CuPRINS CAPITOLUL 1 (Ce cuprinde sistemul » Studiul psibologie’ - Lipsa de inregire @ omului ‘Studi unit gi studi! omulul~ Principal scale = Posiida evoluge ~ Studiul de sine - Multele “ew"-ri - Divisiea functor - Patru sidri de consuien(d = Observarea de sine ~ Amintivea de sine ~ Dowi fancit superioare Fanctionarea incorecté a mast ~ Inaginatia - Minciana » Absenja voiei ~ ipsa contvolulué - Exprimarea enositor neplicute - Enoille negative ~ Schinbarea atitudinilar - Observarea funetilor- kdentficaren - Considerarea = Sommul ~ Inchisoarea si evadarea ~ Sapte categorii de oameni Mecanicitoten - Legea lui Tre) - Legea tut Sapte ~ lutte ~ Noi nw putem “face” ~ Bine gi réw ~ Moraliate $i constinfa ~ Doar puyint se pot desvolia ~ nfluentele 4, B $i C - Central magnetic ~ Trim intrsun loc neprielite din Univers Raza de Creatie - Ordine ale legilor. Pill CAPITOLUL2 Omul este ofits Incomplerd ~ EL miieste sub nivelul tut legit ~ Revaloricarea veehilor valori - “Util si “diundtor” ~ Ilecitle - Omul este ‘adormit~ Studtul de sine practic - Stull obstacolelor Psihologia minctuait = Onl este 0 masind - Crearea wu “ets” permanent ~ Alegoria unei case in idezordine - Rolurile - Amortizoarele ~ dmintirea de sine - De ce sistenul me poate fi popular ~ Inckisoarea = Formularea scopulai - A fi liber ~ Pacanul Ghinga.~ A ajuwa omenirea - Avactia si repulsia ~ Observaren de sine = Diviciunea a tot ce apartine onuled in septe eategovit - Cunoastere si find = Relafia dite acestea ~ Puten avea mai nuld cunoastere ~ Necesitatea de a schonba ftinja ~ Injelegerea ~ Funciile diundteare - Esprimarea emotitior negative = Vorbirea nenecesard - Diferenta dintre acest sisters st altele = Nivelurt ale fiifei ~ A gandi in categorit diferte - Pericale ale situael actuate al ial 6 CAPITOLUL 3 ‘Studd de sine 51 perfecttonarea - Sidvt de constienfd i funegit~ Grade de “eongtinta ~ Divisiunea funcilor ~ Amintvea de sine - Mecanichotea = SwiulJfurctilor celor patra centri - Subdiviziunea centrlor ~ Atentia ~ Aparatul ‘Jormator - Functionarea gresta a centilor- Petr feluri de energie - Oprirea scurgeritor ~ Oprirea emotilor negative - Incetarea emiilor negative ~ Schinbarea autudinilor. 30 CAPITOLUL 4 Limbajul » Diferte diviziuni foloste in sistem ~ Esenfa si personalitate - JInfluengele A.B,C ~ Contru magnetic - Centra magnetic gresit - Ajworul de ‘majordom ~ Legea accidentulul - Legea destinulut - Legea voinfel ~ Legea cauzei sia efectulul- Scdparea de sub legea accidentulul - Centr de greutate = De ce sunt necesare scolile ~ Pentru cine sunt necesare sealile ~- Consitgia nei scoli - Grade ale scolilor - Calea fackirdlt, calea edlugarului si calea oghinulut -A Patra Cale - Diferente intre a patra cale si cdile iradijionale ~ Tate citle duc citre acelasl scop - Nivelul gcolll depinde de nivelul studengilor~ Corcurle interioare ale omeniri 4 CAPITOLUL 5 Posibilitatea decvoliirli ih continuare a omulut - Absenta canstienget - Cunoasterea adevirut - Studial nivelelor de constinta - Amintrea de sine si observarea de sine - Inposiilitatea de a defini ce este amintiren de sine - Amintirea de sine ca metoda de tresire - Abordarea amintvi de sine prin ‘central intelectual -Reconstruirea géndutilor - Oprirea gandurilor ea metoda dea aduce anintirea de sine «Anji aminti de tne insu! In momence emoyionale = Ignoranta si slabiciune -identficarea sé lupia ew ea - Considerare tnterioara sl etterioan - Emoyti negative -Locul ticut din tine fis rennet OO CAPITOLUL 6 Infelegerea ca cerinié principal a acestui sistem — Relaivtatea injelegerti — Cum poate ereste infelegerea — Un now lintbaj — Atitudini ccorecie si gresite — Atitudinile gi inelegerea — Necesitatea nul seep si a net direcit ~ Difieltatea dea afla ce anume wen — Scopurile noastre sunt prea indepavtate — Bine $i rau — Moraliatea $!necestatea sinfulud moral — Necestatea gasiril unui standard permanent pentru bine $i rdu —Dezvoltarea onstinfer ca scop al sistemului — Observarea contradicfllor — Amortizcarele ca principal obstacol in de=voltarea congtinel — Pregilrea pentru distrugerea anortizaarelor — ipsa de armonie intertoard i fericiven = Nevoia de a stabili wn echilibru interior — Norme de comportanent tn vial = Constienta si constiingé — Cum si reeunoastem adevirul — Nevoia de a ft sincer cu tine insuti — Mecaniliarea 8 CAPITOLUL7 Pluatitatea fine noasr sf absent wind “en permanent ~ Chic less aleewvninal “er. Diverse penton sprefrine ipa = Plssonliit nfolostoare si flostoare = Covtrl Magnetic f Ajuaral de Méjondom.Divzaren nosiedin "engi “donna X” Fala personal. Ce tae Yeu" Sudial fst personality, ea mijle de atta anatest fe tine ton ors de «lpia Iporva fle personality! ~ Neceteten nol = Falsapersnaitate enone negative. Pe ce ne pulem Ut Tn fb ini pce nu ne pe Bil = Serna st wlan ef = nu spe eu fart dicrininare - Faisapersonalate deormeast dele scene! ~ Pisdura pripald sau insdurle» Neceteen canoaseri libel repr Teada’ stated’ - Preuirea ~ Periooul de a deve! dol ~ Cree 13 LCAPITOLUL 8 ‘Locul omului in tame ~ Limitéri ale perceptiel i gandirit noasire Ginoasterea inseamnd a eunoaste torul~ Principle refaivitait si scavit ~ ‘Legea lui Tre - Patru star ale maveriei- Noi suntem arbi fa de a trea fort *Legea Ini Sapte - Octave ascendente gi descencdente - Observarea intervalelor “Raza de create ~ Voinja Absolutului~ Raza de creafie ca instrument pentrt 0 ‘gindire nowd ~ Un limba) special - Raca de ereagle ca actava - Vata organic: ‘pe pimant-A hint Luna - Infuentele cosmice - Infenfo mecanicd a Lait ~ Tuftuentele $i starea fing - Influentele planctare gi esenja - Eliberarea de legi = Posibiltatea dezvoltdri ~ Omul ce parte a vieté organice ~ Studi legilor ~ ‘Dreptate si nedreptate- Legile care eparfin ona - A fuera impouriva naturli 4 Studiul ideilor cosmologice ca ajutor pentru amintirea de sine ~ Legea ll Tiei si creajia - Trecerea fortelor - Trei octave de radiaii - Tabelul Iidrogenilor ~ Diferttele niveluri de materie - Qcwva laterald - Posibilitatea ‘exalts 178 CAPITOLUL9 ‘Studlal omulul ca wcind chin - Diagrama hiranet- Trei octave ale hranei $i ddenoltarea lor = Prima treapta ew un $oe mecanic~ A doun teapié cu un sac ‘ongtent~A treia treqpt@ cu al doilea soc congtient- Yaioarea relativa a celor thet feluri de hvand - Impresile - Amintivea de sine ~ Carbonul 12 Rasul Jinpresit bune si rele ~ Inpresile ca hidrogent deri ~ Controlulimpresitor = ‘nerul ew mi 12 = Centr i vitezele lor - Centr superiori gi caracteristicite lor = Legitura cu centri superior’ ~ Centri superiori si drogurile » Telepatia ~Necesitatea de a mri producti de materi superioare - Energia si depesitaren cenergiet- Acuamaleuorit» Legdture cu acunulatarul mare - Caseatul - Inreaga nunca trebuie concentraid asupra constente. n 207 CAPITOLUL 10 Nu putem Jace" Impartanya intelegerl adevarulut acest idet- Musa ed fet" i ce anume 0 produce ~ In viaté toul se fudmpla, dar fn incre trebuie 3a fuvijéus sé Jacem ~ A merge impotriva curentlui ‘A face’ imerion= Un cere vicias $i ealea de esire - Coordonarea centrilar ~'A face’ incepe cu ‘a nu face’ - Control interior ~ A face impostbilul si ce inseamna acest crn = A pune mal multé presiune in efortrile tale ~ A lucra asupra voingel- Ce este voin i adevdratul sens al cuvdntulu’ si care este voinga noasird? - Voinga naasind ca rezultat al dorintelor ~ Conflict si lupta din interior ~ A renunfa fa voindd - vem nunrai momente scurte de voinfa = Disciplind ~ Necesitaten de a-ti aint de tine insusi - Constienta inseamna voinfa ~ Scopul ca factor de comrol - Necesiatea reventrii constante ta problema scopului~ Voinfa proprie 1 indpiganare = Frictiunea ~ Lueral linpotriva voinfel propri - Nu paji'face ninic far o gcoalé - Necestatea wnei tunel regulate - Rascrucite~ A evea luna fv tne insu! - Central de grewate ‘Supra-efortud ~ Ce anume oreeasd stinl pent lueru 231, CAPITOLUL AL Necesitalen studierii principilor si metadelor gcolit ~ Trei lint de lueru ~ Coreet si grest ft legaturd eu cele tre lini - Necesitatea ingelegeri ~ Scopuri {i nevol ale scolli = Punerea aituia in focul tu » Pentru lucril practic este hecesara 0 organizalie - Ce este ‘nerul’? ~ Prejuirea ~ Luerul cu ocnenit ~ Lucrul pentru scoala = Interesul personal in organizatie - Tipul corect de. fameni~O seoald a paira cale - Avvudinea corectd- Platt - Cum st pltest ~ Centnede greutate - Dieipling ~ Regul! ~A mu face ce este inuttl- Remumtarea la decisile proprt - A foce fara ceringolor-Sacur’ in lucrul din scoala - Idea de olegere ~ Manca Cunoasterea in scoalé - Camenii cw minte superigara - Pot sclile sé influenyeze wata?. 255 CAPITOLUL 12 Necesitatea de a distinge inire ideile mai importante si cele: mai putin Inportane ale sistemulu)~ Linirite fei ~ Posbitctea de schinbare a intel ~ Gospodar, vagabond s) lunatic - Hasnamus- Sonnul si posibiltarea treziril ~Ingeleger si euvinte - Cun 4 sporegt attudinea enmotionala- Sinul propartie - Aminirea de sine ~ 4 te cunoaste sia te vedea pe tine nsuti~A fi erios ~ Lupa cu obiceiurle -Inelegerea mecanicitapi- “fine Anto-observarea - Socuri = Ci 34 fii mai emotional - A pune mai mult preslune in ert = Antrenarea cenirui enotional - Enofi positive - Emoyit place i nepliewe - Cresteren prepuirl | felegeri- Cresterea standard proprit han par acral neti CAPITOLUL 13, Difertele categorit ale actiunit umane ~ Utlizarea corecté ¢f icareet@ a hadalor < Srcinl activitailor umane ~ Sé-ti amiatesti punctul de pornire - Sipararea interioard ~ A invija si vexi falsa peronatitate ~ Méstile ~ Unortzoare si slabiciunt ~ Studial metodelor ~ Ceasurile desteptatoare ~ Tinposibilvatea de a stucla sisemul dintrun punct de vedere uiltarist ~ Limbajul flosofi. teoretic i practic ~ Tret niveluri de scoala - Gandirea corectd "= Ganduvile scurte si lung! ~ Rolul inielectului ~ Diferite valort ~ Curiestatea corecta si ncorecté ~Atimdinea critica ~Influenjarea celortalti- Povestea omulu vilean gia diavolul 31 CAPITOLUL 14 Dificultayi personale ~ Necesitatea de a gisi cea mai urgenté $i persistent ‘ificultate a ta ~ Emopt negerive, inagiuati, gant formatoare - Creare de foi puicte de vedere ~ Lupta eu identificarea - Trel calegorit de entojt hhegaiive 31 cum si le tratim - Transformarea emafilfor negative - fritarea - Tonea Stari negative apasdtoare - Diferite forme de imaginatie ~ Renurtarea ia suferinga - Suferina voluntard ca cea mai mare fort pe care opulem avea ~ Responsabilitatea in luerul personal ~ Necesitatea de a hucra pe mai multe lint deodatd ~ Gandiren formaioare si caracteristicile acesteia - Géndirea ‘arociaivd - Necesitaten contilor superiort pentru a intelege adeviral Meditate ~ Géndirea corecta - Conversatit inaginare « Diverse intelesui ale ‘redinjel ~ Playa dup moarte 339. CAPITOLUL 15, Ileca de exoterisn ~ Metoda logicd de gindire si metoda psihologica de |Binlire - Explicarea metodei psihologice - Ce implicd deca de czoerism ~ ‘Bnuinite tipuri de idel ezoterice devin accesibile numai in perioade difcite - Necesitatea de a fi unttar ~ Materialitarea cunoasterii - Marea eunoastere si prin ce diferd aceasta de cunoasterea obignuitd - Acumulaiori de cwnogtnte ~ Kole = Poti influenga evenimentele exterioare? ~ Studul viet - Mavile Grenimente ale vient si influenta lor ~ Cat subjective $i ei obtective Tiitainile ca nijloc de a schimba tnfluentele ~ Evaluarea eveninentelor dinlard - Disparitia gradavd a influent B - Motiv sedtertiinfluenteicercurilor exoterice = Lipsa pregarl ~ Sistem gi cam exte prezentat ~ Riferite scars = Decel color condi necsare pen existe lor» begtiassemult xu Cresiismud ~ A musa te nape ~Rugciunea ~ Sugestl pentru a suaia ugdeiumen Tatil Nosiru 366, CAPITOLUL 16 ‘apr Mec fo de paternal - et eae cnn et sites dea print infent Cebu tad - Amines ior wecte viata - Eterna recurentié: nu este eterna - Posibilitatea variatiilor - Sansele sunt are eps = Inidvirea tendinjelor si recurenta - Posibilivigile de a Intdlnt 0 scoaté data urmdioare - A fi pregatit- Este punctul de plecare acela INDEX... erect Pre CAPITOLUL 1 (Ce euprinde sistemul ~ Shudiul psihologtel - Lipsa de intregire a onli ~ Suc lont gf studied omudul » Principiulsealei - Posibila evolaie ~ Studia “ie sine « Maleie “eu'-ri - Divisiwien fusctilor - Patra stari de constienta ~ Obeervarea de sine ~ Aminirea de sine ~ Dowd finetii superioare Functiowaree incorectd a maginil -Inaginarla = Minciwna ~ Absenfa voiniel ~ ipsa controlult- Exprimarea emofilor neplacute - Emofile negative - ‘Schinbarea aitudinilor = Observarea functilor- Idenifcarea ~ Considerarea ee Somuul - Inchisoarea si evedaren ~ Sapte categorit de oameni Mecuntctatea ~ Legea lui Tret ~ Legea lui Sapte ~ Iheiile « Noi nu putem “face” ~ Bine si rau» Moralitate si constiina ~ Doar pusni se pot dezvolta - Tnfluenfle 4, B si C~ Contrul magnetic ~ Tréim tnarun loc neprieinc din Univers~ Raza de Creajie - Ordine ale legilor /ANAINTE DE A INCEPE SA EXPLIC, intro manieri general, despre ce ‘este vorba in acest sistem gi s4 vorbese despre metodele noastre, reat si vl Life foarte clr of cole mai importante idei gi principale sistemulai nu fi sparin Mal ales acest hucru le face valoroase pentru ed, dacé mbar f parfnat, ele ar fost ca toate celelalte ceoritinventate de mintile obignuite - arfi generat doar o viziune subiectiva luerritor. Cand. am inceput sf seria "Un now model al Universelut” in {907 | gjansesem, aga cum an ajuns mul inainte sa dup mine, la concluzia ef incolo de supraisfa vieft pe care o stim, sth ceva mult mai mare si mai Jmportant. Atunei mi-am spose, pan cand nu vom sti mai mult despre coca ete afld in spate, tot ceva ce stim despre via si despre noi insine este cu fonnl negljabil, Imi amintese 0 conversatie din acele vremus, cing am spus: “Dacd ar ft posibil si accept ca dovedits posibilitatea manifestiri separate a ‘constienjel (seu, cum ag numi-o acum, inteligent) fat de compu! fizic, multe faite luerati ar paten fi dovedite”, Miam dat seame c& maniestitile de psibologie supranommala cum ar fl transferal gindurilor, clarviziunes, Posibiltatea eunoasterivitorau, a privir in recut si aga mai departe, mi a fost dovedite. Aga ed am incercat si gisese o meted pentru studierea acestor Iran gi am lurat in aceasta diretie mai multi ani. Am gisit unele Iucrust jnresante in acest sens, dar rezultatele eran foarte evarive; si, desi mai multe cexperimente au reusit, era aproape imposibil s fe repetat. ‘han ajune la dou concluzit fn cursulacestor experimente: prima, eu stim sificient. despre psihologia obignuiti; nu putem studin_psihologi Supranormall, pentru of nu eunoastem psihologia normala. in al doilea rad, fm ajuns In conchizia clo anumitS cunoastere real exist; ci poate exist oli care cunose exact ceca ce vem Si stim ne, da ci din anumite mative ele sion ascunse gi sveasta comeagtere este ascunsi, Age ci am fnceput s& eaut [eeste geal Am eilatorit in Europa, Egiot, Indi, Ceylon, Turcia gi Oriental 4 iA PATRA CALE Apropiat. Mult maiz, end deja temninasem aceste elite, am nti Rusia, fn impul rizborlu, un grap de oameni care stadia nau sistem cae provenea, la origin, din geolile orientale. Aces sistem incepea eu studi solos, exact dupi cum imi diduse gu sama cf ar webu sf ineeap deca de baz & acestai sist era ck ni mu folasim deeSt © mic parte din puerile sf frjle neasie. Avem tn noi ca 8 spunem 38,0 slemure forte ‘sti si foarte subi, nurai eda stn cum 38 0 folosim. In acest grup ei foloseau anumite metfore orientsle; § mi-auspus jn noi exist oeas8 mae, pliné de mobile fumes, cv 0 bilitee gi mule alte eamere, dar rot tim $ubsol iin bucSivie gi nu polem iyi din acestea, Deed cineva ne spine cb cast cai are eta, nu credom sau ridem deel, stu © numim supertife sau bas sau nBscocire ‘Acest sistem poate f mpi n stil lm, dupa anumite princi na studi omului,Studul lumi gi stadil om inci tn ele un fe de limba special. Incercim si folosim cuvinteobisnute, aceeasi cuvinte pe eate Te folosim into convesuieobisouits dar le dim un tjles putin deosebit mai precis Studiol lumii, stuiul universuli, ese bazat pe studiol nor legi fuandameniale cae in general mu sunt cunescae san recunoseate de stn Cele dou epi principale sunt Lage Tui Trek si Lege fui Sapte, care vor f ‘explieate mai trzi, Aci se inefude gi principal scale! - un principi care nu in in ics un studi gine obigni sa inte foarte pofin, Studial omului este stdns legat de deca evoljet ome, dar evoluia comului tebuieineleass inten mod pusin diet de cel obigmit. De obice, cuvéntal “evoluie”aplicat Ta om sau la orice alcove prosupune wn fel de volute mecaniel; adick anumite Iuewri, detorth unot lepi cunoseute sau recunossate, se transform in alte hierar, ae acese alte hia se teansfonm In rnd for in altele gi aga rai departe. Dar din punctul de vedere al acest sistem nu exis dele o astel de cvolute - nu vorbese tn generac in eazl ‘nna. Evol omalu, doc apere, poate fi doar rzultatul cuncasteri sa fovtuli. Atéta timp edt omul ste doar cosa ce poate sin mod obi m ‘exist nei oevoluie pente el 1 nici na fost vreodat oevoTuje pent el Sutil serios in acest sistem incepe cu stain! psihologici, prin ata Injelepind studol de sine, petra c psitologia mu poste 6 sti aga eum poate fi atrologia. Un om trebuie se studieze. Cand mi sa spus acest Iver, mi-am dat seams imodit cf nu aver metodele de a ne studi 4 avem deja multe idi geste despre noi foyine. Aste, micam dat seama ct tebe sine debarasim deieile gresie despre no ingen cela timp, 84 sisim metode pentru ne studi, Poate vi pitti da scama cat de dificil este de definite se infelege pein psihologe. Exist atiteainjelesuiasociate acslras euvint in dieritessteme Incit este gre de objnat 0 dafinite genera. Aga inet vom incepe prin defini psibologia ca stade de sine. Trcic si invigati anumite metode 33 principi si tn cord cu acest prineipis uttizind aceste med. si ‘V4 priv int-un nou punet de vedere. CAPITOLUL | ‘Dacd lncepeam sf ne studiem, in primul rind ne vom Tovi de wn euviint pe = rel oloi mai mult dee pe erica ail i seeta ese cv “et ~ Spunem “ea fac", “en stab “eu sim, “eu prefer”, Yew mu prefer” gags nana et ota hoot principal, pent eb eae fndanent aa aoe legion fo iin xe aces de = ne considera drt un Te otdnura voi despre oi isin ex despre et" presipanen eee rc aunt to tp, pe dT eatin sone civ ‘gute $1 sute de “eu"-ri diferite. La un moment dat oa spun “ » verbs pee cual moma edd spun ei” vrbete on ttl a Fee re sccm un sogur ven emule "cut ifte lye do A Se aornete oasis aver nc on “ode contol. Ace ene tte impel nol supine ena nu noi pe (SIAL foam ness lupa consti vit oso inerion See ee veers nol su pare oom mle gropur Une Sin ces et sot lege, crept Sito cret ale ol ise aloe dine ce nim conlt ale 9) sn ee ce. care sree Om dunt le! aginar pcre onl le re dsp ln wfc foe dl de sne bute sate metodele de observa de “ol We tehic he tvs bere peo anni ee a i Se Ae tue dzea nent ongmate despre acest vin) ete complet Aa tan ctr ne file infestans cle emotional. De aan actin dene nite ue, ne gin ace, le compact, Semel aco auo alo expla male, aceasta find Tn nexine sae avec pe ind drgosten, om Hea, supiciznes $a me em cogoroe Da four ast, cad Inccim at ne ober Sea fo eet ileal geminal, cind singin x avi, ara ite cand dim, min ata se. Dar pe pares eel voe inva cel ele fe, De excl, exist odie norms SOR Sr vom vor ra mt dap seesten cov ai iri. ee ever ool le fei pein ere nic in sist de psa ca taMs oie eivizhne covst go flgere corse fine genet fons motnre. Cova ce exe ii se refed actvitatea Peer Samal ges hae bate min respira acest sunt Pere etn, Fungi nstncuve 1 aparin jv siomnie obignte ~ A ee poms pip senza def cl, lars de acest gen. ee aueig exer dou tflcele simple aparin foe instinctive, one tthe at eouplcnte apr nei mova. Este fare snp Seis ae nse nstnetv rote. No webu ite ise din aerate fc! maine, nea set ch capacace de 3 Flos cease sre unc, Funjile mote, pe d= a par, tote tebe ee APS Goi Invi st mean, i sae ata ma dpa, te 0 ini soma cle dou frei, pt eh me ese nimie mot Be cece inp ce fete insnesie st ote mostA PATRA CALE In observatea de sine este necesar in primal cvea oe observ, spunind “aceasta este fimetie fanciieemofionaia” si aya mai departe. DDaci vei practica aceastl observare pentru o perioad de timp, veti putea, remarca lucruri ciudate, De exemplu, veti vedea ef coea ce este eu adevarat Cifcl tn observate este feptul cd itafi de aceasta. Incepeti si observati, dar emofile urmenzl cate un gine gi witai de observarea de sine. Din now, dupa pujn timp, decd veti continua acest efort de a obser, ves Femarea un alt iver interesant- ia general nu i amintié de voi insivd Dac aj tot timpul constieni de vot insiva,stunci yi putea si observati to timpul sau in orice eaz att timp cit afi dori. Dar din cauza ed nu va puteti aminti de ‘vol insiv, nu v8 puteti concentra; si din acest motiv va trobui s& admitei c& mu aveti voini. Dack ai fi putut sé vi amintti de voi tnsivé, afi avut voing 51 aj putut face ceca ce afi fl vrot. Dar mu vi puteti aminti de voi iniva, ms puteti fi constient de voi ingivd gi deci au avefi voinfi. Uneori putesi ave ‘oini pentru o perioada seurt dar devia spre altceva i iti de ea Accastt este sitvatia, stare flije, starea de la care trebuie sf tcepem studiul de sine. Foarte curdnd, dacd vet continua, vei ajunge Ia concluzia c& va trebui si corectati fa voi unele Iueruri care mu sunt coreste, sf puneti in ordine wnele lucruri care na se aflé Ia local potrivit.Sistemul are o explicate pent aceasta : ‘Suntem fieufi fn aga fel inedt putem tai fn patra stride constient, dar age eum suntem de obicei, folosim namai doul: una end suntem adormiti ier czalaltt cand suntem ceea ce numim “we” -adied in acea stare in care putem vorbi, ascult, cit, serie si aga mai departe. Dar acestea sunt musi dovs din eal patra stiri posibile, A trea stare de congtient este foarte cfudati, Dacé ni se ceplica ce este atreia stare de consent, incepem sf credem co aver. A tueia stare poate fi numita constientd de sine si majortatea oamenilor, dacd ‘st ntrebai, vor spune: "Sigur ed suntem congtientil”. Este necesarsuficient timp i eforturi repetate gi freevente de observare de sine, inainte de a recunoaste cu adevérat faptul ci nu suntem constienji; cB. suntem numei nds clasifil imediat tot telectuals”, “aceasta este potential consienfi, Dac suntem intrebai, vom spune: "Da, sunt" si pentra cel moment, suntem dar in momentul urmitor Tneetim sii ne mai aducem aminte si nu mai suntem constienti. Astfel in procesul observirii de sine ne {dim searna cf nu suntem fg 2 treia stare de eongtient im numa in dou str Noi trim fie in sormn fe ine-o stare de trezi car, tn sistem, este numit ‘ongentd relativa. A pate stare, care este numith constientd oblectiva, ne este inaccesibilé pentru c& poate f atinst numai prin constienja de sine, adict deveaind constient de sine in primal rind, pentra ca dupa acces, mult mei tiziu, si putem reusi si atingem stares obiectivl de constient Dec in acclasi timp cu observarea desine, vor facerea si fim constieni de ‘noi fngne, pastrind senzatia de “eu sunt alc - nimi mai mult $i acesta este faptul pe care toala psihologin vesticd, firé cea mai mic except, -a omis. Desi multi oameni an ajuns foarte aproape, mu au recunoscut important ‘acest fap si nm gi-av dat seama e8 starea omului, ag2 cum este el, poate fi CAPITOLUL 1 Schiribat ck om fi poate amin deel insusi, dae nceared o periond ung detimp. ‘Nu poste fi vorba de o 21 sau de o lund, Este un stadia foarte long gi un seudin despre cum sf felité obstcolele, penira of na ne amintim de iol insine, na sunt consent de noi insnc,avind prea multe fncti reste in ‘asina noatra si toate acest fant tebuie corectate gi puse in exdine. Cénd Insjoiates acesiorfuneii ver fi pose in ordne,acese pericade de amintre de ‘soe vor deveni din ce in ce mai Iangi si dacd vor devenisufcient de lungi, ‘yom dabind! doud noi fini. Cu eonstienja de sine, care este a trea stare de onsiens, vom dobingi 0 funcie enofionalé superioard, deyieceasta este in gall mised gl intelectual, pntra cf la acest nivel nu exist diferent inte intelectual si emotional asa cur exist a nivelulobignit. fa cdnd ajungem la Starea de conten obiecva dobdndim o ai fneti, mentalé supertoara Fenomenele pe care le numese psibologie sypranormsla apatin acestor dou funeti si, de aceea, atunei cénd am flcut_accle experimente, acum ouszcisiineh de ani, am ajuns la conclozia cd munca experimentalé exte mpostila, pentrac& mu se pune problems de experiment ci de schimbare a stiri de constiend fm expus citeva idel generale, Acum fncereaii simi spuneti oe nu {nese ce anume afi dor si vi explis ma bine. Icerea 88 punet? orice inebare dori, fe in legitua cu ceea ee am spus soi proprle voastre {ntvebiv fn acest fl va fi mat usr sf facem un inept. Tr Penra aatinge starea de congten|l superioar ese necesr si fi permanent congtent de tine insu? R: Nu potem face asta, deci na se pune problems de fi pesmanent constiet. _Acum patem vorhi doer despre input. Tebuie 84 ne stdiem fa eonexibae ea aceast impair adiferitelor fet, atone end puters - end ne amintim #8 0 facem penta ci in acest proces depindem de sansi, Cand ne amintim, trebuie si ncercdm si fim congieni de not ingine. Asta este tot ce patem face. i: Trebuie si ajang 8 i congient de funfile tle instinctive? : Num de simjuri. Actviatea instinctiviterioaté nu are nevoie s8 devin imie nou in acesteIueruri: este vorba numa de cum si legi un lve de alt becuse Tez ture Toy Soaree osu “Teste Plenatee Pint ane PPamntul este una dinte planeice sistemuli solar iar Soarele este una din stelele Cali Lactes. Dincolo de asta putem considera toate lumile posbile. Asta este {01 ce slim din punctal de vedere cbignuit, Ca un termen pur filosofie 2 CAPITOLUL 1 putem adiuga la acestea o stare de crus sau o legituri Int huerui, pe care @ ‘umm Absolut, o stare in care tml este unter. Acum putem exprima aces relate de la Lund la Pamint, de la Pamnt la planete ete, mun fel pun alert. Absolut. Ineeputul necunoseut a toate Toate Lumile. Toate galexile similare si nesimilare galaxiei noaste “Toi Sori. Galaxia nossa. Scale nostr, Sistema nostr star. “Toate planetee, Toate planet sistem soar Pandan Lune, CO000 00 ‘itand-ne de sus in jos, putem Incepe si inflegem diferenta mare de scari daca vom compara Tofi Sorii cu Soarele nos, sau Piméntul eu Toate Planetele, Pater intelege cd acestea se afl intro relate precisi de sear una {a8 de alta. Cea mai mie este Luna, i dincolo de Lun nu mai stim nimi. ‘ntregul corpus din toate acestea este numit Raza de Creatie, Exist si alte faze, pentru ci acesti raz mu inchide inteegul Univere, der pentn 8 noi Tocaim pe Piméat, si ea tree prin Pimnt, noi apartinem acestei Raze de (Create. Din acestd disgramd reese clar ce se Infelege print-un loc neprietnic fn Univers, Cel mai ri loc este Luna, der Pimntul este sproape la fel de ru, ‘Eute ca gi cum ai tila Polul Nord, ceea oe explich de ce att de multe Iucruti sunt dificile pe Pamint, Nu putem sehimba sau fice ceva in legitura cx aceasta, dar atunci cind stim ne putem adapta sin acest fel putem scapa de ‘multe lueruri de care altel nu am putea seipa. Dar nu trebuic si [isin ‘maginatia sine poarte, spunndu-ne e& putem seipa cu toul ‘Vreau si mai adang doar un Iver, Pentru motive greu de explicat zeur, tn Raza de Creatie toate aceste lumi sunt legate una de alta: influentele tree dela cele superioare la cele inferioare, dar exist un gol fotte Planete si Pimint, Pent a face 0 punte de legiturd, asa inet infuentele de la Toate Planetele pout atinge Pamaingul, a fost inventat un fel de instrument. Este un fel de film sensibil care inconjoari Pamntul, si anume Viala Organic de pe PSmint Deci planetele, animalele si oamenii servese unui anuinit scop: ef servese ccomuniirit inte Pamént si planete. Cu ajutorul viel organice care le poate primi st rtine,influenfele planetare pitrund pe Pimmint. Acesta esto sensul 51 motivul viet organice pe Pint. 2A PATRA CALE 4: Admitei viata organica numai pe Pamnt, admit cf mu mai existénimic pe celelalte planete? R: Nu, deloc, dar noi suntem interesati fa viaja organicd de pe Pim, deoarece noi suntem pe Pamant si suntem parte a viefii organice de pe Pima, ‘aja cd mu vom vorbi decat despre Pimnt. Pe toate colelate planete le vom considera impreund ca © masi, dar despre Pimdnt vor vorbi difert, Acesta ste principal scale. Cu cit ceva se aflS mai aproape de tine, eu aft sdiul {uu va fi mai aproape de intreagn scard, Dacd analizezi scoastS cameri oi ‘nevoie si sit oi oameni vor veni gi de cite seeune va fi nevoie; analizezi in deialiu, dar decd iei tn considerare numai casa, nu ai nevoie si gti asemenea detali, iar dack iei strada in considerare, este din now difeit. In acelagi fl studiem Raza de Creafie la diferte sols. Vorbim despre vieja organic pe mint, dar nu vom vorbi despre viata organicd de pe niei o alié planet; nu ‘vem nici o modaltete de ao sudia, exceptind Part ‘Va voi da ceva mai multe detalit despre Raza de Creati, cate vi vor explica ce inseamna end spun cd Pémdntul este un loc neprielnic din Univers. Va amintgie8, mai devreme, em, spus of va trebui s& ajungem la studiullegilor fandsmentale ale universes ¢1 am spas ef cele dour legi pe care ar fred si Je studiem ar fi Legea tui Trei si Legea lui Sapte, i am mentionat de asemenea prineipiul scale, Acum v-ati itdnit deja cu acest principiu gi infelegei ef ma sudiem totul le acceag scard. Acest este chiar panctal cel mai slab din sina bignuitd; oamenii de stings Incearca s8 studieze tor Ia aceeagi sear fra a ingelege c& nu este deloe necesar. De fapt, este tocmai contrarul. Pent toate scopurile practice tebuie si favo sk studiem Incruile Ia sedi diferie. “Trebuie si ne tntoarcema la Legea lui Trei. VE vefi aminti cur am explieat cf orice se intimpla este rezutatu aciunii a tei fore i cf dou’ forte, singure, ‘mu pot produce nici un efeet, Voi incerea si leg aceasth idee eu Raza de Create. Lumea } Absolut 1 Tumea3 Toate lumile 3 Lumea 6 Tot sorit G+) Lumea 12 Soarele 12 +63) Lumen 24 Toste planetele 24 (34641243) Lumen 48 Pimint 48 G+6+1242403) Lumea 96 Luna 96 (3464122424843) Absolutul este Lumea 1, pentru e& cele 3 fore fn el fae una. Prin propria vointd gi consent Absolut creeazi lumi. Aici totul este intentional gifiecare forfé din el ocuptintregul loc. Asta este de nefajeles pentru noi, In urmitoerea June, Lumes 3, exist aeeleasi tre forte mumai cd ele sunt deja civizate. Aceste 24 CAPITOLUL 1 frei fore produc din nou Tumi din care considerm una, dar accasti Lume 6 tse diferité de Lures 3 care se aflé in contact eu Absolutul, deoarece ea este deja mecanied. Lumea 6 ace tei forte de le lumea precedent gi tei prop Urmaioarea lume, Lumea 12, are tre forte din lumen de ordinul doi, gase din furmea de ordinul tei gi wei propri, Urmtoarea lume, Lumea 24, are douizecisipatra de fore, imediat urmitoarea patruzecigiopt de forfe i ultima noudzecisjase de forte - “Acestecifte se refed la numrul de leg cate guvemeazi fiecare lume. Cu cit este mai mare numdrul de leg, eu att mai grea este sf schimbi ceva. De fxemple, omul trieste pe Pimint care se alla sub patruzecisiopt de leg El Fnsugt se aff sub malt mai rate legi, dar chiar aceste patruzecisiont de legit fae i fie foarte grou pentra el si schimbe ceva, pentru cl fiecare Incr orieat ar "fide mic exte guverat de aceste legi. Din fericire, nu toate legile sub care ttdieste ool sunt obligatcrii pentru cl, aga cl poate sepa de unele dintre cle, 1 posibilitates lei de evoluje este legett fundamental de scdpares de sub numite legi escaladénd zidulfnchisori, un om poate sepa de leg 25 qCAPITOLUL 2 Onul este o fine incomplerd - I waite sub nivelul tui legitin Revalorizarea vechilor valori » “Util” si "déundtor” = life - Onsul este ‘adormnit ~ Stdiul de sine practe ~ Stall obstacolelor Patologia mincimnis = Omuil este 0 masind » Crearea unui “eu” permanent ~ Alegoria unei ease in dezordine - Rolurile - Amortioavele ~ Amintirea de sine - De ce sistenva nu poate fi popular - Inchisoarea - Formularea seopulud ~ 4 fiber ~ Pacatul Cana - A aja omenivea ~ Acvactia st repulsia ~ Obdservarea de sine ~ Divisiunea a tot ce apartine omulul in sapte eategorié - Cunoastere si flings ~ Relajia divire acestea ~ Puters avea mai nulté cunoastere - Necesitaten de @ schimba flinya ~ injelegerea ~ Funciile diundioare ~ Esprimaren emofilor negative ~ Vorbirea nenecesaré ~ Diferenja dinire acest sistem gi aliele ~ Novel ale fife ~ A gand in eotegorit fre - Pertole ale sai i multe din Iuerurile pe care le-am spus mu au fost dezvollte in inuegime, Am prezeniat numai unele indica, o idee generals asupra incruitor pe care tebuie si le studiem, asa inet este necesar si reamintese ordinea hucruifor s1importanfa lor rlativ. Deosrece une dintre notnile pe care ievam expus erau eseniale pentru ingelegerea in continuare & ideilor, iar allele fe-am introdus mai mult penta explicarea alter Inerui Dar mai indi ag vrea si sibliniez, din nou, un punct important. Acest sister aparfine clase de sisteme care privese omul ca pe o finfl incompleti sit studiaza din punctul de vedere al dezvolict lui pasbile,Psihotogia obigmuitt este foarte departe de tealitate. Omul pe care il studiaza ea este 0 canttate ‘maginard. Omul mu este ceea ce so prosupune c& este. Ne atribvim multe calitii pe care nu le posedém, Nu suntem congtienf, Dacd na suntem ‘constienti, nu putem avea unitate, ni putem avea individualitate, me puter avea un Ego sau un "eu". Toate aceste luerusi sunt inventate de om pentru a pistra iluzia congtienfei. Omul poate fi congtient, dac in prezent nu este, Trebuie recunoscut cH omul tiieste sub nivelul lui legit. Mai sunt si alte Iueruri la care poate ajunge oma, dar acum vorbese de ceea ce fi apartine de rept, dar nu posed. ‘Acest sistem rlstoami tot ce stim sau am gindit vreodatd. Nu poate fi seconciliat cu ideile psihologiei obisnuite. Trebuie si ne decider eum umeaza ‘i privim om: ea pe un ou san es pe © pasive. $i daci-privim ea pe un ob, na trebuie a atribuim proprietiile unei plsie. Cénd 71 privim ea pe un ou toati psihologia se schimba Inweaga viayd umand devine viata embrionilor, a Singer incomplete $1 pent ni sens vit va devens posite de = troce in alt stare A 5,033 eet ners vse, am pus ima en, pnt CAPITOLUL 2 [Este foarte important ef ge ineleagi ce este o fing complet si ce este 0 fingd incompleta, pentru ek daci no sa infeleas de la inceput, va fi dificil de ‘mers mai depare. Poate un exemplu va ajuta Ia ilustrares 2 ceea ce vreau si ‘pun. Si eomparim 0 trisurd ev cai cu un avion. Un avion are multe posibilitt pe care o trdsura obignuité a Te are dar, in acclagi timp, un avion | poate fi flosit ca o trisurl obisnuiti, Ar Gi foarte greoi si nevecomandabil gi {arte scump, dar fi pot atasa doi cai sis cldtowesti cu avionul pe pimént. Si | presupunem ef omul care ae acest avion nu glie ed cesta are un motor gic se poate mise singur ss presupunem c& el invaté despre motor -atunci se poate dispense de cai i i poate folesi ca automobil, Dar chiar si acum ar fi prea [seo Si presuptinem c& omul studiazi aceasté masini si descoperd ck ea poate bora, Cu siguran{a va avea multe avantae, eare i-au lipsit atuncicind a folosit ‘vionul ca trisur, Este ceea ce facem cu noi ingine: ne flosim ca pe o trisurt ‘and am putea zbura, Dar exemplele constitvie un fuera, iar faptelealtul, Nu ste nevoie de alezorit i antlogii, deoarece ptem vorbi despre fapte reale idacd vom incepe si studiem consiente int-un mod eorect. ‘Dae ne intoateem peateu un moment la analogia cu avionu, din ce cau avignul nostro na poste abura? Desigur, primal moti se datoreaz8 faptuli rio nu cunoastem masina, cura si lucrim eu ea gi cum si o punem in migcare Si al doilea moti este 63, dstorté acestel ignorante, masine Iuereazd la o Yiters foarte redusl, Efeeril acesti viteze reduse este mult mai mare decdt acd am compara o trisur cu un avion ‘Pentru a urna in ntregime ideile gi metodee sistemului, este nevesar si recunosti i sf aprobi dou premize: nivelul inferior de constienté gi absenta ‘fectiva a voinei gi individwaliti m om. Cand acestea au fost acceptate, ste foarte util si necesar <8 inveti utilizarea corectd a doud idei, a dovi eavinte, “url” 51 "diundtor", deoarece este destul de dificil de splicat aceste cuvinte la ‘6 stare psinologied si de gisit ce arume este util In structura psihologici a fomului gi ce este diundter. Dar daca privesti omul din punctal de vedere al posible! li evolu, devine clare8 ceca ce ajuté dezvoltri la este uti, gi ce © Impiedied este dlundtor, Este foarte ciudat cl este necesar chiar si explicim ‘aceasta der, din pleate, gndires noastrs obignuiti, mai ales cand se fntdineste ‘eu probleme serioase, au foloseste accasti idee; curva pierdem infelegerea a ‘eed ce este ul si dundtor. Géndirea noastd a cipatat multe obicciuti proaste, ‘1 unul din ele este a gindi fird scop. Géndirea noastrt a devenit automat: Shantem foarte satisficuti dacd ne gindim Ia diferite aspecte posible si le ezvoltim, fird& avea vreo idee de ce anume o facem. Din punctul de vedere al scestui sistem asemenea gindite este inwil8. Orice studi, orice gindire gi Investigate rebuie 8 abun scop, un eblectiy In vedere, iar acest scop trebuie Si fie dobindirea congtienfei. Este inatil studiul de sine firé acest obiectiv Exist motive pentru studiul de sine num dacd ai realizat deja ci nu ai constienji si dorestt si o dobindest, Altfel este zadamic. Dobiindirea ‘constienfei este legata de oliberarea gradati de mecanicitate, pentru c& omul {si cum este el, se afld in intregime gi complet supus lepilor mecanice. In ceeagi misuri asi in urmA PATRA CALE mecanicitatea, fnsemnind cA ol devine mai liber fati de legile mecanice ‘ntimplitoare, Prinnul pes in dobindirea constienft este fnelegecea faptului ef na suntem congtienf. Dar neste suffient si sepim doar de aecastéiluzie, pent ed Sunt multe stele, Asa dupa eum am spus mai devreme, cea mai tea dintre cle ¢steiuzia of putem “face”. Inireaga noastcl vial este bazath pe aceastd ile, Intotdeauna credem cd no} fecem ceva pe cfd, in realitat, nu facem mimic = ‘otal se intémp Alta iluaie este aceea cf suntem teji, Cénd ne vom da seam ed suntem adomiti, vom vedee el fntreaga istorie este ficuti de oameni care sunt adoumifi, Oameni edommigiIupt, fac lei, oameni adormifi se supun saw nv Cele mai rele dintre iuzile noastre sunt idee flee printre eare tlim si care re guverneazi viefile. Dac ne-am putea schimba atrudinea faji de acese idei false si am ingelege ce sunt ele, acest Iueru in sine ar fio mare schimbare si at schimba imediat alte Inerui ‘Acum, ar fi bine si ineepem in modul urmitor: v-afi gindit in timpul siptimtni, aga eX tnceroati sé Vi amintii ce mu a fost clar din ce afi aut $i [punetiinrebér, si apoi en voi dezvoltaacea linie de gandie. |: Dac mm suntem constenf, suntem noi stunei capabil si judecim ce este uti pentru noi gi ce este ddunstor? R: Am spus ef observarea de giné nu poate 6 img pentru ef suntem interesati personal in functionarea coreet a masinit-nosstre. Funcfionarea coreets a organistaului este profitabili pentru noi, funcfionarea incorect este déunitoare. Trebuie sé ai o atitudine commercials simplé faji de viaja te sh fanctile inteme, si tebuie sf gti ce constituie profit si ce constituie piendere, ‘aga ci nu te poti observa total imperfal, cam ar fi nile evenimente istorice care s-au fntémplat acum o mie do ani. Cénd un om adopt aceasti atitudine fara de sine, este gata si inceapitstudiul de sine practic, pentru c& studi de sine practic Tseard studiul ncrurlor celor mai mecanice. Unele fineit din ‘oi pot deveni consent altele mu pot deveniniciodsté eanstient. Funciile instinctive, de exempha, nau nevoie si devind constiente, dar sunt multe altele = viata noastia sic plind de ele ~ pe care este foarte important si le fact consiente sau, dacd ele mu pot deveni constiente, cle oprosti sa se emni, pentru e3 sunt realmente diunitoere. Ele nu sunt numite mecanice in sensu cd Sint automate, ci prin faptal el se datores7a functions incoreete « main lucru declansat cu mule timp tn rma. Aga c8 ele deja au produ diferite daune: ‘ceva s-a strict, oti sa denaturat, oi g-a deforma. I: Incereand sf mi studiez nu pot sisi nime real, nimi tangibi R: Snudiazi ce este acolo = fie cd este real sau nereal, Nu poti studia mumai ce {este real, trebuie si studiezi ce este acolo, Nu constituie wn obstacol in stil de sine dacd mu isestinimic real - ebuie i studiezi ceca ce gisesti. De fapt ai perfect dreptate cd acolo nu se afl nimie real, dar trebuie si te studi’ si 58 studiezobstacolele ‘Obsiacolul principal in calea dobindiriiconstienfe de sine stdin fapul cd nj eredem ci o aven. Nu vei obtine niciodats constienja de sine atta timp cit 28 CAPITOLUL 2 ‘ei rede of 0 ai, Sunt multe Iver pe care credem ci le avem si din aceasta {auzi au le puter obfine, $i anume individualitatea sau unitatea- eredem c& Santer unul, indivizibil. Credem c& avem voint, iar dacd' nu o evern deja 0 pruersavea, cit alte Iuerur, Sunt multe aspecte aici, pentru c& dac’i nu avem tin Iuora, na putem avea nici alt Credem ei avem aceste fucrur, iar aceasta timp pentru ef nu cunoastem fnfelesolcuvintelor pe care le folosim, Exist un obstacol cle, un motiv clar pentru care na putem avea constient ‘aga cum suntem acum. Acest obstacol principal in calea dezvolieti este rinciuna, Am mentionat deja minciuna, dar trebute si vorbim mai mult despre ‘s: peniru emu slim ce faseamnd minciuna deoarece mu am studiatniciodata accisti problemi in mod serios. Psihologia minciuni este realmente cea mai “Important parte a studiulusfinel umane, Dacé un om ar putea fi descris ea un tip zoologie, ar fi descris ca un animal mincinos. ‘Voi lisa deoparte toati minciuna exterioard si voi Tua numat mincivna ‘om fa de el fnsusi, despre el insusi, Acesta este motivul cl suntem fn Staten in care suntem acum, gi nu putem sjange lao stare de constient mai bund, mai inaled, mai putemied, mai deoscbitd. Conform sistemului pe eare-] sfudiem acum, nu putem sti adevirul, pentru c8 adevirul poate fi atins numai sare de constienfa obiectivi. Aga cH nu pute defini ce este adeviral dar ‘cotsideind e& minciuna este opusul adevirului, putem defini mineiuna, ‘Cea mat serioasi minciund se manifests tune) clin slim perfect de bine ci ‘bu sm st mo potem sti adevarol despre Iuerui, $i totus! ma actionsm niciodatt jn consecin{&. Gandim gi actionim intotdeauna ca gi cum am gti adevirul Asta Inseam minciun3, Clnd stu cf nu sia ceva, gin acelasi timp spun ef stiu, ssi acionea. a $i cum a si, este miciund, De exemplu, nu stim nimi despre not ingine, g realmente grim e& nu stim nimie, totus niciodats nu recunoastem Sau admitem acest fapt; nu o mlrtrisim nici micar nowi ingine, totus chon si gindim si vorbim ca si cum am gti cine suntem, Accaste este ‘originea, ineepural minciunit (Cand vom injelege asta si vor urmiti seeast lini, si cand vom noerca si Jegim aceasta idee eu orice gindit, orice spunem, ore facem, vorn incepe si Inlaturim obstacolele care stau fn ealea constienfei. Dar psitiologia minciunit ‘este matt mai dfiila decat eredem, pentru ci exist multe feu de minciana si multe forme foarte subtle, greu de deseopect fn noi ingine. La au le vedem omparativ mai uso, dar m in noi ingine. ‘i Daca na stim ce este adevarl, cum stim end minyim? Re Sus cf nu pot sti adevirul, gi dacd ai spune ch gti sau pot sti ar fi 0 ‘minciun’, pentru ci nimeni nu poate sti adevrul in starea in eare suntem. Nu te gindi Glosofe, ci fio legiturd cu faptele, Oamenii vorbese despre orice ea ‘eum ar sti despre ce este vorba. Daca introbi pe cineva daca exists oameni pe Lung, el va avea 0 opinie despre acest luera $i la fel despre orice alteeva ‘Avem opinli despre otice, si toate acesteopinii sunt minciuni, mai ales despre ‘0 ingine. Nu sim despre strile de congtient, sau despre diferitele funct “av viteza fanetilor, sau gelatin for una en alt. Nu stim cum sunt imparite 29A PATRA CALE fencile, Nv gi ini i toty redem ei tim despre no ngine Tot ceea ce. vem st opin rele st tote minciuni {:Dack toate opine sunt mineian, ar rebie s evitm opine? Trobe st eunot valoaes, Prin mincind pe cre ne-o akesim este tune end spanem “eu. Esto mincivné penta ef spunand “et presupunem rumite loca: pesupunem 0 anunité unitate sto anumité pater. St act Spun “eu” ast span “en” mine, se presupune crf acelin “pe eind fn relate mu exist legit nee ele, Sontem in starea acral din cane sanumitor obstacle sav amumitorfepte din no snes ce na mportant fap pe cate nil fflege, ext ecela ct mt avem depl st spunern “cs penta Cava foment. Cindincepi ste observ vei Vedes ef vrai saat exis “eu fn tne care ne cunose pol pe all stn vin niciodst in entact Ds exemplo,tncepe si studies! preferingele gi antipatietle give ‘een ck i poate pice tn hes nti anit moment gi alt fnea fn lt rmoment, cele doud sunt att de opase unul ata fae vei da seams imediat cl geese “eu nose false nicodst. Dac i observ deci, vei ven cf tne decid, far aol rebuies ncepineasd deci, acest din urma ie mi doreste 0 fed, fe nea suit nicodat de ea, Doc ve ais un lon despre cares te mini ari cova foarte a ind inconjra de eceste rein acu edvcat cu acest miiun, mu ptem few nimie dite de ec ce ntems adie reveal prodisl acest! nnsin I: Daed incere 58 gisesoadeviel gi vid ef exe imposbi, rar tei si ml separ de lmea de Basar 2 RE Ai sud atuneho fing anil mr una real. Te pista doar in cone in eae te afi, pont c8tw ei rezutal acestor condi, No te pt stun eeparat de sondiile prop J:Nv exist nimi comun tturor“eu"rfor? Doar un singur fer, ef ele sm toae mecanie. A fi econ inseam lepine de crest exerioare I: Din cos e spine pare foarte dif st tie! fr te min : Nu, minions rebue st osteze. Trebui i mine prncpil mince 1 ot produce dees ic Nana end ve cuosste principale tpi de minciunt vei putea, ma spam si hopfi en ele, dar sé le observ. Lupa vine mai trzv, Multe hora snt necesare pei & ples lta es eva din ol ins; o lang peroads wu vom putes desit st ne studio. Nomi cind vom gf aranjares generals Elasifieara near din noi gine, surat ainsi ve apérea posiiltatea de Jupia eu cova Aja cum sunt nu pater scimba nie penta 8 omal este © may Toate. bine eciibrat-ecilibrata in seasol cd un Taow ft contitoneazt peal. Lucruile pa lips de conexiune, dar de fap ele sunt Jegete, penta ci fecare or est exit de mute ake fcr. TPNe pte’ exlice mai pe larg ce nsegei prin masini? Masini pt avea poenilitii, ele ma pot aves speranta dew dabndi contin RE Analogitle nu pot fi complete deearece nu pot f euse la inf. $i stn provine to gino limiere a mint noasre ano, daca wei 0 inte a 30 CAPITOLUL 2 constienfei noastre, Aga net comparatia eu mafind mu poate fi dusi fn orice ‘ire Dar omul este 0 masindinte-un sens foarte rea, foarte cla; el ms poate produce nici o actiune de la el insu, flind numat o staf de tansmisie, nimic ‘ai mul, gi ca atare el este o masini. Dac un om ar putea avea vreo idee sath ‘ac putea face ceva fri eavze exteme care si actioneze pentru el atunei el ar ‘nai fio masing, saw mu ar fi Intregime o masind. Aza cum este, el este in ‘ncegime o maging, mai ales in starea de constient fn care ne aflim. $i fapeul ‘ine credem af int-o stare total dfertine face} mai mecaniel ‘Masina noast’ nici micar mu fanetioneszi corect, asa ef daci un om vrea sa ereeze consiti favornbile pentru posibilitatea de crestere interioara care se 14 in ely el webuie $8 devina mai inti o masint normela. Cind auzim de heeanicitate adesea credem ci, di oul este © masini, mu toute funetile Iii ‘nt mecanice in mod egal, $i nici toate actviiile umane nu sunt mecanice in pod ea. Fece gee cite ceva pe ene | eede mal pin mes in fanetie de vederile sav gusturile sal. In realtete toate activitile umane sunt lafel de mecanice, nu exist diferent& din acest punct de vedere fntre a frees, podlelele gia serie poezie In general vorbind, trebuie infeles ci este necesara o reevaluate completd a ‘uturor valorilor din punetal de vedere al wilt lor, rk reevaluare mi ne ‘vom putea migea niciodaté din punctul in care suntesn. vem multe valor felse = trebuie si avem cura i 4 Incepem aceast reevaluate [: Injeleg 8 robuie si creém un “eu” din nimie, Ce ereeazi “eu? Rel prim rind, cumoasterca de sine. Existé 0 alegorie ested foarte bund care serbeste despre erearea “eu"-lui, Omul este comparet cu 0 casi plind de seniton, fird stipsn seu majordom care si-i supravegheze, Aga eX servitorii ‘fac ce le place; nici unul na se ocupé de propria activitae. Casa se afldint-o ‘sare de haos complet, pentru c& fiesare servitorincearcé si fac munca alta, entry care nu este competent. Bucdtarll Iuereazi la graiduri, vizitiul Ia ‘bocitrie, $i 452 mai departe, Singura posibilitate pentru #amelioraIuerue ar fi daci un anumit nome de servitori ar decide sil aleagh pe unvl dintre ei rept ajutor de majordom si, astfel, cesta sii coordaneze pe eelat servitor El poate face un singue Inet: s& puna fiecare servitor unde li este locus astfel i si inceapa si faci munca ce lise potriveste. Cand s-2 ficut acest lueru, ~ esisth posbiltatea si vind majordomul adevirat care sie tnlocwiase’ pe ‘jutoral de majordom si s8 pregitessci casa penta stipn. Nu stim ce inseamna edeviratul majerdom, sau ce inseamna stipin, dar putem considera agzastd casi plind de servtori si posibilitates unui ajutor de majordom, ar descrie sinatia noasiri, Aceasti alegorie ne ajuti sf injelegem tnceputul posiblitii ered unui “eu” permanent Din panetul de vedere al studiului de sine si al tucrului in vederea obingirit unui “eu”, trebuie & fnyelegem procesul prin care puter ajunge de Ja aceasta pluraitate la unul. Este un proces complicat gi are difrite sia ‘Inte starea prezenté de pluraltate a "eu"rilor gi eea a unui “ea” eonduedtor pe ‘ate dorim s-o atingem, existh anumite stadii de demvoltare eare tebvie siiate, Dar mai inti, trebuie 8 injeleger e8 exist in nol anumite structuri st 31A PATRA CALE {rd Le cunoaste no vom putes Infelege cum si ajungern fn cele din urmd din area noastr prezenti, in starea de “eu” unc, dacé va fi posibil pentre noi ‘ede, desi majritaes “eu"-rlor noastrea nu sunt canectate si nici mear ‘use emosc unul pe atu, ele se impart in anumite grupe. Asta mu inseam ed Sunt imparjite In mod constient; ele sunt impinite prin eircumstantele vie Aceste grupuri de “eu”-ri se menifesté preeumn rolurile pe care un om le joecd fn viofa lui. Fictate are un anumit numir de roluri: unul corespunde unui snumit set de condi, altul alta, etc. Onmul insugtrateori sesizeaza aceste Aiferenje. De exempin, el are un rol pentra serviciy, altel pentru seas, gi altal prinie prieteni,altal dacd este interesat fn sport, si asa mai depart, Aceste roluri sunt mai usor de observat i alfii decdt fn tine fnsuji. Oamenii sunt adesea atat de diterti in conditi diferte incat aceste roluri devin foarte evidente fi bine definite; dar uneori sunt ascunse mai bine sau jucate numa in interior fit nici un fel de manifestri exterioare Tosi oameni, fe 08 sia sau nu, fie e8 dorese sou nu, au anumiterolut pe care lejoaed, Aceasti manifestare este inconstientt. Daci ar fi putut fi congtienti, ar fi fost alfel, dar mu remareim niciodati cum trecem de la un rol Je altul Sau dacS remaresin, insist in sinea noastri c& o facer intengionst, ch este o ace consent In realitate, schimbarea este intotdeauna guvernaié de cireumstanf, nu poate fi aguveratt de omul insugi, pentru c& el fnsusi mu existd inci. Adesea existd ‘contradict evidente inte un yo! i alt. Itrun rol spui un Tueru, a anuimite ‘veder si convinger clare; $i apo tee in alt ols ai convingeri absolut diferite i spui Ineruri absolut diferite, fri sisi dai seama sau gindindw-te cd o faci intentionat Existd cauze foarte clare care mpiedic8 omul si vad8 diferent inte un tol sau masca si alt rol. Aceste cauze sunt anumite structutiarificale, numite amortizoare, Amortizor este un nume foarte bun pentru aceste dispozitive. Amoctizoarele dintre vagoenele de tren previn ciacnirea, diminueaza soctl Este acelai lucrs si cu amorizoareledinte dfertele roars diferitele grupur de “eu"ri sau personalitif. Se poate tri cu diferite personalitfi fir ca ele si fe cioenease®, 51 dae aceste personalitti nu au manifestare extern, ele vor exists in interior ia acelasi fl Este foarte wil si incercdm st aflim ce sunt amortizontle; si incercim 58 sesizim cum te poti minfi eu ajutorl lor. Presupunem ef spa: Yeu nu discut niciodatd tn contradictoriu”. Apoi, dacd intv-adevir ai © convingere clara ed ma discuftniciodsté tn contraditori, pot si discuyi in contradictori eat place Si niciodats si nu remarei, Acesta este rezultatul unui amortizor, Dacd ai un ‘anumit mumir de amortizoare bune, te afli in perfect® sigurantd ta fata contradictllor neplicute. Amortizoatele sunt in. intregime mecanice; un amorizor este ca un Iuer de lem, nu se adaptes2a, dar ig joacd roll foarte bine: te impiedic sf vezi contraditile 1: Cur sunt create roluile? R Rouile nu sunt create; ele mu sant constiente, Ele sunt aduptici le circumstane, I: Este greu sit opresti din a juca un rol? 2 CAPITOLUL 2 1: Unele roluri pot fi bune? Ee ‘te comporji fn mod constient. incepem constient si apoi de obicei ne aoe shimba. dintre “eu”-ri, pentru ci omul ar fi o- R: Intotdeauna avemn destule puncte asupra cérora si ze xi mintea, 7 Pee ere ana done ce rem Sia ee vores: bord acest ‘tadiu de sine din diferite laturi ale sale. Dect facen puyin fo un punet, $i ee ee eo rar tebui si existe un Toe in care 3A PATRA CALE cate 0 ai exceptind miscdrile. Dar au pot ajunge si fi constientinvértind o rooti sau slergind, aga cl la inceput trebvie 36 folosesti energia gandiril. Na ‘nseamna cd va trebui si o faci mereu - doar deschizi o usd [: De ce acest sistem nu este mai eunosent gi mai popslar? Re Nu poate fi mai popular din cauza caraeterubi lai negativ, Noi nu studiem calea de e dobind, ci dea pierde. Dac ai putea debi hucrur dint-o dats, sistem ar popula, Dar nu se poate promite nimic. Este gre sate asepti ca ‘oamenilor si fe placa acest Iueru, pentru of nimanui nui place sisi piardl iluzile. Oamenit vor lucruri positive fd a-gi da seama de ceva ce este posibil Vor si sie imediat unde pot ajunge. Dar mai inti trebuie s% pierda’ multe Iucruri Ideile acesui sisters nn pot fi nieiodata popsilare att timp eat nu vor fi de tntimplae in sens sist al uv evenimentale ee ez dato ezuzei i efetl, devine foarte sia. Din aeat punt de vedere, vedem o diferenéconsierabil ne osmeni Gin vingaobigmi. Exist oameni fa clror vail evenimentce importante onsite un rezlet item 9h exist alf oamen, tn ca7ut cfrora renimensle importante din va lr sont ntotdeaunarezlatl anor lor recede, cies depnd de cavzt si eft. Observr terioae art primal {ip de oament, adich oamenit-care depind ee intimplare, au s® apropie tiodatl de srl de geoal sau, dacdo fac plea fone ciind deoaece 0 {nimple Ti poate aduce iro ala, Ie ft de ue, i poate indepra, Pot ven Silacres numa acl oameni a ciror vias ext contolts de legca caze 5 tice ach cel cae san eiberst, intro mara consider, de leaca intmplisi ana care ma 98 ft nciodt in intepime su aceast lege Ir Af pus ef omul este 0 masini pust fn migcae de inflene exterioae ‘Aono nde inet coneul? FR: Nu exist contol. Trebuie sf ne schimbim pens a aves cont. fn ja rosy se Tntimpl furor si sunter afetaji 60 oe. In feearersoment viata roast ese intersect deat ni, etl inet majoriateaovenimentlr sunt verte de acident.Actanen vine magni afeteas ats masina. Sinem Fnconjrali Ge posible csidntdac8 na entmpls nul, ntl un al, Trebuie si ne infelegem situatia. In oamenii 1,2 si 3 mu existd control, practic ffl in vita lor ext conrolst de asidet. Exist unee erat care Eerste teztatele propor lor acu, dar acslee aunt tote pe cel fuvel Contollineepe pei nivel fet gi Ineepe noi fine conta 85A PATRA CALE eacfillor nowstre, al stiilor de constion, al functillor si aga mai depare, ‘Apo!, putin ete putin, putem ajunge si aver un oarecare contol in sensu de a evita o influent i de ne apropia de alta, Este un proces foarte lent. FE: Cind neti de a mai fi supugi lpi accidentalui? Re Atune} eénd ne voi dezvolta voinfe, Eliberarea completé de legea sovidentului este foarte indepartaté, inst existé diterte stadit inte libertatea depling si situafia noastd actuals. in condigi obignuite accidental este opus ‘Planutui. Un om cate, intrun eaz seu altul, afioncazi conform planulut v4 Spa, in aceste actumi, de sub legea accidentului, Dar aciuni conforme unt plan sunt imposiile tn viaa obignai de situate in care combinatia ‘de cvenimente eccidentae are sansa si coineid eu planul Morivele pentru care este imposibil sé indeplinim wn plan fn vafa sunt, mai {nti de toate, absenta unit sia constanel in omul insusi, precum si hoile ‘are int continua tn linia de actiuni a orale, intersectind-. Acest her poste fi sor verfiest dacd un om Ineearci si wrmeze un plan in orice au se {ntémpla sav se opune tendinjei generale de inert ee opereazi in viata lui, de sxempla dact wn om inccarod sl-si aminteasei de sine, sf se lupte eu obiceiurile, si se observe pe sine amd. El va observa ef plemul lui nu se {ndeplneste si cd rezultatol este destul de difert de c2ea oe aintenjiona, sau c8 totul se opreste complet gi chiar impulsul initial si infeloyorea neces $1 utilititi acelor ineereiti dispar. Dar daca el continua si se studieze, si fac efortri sf creze, va dbserva ed relafin Ini eu legea aceidentuli se sehimb treptat. Faptol ef infa nosst se supane legit accidentului este un fapt ela, care su poate fi schimbat tn totaltae. Aga cum suntem ne vor ala {ntotdeauna sub 0 anurnitf posibiltate de accident. Totus, putin cite putin, tem face evenimentele acidentale mai payin posbile Teoria sccidentelor este foarte simpli. Ble se intimplé mumai edn locul este liber; dact loci este ocupat, ma se pot intimpl. Ocupat de oe? De actu’ constiente. Dacd nu poji produce o aciune constienté, acest le trebuie umplut cel putin ev actiuni intentonale. Astfel, atunci eind mune gi tot ce este legat de ea devine intr-adevar central de greutate in via om, el devine practic liber de legea accdentuli 4: Ce mumificentru de greutate? R: Ideea de contru de greutate poate fi interpretati in multe moduri éifeie Este un scop mai mult sau mai pojin permanent gi tnfelegeres importante relative a lueruilor in lepituri eu acest scop, Aceasta inseamn’ e@ anunute interese devin mai importante decit orice altceva - se dobindeste o direcie Dpermenenti, nu se mai merge 0 21 tnt-o diresie $i alti i in alta diteeie; se ‘merge into singurd direcie si se eunoaste directa. Cu cat este mai putemic central thu de greutate eu att esti mai liber de accident, Cin ii schimbi directa in fecare moment, atunei in fiecare moment 5 poate intimpla cava now si flecare accident te poste orienta spre 0 diretie ‘sau elt, Dar dnc aotivitatea ta intenyionals, cum ar fide exempt amintrea de sine, devine att de clar, att de intens si att de continua inedt st nu lase loc pentru accident, atane}accidentele vor avea 0 probabilitate mult mai mid de 36 CAPITOLUL 4 se intinpla, deoarece aesdentee at nevoie despa detnp. Ast htt thule st adogim mai lle eguze eae st proded reeling, in acest od, Sf excudem pur g siplu aecideatuldeoaees, ef tmpul nostra v= § mal Seapat co local cones, cn ait mal poin split va rimlae. penta cvenimente accident FE Dact au te ideticr, dak ma consied gi doc nu ai emofi nopstiv, acest fopt va crea eauze ni? f Rr Sigur Dar din moment ce nfotdesina ne identi, tnotdeama fonsidedim si avem emi negative, nu putem experiment ces Weta Sfebuiestne ley sean cf sinplul fapt dea avea cu emolienegavl sa tin a nsemna 0 nov ea : ‘Cum ete poi stim sub ciunea a dou legit de diferitecom unt lege ecient legen cas eel? Tr Nav iio contadjia Caza yi fetal Tn relate a tei ab cre te col ns reat pols, ssc” ara ova cars nimple leitch ail tale é TF Puce contol sav s modifi acum lgeaacidentuu au tebuie sb astetim pind vom avea conten eplins? Br Nu se pune problema de atepix: ack astepi na bp nim, In Hesare tnoment ecbuie sh fael ce pot ln prozentpatem, nteo emul mas, tmodifcum lgeaacldentalu doa diene pe nol agin, Cu et avem Gr contol. mat mare. soup nous ngne, cate shin. Tegea cident gu aga Canam Sp, aceldeatle de mal tris po hiro ispark fu toate ci craic, posite va ne ftotdexsne. $Comerezm eae oi? Inseamnd aceasta st facem plans? [NU de obiel fel acelay plan pe cae lea fet tat HE As dor of tu cum se pote micsora efecto accident supra munci une perstane. Clnd fc un plan petro 2 aceta este deseo dius de vena eagepat a umor pesca, ; Re Na vi faceh probleme penta aceste carr. Cees ce este important sunt emomele sau "ele din ol ee vn gl ne Opese munca, De exempla 0 Emote negatvi vine si opreytc hue. Acetsé ete ceen cb trebles FE ecidenn no tebuie i fe ntotceauna un accent nei, post fs unl feat ms aga? Ki Breet Dar scopulnostr ete de a sepa do accents, dup un anomit timp, dacdturdm, ae puto libra gi de sub astiunesacidenclor bane wi de Sob acmea clor ee Tntebti-vt dae va mai bie. Inerem 38 inelegeft Gate at pti de ln aoidentle Dane gt it de ra deve! Wale des fritebui sificen tol ict nimione ser"htéopla". FE port fi elibert paral de sub in ues legit eceidentluidact et itv seoalt? Re Nu, ar fi pea simp, Doar fptl de af acolo nu schib nimie, Toor fin explcat ef wml Tncpe isl de sob influent legit accident doch si te ptt 7A PATRA CALE dobingeste cece ce numim un cent de greuate, ceca oe fnseamnl cf munca supa fu ins devine extrem de import sfcient de important penta ocupa un Toe semnifcaiv in viaga ofl. Aceasiaeteazd un anume fel de echilibru si, pin cite putin elibereazi de acide, I: Vreisispaneti cf atnei cid suntem mai constieni nu mai suntem acai de legen accident? R: Repet, nu fapal In sine de a fi congtent face aceasta. Cind accidentele Interioare so oprese fn noi, aceasta ne va face mai liber de accidentele exterone. Sunt prea multe lurucdacedentate In nol si, aga cum am spus, putem sepa de aceste lueruriacidentale numa eteinduene un cent co ‘teuat, o anomitégreuate permanent, greuato in senaul cd ne menine mai chibi $i penteu aceasta aver nevoie deo scoala. I: De ce sunt att de sigur ef eineva nu se poate dezvolta det ca ajutoral une sol? R; Sunt alt de multe dieu, Dackincercati sk inflegtiaceste diffu ‘efi vedea ci fi metodi gi fsa jut omul mu se poate mica, el ride ceea ce ete sau mai dgrab va eeprse, pent c@ ime nu rimane in aceeay stare Dacd nu te deavotiatuni rogrezei, [in vial, in cont oblate, tou regreseazi sau ocapaciate se poste deavola in detrimental alteia. Capactile rn se pot dezvolta fr ajtorul seo deomece sunt necesre ua sistem $1 © rmetod Dar insinte de a vorbi' despre de ce sunt-necesare scolile trebuie st inelegem pentru cine sunt le necesare, pentru el scoile mi sunt deloc necesare pena imacea majriate 4 oamenilor. le sunt necesare doar pent csi care deja Ig deu seama de nepottvies cunostnfelor eulese de inten bignuité sf eave simt of, singuri, doar el ferfele lor propel, nu pot nie! Sf rezolve problemele care‘ inconjoart ‘giseaseh drat ce bun 1Nuinai dsemenea oameni sunt capabit s& depapeasd cifculile legate de runca in goal i doar pentru ent necesare fell. $i, penta ainfeege de ce sunt necesare soll, omul trebutes&reaizeze ct acle cunoxtingeeare vin de Is oameni exo mints superonrs pot f ransmise simultan doar uaui sume feat linitat de oameni si ed este necesart ineplinira unei seri integi de condi, fir de care chnostnile i pot teansnise corect. Existnfa aecstor cons imposibiliate de a fice ceva in absenf lor expied necesiatea unei organiza, Tansniterea cunostinolor cere eft stat din partea celui care Te primegt, eat si din parva celui cate le oft. Organizatiafaiiteaza acest efor sale face posibile. Aceste condi ny se potmanifeste de Is sine © scoal pone fi organiat doer pe baza un arumit pln cla, Intact ceanseut eu tlt inp fine In gol nu poate nimi atbitarsimprovizat. Dar scolile pot fide diferte ipui, care corespunddiferitelor ei. Voi vorb ma tlraiu despre diferitle ft Is Poate fi expliat in ce const aceste condi? CAPITOLUL 4 Re Aceste condijii sunt legate de necesitaten unei dezvolici simultane 2 cnoastert sa linge. Asa cum am spus fnaine, dezvoltree nla fd 0 dezvotare corespunziioae a eclielte conduce la rezuliate gree, Scolile sunt necesare pent a evita o astel de dezvoltre unilateral) rezaatle nedorite legate de ea. Conditite de predare in scoala sunt astfel inctt dela pil pop lueral progreseazs simullan de-a lungul celor doud lini, nia ‘unoaste gi linia fine. Din primele zie fn scold omul incepe si stuize Inecanicitatea sisi lute Impotiva acjunitorinvolumtare, impotva vero enecesare, inpotiva insagiaje, impotiva reverie gi potriva som cin un pas dea lungullisisicunosseris, onl tebuie st fact un pas de-a langu! lini! fii, Prnepile luau in e031, toate eringee imps asupra uj toate Haj s-sistdee fing gf Tereze penta ao sir. Duck na exit sperania de a atinge un nivel ma alt de consti fn afra ‘nei soli, stunc acest fapt nu ar exclude pe aia oameni are, nu din vina lor, nu int niciodaté fm contact cu scoala potrivite si cae totus dovese ‘apts progreseze? : Este imposiil de dat un rispuns acestor lucrui,deoarece caren ies in asemencamisurl sub lege accident, iar onl inividal este att de mi Ge nesemmiticaiv. Credem ef suntem foarte impor, darth reaiae funtem deloc inportanj. Pent 2 devent imporiani tebuie mst fn SE evenio ceva pentra ef, aga cum sunten acum, na unten race nimi. Cine 2 putea fl ineresat de dezvoliarea nossa in afer de nol tngine? Astel€, de {apt 2 intn’ © seoala este corespunde spalui anei persoane - petra c8 0 pesoand poate intnio scoalé care a corespundetipul su sau dzzvoltin sale este in mace misurdo chestine de noroe. E-Nu se pune problema de a dor nto masutlsufclent, penta cd se spune “eau gi vei gis"? B: Cu excephia cicumsanflor feat difcilecénd soata,aecdenul si exwza Si efectl yor merge tate impotiva unui om, dec8 omul caus inteadevir, ‘uunci pote fs. El va clutaogcoaltcuajvtonal cenirului ssa magneti: dat acd con magnete au este format, mu poate incepe si eae. Unde duc seolile? TR: Aomata este o Hnireare interesant, pent ed spades ltr fate asupradiferenfelor dine oamen. Cu ajutorulunei geo pofi singe cova ce doce, dar rcuie mai ini formatea cea ce doves. Mai devreme a fost, ‘ust ointrebae asopa faptuli dac o scald conduc mainte spre cea ce {te bine pena ele. Dac este o geoal realé ma va condce mayne nicer, ‘pentru ci masinle au propia lor gar in univers si nimeni nu poate face ceva penta cle. Dar o scald poate ajuta osmenit eae sau situa sf fle main ea te poate arata cal ce trebuie armata pent t Ince af mai le mast $i post inva cum poate fi Feut acest fru, Aceasta est fot ce poate face © eoal i, ro geoe8, acest era na poate fvealzat E ce constinie 0 sooais? Ke In general vorbiad, o gcoalé ese un loe unde po invite cova, Pot exista seol de limb moderne, gol de muied, solide medicind saxmd, Dar genul 89A PATRA CALE de soalt la care mi refer este mu mural pent a fava; i si penta a deve! Bate idemticarea intotdeauna o manifesta a false pessonaliii? Ri: Falsa personalitate nu se poate manifesta fd identifcae, la fel a emite negative 9h multe ake Meru din no, cum at'f toate mince 91 toa imaginaia. Te ident Iainte de toate eo idee imaginard despre tne Tn Spus “acesta sunt eu” ednd mu est alteevadecitimaginti. Este acelagi nema ca sicu minciuna - na pot mini fd identieare: ar fo mnciund fost sab Si iment mu ar erede-o. Asta Insemmnk cl webuie mai iii ste pcaeagt pe Tine gi apo ss petlest pe celal cement ‘Sudil flsei personality este une din eele ma rapide metode pent asmintrea de sine, Cu eit vei injelege msi mult fsa personalitate propre, et ‘Et i vei amin de tne insui tai mal, Cea ce impeded, inant de ose, amines de sine este false personaltate, Ea ma poate ina doreste sie aninweased de ea inssi si ma doreste sf lase nici o sh personalitate sag aminicasi,Ineeaci in toate feturile posible si opreaseé amine de sine, ia aumite forme ale somnului gi numeste esta aeaintie de sine. Apoi ext forte fects. ‘Nu tebuie sf te tncreci fn flsa ta personalitate~ ideile ei, cuvintle ei, aetiunile i Nw o poi dstruge dar o pi fice pasiva pentru eta timp, iat apol putin eite putin o pot face msi slabs EE Sponei ef nu webuie sai tncredere fn nimi leg de fs personal, dar pare ftotee ave. 165A PATRA CALE 1: Nupoate fi aj. Exist un hr ~ 1 sexs “ei imagine Teste cea ce este cu ada, i trbuie sve sl distin. Acesta poate foarte mis foarte elementar, dat a webu s fi capabil 8 seg fn tine ceva sfsient ce sigur soli Dae am fin tntegioe flst personalise ancl mie nu sat mai intima, Exist oameni cae sunt mans fas personae. Celelalte pi ale lor sun at de supe, at le slabe net mm por rezista false persona. ‘Aces oamen mu 38 vor sndia pee ng penta ed leaf fied a vad cen ce sunt False prsonaliti mii place esta deloe. In general dace ince, foarte cuind et vor ples, explana inten fel oareare, penn o& et sunt incapabil st contin stu de sine, Dar dace sinevs ae nerga sf continue studil false personal, ate Tascam ef scl cinova maiere cove pe Ving aceasta Aga cum aa apus mai init, aceastl mined st in ieee fu odth pe hn anu odata pean Este oexaminare zc, 1: Vreti sf spunetc asa personaliate ae teninja det psi pe misur ce Snainteal in vir? FE: No, Daci nu fact nimi iporriva ei, va reste, Gusti se po schimia, dren erste, Acosta ete sngtra“dezvola” & are loe in visfe mecanied Felsapersnalitat esto cea mai mocanil prt a nossré att de mecanic t nu este nico speran pen ea, Asa not rebel se ng st inten rs 1: Probabi cA oamenii intr-idevir mari, sfinfii de exemplu, au invins false personal? R; Depind in e misur. fini descr davoli cn eae a webuits ape. Top iavoti ese fn faa persona 1: Cum pot simi amintese de nfelogerea atl of mare pate din suring motional se afin fas personliate? Numa prin aint de sine. Sofring exe cel mai bon aftr psi pentru artes de sine, dad Inve um so wiz. Prin eas n ajuts hora poate sien inteago sa vials mu va cbtine nil un grants de realat. Dat acd cinevainvals sti ofosease satin, aceasta va fh do ator. In tvomentl in cre safe cere si amine tne ine I: Exisi dou tipar de suterinfe woul se dtorest vederitpropriei mele srecanict si slibichn, iat eal este suring ce provine vind pe cineva la eae gi, bola sau nefrct. Cam poi Ter impotiva ei sa 0 foloseyt in muned? R: Intrebares este poti si faci ceva sau nu? Dacd poi, potis dar dacd nu poti stun ese alceva. Dac tneepem sf stem pent tet c= 9 ptem tunel cu sigan ncidats na vor ices si sufeim. Principal luen ee fxn eat, Pato total convince die magna, dar dak vom fee un efort in los vom veda cuind tm este imaginar. Aver o imagine eet despre noi Ingne gi ta acl timp atribui acest imagine grepite bar real. Dar dach aceastt imagine este fal atunc tot ce est in legitrd co ea este meni st fe fl, ier suri aeeseia este de asemenea fs. Aceaxo pose foarte act dar asta nb shim simi CAPITOLUL 7 Suferiga imaginard este in general mult mai neplicuts decdt cea seal, deoatece cu suftnfareald pot face ceva, da cu suferinfa imaginard mu poll fice nimie. Poti numai si seapi dee dar dack eyti fndrbgostit de ex's sndndra de ea ane? tebuie so pte I: Tot nu-mi dau seama cum si incep si inteleg felsa personalitate? XR; Trebuie sisi ce este ea, leu ei, ea sd spunem asa; acesta este prem pas. Trebuie sf infelegi ch Snteaga identfiewe, inweaga consigerae, toate rinciunile, toate minciunile fa de tine insuf, toate slbiciile, tote contradict, vazute sau nevizute, toate acestea sunt fls8 personalitate. Este a orasi specila de ein. Dacd nu o eunost, nu pot vorbi despre ea, Chae daca veri miei feintri din e, ete sufcint pen ed fccare mica porte a ei este do acecayi euloare, Dack vei yeden acest eine odati, jl vei recunoaste Tniotdezuna, Late nt-un fl special mb nt-un fl speci ‘La Saceput nu pop are este “ei care este fas personalise. Ceea ce sums "ea" este 0 stnscturd complicals i deci ste fale porsonalitate, Nu oti cunoaste fon! despre fccare din acestes; dae dack pe de part ii ceva despre care nu ai dubii cd este fals si pe de alta parte ceva despre care iu ai dlublicd este adevarat, le poi compara I: Cateodaté ma obsery idenificinda-mi sau considering gi imi dau seams cB cx fac astfel datoritt net ia pe cere o am despre mine fasumi, Pot si ‘jung in aces fs eunose fsa personales: observand-o, 8.0 slabs? RR: Da este singuracale, dar mama dact ate va oboe, pentei 8, la faceput ‘multi cameni incep foatte dornci, dat eurind cbosese $i Tncep s floseases "eu" fed diseiminare, fe sk se Stee eare “eu? Prinipalul nostr inamie ste cuvdntul “ea pent ef aa cum am spus, au avem absolut nit un drept ‘51 folosimn in condi obignte. Mul mai tru, dapf o mamed indelangat putem incepe s4 ne gandim la “ea” ca fiind un grup de:“eu-ri ce corespund Ajutorului de Majordomul. Dar in condifiile obisnuite cand spui “nu-mi place’ teebuie 8 to intuebi “cdruia dinte “eu"-ile mele ui place”? fa acest fel, ‘ei reaminti constant de acasté praise, Dac vit oda ti va wg s iti $data urmitoare. Sunt mule fneepure bune in munea si apot, dupa citva imp, aceasta seta si oameni ncep $8 a inos gi, start, devin mult rai mecanictdecitinsnf. Inceputul eunosster de sine cons in a inflege cine vorbete fn tines nce pot avea fncredere Te'Capacitatea pencu raunes poste crete in mAsura In care epi eapabil 8 slibosifalsa personalitate propre? RR: Manca incepe eu lupta impoteive flsei personalitiG. Tot ceea ce poti ‘btn, obyti mum pe socoteala fase personality, Mai tzu, ind aceasta este fleuth pasa, oti objine mult pe socoeala alto urs dar, penru en tap indelungst,tebuie si sapi, ca 38 zicem ag, de flsa pesonalitate. Este foarte difci de dopistat falsa pesonalitate tn viaja obignui, deoarece neexistind nich © acne Smpotrva es, ma exist nich reistents. Dar efnd 0 persoanincepe si hereze, va ape rezistena la mune, iar acest risen este false personalitate 1 False personalitat ma poate fi intersst say atros de iil sisters? 167A PATRA CALE 2: Ba da, foarte mult. Numai cf, atunei vei aven sisal in humina false Personalifi sf va 6 un sistem foare difert. In momental in cave falsa personalitate if aloe sistomul, ea va crete mai puterie gi va slab sisterul ent tne, Ex va adauge cite un cavanc ici gi elo, si nu pf imagina sub ce form extrardinara se intore fa mine unele dint ei, Ua eavéntomis dint-o amomiti formulare poate face 0 idee toil fet False personal sie jntotdeauns col ma bine i este fntotdeauna deplinjusifest in a face cea ce place, Aci se ascunde pericol. Sistema! faseamn tot ceea ce este spas, in sensu in care a fost spas. Dacd cineva il eosectea28, constint san ineonstient,atunci acesa mu ta poate rman sistem «va fun pseudo-sisem, falsiearea sistemulu. In momentl in ‘ate vs devent incorect sau ceva va fi ita sau dat la parte, acesta Ya da reaulat greite |: Am pus acesteIntebari pentru cd uneori mi indoiese de autenticitatea inferesul meu n mune - post mi mint pe mine tnsum XR: Nomat to pot rspunde lass ico dat, nina daca wif princi fundamental gi dacd nu spui Yen” despre ceva cate este mimai unl din “eu 5, Trebuie si Invi si cunosti gi celelate "eu" gst amintegt de acesten Si ii de acestea este fore periulos, pene cd tune © usoatd medicare a eva poate fi sufiient % pun fol ins-o fom pest. Pn acum, cind am vorbit despre om, am vorbit despre tristtui general Jumane comune tuturor oamenilor. Dar la un anumit moment in iver, pe ling ‘nfelegerea principilor generale, fiecare tebuie si incerce sisi giscascé propriile particularitai, petra c& na te pofi canoaste, tn scopuri practice, dact Iti cunogti doer caracteristcile generale. Fiecare om are trésiturile sale idvale, slibiciunile sale proprit atunct cind el nu este eapabil si reste lucruilor care se intima, Acestetrisituri sau elibiciuni pot fi foarte simple sau foarte complicate. Un om poate fi capabil si rezste fa orice, exceptind ‘mincarea bund; altul le tot exceptind vorbiria sau el poste fi lenes sau poate prea activ. Este foarte important, pe o anumitd treapté a studivlai de sine, siti asesti trasitura prineipala care Trseamna slabiciunea principala, Slabiciunile principale ale oamenilor sunt foarte diferite, sidacl noi putem rezista Ia ceve ‘care orice alt om nu poste rezsta este pentes ea se intémpla ca aceasta #¥ fie rsitura Wi principala. Aceste diferente de slbiciuni ne daa iluzia ca putem “ace”. ‘Trisitura principal sau slabiciunea principal se afld in flsa personelitae, In anumite cazuri este posbil 8 veri una, dowd sau tei eisaturd su tendinge, adesea legate, care se consituie intro ax in jurul cdmia ‘aviteazd fotul. Aceasta este trisitura principal, Citeodatd este foarte clar gi vizibli, dar alteoti este dificil de descris, Limbgjul nostra adesea nu ate ccuvinte, nici forme care si 0 deserie gi poate ft indicati doar int-un fel indirect. Est interesant cd if gisesti cn grea trisitura principal, pentra ed CAPITOLUL 7 planetare. Nu puter gti ce sunt acesea,putem sii doer propria noastr ste Dac iii aduc amine de tine ins, poy sé atagl inflenfele planeta bune, daca eft mecanic stag influent rel. T -Mulele leg! sub ale eto inflate ne fim produe diferite“e-in noi? R: Da, foarte multe. Forfele tee prin om, iar el ia asta ea proprile dovinte, Simpati,atracti, Dar sunt door forle ce tree prin el din tone direfile Incepnd eu Lumea 3, frtle ating omul gi pot produce aeiua,aitadin, saa otf respinse, Putem doar si studiem efeetele pe care acest fe pot produce Sunters interes tn orice din punct de vedere al profit pe are fl aver, festul ne intereseazi. Forcle superioare sau ifluenfele superioae sunt normale, cosmnice: dar noi putom sno deschidem si le primim, sau sf ne inchidem fade ele. Daca suntem adormii,suatem mat inet fade el, ir cu eit unter ma adormifi ev att sur ma ne tezim, ne deschidem i fla influcgslr super care rizbosiele sunt 190 CAPITOLUL 8 fs Adi spus ed sunrei sub legea accidentulu. De la-ce surs de influent ine aceasté lege? Ne putom elibera dee? Re Accidental are foarte malte manifesta Cele mai simple forme ineep si dispard indatd ce suntem mi tej, Dar nu pute lua esta in mod fiteral: aceasta lege este foarte mare si cu multe fajete. Este © chestiune de gradare. Dost in [Absolut hueruile sunt absolute. Pent noi este o scard hung si eu fiecare treaptd est mai liber, Daca eft jo, nu pot vorbi despre ecea ce se va intémpla tunel cand vei fi in var Poti doar spune: "Daca sg ineepe $8 Iuerez astfel ‘neat sk ma eliberez de legen accdentulu, arf vinia mea mai putin haotic®? Desigus, decd ai un fel permanent, te vet elibera de flurle accidental. Uith de iniracole, Fears linie de efort va aduce rezultate pe aceast Fini, desi exist {E Cum ponte cineva 58 se eibereze de influentele negat Ae Tnainte ca noi si ne fi gndit laa face” trebwie SA influente. Aceasta este o greseald constant pe eare mereu © fae tfi, gindind cei pot “face”. Nu putem "face", dat daca vom si, vom patea schimba ceva, F; Dat find e8 mu ne-am dezvolat cent superior, cum primim infiuentele venind de la lumile superioare? Fe Starea nossit obisnuitl este relativds fn cole mai bune momente ale noastre suntem receptvi la influenfele soperioare, Ble ajung la noi prin centri. Desi ma Suntem pemnanent coneefofi cu cen superior, ef ne influenteazd dack mu ‘Sunt prea adic Ingropai, i cite ceva reuseste si jung la not pen et Ii Core este scopul existeajei mane? : [R: Omul gi chiar omenirea nu exist in mod separa, ci ca parte a intros viet fonganice. Pamdntul are nevoie de viaja organicd in intregul ci - arent, ‘animale, plante, Raza de Creafie este un ramuci in crestere, gt aceastt Comunicafie este necesard pentru ea ramura si poatd creste mat departe, Totel Sste coneetat,nimic nu este separat, iar lucruile mici, dacd exist, servese penira ceva mai mare. Viaje organicd serveste scopuritor planctare, no exist entra ea insisi Un om individual este 0 eclulii cu specializare inal din oeasta, dar lt aces searé 0 colulé individual nu existi - este prea mica, Punctele noaste de vedere obisnuite sunt prea naive si homocentrice: tow se java fn joral omului. Der omul este un lucru prea nesemnificaiy, pare 3 tanei masini foarte mash Viaja orpanicS este o anumité unitate cosmied, iar ‘mull este o unitate tn aceasté mare mass a viefii organice. El ae posibilitatea {anei evolufi vitoare, dar aceastl evolutie depinde de propria efort al omul {propria li infelegere. Intl fn scopul cosmic ef un anumit numa de eament Selucbui s4 evolueze, dar mi toi, pentry cf altel ar contrazice un alt scop osinic, Evident e& omenitea tebule st-existe pe pimént si tebuie si-st turmeze viaja isi sufere, Dar un anumit nunsir de eameni pot sepa, aceasta ide asemenes intend int-un Scop cosmic. ‘Ast ed individual noi nu suntem deloc importanfi pent univers. Nu prem vorbi nici chiar despre omenice in legiturd cu universul - putem vorbi doar ‘Scape vats organic’, Age cum am spus, nol facem parte din vino organied, iar Viale organic joacl un anume rol in sistemal solar, dar este wn foarte mare 9: : A PATRA CALE Ines in comparatie cu noi. Neem obignuit si gndim despre noi ia mod individual, dar foarte curind vom pierde aceasti iluzie, Este folositor si indi despre diferite sci; ia un Iueru pe oscard resi i vei pierde directa, 1 Agi spus ch s-aintenyionat ca unii din noi s4 evolueze? 1: In Init mari, agz cum putem vedea, este sub accoagi lege ca de exempl, aceidentelerutiere. Este binecunoscut cin fiecare mare orag un amamit mum ‘de oameni vor fi omorti de trafic, Cine va fi omorit mu este stilt, nu este nevoie in mod nevesar si fie cutare sau eutare persoand, ei un anumit ami, in acelag fel, un anumit numsir de oameni pot avea sansa si scape ~ dar au exist frebuie in acest ea, Asta este diferenga E:Ni se oft posibilitatea sau tebuie si ne-o cream in ciuda cireurnstantelor? R: Posibiltates este ofertd. Fiecare persoand normali are aceasté posibilitat. Restul depinde de noi. Individual, oamenii existh doar pentra ei ingsi. Dar ‘chiar pentru ei insii, ei mu servese nici umai scop util. Daca un om ereste $1 devine diferit l poate deveni in mod individval important int-un sume sens, desi noi mu puter sti aceasta cu siguranfi. Dar aceasta se poate referi doar la lun om cu o dezyoltare superioar3, nu la un om mecanie. 1: De ce scaree, planetele si hia vor si comunice? R: Totl este un singur lucru; numa nowt lucrurle ne apar separate, ia realitate toate sunt legate intre ele precum diferitele pir ale corpulu. Este asemenea circulate’ séngelui fnr-un organism, sau a curgeri sevei into ramur care reste, De acces este comunicafia necesar I: Sub eit legi riegte un om? Re Na stim. Putem vorbi doar despre paint, care este sub pamazeci si opt legi, dar nu poi folosi nceeasi scar8 in privinja omalut, Pofi spume doar aproximatv ef vafa organic se ald Tn aceeasi relate fet do plmnt ca gi hina 4h deci, se aflé sub nouizecisigase de legi. Dar aceste este doar principal (Onl se ala sub rvalt mai multe leg |: Ne putegi da un exempha pentru cele patruzecsiopt de legi? R: Nu se pune problema de a catalogs, ci do a fnfelege ce vrea sf spun aceasté dee. Omul nu este sub un tip de leg cl sulb multe tii diferite. Mai tnt toy Damnenii precum fiecere creature pe pimént, ties sub leg zee, eeea ce ‘nseamné fel poste ttt mumai In cadeul unor limite de temperaturs, Apci, trebuie si existe o anumitt eanttate de umiditate in act, i acral trebuie sf iba compozitie chimici pentru ca omal si poaté respira, Onmul este tat gi la un anumit tip de hran pe care x8 9 poate digera. Aceste aspecte sunt toate legi pentru om. Apoi, teeind la legi foarte simple, exist, de ‘exempla, ignorenta noasid. Nu ne cunoastem pe nol Insine; aceasta este o lege. DDaci incepem si ne cunoastem pe noi ingine, sckpim de lege, Dupa cum am spus mi putem face un catalog al for, pentru €3 unele dine elem at nume, dar pe unele le cunoastem. De exemplu, stim €& tofi eamenii triese sub legee idenificdris- aceasta este ath lege, Acei care incep si-si adued aminte de ei ings, incep sf scape de legea identifiearii, Asa cd pentru a te elibera de legi este mai intdi nevesar si fie gisité o loge de care te poti elibera, gi si ie cliberezi de aceasta. Apoi, cind tea eliberat de aceast leg, ori gist ala. Din 192 CAPITOLUL 8 now fe eliberezi, gi aja mai departs. Acosta este un mod practic ea stadia lege {Exist asa de multe legi la care no putem si nu ne supunem, de exerapla necesitatea de a dormi ait de mole ore in fecare noape. Este aceasta 0 exle de a nfeloge cit de mt omul este 0 magink? TR: Nu, nu chiar, deoaree accasti lege @somnului este o lege cosmieg. Orn este fet ast; multe lei cosmiee mein acest aanjament. Dar exist legi ‘are ne stinjenese in toate privngele sau ne mengin Jn supunere fa de ele gi fare ma sunt necesae deloe ~ nu exist o parte boneiel gi nici o necesitate fosmid. Noi ne allim sub prea mule legi nenecesare, si mei ales legen propriei noasie mecaniciisi, Aceasta este ceea ce fn mod special ne menfine Jos. De exemply taim sub legen emotilor negative - nu este deloc o lege recesedy pute Wi mult mai fei fd emofi negative, dei camenit ms cred asta. 1: Vrei si spunet ed trebuie st ne supunem truror acestor Teg? RR Nu putem si cidem, sau s8 nu eldem, sub eceste lei; ele mune intreaba - sunter subjugap. Aceste ne guvemeazS, ne contolesa ine diestioneaz. E-No puremetibera? Re Putem » in snumite condi, Ciile intel aie. Cele patre C3) sant ea de cliberare de sub legi nenecesare Fd seol nu pot ti de ce legi te poi elibera, Sau gist mijloace de eliperare de sub ee, Kdze ese ed ne aflam sub prea mile Jogi mecanice In cele din wml putem Sepa de eiteva dine ele supundndi-ne alfor leg. Sngua eae de a sepa din putereaunei leg este de ate pune sud 2 lege, Dat asta este doa deen general. Vise poate arta ince mod, dar va tru sIorai vi ingiv. Te Nu comma acceptaea de leg no into feos duce a cuvinte gi lt 9 nous produce de academism? RR Renita Iuerufiasupra te tasufi nu consti fa eeare de no fei etn sliboraea de legi nenecorare. Disciplina,necesarb pent perioada de studio, ste dar un milo, na un sop. In stadt de sin, ifelegorea este nevesri et si congtenf, Nu pot sepa cu worbe. Este exact ee este impos 1, Pontiitates stingert unui "ea" permanent depinde de numdrol de lei cfrora te supa? Fe De fncsen si so atopic sean te fsb a alte 4 sub mai putin leg SE presupunem e& un om ce teste o vial obit, {pol este recratat gl inte fn servieil miter. Ct timp este th enmatd se aft Sub mai multe leg iar ednd ii termind perioada de servcin militar va fi sob Thai putine leg Apoi s8 presupunem cf ia timp ce era in ermaté comite 0 Joffe si este tinis fa ares. Este atunci sul ee arestlu ce se dang legilor militar, legilor fir sale, legilor ice gi biologie saa mai éepare ‘Aces este tipul de analogie pe cae trebuie s-l gis pentru a injeege deca De exempt, dat un om est sdnstos, este sub un anumit mumir de es dact lest bolnav oe afd sub ai mute eg isto celia mi? 193A PATRA CALE 2: Ba d,desgurtrebue 8 se spun doctors ss moor la spit gs se fle sob lege pital. I: Care est seopol pens care a dart de ing? R: Nord nici tnt F:Nw face parte din proiectal cosmic? Re Nuy mu este nei um proicct Nu pti vorbi despre scop fra sea 9 ‘eave, Este impsiil ee un acelasseop ef apleat 9 peo seatt mae eo scr mich, Oriee are case dar morse ere un Soop sat un obicri, treble st mini een de sear 1: Natura pate si fie foarte nedreapta si foarte crud cu omul : Ce ingle tw prin natura? Un eoremur de pam ete de asemenea natu. Dar pentru moment apie civantl “nar a viata organied Evident fst creat aga cum este pein cna fost alte miloace: Duel na ne place putem stogia metodecarene permits sep, Sunfem prea mii indviea, ent putea fi eunoscui de orieae inte fortelesupericae, Aga ck cine ete dept, 80 nedtept? Not folosm dct imginere. ote mic cere limita n anamie condi itt, poate ex dreptate saw nedretate. Dar peo stra mai mae cast idee si pierde semmitiatin. Exist mute astel de ice eate aa ® anita semmniicatie ao sard mid, dar care pied inteagasernifcatc la scari mai mare. In acclaim aceast idee de jusiie exe inerean deoarece meni pierd mare tamed energie cu acest sbinst.Putem opr aceasta, dar ma puter corets rail i lume. Ineag vit, de Ta Inept pin la frit, este 0 nedreptte, Do excmpa,rebuis sé rim este foarte nedrpt. Noi impli herr ndrept sau neept, ce dept avem? Inieaga vista organicd exe bez pe Injustiie. este 0 form aro ae autointretine pent a exete pis gi gabon. Pisiile mindnct gabon {obolanii minines pisie. Ce este deptate printe pis! i goboani? Aeeast tevin. Nu este nme foarte frames. Sopa ost este a seaptin; nu ete teabs nasil st ne simi indignap, essere doar o pierre de eens, Da ti teu i pretindom ef fap sn ee dec sunt I: Vreti si spuneti cS agezati omul pe acelasi nivel cu restul viewii organice?: I: Nu exist net o iferen, mums ate clement snt i nregime devolas, pe cid mal este numa pe mitts ceva 1: Cum s-a intémplat of omul, care este numai una dintre manifestarile vietii oan, a fost aes ib sansa ne! vitbre devon? R: Nu cted ol exe o problems de alegre, ered cf seas problon are neveie de 0 sbordare compet difent, Din acsst ponct de vedere inteaga Vai organic poate prvi ea o findelungeta mine de expermentare eu ideva produce uns inj ato-evoitve. Dai oma poate atinge o stars superioard este deoarsce el este concept in ost fl - el este creat penta a aul evelav. Cele fine sunt numa experiments penta dervelare diverse triton aeestea na pose toate alle pe care oma le posed. ‘nmi este o mating, dar exit difeite masini ior mayne pot f eute penttuanimiteseopur. Dac oman ete folsit in scope pet crea fost Ficus, stuni este Is loc! pow, dar dct este fcuth pettu‘Un sop 194 CAPITOLUL 8 flo pent un ls ft inr-n loe pest Om exe o msi speci Greil run anor soop. El cst conegut a um recipient a Snutor Tnfuejesuprorece vidi it 3,81, inv perch el posts print ive Intuege infu soperoar el pous dover indgpenden Fane or conjarh I: Cum poate omul seipa din aceatl situatio? tl peote spa deeteva di ei Pe niee frie heraiesnt sub eh diese [: Atunci omul cu o stare de constient& mai in tect ni? Cv erlang pentru el majorite Keir cor tebuie ne super Sh reall sam nos aed nas do Connl eae pas pe Gar com in deve ma enfenh te face i Hoe St pesupunem ch Gh om ete susBet de vae mecanid; ane el se rape’ de infvenle Siparome si primeye ural inv neepnd ev lames 24 Cu sign sap ame ire posi mal ea ond cnt aun om ene prey tune Wein ns spesoure Lege nuit bmlor 376 po vent moma pn eal mena) spares ir afte mi 12 oa” centl email superior. fn plus, tebuie 8% infelegeti e& multe influenfe pot fi primite in mad mca de mult lle nezeid fon Mei ml tafe rs steal ta sun Thoms Tae cesta Soo nsfomate, Toul dopnds de com true nt atts transfor J: Sunt oamenii responsabili pentru ceea ce fac si animalele nu sunt nae? font ma responsi; response ces, Un animal ae mie de Flee pe cd un om ae Cd nom Inept erent va tobi 5 pleased pet fear reveal pe eae o fe. Dad i il neon, ct {son mua elo responsbllus ar Gc ai cea nal ich polite de convo © posible do a mai tea sana pn ten, ci el post, anne dja respon, ‘i: Aceasta presupune justitie Te: Novel torn ese dact va webs pte penta greetie fle Majorca eamenilor ed el ost nsearnt sh oi eed ce dre (eos ce ert Jose uebie 8 fscrme un fel de coordonare fe a Tease sane Asarta cu corti nex le poste exisa me ie sea a ims gen nt. a so [ei principal, vom flge cf tim trun le nepiin, wn lee ‘aevtn ru Dau ptr vig Th elu al os, pa ed eb st vee Sector ice ae Noma too edule st ne iagitn eh ere un al Bane dct unital Pdeoa dep epi eeu est fn ese Jnderl, eam et cimenl case a uline Je entre ces Sablon. aosesecuvie, dar meg canie de ee un Lr i mee {fey ar sun aa eet Tots un len ete notdeuns gt de ai, I se supane Ia mai putne leg 195A PATRA CALE tn Yara urmesz inevitb altuia, Este presupunerea noasta tebe si fe Areptate pe fiecare sear. Inereati si explcati ce ete drept gi co este nedrept. ‘Cum putei si? Osmenii sunt masini. Cam pot maginles8 fi drop? Nu este 6 caltae ee apatine masinioc. Dacd scestea sunt responsable ca omul Nr. 5. atunei pute vorbi despre dreptae gi nedreptste; dae dace acfioneaza inten fel fn care condi i eirumstantele fre sf actoneze, lace te pot etepta? Foarte adesea ideea nasi de nedkeptete se bazeazi’ pe o vizine forte {ingest Nu compardm lucrurile simu vedem c aceasta este ordinen natural a Iuerarilor Na patem vorbi despre nedeeptate at tmp ct ne gndim a aceasta «a lao excepie. Cin o vedem ca peo regula, ne putem ging cutn si sczptn de ea, Nu poate exista drepate in starea noastd prezentd, nu exist nich 0 drepate in inchisoare. Singur Igera Is cae cineva se poste gindi in mod Serios cng ig seama ed este in nchisoare ate cum 88 evadere ns sta gi sl plngi din eauza nedreptti din ichisosre. Oamenii sont masini impinse intro anumit ditecfc, ele se rstogolesc, si cind se lovese de un perete se ‘oprese si api incep s se rostogoleasé napoi, Dreptata, ca multe ee locri, depinds de lc. SH ineepem si o plasim din punct de vedere al sisteulu ‘Vom incepe ex divizarea omeniti in difeiteeereri. Aeum vom putea vedea unde se nasi nenfeleyerca despre dreptate. Dreptates incepe ev adevira in cel Gena dilea cere, cind cameniiincep 88 2eFofleagé unt pe clit mai bine; si exist mai mol dreptat in eepuli din intvioral acestia 5 ned mai mult Srepate In cereal cel mai interior. In eercul exterior drepatea poste fi numa akcidental, ca orice altceva. Dreptatea, ca multe alte Iuerur reale sc imaginare, ca emofia poztiv, conoasteren anumitor Israr ca vista vitoae, Sjolegerea inte oameni, gama, pe care am vrea si fe gisim aici in cercul exterior, exist, dae inadevar exist, uma in cercurle intetioare. FE: Lucrrile vor rimane 35a cum sat pnd ce feeare este constient? R: Lucrurile vor imine aga cum sunt, dar noi putem evada, Este necesard rmulté eanoastere pentra 2 sti de ce anume puter evade #i de ce ante nt potem evada. Dar prima lesie pe care trebuie #8 fle, primal luc care ne Impiedicd si szapsm, este faptul 8 nici aa ne dim seama de nccsitatea cautoagteri siti In eae ne afl. Orci sie este dea into situaie molt vrai bund. ¥: Dacd omul este analog lumilor, pater inelege care sunt cele tei Legale com? R: Da, putem, Dect un Lumea 6, vor vedea 8 sunt 6 ordine de lei rei de Jn mea de dessupra s tei prope. Afa inet putem spune ef legile ce apartin Lumii 6 sunt jumtate din totalitate logilr sub care aceasta se af. Si Tum ‘eum Lumea 12, Trei log prop fae o jumitat, cgald cu cetlalte nous legi care fac cealattjumatate; $1250 mai depare pina ajungern la om. Tri legi proprisle oma fac jumatate din tall mumdralyi de legi sub care taicste ‘nmi, Poi vedea din aceasta ci pe misurd ce forele sunt mai fine, ele ajung ‘mai puja a om, i: De ce aceste reprezintsjumatate? q CAPITOLUL 8 R: Poni ci aeste ocup jum din spats po si acupe chia total a oleate fare pot s8 ma fucreze de Toe. Total depinde de infuenfele la care Sontem deschii- superioae sa infrioa Fra spose ving organica ent guverald de 96 lei a leas Lana? Xe Acclagi num, der 0 manifestare total ifrit, Vita organicd nu este similad hii, Lana ese an comp ceese vat organied esto pelea pe suprafts panna, Nominal de lei stati doar reain une! nai date et Festal, darn i inj consistent Fc Ag spuse planeole afeteart stati ~Szboscl 9 ya mai depart? R: Da, ceases pot ees Faboae.fegl stom soar este oun dec total in acesta este logat de eure cosmice gi tol after vifa pe pint, Cavzlelvruilor eae a oe pe pant sant decor in ara pam, Dat cind exist cauze ee pot produce abou, eepinde de sea omen fa un ‘moment dt fun anu patio, Omen pot manifesta mat nl esto Su mai puting resisted. Dactoameni Iau atimit moment into anni far sunt nto stare mat bun, pot opine mai nll este [:Pamntt poate afer na cca lance? Re Da, dar no surem interest mum de cee ce influenfezi via ongonied, jr orate one : Cum putem verifea declerfile arbiare despre rolul viet on despre fap et una ete en main din Raz do Create? No sunt cesar arbitare otal vine din sistem. Nu ext sistemal meu, na am invent eu, Dor ea tcorie ma precinl interes ext interesant nual ack te dm seam ch acesta vine de lao mintesiperoar. Am Inceput eu parte paihologes pent ava da posbiiaten #2 dobandio preuie a acestor ie. act af dabindio, ve 6 ribétori cu acest an I: Noi luerinfmpotriva nator Descori mira vent idee capa procedim. ‘Re Luc mpotiva natu, dar nataa este termen relat In aes err concentrice de lumi flaurl lomilo, dae Tuer: impotiva atu Iveezt ‘mmportva unui cere concentric dar pone fn fi npotvs alt cere. Nu este total osingurd natu na po ner mpottve nari din fra natu aca ish {afore une nature monte el ste nat. [Pe ce dovadi se bazeaziprsupunerea ef oml se poate revolts inpoiiva locus sa in univers sie aceasta na esto al iuzie? Dar omul a poate: Om me poste lesa de pe pian, dare poate f sub diverse let in tn ce rime in acess psi pe acelsi pan. El poate fi sub um set de leg su al set de legis este posi 8 obseivim aceasta dact stim ce fnseamnd. Putem observa oareni tind sub set fst de leh In vata obignita si cind vero ae chiar Ia o Seri miei vorn putea ca prin fallegem of asta se poate extinde, Trebue si i kin ce inseam ities sub lei dere. Chia age cum site, avem 9 ent posibiliate de alegre, post eh mo alegeredeplnd, dar pum sib malt fuori doa sling cores. J: Treboie 3 mult cononstere inant de pute lege nt nfuene? ice $i 197A PATRA CALE R: Aceasta este o intrebare foarte important, pentru ef mu este o problema de ceunoasiere, ei de fing3, Onn teste sub influence vin din diverse piri ale ‘niversului Iir-o anumita stare vor invinge un tip de influene, in alt stare un alt tp. In viajaaceluisi om, acest se poste afle 0 2i sub uni ip de influente si alta 2 sob an alt E Ne punem pe noi isine sub mai multe legi din cauza falsei noestre personslitifi? IR: Foartecoreet, sub multe legi mecanice complet nenecesare. {E Core este valoarea stdiului tabelelor si diagramelor? [Re Cénd afi inceput si studigisisternal probabil cl aff avut multe intcebéri st ‘sinduri refetitoare la lume, refertoare la relfile dintre diverse hucrori, st espe tine insu in lume. Diagramele si studiul legilor va oferé un nou panet te vedere: v-atigindit fs Iueroriinte-un fl, iar acum, prin intermedial acestor ‘scheme 5 principi,incopet si gn alt fl {F Aceste cunostine teoretice de cosmologie vor sjua la eresteresinfelegeii? Nu sunt teoetie, sunt foarte practic, i cu certtudine vor autainfelegerea si creased, pentrs cd ele vor crea o baza solidé pentra asta. Raza de Create teste un sistem de eliminare de simplifcare~ el fnliuur’ toate cunostnjele eare zu sunt practice. Cu ajutoril Rezei de Creat climinm din univers tot ceea ce mu are o telafie personala cu noi, tot ceea ce nu poate fi Tnfees practic. Asa ‘cum am spus, in stadial Rezei de Create folosim principiul scfnit. Acesta se plied moduli nostra de perceptie @ lucrurilr, gi, intr alt punet de vedere, fe roferd sila hucruile in sine, Asta trebuie si se ineleagi nu este mumel subiecti, pentru ei huerurile pe sciridiferite se ald sub leg diferte. "Pe ling asta, tote marileidei ca Raza de Creafie si lege fundamentate ale ‘universului sunt necesare pentra.ci ne menfin gindirea pe cursul corect [Acestea nu o Iasi si se fmprigtic fri mei un rezultt- deci, de asemenee, ajuth tmintirea de sine. Daci renunjafi la ele, dact Ineereali mummai st vB amsintfi de ‘voi insvi gsi exclude tote celelalte ide nu va merge. ‘Acam trebuie sf iscutim despre materile din car este constituit univers. ‘Toate materile din lumea care ne inconjoatd,lrana pe care 0 mincém, apa pe ‘care 0 bem, acral pe care il resptim, cérimizle caselor nosstre, propriul rosin trp ~ sunt penetrate de toate materifle existente in univers. Nu este necesat sf studiem sau st analiza soarele pentra a gisi materie solara; eceast® imaterie se afld in no ingine, este rezultatuldiviziit propritoratomi. in acelagi fel avem in noi materiale tuturor celrllte lumi. In acest sens inteadevar fmm este un univers tn miniaturi; are in cl toate materiile ce alsituiese tuniversul; aceleasi forte, aceleasi legi ce guvemeazi viata intregii jumi acfioneazi fh el De acces, aga eum am spus, prin stadivl emutui noi studiem ‘univers sinvers. Dar o paraleli complt® intre om si univers poate fi schitatl mumai daci dm omul in sensul deplin al cavintului, adied un om ale cérai puter $i 198 CAPITOLUL 8 posbiltti proprit sunt dezvoltate. Un om subdezvoltat, wn om ce mu $i

You might also like

• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (588)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5795)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (838)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (895)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1891)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (400)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1090)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1713)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1839)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1937)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (121)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4200)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2322)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1103)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)