‘Autor: Raluca Constantinescu Descrierea CP a Bibliotecii Nationale a Romaniel CCONSTANTINESCU, RALUCA Informati si comunicare: Microsoft Outlook 2007 ~ ECDL modull 7 / Raluca Constantinescu, - Bucuresti Euroaptitudini, 2011 ISBN 978-973-1719.09-2 “Inainte de 2 incepe pregitirea pentru obtinerea Permisului european de conducere ‘2 computerului ECDL este necesar i obtineti un Card de Aptitudini (008.42 oUTLOGK 2007 Copyright ©2011 cas de Eat EUROAPTITUOIN! ‘Toate dreptre sunt rezorvtecasel de eitura EUROAPTITUOIN! Nii parte a acest cri nu poate repcodusa sau utizata incre forms sau scp, prin matoge mecarice sau electroricg, nelsiv {otocopiereinepstraro seu orice ke mile de ragasinare prlucrare informatie fr aprobarca ‘eral aeitorl. “turopean Computer Oring Ucn", EOL aga EOL set mie nett le urapean Comper Cr cere oundaten mee aura EUROAPTTUDIN este entate meapance ce indo Fropean Cover (vg Leence Ute este alts Font European Compas Oring Uceee Ltd in me Uh fel anol poate ffl a spinrea carne nase rit per eames EDL Nl Fn Europes Comper Dring User ied ie ECDL ROMANE me Etre EURONPITUDIN newest nes sceuuanialv sg promavces emir ‘east manual 2 fo ala pu de veera lacie thc fr gate sist va promovs ramen EDL I care se ears. Atorz'e ECDL SONA re ap cA mani topes intra mane snsfchonerejinie proganelaraice ECDL Oe est de eure g/sau perormarts bate pe enti ‘eaten seeker se releré nual acestanal fn const, sau imps, certenea de ce Fonciia rope Dring ence eu pve le Exarree ECDL. Pot det, pte Se soneres mene EOE a uh ec ECOL REMI (EL ot Yt web Ste Fen European Canauter Cron enc ina a once ce leas presen marta Ceul pose in Cte aust ECDUPCOL vad pasa sstine ‘samanete EL. Top unt asernenea Carne cores ECDLICDL pote roma {emi derecinostre napoatelaaratcancnta. ‘Greil de pi’ ECDL/ICDL pot obrte dea ce Carr de Tera ECOUICDL set sau del DL ROMANIA, pearl ain per Romania eet ECO COL ate i European Computer Deve Lar" (ECO) wel iterations! Compute Bring sree” UCD. ogame aad oe ara nce propramall de cncare fuopens Compe rng Lees” ED) 4 snwerataral Computer ving Ucere” NCI) ete conta pe wed steal Fane Exopean Computer V8 urdm succes! Ding Uses UeECDL - Permisul european de conducere a computerului “Informatii si comunicare — Microsoft Outlook 2007" ECDL modulul 7 Casa de Editur’d EUROAPTITUDINI 2011Prefata Utlizarea calculatorulul este necesars acum aproape in orice domeniu de activitate sau in viata de zi cu zi. Cunostintele practice tn domeniul utiizarit calculatorului permit persoanelor de toate vérstele 38 isi imbundtteascé viata la nivel personal sau profesional. Aderand la un standard aga cum este ECDL, atat in ccoza ce priveste pregitirea, cu ajutorul acestul manual acreditat, edt si certificarea, beneficiati de o serie de avantaje: ~ cresterea adaptabiltii la schimbirile aduse la locul de munc& de implementarea noilor tehnologii; ~ cresterea competentei,increderi in sine si motivatiel, prin obtinerea de noi abiltiti 51a unei certficsri recunoscute International; = Imbunstitirea perspectivelor de promovare in carieré; posibilitatea de daschidere de nol oportunititi pentru a obine un loc de munes mai bun sau o bursa; ~sciderea probabiltitit de a pierde o oferté de serviclu; - oferires unei baze pentru specializiri ulterioare fn utlizarea unor aplicatii mai ‘complexe sau mai specializate. Permisul european de conducere @ computerului (ECDL ~ European Computer Driving Licence) este cel mai r’spéndit program de certifiare @ competentelor digitale recunoscut la nivel international in peste 148 de fri gi numr& pana in Prezent, conform informatilor furnizate de ECOL ROMANIA, peste 11 milioane de Persoane inregistrate in program la nivel international, Programul ECDI/ICDL este administrat la nivel mondial de cétre Fundatia ECDL. (ECOL Foundation). Fundatia este o organizatie non-profit, rolul ei find acela de 9 Promova, dezvolta si certifca abiltstle de operare pe computer si cunostintele IT. Acesta se realizeazi prin acordarea sub-licentei ECDL unor arganizatii locale, care ‘administrea2’ programul la nivel national, conform standardului stabilit de Fundatia FcDl. Jn Romania, ECDL ROMANIA este organizatia care implementeszé licenta ECDL, ‘vind intre atributit si acreditarea suporturilor de curs ECDL, aga cum este cazul si acestul suport de curs. Acest_manual realzeaz3 initierea in domeniul informatilor si comunicéri lectronice, respectiv materia de examen pentru modulul 7 din programa ECOL, {olosind aplicatia de posta electronica Microsoft Outlook 2007. Manualul este realizat 7Informatie si comunicare ~ Microsoft Outlook 2007 Lectia 1—Internetul 1.2 Termeni si concepte. 12 Securitate. See 1.3 Primi pasitn lucrul cu un browser Web.. Lectia 2 - Navigarea pe web 24 Modificarea setiilo.. 22. Folosirea Bookmarks. a 23 Organizarea adreselor paginilor preferate Lectia 3 - Céutarea cu ajutorul paginilor Web 3.1 Folosirea unui motor de cButare en 3.2 _Pregitirea pentru imprimare... 3.3 Imprimarea unei pagini web.. Lectia 4 - Posta electronics 44 Termeni si concepte... 3 42. Securitate. 3 Lectia 5 ~Lucrul cu posta electronics 5.1. Primi pasi tn lucrul cu aplicatia de posta electronica... 5s 5.2 Modificarea setrilor 0 5.3 Crearea unui mesaj nou, 6 5.4 Utlzarea list de distributi. s 5.5 _RSspunderea la mesa) e 56 Retransmiterea mesajelor.. a 5.7 Copierea, mutarea sau stergerea textulu... R 58° Tahnici de organizare a mesajelor. a 5 Organizarea masajelor... 6 5.10 _Imprimarea mesajelor a Simulare 3‘in conformitate cu cea mai nous versiune a programel ECDL, versiunea 5.0 si respect standardele de calitate impuse de ECDL ROMANIA. ‘Acest manual este util oricdrei persoane care doreste s& obting certficarea ECDL, Indiferent c4 este angajat Intr-o companie privati sau publics, c8 este functionar public, profesor sau este angajat in orice alt domeniu de activitate. Lectile sunt prazentate intr-un format atractv sl permit atat utllzarea sa ca suport de curs pentru ‘cursuri organizate la sali cu trainer profesionisti, cat si pentru studiul individual ‘V8 dorim mult sueces! Eaitura Andreco Educational Lectia 1 Internetul 1.1. Termeni si concepte sinjelegerea si diferentierea World Wide Web (WWW) termenilor Internet si Reteaua Internet a fost creats intial cao urlasd bazB de date pentru 2 i utlizat® in scop stintfc si educational. In acest sens, rolul predominant al retelei Internet era cel de documentare si de comunicare. Ulteror, datorté cresteri numrului de caleulatoare conectate ia Internet, a erescut s1 numéral de site-uri ale diferitelor orgerizati care ofer8 continut informational, 3 implicit numarul de viztatri ai acestor site-r, posi cansumator de produse sau servic Ca urmare, Intemetul se poate defini cao rejea globald de calculatoare Interconectate care permite comunicarea intre mlloane de utilztori din intreaga fume. Inprezent,reteoua internet asiguré mai multe servi > World Wide Web (WWW) ~ reprezinta un sistem de documente i informati de tip text, audio, video, legate ele intre ele, care pot fi accasate prin reteaua mondialé de Internet. Documentul de bazi al WWW este pagina Web {numa si site web). > Email (postd electronica) ~ trimiterea si primirea de mesaje in format electronic pe internet; > Mesagerie instantonee (instant messaging) ~ forma de comunicare ce permite Schimbul instantaneu {in timp real) de messje de tip text ntre mal multe ealculatoare conectate la internet; > VOIP (Voice over Internet iP) - servic de telefonie prin internet; > RSS (Really Simple Syndication) - distributia stilor si articolelor publicate pe Internet. > FTP (Fle Transfer Protocol) ~ transfer rapide isle > Newsgroups ~ coleci cu informatiglobale actulizate frecvent,organizate mal ‘mult sau mat putin Tn jurul unul anumit subiect cu relevanta publica; > Comanitai online - serviciu disponibil pe Internet, creat cu principalul scop de a conecta utlizatori eu aceleasiinterese, activité, hobby-ur,‘in conformitate cu cea mai nous versiune a programei ECDL, versiunea 5.0 si respect’ standardele de calitate impuse de ECDL ROMANIA, Acest manual este util oricirel persoane care doreste s8 obtiné certificarea ECDL, Indiferent c& este angajat Intr-o companie privata sau publics, c& este functionar public, profesor sau este angajat in orice alt domeniu de activitate. Lectile sunt prezentate intr-un format atractv si permit att utlizarea sa ca suport de curs pentru ccursuri organizate la sal cu traineri profesionist, cat si pentru studiul individual, V8 dorim mult succes! Editura Andreco Educational Lectia 1 Internetul 1.1 Termeni si concepte sIntelegerea si diferentierea World Wide Web (WWW) termenilor Internet si Reteaua Internet a fost creat intial ca o uriagd baz’ de date pentru a fi utlizatd In scop stiintific s1 educational. In acest sens, rolul predominant al retelei Internet era cel de documentare si de comunicare. Ukerior, datorité cresteri numérului de calculatoare conectate la Internet, a crescut $1 numirul de site-uri ale diferitelor organizayi care oferi continut informational, si implicit numdrul de visitatori ai acestor site-uri posibili consumatori de produse sau servic, Caurmare, Internetul se poate defini ce 0 rotea globald de caleulatoare Interconectate care permite comunicarea intre milioane de utiizatori din intreaga lume. in prozent, reteaua internet asigur’ mai multe servic > World Wide Web (WWW) ~ reprezinté un sistem de wihw. documente si informati de tip text, audio, video, legate ele intre ele, care pot fi accesate prin reteaua mondialé. de Internet. Documentul de baz’ al WWW este pagina Web 2 (oumita ssite Web) > E-mail (postd electronicd) — trimiterea si primirea de mesaje n format electron pe Internet; > Mesagerie instantanee (instant messaging) ~ forma de comunicare ce perme schimbulinstantaneu (in timp real) de mesaje de tip text intre mai multe calculatoare conectate la Internet; > VOIP (Voice over internet IP) ~ servi de telefonie prin Internet; > ASS (Really Simple Syndication) - distributia stilor si articolelor publicate 2e Internet. > FTP (Fle Transfer Protocol) ~ transfer rapid de fislere; > Newsgroups ~ colecti cu informatii globale actualizate frecvent, organizate mai ‘mult sau mai putin in jurul unui anumit subiect cu relevanta public; > Comunititi online - servciu éispenibil pe Internet, ereat cu principal seep de 3 ‘onecta utilzatori cu aceleasiinterese, activtiti, hobby-ur.Conectarea la reteaua Internet se realizeara fizic prin una din urmatoarele metode: = DiakUp ~ cu ajutorul unui modem si al ‘nein telefonice I + Telefon mobil =a ° + Cablu TV + flbrd opticdé + Wireless ~ prin intermedtul comunicatilor mobile prin satelit sau radio. © conexiune broadband este un tip de acces la Internet de mare viteza (minim 256kb/sec) Avantajele unei conexiuni de tip broadband sunt! Y Conexiune permanentd = nu este necesar $8 apelezi un numar de modem al furnizorului de Internet de fiecare dat cAnd vrei si ai acces la Internet; Y- Viteza foarte mara - de cel putin 40 ori mai rapids decdt_0 conexiune dialup. Cu o conexiune broadband este posibil si descarci de pe Internet documente sub forma de fisiere marl, navigarea pe web flind mult mai rapid i oferind acces la aplicati multimedia: radio online (live) sau videocontferinte: ¥ Telefonie si Internet -O conexiune broadband vi permite sé folosititelefonul fix in timp ce sunteti conectat la Internet, cea ce nu este posibll tn cazul accesulul dial-up. Astfel, cient si furnizorii vi pot contacta prin telefon si email simultan. De asemenea, este posibils implementarea unei solutii Voice ‘over IP (VOIP), care reduce costurile companie’ cu servicile de telefonie; Lucrul tn echip’ - Partajarea accesului la Intemet de catre angajatii care Utilizeazd reteaua localé Imbundtateste eficienta in compari si comunicarea Tm echips. Reteaua broadband prezint8 dezavantajulriscului sporit de infectare cu virusi si programe spion, Servicile oferite de Internet sunt bazate pe modelul Client/Server, model care utiizeazd un sistem de tip cerere-raspuns. Calculatoarele client efectueaz4 cereri ‘atre server. Server-ul primeste cererile de la client, le executd | transmite rezultatul. Un = ‘exemplu al modelului client/server Ml constituie actualizarea unei aplicatii software de pe Internet, In allele noastre, serverele se aseamin’ fizic cu celelalte calculatoare uzuale, desi configuratia hardware este daseori optimizat’ pentru functionarea lor ca servere. Multe componente de hardware sunt identice cu cele existente intr-un calculator personal Totus! serverele ruleazé sisteme de operare si programe specializate care sunt foarte dlferite fat de cole folosite pe calculatoare personale si statille de lucru + Definirea termenilor: URL, hyperlink, ISP Uniform Resource Locator (URL) este o adres de localizare si identificare a unei resurse existente pe Internet, Un URL este format din dous ar: CD Un protocol este o metoda prin care datele sunt transmise de la un calculator ts altul prin intermediul nternetului. Cele mai importante protocoale sunt: > Hypertext Transfer Protocol (HTTP) este metoda cea mai des utilzat? pentru accesarea informatillor in Internet, informati pastrate pe servere World Wide Web (WWW). numele protocolulul Y- numele domeniu! > Hypertext Transfer Protocol Secure (HTTPS) este un protocol de comunicatie destinat transferulu de informatie criptaté_ prin intermediul WWW. HTTPS este in acelagi timp 0 metods de autentifcare a server-ului web care 1 foloseste, prin intermediul ase-numitelor certificate - digitale, emise de 0 autoritate de certificare (de exemplu Verisign). Se pot consulta informati despre identitatea server-lui prin click pe butonul cu un lacét ce apare in bara de adrese sau de stare a browser-uli tilzat. CConexiunile HTTPS protsjear8 de intrusi transferl datelor sunt foloite in mare parte tn operatiuni de plata pe internet si operatunl importante In cadrul sistemelor informationale corpoative. Fle Transfer Protocol (FTP) este un protocol (set de regul utllzat pentru accesul la fisiere aflate pe servere din rele de calculatoare particulare sau din internet Un nume de domeniu raprezints 0 adres& unicb care identified locate unui site Web. Cele mai cunoscute domenil sunt cele: nerice ~ indicd in general un domeniu organizational si este de obica! format din 3 ltere‘Organizati gi societati comerciale Institut educationale: ‘Organizatii guvernamentale ‘Organizatil internationale ‘Organizatii miltare Centre de administare a rejelelor mari ‘Organizatii non - profit + de fard — reprezinté un cod cu ajutorul ciruia se identifics tara de apartenent a domeniulul si este de obicei format din2litere, ‘Ra Australia Ca_| Canada ch_| Elvetia De_| Germania Fr_| Frantal t_[ Talia PI_| Polonia Ro_| Romania Ru_| Rusia Uk_| Marea Britanie Astfel, n cazul adresei http://www.euroaptitudini.ro + http reprezinta numele protecolulu + wivw.eurooptitudini.ro reprezint numele domeniului ‘Numele domeniului const in mai multe parti, separate prin punct. ‘+ Domeniul cel mai din dreapta reprezinté nivelul cel mal inalt (in eazul nostra 10) + Urmitorul nivel spre stanga reprezinté subdomeniul (In cazul nosteu eurcaptitudini) + Ultimut nivel spre stange repreainté subdomeniul de nivel inferior (in cazul nostra www) Un hyperlink (folosit mai des sub numele de link) reprezint’ un cuvant, grup de cuvinte sau imagine care, in ‘momentul acceséril, realizeaza o legétur’ citre alte parti ale aceluiagi document, alte documente sau sectiuni din alte documente. Pentru accesares unui link, pur si simplu se executd click slang mouse pe linkul respect. ‘Accesarea unul link poate determina urmitoarele actiuni: ~salt a. alté parte a aceleiasi pagini: “salt lao alté paging a aceluiag! website; 2 salt lao alté pagina web; =permisiunea de a descarca un fiser; “lansarea unei aplicai, unui fisier video sau aucio 'SP (Internet Service Provider): este denumirea generici dat unel firme care oferd acces la Internet si servieli conexe. + Ceeste un browser web si pentru ce este el folosit Un BROWSER WEB reprezintd 0 aplicatie care vi permite si comunicati si s& afigati pe monitor tex, arafica, video, muzicd si alte informatii localizate pe o aging Web. Dintre cele mai cunoscute browsere web fenumerdm: Internet Explorer, Opers, Mozilla Firefox, Google Chrome. + Ce este un motor de cdutare si pentru ce este el folosit, Motorul de cfutare este un program disponibil pe Internet cu ajutorul carula se pot ciuta diferite informatii. Aceasté cdutare se realizeazé dupa un anumit cuvant sau 0 anumit combinatie de cuvinte, avénd ca rezuitat aflsarea adreselor paginiior ce contin cuvantul respect. Exemple de motoare de ciutare: Google, ‘Yahoo, Bingwete. + Intelegerea termenilor RSS (Really Simple Syndication) si podcast RSS (Really Simple Syndication) este © metodé folosité pentru distributia stirlor si artcolelor publicate pe Internet. RSS oferS continut web sau sumaruri de continuturi web, Impreun’ cu leg’turi cStre continutul complet al respectivel surse de informatii, RSS oferé aceasta informatie sub forma lunul fsier numit ,feed” sau ,canal. Tn plus, feed-urile web permit chitorlior fidell anumitor pagini si fie informati la ‘actualizarea continutulul de pe aceste pagini web, prin folosirea unui sof special (numit client RSS). Exemple de clfenti RSS: Google Reader, FeedDemon, NewzCrawler, etc. Aceste programe oferd Instrumente de actualizare automat, gestiune, sincronizare si etichetare a continutulul RSS.{in paginlle web, feed-urile RSS sunt de obicel legate de cuvintul “Subscribe” subscrie), un patratportocalu 8, sau de Iterele EET sau IE Podeast este o metods de distributie a fisierelor tn format mukimedia (de obicel fisiere audio si video). Fisierele pot fi descarcate si redate pe echipamente mobile sau calculatoare ‘ce accept formatul in care acestea au fost create, Siturile de podcasting pot oferifisierele spre descdrcare si ascultare off- line sau pentru redare directa on-line. Metoda de baza este totusi aceea de descércare prin intermediul unui cititor de continut ASS," ‘Termenul ,podcast” este o combinatie a cuvintelor ,iPod” si cast” (difuzare) Mute site-uri, pe baza unui abonament, va permit s8 descdrcati manual continut podcast si pot fi idantificate printr-o imagine asemanstoare cu cea de RSS la care se adaugi o pereche de césti. Dac doriti ca acest continut sa fle actualizat si descarcat, automat, atunci folositi un program (cient) de podcasting. Exemple de clenti podcast: HappyFish, Doppler, Tunes, etc. ‘« Ingelegerea termenilor cookie & cache Cookie reprezintl informatil pe care un site web le plstreaz3 pe hard disk-ul calculatorului referitor la ‘optiunile si partcularitatile utlizatorulu, astfel neat, la 0 2 dova vieitare a site-ulul respectiv, particularitatiles8 fie incircate automat. Cookie-urile sunt folosite pentru autentificare, —precum si pentru urmlrirea comportamentilul utilzatorilor si retinerea preferintelor acestora, Internet Browser Cache reprezint’ locul unde se pastreaz’ temporar copil ale ultimelor pagini viitate. Motivul este cf, in cazul unei vizitéri ulterioare 2 aceluiag ‘website, informatile sunt rapid Incércate de pe hard disk, accesul fiind mult mai rapid decit la cel de pe Internet. 1.2 Securitate + Conceptul de site web protejat Un site web protejat reprezint& un site la care accesul se face restritiv, pe baze unui nume de utilizator (username) si a unel parole (password). Cel mai des intainit cexemplu este orice site de mail, 1 “hele de decodificare. * Intelegerea termenului de criptare a datelor Criptarea sau codificarea datelor este procesul de ascundere 2 informatiei pentru a o face lzibil3. Scopul criptiri este acela de a nu permite persoanelor neautorizate accesul la anumite date tn ‘timpul transmiterii for sau atunci cnd sunt pistrate pe diverse ‘suporturi de stocare. Pentru decodificarea datelor, este necesaré 0 ‘ Conceptul de certificat digital Certificatul digital reprezinta un instrument tn stabilirea unui canal securizat pentru comunicarea informatiilor confidentiale. Certificatul digital este utiizat pentru o gam’ variaté de tranzactilelectronice ce include: e-mail, comert electronic, transfer ‘ . electronic de fonduri. Certificatul digital este o semnaturs electronicé ce {imbracé dou’ forme: + fie certificatul identifica expeditorul unui document = fie cerifcatul dovedeste autenticitatea unui site Web cétre utilizatori sl {n cazul primei forme, semnatura cigitala este creata prin criptarea continutului documentului, folosind chela criptograficé a expeditorului. Aceasta face Regull online pe care ar trebul si le urmeze fiecare copil Chiar§i cel mai ascuitétorcopil se ve supdira atunct cénd ve roti o lungs lst de lucruri ce fi sunt interzise atunci cénd foloseste Internetul, Pentru a avea acordul Iu, Intrebatil de ce consideré cé aceste reguli sunt importante, discutati motivele pentry ‘are acestea i oferd siguranta. Apol scrieti-le impreuna si puneti-le King calculator. * Nu oferiniciodaté informatii personae (nue, varst locatie, telefon} + Niciodatd nu divulga parolele + Nu descrca jocuri si programe, chiar dacd sunt gratis 814 permisiunea piringllor + Nu deschide mesaje de la necunoseuti ‘Nu apisa pe nimi care apare in alté fereastr, chiar dacd arati ed un joce gratis saul oferé o excursie a Disneyland + Flimereu politicos 5 gandeste-te nainte de a serie ‘+ Nu diseuta niciodaté cu cameni care nu iti sunt prieteni in viata reals Astfel, programele de Control Parental sunt o solutie complet& pentru protejarea copillor in timpul utilizarl Internetulul §\controlul activitatil acestora pe calculator §i internat. Aveti posibilitatea optiunis 1 Filtrcrea si controlul navigari pe internet * blocheaz’ accesul la anumite site-uri pe baza Lnel iste predeinite de adrese interzise + analizeazé continutul si blocheaz’ accesul pe anumite pagini pe baza unel liste predefinite de ‘cuvinte interzise * permite accesul doar la anumite site-uri pe baza unei liste predefinite de adrese acceptate 2. Controlul utilizar si accesului pe calculator Internet * limiteaz® timpul petrecut de copit pe calculator si/sau Internet, prin stabilrea ‘nor intervale orare in care copilul poate avea acces la acestea; + limiteazs tinurile de programe si fglere cara pot fi doveércate gi instolate pe calculator; + blocheaz’ accesul la informatile personale sau de lueru stocate pe calculator (de ‘exemple, documente, fotografi personale) prin blocarea accesului la anumite fisiere sau parti de dise; Si setati urmétoarele + limiteax sau blocheaz’ utlizarea nor programe de catre copll (messenger, sharing de fisiere, programe utiizate de cltre pirint) ‘= limiteazé sau blocheazd accesul fa setarile calculatorulul 3, Monitorizarea utlizari caiculatorulu sInternetului ‘+ intocmeste lista cu site-urile pe care le-a accesat copilul, astfel ed aceasta poste verificat de paint ‘+ Intocmeste rapoarte cu pagini vizitate, programe utilizate, timp alocat, fislere ‘accesate/create/sterse sau chiar imagini de tip printscreen cu activitatea copilor pe calculator sau Internet. ‘+ ‘trimite pe emaikul pirintilor rapoarte periodice cu activitatea copillor pe calculator, 1.3 Primii pasi in lucrul cu un browser Web * Deschideres si inchiderea unel aplicatii web Sisterul Windows are In componenta sa un browser Web implicit numit Internet Explorer. Pentru a deschide aceasta aplicatie aveti dou’ variante: fae Pe ecran va i afigatd fereastra aplicatiel, cu urmatoarele elemente:Bara de titly Bara de stare « bara de tit afgear8 numele ferestrel deschise ‘bara de adrese unde se tasteacd adresa paginl pe care dosti si 0 vizualzati (in limbaj stinife URL-ul pagini. bara de meniu afigeazS liste de comenzi pe care programul le poate executa. «+ bara de instrumente conte pictograme ale comenailor uzuale. + bara de stare ~ afigeazd diverse informatii despre pagina Web curent deschisi. | Tnchideres aplicatiei se realizeazé prin apasarea butonulul Close (Inchidere) GE existent pe bars de tilu a ferestrei sau prin apelarea functiel File ~ Exit (Fisier — | tesire). | i 2 noi aplicatie! © Deschiderea_unel Internet Explorer ferestre cu ajutorul ‘Avand aplicatia Internet Explorer deschisi, daci doriti 8 Geschideti 0 pagina noua, dar in alta fereastr’ @ aplcatiei, apelati meniul File - New Window (Fisier Fereastré nous) © Combinatie de taste Ctrl si N are de asemenea ca efect deschiderea unei ferestr> ol ‘Avand aplicatia Internet Explorer deschiss, daci doriti si deschideti 0 pagin’ howd, dar In aceeasi fereastrS a aplicatiel,apelati meniul File - New Tab (Filer ~ Fils nou sau aps butonul New Tab 2B© Accesarea unui URL (adres pagind web) Pent aceserea unui URt, serie adresapopn respective bare de adrese, De bles 0 adrest web incepe cu www (ca de exemplu uava.eed.orgra). Dups introducerea adrese, apsati tata Enter sau butonul Go [SH Pagina web se va incirea si adresa ‘web afgats in bara de adrese ae” ve. modifica tn iup fon ceo ‘Apisand sigeata din partea droaptS a barel de adrese se va descide © list derulant contin liste papnir vita. Prnt-an simp clk pe pagina dor se realest deschiderea ey ‘igen + Navigarea intre paginile vizitate © modalitate:simplé de navigare printre paginlle vzitate se realizeazs folosind butoanele Back (Inapo}) si Forward (Inainte) existente pe bara de instrument. Butonul Back Butonul Back permite deplasarea la pagina anterior vizitatd. Fiecare actionare @ acestul buton deplaseaza utizatorul cu un pas inapol, spre pagina de la care a ‘nceput navigarea. acd doriti revenirea la o anumité pagina viatata anterior, apsati pe sigetuta din partea dreapté 3 butonului Back $i alegeti adresa dort’ din lista derulanté. Odaté ce ati ajuns la adresa iniiald de la care ati plecat, butonul Back devine inactv Butonul Forward functioneazé similar cu butonul Back si permite deplasarea spre ultima pagina vizitata (in gazul tn care s-a folosit butonul Back). In momentul in eare ‘jungefila ultima paging accesatd, butonul Forward devenind inactiv. + Stergerea adreselor din bara de adrese Toate paginile accesate sunt memorate in lista derulanta aser sipoarté numele de History Istoric). Pentru stergerea tuturor adreselor vizitate in ultima petioad’, accesati meniul Tools - Internet Options (Instrumente ~ Optiuni internet). in sectiunea Browst History (Istoric Navigare), apasati butonul Delete (Stergere). 8 baral do adrese 4 In fereastra Delete Browsing History (Stergere istoric navigare) bifatl optiunes dori ~ Temporary Internet Files (Fisiere Internet temporare) ~ contine copit ale paginilor web vizitate, + Cookies (Module cookie) = History storie) lista paginilor web vizitate recent Dupa bifarea optiunilor dorte, se apasd butonul Delete (Stergere) 3 stergeti toate adresele, ci doar anumite adrese viitate intr-6 21, tunel apésatibutonul Favorites (Proferine) ESERIES, opt butonul History {store) MPV gin bara deinstrumente ‘Tn partea sténga a ferestrei va apdrea un panou continand lista adreselor vizitate. 1B eS ene He ne OnDe exemplu, pentru a sterge toate adresele vizitate acum 2 stiptimani, executati un click dreapta pe optiunea 2 Weekes Ago si alegetl optiunea Delete. ec aGeeeseeeen eae eet ‘etnies © Bo ee ne ee pe link s!alegeti optiunea Open in a New Window (Deschide intr-o fereastré noua]. Pentru a afiga continutul unui link intr-o noud pagin8, In cadrul ferestrel existente, a cexecutati click dreapta pe link sialegeti optiunea Open in a New Tab (Deschide tntr-o aS | : ime Ceremaae a2 fis noua. i | Pentru a afisa continutul unui link intr-o noua fereastrs, executati click dreapta | | Sincere ‘Th caseta de dialog aparutd apasati Yes (Da) pentru a confirma stergerea © Oprirea tnedredrii unel pagini web aceselr sa No Nu} pentru a renuna la operata de strgere i a ed eapeiecare ace ner cy Seay Nese Rega] se ems woe nes ptey buronoes tae ema 5 % ccsistent pe bara de instrumente@ apictil nearer ey a? a a sau accesatj meni! View - stop (Vitvalare - Oprire). Aceasta optiune va opri orice operatic = caren din Internet Explorer, browser-ul aid Ce GSal | numal ce a reusit 8 incarce pins la acel moment. | ope une’ pain Web se poate rea sc stots se, + Accesares unut link « Actualizares une! pagin! web © pagina web contine legituri cdtre alte paginnumite link-uri),ce aparde obieé a scioeta abs sn, Psd meso! pun ner se vetanstorn D0 liners pai web uot aft nto MLSS ty datele sau procesul s-a blocat, puteti reincrca pagina pers? % : oe on tn stot “1, entra» aces inkl dort, executaiun simply cick pe acest. Dt apfind butonul Retesh (Rencircare) “¥ existent swarea ae obicei, dupa accesare, culoarea linkului se modified |e bara de instrumente sau apeldnd meniul View - cote > Exempll cel mai concudent const in motoarele de clutare, ce afiget! Reftesh(viualzare —Rehncstare. rerultatele cutdril sub forma unei liste de linkur _ & Retncércarea une! pagini Web se poate realiza si _ cu ajutorultastei FS.*Schimbarea paginii de start a aplicatiel Internet Explorer Pagina de start repre browser-ului Web. Schimbarea acestei pagini se face apelind meniul Tools - Internet Options (lnstrumente ~ Optiuni internet). Tn fla General, sectiunea Home page (Pagina de start) Inseriefiin caseta adresa pagini dorite sau folosti butoanele din partea de jos @ casetel astfel int& pagina Web care se incarci implicit la pornires Iinserieti mant adresa (URL) pagini dorite inserierea paginii deschise {in momentul respectiv ca pagin’ de start. + Use Default (Foloseste pagina implicit) realizeazi inscrierea ca pagin’ de start a adresei stablita Ge creator aplicaiei. ‘+ Use blank (Foloseste paginé goals) realizeazé inscrierea unei pagini albe ca aging de stare Confirmarea optiunii alese se realizeaz’ prin episarea butonulul Apply (se aplici). Uteror, scesaree-pagini de start se reaizeazd apsind butonul Home & aflat in bara de instrumente. 8 © Utilizarea functlel Help Un Instrument util fn luerul cu un browser web este functia Help (Ajutor), ce oferd informatii si explicatii despre comenzile si optiunile aplicatiel. Se poate apela prin accesarea meniului Help - Internet Explorer Help (Ajutor ~ Ajutor Interne: Explorer) sau prin apsarea tastel FA. nee perro goce a toma } Caseta Search Help (Cautare Ajutor) = as See + rape [| eS ‘in caseta Search Help (Céutare ajutor) tastati informatie cButatd si apoi apisay) ‘butonul 4 sau tasta Enter. Rezultatele vor fi afisate sub forma unel liste de link-uri LUnkul continaind informatile dorite se deschide cu click stanga pe ttiul acestuia. 2Lectia 2 Navigarea pe Web 2.1 Modificarea setarilor © Afigarea sau ascunderea diferitelor bare de Instrumente Internet Explorer are mai muite bare de Instrumente, ce pot fi afigate, ascunse sau particularizate. bs Barele de Instrumente se gésesc in meniul te [Zemin View Toolbars (Vizualizare ~ Bare de Instrumente). Barele deja afgate contin o ifn dreptul denumit lor. ‘Afigarea si respectiv ascunderea barelor de instrumente se poate realiza si ‘executind click dreapta oriunde fn zona gri din dreapta sus a ferestrel si alegénd bara dort. ‘* Afisare, blocare pop-up O fereastrS pop-up este ofereasis micl de browser Web care apare In partea de | sus asite-ulu pe care bizualizay. Ferestrele pop-up se deschid de biel imediat ce Viataiun site Web. i Aplicaya Internet Explorer permite limitarea sau blocarea celor mai multor ferestre pop-up. Putetibloca toate ferestrele pop-up sau pute stabil ce ferestre pop-up preferati sé vedet. Optiunea de blocare a ferestrelr pop-up este ectvet implicit in Internet Explorer. Y Pentru a o dezactiva, accesati menial Tools (Instrumente) - Pop-up Blocker (Blocare ferestre pop-up) sl selectati optiunea Turn off Pop-up Blacker (Dezactivare blocare ferestre pop-up}. ¥ Pentru a 0 activa, accesati meniul Tools (Instrumente) - Pop-up Blocker | (Blocare ferestre pop-up) 51 seletati optiunea Tum on Pop-up Blocker (Activare blocare ferestte pop-up). © Afisare, blocare cookies Internet Explorer furnizeazé diferite modalitéti de 2 controla modulele cookie stocate Tn computer. Astfel, aveti posibilitatea s& blocati sau £8 permiteti modulele 30 cookie sau pute! alege doar anumite site-uri de la care acceptati module cookie. La efectuarea acestor modificéri, modulele cookie care sunt deja stocate in computer nu vor fi afectate, Din acest moti, este bine s8 stergeti modulele cookie stocate deja In computer Tnainte de a urma pagii de mai jos. 1. Avand aplicatia Internet Explorer deschiss, executaji click pe Tools ~ Internet Options {instrumente ~ Optiuni Internet). 2. in fila Privacy (Confidentialitate), mutatiglisorul in jos sau tn sus pentru a stabill nivelul de confidentialitate dorit. Pe m&sur3 ce mutati_glisorul, aplicatia Internet Explorer furnizeazd o descriere a tipurilor de module cookie care sunt blocate sau permise la acel nivel de confidentialitate. Glisorul plasat la nivelul maxim blocheaad toate modulele cookie, iar glisorul plasat la nivelul ‘minim permite toate modulele cookie. 3, Apisat{ butonul OK pentru confirmarea modificdrilor efectuate. ‘Mutat glisrul a nivel ce vets | contdentatae | “F cpaeterta tte amenne | dorit |. an | ome am Gee Trermesie | Teta data ue by oe Pag } eso | ‘* Completarea unut formular ce are ca rezultat Incheierea unei tranzacfli Un formular online este similar cu un formular printat. In cadrul formularulu ‘webutecompletatearumite campur: nume, prenume, adress, numa telefon, adrest ‘ml ete. in orice formular, cimpurile marcate cu stluté sunt oblgntri. in mod normal, depasarea ntre cAmpurl se realizeaz8 cu ajutoruul tastl Tab saual mouse lui. 312 finalul formularului exists de obicei butoane pentru confirmarea datelor introduse, cat si pentru anularea modificdilor efectuate. * campurile marcate cu stelugd sunt obligatori vestame newen: Tae aw Ematodaress* [sin snahgmencon ——) a ce tote att one Boron nreain confirmace Glomeson isimes 2.2 Folosirea Bookmarks Ca *Memorarea adresei unei pagini pentru revizitares ulterioara agile access frecvent pot A etrmate parts (vette feo: | Siren une pi wa era sReuor fv se renal pin deren Insermares pagar web ste snlrdinsoduer unser de carter page tons "a ay rin pelaes menu Faves Pete). torre uel petro rehire uoart a pag chutate. Avot este csp Adda favre (Adnuareca havea Inserna foarte multe ste-ur, puting apelorgarizaten uni de anumte ter Se deaice occ nae Astfel, paginile favorite (Favorites), cunoscute sub denumirea de bookmark in diferite. optiuni: aplicatia Mozilla Firefox, reprezint o modalitate foarte buna de a organiza si a realiza legitur etre paginl pe care evita recent Acerarenceseiopjuni se.” realearh —apisind—buton! Favorites (Preferinte) s existent pe bara de instrumente. In partea sting 2 paginil se va deschide urmtoarea fereastri (Adaugare la Preferinte) in care puteti alege can) rector now | | mame time) |“ apieine 5 | etn — buterul Now seem | oe Ee | | Gores in Folder (Folder eu) ume Puts alege unde reat pagina respect apisind _Acaugarea pap preernge botonul Create in se reaizear prin apeares ) (ceeatein| tonal de (AdSugore)Se observa in lista Favorites (Preferinte) aparitia unei noi leg&turi: Pagina a fost adSugatl tn lista de preferinte ‘* Afigarea unel pagini web favorite ups salvarea paginll web ca pagina favorit, pentru accesarea ei, executati un simpla click pe numele acesteia in fereastra Favorites (Preferinte). | Tsien | San ventas |) vets oe |g ceBookrark Addons | Blewett 2 lose Abeta Eon Fotis 2010 i. Brum on Soest es. © alté posiblitate de afisare a paginii web este prin apelarea ei din meniul Favorites Prefering) ‘Altre ‘Abo bt = Grrr te > 3. Organizarea adreselor paginilor favorite © Crearea unui director nou |__Organizares paginilor favorite se realizeaza apeland meniul Favorites - Organize “Favorites (Preferinge ~ Organizare Preferingo), ‘drctor asa butonul New Folder (Folderrou} rector apa butonul Rename fedenumice)‘* Addugarea unei pagini web Intr-un director bookmark ‘Adgugarea unei pagini web favorite intr-un director creat se realizeaz8 prin selectarea_paginii din lista de preferinte si apisarea butonului Move (Mutare] existent in fereastra Organize Favorites (Organizare Preferinte). ‘© Stergerea unui bookmark ‘Stergerea unei pagini web favorite se realizeaz& prin selectarea paginii din lista de preferinte si apasarea butonului Delete (Stergere) ereastra Organize Favorites (Organizare Preferint}, ‘existent tn Lectia 3 Cautarea cu ajutorul paginilor Web 3.1 Folosirea unui motor de cdutare ‘* Alegerea unul motor de céutare ‘Motorul de cdutare este un program dlsponibil pe Internet cu ajutorul ciruia so pot cluta diferite informati. Aceasta cSutare se realizeazé dup un anumit cuvént sau 0 anumiti combinatie de cuvinte, avand ca rezultat aflgarea adreselor paginilor ce contin cuvantul respectiv. Fiecare motor de clutare are proprille citer dup care face chutarea si dupa care afigear rezultatele. In general, rezutatele sunt afgate cite 10 pe o pagind, insotite de o scurté descriere a pagince ‘Alegerea motorulul de ciutare depinde de proprille dumneavoastra preferinge. ‘* Cdutarea unei anumite informaril folosind un cuvant sau frazs Pentru a ciuta diferite informal. intraduceti in c&mpul de cdutare un cuvan cheie (cat mai reprezentativ) si apol apasati tasta Enter sau butonul Google Search (Cdutare Google). Pentru céutarea imaginilor pe Internet, accesati sectiunea Images (Imagini) 2 ferestrel de cSutare si scriet! in cAmpul de ciutare cuvntul dort. Apoi apascti | butonul Google Search {Céutare Google). De asemenes, pentru cdutarea informatillor, puteti folosi i caseta de cButar localizaté tn dreapta sus. | | | # Alte tipuri de edutari cursuri computer, rezultatul va afiga toate paginile referitoare la cursuri, computer 51 cursuri computer. Ca urmare, rezultatele cdutirli pot include 5 alte tipuri de cursuri 39 7 J cntitecs" Inca ot nie pe etre nf adecat cele solicitate de dumneavoastra. Aceasta problem’ poate fi rezolvatl prin introducerea simbolului + intre cuvintele care alcAtulesc cheia de edutare (cursurl + computer). Ave grids Includeti un spatiu in fata sernnului +. Cautarile cu !~" ~ Cateodat, ceea ce cdutati poate avea mai multe infelesuri. De ‘exemplu, cuvéntul maging se referd atat la automobile, ct sila masini de cusut. Daca oriti si eliminafi din céutéri referinjele la automobile, atunci puneti semnul ~ imeciat in fata cuvantulul. © cdutare dupa masini, dar din care si fie excluse referintele la automobile va arita de tipul: masini - automobile. Aveti gril si includeti un spatiu in fata semnului Cautarile dupa fraze - Céutati dup fraze complete prin includeres lor intre ahilimele. Cuvintele incluse intre ghilimele (exemplu: "iteratura contemporand”) vor ‘apirea impreund tn toate rezultatele, (CAutarile dup "OR" - Google suport operatorul logic “OR”. Pentru a include th rerultatele cut3ri pagini care contin fle cuvantul A, fie cuvantulB,folosii operatorul OR, seis cu majuscule intre cele doua cuvinte (exemplu: filme jopaneze OR coreene), + Combinarea criteriilor dupa care se doreste cautarea Puteti_stabillcriterii suplimentare de ciutare prin intermediul link-ului Advanced Search (Ciutare avansat) Puteti adduge criteril suplimentare de cautare si dupa efectuarea cAutarl, prin apelarea link-ulul CSutare avansata, CC —————— — et = ey ; Google Seva deschide o fereastr4 cu optiuni referitoare la ‘© textul eéiutat ~ puteti cluta acele pagini care contin integral sau partial cuvintele cdutate hata pag web cae nc tease cine: nates ‘eae sexo seo de Comte su expec ~ oul su ma et —— on ———— sense cote: arn aye pin cre nt. © mumarul de rezuttate ofisate: Rezultate pe pagina: ‘0 rezultate + ¢ tipul documentulut ciutat ‘Tipul de figier: “Adobe Acrobat POF (pay ‘© limba in care si fie textul: Limba: italiana + CAutarea unei enciclopedil, dictionar ‘n trecut, procesul de documentare tn vederea realizrii unui _proiect necesita mult timp consumat cu deplasarea la o bibliotecd, cu rasfoirea mai multor cir, adeseori cu continut neactualizat, Odati cu dezvoltarea Internetului si-au fécut aparitia mal multe surse de informarii ~ enciclopedii $1 dictionare virtuale. Acestea “oferdinformatisigure si actualizate. Cole mai importante enciclopedii si dictionare online sunt Wikipedia, Britannica Online Encyclopedia, MSN Encarta, Oxford Dictionaries, The “Free Dictionary, ete Were | *Copierea informatiilor dintr-o paging de web intr-un | document word + Atunei cid doriti si copiati o adres, o imagine sau un text dintr-o paginé web _'ntrun document Word, putet! realiza acest lucru selectand textul dorit si apoi alegand una din urmatoarele metode:See lia ec asl : fect prac Wert cil a of dorene paatone: a ‘+ Desc&rcarea informatiilor de pe Internet pe calculator plasati textul copiat si apoi apdsati combinatia de taste CTRL+V. monelitet! click cesapte be uregines sai{fipierul dort sselectall op{iinaa Save targnt Aas (Salveaz3 legatura ca) sau Save Picture As (Salveaz’ Imaginea ca) din meniul ‘In fereastra Save As (Salvare ca) introducetilocul in care va fi salva fiserul 51 ‘ Salvarea unei pagini de Internet tn format txt sau html Pentru salvarea unei pagini web in diverse formate, se ‘apeleazé meniul File (Figier) -functia Save As (Salvare ca) tn caseta de dialog Save Webpage (Salvare pagind Web) se stabileste calea unde va fi salvat fislerul, numele acestuia, precum 1 formatul in care va fi salvat. a Cates neva EE SSS fst ner 2 Tematede senamine —rcen) ae = j nm mae ) so onmtte om | i {EM A a sacs ete | setae pio | Poel t Bow urate ier Anatom oie Ge) Cea | Apisarea butonului Save (Salvare) va determina aparitia fereastrei File Download (Descircare fiser) in care se poate observa evolutia procesulul de escSrcare afisierulu Cole mal importante formate in care poate isalvaté paging web sunt: = _ web page, complete (*.htm, *.html) ~ pagina va f savet® integral intr-un Fie HTML, obfinandu-se astfel o copie fideld a paginil web = web archive, single file (“amht) ~ pagina va fi savaté integral int-un file [MHTMIL (denumit arhivS web), care va contne toate imaginil i link-urile din pags respectiva, = web page, HTML only (%.htm, “htm ~ pagina va fi salvatS int-un fier fextensia htm, cu pistrarea tehnoredactirll originale, oferind posibiltatea edit Lkerioareafisieruli in Word su vizualzii lui cu programul internet Expiorer = text fle (*txt)~ pagina va fi salva intr-un fisier cu extensla tat $i va confit rnumai textul din pagina web, fr Imagini. mS@ serene i Jn cazul descérciritfisierelor de tip exe sau rar, dup alegerea optiunii Save target As (Salveaza legatura ca) s2u Save Picture As (Salveaz5 imaginea ca) se ve deschide fereastra File Download (Descircarefisie) in care alegeti dac8 salvati sau deschidet fisierul respectiv. Dupa apasarea butonului Save (Salvare), se urmeaci aceeasi pasi ca mai sus, Optiunea Save (Savare fiserut Optiunea Open (Oeschidere) deschide fisierul Pentru descarcarea diverselor aplicati de pe Internet, trebule avute in vedere cele dous categori de licente software: = Lcenge comerciale, reprezentind programele IT asupra crore autorilau stabilitresticti referitoare a utilzares, —modificarea, copierea sau redistribuirea acestora, Restrictile sunt stabilite atét la nivel legal, prin drepturile de autor, cat sla nivel tehnic, prin intermediul unr limita. La randul lor, ele pot fide mai multe tipuri: a tc. suita de programe Office = retail - software de calculator vandut consumatorlor final, de obieei sub lente restranse = shareware - pot fi folosite gratuit doar pentru o anumita perioad de timp tn scop de probe sau evaluare, iar la exsirarea perioade, utiizatorultrebuie s& optezeintrea cumpira licenta (drepturie) de folosire nelimitaté a programului sau returnarea si/sau"stergerea" copiet acestua. wil = pot fi foloste gratuit © perioada de timp, avind ins multe optiusi deractvate = freeware - utilizatorul poate folosi softul pe o period’ nelimitats, dar nu are droptul 58 editeze sau sil revandd, in plus, autorul softuli poate introduce cadrul acestuia diverse reciame, care si furnizeze un anumit venit pentru utiizarea aeestuia de cBtre alte persoane. Software-ul freeware nu trebuie confundat cu licertele open source. = a) ~ Licentele open source repre2int’ licantele prin intermediol cérora dreptul de proprietate asupra lunul produs 1T nu mane la autorul acestuls, programul puténd fi utiizat tn. mod liber de cdtre orice utllizator. Cu toate -acestea, autorul programului are in continuare exclusivitate asupra Arepturilor de autor. Utiizatorul are astfel dreptul de a dezvolta si imbunitati programul utilizat si ée ‘4 redistribul sub noua forma (fird un interes opensource comercial, isd). Un alt tip de software il reprezint& cel Abandonware, care poste fi folosit in med gratuit, fird nici-o restritie, Intrucdt producitoril acestuia au renuntat la drepturie de autor. Acest tip de licenfa este in general specific jocurilor de calculator vech. Exemple de licent Exemplu de licentd de retall software: sistemul de oper fe Windows (XP, Vista, ~Exemplu de licente de software comercial, distribuit in format shareware: AcdSee, Lun program de prelucrare imagini ce poate fi descarcat gratuit de pe internet si folost pentru o perioada de 30 zile = Exemplu de licentS freeware: programul de vizualizare media IrfanView scu browser-ul de internet Opera = Exemplu de licent’ open source: browser-ul Firefox 4s3.2 Pregatirea pentru imprimare © Schimbarea orientarii pag’ SSE Meniul File - web ge Setup (Fiser ~ Initializare pagin8) pune la Baers can disporitia utilizatorulul. citeva Instrumente utile pentru | SS tM pregitirea une! pagini web ce urmeazd sf fle tipi oe a0 (imprimata). Astfel, in sectiunea Paper Options (Optiuni hartie) seo se selecteazd optiunes dorité: Portrat (Tip portret) ce aigeazd rar aa pagina pe lung si Landscape (Tip vedere) ce afigeaz’ pagina pe marginilor paginilor web Tipu de hicle poate A select cu auto sel denlane Page Ste} (Dimensiune pagina) ce ofr o lst cutipurl vale de hte: Letter, At, AS, etc. Tn sectiunea Margins (Margini, se completeaz’ cu valori cémpurile Left (Marginea din stanga}, Right (Marginee din dreapta), Top (Marginea de sus), Bottom (Marginea de jos) si se apasd butonul OK pentru confirmare. I * Vizualizarea unei pa \Vigualizarea paginii web tnaintea impriméril se realizeazé din meniul File ~ Print Preview (Fisier~ Examinare tnaintea imprimsi. Reverirea tn pagina web se reaizeaz3 prin apisarea butonulul Close (Inehidere)3,3 Imprimarea unei pagini web Lectia 4 upd stables opiuior pagin se poate trece latipes cl. Pentru aceas, POSta electronics ‘apelati meniul File Print (Fisier—Imprimare). Aceasta functie deschide fereastra Print (Imprimare 4.1 Termeni si concepte + Avantajele folosirii poste! electronice Posta electronicd (e-mail) desemnear’ pe scurt transmiterea sau primirea de firmni Poop rr ea mesajeelectronice, de abel prin internet. coe: | joo Folasirea postei electronice prezint’ si avantaje si dezavantaje fats de posa ren cont ceiaea Pato | obinuit imrimap:Teate | fle(imprmarein || 7 page (A), dose (one ‘Avantaje: | _fTransmitere rapida (aproape instantanee) a mesajelor; anumite pain (Pages) sau doar | 4 Un millocieftin si eficent de comunicare; portunea de text Y* ‘Recesibiltate - se pot trimite si primi mesaje oricénd, selocat (Seection) oriunde si de oriunde, cu conditia sé existe o conexiune la Intern Ofer posibiltatea de 2 trimite un mesaj mai multor persoane in acelasi timp, cu ajutorullistelor de dstributie. ¥ Oferi faclitati de organizare a mesajelor; Dezavantaje: YO modalitate de transmitere a virusllor aste prin intermediul serviciulu de postl electronic’. Putet! primi mesaje de la persoane necunoscute avand atasate dferte fisiera care pot contine virusi. Ca urmare, este de preferat s& sterget! aceste mesaje Imediat, deoarece, in caz contrar, exist pericolul virusait caleulstorulul ¥ “Datorité costulul redus sl transmiterl rapide a mesajelor, multe firme igi fac reclama. prin intermediul mesajelor electronice, Aceste tipuri de mesde publicitare nesolletate sunt numite Junk Mall sau Spam. Eticheta Options (Optiuni) a ferestrei Print (Imprimare) oferd urmatoarel optiuni ‘+ Modul de construire si structura unei adrese de mail a Pentru a putea trimite un mesaj de post’ electronics, este ecesard cunoasterea unei adrese de e-mail unde sé fie livat acesta. Forma acestei«=«adrese «= este. urmtoarea:, ume _utiizator@server_mail ‘Nume_utilizator poate fi orice combinatie de litere si cifte aleasi de persoana care a creat acel cont. Server_mail este compus dintr-un nume s1 lun domeniu, separate prin punct si Identific acresa calculatorului pe care a fest existent pe bara de Instrumente ¥2 creat acai cont. De exemplu, in cacrul adresei jonescu@ecd.org.ro lones:u entra imprioa toste paginile are are logit pagina cron, selects opiunes Pinal linked ‘documents (mprimare toate documents lait} ‘cS dori, putt impria un tabel cu legatue pe care lear aeast pagind cu site pain selectana opunea Pint table flinks (rmprimare tele eg) ApSsarea butonului Print (Imprimare) @ determina imprimarea pagini cu opiunie impice 4 | 8reprezint’ numele utiizatorulu, mail = Eticheta luerului in reqea (netiquette) Interactiunea in cadrul refelelor (email, blog, forum) are la bax un set de convent sociale ce alcituiese eticheta lucrului in retea. Termenul frecvent folosit este Net-Etiquette sau prescurtarea Netiquette até cfteva norme de bazl care trebuie respectate cind folosesti e-mal-ul: Limiteazd-ti mesajele la strictul necesar. Construieste-tifrazele c&t mai scurt siconcis Pentru structurarea Ideilor, foloseste paragrafe diferite sau optiunile de marcatori $i numerotere. Pentru evidentierga informatilior importante, {olositi optiunile ingrosat (bold) si subliniat (undertine) Nu trimite mesaje mari, Chiar dacé destinatarul poate primi ugor mesaje meri, acestea pot provoce dificult) atunci cind tree prin servere mai aglomerate, Cauté sa comprimi cit mal ‘mutt figierele pe care le trimit prin e-mail. Fisierele prea mari se pot imp&rti {in mai multe part sitrimite in mesaje separate. De asemenea, evita s8 trimiti fisiere executabile prin e-mail Intrucat majoritatea serverelor le resping din ‘motive de securitate. Evita conversatille agresive, mal ales cu persoane necunoscute. Cand lucrezi pe liste de discutil prin E-mail, pot! intra in dialog cu mal multe perscane, Evita ciscutille in contradietorlu dac8 acestea scapii de sub control, intrucét acestea sunt dezagreabile pentru ceilalti participantila discut ‘Trimite mesajul potrvit la adresa potrivita. Inainte de a trimite un mesa, verificé cu atentie adresa destinatarului. Serie intotdeauna subiectul mesajelor tale. Atunc cénd trimiti un mesa) este de preferat ca subiectul acestula s& fie cat mai reprezentati, pentru co destinatarul <8 infeleagi continutul mesajui ine8 din subiect. De asernenea, Incepe flacare mesaj cu o formul de salut si ncheie cu o semnaturs. Verified ortografic mesajele trimise. Atunci cind trimiti mesajul este bine ca cesta s& nu contina gresell ortografice si gramaticale. + Intelegerea termenulul de SMS (Short Message Service) ‘SMS reprezintd o madalitate de comunicare utlizata fn telefonia mobil, fiind un | serviciu de transmitere 2 mesajelor text scurte ~ maxim 160 de caractere (ltere rhumare sIsimboluri din alfabetul latin) ~tntre telefoane mobile sau de la calculatoare 50 iar ecdLorg.ro numele si domeniul serverului de personale cite telefoane mobile. Este unul dintre servcile de comunicail de date Cu cea mai mare rspandire, cu urmatoarele avantaje: ‘+ rapiditate tn redactarea §i trimiterea unui sms in comparatie cu un apel telefonic. ppermike trimiterea acelulas! mesaj mai multor persoane folosind o lista de contacte, poate fi utiizat cu usurints de persoanele cu probleme aucitive + petmite abonarea la diferite servicii de alerts Informatii meteo, ultimele stiri si evenimente, etc, ca dezavantaje, mentionam: + este un serviciu contra cost. ru se pot transmite decat mesaje de tip text, nu si imagini, fisiere audio, video. viteza de trimitere nu este garantatd; in perioadele de trafic ridicat, durata de receptionare a unui SMS poate fl foarte mare, + Ingelegerea termenului ol. VolP (Voice Over Internet Protocol) este tehnologia ce vi permite s8 vorbiti prin internet cu alte persoane ce folosesc acest servicu, spre deosebire de apelurile telefonice, ce folosesc refeaua de telefonie. Astfel, pute vorbifar8 costuri suplimentare sau chiar apela numere de telefon reale, a un cost mult mai redus decat In mod normal Puteti utiliza VolP doar prin instalarea unui microfon si a unel cdsti, sau puteti achiifiona un telefon special compatibil VoIP prin intermediul clruia v8 conectati la Un port USB de la calculator. Un binecunoscut furnizor de produse VoIP este Skype. Sa SS + Mesageria instantanee (Instant Messaging) ‘Mesagerie instantanee (Instant Messaging) este 0 form’ de comune & permite schmbulnstortaneu (tp rea de remo de tp to re al multe WET —_Dlestoareconecarenteret| “A “De asemenea, servicille de mesagerie ‘6 r tak? ntantanee (Yahoo Messenger, MEN, S7 ey ‘Skype, Google Talk, Windows Live Messenger, AIM, ICO. ete) functioneaz’ pe acelagi principal comunicdrifin tim real a mesajelor scrise, avand in plus avantajul alcStuiri propria grupului de utlizatori cu care se doreste comunicares, Cand 0 persoan din Ist devine dlsponbi i