> ‘epunses ad nsnduar Qr-1 ant asutzdno aftandays 18 Sut 0OQT-OT anuy sqadusy ap ayeanp no ‘anbrdey raisaxBoud rfuaano ezrin 101 9g pxeodouow aginuspsozjaye ye axeoyde ap INPOW, nes gsejodig vonmyas und ywcristal face, la rindul lui, ca moleculele din cdmpul sonor si vibreze gi si oscileze. Calitatea cristalului este cea care determina preful dispozitivulul cu atea acestuia depinde de urmatoarele proprietafi: raportul aria de radiafie efectiva (care trebuie si fie cit ‘mai aproape de zona capului de emisie). Ultrasunetele terapeutice au frecvenja cuprinsi in domeniul 0,7 ~ 5,0 MHz. Cele mai uzuale dispozitive clinice au frecvenfa cuprinsa intre 1 gi 3MHz, (© sonda cu o frecventa de 3MHz va afecta mai mult fesuturile superticiale (max. 1,5 em), in timp ce una de IMHz va iradia fesuturile mai profunde (25-5 cm) Ultrasunetele terapeutice au efecte analgetice, miorelaxante, activeaza circulafia singelui si sunt fibrolitice (determin’ fragmentarea sau chiar ruperea tisulara). Sunt indicate in boli cu metabolismul scézut (obezitate, hipotiroidism), boli reumatice degenerative si afectiuni cronice ale aparatului respirator si 1 Din aer, US trebuie 4 intre imediat adiacent, structuri care auo d oreflexie 100% a undei ultrasonore l piele, respectiv fesutul adipos semnificativ mai mare, Exist aaer ~ piele. Daca se pune un mediu de cuplare, cum ar fi un gel, pentru a crea 0 interfafa: capul sondei - gel - piele, atunci reflexia este redust la numai 0.1%; restul energiei va fi transmis& prin bariera pieli ‘Asa_cum poate fi observat din tabelele privind coeficientii de absorbfie, energia ultrasonora se propagi prin majoritatea Jesuturilor moi, fara a fi prea mult absorbiti, pand cand ajunge la fesuturile cu un confinut ‘mai ridicat de colagen si anume: os, periost, ligamente, capsule, fasci, tendoane si interfafa tisular’, burst Energia ultrasonora este cel mai mult absorbita in jesuturile cu mult colagen. Ultrasunetele cu intensitate mare in vecinatatea zonelor osoase pot fi in detrimentul periostului datorita marii acumulari de energie si a cefectului de incalzire asupra fesutulti moale, deoarece unda sonora loveste ‘osul (este 0 unda transversala). Energia ultrasonora este o radiajie neionizanta gi de aceea utilizarea fei nu presupune riscuri deosebite precum inducerea neoplaziilor prin distrugerea cromozomilor, cum este cazul radiafiilor ionizante. ‘Energia ultrasonoripotenjeazrispunsul antiinflamator si regenerarea tisulard, precum si incdlzeste fesuturile moi, an | | | | | | Pract, aceastd energie produce o undid de presiune mecanic& prin sesutul moale. Efe a) cresterea perme, ulare; ) cresterea concent cunoscut ca ‘mesager secund pentru func 27a de proteine; )cresterea degran 4) cresterea histaminelor si citre granulele provenite din mastoci influenfand circulafia si sinteza proteinelor; ) eliberarea de histamine prin degranularea mastocitelor. Rata cu 1rea factorului chemotactic de gi trombocitele circulante, fi prelungit in {intensificd raspunsul din faza inflamatorie (zi tiva (zilele 3-20). Ultrasunetele termice continue Utrasunetele mundi continu gi de mare intensitate cree temperatura fesuturilor moi prin cresterea enei Intre 40-45 °C ca urmare a uilizaii ullrasune- jologice: fesuturilor moi; felor, are urmitoarele: a) creste extensibill awe (oreo ards panerojyord wzey) aumsnwar ards yynseqns zey "> BIEN WOA “eNZys ayso vorPIMIgeNAT yep ‘{ganezayrozd ezes) yimoeqns ezey © wen WA “esepoUT asd eaIEIMTAEIET wep (q e~ Lenz ‘u0}eu inde Pre w BIEN UOA "PINISI 9159 ware wep (e Uap & azwnyeas ap BINDS 0 BZIIAA BA 36) fonzgos nes wesapour ‘ginosaxo oyeHAeHAT ez9] |ansal wIUIZaKA “g jun nes ynoe “axemnyeuL /anexayHoud “oyeuNEYT) TNEPUTA MIPS asa are HUME ‘oquLTay-UOU ajs9 jdo>s "IEC {fopuay-uou nes arun}) mmymquoureyEn ayEmdoos jus are *L gfeponze youn puuopaqur Uy wo ‘ouryzunyoud uy wad yeyeH ap eMIONAS 9159 nes “gqurf pminsof ango jpanp glouoseNM erBiaUa ezruany aywod ag "9 ware eyAa ngjuad ‘uyjnd your nes 3m9/M (9 B| wgusuayut wasoonpar presasou ay 1qiosge 0380 piouos wIBoU UMp awed axeuL uyeudns wzneo yod aseoso sojauee wadnseap ¥S pun aru ad pamp auso}oy $A. aezay ransal Sp PHN 104 'S ‘arafaqe ap gumdo eayeaqfepour juns mu Sf fuRye EN ap wUTO|gozd aymyRSUOD UE TeADEHED!D yninsof wfuazard mes vareynos ‘eazeureyyut fmt yep (P poy earpan ut‘ ‘arezaprsuoo uy en] ayvod as foumye ‘Tea>tHEDT myRINsas viuazaid nes pivjnsp vareyMDs aso eurpiqoid yep gaouwop wurzaud umes jeunos 9359 MNsal Eep wRGAHUE au ‘aU EIEP ‘quoopuna, vareaouord ¥§ i0ywugur mmsundsys varefuayod aed gn vonsojoy exapisuo> ayeod as ‘ep yep (e gureqnsy arfeureyuto spay (ouae aotuo aympuay ‘ajeaqayen euwo[oo sop:mosIp aye) aanereue8ap oq (2 | i a.m pjoureen vsodaou ap suet and somngan se eqa2) jyuownSay ad aresérur uy nuyfuaur asa Yepuos spuoo us pinSis 2989 SA eANISO|OS “TexOUaS ‘S01 up areur quasord un aqavosqe vo apundsga onseyd nyeroyeus re ‘a1uapHUT SA UIP %06 KALE: qradey aapan uy vane ea as ojeiueydusr operayeur ad varezan ef (P ‘quenodun nua) 399j9 M2 GAL eATTAN JOA as MU ANZRDS MieNITAISUAS |HZeD UT (> ‘gu /M. eur ayeyisuaqur 0 no ‘ayestnd g7 80[05 104 as epeazipde apDeTd ‘oqusoyu onpeodsp geno 00.38 aoe aoe (C su{nesoid oyareoypw.in axopoa up nde ase nes mp0 “ojeyuad auvfi0 ad “aesoway “RITAYOqUION ‘IPE -2oed (yesqnd ynpous svop ‘nnusuo> mnpour ‘Sojoj ayeod 25 nu) mfemonse ‘gupres ‘sanz aynoe mfooput ‘sizeuosd ‘pane gzojnozeqny ‘wrejdoou ‘grosounsou aojons ap azainp anjutq, sojpyounsenyn vasezyyyn vy winesaid 18H ‘eseoasour aizonpuod ap jazaya vaxesofonur und amp exidaosad aySzosop (0 ‘apmy 1opprrowayo wayeyZoDseA arsaxDsap (qReguli de aplicare practic’ a US Pentru stimularea procesului de vindecare se vor utiliza urmatoarele doze: a) 0,05-0,2 W/cm, cu scopul de debridare, cresterea permeabil din ziua 1 pand la 2iva 7-10, in faza i eveniment traumatic, sau atat timp cit fe 810, pe o scald analog vizuald de la 1 la pacientul acuzi durere de val 10. ) 0,2-0,5 W/cm, cu scopul de crestere a permeabilitatii membra- nelor celulare (electroporafie) gi crestere a activitafi fibroblastice. Mod de aplicare: din ziua 7 pan in ziua 10 (faza proliferativa precoce), sau atat it pacientul acuzi durere de valoare 6-8, pe o scala analog Vizuala de ©) 05-080 W/em®, cu scopul de a susfine sinteza de colagen si tisular’. Mod de aplicare: din ziua 7-10, pan tn ziua 21 (faza tardiva), sau cAnd pacientul acuzi durere de valoare inferioar& prolifer incepe cu 0,5 W/cm? si se creste la tratamentele ulterioare, pe masuri ce se produce vindecarea gi irtabilitatea descreste) Pentru stimularea procesului de incalzire tisulard, se va utiliza 0 zu de arsurd, sau poate s& raporteze durere. Dact aceasta este semnul unei incalziri excesive periost imediat redusé, sau capul sondei trebuie migcat mai produce arsuri sin special, atunci cind se utilizeaza frecvenja de 3 MHz in ‘mod continuu Langa zonele osoase, datorit& supraincalzirii periostului. (13, vy. Timpul de tratament Timpul de tratament depinde intotdeauna de frecvenfa de ‘modulafie a US (a nu se confunda cu frecvenfa_radiafiei US), precum si de aria suprafejei de tratat. Pentru 0 modulafie continu se va aplica un tratament de 3-5 minute, pe o zoni care este de dow’ ori mai mare ca suprafafa in raport cu mirimea sondei (aria de iradiere efectivl este pufin mai mici decat suprafaja sondei traductoare). 376 | | | | Pentru o modulafie pulsatd egala cu 50% si o arie egal& cu dublul ‘a aplica un tratament de 6-10 minute, adic& 2x 3-5 spect se datoreazi faptului ca la pulsatia de 50%, sonda doar jumatate din timpul de tratament. modulajie pulsata egal’ cu 20% si o arie egal cu dublul suprafefei sondei, se va aplica un tratament de 15-25 minute, adic’ 5 x (5 minute). Acest aspect se datoreaza faptului ci la pulsafia de 20%, sonda ‘emite intermitent doar o cincime din timpul de tratament. In cazul unei suprafeje de tratament egal cu capul sondei, in condifiile de mai sus, timpul de tratament va fi 7-13 minute, adicd se va injumatafi. jvrarea dozei complete va necesita un timp mai & controverse privind care ciclu activ este cel mai avat din punet de vedere fiziologic. fin cazul utilizarii pentru efectul de incilzire, US se vor aplica continuu timp de 6-10 minute pe o arie de dou’ ori mai mare decat suprafafa sondei. ‘Aplicarea pe o suprafaji egal cu cea a sondei, va determina Iinjumatafirea timpului la 3. In aceast& situafie, 1a aplicarea subacvaticl nu se depageste 10-12 minute. fn ceea ce priveste mirimea capului sondei, aceasta nu afecteazi adancimea de penetrajie, dupa ultimel il ultrasonor corespunzator pentru regiunea tr sau 3 MHz) se va alege conform necesitajii de penetrare. [14] Referitor la tehnica de manevrare a sondei, se va utiliza ca mediu de contact un gel special, iar capul sondei trebule menjinut permanent in sicu presiune constant’, pentru a sia aparifiei undelor stafionare, dSunitoare pentru jesutu Frecventa tratam US au efecte cumul pentru tratarea irtafillor timp de 3-4 stiptimani pentru tratarea irit .ceea se vor folosi zilnic timp de 10 zile 37we 18 supyuad soarou ruraysis oid SNAIL ¥ yHedoosep soto voreanse und anyzaB peur apes apaionja yu yous pny w vose}oos0-) uoyezadoysod uamp © rewp #8 prereosia ‘guafomou ‘onedums apeypour “aoqunre ‘ayeds =p ‘ares rou mun widinse yeunX’ desed (GNALL 2H O1-1) pompar pfuaxoayy ono nes ayy-piMppUNdnde 18 (HI 0g <) wluoadayy pafeUT ap nes doISe SNELL 9 asHDsP URS FTN vonoeid up ayeznHn SNELL ap (Unda) Empow aqueAda4} TeUr 22>) (ourpmyydure ‘njduraxo ap) gorpp proneur o-nut forte jyueysuoa quamn9 un aonpoud fnanizodstp goep ‘A nes yur Ut preospUT as 18 anor ap voupnyydure yy proyar os mynsind vowpmyduy + (244 0) 120190 ap) ppunoes ad unsynduyy ap yrugusnU ays9 UAL « nes st ut ‘o1go ap) asind mzpooyy wouriSun] ayse mmnsind weg "preaqera> ap asusuen yuns a0 osvosmnpoUul § ascormp ,unsp Injonuos und nes ‘suysopua ap mmnppatu earaysap ud soareu mynureys ame ‘pounsep arejnums 0 zeozt{ear jazaye vauemneysaa 16 "feyP2x9 ap [eu ‘gieUEInosuEN HPT ares °g “Ly aecentral, Fibrele aferente cu diametru mare sunt activate prin TENS. Aceast intrare este transmisd prin sistemul nervos central pentru a activa sistemele inhibitorii descendente si a reduce hiperalgezia. ‘TENS cu frecventi excitatori si modulatori din siste acestea sunt utilizate pe scaré largd, exist un numa ce randomizate controlate care confirma eficienja Modul de percepfia a noutifilor medicale si educafia pacientului Medicul pediatru are responsabilitatea de a consilia pacientul si familia sau asistenfa tutelard tn legaturd cu servicile de sAndtate care oferd securitatea serviciilor specifice utilizate {In cele din urma, tn cazul tn care includerea in programul de ingrijire pe care-l coordoneaza. ‘Alegerea noastri cu privire la modalitatile de tratament relevai ceea ce credem ci inseamna o relajie bun pentru sindtatea si chiar viaja pacientului Pe mulfi dintre noi ideazicontactul cu medicina complementari si alternativa. Sentimentul de teama si ingrijorare decurge din faptul cA ne simfim nepregitifi fafa de aceste metode pe care nu le ‘cunoastem suficient, ba chiar uneori, aceste practici sunt denigrate. Daca ne gandim bine, de multe ori cel mai simplu ‘raditia familiei din ultimele decenii, care pentru cei mai m ‘nseamni medicina alopata, Pufini medici atunci cand trateazi un pacient isi orienteaza alegerea Ja mijloacele de terapie alopata din motive economice, desi este cunoscut faptul ci formele de medicin’ complementard, neconvenfionale, sunt mai ppujin costisitoare si mai mult centrate pe prevenirea stirilor de boal, ‘In ultimele decenii in intreaga lume se constat& o noua atitudine a pacienfilor fafi de medicina alopat’ datorits accesului tot mai dificil ta asistenja medical’. 380 farmacologice, si devind din ce jar dacd unele practic tradifionale, care au facut part mai populare. ode sunt considerate ca terapii secole de-a randul din modul de ales in Europa multe controverse medicale. Integrarea gi a altor mijloace de ing ire a stin&t8fii, fn general, poate ajuta a educerea costurlor, morbiditai si mortalitii,cauzate de efectele care in urma discufiilor imfimantul informat cu fn cele din urmé, medicii trebuie sa fie constiengi de principiile de bbaza ale eticii biomedicale, care presupun urmatoarele aspect: (@) zespectul pentru autonomia pacientului; Q)evitarea aparitiei el finand seama de starea de sinatate a asiguratului si de gradul de dependenfs al acestuia. Misurle de integrare sociala si psihoterapia sunt absolut necesare att dezvoltirii fizice, cat gi 381ere “961-281: (0982000 UY YON LID Pa wepREP ayp 305 apm e :purptpour aanesSaqur pue Srequauraduroo ur sonsst eB] “HIN “UOYOD “eZ ZALLELOL=eN-yO TU MOUIEYM™PU-=21S uousSoueur- ured /moysepys /sumye3y/ ‘woradesspauraaun// day yuowaBeueyy ured “LD cured [ Ulf “sis00 Adesowp peorskyd pue uonezM wor ypedun :asn (GNI) UoREIMUNS axtou TeoxDA|a snoauENostEN warsy-Suo] “MT SUPE “WW “Team “VC “MEquEE “D ‘TaD “TZ “FLOL-LOOTEL'TS6L WY YHON UTD sic LunaXRY “saseastp IneUIMaY ounerpad ur Adesa%p Jo sant va veqmydoueyy -Adexoupompaj ur sydasu0> quaum>, ‘TOB-F6ZL(0)¢6'S007 Way>04 Moy jou ang “Guanbayysipy TL SIT "DD UA “YY “OMNIS “SL ‘6-s6@)e1'e00e PS POW s9se] ‘uOREIPeLAT sase] raxod mol Pue aporp Sugynue yyS1] Aq ponpur oNesasTIO4 paseapuy “q. ‘rorquie “WH ‘borapeq “IW ‘uassTaUIOS “fg ‘amUBeD “WA PUA “FL e1e-cted ‘enue "Se 'gWN .dod 29" a sestnd senna penis BT s sgo0e “81 “,edog amp wider zas9yy ‘arfeyasip ap aren ‘WUE n> popdoo vf aoruo HraIMp [RUDWABCUEYY > ‘SCORTY °Z 180] ‘9002 Wd "Pal THd09 & syewsjewnas ao1U0%9 Hamp ;rUDWOAeUEYY “WT ON -rojowo20] injmyexede vareysoye aonpar fuorD vazaunp saoons no woHaUIE aeod a8 “eideraoioury no ayejdn> ypsep ajepads ajapoyour utd va Die “areuqeas ap yeu un-nuy "pluaosojope B pUIO;SUEN os ‘ap ares 0 ezvaan ea ‘eyeiiad 2 BS oMgan very; exfoayoadesdngMANAGEMENTUL PERSONALIZAT AL DURERI CRONICE ARTICULARE PRIN METODE NEFARMACOLOGICE LACOPIL $I ADOLESCENT Constantin Ailioaie Introducere Durerea cronici este definitd ca o durere persistent, care poate fi continu sau recurenti, de o durati si intenstate suficients incit si Bforturile intemafionale sunt in curs de derulare pentru a furniza instrumente valide, utile, jetenoase din punct de vedere clinic necesare ppractica de reumatologie pediatric’ (1) durerii, examinator trebuie s& posede cunostinfele necesare diagnosticului diferenfial, atunci cand el are in fai un copil cu durere la articulafiilor [2,3] {n cazul durerilor de la nivelul muschiului, oaselor gi artic copilul poate acuza durerii la nivelul genunchiului, gleznei, articulafiei pumnului, cotului, dureri de spate, dupa activ accidente sau sa ne spund ci il doare peste tot. De aceea pentru stabilirea diagnosticului corect este nevoie de 0 anamnezi detaliat’, un istoric amanunfit si un examen fizic complet, incluzand bilanful locomotor. inegalitatea membrelor inferioare), suprainfecfia osoasi, uve iridociclita cronicé, adesea asimptomatic’, care pune tn peri rnormald a copilului si ceea ce este mai riu, invaliditatea locomotorie si/sau oculara [4 Medicul examinator trebuie s& stabileasc& daci este prezenti. 0 inflamajia manifesta prin: durere, tumefacjie, cilduri, sau limitarea 384 ood i ' migcrilor, iar in cazul fn cave inamafia este prezenth, dact este artcularé saul periaticuaraf2. Cauzele durerilor articulare fari fenomene inflamatorii sunt: Duverile de crestere Acest diagnostic este enunjat foarte frecvent, am putea spune c& chiar se abuzeazd de el atunci cind nu sunt prezente manifestarile ulare, sau alte cauze decelabil. estere”, apar la copii mici cu varsta cuprins& intre patru si cinci ani, Durerea se manifesta clasic in spajiul popliteu. ‘Acesta este ugurati prin masaj bland sau alintare, incurajare, linistie si este prezent& numai pe timp de noapte, datoreazi ,dureri de crestere”. nu necesitS terapie specifica, dar Manifestarea este poate fi inlaturats $i acelaminofenului (ex actuale cind foarte mulfi parinti sunt plecafi sA lucreze ig mai bun fn striindtate si copii rAman in grija bunicilor, rudelor sau vecinilot, sentimental de frustrare gi stresul psiholohic poate induce o tulburare somaticd manifesta prin durere cronica. Durerile articulare vagi, imprecis localizate, difuze, neclare si oboseala sunt manifestari frecvente ale tulburarilor ,somatice”. pentru un c: Copilul se afla in imposibilitatea de a frecventa scoala, fn cluda unui examen fi Jaborator normal. A i cu plangeri persistente care au tofi parametrii cercetafi fn relatie |, ar trebui si fact obiectul unei evalutri atente ale problemelor de familie sau incircaturd scolar gi s8 fie consultai de un paiholog. ‘Testele psihologice pot demonstra in cele mai multe situafilo stare persistentd de stres. Recomandarea de consiliere psihologick imediata nu ar fi atat de folositoare, pentru c& medicul care stabileste 0 relajie de incredere cu familia sau aparjinatori i care cerceteaza in det fnainte de a sugera originea psihologics, poate fav simptomelor, atunci cand situafia stresanta s-a corectat (2) Unii pacienfi vor rispunde la alintare, incurajare, reasigurare bland’, dar vom intalni si cazuri cu 0 tulburare psiae ‘wueuiog 1S oreo anuud ‘Areyjoazap ap sino ur one UE NE eur amu neys apEmuDn] yO preysuod as “aypadse aysaae as-npUT ‘ajajdunoo i$ azeoyyzundsaroo axeustad ayeorpaur wis ap pzepyauaq nu mmngoys exfemdod mp ayred areur o woysane a}e03 n> “pyequaumeuraand-u0u areumpa #6 apeuaureuzoan8 sopnfezruesio ‘oxourfsns ep azeuorfeuzayut sopEndnas ae areyoazap ap aysmuryd uy prequord vo yemsyy e ere UMUOD wyeorpour efuaisise are uz ‘Hoy niquad ayeypuys” yumuep ureBord un awonde ut snd & nfereues & yerpuoyy erezrue810 gz6r ue UT ‘yepes rota9s ajayrumnu ese no KrepuRgOD amgan Mu aw 1S auEosIod op ajepads moaye> oun prepzose ays axe “esyUMUIOD EluasIse “RMDP gyeorpaur anfuSuy ap UO] o aIsa NATIRMMOP e] ETeOApaU ef rarop 1 apdesay ap ymdaouos ~ preroyss-ofnosmur yoUOID wozan Is'21 fused aresojoo pisipa ap yoBaye> aysope vf arereprsuos uy sen} aga sep ‘atgyidoo epeouad uy arer oq yums ‘yeuoduroy ByayTE nes PINS “uaSlejoo ap areniparo aysoq 18 Mo}TeureUT atsoq “eRuLapOIEPS SAT" ane op ajtmdiqns ayeoy purzdno unum -aynupow ayunre oun mnypodse op ame gomosoy yes ee ‘uguorfuaur suatraIeG Tfpapu aye ANU “{g] wpidioy axfnyono no yuinze ap uoaaoay famed ~ prejnopze-omyso ezoqnozaqns tapes 209 anurud asroqqp aqreos azo won ayvod ereymanze Roqor9 ears auslafuy 3 ns yuvBaUIEDTeD aramp “tnyndios,eareoaRDUy" el PJCUCUL seo vazounp no ueynuuys puazaid "aoIgo ap ‘aIso NTE sep ‘eururopard yod rayismq nes rajtaouis ind ap arefnonrewrad wioveureyur ayouurag ‘preponieued 18 ye> ‘ereponse axfeureygur no vasape Rurzad as 18 [muaos9[ope 1S axe japdo> yzearpaye yyruoant eqedonreoj;puods sortou9 apouustyuina 11091 “1/9721 exempeus oxfound und arsnypur ‘guuaye arenyeaa fo aundu as umzes aisooe uy ‘oyeBououaydsoreday nes ‘onedouapepn 988 ‘aqmaoqmradyy ‘opadoypoquion ‘ouuaue ,arejoqre wamp" n> eyuT equazaid jod as 1uoSsqe> ays20e UL yzeasptout 98 azeo doo Hoy [climuoyseygomau x$ ruropwuy “ean Dnppuy oseoso PANpyus eareAUE Mm aepose aoxzv|doou yo [g] 320489 np YeansouBep uns rue ap gz ans wsiya n> Hfua>sopope 8 udoo ap vow [ un-HUIp ost apeupomde “ue ary uy ‘youaxD nes pyndeqns waxaunp Tepeds un) our qnpdoo ey aynupgau mje guns anoe arenanieuied aramnp uud wgisaueur are ojwsnewnen, 9H} FEU 9} sorpadouo oa :puuidno arepopreyed ywoyeurryuy suawouay n> arejnope Zo[HaIMp —9jozney {g] em aye aquuow e| arejdesodiy yuoaooy peur ‘nes areydeazadiy eygie ayeod yseoso ayes nus ‘und yonsifeux ap womuyay zep ‘ajewiou uns 1oVeIOqey ap 2] ‘ohnadesa} ymspur o piu er as nu ae uy jnze> uy “Tadury no azaavase as ys apun areo ‘sojaAquIoW jnyPAML | yinzpDs ayeHEGou o YBnepE yeu! ay awoIdws ajsaoe yBuN| 2g “arwopns ap qexfonpoid earapgos nes varayéano ~ yarferopns aye uRqanuod 1 anusoyodny res odiy ~ aoyuua} njewour ‘axwoyed nes yzou aramp und yzeezneper> as papa: poneduns ‘oseafgapunguiy as ps asnar 8 nut areo “yequouin>op auig nppypnfaid un no adaouy 10 fun: arzpaid no wiSyAUapE BS TOYEP 89 HO nes pry yumen o y vaind ze soyeSuepap Tope; ‘Tepesy emxos znge ap Ze9 ur nes efuewUoxIed ap oyfenanse ayeaud 29 uy passaoxo yrewared aunjsaid qns ype 298 auea ‘pfeusiou azeyoazap n> doo v| jao1go ap arede numospUIS {g’zleseinosea ayeuniqeisu i myerd ¥ wretensed arei0j0> © Ho ayur yeur af—d ap wreDOse arzaysaradry e gued yesaxBord warez} PWOS ase Up 21UOT) WsHEUINAT ap ErDAas yeu RULIOS O FuTZardar oSoyisd uusyeunax ap ajausmu qns 1S ynosouNd wospuIs 3825 auaiayanc_ anpasvaodnou xoyfo4 nutoaptas sezqjeuosiad aypeds quaureyen un ap yemsape nd ajoaau ne axe ‘paneoyrutasPentru a veni fn intimpinarea necesitafilor pe care le are asistenja medicala primari intr-un mod eficient economic, in aceste firi att fost implementate multe programe de citre activiti comunitari printre care amintim: controlul fertiitii, promovarea alimentafiei la san, ‘monitorizarea cresterii, vaccinarea,educatia sanitara etc. La copil si adolescent, durerea cronici din bolile musculo-scheletale i disabilitifile funcfionale rezultate, constituie 0 mare sinitate public’, cu consecinfe semnificative In pregitirea sco! economic gi social al ‘opi cu durere cronici musculo-scheletala si distrucfillor articulare, tulburiri de si maturarea sexuald, osteoporoza, infecjii recurente si reacfil farmacologice, care vor duce la agravarea starii de stnatate sau dif fn viaja de zi cu zi Durerea este definiti de Asociafia Intemafionalé pentru Studiu Durerii, ca 0 experienfA neplicut’ senzoriala si emofionala, asociaté cu ‘prezentd ori potenfiali sau descris tn termenti unei astfel smafionalé pentru Studiul Dureri incadreaza durerea cu 0 durati mai mici de o lund, cu duraté intre 1-6 definit& ca o durere cu o durat4 mai mare de 6 Iuni) [3]. Durerea poate fi cantonat’ intr-o zond discreta, ca intr-o vataimare (rand), sau poate fi difuz8, aga cum o intdlnim fn simptomele clinice din fibromialgie. Cuvantul ,durere” vine de la cuvintul din latind ,poena” cea ce inseamni o amends sau penalizare [9]. Durerea este totdeauna subiectiva, Componenta subiectiva cu cele sustinute de context, varsti, sex, educafie si experienf. Componenta obiectiv’ este reprezentata de senzatia fizica a dureri, ‘Durerea intermitent’ sau persistent constituie manifestatea clinic cea mai des intalnita la. coy scheletale. La copil durerea musculo-scheletala este de cele mai multe ori atipicd si de aceea poate cauza mari nepliceri parinjilor gi copilului, cu repercusiuni ulterioare. Etiologia durerii musculo-scheletale acute este usor de evidentiat, dar cauza durerii cronice, este mult mai dificil de identificat. i adolescentii cu boli cronice musculo- 388 i ' | Uneori copii cu durere cronici far’ fenomene inflamatorii obiective, pentru ca nu au o boala evidenjiabild sunt purtafi de la un specialist altul” si in final, parinfit exasperaji, apeleaza la. psi tare logicA a datelor patologice este _necesard icului pozitiv, pentru terapia durerii si numai astfel se pot evita pe termen lung ale bolilor cu durere cronic& neglijate in experiengele nocics uneori dramatic, necunoscute, este multifactorial’ si cel wale din artrita funcfionale ale Studii pe termen lung au arStat ci re 25% gi 50% din fostii copii cu AJ au nevoie Managemental corect al dur realiza numai prin cunoasterea mecanismelor si semnelor de boal’, un aplicarea unui tratament personalizat in echipa diagnostic precoce cuprindea antiinflamatoare nesteroidiene administrate de prima intengie, cortcteapa nena fn fomede severe meiiamente modiictoate de 389[PAUP b] ppe>IpoUur efuaysise ARDaIqo Bo Ne ayeIRURS ap URINSISy ap opeuorfen ase 18 aorgnd MyguRs myuaysmTyy aprfeyToey ap ayefemout exef up ayeaud vigyam ap areur yeur 30) zguMU un PETE BIO eT “gyvorpour azexodnoox op tf ‘enero azepunoos ‘areumd apeorpaut pfuaystse arequoura|duroo ‘nypaop vy ‘eae afeorpour HfeMARe (j -sreifioy 1S prepunsos “gaeuid apxeyyoud 1S anuoaaad ap vpntande (2 ‘soygugs plein. ap nupaur mun vareun$ise nnuad ayeuorfsanp ninyise w8 axfeonpa ‘somes Tas rriun anqeoney oquoureyiodwioo 1S turprane soun waxeaowosd ‘pyennurey tagorueyd e 18 wraonposdas wirypups eareaowioxd (4 ‘yergurs Mfewrunuon vaxeonpa (e guns areyunuzo> aqeoqpaur rafuaysise ae apexauaé apean2aiqQ, ‘ejuaredouour myrurey utp ayred ej are 12> « ‘aaneyed syrowreyen eusaseu aze> ‘oqeuniuia 2zej ur 2 29IuoxD yJoq “REGEAIP an anayos mero pate a eee juns areyumwo> ayeorpaur refuaysise ueyouaq ENseoU exe} UL “{gt] ayensanau o prurzaidas ayenanse \seane ‘aquaunspoduut aysaoe ayeo} nS “,Xxn] ap" gyeorpaur efuajsise o ooun ‘onsouslerp nanuod ranjerede esdyy ‘asez0 ‘rp aue>ogns ynoqyeat IAeuyOQ OI-9 aumNg TeU! MfYpuOD UT EYMSUOD vaind xe puro) ruysejdap yeooye nduun ynopeo uy wan eur ye 068 +n Lap jo ad asjozar Pgs ayfofnar vige op yo najued ymjuaped yryyEROP no jeio[dusoo ap afeorpau ayuousnoop ‘aqreoder ‘unfuerg “fuoped ap areur jnzpumu ap yeoomns ay ps sunfe ous ap (moxpaut ‘1eq yeyMuaped [nyponurop ey ayZA 2oej eur Hoores azeo ayenfeods wanButs you ‘efuejnquie ap soproraas e 18 ayearad youd anus a0unosop 232 lum op Teumur vjoyousq BA ABU|O 10. ‘mjmuaped iniypruop ef muaurEre azafemouy Ys axe> zeyTES mnun varguauiajdun no ‘uesdoma prepuejs ey azeoygzundsaz09 up efueiads vuoysue w 18 ywsaprZ rpfeureyur eosayequio> naquod aqeapy ajmaayour soun vaxezeat 10> Joa ;RNAUEY vENSMpUE up aqumaai yeidoide avo} soma un-qUT 4D efueiads BSI vongnd ayeygugs ‘eumuvun ayredap ad par juns nu apaje save “Yuaped yfjnur x] eazamp 8 wloq eapeNARDE yUREYS RD nes onpar DIO Mfuase aq (eye ANAL) ye pfesouy yzoxrau qyut umsoxd ayuouresrpaur ap 10U aseI> IOUN vasIsojoy ‘ap mjnz0}e}Metode de evaluare a durerii cronice Evaluare adecvat’ a durerii trebuie de unde pleact durerea, intensitatea, cal efectele produse in urma durerii si un plan de management persons dureriicronice (16) Metodele de evaluare a durerii cronice in patologia musculo- scheletali la copil si adolescent au progresat deosebit de mult in ultimul deceniu. Cu toate acestea, la ora actuala inci nu exist nici o modalitate de a evalua exact cat de mult sufer& o persoand cu durere. Nici un test nu poate ssi misoare exact intensitatea durerii, nici un dispozitiv imagistic nu poate st arate durerea sinici un instrument nu poate si localizeze precis durerea, ‘Atunci cnd dezvoltim un plan in manag rispunsutile psihologice si emojionale la durere. Fara a lua in considerare aceste probleme importante, este dificil si dezvoltam un plan adecvat al terapiel Planul ar trebui s& includ instrumentele de evaluare ale durerii care sunt corespunzitoare fiecirui individ, cu facilitarea reevalutrii regulate si urmirirea indeaproape dupi un criteriu propus de citre 0 organizafie specializata in managementul durerii[17} Nu tofi pacienfii care suferi de durere au semnelor vitale, de aceea si nu va bazafi pe semnelt durerilor unui pacient. Copiii cu durere, chiar gi cu dureri servere se pot sustrage de la a se ‘indi la durere gi pot s& 0 suporte cu stoicism, $4 nu credefi ci un copil nu are durere dacd nu se exteriorizeaza pe misura intensitajii durerii sale si waratai confortabil”. Intotdeauna si intrebafi si in acelagi timp s& cre evaluarea ficuta de aparfinatorii copilului, mai mult decat in ce ne relateaza copilul despre propria lui durere. ‘Atunci cand se plange de durere, copilul are tot dreptul si se astepte Ja.un raspuns rapid si efectiv din partea doctorului sau colaboratorilor din echipa phi Trebuie si tratim cu mare interes relatarile copilului_privind durerea, & reevaludm frecvent starea pacientului pana cand se simte confortabil sau pana cand un tratament suplimentar previne efectele secundare. 302 i i Dact nu se intimpla aga, consultafi un specialist in durere - nu lisafi bolnavul si sufere fara a-i administra un tratam Inainte de a aes ee es oo ae absolut lac se poate de mare certitudine. ee ureren acutd, are un rol de alarm pentru organism, avertizand-ul st-si ia misurile adecvate de protecfie si permijand astfel indepartarea fn timp util a stimulului care a produ: este definita ca o durere persistenti, care poate fi continua sau recurenti, de durata si intensitate suficienté s& afecteze existenja bolnavuli, funcjia gic Se ae corespunziitoare pentru o cuantificare corecta si recomandiri de tratament adecvat. De aceea se ne evaluarea clinico-funcfionala a pacientului prin lizarea regulilor clasice din semiologia general’, cat si prin utilizarea ‘nor metode speciale de apreciere funcfionald, Medicul sau kinetoterapeutul atunci cand procedeaza la evaluarea durerii cronice din bolile musculo-scheletale trebuie si aibi in vedere ‘urmitoarele aspecte: © prezenga dureri scolare, sociale, fizice, Se vor obfine detalii despre debutul si evolujia durerii sub ‘ratamentul primit. In acelasi timp trebuiesc culese informafii despre gradul suferinfei (pentru copil si familie) datorat dureri si impactul acesteia asupra wente de disperare si de} tate informatii desp despre problemele un istoric al dureriitrebuie si mai includ date cu privire la erioada peri-natala, ni ai copilatici, etapele esengiale 393see “amurey ap [noqpout ap 18 senY> “wnadezayo8rau ‘anadexaoraupy Boqoveumar jmstremads ap aywzyyn yfeuoruns ayereadroqur ap aquowunnsut ums ares “mmujewouy quaor Tews nes ‘mpmnawomos Trsoqnle no "greynonae oxeosnut yypedeo yrepaide zeonre nfuera sepmonte injure (evennseds ‘empequos ‘youre “syonodn) a8oowdory pyoypow oun efuszard - ‘qreqmosmut wlio} § pnsnuo) ‘arejnosnur sopeseur Mnyvedse - ‘aresérur ap axe assaatp uy a aTHVOYTPOUL 1S RIE|NIFTE eayeyTTGOU - ‘azemonred rupyne ‘aremonsetiad 1S areynonre aoquy[> apayouTpoU ~ :ezeaansorgo [eusUINSUT Son mmuouerd und pezteos ereajay>s-ojMosnun worENyeA? Ug ree [ay>s-opnosmun varENeAg ‘yreoq ap ayeypayeau royraed ye nes MjMUaysIs fe YeMprzor yeuoruny pyaar - ‘ayerpose nojoyed ap aye8ay aunias - ‘qeuorfouny-oorurp jnonsouserp [apse as-npuplnuusos ‘qewou jeuoyounsouojeue mmsnjeys ope aresyIpou 9p aus - sumoaid areuorfourysip aisadse ajun ap are8aj pfeuoyur n> eyajdutoo 0A as qnaurered soy ‘sonumpered aperep 18 ampargo onus moygey no waxea10> 0 EMDBY aMgAN ‘TOG MOHOIS TS yeouureue und asajno aeuorounystp rojarpadse wareognuapy gdng ‘aumisaid ap runusay ap gunioy qns asndsuen juns apaqeynzoy “tuamp 'e panbaigo varomspur ul afyM jus axed ‘uD Z anoadsax 18 aD Cf9 ap THE xo apuos enop ay{izodstp ¥[ weay ‘pasnes 16 Lgiedar ardsap weuuopy Alsnpsut 2389} 9p OF e[ Rud exoUIUI ajeod sapuEUILHO:> eos aaneoyuas rep Pru aTERAUITDS Yo_MUAPY axed PUT axfnjozar o UIZaLg Tuamp & aresuejsap op mound v vaxenyead UL Teapr a480 18 ounsoud sy puss 9p pred pfuunsn no preosyur opueunao3 jswosiy Inyonuop ey quapya 8 pides gnogid pour un-nuy yap earenpesa annusad “(ssajest) 3 ergy uod04 1S sIJ nD z9pueUMOD raaWOSTY PIE|MALE areIzaqKT ap mjnpess 1§ aseynOsmUL Tofr0y ‘"HAMP indwioo roxfejuauuNo0p wayeyEPoutOD 1S wafayeAe (pen sojawaumAsM e arexAaueM ap vfuymén ojo area preuorfnyosar affoyouys ped ad yesuey w wopra1y sou, nuysuio8ye un nd BOP ay Ps syndio> efeseadns od ys aod aro arespde 2 ‘amp v ganoorgo arenjead ap spoyur ajousfad up wun arenuguos up uRuazaig [61] teyrguaned e amnyeaa ap qnssord uy numdun ap ayisojoy ay gs atfezodsipard ue 9p qope ‘emp ‘ayySUNIMT > ‘euoz aaypads ys ‘ord “esed “piSIWA 9p 340 PUL "gay Ze yo(UoLD valaimp yZeanpeas 96 9189 N9 afEPO, ‘ngndaous e yous Re as noWOp ysaoe NjquTEstIE ap anand o ey zep ‘aeujepads ap mnyerayy © areyjoazap 0 yearasqo v-s tinoan rojue nfuny v-9g Tenyxaquo> HoI>e5 1S EPN|IUT ys amngoN o}uaIMI—r ines oyu quamp varenywaa ‘ayne yam vazeny feta “22098 arsmpput “Tepoos now! anmepacque aye nes ofeoiGunmmp musa x8 uyzends ‘areyoazep utExamenul de bilanf articular va fi efectuat de medicul specialist si/sau kinetoterapeut la inifierea programului si apoi periodic tn timpul terapiei, pentru a cuantifica rezultatele si pentru a-si ajusta metodele de tratament. Bilanjul articular se poate efectua cu usurinf gi la domicitiul pacientului si va evidenfia ~ laxitatea ligamentar& (care poate duce la hiperextensie si si constituie o cauza de atitudine vicioas’ mumiti genum recurvatum) + contractura fn flexie cu aparifia unui flexum, care tn stadiul ireductibil face imposibils extensia, = laxitatea complex capsulo-ligamentars (de exemplu: 1a nivelul genunchiului apar migciri de lateralitate satt antero-posterioare) fn cazul cand nu avem goniometru sau inclinometr: putem aprecia ‘mobilitatea prin comparafie cu mobilitatea normal contro-laterala. {nclinometrul Dualer IQ, este un dispozitiv electronic care permite masurarea intervalului de migcare al articulajiilor mobile utilizand fnclinometria dubla simpla, fie cea dubla (Figs). a “eo Fig Modul de utilizare a ‘inometrului Dualer 1. fnclinometrul primar trebuie pozifionat superior fafi de {nelinometrul secundar. in flexia/extensia coloanei cervicale, nclinometrul principal trebuie pozifionat pe cap deoarece acolo va avea loc migcarea 2), Fig2. Tehnica de lucru cu Inclino trul Dualer 1Q, este un instrument modem care a fost , usoard si precist a intervalului de fac schimbirile de pozifie si repetarea procedutilor. ee run interval total de migcare. Punct de extreme i punct de extreme pentru segmentul inferior gi de migcare a coloanei vertebrale (informafii pentru misurarea interval vitale pentru gradarea deterior: ‘+ memoreaz pnd la 6 repetiri per test cu un mumar niaxim de 19 bolna ‘modul Dinamic, ff punctele terminus ale mise&r ‘© funcfioneazdt ‘= se poate cones de migcare JTECH fara mo66e (1 pqey) areundospuntd adypo foun nxqurout no gumarduq ynadezajoyauny ap nes Sojoieumar jystfepads ap aenz9jo aapoago ays) und oyepaide y rod aeuorfouny wiemys aysaoy ewuaw [nsnjeys‘azeseydap ap vayeumigisod 18 wlemis asrosrp uy varezqiqou ‘raysuen ap vareysede> ‘suppeq ‘gyeuosiod wuorsy ‘ryeopqus aslURIY) axeqUAUN ap vayeIDedED guns quam9 pout Up yzeanyeAd os fy yrysureay ‘nssau 1 xe uM wxRDSTUL vareyoyos ud ayeuorouny fyanoe ur feuorfuny mmuouexg suoureyen gnun eH waremsyur + anfuus ap ueyd mun spe lump mmyeynzar ye 18 oypeds jeuoyfouny mmdoos ranges © nqezap e nes areypyep Jojsue7 vareayUApL + mnnuad opnn y yod mfeuuopun aysaoy ‘aysreA apeunou aprignanse ey edonred mmge ardsap 18 mmuared nara eayewe> aadsap An>e1qo pour Uy feustoyur aanpe ajeod 20 d 'S FLO ELap vies oad teuorfewonur arejos ap wraysts un srxg“Teuorfouny moysousord v1 xojowLoD0] mmyerede migyjeuorfouny waramarde uy afaM ayreoy msnuoy e pansaigo vasopaxde uy psu0D yo ayeod as xejnosmus arse © wane umyeamoar nua ap 2ojored jnze> uy UMN “apes g ap aise yemspur Janjfuq Spo mE MyM yzod | aunuanad ap yoIpe aftmfe aysed 3ey spay esdvo9 no opea8 ap oFL 8 esurp esddeoo no apes 6 ap oct a8une aanze rgosur vourpnydury “tesdeos e greouajsod wfey ap aidoade as raquie’ yxwouasod efvy axe> und vaxeosnut asa eNxaI, xa aypadsar ‘analy ESI ‘ap ayejuazaacas yuns 16 youoy xe 1S yee wey mmjnpypunua’ wrfenopzre ur ayeyaqn ap mnynpesd warenyeag “pS juourpour jaxoyafe no ‘ayiqysod mnmySun we yoRHeue varemsyut gyn vfuazard 18399 (e>18ojorzy qour ap wixew pnpex8 woparde 8 vzyjeue wose} PUR areas ap 9 ys aingay prenonie nyearonuy earemseyy “e81 pnynuumd vysuayx9/epxayy uy azeo6rut ap 1 ALS‘abel I. Asistenfa capacitatilor funcfionale Fangjia Tndependent | Independent [Nevo de] Total cuajutor | asistengs | dependent Hirinire ‘Imbricare Tgiend | “Toaleti Mobilizare in pat face evaluarea prin califcative notate de la Ola 3 (0 = situafia cea mai bund; 3 = situafia cea mai rea) pentra urmatoarele 7 ridicare, alimentatie, deplasare, igiend, realizarea scopurilor, prehensiune). Scorul total pentra CHAQ reprezint& suma celor 7 domenii, adic& maxim 21, fn continuare prezentim urmatorul model de clasificare al capacitafii funcfionale cotidiene: * clasa I - capacitatea nealterat de ,epeat’,t” a tuturor activitafilor fizice + clasa Il - activitajile zilnice pot fi ,epeat”,t” dar cu durere si cu reducerea mobilitafii articulare ‘ clasa Ill - incapacitatea de a se ingrij singur + clasa IV- imobilizare la pat sau in scaun cu rotile si incapacitate de autoingrijir. Comunicarea dintre medic, pacient, familie si echipa pluridisc ‘Tratamentul pacient cu participarea act Medicul va faptul ci boala are 0 evolutie cronicd, uneori cu ameliorari mai mult sau mai pujin spectaculare. le o echipa pluridisciplinara, 400 La prima consultajie medicul va trebui s& giseasci cea mai bund modalitate de a face schimbul de informatii folosindu-se de relatdrile si familiei cu privite la descrierea tipului, duratei si localizarea durerii [18] Comunicarea se invafi si poate avea un rol foarte important fn finfelegerea suferinfei pacientului, in stabilirea corecti a zon suferinfi, si a celor mai bune mijloace de tratament cu scopul remisiunii simptomelor, Foarte multi kinetoterapeui considera c& trebuie s& aplice imediat si exact planul de tratament intocmit de medicul specialist. Membrii echipei pluridisciplinare, concentrafi pe munca lor, atenfi si nu le scape ceva, stresafi de programul pe care-I au de dus la bun sfargit, uuitk adesea st mai vorbeascd, sau si asculte altceva decit plingerile ilului sau paingilor legate de boal’. Studi efectuate pe aceasti putea fi capabili Datele de istoric ar trebui s& includ’ localizarea, calitatea, intensitatea, durata, factorii de agravare sau usurare ai durerii. Pe lang’ relafii despre modificarile din dieta si somn, i psiho-comporlamentale precum depresia sau alte psihopatologii care pot afecta perceptia durerii. De asemenea este foarte important si aflim din istoricul bolii dac& pacientul a suferit in antecedentele recente sau indepartate un abuz fizic, sexual sau emofional [17]. Toate aceste date culese prin anamneza (comunicare kinetoterapeut- pacient) trebuie si fie urmate de: + examenul clinic general complet, din care s& subliniem elementele funcfional, evaluandu-se nivel fiziologice de relafie, psiho-s care de fapt apreciaz’ diagn« de afectare sau al pierdi profesional in cad de tip disfunctionall feringei cronice, 401vyedoo 18 yynpe nuquad ‘aeyjoazap appl aypwur uy ayezTTAN appoiw Y ze ums “(YD — euPIpaWy aaneuayTy pue Axeuaua|dusoD) yanewayy pruoUD|duioy eUDIpY, UIP EpewEL ayRA ‘ayype gonpur vs egy >}9 aqeIp ‘Sutsuayadny ‘wisHeUINAL ND UO sopAeujoq dumm ap Wun apeouod owoyqord gry enstunpe tod as “STEDOS Ho8ayr> 18re] son apqsaooe UTAAP yO BASE 16 Pz—TUIS ap LO]BRUAUIESIPOU Te awep snpar yeux ynur jmysoo spnpur reur afeueae ay ‘yeoIpure NOD Ye anni apaquouresrpour reo nuquad “(ruengg ‘#zeaidyre are> roury ‘opises8 ‘ueSins) taeujoq ap aqepads quo8ae> soun 16 awonde y rod ‘essaape woear sez ayre03 anpord ‘soysj0q easruanasd wy yueyoduUt Jos un [eDads [mI0} 1D pour uj ne areo ayeigues ap ronoeid qums paneUIAHe 8 ereuaUA|dUIOD ardezay ap ayaporeur go mimadvy widnse vrfuare waéene es amqary garedoye mupgpaus ape ajao ap pley paeusanye 18 prequaurazduroo ardesay ap 2peporaur ap 217270 afafeyueae uns areD ‘ngou rom und o-§ oreo ad yganuy oyweuodust yeu ‘9y99 upp wun vy wopundszr ps amqan ajradse aysae aye} puyztTeUy jojorg Hua8e wou 9p 18 azeosaidnsoumunt ap urtqaon Yeu Mr 8 e9 “guop au ayfoeas emus o zeoRur Rae mu RS are> HANTS TuaUTENpOUT un pM Ise nu ~ eauIPMAID we} nd eUYe aywod 2G ‘(ovo enue ‘oureyeur ‘sinedoy ‘vais ‘2218ojoou0-oyewoy) aoquo. aqrog UE {ua0y one 6 areigugs ap upmBise ap sopesu> apeye8nq puprpaodum “adumos eur a9 uy 29 uIp quns ‘aneyyord nnuad und yeu 1 sopjoq mUaUEEE nuyuad jepads uy ayezqmn juns aopnanewasey asnpord aysooy ajuop au aprisear wpuofuur ares amump ‘Imzesau ayfmar area} onpoad sonal ajeiueuresrpaur “‘iadxo ap aywaowiord yuns Yo 40} nD ebads exfnjoas uy auraygord aynur yorpH “gon eazezqan 18 TeWTeS 17 20] exfede vj ap mre ap ggt kar ap EiMDs Anjos epeouad 18 onqempar Hooun asroape opnear sep eisaqU0s aso nu apquInour I0]=D v [eDads uy "jog zopesxoarp MuSUIEIER UP NeIUTS LopBRUSUTESNPOUT 9/9199} repumndas a129J9 ap ariscy ajemyeu apUDUD!paUt 1$ tunparord nudsard ‘ayuoumusur ad ye29p ayfnus teus‘qadoad ayemfuns od 18 muoqrun urp prenpaad wr Hiuouadsa 0 ad pzeazeg as “nymquoped apnzeoou ayeot arepqgs no ~NOse papouzaye 1 preuaua|dwo> purpypaur ap nuapnrcad quiny>s Uf ‘eoysaoe jnys0o no yfuepeg wy ‘mymHUaDEd ypypuag peur vord ampe mux HO Ayu Feu apso op axe (9 saqddoq ayesSoyso ‘ajdossonie ‘yieajnu yonougeu yfueuozas und amour ‘gwzuaindwoo gene ayesRowoy) rojouysy vareoaey uy jmustueWN es 18 gue no eINDsIp & nadey wip gprzas exfeoncg “ayeaguys ap vareys nauad pieyuourapduioo nes wanewsoye ardesa ap ajaporeut &| yeajede aze> Yuared ap mmrugumu e yuusueunzad aroySa1 0 pyeIsuCD a MUNIP af ‘fared azayen xs ,traqy ese” Inga z0-u 12 reluesqoeid go giapisuod 1S ‘axopowo au UBYpour efuratd uy Bopidsns quns ayedoye yuipaur fe Hueoqoeid Hoxpaut yerouas Wy ‘genpoe p[euoy{uaatos gyesrpaurexed nes yyeorpaut aumnz3sut ap bynoun uy aenypuy yuns nu ares dezay auosop e nauad ezqn mraua) uns “yxopolo au nes gffues8 ap “erejuowa|duo> ‘eaneusoyTe eUDIPaW qpaysvound fe jenpe |MIPEIS yptuon vasamp uy yoyBojo>ewseyou apdesay ap apoio Tet ‘ct}areuorsayord vleoq ap nonsou8erp urisns are> ayaa ap Buaytp ap opsoufeip un unfsns ares opus 1S ajauoduns - ajadse ajareoiguun ap quo rout gs amqann Rojoyed aye no ganyy oy uy ainayde 20} gy yeuuou pour uy vdisnied e ap vai | [BULOU Pi aidsap ayn feunoyut sonpe aye0d 970Experfii Organizafiei Mondiale a Sanétaii subliniazX faptul cA th mod obisnuit majoritatea po apeleaza la practici fradifionala”, cum ar fi Medi Ayurvedicd, precum sila alte pre Studii efectuate in Statele Unite, au aritat cX mai mult de o treime din populafia adulté beneficiaza de diferite metode si tehnici de Medicina ‘Complementara si Altemativa [21, 22} Departamentul pentru Cercetare si Educatie in Terapii Medicale ‘Complementare si Integrative, din cadrul Institutului Osher al Harvard Medical School, Boston, SUA, pe un studiu publicat in anul 2005, arats ci prevalenfa utilizarii CAM a fost intr-o continua crestere, iar pe o perioada de 12 luni, 41% dintre adulji foloseau de dowa ori sau mai multe terapii de CAM, decat metodele de medicina alopata [23] iternativ’ si complementara in bo Imente intr-o continua crestere in 1 le din Statele Unite si multe jari , la utilizarea CAM tn patologia pediatric& variaz8 procentual foarte mult de la 2%, a un procent de 20-30% (26, 27]. Copiti care au beneficiat de metode de CAM ai ciror aparfinitori au folosit anterior CAM au fost de aproximativ cinci ori mai numerosi (23,9%), decit copii a ciror aparjinatori nu au folosit CAM (1 ‘Astizi putem susfine c& in situafile in care un parinte sau apropiafi ai acestuia au avut rezultate bune cu CAM, atunci copiii lor au mai multe sanse de a beneficia de aceste metode de terapie. Medicina complementar& poate fi utilizatd in asociere cu medicina conventional; de exemplu, masajul, ghidarea imaginatiei si acupunctura te suplimentar fafa de medicamentele analgezice pentru a la reducerea dureri ‘Astazi in medicina convenfionala din farile Europei de Vest tot mai sunt folosite in adolescenfi utilizeaz uleiuri volatile din plante aromatice, mai frecvent decat medicamentele antidepresive pentru tratamentul depresiei. Un aspect deosebit cu privire la practica medicinii complementare smative in terapia durerii din patologia pediatric’ general si care face I cercetirii actuale este concentrat asupra problemelor de siguranf sieficacitate Desi rapoarte de caz si studii ne controlate ofers informatii preliminare optimiste, in ceea ce priveste accesibilitatea la astfel de 404 intervenfii, totusi sunt necesare studii controlate efectuate riguros, pentru a stabili dack metodele de CAM pot fi considerate sigure $i eficiente in durerii pediatrice [29, 30, 31] Stat ficiul de Me anul 1992 printr-un mandat al Congres Institutul National de Sinstate, a devenit Centrul Nafional pentru Medicina Complementara si (CCAM - National Center for Complementary and Altemative ‘Americane a cerut ca NCCAM si aiba in vedere o crestere a prio finanfare pentru extinderea activitajilor de cercetare, educate gi {nformafillor in domeniul pediatrie [32] fn ciuda utilizarit pe scard larg a medicamentelor remisive chimic zen si colab. arati cd 64% din pacienfii cu din Toronto au utilizat metode din ‘medicina complementara gi alterativa, folosind, cel mai adesea vitamine, ‘minerale gi tehnici de relaxare [29] Cei mai mulfi (70%) bolnavi care frecventeazi tabere de artrith pentru tineri din Australia, Nowa Zeelanda si Canada au raportat folosire lor de medicini, complementark speciala, brajari de cups Un sondaj efect ton-Salem, SUA, in perioada 2001 si 2003, a sem event ulilizate au fost terapiile bazate pe credin (cc ppersonala cu Dr. Sara Sinal}, rugaciunea de vindecare (14%) (11%) 31) 405or muawop ad nfsuaxo roun waren}ooja ‘Pye 9eS UN-IIUE NES sRULOP ap_2e8 lm-nuy euyppo “iapye> snp mun v nes Hungloy Yeq oun waseM>o}z "RANE yeu 959 eywo I-AE ND "MU YUE eva waseOPA! Ie ‘no gjoq fewanze w asengeaa ap Jmspur aung few 2[ep aquyp eun amystos vs owwod yjeumeu amopar eiseaoy “evap 250200) 26. puED Kune ‘reponse azeopar ap eyeSunjapur ypeouiad o wayns od ndoo Win ‘2]euqyeur aopas eaxayequio> us a>zz4j avo] ‘ypu ap aogioods sojadnal regard voreanfise 18 sopisesquo> voxsonpas ‘orzy ajoureaford naquod vomnyBoud ‘nieupSu 3 wamp vareudapyy doos eo ne gyfepou as00y) “pppiaumsenm 18 pornpope vare|nums“feseur ‘soaps jmuauMEN sums prepueys FoxZy aidex—) ap arEnEPOW [eq] deuoypuosep ap aneoqmuwnas suns 19 amutp eayeyaofeu oA wnwop araimp no wfuaped nnuad gpeytuass aso yorzy cexdezoyo8i0 § ajeuor{ouny ajazay0 180]0) 108. 7 ays0 eyfeureyur pugs ‘ode ‘arfemnonze ap pfueystp P| ajaaaueu 18 snedas ap_ 2jazauo asos0j0§ 95 ‘ayuazaxd yums tHoyeuTeyUT opoutuos pugs DuMY “arejmonze nfeumigous eazour{uour 1S ayuezodo ayadnus ad areyrosnut rplios varourfuou doos e> are jog v yrerruy ezey uy fo nes gye>0] arzygouy 0 ydnp ‘areosrus ap anrsaufiord appfpiaxo 1 yejoUOD snedar aiSasojoy jmynadexo} ‘einoe Howeuregun zojaosnd jndwn Uy ‘aqepeds ns ut prenunuo> onayn 16 yed vp sexodwiay ezyyqowy yavujoq no pupdoouy “sory mpadoud upd aoovaid ayeyfur amgan preuorfedns0 1S yorzy widesay, ‘sonnadezay Heifepout aie nes /s8 yo!Sojooeuuey woo no yumarcuay “grog ap apumdngns 16 ayEpeIs aveo} uy axfuoyur gumad ap arderay o eo peonde y va videraoyUy -aidarajorourjorzyoaureg, uy ysqepads spou un ap advoudeopuy ayeayfiaavidns amqan Inprauoureren arezey ayeor ‘go mdey yzeauorfuau yar eye ayeod af mu mjuatzed azeo od aoruyz apeiatanse op arfouny wy ayeztre|noned amgan eli0y ap 18 arxayy ap ayiftaraxa “go waase ayso yINBar Pq] P ‘gousnso unjnd yeu 18 sozamp urind reur ‘yamnod reur yoo 0380 nydunts ews oo aUTE;EN “eu @ ‘apeuourepuny ynSar tan ad wzvg va as axderajojoury ap pauses ymuoureen warourfsns 18 axefemouy uy puigasoap plueyodu o ne are ‘ayes raqmaney Uzquiour 18 rep Taju_ed vorjduir ea 18 yezqpenprarpur yea ardesoyo.aury ap pmuresBord “fy Uy 90% joao eastado 16 yuounp vasex0}aure 1yfoq vase ap juyumu varonpar und cefucioduay puratd e mmadessjo}uny 16 yaynoxpour aye aperuase Indepucy ruaaaid e ap 16 soyfouny vaiopiaid eiadnoar as B nnuad dum 1upp ndaouy amgan yesoyeApMUE are Eqeas ap wesSord un wade aq ‘SAnTUyep aremnonse reMZO}Op 18 woSnnsIp no _URWIA, as HO ayMUL your B99 ap ax sOPIA o1—9 UM Prrafurpep atu afeuisyeumas ayoq wIp oquamp 15 exeureyUy “aorzy ftoxoxo vonoeid e ap eayeypedvour 16 axemoseaorpie> mfoynsay “pINZyIS STCHTIGROT -ppnuiaisis BiejMosnun ayonodny ¥{ oonp ajeod ¥snpax warIMGOW ‘rat axapoa ap ound .d yeur y 8 ap efurpuay ne epSaoe ao auraza ap “goruoxD aramp eujoq P| BepueWOD UNS ase naued AHoUr ‘soqHAMp vaxaonpar areut ap H 30 videsajoxoyar ‘Infeseus ‘gmppundnoe ‘erderayase ‘gyeuorfeaqa videsaqojout ‘aqeuaweyoduio>-snrufoo pry; (GNI) BeuEIMDsuEN yOENDETe arainp n> ap umgie 2109 yzeajajduios + erpuou JoATU ef axoSeuL WeIRAEpE o "MuDdap ajoUuRIN uy gniaid panruraye 18 preowiajduioo aideso, ap al@powyycomplet de migcare sau utilizarea unui pachet ,cald sau rece”, pot s& indepirteze redoarea. esi majoritatea copiilor rispund mai bine la cald, exist cAjiva caze ispund mai bine la tratamentele reci (0 pungt de plastic umpluta cu sau legume congelae ~ sunt foarte bune in anumite cazur). te misuri pot fi administrate la domiciliu de ‘uncori necesare pentru a menfine articulafiile in pozitie pot si indepirteze durerea. ticulafie dezvoltd o contractura (este tndoitd intr-o pozifie sgresitd), 0 ateli poate 8% ajute ca articulafia si revind treptat la pozifia ei normal Atelele utilizate in mod obignuit cuprind: atele de extensie a .genunchiului, extensie a incheieturii maint Un kinetoterapeut sau un specialist in terapia ocupajionala va confecfiona gi modela atelele pentru fiecare caz.in parte. ‘Atelele pentru brafe $i mand sunt confecfionate din plastic; atelele pentru membrele inferioare sunt adeseori ficute dintr-un material mai rezistent. Kinetoterapeutul va confecfiona atela, in mod special in functie de necestifile copilului si o poate ajusta atunci cind copilul erste sau pentra ocupa un loc foarte tilizat cu succes in medicina preventiv, medicina jloacelor de suport din psihoterapie, atat in spitale de la domiciliul pacientului. Cele mai multe studii au demonstrat ci masajul amelioreaza nivelul anxiet§fii asociate cu durere la bolnavii cu artriti sau boli musculo- scheletale cu durere cronic&. Studii controlate au pus in evidenfa faptul ci masajul pentru un timp chiar scurt de 15 minute a permis diminuarea semnificativa a cu durere cronica. ‘© mai bund oxigenare a in unele cazuri, trebuie mare prudent si de fiecare data este Contraindicafiile masajului sunt pentru: bolnavi care au suferit 0 ccontraindicajie apare la persoanele foarte fragile emofional, la care masajul poate s& aibi un efect de destabilizare. Nu este recomandat masajul abdominal la sexul feminin in timspul truafiei, la purtitoarele de Juni. Este contraindicat masajul bolnavilor cu tulburii circulator, care au varie, cardiac hipertensiv si diabetic fr aviz- medical starea generala de fitness. Tn timp ce terapia cu medicamente reduce durerea si inflamasia, ‘trebuie s8 ajute copilul si Ja domiciliu; majoritatea sunt necesare afi efectuate Exercifiul aerobic expansiunea completi a mus ale pulmonilor. cesta includ respi adtncl pena expansunea pulmonar gi stretching. (intindere), pentru a imbunatsfi-mobilitaten or. fe fn general incurajat gi acesta va promova lor respiratori si va deschide cBile aerifere sportive gi recreafionale Tampeutl va arta coplut cum oh ulieze bile calde,pachetle 409uw ¥y ayeod 18 ganzapes “,,eada" areuorsuay © ap grepooaid y ayeod ¢,jeddo” adna3 ad yatsarford aremjequosap o aundnsaad - wasmeyjoy ow “emp “yuesedoo> 18 ferepcue eazaonpaz jaurepodwos aud parens umazeympeun | azesowaw y§ ayfnodoy zeara8ns “pinpanoid | nes doo Te um axe us audsap rriewoyur wiayo | tunparoid eHfensuowaqr Day -eoqeyopaue apeog | Weoaaxd aze> fens vy gyeidan around, oss ane | “empasod aD eine] exey apargns aidsap ayaqioa, mbexsip und ‘andes ap auvoyeq avy pruaye eafensiq rep eruare gine | doo feanesguny “zagzod -vayiapxue aonpa2 | opr /umpuyS ent 3 mittgpaan dn | Semmens | shop? a 2p vouipurd ayfarnopuy eee rv “oaneurfemy | sunSis 6 aappenstp | =] afuoysadxa tid yoxqu09 1 ap rayfezuas vaxeyninns us zoudtyy | yp | ‘kANdaopou ejuaziadxa Jonyuayped wasafiesssiq, 2p PanaDosICL “(dump uy | aimoedou ayuapavead enpaood 18 yed:>que | .2”,Aeado" apafuaysadxo syerowou ejuwayns apeag | “aHzod aponos pedo | POU" axeoyrpoyy “inqnyerrozuas e183" vada” deja foxpoayy vadnse varewojuy amySang “aHendsar 2p 1fpraxe no vyepose | jada" adni8 ad arora teaqejapare apeog “jeanpasoxd-ysod areprone asuadwonax vanvod axpues, 1 avodo" azexy 1A bado" 95 var {61]aon0039 amp vassyequio> nguad apepuaurepodwio>-anruBo> aporw 7 qed, [6 ‘¢¢] tuamp earaonpar nauod wean y ayeod area ‘giue8ia)ut nes yinogid ‘pin’ nuns v; ‘diuy uy gyeydan varoundxe aundnsosd gporeur RISe=y ‘outs uy porpaus jraze 16 anki 9p ‘,ywado" ‘xpout ‘gpeoq ap goLy le aze> soydoo ‘18> ppoyaut o ays ‘2ouuziiqisUaseq th apo ,avada”’ ¥yv ayesaprsuod uns ,3% vada youOD © [et] aryyqea: ap ajruoureyodwos "vada" apunsroursq -requaurepodiuo>-apnufos wide], axgoqnt am ad jnyiods aopoeid ys inyidoo epnfe jod 15 axequaprove ap nosis Fonpor ps tod arbaozd ap mymuaurednpa var1sojoy 18 ajerads aptfoxaxa ‘anizy x0} ayy pede uy varaparsuy ayoAzap 1-9 ERE no qavujog sunfe apouorfeassar 16 annrods apfenanse ef varedionieg jnadwiajojaup{ ap Hpges 2124 [miforaxo yosemaoqut ys 30d ru gpeuorfeasson igtanze ayseoe go [midep ys 8 ‘Uy Rmavujoq vases veidesay emén e nguad ‘soizy sopyiiouee vayuTeur par apyuauIEyEN nes /8 HumQTETyasociati cu tehnici de control a respirafiei profunde / adanci (reduce comportamentul nociceptiv) [37]. ‘Tehnica reduce distresul anticipat ~ psihologic si cel de raportare la experienjele propri, iar la aplicarea ulterioard a procedurii se observa o reducere generalizaté a efectelor negative. fn combinajie cu farmacologica si alte tehnici, precum Bio feedback-ul (BFB) [38]. Toate tehnicile de relaxare se conduc dupa dictonul ,relaxeaza-ti corpul si mintea il va urmal” Terapeutul trebuie si cunoasca foarte bine copilul si familia sa ppentru a gisi tehnica de relaxare care se potriveste cel bine pacientului Dintre tehnicile care sunt cel mai frecvent utilizate pentru a ,epeat” 6 relaxare bund ,epeat” si diminuarea durerii menfiondsm: meditafia, trainingul autogen, relaxarea progresiva, bio feedback-ul, tehnica Yoga, respirafia diafragmaticd, masajul si meditafi repetate. Meditatia Meditatia face parte din cultura Extremului Orient, folosindu-se ‘ehnica Maharishi Mahesh Yogi sau meditafia transcedentalé, Scopul este si cistigi controlul asupra atenfiei, prin obiect geometric, Nadam -sunete imaginare, Mantra - repetir de cuvinte sau fraze. Bfectele benefice fiziologice sunt acelea c& te invafi si controlezi frecvenfa ,epeat”, respirafia si tensiunea ,epeat” Prin aceasti tehnicd crestere vascularizajia perifericd la nivelul inilor si picioarelor, scade consumul de ,epeat, productia de bioxid de carbon si incordarea ,epeat”,, Efectele psihologice sunt de ameliorare a stirli generale prin gindire pozitiva, un self control mai bun, somn mai linistit, reducerea anxietifi sia nivelului de durere Relaxarea ,epeat”, progresivis Jacobsonianit Dintre diversele tehnici de relaxare cea mai des utlizatl se pare ci este relaxarea ,epeat”, progresiva Jacobsoniand, prin care boinavul anterior instruit constientizeazA in mod treptat modificirile gradului de tensiune ,epeat”,, ale propriului corp. 412 Relaxarea neuromuscular AKA sau relaxarea Jacobsonian’, a fost propust de , peat”, Edmund Jacobson, care a ,epeat’,t” 0 tensiune isi ce mu-si mai reveneau din incordare. 5n anul 1920, ,epeat”» Jacobson a imaginat si dezvoltat 0 sem o stare de relaxare profunda cu ajutorul unor wre induc contractarea i relaxarea alternativ’ a unor grupe de mugchi una dupa cealalté, cu o atenfie deosebiti asupra perceptiei momentului trecerii de la starea de tensiune la cea de relaxare. Terapeutul va incepe de Ja grupele de muschi distale si apoi se ajunge treptat citre grupele de mugchi proximale, relaxand mintea si psihologice. fiziologice sunt date de relaxarea generalizati a Bfectele psihologice sunt date prin cresterea increderii in sine sia parerii despre sine, reducerea anvxietaji, insomniilor si depresiei, Training Autogen te o metod’ propusi de Johannes Sch greutate pe ,epeat” si torace, eficienti in tratamentul durerilor § simptome din diverse boli. Aceasti metoda de relaxar izeav& imaginafia ghidatd in urma tul trebuie si-si imaginoze cA se afl& tit (de ex. O pajgte) sau si repete afirmafii menite si- o senzafie de greutate pitrunde in tot corpul” sau ,picioral meu devine din ce in mai greu, tot mai greu, greu, greu, greu, greu ca de plumb, nil ‘mai pot ridica, dar nici nu vreau toate acestea ,epeat”,t” cu autogene apar prin efectele fiziologice de reducere a ritmului respirator, a tensiunii ,epeat”,, anxiet&fii, depresiei, 413sw -mRgap pour uy yepPanf asa ne 309 ‘xojdunoo oumyfoe ap wstusous une amps roe v 18 soppReyoNEW YN a ‘sonuaists 1 ypesoy Yorurp eaBojo}ewoyduns rerfueysqns pour Ut Josey no yRUaUIE}EH RD eNsuoUIEP aywod ag nu Jour ojs02e e areoyeureyuME voumsioe ypanop ne ENE Up ase, mymuouee vhuepYD purand ‘asioape mfovas payy RupurEdys o e pupd ap ayrz ‘eaaigo ur zemoesads pour up aINUN{qo UMS TTT aye ADNMP BHT quaureyen mysaoe [nape un perprownid mjuowoye yrurzardar ramp joy{daoied vazsonpas va92e ap ‘quoped 9p ajmur ap yere weznuonsuo> aise nu worduuts ye uN Dru ¥ yUBANL vyune uy sueyodun rour joo jnuroydunss purzascas waramp ¥o WHg ‘oojoseuney rojaquauTeyeR [ZED Uf eo ‘arepunoos ajsayo ergy arejnoeypads mpsoputa sonposd wooun juoureyeN ap nduin yzeayinos ‘soseanp 9ys9 nu “eaqeApAUE aDApar |9azE09p auwoy aise mmjnqido> sopoq [UAW ME [YY] eae aise soso mun qnford 16 ydumos yous ays9 xasey wBojouyss sS0q. "wnzzs ature ap aroynd o PIPE “REAL eOIXUO ~ HEM OLX 9 Inqeazonur uy poutzdno ajse opnaderoy rose] anizods4p mun vasayn JopMIp9 v pfucuozar ap rudosd afuandoyy #8 wmndoxd ose} varaind purand sonnadera, oyun ayqeis soy ne aumnrfoaye areoayy niquog BIEURS ap TRIS oS MEar § nagaqHTypaAL presoxou eiBiau mo jruusneRio | ,eouu" eT "us yeunqu03 ‘darn pug 8 axe ‘orfdaouo2 pnou ound yeordxo y areod jmpayg, ‘ayeunsep nex are “(Aderoys, 198] [aA] MOT) LTT] amemuap sider} quad arose] ajoutd aymnsuoo ay ys jndaouy Ne yUIIpaUL Uy ‘queusey Hyiotdosd newuozard vaysave wo yuadonsap v-s a LO}a|NIB vexdnse sosey soqferpex ajajooya ayerpmas ayy ps yndaouy ne ‘axeun &>) ‘yoru aire ayeySuayUT ap ‘ase rorferper azemums Hpioudosd no apnopsey und “aja anuy nfeuszojut amuisuen 1 wuorfsexajur jod uown yndioo urp afujao afsun go yadoss—p ypauu ARuoWp ut apfeony ww 6c] psvoyn2ej2ads aynyons 0 ynosouno v (uonetpe Jo UorssTur payemusHs AASV ‘0961. Us jeTBLUad>s yrAASuES joySUI HOQTY ORR? ap TET [Aue UE EP euNELE nguad ayejmsod 3s0j ne mymase raruadoasop ut pzeq ap aqmdiout aasvi no ede, Ige'ce 9¢ ce] anexeyoz ‘ap ponuyay wae o afsaus as ps aingan go ymdos 16 uourednypo ap eluapuadap osvouy 1-98 vfeauy TAEUIOg {uaaceuy@ adeypue> afuanDoay aue> ‘ao(Bojorzy sopasa>oad va1e390109 [aHSe PI aqeuoyfoura ‘aanyusfo> ransundsps n> axfyas uy YO “re|UNIoA [onUOD ns ysnpe y ayeod aze> #S yeuLLOU Pour ‘up quanguos asa nu nprarpur aze> ap eley ayeIo0s-oyIsd ajasaoord ut arKoyar ap raifejuaunasuy eansojoy ad yzvazeq as (ata) mpeqpadjorg Inepeqpe95 og qureq 15 dumm ap anou0s9 ayuy wrexBoud un-su puro ef xep “myed ada” quns joqUyo} aIsa9y _ vada" vy ajeuoue aqyfoear ,jeada" azayonuo> 16-ys mmmuaped pupiumad ™,yeada" umisuay 1S puppe fendsar ap prays) soun aInvestigafile membrane! sinoviale ~ realizate pe bolnavi, in timpul tratamentulul ~ au permis vizualizarea rispunsului terapeutic local prin reducerea panusului ic cu laser. a special a fasciculului laser, jochimici a energiei gi de a lular in artrita reumatoida. LLLT poate fi ca metod’ splendida de vindecare dar si cu efect profilactic. Bfectele LLLT asupra simptomelor clinice si jsmului includ: anti-inflamator, antiedematos, i neurotrofic, analgezic, desenzi bactericid, reglator al reologici sanguine si hemodinamicit fn general c&ile de aplicare ale radiajei laser includ: iradierea pielit prin contact direct (Fig5) sau scanare, la nivelul mucoaselor, pligilor, lor; pe punctele de acupuncturs, transcutanat, sublingual, intravenos Fig5. Fotobiostimulare laser ~ tehnica prin contact Considerim ca in stadiile timpuri ale debutului artritei reumatoide, iradierea cu laser sublingual (Fig.6) poate controla direct mecanismul autoimun, prin reducerea rispunsului inflamator local si sistemic. Terapia cu laser este o modalitate optim in reducerea durerii, stresului, faciliteaz remisiunea simptomelor pacientului, in comparafie cu terapia farmacologic’, din artrtajuvenilé [40] Lasero-terapia are o influena direct asupra sistemului imunitar, prin controlarea numiruluilimfocitelor si imbunatajirea funcfillor acestora 416 Fig.6. Tehnica de fotobiostimulare laser sublingual logice benefice ale laser-acupuncturii i ale radiafiei ice si experimente de doctor, cadre 1 mulare laser si nnoscut, similar terapia ocupafionala [41 prin muzick (sau melot ihoterapie in care muzica este folositi ca m vorbire este o formi de dle exprimare, fn loc de nck di epilepsia ntichitate disci arile febrile cu aj ilozof Pitagora tratau wloterapia ui al XIXlea a fi pentru ci medicii nu au st siderats o metod’ idiat pana atunci efectul 1 i, ritmului unor melo dar mai ales - p Mejoterapia poate fi beneficd tn m idament re stre, au o frecventa de eze cu 0 alld frecvenf’, 417ow ‘pours vareztjear nquod saove wraae azo vy soperqra IpauUzayUt ainuiad aoareoap “Inn 1S sueHodu ap agesoap aise ides soy aia deo ‘iaap ‘adyey ‘owed - aouawo yndaoo up yaqns jayndio> sojaquowaya varepayor aise wBox wleyes und aunmpazop aperuaso opens wp NUN, (@ 81g) ayeuarpe apue(8 ~ mymurzeg jasquad ‘9fopeuod = yemes qua ‘svamued - sejos mmxed Jnsnsnumm — muTUT jRAUID feplom ~ jmyeoeo, nse fezyodry - reuaouudsrayur jrnuaD ‘yeoud epueys - myndeo jnquaa :yzeautn uno ednp (epuey8) uusopuD qnuaasis ‘uj quapundsaios un six areunad afeyD Z a[—9 UIp aTeDoIy nano aredpund perqey £3 eises au rrmazeainaeg ® sme nasia O naanas @ muoynausg oyediound enyeyo 1 109 no usu nied [ep] vareoununos pooylrus ap por ne are arnqns WBzoua op quiiyps wuaueusiod Un ginise aps ‘TRANS 9 no orzy ndioo anjuip emmyeRoy uyzaudas ajanyey ‘ajediouud anppey> aides wajsg uonexe|ay 21uoskpog youst punsy gusayeur weBzau9 furs 1§ eanse ayeod as are uountiad yenpozo e ymUEDHIead Yep sare Yeu ayeynzar varasgo iod as ndexay raysaoe v giviodas eowwonoead wag TAgns nnsou jndzo> up (anqeup) aiBzaua ap wud n> pfueuozar us gnu ayfeiqlA sox v (enue) ayuns sun earefunuord ad yzvazeq os vorenut wud widesoy ‘resaputa ap mmsundser e arezyigow 0 ‘eysvae wud 1S sea mymuspoqereU ® araifar 0 no ‘zejnsiy sundsys un aoMpUT as “yseoso axfonpuoD ud tno ¢ you ap yordnymn ser ‘ede 5,97 aysad aurfuoo eum yndioo 16 s9e uid ndio> eifeaqra jopse puefuaiod dod no afnsajou pzeazogne yuiojdusoo “gseuorinjonax ud varesaput, 10 uy arwoypzumdsaio> yoid n> aqepads aanyzodsip upd ayeooputa luo> aye auoz dyumu PuyoFig8 Sistemul endocrin corespunzator celor 7 chakre ‘Terapia prin muzica, in special cu metoda vibroacusticé, aplicaté la nivelul chakrelor acfioneazd similar cu medicamentele sintetice, prin reducerea inflamafiei, presiunii sanguine, frecvenfei_respitatorii, diminuarea stres-ului si a dureri,fird efecte secundare [44] Se stimuleazd si zona A10 din cortexul cerebral, care activeaz sistemul natural de self-vindecare, care aduce armonie intre minte, suflet i comp, se reduce inflamafia $i durerea cronic&. Reflexoterapia Reflexoterapia reprezinti o tehnici de masa) digital sau cu {nstrumente special create efectuat a nivelulextremitiii corpului(regiune sau ureche), in scopul: cresteri ini activit§iiorganelor interne “31 Jc tncepe trtamentl reflesogen se va practica un masa) ‘cu scopul de a depista punctele sensibile, pe care le memorim sau le notim dupa ce pacientul le menjioneaza. 20 ‘Asa dar inifierea terapiei va fi precedati de un reflexodiagnostic, care consti in depistarea punctelor sensibile sau dureroase din zonele reflexogene. Durata masajului reflexogen pentru fiecare zond este in general de 2-7 minute, in relajie .epeat” cut severitatea bolii gi gradul de afectare a reflexe, wzul reumatismului cronic sunt necesare 10-12 gedinje zilnic, speat” pnd la remisiunea bolii Bibliogrfie iss, LE, Luca, NJ.C, Boneparth, A. et al,, Assessment and Management of Pain in Juvenile Idiopathic Arthritis. Pediatr Drugs (2014) 16: 473, Doi:10.1007 /s40272-014-0094-0. 2 Lehman, T, Approach to the child with joint pains. 3. Allo C, Management der cence scope Lae 5, Seljbok, RF, Serr, RB, Rodtigues, Cla, Cristie, F, Marta, Bgry, M., Rheumatic diseases in adolescence. J Pediatr (Rio J) 2001; 77 $734-S244. y, Jt, Myron, J, Levin, Deterding, Robin R, Abzug, Mark judith M., CURRENT Diagnosis & Treatment: ‘Twenty-First Edition. Chapter 31. Neoplastic reserved. Printed in the United Sta si alergice la copil, juvenild idiopatc anee etested ‘6007 290 ¥2-12 "SEI ‘greuorfeusouy azedionzed no aunetped ap yeuorfeN, saiSuo> PENI Ty FweAn{ wun uy panewiaye 1 prepwauayduo> ardeiay ap azcorlyy “a ‘mwoWy “Cl ‘weTYD "> ‘reOMTY “WT TOTTY “EE ‘gtoz das ct ‘omerpad ur ouprpour aneuraye pue Azequauajduio Jo MaINDA “WIN “MYDUOL, “aL “AMC “fy “eduey ze ‘6002 ‘ZL soquiaidag passadoy * /ao8 ypruresou / /:dny ee ee ee pur Areyuourajduso 10} 19149 [EUOREN, THPPSH Jo SAMAASUT [PUOREN, “Te “€C-£ 86 ‘S661 JOUPAS UID suoREpUaUIMO.DS pue —rodar “syuaunean — eorBoyoypAsd.—_parepyrea Aywourdwe Jo uoneuruossyp pue ut Suruyexy “soapaooug owojoysxsg jo uoReURURSSIC] PUE UOROWIOSA/ Wo AIOF YSCL “OC “81-299 ‘9661 1ey>ASa UND yNsUO} { sa¥desaKp penoddns Aqeouidu Sumyaq “a's “UoHOH pue “Ta ‘Ss9IqUIEYD “6z “esI-oF UZ) e'S00e MVD2 2>u918 OBES ap JO MILADY V “ule DEIPad 40} sayseorddy aupmpay aanemayy pure Areawide “Ty aM|eZ “TD “PSL “ge ra AERIS 097 ‘9661 VINW{ Keams feuoneu d-Mo B yo SYMSAX -Z66T-T66E ‘SAS PAMUA AY UE asm auDYpaut SAMBUIBITE UF SPURL “Te 79 "TS “TUN “A ‘tae “Wd Sraquesty “97 9-26¢ XSL ‘E002 PENN oss}opy neIpog Ypuy “saras porun ay UT waRPIRYD q auI>ypaUE aaneuayye pue Arejuauoqdutos Jo asp “pra ‘Uapred pue “WN ‘sie “Se ‘96UT-68U (6) €et ‘ZO0z Dossy Wa. wy [ued pepe sruonp Sunvan 20} ash aurypaur aaneurayye pue Arejusurajdios yo aarsar y "WM PH "VY ‘IM “3d “SIA HE ‘65 THAD) LHG00g ‘PON SHIEH SOUL, UzOHTY ZOO ~266 1 iIMpe gp Aq autoIpoU aaHeUsOyE pue Areq\OUID}dUIED 70 asn ur spuaay, “WO ‘Sroquasiy “Sy ‘SdiTMa "AA ‘SC "YH “IPL ‘61 L(@¥e)4002 "8a APY Zone sareIS PaHUA ‘sympe Suowe osn supsipour aaxneurayre pue Areuoura[duso> “TA UMN uM “| UNO TEMO, “Wad ‘SoURME Z “tee- 9H) Epa [Bug Ny 2sn yo suzayed pure ‘sys09 ‘aouaqeaaid ayeuiseuinar aoruor> amp ey exderajajoury 1 wy "ydoo ej eoruoD ATE UF aide ‘BESET “dl “600 ‘Bo! PUETTSEA "Bey ~ eH epg 3p yord exoepar qns / [doo ey YoUOD IS pinde wazeINg ‘ut uaasojope 1S Tdoo ¥] aTeajoy>S-ofn>snUs doMUOND FAM fe sifojoorune}-uou pruaWIAzeUEYY “ePUERY EINE] aONY “ awORTY “LL Tre Foz uMeyL /geoTOLIOK “(CL02) 006-062 ‘11 ABojoqeumnaypy smaraay amie were} ayy SUNT -snyupre ongyedorp aqruaanl yo quowa8euryy “q 190d “g AwYOS"D eau “OT TPR MO APES TOC 7OTSSSUET Uy, juaysisy “x nososyURL, “ST vi 'saEy onpedorp] apuaan{ jo juouneary Epa “YW 18xe] “df sONySEE “FL ‘694-€9:748 “4 aquaan{ sepronuestog Apmg aaneroqeyjoa puny 3 Ereqieg V IoD “AW uw adoaroueig “dnoiy ouneiped YO} “OW ‘L WeWION “CW “eMePaD weyegy aI UOIDON [sou “Cr /UeULIAATS PD “OW ‘ea seampuy “HAW “CW TPO “f HWA “EL IN PAR 20 ND PAN APL ido ef yoruoss “TOC ~ LoL 01) ‘So0g “SET FEN “pa > ‘pow “sy “wonedorpr yrusant vinnie usp romp eid pee34, Emery, HM, Bowyer, S.L., Physical modalities of therapy in pediatric ‘theumatic diseases. Rheum Dis Clin North Am 1991;17:1001- 1014. 35, Walco, G.A., Varni, J.W., owite, NT, Cognitive-Behavioral Pain Management in Children With Juvenile Rheumatoid Arthritis. Pediatrics 1992, 89 (6): 1075-107. 36, Hagen, L., Schneider, R,, Stephens, D,, Modrusan, D, Feldman, B., Use ‘of complementary and ‘alternative medicine by pediatric sheumatology patients. Arthritis & Rheumatism (2003) 49(1)3-6, 37. Zebracki, K,, Holman, K, Bitter, KJ., Feehan, K,, Miller, M.L,, Brief Psychological Functioning in Latino Children With Juvenile Idiopathic Arthritis or Arthralgia. J Pediatr Psychol. 2007; 32 38. Walco, GA, Howite, N.T, Cognitive-behavioral intervention for juvenile primary fibromyalgia syndrome. J Rheumatol. 1992 Oct:19(10):1617-9. ie, LM. in Chapter XXXII, Pediatry, Laser and Veterinary ~ Trilogy Updates. Author Zlatko Simunovic, Zrinski FMH. Printery Publishing house, Cakovee, Croatia, 2009. 40. Ailioaie, Laura Marinela, Ailioaie, C.,, New Challenges and Integrated ‘Approaches for Neuromodulation of Chronic Pain and Depression with Intranasal Photobiostimulation. The 16th World ‘Congress on Pain, September 26.30, 2016 Yokohama, Japan, 41, Loewy, J.V,, Music Therapy and Pediatric Pain, Ed.Cherry Hill, NJ, Jeffrey Books, 1997. 42. Terapia prin muzic’ 43. Ailioaie, C,, Ailioaie, Laura Marinela, Vibroacoustic Sound Therapy in ‘Children’s Chronic Pain Management. The 16% World Congress ‘on Pain, September 26-30, 2016, Yokohama, Japan. 44, Rolul si importanta chakrelor. http:/ /www.energie-vitala.com/. chakrehtml 45. Reflexology. htt 424 DUREREA - O ABORDARE PSIHIATRICA, Tania-Elena Rusu, Michail Mavros Durerea reprezints 0 experien complexa, care include elemente cognitive, afective si comportamentale, toate acestea fiind rezultatul proceselor mentale si, astfel, putem si o considerim ca avand eminamente © naturé psihologicA (1). Fenomenul durerii implick componente Medicul trebuie s& depigeasci aparentul dualism dintre durerea imaginar’ sicea reald, deoarece, independent de originea sa, psthologic’ sau organic’, durerea este un fenomen real pentru fina umana care il percepe. Modul dualist de percepere a boli, care conceptualiza mintea si cauzator al durerii, daci intensitatea durerii este disproporfionati fa} de ale unei probleme de sinatate, cum sunt lips controlului, gindirea negativa si tulburdrile emojionale gi 435