VLADIMIR VOLKOFF TRATAT DE DEZINFORMARE De la Calul Troian la Internet ‘Traducerea: ‘MIHNEA COLUMBEANU:© Eaitions du Rocher © Antet pentru versiunea in limba romana Redactor: Nicolae Nastase Coperta: lon Nastase ‘Tehnoredactare computerizati: Diana Grad ISBN: 9739241.875 of mir ‘Tipograia MULTPRNT gt CUPRINS ei Prefati I-Dezinformarea si eul I-Ce anume nu e dezinformarea I= De la gurl la ureche we IV-E adevarat, finde am citi. V- Zilele Radiol 7 VI-Dezinformarea se organizeaza .. VII Perioada clasica . VIII Tentative occidentale 13 BIlSSsad IX Cine a cdstigat Rizboiul Rece? a7 X~Cum se concepe 120 XI-Cum se practic. 128 XIL—Accesorii verbale 136 XIII Accesorii senzoriale 154 XIV Cutie de rezonant 163 XV-E adevarat iindea am vazut 176 XVI- Un studiu de caz 185 XVII- Rizboiul informatilor 210 XVIII- Un mod de a trai XIX- Cee de facut? Multum... Nota autorului Bibliografie selectiva‘Toati arta rizbotului se bazeaza pe insetitorie. Sun Ti ‘Toati arta politicii este aceea de a face si se creadi. Machiavelli Omul e clidit asttelincit fictiunile fi fac o impresie ‘mai puternica decat adevarul, Erasmus Spunefile ceea ce vor si audi. Lenin PREFATA Astivi, gratie dezvoltiii fara precedent a mijloacelor de in- formare in masa, a capacitiilor noilor tehnici de comunicare, a relativ recentului vector informational aflat in plind expansiu- ne ~ Internetul -, informatia se raspandeste si este receptati ‘mai rapid ca oricénd pe intreaga planeti. Asteptarea, asimilarea siullizarea ei curenta au devenit la fel de presante precum sa- tisfacerea celorlalte trebuin{e umane — biofiiologice si psiho- sociale, Disparitia barierelor tehnice de comunicare a facut ca pi ‘méntul sa fie na numai un ,sat global* (Marshall McLithan), ci siun ,sat electronic" in spafiu caruia informatia, in diversele ei forme, real, trunchiat’, partiala sau falsificat circula in mare vitez’l Consumul zilnic de informatie, cu diferentele inerente, can- titative sicalitative, de la un individ la altu, de la 0 comunitate nafionala la alta, reprezinta o obisnuing o necesitate de la sine infeleasé si a care ignorare genereaza inevitabil frustrare, ne- ‘multumire si chiar nesiguranta, Ziarele, revistele, radioul, televiziunea si mai nou Internetul sunt canale prin care se influenteaza, orienteaza si ditijeaza opi- nia publica, interesele si motivatille oamenilor, constiintele, chiar dincolo de granitele proprilor vointe si simfuri. Suntem ‘ot mai dependenti de aceasti retea globala pentru a fila curent ‘cu ceea ce se intémpla in lume. Am vizut la televizor, am auzit laradio, am cititin ziar sunt airmail care se invoca adesea pen- ‘rua argumenta un punct de vedere sau a justifca 0 anume ati- tudine sau conduita. De aceea ne bazim mult pe credibilitatea siintegritatea medillor de informare. Virtutile extraordinare ale mass-media se consttuie, para doxal, in tot atitea puncte nevralgice, iar dependenta tot mai mare a omului de ceea ce ii ofera mijloacele de informare in4 VLADIMIR VOLKOFF ‘masi reprezinta o ocazie propice si pentru manipularea infor- ‘matic, lar prin aceasta este posibil safe schimbate atitudinile, convingeril, trairile si comportamental oamenilor fra apela lamijloace vilente;o realitate de ordinal evidentei poate cipita cu totul alte dimensiuni fata de cele care ti sunt propri;albul se poate transforma pe neobservate in negru si acesta in alb ‘Traind intr-o lume hipermediaticd se pune tot mai acut si problema calitii informatie, a acuratetei ei, a concordantei de- pline dintre continutul su sirealitatea pe care o exprima, 0 su- ‘Rereaza satt o semnificd, Mai mult chiar: a sistemului de nor- ime si valor, concepti, aitudini, convingeri si sentimente pe care le poarti cu sin, a strilor de sprit pe care le vor provoca, ‘a asteptirilor pe care le vor trezi, Este vorba aici de ADEVAR, seris cu ltere majuscule si rostit rispicat, deoarece fra apira- rea si afirmarea li, dincolo de orice interese individuale sau de ‘grup, de subiectivismulinerentjudecati si aprecierii umane, ni ‘mic nu se poate cli frumos si trainic. A face rabat de la aceas- 18 cerinta, ao igmora, ar insemna in fapt si acceptim cinica for mula lui V. 1, Lenin: A spune adevérul este o prejudecati bur shezi meschina, Intru apararea adevarului se rica in fapt si cartea de fat lui Viadimir Volkoff care, cu rigoare stintiic, eu o privire lucida, obiectva, abordeaza metodic fenomenul dezinformari, {storia lui, determindrile sociale si psihologic, impactul su in plan individual si colectiv care merge, nu de putine ori, pina laa crea noi situati, noi evenimente, deci ate reali ‘Semnatarul lucrarii porneste in intregul su demers de la ‘convingerea-premisé afirmata foarte categoric precum ca: Ade viirul e un lucra sacru, intangibil, cel mai pretios bun al nos- tru. care, in consecinta, merit sé! tratim cu veneratie rez: sioasd: ‘Vladimir Volkoff autor a mai multor lueriri de psthosocio- logie, dar side inspirate romane si scenarii, cunoscitor in pro- funzime atit al viei politic si sociale a lumii occidentale, cat si ‘al celei ce pind mai iri era incatusata in imperiul comunist, in- treprinde o analiza meticuloasi, chiar didactic uneori, pentru Tratat de dezinformare ane explica cea fst dezinformarea pe traiectlistori al deve- ni sale, de a Calul Troian la Internet, ce este si ce va fiea in planul ménuirii abile a informatiei pentru a atinge un anumit obiectv. EL defineste dezinformarea drepto tehnica ce permite furnizarea de informatii generale eronate unor tetti, determi- nandui si comité acte colective sau si difuzeze judeciti dorite de dezinformatori. Date fiind amploarea si frecventa utilizarii dezinforméii in societatea de astizi, tot mai tributara i {ie a efectelor sale pe multiple planuri, a rolului ei in situati de ctiza side razboi, in tari precum SUA, Anglia, Franta dar siin alte state, sunt scoli,colegi, institute si centre de cercetéri unde se studiaza si se aprofundeaza cu mijjoace stintitic, teoretice al stizi nu doar in timp de razboi ‘sau crize, ci curent si pe timp de pace - este necesara mai mult ca oricand, avand in vedere ca pe masura ce informatia creste in volum, circula tot mai rapid, incercdnd si raspunda cat mai adecvat variatelor nevoi de cunoastere si actiune ale omului si -colectivitatilor, potential cresc in aceeasi proportie si pericolele denaturarii ei, ajungand pana la a se utiliza asa-zisele mesaje clandestine auditive si viaiale mente af inoculate direc in sub- Constentl uman precum sila acini de infonicare prin care si se afectezeciscernamntul factrior de deczi. Dupa cum ne- difuzind o informatie, transmitand-o incomplet, tendentios sau fals ori, saturand publicul prin suprainformatie, care abate aten- tia oamenilor de la anumite probleme si le diminueaza capaci- tatea de a diferentia esentialul de secundar se ajunge in fapt tot Ja dezinformare. Tafel de edifcatoare, cu extrem de multe concluai de or din practic nu numai pentru cei care produc informata, cs pentru cei care folosesezinie acest “prods special’ este i demonstratia autorului privind cele sapte feluri in care poate fi prezentat un fapt, in raport cu scopul care se urméreste si anume: @ afirmat; @ negat; @ trecut sub tacere; e amplificat; e di- minuat; @ aprobat; e dezaprobat.VLADIMIR VOLKOFF increzitor in valorile occidentale, Viadimir Volkoff ne atra- ge atentia csi in democratile autentice, in societtile cu ex- perienta democratica indelungati exist pericolul dezinforma- ni, Democrata, in viziunea sa, opinie pe care o impartasim si noi, presupune ca o conilte Sine qua non existenta libertati de imigcare a informatie. Incercarea de a 0 opri sau restringe ar echivala cu insisi moartea democratic, transformarea ei, am spune noi, in contrariul ei, adica in dictatura Excursulistori, succint, atent in select siredat intr-un stil atractv se dovedeste afi deosebit de instructiv. in huerare sunt infatisate situa, cazuri, exemple din istoria diferitelor epoci si popoare, pan in zilele noastre ~ cazul conflctelor din Goll Persic si din zona Baleanlor -, dar si din implozia devastatoare a sistemului comunist - prin care se demonstreaza elocvent cum au fost gndite si aplicate diverse si subfile tehnici de dez informare, de la miloacele clasce ale dezinformari de ipl re- latiei guréureche, tiparul, radiou, flmul, fotografia, televizive nea, la cel mai recent sel mai inidios ~ compuiterul, sub for- ama Internetuli in numele dreptutui fundamental al omului sia socetti ta informatiinedeformate, nedenaturate, al faptuli ci ast dezin- formarea se practica pe o scara ingrijoritor de mare find con- siderati a cincea dimensiune a oricarei bata - alituri de d- mensiunea pant, mare, aer si cosmos ~sunt explicate pe larg modaltitle si tehnicle de concepere siaplicare a dezinformir. Dezviirea intimititlor acestui procede, am numit dezin- {formarea care este considerati, cu deplina indreptatire, drept 0 ‘component a rézbojuui informational, prezent in realitate mu rnumai in cazul conflictelor militare, ci tot timpul, aut nu doar pe specialist ci si publcul larg, care este tinta orice opera- tiuni de dezinformare si inteleagalchimia acesteia, ingredien- tele care se folosese si in ce proporti si combinati “tehnolo- sce”. Vor vedea ea procedurile in cau, fra afi prea soist- cate, sunt in schimb extrem de eficace precum: @ negarea eve- nimentuli: @ inversarea faptelor, @ amestecul intre adevar si minciuna e modificarea motivuli: « schimbarea cireumstante- lor; # estomparea; ¢ camufiajul: interpretarea; e generaliza: Tratat de dezinformere v tea; ilustrarea; ¢ impartirea responsabiltti sau plasarea ei doar pe seama uneia dintre parti sa.m.d. Toate aceste“trucur”, care insa exploateaza abil toate slabiciunile umane, vantitle in- «ividului si prejudecatile sociale, sunt insotite de exemplificar, ‘ceea ce face lectura nu numai placut, dar si extrem de instruc- liv pentru infelegerea mecanismelor de functionare a dezinfor- marti sia efectelor ei adesea asemanitor bulgarelui de zapada ‘sau perversului indemn: calomniazi, calomniaza ct pn la ure ‘ma tot réméne ceva! ar specialistul nu se opreste doar laa ne prezenta cum si ‘ceeste in stare si genereze dezinformarea, posbilitaie sale cu adevirat dezorientative, dezorganizatoae, inhbitoare si chiar ‘taumatizante, ci formuleaza strategie, tactcle si clile practice de contracarare a acest fenomen nociv si amoral. In respectul autentic al omului, tindind seama ca in orice actiune de dezinformare tinta principala e omul, el find in fapt si“consumatorul” de informati, profesorul Volkoff,licentiat in literatura clasicd si doctor in filosofe, ne retne atentia si asupra ‘modalittlor de protecte impotriva muscaturilveninoase a dez- informa recomandandune: @ si nu ne lasim sufocati de su- prainformatia ambient; e si nu ne formm opin decat asupra subiectelor despre care puter avea acces la mai multe surse dle informare; e si practicim spirtal de contradict si si incercim {n oc si le cumparim gata fabricate; « sa i categoric autocenzara lor. Cualte cuvinte, pentru a fi imuni la dezinformare, pentru a anihilaefectele sale persuasive, fiecare dintre noi trebuie sa pri- vveasci fatele, evenimentele,situatile,indiferent prin ce vectori ne sunt aduse la cunostinta (atentie deosebité la televiziune ~ paradisul dezinformarit), cu 0 anume circumspect, facind efortul de a examina atent sursa, confinutul informatiei, mo- mental sau contextul in care a fost lansat si cénd avem posibili- titi chiar si o confruntare cu realitatea la care face trimitere. Pentru ci, asa cum spunea G. B. Shaw un om informat este mai dificil de manipulat decét un om neinformat, deci va cédea mai sereu vietima dezinformariw VLADIMIR VOLKOFF Iati tot atdtea motive sé salutim cilduros initiativa si efor- tul editurii Antet de a pune la dispovitia cittorlor romani aceas- ticarte. Eaeste de certi utltate pentru a intelege siceea ce sa petrecut in anii regimului comunist in tara noastra, dar si ceea ce se intimpli acum in aceasta perioada de tranzitie ~ dureroa i, confuza inca si parca fara de sfarsit - spre societatea demo- cratic si statul de drept pentru care Sau jertit adtia oameni in decembrie 1989. Lucrarea se adreseazi s tilo, tuturor celor care hucreaza in sistemul mass-‘medi lor didactice, cercetitorilor si studentilor din institutile cu profil socio-uman, lucratorilor din serviciile de informati, celor din diplomatie, personalului militar din structurile ce asigura apararea nationala, ordinea publica si siguranta nationala. Prin problematica ei de mare actualitate, cu siguranta ca aceasta carte va fi receptati cu interes de catre clasa politica romaneas- i, de analisti politic care furnizeaza sila randul lor sunt mari consuratori de informatie, dar side pablicul larg, de orice ceti- tean care are dreptul la informatie veridicd, tocmai pentru a pu + tea filiber sia actiona in cunostinga de cauza in folosul su ial Dr. Gheorghe Aridivoaice Caprrown I DEZINFORMAREA $I EUL Mi se intimpla adesea si tin conferinte despre dezinfor- ‘Am vorbit in nenumérate cluburi flantropice, precum si n fala Asociateifilosoflorcrestin, la Sain-Cyr sila Saint Cyr au MontDore, pentru jandarmi, marinari, ziaristi, politisti, aviator, oameni politici 3 chiar la Scoala superioara de rézboi (pe care nu mai trebuie so numim astfel, pentru ca a fost re- botezati Colegiul interarme de aparare, ceea ce este deja un semn complice din ochi al dezinformatorului). (Or, de cum trecem la etapa rispunsurilor la intrebai,intot deauna se gaseste céte un smecher ~ profesor sau colonel ~ care si se ridice si sani spun: —Foarte bine, domnule, neaticonvins, Dar cine ne dove- deste cd nu dezinformati si dumneavoastra? Rasete Intrebarea este paradoxala dar legitima si, de ast data, 4am impresia cé ar fi mai bine si réspund inainte de a incepe. Prin urmare, voi povesti chiar deacum ce anume ma deter- ‘minat si ma interesez de dezinformare. (Comandantul Coignet si arma psihologica in 1958, eram elev ofiter la Scoala Militara de Infanterie din Cherchell, iar programul nostra de trageri, curitire a armamentului, marsuri nocturne si trasee de lupta a fost intrerupt de un conferenfiar care nea facut si radem prezen- tindunise astfel: Sunt comandantul Coignet, de la Scoala asazisi supe- rioara de razboi. (Inca se mai numea astfel) La care, a inceput sa ne vorbeascé, pentru patru ore, de- spre arma psihologica, Eram cam sapte sute si cred ci eu am fost singurul pe care la interesat expozeul comandantulai, In ziua ,liberari*,6 VLADIMIR VOLKOFF ‘acea sirbatoare cu care se termini stagiile militare si in tim- pul careia totul e permis, sase sau opt dintre camarazii me au adus pe scend un obiect prelung pe care Fau prezentat ca find ,arma psihologica* si care nu avea psihologic decat numele. Eu, insé, fusesem fascinat de cocktailul compus din violuri la adresa multimilor, propaganda, psihanaliza, maoism si tehnici publictare pe care nil propusese comandantul. Sar putea ca toate acestea si fi fost inca incomplet digerate, poate cA o anume naivitate ma indemna sa consider aceste metode aproape infalibile, dar sunt sigur cé nu ma ingelam presimtind ca era ,ceva" la mijloc. Si, la drept vorbind, trebuie si recu- noastem ci de ast dat armata francezi nu mai rimasese ‘urma intrun rizboi ci, dimpotsiva, era in avangarda unor cer- ccetiri abia schitate, dar care aveau sii ofere pe viitor niste rezultate de risunet mondial Pentru moment, inca nu ne aflam decit in faza de creare a Biroului 5 sia Corpului de cadre al tineretului algerian, care hu au ajuns la rezultatele scontate. Corpul de cadre al tineretului algerian pornea de lao idee ‘sinatoasd: promovarea in Algeria a elitelor favorabile prezen- tei franceze. Aceasta tinea simultan de Santierele tineretului i de conceptul de comisar politic, aventura in care am fost amestecat si eu insumi. Nu pentru multa vreme. Cac, ince- pénd din luna julie a anului 1958, actiunea a fost sabotata la nivel guvernamental si nu mi-a mai rimas decat o bereta cu panglici verzi, culoarea verde fiind judicios aleasa, intrucdt este preferata musulmanilor. Biroul 5, in ceea cel priveste, avea misiunea de a manipula opinia algerienilor, dar era slab pregatit pentru asa ceva, sau mai bine zis, opinia armatei era prea putin pregatita ca si profite. De obicei, erau afectati parasutisti care nu mai puteau Siri, sau rezervisti ale caror opinii politce pareau indoielnice: echivala cu a inserie actiunea intr-n cere vicios, din moment. ce se impiedica obtinerea rezultatelor despre care se credea cA maveau si apard, ‘Mil mai amintese si acum pe acel locotenent cu beret rosie care venea si aducd discuri eu muzica berbera in satul ‘meu de regrupare araba. Populatia, desi binevoitoare fata de atat de dezinformare 7 noi, disparea la primele mugete ale megafoanelor. Mam inte- resat care erau motivele acesteiatitudini. Oamenii mei mi-au ‘explicat, in eufemisme pudice, ci acea muzicd instrumentalé surescta femelle intr-un asemenea hal, incdt nussi mai puteau face treburile. Am transmis mesajul, dar fara succes. ~ Nau decét sa asculte, mia réspuns locotenentul. Asta le deschide spiritul, Incepand din acel moment, am considerat c& na astfel ‘rebuia 88 se ménuiasea arma psihologica, dar in mintea mea sia ficut loc ideea c& trebuia si fie posibilé manipularea spiri telor. In aceeast perioada, am inventat cuvantul psihocratie care, in calitatea sa de neologism, nu spune mai putin decdt ‘cea ce urmareste s8 spund Roger Mucchieli i subversiuea Anji au trecut si, spré 1972, iteresindusmé de lumea invit timantului, am descoperit admirabila brosur a hui Mucchieli, Subversiunea. Reludnd nofiunea de ,rizboi al schimbului", draga lui Pierre Nord, Mucchieli, piciornegru*, fost comunist, fost ofiter din D.B. 2, care sa pierdut un brat in lupti, demon- streaz cd ,conceptia clasica facea din subversiune si din riz- boiul psihologic o masina de rizboi in perioadele de ostlitate sise oprea la sfrsitul acestora*. In schimb, ,rizboiul modern este in primul rind psihologic’, iar beligeranti la curent cu ultimele noutati urmarese sa ereeze in tabara adversa o ,rev lutie voluntarist: ,Conditile socio-economice ale revolutiei (.) nu devin {forte] motrice ale revolutiei decd daca exist 0 stare de spirit revolutionara, o vointa de lupta, Aceasta «stare de spit este cea care face revolti, in afara cazalui cd inter- vine resemnarea, din cauza fricii sau a respectului, Prin urma- re, Se poate si trebuie si se «lucreze» la nivel psihologic, s8 se {nvinga frica si respectul, s se creeze agresivitatea unora $i complicitatea altora." Observati ci aceasti doctrind, exploatata din abundenta de catre comunisti timp de trei sferturi de secol, este in curs * tnorig, pie noir= (arg) francez din Algeria (tr)8 VLADIMIR VOLKOFE de a fi reluata de islamisti, din nou, cu anumite conivente occidentale. Important nu este realitatea viel", consemneaz Muc- chielli ,ci ceea ce cred oamenii, iar ,Gasirea cuvintelor care au efect e mai importanta decit analizarea datelor obiective™. Actiunea subversiva urmareste trei scopurr — si demoralizeze natiunea vizata si si dezintegreze gru- parle care o constituie; A discrediteze autoritatea, precum si pe aparator tionarii si notabilitaile sale; = si neutralizeze masele pentru a impiedica orice inter venfie spontana generala in favoarea ordinii stabilite, in mo- ‘mentul ales pentru cucerirea non-violenta a puterit de catre 0 mica minoritate ‘Aceast neutralizare impli’ ,s& se impun ticerea majo- rita, o tacere care exprima apatia, nu oprobiul la adresa ele- mentelor turbulente*. ,Nu este vorba in nici un caz de o «mo- bilizare a maselor populare> (..) ci, dimpotriva, de imobiliza rea acestora, Voluntarismul revolutionar nu are nimic dea face cuto rebeliuine general, iar «recursul la popor» nu este decit formula verbala de propaganda, valabila atunci cind poporul este tinut la distanta.* Demontind actiunea agentilor subversivi in cazul cand acestia raman exteriori grupulai vizat ca si celui in care se inte- rear, Mucchielli arata ci .nu e posibild nici o manipulare fara cunoasterea perfect (intelectuala, psihologica si empa- ticd) a grupului care trebuie subminat si a membrilor sai. Aceasta, bineinteles impreuna cu priceperea si stapanirea ‘ehnicilor de manipulare, permite si se asigure credibilitatea a ceea ce se doreste si se dea de crezut" Pe scurt, si intrun mod de-a dreptul genial, Mucchielli de- -venise constient de o transformare radicala in arta razboiulu. Daca, de la inceputurile timpurilor, arma psihologica nu a fost decit un accesoriu rizboinic folosit doar rareori si cel ‘mai adesea lisat in magazie, secolul XX a cunoscut aparitia unui razboi esentialmente psihologic, in care operatiunile militare au devenit doar accesorii la care se recurge parci- monios ca la niste anexe ale actiunii principale, Astfel au fost, Tratat do dezinformare 9 dle exemplu, razboaiele de decolonizare, precum sirizboaiele therla care tau adus pe comunisti la putere in numeroase printre care si China, Numesc acest fenomen ,paradoxul tui Mucebiel ‘Nu numai ca Mucchielli mi-a deschis ochii asupra revolu- tii ruse care, intr-un fel, ii dduse nastere, si asupra a ceea ‘ve se intémpla in jurul meu (peatunci, ma aflam in Statele Unite, sfésiate in doud de Razboiul din Vietnam si de exploa- ‘area sa politic) dar imi si propunea, fara so stie, un subiect «le roman care ma urmarit cdtva timp: bas fi pututintitula Aventurile unui psihocrat si as fi povestit in paginile lui cum ‘roul sia vandut sufletul dracului pentru a stapsni sufletele alla, Daca am renuntat sid scriu, am ficuto din dow’ motive, ‘wnul bun, celdlalt rau, Pe de o parte, am descoperit c& nu vvosedam stfciente date asupra tehnicilor de manipulare entru ami imbogati povestea intr-un mod satisficator ~ si ssupra acestui punct, nu mé inselam. Pe de alté parte, imi repugna sa descriu medii sociale pe care nu le cunosteam, ‘cum ar fi, de exemplu, acela al presei, de unde mi se parea cd proveneat cele mai grave manipula: nu observam, ca un orb ce eram, c& se intimplau hicruri mult mai rele in cercurile intral céror mijloc tréiam ~ si anume, mediul universitar american © ocazie pierduta, asadar,insi pe care aveam 0 resisese nai tira Alexandre de Marenches si dezinformarea Succesul unui roman al meu intitilat Reintoarcerea, publi- cat in 1979 si a cérui actiune se desfisura in lumea informati- ilor, a facut ca directorul Ser viciului de documentare extern si contraspionaj alias SD.ECE., sau ,Sdéke’, cum il numese ‘cu afectiune unii, si ma cheme pentru a sta de vorba, Alexandre de Marenches, descoperitor al lui Sun Ti, era convins, intre altele, de dowa lucruri foarte simple: in primul rind, ca inamicul (adic, in acea perioada, U.RS.S) purta un ‘razboi psihologic cu noi, iar in al doilea rand, c4 unul dintre cele mai utile mijloace de apirare ar fi constat in a dezvalui2 VLADIMIR VOLKOFF pentru Montaju, sub tdul Dezinformarea, arma de rizboi, volum care a vazut lumina tiparult in 1986, lturdndwi pe Sun ‘i, lenin, Ceahotin Delmer, Nord, Bittman, Mucchiel, Claude Polin, Heller, Barron, Legris, Koestler, Borchgrave, oview si Tyson. Desigur, anumite documente confdentiale hu putusera fi reproduse, dar am avutsatisfatia de a afta pas cu pas ca antologia mea era flosta att de servicile de infor mati, ct side Scolle de ziarstica.Insusi cuvantul dezinfor- ‘mare, necunoscut cu ctiva ani mai devreme, era cial toata Zua de massmedia si se aglomerase in vocabularul omului de pe strada, Imi atinsesem scopul si m-am putut intoarce pen- tru citiva ani la ceea ce militar ar nut ydragile mele ste di adic viata de romancier. ‘Apoi, spre 1993, cererile de conferine sau reluat din pli municipaliti, organizaft de tineret,scoli militare. Nimic surprinzitor in toate acestea. Avuseserd loc trei cevenimente care schimbau complet datele dezinformarti, iar cei care se preocupi de aceste chestiuni observasera ‘cadlerea comunismului priva Occidentul de tapul isp {or earuia se pulusera atribui odinioari toate operaiunile de dezinformare, sau cel putin toate reusitele avestora; ~ tehnicile de dezinformare erau deacum cunoscute, sci pau de sub controll sttelor sierau din ce in ce mai practi cate de organise private; ~ imaginea, atotputernica imagine, tiumiase definitiv supra euvintuiu, ia domeniul comunicaflor sal informati- lor, deschizandue dezinformatorilor perspective noi si apa rent nelimitate. Aceasti revolute in dezinformare o observaseri cercurile interesate. Ea mia treit dorinfa de a preciza anumit ide, de a recaptula anumite fapte, de a proiecta anumite ipoteze ‘Asifel a luat finta aceasti mica luerare, care nu se pretinde afi exhaustiva din nici un punct de vedere, ins ar putea si le provoace ator exeget dornta de a merge mai depurte cu pro Drill lor investiga Caprrow I CE ANUME NU E DEZINFORMAREA, ‘Avertisment asupra informaiei Un fapt nu este o informatie Un fapt nu devine informatie deedt atunci cénd un info ‘mator informeazi un informat. ,Plouat nu este o informatie, ita timp edt, de exemplu, nu vam telefonat pentru a va info™ sma c@ plow. Militari au motive intemeiate si faca deosebirea inte® informatie, care este culeasain stare bruta, si informat Sunt trecute printro selectie cu minimum trei factor: evalu rea sursei, evaluarea informatiei, coroborarea informatiel- Aceasti tripla selectie le confera informatiilor militare wt simulacru de obiectivitate: ofierul de la Biroul 2 mea auait ccind vam anunfat ca ploua; inca nu am dat nici o indicate falsi; de altfel, e luna octombrie, deci este firesc sa plouts 0 plus, vecinul meu dectara si el cd plow’, Ofiterul de la Biroul 2 a eonchis, pe buna dreptate, ci exist ipoteze temeinice pe trua se putea miza pe realitatea plo insé, chiar presupundnd cd nu obfin nici un avantaj ‘vi transite elemente false asupra conditlor atmosferic®, orice informatie presupune prezenta a trei variable in care nu se poate avea absolut incredere: ~ informatorul. Poate ca sunt un pesimist inndscut, care tinde si descopere ca plowa atunci cénd burniteaza, sau'mi 5 pare ci e probabil si ploua si nu mam deranjat si ma uit pe fereastra? Poate ci nu vad foarte bine si am confundat stropit de la un furtun cu ploaia trimisi de bunul Dumnezeu? Poale ‘am gasit c& era mai simplu sa va spun ,ploua, finda ma ga ddeam ca ,va ploua", sau constatasem ¢a ,a plouat"? ~ mijlocul de comunicare. Daca vam telefonat, sar pute cca aparatul sa fi harat, si dumneavoastra si fi auzit prost: eu am spus pulovir sau Oud, nu .ploua, Daca vam scris, am ©“ VLADIMIR VOLKOFF caligrafie att de detestabila incat sar putea ca dumneavoas- tra Si fi cilt ,ploud in loc de plasé, plana, plind, prund sau chiar glum ori hain ~ informatul, Poate c& sunteti atat de optimist, incat vet cexclama: ,Mereu exagereaza; sunt sigur cd se va face frumos*. Sau, dimpotriva, va vei nefinsti pentru mine simi vet trimite 0 umbrela, un impermeabil, o canadiand, cdnd eu crezusem doar ca ploua fiinded eram trist? ‘Am putea continua astel la nesfrgit. Rusi relateaza poves- tea aceluitati analfabet al cirui fu plecase in armata, Fil fi trimite o scrisoare: ,Draga tati, o duc destul de bine, sper ca ce bine sila voi, trimitemi rogute o rubla*. Tata fi cere unui ‘trecitor grabit si prost dispus sii citeascd scrisoarea, iar om vorbeste atat de ragusit, int tatalui ise pare ca aude: , Tata, rma distrez bine, nu ma doare pe mine de voi, trimitermi repede biutura", ,Ba nam sii trimit nimic’, raspunde tata, dacéemi serie pe tonul asta". Trece o luna. Soseste inca o serisoare. ‘Tatil ii cere ajutorul altui trecator, dar greseste hartia si ro di tot pe cea veche. Trecitorul tocmai aflase ci primise o de- corafie si ca sofia li nascuse gemeni. Citeste entuziasmat epis- ‘ola asielincat tata intelege: ,Draga taticule, mor dupa tine, mie dor de voi, toata ziua ma rog $0 duceti bine, daca nu te superi, te rog si-mitrimiti o copeicé, doua, Aha!" face tat (sa, vezi, A invtat si se poarte. Am sii trimit doua ruble cu posta urmitoare.* Se mai cunoaste in India, povestea acelui maharadjah din {ara orbilor care nu stia ce este un elefant. A trimis sase orb in jungla, cu porunca sii descrie animalul. Orbii au pipait un clefant si sau intors cu descrieri contradictor, »Flefantul*, a ‘pus unul, ,¢ lung si mkadios ca un sarpe". ,Nu- adevarat", a protestat ful, e lat si moale ca ofoaie de cort". ,Ba gresest", a ficut al trelea, ,e ascuft si lucios ca un dinte urias". ,Va bateti joc de noi", sa suparat al patrulea, ,€ gros si asprit ca tun trunchi de copac*, ,Ba e urias ca un munte', La contrazis cincilea. ,E subjire $i rasucit ca un colicel de franghie*, a incheiat ultimul, care nui apucase decat coada. “Toate acestea ilustreaza tei idei importante: Fratat. de dezintormare ~ informatia nu confine niciodata adevarul suta la suta. Pe ‘ot parcursul se strecoara erori, chiar daca nici un membru al ‘antuluiinformatiy, de la informator la informat, nu are intentii * orice sar crede, nut numa ci in materie de informare ‘it exista obiectvitate, dar orice pretentie de obiectivtate tre- Ini sa fie trataté cu suspiciune. Este preferabil sii ascultim ve de o parte pe gue, iar pe de alti parte pe ghibelini, decdt “a trimitem la fata locui un observatorasa-zis impartial, care “a simpatiza de abun inceptcu uni su va plait mal bine ~ este firese ca fecare martor sa aibi propria sa impresie ‘supra evenimentului la care @ asistat. Dac’ impresiile se potrivese prea bine unele cu altele, «ceva suspect la mijloc. Din partea mea, contradictile dintre cei patru Evanghelisti sunt cele care ma fac si cred in veridicitatea lor, iar Biserica ave perfecti dreplate si ne prezinte versiuni partial divergente despre ceea ce estimeaza ea ca ar fi adevarul Obiectivtatea nu poate exista ~ cu att mai mult — decat informata de ordin stiinfifc, unde aceeasi experienti real 2ati de mai multi experimentatori conduce intotdeauna la ace- leasi rezultate. Ipotezele savantilor sunt obiectve in misura care se confirma prin fapte iar faptele lor sunt indiscutabile sensu cd oricare observator sar putea substitu cu cel care a cules datele perceptible ce le alcatuiese, date perceptible constitute in general prin coincidenta dintre un metru si ceea ce masoara acesta (admitgnd o marja de eroare). In tot ceea ce are legatura cu opinia publica, ne além tn tnod clar departe de o asemenea rigoare, iar diversele crteri de obiectivitate pe caré ni le propun mijloacele de informare vA ziso cutare, care e un om cinsit’, .Vedeli cu proprii ochi imaginea televizaa", Este parerea majorititi ~nu sunt des- tate sa ne asigure Nofiunea de dezinformare Se observa c’ informatia este in sine o marféi denaturat Nu va lipsitentatia de ao denatura si mai mult. Ca si nu mai vorbim de vanitatea sau de interesele care ne fac, mai mult sau6 VLADIMIR VOLKOFF ‘mai putin constient, sé modificam adevarul in mit de impre- jurari din viata noastra particulara. Si fim constienti ins ca, pentru oricine are ocazia de a manipula opinia publica, este foarte isptitoare alunecarea de la adevarul aproximativ la min- ciuna sfruntata, trecdnd prin toate stadiile intermediare. Se prezinti mai multe cazur: = dorinta de a obtine o anu attudine din partea opiniei publice, pentru a indeplini o anumiti actiune; dorinta de a vinde un produs, cénd un proverb rus spune: sseliciune, nimi nu se vinde"; ~ dorinta de a convinge publicul cu privire la superioritatea tunel anumite cauze, a unui anumit parti, a unui anumit cane didat: in cazul de fata, nu mai conteaza cA e o cauza justi, partidul este respectabil, sau candidatul e cel mai bun; se flo- sesc toate mijloacele pentru a lise asigura succesul si, atfel ‘uneor se ajunge la a pune minciuna in stujba adevaruli, daca este 0 minciund la care publicul e mai recepti, ceea ce fur: zeazi 0 scuza comoda pentru constintele scrupuloase. In aceasta ultima situate, se intimpld adesea si se accentueze intenfionat contrastele, de exemplu, pentru ca albul si para curat ca zipada, negrui e prezentat ca diavolul in persoana. ‘Sub aceste auspici,intram in domeniul unei dezinformari care nu mai este spontani, ci deiberat. Se impun aici céteva remarcipreliminare. fi ‘Sa observ c termenul a apdrut pentru prima oara in limba rusa (dezinformatia), dupa al Doilea Rizboi Mondial, cu rolul de a desemna practicile exclusiv capitaliste care urméreau aservirea maselor populare. F semnificativ faptul ca, in acest az, sovietiiiatribuind aceste practici unor adversari care inc nue descoperiseri, cuvantul insusi slujeste deja cauza, Apoi, termenul a trecut in limba engleza (disinformation). Chambers Twentieth Century Dictionary, publicat la Londra, in 1972, i defineste impartial ca: deliberate leakage of mis- leading information (,scurgere deliberati de informatii care induc in eroare’). in Frantaaaparut in anul 1974, incircat de semnifcati po- lice inten orientate: ignorance oie public est tenu d'un pro- Dleme dextréme gravité (cf. la folie nucéaire). Cela signiie ‘yalement ne pas suffisament éclairer Fopinion sur des ques ‘ions importantes Ggnoranta in care e tinut publicul cu privire la problema extrem de grava, de ex. nebunia nuclear. Mai inseamni de asemenea 0 insuficienti de lamurire a opiniei pur bce asupra unor chestiuni importante Grand, Pamard, Rive rain, Les Nouveaux Mots dans le vent, Larousse). Grate cuvan- {lui désinformation, sa lansat deja 0 anumita dezinformare. Cuvantalservestecauza, la fel ca in Uniunea Sovietica Urmitoarea reeditare a dictionarului Grand Robert a con- linut defintia de mai jos, mai potrivti: utilisation des tech. niques de Finformation, notemment de Tinformation de masse, pour induire en erreur, cacher ou travesti les fats (.utlizare 2 tehnicilor de informare, in special de informare in mas’, pentru a induce in eroare, a ascunde sau a traversifaptele") Pe scurt, a ora actual, cuvantul ,dezinformare” a devenit absolut banal si face obiectul unui ahumit uma de defini diverse, dar convergent. {ini amintese un prénz din 1982 in'cursul cdruia, dacd mu regesc, regretatul profesor Pierre Debray-Ritzen, domnul Jean Ferré si cu mine, am elaborat, de la un fel de mincare ta alt, punct cu punt, urmatoarea definite: ~Tehnicd permitind furnizarea de informatii generale ero- nate unor teri, determindndui si comiti acte colective sau si dlfwzeze judecati dorte de dezinformatori Continui si consider corecta definitia, dar voi propune putin mai incolo o alta, care mi se pare ca acopera mai com- plet aspectele esenfiale ale acesteitehnici ce reprezinti de asemenea so filosoie. ‘Se remarcé faptul cé termenul désinformation este inexact ‘compus. Prefixul de, dé, des, dés-indica, in limba franceza, ,nlatue area, separarea, privarea (Rober'), nu inseltotia, Se ,dezbra- ca, sdezorganizeaza’, ,degreseaza",adica se elimina imbrici-18 VLADIMIR VOLKOFF mmintea, organizarea, grasimea. Or, a ,dezinforma" nu inseam na a lipsi de informati", ci .a furniza informati fasificate”. Ar fi fost mai potrivit sa se vorbeasca despre mésinformation, ‘ca in «nésalliance» (,mezalianti), «mésestime» (jinsulta"), cinesiteligenceyCineigent nef), eu de dyinforme tion, ca in «dyslexie” (dislexie") sau «dyspepsie» sie’). Din picate, cuvantul désiaformation a intat in iimba degeaba am incerca sil mai schimbam. De asemenea, se observa ci notiunea de dezinformare se preteaza la o anumita forma de paranoia, Mai ales in perioada cand K.G-B.ul era principalul corifeu in materie, era usor s se remarce peste tot dezinformator, Ia fel cum unii vad or unde evrei, francmasoni sau iezuiti — pardon, am rimas rma: membri ai organizatiei religioase Opus Dei. Concepte cca ,Urechile dusmane va asculta" sau ,Ochiul Moscovei va priveste" duc cu toata usurinta la deranjamente psihologice. Cear fi daca ne-am imagina ci inamicul nu se multumeste doar sa vada si si aud, ci si susoteste si imbrobodeste. Ne impunem si nu eddem in aceasta curs. Comentarile pe care leam facut asupra caracteruluialeatoriu al informatie’, chiar si al celei mai bine intenfionate, ar trebui si ne fie de aju- tot. Nu trebuie ca, mai ales, cunoasterea dezinformarii si de- vind o dezinformare de gradul doi fn sfarsit, st remarcim ci dezinformarea" se poate inte- lege intr-un Sens foarte larg sau foarte restrans. Unii merg pana la a o echivala cu ,minciuné sau cu orice informatie falsi", Alto limiteaz mai strict. In misura in care ideea de -influentare a opiniei" fi este inerenti, ea se apropie de trei {chnici de care vom incerca si o diferentiem, pentru a defini domeniul care i specific. Propaganda Cuvantul propaganda apare pentru prima oari in 1689. Provine din expresia latina congregatio de propaganda fide, congregatie de propagare a credintei”. Tratat de dezinformare 18 ‘Termenul presupune, evident, transmiterea unei informa- ti catre un public, informatie care trebuie sa fie salutara pen- iru acesta si care nue perceputa de informator ca mincinoasa «i, dimpotrivi,ca expresie a singurului adevar existent. ‘Totus, sensul termenului sa alterat rapid. incepand din 172, este defn ca ,actiunea exercitaté asupra opiniei pentru » determina si aba anumite idei politic si sociale, a dori sia sustine o politica, un guvern, un reprezentant", In secolul XX, dictionarul Grand Robert fi asociaza expresii peiorative:,spi- lare de creier”, ,cacealmale", ,minciuni, citind declaratia ex- pecitiva: Asta propaganda” care inseamna, evident: ,Nui adlevarat", Cat de departe suntem de evanghelizarea pe care ‘odesemnase cuvantul initial! ‘Motivul este acela ci, intre timp, a apirut notiunea de infor- tmatierispanditi cu intenta de a manipula opinia public, ceea ce trezeste banuiel in orice minte lucida. ‘Aceste banuieli nu sunt neaparatjustficate, Un can ‘care proclama fir retinere, de la tribuna sa: ,Votali-ma pe mine, eu sunt omal care va trebuie", nu este neaparat un min- ‘inos. Sar putea chiar si fie intradevar ,omul care ne trebuie', 0 doctrina in care credem si pe care ne striduim so propa: im nue falsé prin definitie, Faptul ca anumite propagande sunt mincinoase nu inseamné ca toate arf astfl ‘Si chiar tunci cnd mint, ceea ce se intimpli adesea, prin- ‘ipala deosebire dintre ele si dezinformare este aceea ca pro- pagandele se prezinta cu fafa descoperit. Propaganda poate fi rosie sau brund, paciista sau rizboinic, rasisti sau antirasisti, poate léuda umanitatea unui Hitler sau mainimia unui Lenin, poate spune ceea ce vrea sa spuna, nu are ,intentii ascunse” CChiar si cand foloseste ca milloace néadevarurile, 0 face in slujba unui scop asupra caruia nu are nimic de ascuns. Acest lucru este valabil pentru propawandele de opozitie, dar si pentru diversele propagande guvernamentale. A predica adorarea Fuhrerului nu inseamnd aliceva decat a predica ado- rarea Fuihrerului, iar in acest scop nu exista alt mijloc decat cla de a predica adorarea Fuhrerului. Atunci cind, in pline nurare si foamete, Stalin declara, fara rusine i umor: ,Viata a devenit mai fericita, viata a20 VLADIMIR VOLKOFF devenit mai vesel, el voia si dea de crezut, sau sa simuleze credinfa ca tirania bolgevicilor aducea fericirea, 0 trasiturd majora a propagandei este aceea ca simuleaza incercarea de a ne convinge inteligenta, dar in realitate, cnd {si atinge efcacitatea maxima, se adreseaza celor mai irationale facultti ale noastre. ,Tinitiviscerele", spunea Hitler. Drape lel, ficlil, defile, saluturile distinctive si scandarileritmice Heil! Sieg! Heill ale nazismului aveau scopul de a priva individul de spiritul siu critic sia aduce nu de la doctrina la ‘comportament, ci de la comportament la doctring. ‘Ceea ce se aplici propagandelor pozitve se aplica si pro- ppagandei negative, cici propaganda are in comun cu calvinis- ‘mul faptul ci se bazeaza pe notiunea predestinarii duble, nu ‘celei simple: conform lui Calvin, anumiti oameni sunt pre- destinati mantuiri, iar alti, damnérii; conform propagandist Jor, daca 0 cauza sau un om sunt eminamente pozitive, cele- lalte trebuie si fie eminamente negative, iar idolatria binelui presupus se multiplica prin respingerea raului postulat. Acest de cétre George Orwell, in 1984 Cele ,doua minute de ura impuse zilnic cetitenilor Oceaniei consti in a recupera instinctele agresive ale poporului car va iubi cu atat mai mult pe Big Brother, cu cit il va detesta ‘mai tare pe Emmanuel Goldstein, ‘Orwell ficea aluzie la propaganda lui Stalin indreptata con- tra lui Trotky, dar procedeul este acelasi si atunci cénd Con- ventionalii reclama exterminarea Vendéenilor, cand sans- culottesii lat Aristocrati, la felinar!, cand Voltaire propovi- duieste Sa strivim infamia’, cind Gambetta proclama ,Clerica Jismul, ata dusmanul", cénd Lenin cheamé la nimicirea ,bur- jullor" sau cénd nazisti atta pe ,arieni* contra gidanilor® Or, in toate acestesituati, proiectul e patentat, marturist, proclamat. Se ,anunta culoarea". In concluzie: propaganda, chiar ingelitoare, nu este dezinformare. Publicitatea La fel ca propaganda, publicitatea (mai demult i se spunea .reclama"; acum se vorbeste despre pub, ad etc) transmite Catre un public pe cat de numeros posibil un mesaj a carui Trate de dezinformare a realtate sau falsitate nu constituie interesul esental si al cru scop nu este acela de a informa, cide a influenta, Reputatia publicitti o egaleaza pe aceea a propagandei. Dictionaral Grand Roberto defineste ca: faptul dea exercita 0 ‘actiune psihologica asupra publiculi, in scopuri comerciale” si «iteaza in acest sens termenii: «battage, bourrage (de crine), ‘uan-tam» (tapai,pisilogeala,tam-tam'). .Cea mai eficace publicitate este aceea americana, care ‘nizeaza pe reflexele conditionate”, a scris Malraux. Aceasta ssscamna si recunoastem ca publicitatea la fel ca propagan- sli, se adreseazi mai mult subconstientulin decat constintei. \Yersil spalat mai alb" poate trece uneori drept un argument, ‘esi nick agentia de publicitate care a inventatsloganul si nici, ‘wobabil,fabricanti detergentului Persil, ba poate, dupa toate ‘wobabilitiile, nici chiar cumparatorit acestui detergent nu ‘red cut adevarat c& produsul va albi complet rufele, iar for- ‘wala nu refine atentia decét pentru ca e vizualizaté si usor inexacta (ar fi trebuit si se spund ,spala mai curat*, dar nar ‘iavut impact). In schimb, un afig reprezentind o masina si o ‘emeie imbracati sumar, una linga alta, nu emite nici cea ‘wii micé pretentie de argumentare, din moment ce fata nu e le-vanzare pe Hanga masina, Ea nu e prezenta decat pentru a + seila concupiscenta cumpiratorului masculin sau exhibitio- vsmul cumparatoarel feminine si pentru a ne determina s ‘onfundim apetenta pe-care neo inspira spontan femeia cu ea pe care o vom resimti, prin ricoseu, pentru masing. Publicitatea moderna merge si mai departe ct exploata- rea irationalului Practic, se poate concepe ca spectacolul simultan eu ma- sina si femeia face ca in spiritul viitorului cumparator sa se basco idee vaga, ca aceasta: ,Daci as avea masina asta, toate lemeile frumoase ar alerga dpa mine“. De asemenea, unele sloganuri a céror form elipica le face toata frumusetea — de «xemplu, ,Surddeti Gibbs" ~ mai pastreaza o minima semiifi calle = ,pasta de dinti Gibbs imi va crea un surds mai strilu- citor* ~‘dar nu exista practic nimic rational in formule care contin cuvinte imaginare: .Cu Carrefour, poztvez", sau, si ‘mai mult, ,E Morgan dupa miVLADIMIR VOLKOFF ‘Acest accent pus intentionat pe iratonal apropie public tatea de propaganda, cu precizarea ca nu este la fel de .calv- nist: intotdeauna, publictatea nu face decat elogiul unui pro- dus; abia daca indrazneste si foloseasca unele aluzii negative Ja produsele concurente, pentru ca in realitate nu are decdt tun singur scop: vinzarea, iar in acest domenia, spre deosebire de cel politic, alragerea unelatenti chiar s ostileasupra rivae lilor ar putea provoca o catastrofii comercial. In rest, de catva timp si mai ales sub influenta americana, specilizarea comercial a publicitati inde si dispara. Un can- tla presedintia republici poate fi lansat ,ca o pasta de dinfi, Se combina dinainte costumele, dictiunea, gesticulati, fri. a mai vorbi de aise si sloganuri, in functie de presupusele preferinte ale publicului. Propaganda, cel putin, simula inten- tia de aconvinge; publicitatea nu cauta decit sa seducd, Intre timp, oricat de dezinformatoare ar fi atunci cind ne face sit ‘reclem ca un anume candidat va fi cel mai bun presedinte posbil pentru ca poarti cravate pe gustul nostru, ea merge si dept la tint, la fel ca propaganda: ,Cumparati X* sau ,Votati Y¥*,cu toate rafinameniele care sar dori introduse, mu au alta semnificatie decat ,Votati Y* sau ,Cumparati X". In concluzie: publicitatea, chiar si mincinoasd, nu este dezinformare. Intoxicarea Intoxicarea (nu demult, unora li se prea foarte smecher si spun «intoxes) este cunoscuta din dictionarul Robert mai ales cu sensul de otavire’, dar tine side domeniul neolo ggismelor: ,Actiune insidioasa asupra spiritelor, tinzand si acrediteze anuimite opini, si demoralizeze, si deruteze" In sidioas!",,tinzand sé", ‘Minimum ce se poate spur ne e ca aceasta defintie nu sclipeste prin limperime, Avem impresia ed autorul ei nu stie prea bine despre ce vorbeste Daci nu ne inselim, neologismul semantic ,intoxicare este de origine militara In excelentalucrare consacraté aces: {ui subiect, colonelul André Brouillad, alias Pierre Nord, maestru in materie, constata Gn 1971) c& termenul de «into care» face furor in zilele noastre. Sa strecurat peste tot; nu hnumai in rapoartele miliare si in procesele verbale, ci si in Tratat de dezinformare 2 slepesee diplomatic sin manifestee politic. Lam gisit chiar jntoun roman de dragst:infamu seducto o intoxca pe fem" Pentru a claifica idee sia readuce lucrurile la proportit corecte, Brouillard precizeaza: ,Nu ar fi grew si deturnim cuvintul «intoxicare» de la sensul siu propriuzis, pentru 21 transforma int-un sinonim al viclesugului de rizbot, al sub- ‘erfusiului diplomatic, al mistifcdri,diversuni, tradi, min- , au semnalul de atac; altel, ca «eroare>, slips de vigilenti», servesc dreptavertisment sau ameninfare;acelesi pot marca supunerea.” Francoise Thom consemneaza ct functialimbii de lemn = pe de o parte, ea ampliicd puterea ideologica. De exer plu, declarand: ,Trebuie si se dea dovada de o vigilenta spo- Titi, se indica faptul ci se crede in fctiunea cu dusmanii infil traf se semnaleazi propria delasare si se india intentia ce a propaga aceasti infierare asupra altora" ~ ceea ce, trebuie sé recunoastem, e foarte economic din punct de vedere lingvsti; ~ pe de alti parte limba de lemn permite sa se participe momentan la putere si si se demonstreze vrednicia de a par ticipa si mai mult, in masura ,in care se ménuieste ireprosabil limba de lemn, adic in masura in care se proclama propria Acetate fat de ideologie® Intrucdt in cercurile conducatoare nu este admisa nici o alta limba in afara fimbii de lemn, iar imba de lemn nu autori- 7eazi nico divergenté individual oricine face jocul limbii de lem este sit si joace si pe celal ideologiei de guvernare si, in consecinta, al oamenilor de la putere. ‘Ar fi interesant in acest sens s4 se studieze amanunfit ‘modal in care domnul Elin, erescut in serai si mare utiizator al limbii de lemn, nu sia depasit conditia decat cu mare efort, Ja mult timp dupa ce abandonase ideologia comunista, La drept vorbind, na facuto decat in amintni sau in conversatile part clare in public, nu ste si se exprime decat eu ghiulele ingvis- tice legate de picioare. »Discursul de lemn*, continua Francoise Thom, ,este un discurs cu sens unic; nu admite replica. Singurul raspuns posibil pentru un discurs de lemn este un alt discurs de lemn; mul poate, in caz de nevoie, si se apere in limba de lemn (.) dar nu poate in nici un caz si se exprime." Limba de lemn, elimindnd conceptul de ,eu", urmireste si elimine omul ca subiect.Interzice memoria: ,Vai celui care ‘ontraziceri ale liniei (partidului}; pentru a iste, trebuie si ste sd ite." Limba de lemn reprezinta cazul extrem de logomachie (be care o vom examina in Capitolul XI, cel dedicat accesori- ilor verbale ale dezinformari), Limba de lemn este logoma- chia deveniti ea insisi limba, E absolut remarcabili analiza unei limbi de lemn imag nare, Newspeak (Noua limba), realizati de George Orwell in ‘memorabilul siu roman 198484 VLADIMIR VOLKOFF Ne amintim c’, in Oceania, domneste tiranul Big Brother, baziindu-se pe o doctrinatolalitari, Ingsoc (,socialism englez’). ‘Newspeakcul, pe care partidul de la putere fl impune tot mai strict populatie, face ca ,0 gandire eretica, adicd o gindire divergenta fata de principiile Ingsocului, SA devina literal mente de neconceput, cel putin in masura in care gandirea depinde de cuvinte', imediat ce Oldspeak, limba actualé, va fi uitata. Acest rezultat se obtine ,parfialmente prin inventarea de cuvinte noi, dar mai ales prin eliminarea cuvintelor indezi- rabile, spoliind cuvintele ramase de orice semnificatie hetero- doxa si, pe cat posibil, de orice sernnificaie secundara, oricare ar fi aceea." De altfel, fr a vorbi despre suprimarea cuvin- telor categoric eretice, reducerea vocabularului era conside- ratii in scop in sine si nu se lisa s supravietuiasca nici un ‘cuvaint care putea fi economisit* ,Fiecare reducere reprezenta, un cistig, din moment ce, cu cat se avea mai putin de ales, cu atat se reducea tentalia de a gindi.” ‘Nu mai exist exceptii gramaticale: toate se conjugi si se declini la fel. (Ne-am crede in Franta, cind ne ameninta cite (6 noua reforma ortografic’.) Vocabularul este specializat, astfel incat nici un telmician s4 nu poata intelege‘un altul. Se incurajeaza crearea cuvintelor pornind de la silabe trunchiate, al ciror sens ¢ uitat (in stilul Gestapo, de la Geheime Staats Polizei, sau Komintern, de la Kommunisticeskii Internationa). Se intenjiona ca discursul, si mai ales discursul referitor la un. Subiect lipsit de neutralitateideologica, sA devina pe cat posibil independent de constiinti, Pentru necesita vieti cotidiene, ‘era fr indoiala necesar ~ sau uneori necesar ~ sa se reflecte- ze inainte de a vorbi, dar un membru de partid care urma si pronunfe 0 judecata politica sau etic’ trebuia sa poata arui opinille pozitive cu acelasi automatism cu care © mitraiera scuipa gloantele." Marii autori, Shakespeare, Milton, Dickens, sunt in curs de afi tradusi in Newspeak, iar cand traducerile se vor termi- tha, originalele vor fi distruse. O idee de geniu. Vedem aici ‘unl dintre principalele obiective ale dezinformari, si anum« acela de a se substitui informatie veritabile: din acest motiv, ssarsele de informare care se prezinta ca ,obiective* saut m0- Tratat de dezinformare Gj derate® sunt cele mai periculoase, céci avem tendinta de a nu recurge decit la ele. Limba de lenin nu reprezinté monopolul comunistilor sal semenilor for “Tot specialist au limba lor, de neinfeles pentru ai si fat de care simt o afectiune deosebiti in care se simt instalai comod; oameni fegi, medici, preoi,filosoi, militar fran- cezi cu nenumaratele lor insemne compuse din initiale, sau cei rusi, cu cuvintele lor facute din cioturi de cuvinte: komdiv, de la ,comandant de divizie Diferenta este aceea ci respec: tivelejargoane specializate inseamna ceva, cel putin pentru initia si deci nu sunt dezinformatoare nici pentru cei care le nteleg, nici pentru cei care nu le inteleg. Dimpotrva, limba de lemn nu inseamné nimic. Pentru cei carei infeleg sensu cocliiat, ea semnalizeazs pentru cei care {ncearci so descifreze ad literam, mistifica. ,E clar", serie ‘Orwell, ,ci unele persoane capabile si folosedsc’ asemenea expresi au uitat ca vorbele au o semnificate." Si astfel, vrind si spun un lucrut pentru unii si altul pentru ali, limba de Jemn reprezinté o mare reusité a dezinformiri. Cine spunea ca Francois Mitterrand nu a devenitniciodata socialist, dar a invajat sa vorbeasca asemenea unui socialist? ‘Koestler nu se inselase, evident, asupra importantei imi de lemn. In Timpurieroice,autorul parodiaza trucajul marxist al vocabularului, dnd céteva defnitit dupa gustul zie. Aste, -slemocrati" trebuie si fe defini ca yexpresia unanim a voin- {ei umanime a poporului unanim’;,ibertatea, ca sdreptul de a ‘ota pentru lista unanimé a poporului unanim"; adevérul’, ca sllbera relate dialectca intre cuvinte si fapte ,Cucerirea Bas- tiie ca jact de banditism anarhorascis; iar istorie’, ca ,tre- cutul elastic suid, determinat de necesitatea prezentilu Limba de lemn ecleziasticd CClerul, mai ales daca ela curent cu ultimele noutiti, ae si ellimba sa de lemn, iar istoricul protestant Francois Bluche si abatele catolic Philippe Sulmont, cu un umorinrista, au inven- {at un joc inspirat din literatura ecleziastca progresisté con- Ne propun o sit saizeci de mii de exemple deCaprrowut VIT PERIOADA CLASICA Dezinformarea si serviciile speciale Secolele precedente nu au cunoscut conceptia noastra organica asupra ,serviciilor speciale”, pe care omul de pe strada le numeste, intran mod mai potrvit poate, ,servici secrete", si care raspund unei nevoi a epocii noastre. Desigur, spionajul sa practicat dintotdeauna, intotdeauna au existatactuni clandestine ai caror adevarati autori negau orice responsabilitate, iar notiunea de agent dublu nu dateaza de ieri, de azi In Franfa, Richelieu avea retelele parintelui Joseph, iar Ludovic al XVea a creat Secretul Regelui, dar acestea era mai degraba miloace de a practic 0 diplomatie paralela, decét servieli speciale. Ohrana tarsta stia si pene- ‘reze perfect organizatlle teroriste si nu avea mijloacele nece- sare pentru a se debarasa de ele! Austrieci se ocupau in pri mul rind de deschiderea clandestina a scrisorlor particulare, {n vesttul lor cabinet negru. lar in ceea cei priveste pe ame- ricani, ei sau suprimat in 1929 biroul de decriptare, pentru ci Secretarul de Stat Stimson considera ca ,un gentleman nu Citeste corespondenta altora” Majoritatea natiunilor moderne nu at adoptat decat pe parcursul secolului XX doctrina RAP: Renseignement, Acton, Protection ~ Informati, Actiune, Protectic. Renseignement este un termen pudic pentru a desemna spionajul, Action, un termen modest cu sensul de ingerin vio lenta dar discret in afacerile altora. Protection, o sintagma delicaté pentru a denota activitatea secreta prin excelenti contraspionajul ofensiv. Contraspionajul ofensiv nu are nimic dea face cu apirarea prietenilor secret, care este 0 actiune a polite si tine de resortul securtatit in Eranta, al DST. = Direction de la Surveillance du Territoire - Directia de Supra- veghere a Teritoriulu; in Statele Unite, al FBI. - Federal Bu- Trtat de dezinformare 9 ‘eau of Investigation ~ Biroul Federal de Investigatii. Contra- spionajul ofensiv consti in a penetra, a ,infltra*, cum Se spune in jargon franco-englez (sau, mai bine zis, franco-american), serviciile speciale adverse. r, filosofia dezinformarii se inrudeste foarte strns cu filo- sofia contraspionajului ofensiv, din moment ce urmirese ace- lasi scop: sé patrunda in gindirea adversarului, si reuseasca i gandeasca in locul lui fie in locul servicilor sale speciale (contraspionaj ofensiv propriu-zis), fie in locul opiniei sale publice (dezinformare). Astfel, se pot vedea romane science- fiction care povestesc invazii ale planetei de citre larve care se grefeaza pe creierul oamenilor si reusesc si gindeasca in Tocul lor, deci si le determine actiunile: acesta e sensu pro- fund al actiunii de contraspiongj, ca si al actiunii de dé mare, Departamentul A din K.G.B. Prin urmare, nu trebuie si ne mira ci, in URSS, dezine formarea a fost incredintati servicului special care era bratul inarmnat al partidului comunist. Acest serviciu a purtat, succe- siv, denumirile de Ceka, G.PU, O.GPU, GUGB/NKVD., NKGB., MGB, iar din 13 martie 1954sa numit KG.B,, Ko- mitet Gosudarstvennoi Beznopasnosti, ~ Comitetul pentru Securitatea Statulu, KG.Bail era constituit in esenté din trei servicii, numite irecii principale": prima se ocupa de afacerile externe, a oua de securitatea interna, iar a treia pazea frontierele. Pri ma ditectie principal continea un anumit numar de ,depar- tamente",dintre care cel care se ocupa cu ,mésurile active* ~ aktivnye meropriativa—a nu se confunda cu ,treburile umede", mokrye dela. reburile umede", cele pe care serviciile franceze le nut mese actions homo (adica, pentru a nu incipea nici o confuzie, asasinatele la ordin), depindeau de departamentul 13 al pri mei directi principale care, in ani saizeci, a devenit Departa- ‘mentul V, mostenitor al 0.0., Osobyy Otel, ,Departamentul ticula, si al faimoasel Siers, combinatie a grandilocven- telor cuvinte Smert spionam, ,Moarte spionilor'. In schimb,0, VLADIMIR VOLKOFF .misurile active, in aparenti mai inocente, mai putin singe- Toase in orice caz, erau misuri de dezinformate si, tot in cadrul primei directii generale, tineau de Departamentul D, care in 1968 a devenit Departamentul A, denumire sub care © mai ccunoscut. Structura ierarhicé era asadar urmatoarea: K.G.B.l conti- nea prima directe principal (afacerile exterioare), care incli- 4éea Departamentul A (misuri active de dezinformiare). Acest ddepartament igi avea sediul in Casa Albastra, fostul hotel al contilor Rostopein, amanunt cdruia ni lipseste savoarea, _guvernatorul Moscovei fiind deja manipulatorul avizat care a dat foc capitalei in 1812, sub nasul Tui Napoleon, iar fica sa, alias contesa de Ségur,facdnd multe pentru a acredita in Fran- {a dup cum am vaaut—o imagine absurd de rdicola a Rusiei ‘Multa vreme, sa cremut ci Departamentul A era dirjat de un consistoriu de specialisti care stu atétea secrete incat le cra interzis sa paraseasca Uniunea Sovietica si chiar s& apara {n public, find poreclii sapki nevidimki,,sepcile invizibil dupa acele tichii care se gasesc frecvent in basmele rusesti siau acelasi rol cu inelul ui Gygés. Evident, cei ce au misi nea de a elabora minciunile cunose adevarul mai bine ca or cine, in masura in care acest adevar exista - altfel spus, linia politica pentru anii vitor, astelincat autoritaile au tot intere- sul ski pizeascé strict In romanul pe care kam consacrat aces- tei probleme, Montajul, am tradus expresia sapki nevidimki prin ,palarille-ascunzatori, dar se pare ca am exagerat invizi Dilitatea seflor departamentuluk li se mai intampla sa se depla seze in strdinatate, dupa cum se va vedea mai jos. Generalul Agayants Primul sef al departamentului dezinformarii a fost genera- Jul Ivan Agayants, armean de origine, un domn distins, grizo- nat, eficient si auster, a cari biografie va trebui sa fie cris intro bund zs din care, sub numele de Mohammed Moham- ‘medovitch Abdoulralkhmanov, am ficut unul dintre personajele principale ale Montajulti. “Agayants a fost ,rezident” (adica, sef de pos!) al K.G.B lui in Iran, pare si fi prezidat destinul asociatiei Franta-URSS., Tatat de dezinformare o a inspectat cu regulartate serviciile de dezinformare ale tari lor-satelit, a vizitat Suedia in 1962, ir in 1965, Pakistanul si Indonezia, unde a ditjat o importanta campanie de dezinfor- mare. Sa nelinistit de puterea crescandé a Chinei. A conceput operatiunea Svastika, pe care o vom relata in continuare. Vor- bea o limba rus a vechiului regim si era un mare admirator al pictur sal literaturi ruse traditional: ii plicea realismul lor funciar: fn schimb, pictoriisuprarealisti nu erau pe gustul |i si, in 1965, a fost alarmat de evolutia Cehoslovaciei, unde se puteau vedea deja spectacole de cabaret cu fete imbracate ‘sumar. Agayants se temea ca aceasta influenta oceidentala s nw marcheze inceputul sfrsitului comunismulu, Agayants a avut civa adjuncti: Kondrasev, care sa depla- satla Bonn pentru a organiza o campanie de defaimare laadre- ‘a conducitorlor Germaniei de Vest; Liudin, alias Modin, care apetrecut zece luni in New Delhi, unde a pregatitfalsuri des- tinate si influenteze alegerile din 1967 in India; Ciuciukin, care avea camullajl de prim-secretar la New York. Si, binein: {eles, a delegat multe misiuni departamentelor omoloage din mai ales la Departamentul D al STB. cehoslo- spectost, Securitatea Statului Personalul folosit de Departamentul A era cuprins intre zece si cincisprezece mii de persoane. Fondurle distribuit atingeau douazeci si cinci de mi de dolari pe an. Beneficiarii faiceau parte din nouizeci si opt de organiza, repartizate in optzeci de tri Metoda In majoritatea cazurilor, metoda Departamentului A era cam aceeasi: ~ culegerea de elemente permitand acreditarea unei anu- mite dezinformiri: de exemplu, prelevarea de semnaturi ale diplomatilor americani de pe felicitarile de Anul Nou, pentru a autentifica suportul operatiur ~recrutarea unui transmitator sau a mai multora;, ~alegerea unei teme de dezinformare; > actiunea, cu ajutorul unei serii de cutii de rezonanta, ‘unele manipulate direct, contra plat sau sub diverse presiuni,92 VLADIMIR VOLKOFE altele repetind din credulitate informatie fase pu latie; ~ psihoza dori, finalizaté prin dezinformare, one Aplicand principiile lui Sun Ti, K.G.B.l a incurajat tot timpul pacifismul adversarului, desi propaganda oficial din URSS. era adesea belicoasd. in anit cincizeci, sloganul ,s uptam pentru pace" era insotit, pe afisele occidentale, de porumbelul lui Picasso; in ULRSS, illustra un soldat inarmat ‘cu un pistokmitraiera “Apelul de la Stockholm, lansat in ziua de 18 martie 1950, care avea si primeasc’ doua sute saptezeci si trei de milioane de semnaturi, avea scopul de a crea, in opinia public’ mondi- ali, o miscare ostila la adresa bombei atomice, pentru cé Sta tele Unite o aveau, iar Uniunea Sovietica inca mai lucra la con- structiaei— din risputeri, cei drept De asemenea, influenta K.G.B-ulul nu a fost strain de ‘majoritatea manifestatilor antinuclear, iar Departamentul A este cel care a orchestrat campania pacifist din 1979, incer cind si impiedice desfasurarea rachetetor de croaziera si Pershing 2 de catre NATO. Si vis bellum, para pacem (a adversar) Operafiunea von Auen (1956) Doctorul Lodgman von Auen era purtatorul de cuvant al organizatiei germanilor din Sudeti, Die Sudetendeutsche Landsmannschatt. Servicile cehoslovace, pe care le deranja, leau trims unor personaliti antigermane scrisori purtand semnatira Tui in aceste scrisori, doctorul Lodgman von Aen le mulfumea pen- tru sprijinul acordat cauzei Sudetilor. Destinatari, furiosi, rispuns cu insulte sau, in cel mai bun caz, cerind explica Pentru a complica si mai mult lucrurile, cardinalul Spellman, personaj de marca al catolicismului american, a expediat o Scrisoare de sustinere (fitiva, bineinteles). Bietul doctor von Auen na gasit alti solutie decit so transmit presei. Nu peste mult, servicille cehostovace au demonstrat ca scrisoarea cardinaluli era fsa circu Tratat de dezinformare : a Pentru toata lumea, a reiest clar cd farsorii erau doctorul von Auen si ceilati conducatori ai miscari din Sudeti. Operatiunea Srastika (1957-1960) Dacé Statele Unite erau ,inamicul numéral 1 al Uniunii Sovietice, Germania de Vest era cu siguranfa inamicul numa ral 2, si putem inelege ci rusii, care fusesera nevoifi si lupte ‘cu Germania de dou or intrun sfert de secol, sau striduit s@ incetineasca la maximum posibil reinvierea inamicului ereditar, Operatiunea Svastika nu a fost la inceput decat o ,treaba umeda, desi cam complex: era vorba de asasinarea lui AndréMarie Trémeaud, prefectul Rinului de Jos, nu atat per tru al face sé dispard, cit ca si acuze de disparitia lui migca- rile neo-naziste si, in Special, Liga Combatanta pentru Inde- pendenta Germaniei*. Afaceréa a deraiat. Coletul care conti nea trabuce capcana nu a fost deschis de domnul Trémeaud, ci de sotia lui, care cu acel prilej sta pierdut viata: in fond, pentru K.GB. prea putin conta; se oblinuse dovada existen: tei unei migedri neonaziste capabile de orice. Toate acestea se intémmplau in anul 1957, In 1958, in Germania sa starnit o mare agitate, pentru ca tun profesor de liceu facuse declaratiiantisemite, fusesera pro- fanate morminte ale evreilor, iar unele familii de evrei primi- sera scrisori de amerintare, Totul ar firamas fara urmari, daca seenetalal Agayants n-ar fi preluat personal ideea. Constatnd ‘emotia pe care 0 provoca in lume exprimarea sentimentelor antisemite, Agayants a decis si exploateze aceasta forma de sensibilitate aparte. Observa, aici aptitudinea unui mare dez- informator de ,a lua trenul din mers". ‘Mai indi, cu tt de incercare sau de studiu al pietei, Agar yants a pus Sa se profaneze un cimitir evreiesc, la 0 suti de ‘ilometi distanta de Moscova:pietrele funerare au fost ris- turnate, iar pe pereti sau inscris cruci gamate si sloganuri antisemite. Reactllesatenilor au fost impactite: unii sau ener- vat vizind emblemele inamicului in tara lor, dar antisemitismul latent al celorlali sa desteplat. Lai Agayants nui mai ramiinea decat sisi lanseze operatiunea in Germania,9 VLADIMIR VOLKOFF ‘Mai inti, au fost redactate amenintiri antsemite in rus’, fiind apoi traduse in germana, de cétre un anume Rupert Sigh (care, mai trziu,avea si fuga in Apus, mérturisind masinati), Doi ineri din Germania de Est, comunist bineinteles si luerénd pentru Departamentul A, au fost trimisi in Vest, unde au ade- rata un partid neo-nazist. Unuldintre ei a comis greseala de a pistra, ascunsa sub reverul pardesiulu, o insignd a parti- duluicomunist, dar in acea perioada nimeni nu ia dat mare atentie. In noaptea de Craciun a anului 1959, acestitineri au desenat zvastici pe zidurile sinagogei din Koln, adaugand inscripia: Germania cere expulzarea evreilor" in nopiile urmatoare, au aparut desene si sloganuri ‘mianatoare in peste doutizeci de orase din Germania de Vest! In timpul weekendului din 31 decembrie. au avut loc manifes tiri de acelasi gen la Londra, Oslo, Viena, Paris, Parma, Glas gow, Copenhaga, Stockholm, Milano, Anvers si New York. In 3 ianuarie 1960, a venit randul Australei, cu mazgglituri rézbunitoare la Melbourne, Manchester, Athénes si Perth. La data de 6 fanuarie, orasele Bogota, Buenos Aires, Milano si Viena au cunoscut acelas soi de manifesdri, Au apart graiti- url naziste pina gi pe zidurile reedintei de vara a regelui Dane- ‘marcei, Sa folosit si telefonul: un membru evreu al Camerei ‘Comunelor a primit amenintari cu moartea sia trebuit sii se asigure o gard de corp. Amenintaile proveneau de la un mem- bruanonim al unui misterios ,partid nazist britanic". Reactia din lumea intreagé a fost violenta. Diplomati vest: xgermani au inceput si fie boicotati, sau concediat salariati vest germani, produsele vestgermane au fost retrase de pe piata. Poetul american Cari Sandburg a cerut pedeapsa cu ‘moartea pentru oricine desena crucea gramati. Ziarul New York Herald Tribune a titrat: ,Orasul Bonn nu poate elimina otrava nazista, Pravda nu sa lsat mai prejos, evident: -Aceste scandaloase provocari naziste si apart ale crucii gamate sunt destinate sa incurajeze Rizboiul Rece si si instige popoarele unele contra ator’, declara un articol, adaugand toate comen- tari comuniste obisnuite Intre Crciunul anului 1959 sijumitatea uni februarie din 1960, cand neo-nazismul sia incetat actviatile la fel de brusc Tratat de dezinformare 95, ve cat le incepuse, in Germania de Vest sau inregistrat opt Ste treizectsitrei de manfestriantisemite, Primi doi respon- ‘bili au fost arestai: au exprimat sentimentele naziste care se asteptau din partea lor. [n total, au fost retinuti si interogati dlowa sute treizeci si patru de vinovati, iar poltia germand a pubicat urmitoareastatistcd, nu lipsité de interes sociologic: ~ 24% sentimente naziste subconstiente ~ Sk extremist de dreapta sau de stinga sau vagabonzi Nu vor stiniciodata, desigur, fn care categorie se ascun- dleau agentii K.G.B. care declansasera epidemia, sau daca, asa ‘cum e mai verosimil, majoritatea dintre ei mu sau lsat cap- tural In aceasti elegant operatiune, cea mai interesanta este «lio now folosirea tehniciitransmitatorlor. Tinta ealianta nord-atlantica. ‘Transmititorul 1: manifestiri antisemite compuse integral de KGB. ‘Transmititorul 2: manifestari antisemite spontane, izbuc- nite ca imitati ale primelor. ‘Transmititorul 3: presa mondiala, americana in special, sensibili in mod frese fat de riscurile renastert nazismului in Germania, ‘Transmifatorul 4: opinia publica. Renultat: Alianta nord-atlantic’ a fost slabita, Operafiunea Tanzania (1964) Ladata de 10 noiembrie 1964, domnul Kambona, ministru al afacerilor externe al Tanzaniel si secretar general al Uniu- nit Afticane Tanzaniene, a dezvaluit un plan occidental de ris- turnare a guvernului tanzanian. Ziarele locale Dar es Salaam si Nationalist au reprodus aceasta declaratie, iar Nationalist a Dublicat o dovada a conspiratiei, sub forma a trei documente. Primul document era o serisoare a ambasadei americane din Leopoldville, care incuraja Portugalia st bombardeze Pozitile chineze Strategice din Tanzania. A doua, scrisoarea96 VLADIMIR VOLKOFF unui ofter congolez adresata ambasadlei americane, continea doveri ale preparativelor americane destinate sa rastoarne suvernul Tanzaniei A treia, presupusa a proveni de la ambasa- da americana, prezenta orasul Dar esSalaam ca pe un loc de stocare a materialelor militare destinate scopurilor subversive. Documentele incriminate au fost puse la dispozitia ameri- canilor, care au atestat ca erau niste falsuri. Dar falsurile au fost subtilizate de agentii cehoslovaci si transmise domnului Kambona, care sa grabit si le autentifice. Concluzia presei fost urmatoarea: ,Republica Unita [a Tanzania reunit sufi ciente dovezi pentru a confirma existenta unui complot urzit de anumite puteri europene spre a rasturna guvernul tanza- nian sia reprima miscérile nationaliste de eliberare cu baza in Republica Unita Organizatiasolidarititii popoarelor afroasiatice a cut in capeana, Ziarele AbAkhbar, ALJumhurriyah, Vigilance Africa, Evening News din Accra au denuntat conspiratia americana contra Tanzaniei. Nationalist a considerat ca scrisorile publi cate nu erau decat ,partea vizibil a aisbergulu complot reprezenta o' pretungire a actvitiilor N.AT.O. in Africa, Vigilance Africa a anuntat cé ;neocolonialismul, mai ales cel de origine anglo-americani, foloseste noi tehnici pen- {rua intrerupe progresul care tinde spre ereerea une uniuni continentale si pentru a asigura continuarea exploatarii eco- nomice a bogatilor Aftici,tragand concluzia: ,Departamen- ful de Stat, Pentagonul si mai ales C.LA.intreprind continuu activitti subversive in Aitica* Ceea ce, in sine, nu era obligatoriu eronat, dar nu fusese dezvaluit decat prin actiunea mincinoasa cu buna stiinta a servicilor cehosiovace, autoarele falsurilor care declansasera acest scandal John Malecela, reprezentantul tanzanian la Natiunile Unite, ‘ acura Statele Unite de conspiratie pentru risturnarea guver- nului. Ben Bella, presedintele algerian, a condammnat intrigile imperialiste din Congo. Ambasadorul Siu in Tanzania a con- firmat: -Acest complot nu este decat una dintre verigile unui Jant de intrigi mult mai vaste, urmarind destabilizarea Africi" Presa din Ghana, din India si din Egipt a protestat de aseme- Tratat de dezinformare 7 nea. Ipoteza unui fals nu era nici macar pomeniti. Operatiunea de dezinformare reusise din plin, de vreme ce provocase 0 psihoza colectva, Si, de atfel, aceasta nu era decat prima etapa, O scrisoare falsa, atrbuita ambasadorului Statelor Unite la Leopoldville si adresati domnului Moise Tchombé, presedin- tele din Katanga, garanta dorinta americanilor de «a iua masuri contra tarllor vecine care se gisesc sub influenta comunist Era vorba de organizarea, recrutarea si crearea unor unititi speciale, de fondu destinate acestui scop, de echipamente ne- cesare, cadre tehnice si sinstre ,masuri contra regimurilor vecine*, Pe scurt, tot tacémul. Je L’Bssor, Spark, Evening News, Advance sau dezlintuit impotriva Statelor Unite: ,Nici URSS. si nici o alti {ara socialist nu a combatut vreodata unitatea statului Congo (). Activititile rusilor in Congo au fost intotdeauna strict uumanitare." Agentia France Presse a anuntat c& ministrul alge- rian al afacerilor externe, Abdelaziz Bouteflika, declarase ci definea o scrisoare a ambasadorului Statelor Unite care fi pro- mitea domnuluiTchombé spriinul american. Alger républicain ‘a publicat pornind de aici un articolinttulat: Washington, ‘complice al unui complot contra statului Congo" La reuiniunea 0.U.A. - Organizatia Uniti Africane, de la Nairobi, delegatia din Congo-Brazzaville a acuzat Statele Unite ci eraw ,responsabile pentru toate dificultitile cérora Africa trebuie sa le faca fat, acuzatie reluata imediat de agentia de presé din Ghana. Dowa siptimani mai tarzi, presedintele Ghanei, domnul Nkrumah, 2 anunfat urbi et orbic& guvernul si avea ,dovada indiscutabili ca era in curs de desfisurare o operatiune pentru a risturna guvernul progresist de la Brazzaville, precum si alte suverne africane socialise" Dezinformatorul cehoslovac Ladislav Bittman, care era implicat in mai multe dintre aceste intrig, a scris: /Faptul c& au fost acceptate niste falsuri, in ciuda greselilor lingvistice, logice si administrative, demonstreaza clar hotardrea tinerelot ‘guverne afticane de stinga de a nu lua in considerare decat ceea ce mergea in sensul convingerilor lor politic. In eeea ce98 VLADIMIR VOLKOFF priveste blocul soviec, nu numai cé cesta a est basma cura ti din toati aventura, dar pe deasupra a mai cules si laurii in- vingatorului, trecdnd drept partenerul ideologic si prietenul privilegiat al tinerei Africi" Cititorul are deacum suficienti experienta in domeniu pentru a demonta singur mecanismul cutillor de rezonant sialreleelor. Operatiunea Neptun (1964) La sfarsitul celui deal Doilea Razboi Mondial, nazistii ascun- sesera valori si documente in diverse tertori, print care sin Boemia. Unele dintre aceste ascunzatori au fost gasite de so- vietici sau de cehi;altele au rimas nedescoperit. ‘Un anumit Ginther Aschenbach, prizonier al armatet fran- ceze, a dezviluit existenta unor arhive ascunse in regiunea Stechovice si protejate cu ajutorul minelor. Ascunzitoarea era subterana, ascunsa si camuflata cu copaci plantati dea: incepdnd din 1945, ambasada Frantei a semnalat faptul Minis: terului Afacerilor Externe al Republic Cehoslovace. Cehoslo- vacia nu a intreprins nici o actiune in acest sens. Atunci, americanii leau propus francezilor si caute impre- ‘una ascunzatoarea, ceea ce s.a facut in 1946. O expeditie co- ‘muna a penetrat pe teritoriul cehoslovac si, dupa ce minele au fost dezamorsate, sau gisit peste treizeci de liz, find trimise in Germania de Est. Cehoslovacii au protestat si au luat osta- ici mai mulfi americani, Statele Unite si-au prezentat scuzele si att predat lizile, dar se pare ci nu cu tot ceea ce contineau. Cehoslovacit au banuit ca documentele fusesera fotografiate de americani sic nu i se predase lista cu numele cehoslova- cilor care colaborasera cu ocupantii germani, ce trebuia sa se ‘gaseasca in arhive, Bra conform cu zantele rizboiului: dintre acesti colaboratori, americanii aveau sa recruteze cu siguranti agent, iar cehoslovacii nu doreau si fie compromis In ciuda tuturor eforturilor Cehoslovacii, pe teritoriul siu nu sa mai gasit nici o alta ascunzatoare. Intre timp, in 1959, austriecii au descoperit pe fundul Lacului Toplitz mai multe milioane de lire sterline false, in bancnote tipirite de germani pentru a perturba economia engleza si aruneate in apa ime- Tratat de dezinformare 99 diat ce infrangerea devenise siguri. Descoperirea acestei co- ‘mori naviste acostat vata unui tar scufundator vest german. Opinia public’ mondial cunostea toate acesteevenimente. {luna mai a anului 1964, serviclle speciale cehoslovace, supervizate de un ,consiiertehnic" sovitic, au aruncat pat laei gudronate mari in apele Lacului Negru din Boemia, Se presupunea ca aceste liz contineau celebra ist a colaborato- nisilor cei displruta la Stechovice. Obiectivul urmarit era trplu: 4 se ingreuneze preserierea crimelor de rézboinaziste, previzut pentru 1965, si se reinvie amintirile neplicute si si se declanseze o campanie anti-germana in Europa de Vest si se stanjeneasca actvitiile servicilor occidentale de informati din Cehoslovacia. Lacul Negru fusese ales pentru ci se ala pe itinerarul care uneste Berinul cu fortireataaipind a lui Hite, jar aecesul era asigurat pe o sosea usor practicabilé Informatillecontinute in lzi fusesera misluite cu grit de Departamentul D, pornindu-se de la arhivele cehoslovace ne- ‘eunoseute publculti. Intrucat Cehoslovacia nu definea destule dlocumente naziste,sovietici fau furnizat un sortiment intreg. ‘A trebuit si se excluda toate acelea care erau deja adnotate dderusi in allabetul chirlc. Stratagema era urmiétoarea “Televiciunea cehoslovaca trebuia si turneze un film sub apele Lacului Negru si avea si descopere intimplitor lzit, care ulterior urmau si fie pescuite de scufundatori ai terului de Interne si transportate la Praga, unde confinutul Jor avea si fie adus la cunostinfa publicuti Era foarte important ca lzile si nu fie aruncate prea de- parte de margine, pentru a putea fi regisite cu usurin, dar {trun loc unde sé nu se scufunde in mil Se reperase un ase- menea loc. Lizile au fost abandonate la o adncime de circa sase metr siacoperite cu un strat subtire de mzgi pentru a dda impresia cd se alla acolo de mai multi vreme. Echipa de televiiune a sosit in hina iunie si intimplator, ainceput prin a descoperi nite explozivi ct se poate de reali care au facut senzatie imediat, pregatind terenul psihologic. ‘Apoi,lzile au fost gasite la rindul lor. Maiorul Klika, partici100 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezintormare 101 pant Ja scufundarea lor, a interzis si fe atinse, sub pretextul 4 pateau confine exploziv. Sia inceput baleul! La data de 4 julie, agentia de presa cehoslovaca a publicat ‘un comunicat al Ministerului de Interne, pregitit, evident, prin grija Departamentului D. A fost interzis accesu publicu: Tula ac, iar lite au fost recuperate. In 16 julie, un nou commu nicat a anuntat ci lize contineau cutii metalic sigilate, in interiorul cérora se gsiserd hart naziste care fusesera pre- date experilr. Lacul Negru a fost redeschis pentru public in ziua de 18 ule. Ministrul Strugal a tinut o conferinta de presi, Ziatstlor fi a predat un document de specialitate despre deschiderea lzi lor, plin cu izotopi de cobalt si diverse deflectoscopii, pentru a prea cat mai stinffc. Strugal sa folosit de documente pentru ‘xi ataca pe criminali de razboi afl inci in lbertate sia le de- ‘unfa complicitatea cu serviciile occidentale de informafi. In- tre altele, sa referit la jurnall printesei de Hohenlohe, fica lui Max de Hohenlohe, acuzat de afi fost nazst. ,Cred ci publica rea acest jurn anumite personaje importante..." a precizat ministrul, pe un ton amenintitor. In legatura cu fiecare document, a folosit cam acelasiimbaj. Presa cehoslovac mal inti, apoi si presa mon- diala, sau repezit asupra afacerii, In lumea intreaga, dar mai ales in Germania, multi fostinazisti care reusisera si se faca Lita au inceput 8 tremure. ‘Operatiunea Neptun fusese dusi cu bine la indeplinre, si avea Si ricoseze. Austria a cerut cépii dupa o parte din docu- ‘mente si lea publicat. incantai, sovitici le-au trimis ceho- slovacilor inca un document: cancelarul austriac Kurt von Schuschnigg i figiduia fideitate absolut Fuhrerului, celui deal treilea Reich si poporului german. Aceasta deciaratie ppurta data de 11 iunie 1938, cind von Schuschnigg era captiv Ja germani. Trebuia si serveasca pentru a discredita Oster- reichische Volkspartei, care urma si se prezinte la alegerile din luna martie a anului 1966. Din nefericire pentru dezinfor- ‘matori acest proiect nu a reusit, pentru cd cehoslovacit au {ntarziat cu publicarea documentului. Acesta nu a fost dat {in Occident va avea de ce sit nelinisteasca ~ ublictati decdt in 1968, iar Schuschnigg a afirmat cd textul ‘declaratiei sale nu era conform cu original Cehoslovacii au Iuatatunci legatura cu 0 organizatie con- sacrati urmirii criminalilor de razboi in Germania, die Nazi verfolgten, Rezultatul: 0 promisiune de colaborare intre Bonn, Praga si Varsovia. Bonn-l sia exprimat dorinta ca acestei actin Sai se ature si alte tari sia amanat prescrierea crime- lor de rizboi pana Ia data de 31 decembrie 1969. Erau vizati ‘teisprezece mii de suspecti. Un rezultat in plus. Anurmite documente se refereau la represiunea impotriva Rezistenteifranceze. Evident, acestea ii pasionau pe francezi, se interesa de fascistiitalieni mentionati in do- in urma operatiunii Neptun, sau putut relansa si alte documente, care inca nui facusera efectul, desi erau cunos- cute. Sa realizat un film despre scufundirile in Lacul Negru, care a fost deosebit de remarcat la festivalul de la Leipzig. Un membru al agentiei cehoslovace de pres’, fra ai trece prin ‘inte c@ era vorba de o operatiune de dezinformare, a fost ‘numit si supervizeze tot cvea ce avea legatura cu Lacul Negru. Anumite documente leau fost vandute editorilor germat austrieci sau italien. Astel, acest editori, alaturi de presé, aut ‘devenit absolut involuntar transmitatori ai operatiunii, Unele documente referitoare la masacrarea populatllor evreiesti au {ost remise organizatilor iudaice, care leau folosit cu mult succes. Comisia pentru urmarirea crimelor de rizboi, pe care o furase somnul, s-a reluat actvitatile, Fara a folosi un singur agent, fara asi asuma cel mai mic tise sicu cheltueli minime, Departamentul D reusise 0 opera: tune in cascadi, cu consecinte nemsurate pe lang eforturile depuse. 4 Peratiunea Transterul (1965) jeratiune de intoxicare decit de dezinformare, dar este att { Operatiunea Transferul fost, in realtate, mai degraba 0 Je elegantaincat nu-mi potrefza placerea de ao povesti102 VLADIMIR VOLKOFF inainte ce l Doilea Rizboi Mondial, in Cehoslovacia locu- iau peste tei milioane de germani, Cu acordul tacit al Occi- dentului (Care nu se indigneaza pentru deportirile de popu Jat si purficarile etnice decatatunci cand nu participa si el), acest treimilioane de germani au fost deportati, dupa al Dok Tea Razboi Mondial, in Germania de Vest si de Est, Mai rim neat in Cehoslovacia cam o suta saptezect ce mii de germani, care nu erau tratati in cel mai fericit mod, lucru de inteles, si care nu cereau decat si plece, ceea ce iarasi este de inteles: saptezeci de mit depuseser’ cereri Locotenentcolonelukti Mikal din STB (Statni Bespeenost, serviciul cehoslovac de informati) ia venitideea de a recruta sute de germani ca agent, sau mai binezis ca pseudoagent. Desigur, aveau sa aecepte jucarea acestui rol pentru a putea parisi Cehoslovacia, sila fl de sigur, imediat ce treceau fron- tiera, urmau si se confeseze serviilor vest germane de infor- mali, provocindule astfelo indigestie de agenti advers: aceste servicii aveau si inteleaga rapid cf erau vietimele unui ‘montaj dar, intrucat nu se excludea posibilitatea si chiar pro- babiltatea ca in fuxal de fas agent, si existe i cdtiva auten- tici care treceau dreptfalsi, obligatia de ai interoga, ai exa- ‘mina, contrazice, confrunta si sonda rimanea valabila. Bra o ocupatie de durata pentru Bundesnachrichtendienst Servi ciul Federal de Informatii) si Bundesamt fiir Verfassungs- schutz Biroul Federal de Aparare a Constitute), deturnan- duvle de la actvitti mai profitable. Impotriva servicilor germane se intorcea tocmai propria Jor vigilenté si competent. O sli, si totusi erau constrinse sfaca jocul Superb. Operatiunea E-M. (1966) Senatorul ture Haydar Tunckanatintrase in posesia unor documente care dovedeau ca Statele Unite complotau pentru a face si dispara ofiteri ture liberali si s& fortifice Partidul Dreptati, alat la putere. Aceste documente contineau si 0 scrisoare redactati de un spion infiltrat in partd si adresata ‘unui anumit EM., precum si scrisoare a aceluiasi F.M. Tratat de dezinformare 103 adresata atasatului militar american, colonelul Donald D. Dickson. Zatele turce au denuntat ingerinta american, far si erite decdt asupra identititi lui EM: acesta putea fi Edwin Martin, consilier al ambasadei, sau cipitanul de nav EM. Morgan. Ce important avea? Era american, iar in Turcia sa declansat o explozie de sentimente antiamericane. Scrisorile, se pare, erat false si emanau de la Departamentul A al K.G.B-ulu Senatorul Haydar Tunckanat servise drept transmitator pentrua influenta opinia publica ture Operatiunea rizboiul biologic (1968) De cind inventeazA mioace din ce in ce mai perfecfionate de ase rizboi, oamenii au tendinta de adectara ca unele din- sreneral, cele propri- sunt fair play, cata vreme cele ale adversarului nu sunt ~mai ales, desigur, dacd permit ise cid mai multi lume, cu cheltuieli mai miei, Acest gen de repulsie, care sar putea si nu fe intru totul ipocrti, sa aplicat ,arcurilor lungi* de la Azincourt, pafului de pusca, tloantelor dum-dum, armelor automate, inelor, bombei ato. mnice, iar acum continua sa se aplice armelor chimice si bac- teriologice. A acuza adversarul ci foloseste una dintre aceste arme inseamna a trei deja suspiciunea cé o face, iar incrimé narea echivaleaza cu pariaa lui .destabilizare", {In 1968, ziarul Free Press journal din Bombay (primul tor) a publicato,scrisoare pe coalé cut ante, trimist uli sef de cétre un anume Gordon Goldstein, de la Biroul american de cercetiri navale. Domnul Goldstein afi ma c& american nu stocau cu nici un fel de intenti rele arme bacteriologice in Vietnam si Thallanda. Dar stocasera sau nu? Nu conteazi. Ceea ce conteazi e ca domnul Goldstein nu seri sese niciodaté acea epistol, ci trimisese cuiva pe o coala cu ante, in urma cu un an, 0 invitate la un simpoziom stintific international. Peste citeva zie, iarul Times din Londra (al dolea trans- mititor) a reprodus scrisoarea publica la Bombay. ‘Altreileatransmititor Radio Moscova, care atitaastepta, a preluat subiectul sia citat scrisoarea ca dovada a vinovatie! americane pentru o epidemie de bol contagioase in Vietnam.106 VLADIMIR VOLKOFF Al patruea transmiitor: siptimanalul indian Blitz tat .Rizboi biologic si nuclear~ Statele Unite marturisesc” Faptul ci Statele Unite nu martursiseré nici un moment a ceva nu avea important lumea intreaga le binuia c& pre- ateau un ,rizboi murdar” (de parca ar exista si razboaie cu- rate). Operatiunea Sofenitin (1981) ‘Ar fi necesar un volum intreg pentru a relata campania intreprinsa de K(G.B. contra lui Alexandr Soljnitin, mat ales cu ajutorul primei sale soli, Dar ceea ce seamand mult cu 0 operatiune de dezinformare este publicarea in 1981, a doua volume inttulate fn jurul fai Sofenitn, sub'semndtura unui anume A. Flegon. Cele doua tomuri, prezentate destul de agreabil si de allel, foarte scumpe, au fost publicte in limba ris, la Londra, de un editor a cdrui dentate social este Flegon Press, 3 Baker Sireet, London W. 1. Nuam avut curio- Zitatea de a verifica daca strada lui Sherlock Holmes adpos teste intradevar aceasta editura, de care din alte surse nam ait, desi propune un catalog surprinzator ~ Biblia, Arta ero- tied rusi, Prosituatele noastre in Occident~ dar cartea.nu € lipsta de un anumit interes. ‘Se gasesc in paginile ci, dea valma, o polemic impotriva Jui Solfenitn, invective contra iui Sljenitin, caricatui ale lui Solentin (c ofiter tarist, ca prostituad, ca isu Christos, in tinuta sumara si obscend), plus o harababur de eric la adre- chiului regim, fotografi trucate, satire pe seama Biseri- ~uscene de tortur, diatibe contra CLA. si con- ul de la Ymea Press, anecdote pornografce, versuri porcoase aribuite (poate pe buna dreptate) unor mari poet rusi so mare cantitate de istorioare evreest. Teza recunos- cculi de domnul Flegon este ca Soljenitin ar fi antisemit, dar intrucit domnul Flegon, nu Soljenitn,insira cu darnicie toate aceste povest, ne aflam in pina confuzie. ‘Nu mas hazarda si atvibui defaimarea fn juru! lui Solienitin Departamentului A, care in general era mai subti. Sa ren ‘cam numai ca servicile K.G-B-ului au facut tot ce ie stitea in putinta pentru al discredita pe Soljentin, iar domnul Flegon 2 aclionat in acelasi sens Trtat do desinformare 105 Operatiunea Boeing (1983) Avionul Boeing coreean doborat de U:RSS. la data de 1 septembrie 1983 a dat nastere unei campanii de dezinformare, care nu mai era ofensiva ci, in mod exceptional, defensiva Pentru a nu se compromite, trebuia si se giseasca 0 scuza a acestei fapte care, parese, nu fusese decit 0 regretabilé eroa- re, Campania nu a convins pe toata lumea, dar a obtinut dowd rezultate marcante: primulministru al Greciei, domnul Papan- dreu, a declarat in 3 octombrie c& avionul coreean executa 0 rmisiine de spionaj pentru C.LA. si violase spatiul aerian sovie- tic pentru a spiona anumite obiective"; din partea sa, revista britanic Defense Attaché a publicat tn articol care demon- stra activititile de spiongj ale Boeing-ului. Dandu-si seama ci fusese dezinformata, a dezmintit ulterior afirmatile, dar réul se produsese Operatiunea SIDA (1983-1985) Operatiunea consta ina se da de crezut, mai ales in trile din Lumea a Treia, cé virusul HIV e produsul unui laborator american de rizboi biologic. Evident, obiectivul era incuraja rea sentimentelor antiamericane, dar si, se pare, deturnarea atentiei mondiale dinspre atentatul la viata Papei, unde mul- torali se parea cé depistau urme ale K.G.B-ulu. Tnformatia a fost lansata initial in India (tot prin transmiti- tor), apoi reluata de Literatumaia Gazeta si Pravda, unde 0 insotea o caricaturé: reprezenta un medic predndwi unui general o eprubeta cu virusul HIV, in schimbul unui teane de dolar in jurul lor se vedeau picioare desculte, presupuse ca apartinandude celor morti de SIDA; nu se intelege foarte bine de ce fiecare virus avea surprinzatoarea formé a unei cruci samate. In 1987, sovieticii au recunoscut ca era vorba de opera- tiune de dezinformare, dar marturisile lor sunt departe de a fi convins pe toala lumea, mai ales in Aftica si Asia. Poate ca, de ail nici no doreau. Operafiunea KKK. (1984) Sportivii din anumite tari africane au primit amenintari semnate de Ku Klux Klan, cu scopul de ai descuraja sa par-108 VLADIMIR VOLKOFF ticipe la Jocurile Olimpice. Presupunem ca si aceasta era o operatiune a K.G.B-ului, itrucat Ku Klux Klanul nu se ames tecd niciodat in relaile internationale. Afacerea Pathé ‘Afacerea Pathé, pe care am lisato pour la bonne bouche, desi e putin anterioara celor precedente, este singura pe care cunoastem de la un capit Ia altul, pentru ca Pierre-Charles Pathé este singurul agent de infkienta care a fost vreodata prins asupra faptului, arestat,judecat, condamnat si. gratia. Simpatizind de mult timp cu Uniunea Sovietica, domnul Pathe descria teroarea stalinistca pe ,durerilefacerit parad- suluiterestru si se cAsitorise cu o rusoaicd. Nu definea secrete de Sia, dar cunostea multi lume sifusese recrutat de K.G.B. pentru a Iuera ea informator ,de ambiant ~ adicé, stabilea _profllul” persoanelor importante pe care le innea si pe care KG.B.-ulintentiona si le recruteze. Nu peste mult, KGB. ska dat seama cd, in calitate de informator, domnul Pathé nu valora mare lueru, dar putea fi util ca agent de influent, asa ala luat in primire Departamentul A. Dommul Pathé a creat un buletin intitulat C1S.E.P. (Cen- trul de Informatii Stintifice, Economice si Politi pseudonimul de Charles Morand, a scris articole in France- Observateur, Libération, L’Evénement, Le Nouvel Observa- teur, Réalité, Option, La Revue des Cadres C.G.T., Vie Ouvrt re. A finantat 0 scrisoare coniidentiali de informa, ititulata Synthesis, a KG.B-ului. Synthesis numéra cam cinci sute de abonati: patruzeci si unu de ziaristi, dow’ sute nouszect si noua de deputafi, 0 suta treizeci si noua de senatori, paisprezece ambasadori si sapte persoane particulare, Spre deosebire de celelalte publicati la care colabora, domnul Pathé mu luda pe faté Uniunea Sovietica, dar denunta sistematic amenintrile cchineze si americane, “Manipulat mai inti de Kondraciov, adjunct lui Agayants, ddomnul Pathe a trecut apoi in mainile ofiterilor K.G.B. Gremia- kin, Borisov si Kuznetow. Domnul Pathe, care avea 0 adevirata avere personala, nu sa codit si incaseze si micile bacsisuri ale K.G.B-ului~in total, o ut de mii de franc in doudizeci de Tratat de dezinformare 107 ‘ani, se pare, sum in care se recunoaste usor laba K.G.Blu: pli mici pentru a nu résfala agentul, pti suficiente pentru ‘al compromite. Banii i erau predati lui Pathé cash, In pic sau in interior cate unui zie schimbat discret cu un alta, pe par cursul nor intanii clandestine prin cafenele de la periferie. Arestat de D.ST in 1979, cu prilejul unui contact cu ofite- ful siu de legiturd, asupra fui au fost gisite exemplare din Synthesis, proiecte de articole pe care le supunea aprobaii K.G.B-ului ilista de abonat. Evident, ofiterul de legiturd a fost expulzat, iar procesul Jui Pathé, avand loc in una mai a anului 1980, a fost exemplar din mai multe puncte de vedere. ‘Acuzatia tindea sa demonstreze ci Pathé nu fusese un spion propriuzis, ci un ,serib al K.G.B-ulu sie, intran conflict tat de profund ca acela dintre URS. si umea liber’, faptul de ai transmite informati reate inamicului putea fi mai putin grav, in ultima instant, decat furnizarea de informati false lidertor de opinie din Franta. Curtea pentru Siguranta Statulu a dat curs acuzirii, cel putin pan’ la un anumit punct: relatile informative cu tara stra fusesera dovedite, iar legea autoriza 0 pedeapsi de douazeci de ani. Pathé a primit scrisé, sa manifestat o miscare de protest gene- ‘sau indignat, pentru cé domnul Pathé (in varsta de saptezeci de ani), era prea batran ca si mai fie condamnat: sar fi scandalizat oricum, si daca era prea tind, prea bolnav, prea sarac, prea simpatic sau prea marginal, Fie presa nu intelegea, sincer, in ce sens un agent de influe enti e mai periculos decét un spion, fie se simfea vizata de i condamnare. Tot ceea ce i se reproseazz, e cia fost «agent de influen- ti», 0 marioneta care practica intoxicarea la cel mai inalt nivel, in contul Uniunii Sovietice..a scris Le Figaro, recunoscénd ca era ,agentul perfect al noii politici practicata de KG.B., care consti in a raspandi «dezinformarea».* Le Monde ba prezentat ca pe ,un rusofil convins* (cea ce era o mare ipocrizie: sovietic retibuit" ar fi fost mai exact), induiosdndu-se pentru cei ,dowazeci de ani de eforturi pentru108 VLADIMIR VOLKOFF a face si existe si si supravietuiasca niste buletine confiden- tiale", dar uitind cé unul dintre acestea, cel putin, fusese sub- ventionat de un serviciu extern strain. Cand ministerul a deciarat public c& nu era vorba de ,crearea unui now mac. carthysm, 0 noua vanitoare de vrajitoare", Le Monde a scris, sententios si suspicios: ,Aceasta asigurare nu face nici doua parale." este céteva zile, in 30 mai 1980, Le Monde a mers si mai departe cu spiritul subversiv: ,Cnd sanctiunea depaseste orice misura, ¢ atinsa libertatea insisi.. Legea care a fost aplicata condamna cu precizie orice relate informativa cu 0 putere string, atunci cénd e «de natura sa diuneze situatei militare sau diplomatice a Frantei sau intereselor ei esentiale> Cine a daunat, in cazul de fata, intereselor esentiale ale Fran- Dommul Pierre Pathé, bunul analist (sic) redus deacum la ticere? Sau cei care vor Si inchida gura? Sa ajuns la limita absurdului, .Bunul analist redus de-acum la ticere* actiona Contra plata in beneficiul unei puteri straine care nu-si ascun- dea intentia de a raspandi in lumea intreaga dictatura prole- tariatului. in rest, pe parcursul procesului se dovedise din abundenti cd interventile domnului Pathé urméreau s& per- turbe relate Franteicu alia eis, in consecint ,s8 duneze situatiei [ei] diplomatice” in acelasi numa, stiind bine c& trebuia si pund punctul pe i, Le Monde a reprodus opinia U.N.SJ. (Uniunea Nationala a Sindicatelor Jurnalistilor) care estima cé domnul Pathé nu fusese condamnat ,in calitate de spion, ci ca agent de influ- enta si «dezinformare>“. (Observati indispensabilele ghilimele, acesti ghimpi de care Le Monde nu poate sa se lipseasci.) In ‘contintare, unitnea sindicala protesta contra unei decizii care ii permitea une jurisdicti de exceptie si hotirasca, ,in arbitra. rul cel mai total, ce este sice nu este actvitate informati, si anume, ,si inchidé un om in numele ratiunii de stat, numa pentru natura convingerilor lu, lane din nou in plina abera- fie: de cand este ,ojurisictie de exceptie" o curte oficial a sta- tui, cu sediu permanent, de cand reprezinta ea ,arbitrarul cel ‘mai total"? Iar end un om e inchis nu ,numai pentru natura convingerilor lui, ci pentru ca jucat, pe bani sunatori si stile Tata de dezinformare 109 * terme. ‘nul ,complot"trebuit sa fie hua intrun sens profund ironic, evident, ,Este portretul lui Mitterrand o imagine subliminal? Raspunsnu, fiinded poate fl observat eu ochiul iber* (da, se poate, dar nimi deruland imaginile cu incetinitoru). storia «experientei» citati de Le Quotidien apartine mitologiei pop lare.* ,Cifrele ciate? O fantasmagorie." De altel, ,imaginile subliiinale na determina nici o modificare de comportament, sat prea pufine. in caz extrem, nu i influenteaz’ decdt pe cel re sunt deja convinsi. lar «impresia directé asupra subcon- Stientului a fo fabula” (Si remarcim in trecere ghilimelele Si conditionaluil ait de dragi unei anumite parti a presei) Uniicomentatori, este adevarat, sunt mai lucia: ,Ne pute, intreba totusi.in mod legitim asupra motivelor care au deter- ‘minat postul Antenne 2 si pe realizatorul David Niles si alez- «a, tocmai cu sapte luni inaintea unor alegeri prezidentiale, portretul lui Frangois Mitterrand pentru un generic difuzat de patru sau cinci ori pe ai, a seris unul dintre ei. Cu toate acestea, respectivul nu vrea si mai auda vorbinduse despre intreaga poveste: .Ne vom opri aici cu polemica: impactul imaginilor subliminal este incd imperfect cunoscut,inclusiv de catre oamenii de stint" Dar nu impact imaginilor sub- Jiminale en joc, bunule domn, ci deontologia unui om de stat! Tratat de dezinformare 159 Pe un ton glumet, un alt comentariu,intituat Subliminale ‘ment vétre (Subliminal, al dvs.,aluzie la formulele gen ,Cu respect, al dvs." etc.) ne eufund’ si mai mult in ceata. Aflam ca efectul subliminal exist intradevar dar, asa cum se preci zeaza intrun chenar negru gros, numai pentru durata de 0 ‘ut de milisecunde. Pe scurt, ceea ce na existat, na existat, chiar daca ar fi existat, nua avut nici o importanta. fn toate acestea, bineinteles, asupra presedintelui nu planeaza nici 0 Dinuialé: toati lumea e gata sisi faci jocul favorit, acela al intreruperi circuitelor. Directorul campaniei electorale a Tui Jacques Chirac merge pina laa declara: in azul acestui igen de imagine, profesionisti publictti fi cunosc bine pute- rea de persuasitne clandestina.,ajunggind chiar si insinueze: «Nu vreati s& cred cf actiunea a fost orchestrata, dar." si are Inare grifa sa lase in suspensie acest ,dar“! In casa politica francezi, exist lueruri care nu se fa, nici macar intre concu- rent Singurele comentaii de bun-simt pe aceasta tem att apar- tinut unui mare specialist in publictate: ,Este genul de metoda care se preteaza prin excelent maniptlirilor (.). Cu dcazia ‘celei dea doua campanii electorate a lui Ronald Reagan, cerce- tatori de la Universitatea Berkeley vizonasera tot ansamblul filmelor publicitare pentru a verfica daci in spoturile presedin- tell fusesera stecurate sau nt imaginisubliminale (.), In rant, pare si se considere ci totul este anodin (.)."Tot ce va ‘ot spune e ca persoana care transmit aceste imagini nu poate sustine ci nu ste cele apeleaz la subconstient." Foarte bine. Dar unde este explozia de furie a poporului suveran de care sia batut joc? Tar acum, dupa zece ani si mai bine, unde e amintirea colectiva a acestel afaceri? Majoritatea au ficut asa inet 0 ute si, dacd ave prostul gust de a le-o aminti vi vor raspunde: ,A, da! Am auzit vorbindwse vag de asa ceva in perioada aceea, dar e clr cf r-a schimbat cu nimic rezultatele." in urma unor cercetii facute asupra colectilor ‘mai multor ziare diverse, se pare ca Le Monde nici macar nu ‘amentionat afacerea. ‘Niucitor? Elementar!160 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare 161 »Ceva despre care nu vorbesc, nu exist Una dintre pri mele axiome ale dezinformari Daca analizim incidentul din punct de vedere tehnic, vom ‘bine, in ordine, urmatoarele momente: 1. prima operatiune de dezinformare subliminala pentru a ajuta la realegerea iui Francois Mitterrand, Client: Frangois Mitterrand sau comanditari lui; 2. punerea in aplicare de catre un agent, autorul insert" fotografie’ in generic; 3. transmitator (prezumat inocent): postul Antenne 2; ___4-operatiunea este denunfati de presa, nu poate fi dezmin- {iti pentru ca exista doveri si, in consecinté,trebuie si fe im treruptis 5. se lanseaza o a dou operatiune (presupusi spontana), desta sa disimuleze existenta celei inti sau cel putin s diminuezeimpactul nega pe care Far f putt aveadezvau reaacesteia; 6. consimtimantul publicului francez, care detesta att de tare sé fie victima farsei, incat prefera politica strutuli Evaluat: . ___~ prima operatiune. intrerupt in plind desfigurare. Bfica- Citate imposibil de evaluat. In orice caz, Francois Mitterrand fost reales, ~ a cloua operatiune. Reusité completa a camufljului, mer- ‘ind pnd laa sterge amintirea primei operaliui, Mesaj clandestine auditive Mesajele clandestine auditive se bazeaza pe tehnici diferite Este vorba de strecurarea unor solicitari in inregistrari, de obicei muzicale, Nu sunt percepate, dar se receptioneaza totusi Ja nivelul subconstientului. Este cam ca si cum subconstientul nostri ar auzi sunetele fuierului pentru cdini fara ca strat constient sisi dea sel seama. sen ht imprimarea mesajti subliminal se floses cin teh ~ frecventa modulati = frecventele foarte joase Gintre paisprezece si dowizeci de cic pe secund); = freoventele inalte (tre saptesprezece mit si doudzect de mii de cicli pe secunda); — viteza variabilé (audibilé numai cu ajutorul unui aparat specializat anume in acest cop); mesejulinregstatinvers, neavind nici un sens asa cum este auzit, dar avand unul, de preferinta subversiy, in ordinea inversa a fonemelor (a nu se confunda cu palindromurile gen Ele fac cafele care, in ceea ce le priveste, se adreseaza inteli- ent’). Conform diverselor studi care s.au intreprins asupra aces- tui subiect, se pare cd ,atunci cind creierul e stimulat in mod prelungit de un anume semnal ultrasonic, se produce 0 reac- {ie biochimica echivalenta cu o injectie de morfind, dup cum indica insusi numele: endomorfina (morfina naturala). Reac- tia produce un dublu efecto stranie senzatie de bine si o act- vvare a proceselor mintale. Este ca si cum hiperactivitatea creie~ rului ar permite acestuia si inteleags cu mai multa lucditate mesajul subliminal, Se amorseaza un cerc vcios." (Regimbal) In virtutea acestei reactii endocrine, se pot adresa mesaje clan- destine unui ascultitor cu atat mai receptiv, cu cat este incon- stient Formatille rock'n'roll nu se sfiese si exploateze aceasti tate: intre altele, Alice Cooper, The Beatles, Black Scbbath, Hvis Presley, KISS, Led Zeppelin, Rolling Stones, ‘The Who. ‘Exemple de mesaje inversate: in cdntecul Beatlesilor Re- volution Number 9 se aude de zece oro serie de sunete ase- manatoare cu Number nine, number nine (Numarul now’, numarul noua), dar care, de la coada la cap, devin Turn me ‘on, dead man (Exciti:ma, mortule) ~ mortul respectiv paréind si fie lisus Christos. Melodia When Electricity comes to ‘Arkansas a formatiei Black Oak Arkansas e si mai explicit: ascultate invers, cwvintele inteligibile proferate de interpreti rezulta in Satan, Satan, he is god, he is god (Satan, Satan, este Dumnezeu, este Dumnezeu), Seva obiecta ci aceste mesaje nu sunt de ordin politic. Si totusi:VLADIMIR VOLKOFF ~ elogiaza perversiunile sexuale sub toate formele; ~ fac apologia sinucidi = inciti la violent si omor; = recomand convertirea la satanism. ‘Toate aceste solicitari sar inscrie perfect intr-o campanie gen Sun Ti~ dar, in acelasi timp: cheami la revolti contra ordinii stabilite, ca interpretii americani de rap al caror refren preferat este, dupa cum se sie, Killa pig*, care nu mai e chiar att de departe de polit Revista Rolling Stones declara deschis: ,Rocksl e mai mult decat muzic’, este centrul energetic al une noi cultur sal uni tineret in pina revolutie.* In bestsellerl siu Do It (Facetio"), anarhistul Jerry Ruhin scrie:,Flvis nea desteptat trupurile, schimbindute in intregime. Hard rockal animal al cirui secret se ascunde in beat energie pitrundea cu caldurd in interio- rul corpuluinostru: ritmul antrenant ficea si nivaleasca toate pasiunile care fusesera refulate, rfinute. Bancheta din spate a unui automobil era teatrul revolutieisexuale... ta vreme ra- dioul masini servea drept miloctor al acele Subversiuni, M zica rock a marcat inceputul revolutiei, Am fuzionat o nowa viata politics, avand un stil de viata psihedelic. Modul nostru de a trai, acidul nostru, hainele noastre freaky, muzica noastra rock, aceasta e adevarata revolute!” Se observa cé, pentru anumiti adepti ai rock-ului, politica ‘nu maie chiar atat de departe. In orice caz, statul Arkansas, urmat de celelalte State ame- ricane, a demonstrat ca situatia era lua in serios, interzicdnd vnzarea oricérui material audioviaual care continea un mesaj ‘a cari prezenfi nu era semnalata pe ambalaj Si dimpotrvi, daca se doreste, psihologia industrial intre- buinteaza curent mesajele clandestine amestecand cu muzica . Trebuia sé se «revolutionarizeze> orie- ni, s8 fie «purificati»,trimitindui si lucreze la tara. La fel cum de atatea ori, in Asia, ciderea unei dinasti a fost insotiti de abandonarea capital, tiranii khmeri au dorit si ei si dis trug orasul pe care il considerau un satelit al strnilor, mai * Joc de ewinte: Le Monde ~Lamea (18)170 VLADIMIR VOLKOFF Indi francezi, apoi american, acest oras care fusese clit din sudoarea munei lor fara le aduce nimic in schimb," Aceasta expulaare nu este decit o ,evacuare’, justificati de altel printro tanga trate, prin dowd ocupati strane, prin uilitatea de ai pune la munca pe burghea Girebuia”) si, dent, prin acea faimoasé ,sudoare" a poporului pe care to exploateaza in propriul lor profit, redactorii de la Le Monde Iafelca siceilalt Sinam termina Redactorul declara ca nu infelege evacuarea total spi- talelor care adiposteau eam douazeci si cinci de mii de rit si bolnavi. Dar, pe de o parte, condiilesanitare din spitale rau deplorabile (,Uneori, pacienti si imparteau patul cu ca- davralcéte unei femei moar de edtevazile*~ de ce mereu © femeie?, ar pe de alté parte, cand mult dintre cei care au splecat pe patul cu rotle sau pe tang aveau si moara pe drum, ‘eat ar 8 mrt oricum in mizerie™ Pe scurt, iertarea e daruitd in toatainima In rest, in toaté aceasta afacere, Le Monde e foarte pornit pe inchiderea ochilor Khmeri rosi impundndue tuturor locuitorlor 0 now’, identitate, un membru din anturajl printului Sihanouk a renunfat i se intoarcé in Cambodia, unde nar mai fi putut niciodata sisi regiseasca cei doisprezece copii care nwi mai purtatt numele. Le Monde are rispuns la toate: In Afica nea ‘ri, compari redactorul, ,mai multe guverne au constréns locuitori sisi abandoneze prenumele cestine si in anumite cazuri,patronimele, atunci cdnd erau de origine stein. Si iteaza exemple care, bineinteles, nu au nici legatur cu fami lle cambodgiene deamembrate prin impunerea pseudonime- Jor: astel, alam ca generalul Joseph-Désiré Mobutu se numes- te acum Mobutu Sese Seko Kuku Ngbendu Wazabanga, ca domnul Tombalbaye a renunfat la prenumele siu Frangois pentru a se numi Ngarta, iar generalul Gnassingbe Eyadema se numise odinioara Etienne. Famille cambodgiene au nu- ‘mai motiv de bucurie: dezradacinarea, spolierea suprema, aceea a numelui, a primit binecuvantarea celui mai obiectiv cotidian din toate. Tratat de dezinformare am {ntrucatziarul L’Aurore se dectarase socat, in 15 mai 1975, ca Le Monde a ,participat la 0 campanie destinata sé dea de crezut opiniei publice ca exodul a peste dowa milioane de cam- bbodgieni este in fond un fenomen cat se poate de firesc", sia atras un réspuns résunator, in care redactorul merge pana la a recunoaste ca ,«dogmatismul anonin al khmerilor rosti riscd si faca si piarda importantul capital de simpatie pe care fl acumulasera pe parcursul a cinci ani de lupta curajoasé Scamatoria este executaté cu 0 mana de maestru: autorit masacrelor si ai expulzarilor nu sunt vinovati decat de ,dog- ‘matism’, ir cititorului i se lasd totusi la dispozitie notiunile de simpatie si cura. Eu unul i admir. »Onagrele Jacques Vindex si Gabriel Veraldi au publicat 0 carte de- spre ,agenti de influenta sovietici, de la Lenin la Gorbaciov" Autori au atins esenfialul mai ales in stud cutilor de rezonan- ti occidentale. Pentru a le desemna, au ales cuvantul onagre, care lisa parut cel mai indicat, din moment ce dictionarele fi dau urmatoarea definite: INAGRE: substantiv masculin ~ 1. specie de magar de fall nal 2: magind de lpt fol a distrugeea fort catilor. Autorii observau ca, din 1988, ,URSS. simte nevoia de Retragerea tacticd a celor nouazeci de partide comuniste aimpins deci in lina inti organizatile de fatad. Analiza lor ‘nua fost contestati siar fi interesant si prezentim aici lista pe ‘care au prezentato cu trei ani inainte de ciderea regimului ‘comunist,intrebinduse oare cu ce sor fi ocupind acum aces- te organizati 1. Consiliul Mondial al Pacii (Helsinki); 2. Federatia Mondial a Sindicatelor (Praga); 3. Organizatia de Solidaritate a Popoarelor Afro-Asiatice (Cairo);12 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare i 4, Federatia Mondial a Tineretului Democratic (Buda- esta); 5. Uniunea Internationa a Studentilor (Praga); 6 Insttutul International al Pacii Stockholm); 7. Organizatia Internationali a Zaristilor (Praga); § Confernta Cres pentru Pace Page: "ederata International Democratca a Femeilor (Ber- linul de Est); ae 10, Federafia International a Avocatilor Democrati (Bru- xelles); 11. Conferinta Asiatic si Budisti pentru Pace (Ulan Bator, Mongolia); 12, Organizatia Solidarittii Popoaretor din Aica, Asia si America faimoasa ,Tricontinentali* (Havana); 13. Federafia Mondial a Cercetitorilor Stintici (Londra). Autorii nostri il citeaza pe finlandezul Otto Kuusinen, con- siderat mentorul spiritual al ui Andropov in materie de dez- informare si de masuri active: ,Trebuie si cream un soi de sistem solar complet al micilor organizali care graviteaz it jurul Partidului si acfioneaza in campul lui de influent mai citeaza, de asemenea, pe Wil cc intelectualii non-comunisti tl Miinzenberg, care repeti intl imprumuti adesea numele si spriinal pentru o cauzé comunistd, cu condita ca promo- torii acesteia si nu le aligeze aflerea,sifabricand pe banda rulanté celebrele ,Cluburi ale inocentilor” Guide de la France des luttes ~ ,Ghidul Frantei lupti- ati si grupari care acopera toate sectoarele miscarilor de masa: Dictionnaire de lextréme-gauche de 1945 4 nos jours - ,Dictionarul extremei stingi, din 1945 pana in zilele noastre“ urmireste clar aceasta miscare constanta a curentilor receptivi fati de o dezinformare provenita dinspre stinga sti sii Indexul numelor de persoana arat in plus, cum isi inmul- {ese participarile cei mai activi aderenti: astfel, Jean-Paul Sar- tre avea legaturi cu sapte organiza de la Saccuse la Secours: rouge (,Acuz* si, respectv, ,Ajutorul rosu") Toate aceste grupuri iau furnizat comunismului mondial ‘onagre": lar la ora serieriiacestor randuti, ,onagrele* respec- ive, care au deprins obiceiul zabalei si al hamului, umbla far indoialé in cdutarea unor noi carausi. Ghicitori De unde sunt extrase textele urmatoare? 1, ,CAnd saracii isi insugese unele lucruri, fapta se nu: ‘meste furt. Cand si le insusese bogatii, se numeste profit" 2, ,Societifile multinationale reprezinta una dintre str turile puterii care provoaca cele mai mari frustrari si exercit cele mai nefaste efecte asupra dezvoltarii popoarelor:* 3, »Principali vinovati de dependenta economi noastre sunt puterile inspirate de o dorinta de céstig necon- trolati, care duce la dictatura economica si la imperialismul banului.* 4, ,Subdezvoltarea tirilor sirace apare in general ca o rea: litate Sociala care este produsul secundar al dezvoltariialtor tri, Dinamismul economiei capitaliste duce la stabilirea unui ccentru si a unei periferii, care genereaza simultan bogatia uunora si saricia multora" Raspunsurile oferite de Vindex si Veraldi: 1. un ziar religios, american; 2, Consiliul Ecumenic al Bisericilor; 3. 0 declaratie in corpore, la Medellin, a episcopilor suc-americani; 4. un pos- ‘ulat fundamental al ,teologiei eliberari, intro carte publicata sub acest titlu de parintele Gustavo Gutierez, Nu inseamna ci aceste declaratii ar fi neaparat false: la tunele, as subscrie si eu, Darla fel de evident este ca anumite Biserici au servit cu deliberare drept cutii de rezonanta pen- ‘tru tele campanii de inspirafie marxista. Morala {n acest punct, se ridica o problema morala. Desigur, problema nu sar pune daca am fi convinsi ci, de ‘exemplu, redactorul ziarului Le Monde a fost pltit de khme- tii rosi sau de un colaborator deal or pentru a le face apolo- ‘gia, Cauza sar face inteleasi curand. Dar sa presupunem ca14 VLADIMIR VOLKOFF acest redactor era sincer. Si zicem ca e convins de faptul ca detine adevirul, iar acest adevar urmatorul: ,Orice ar face, Kkhineriirosii au dreptate." In acel moment, jungem la proble- ma moralé, care este destul de complexé: ,Am dreptul si te mint pentru a te face si creziin adevar™™ ‘Sunt multi cei care au rispuns afirmativ ia aceasta intre- bare, incepand cu oracolii care rédeau intre ei dar se aritau seriosi in fata poporului, nu numai pentru asi pastra avanta- jele functilor, ci si, sperm, deoarece, crezind c& posedau adevarurile esentiale, se considerau autorizai si mint la nive Jul amanuntelor ~ pentru a face sé transpara mai bine adevérul de fond. Un raspuns asemanator autorizeaza toate relicvele false, toate miracolele imaginare, toate stahanovismele fante- iste, toate victorile autoatribuite, toate normele asa-zis depa- site, toate planurile cincinale realizate, chipurile in patru ani si jumatate, toate aceste deforma, poate bine intentionate, ale informatio. Suntem de parere cé, daca propagandist care se declara caaatare pot avea dreptul de a truca statisticile si de a sustine neadevaruri verifcabile, publicul are si el drepturile li, printre care acela de a accede la informatiinedenaturate. Sau, gisind ‘ca e mai clar sa se vorbeasca in termenii datorillor deci in cei ai drepturilor, ne gandim cé profesionisti informatie! au datoria de a interpreta vizbil, nu ,prin miloace deturnate Obiectivitatea de aparenti" este intotdeauna 0 prezumtie de dezinformare, voluntara sau nu. Recent, un post de radio a pus si se lipeasca prin Paris afise care proclamau ci ,prea ‘multa pasiune dunea7a informatie, Este o declarate cat se poate de agreabila, dar care trebuie si inspire o suspiciune spontan’, Pasiuni stau in firea omului si, chiar daca trebuie, poate, si incercdm si ne deprindem cu ele, nu trebuie nicio- dati si incercim aii da cuiva de cremut, si mai ales noua insine, ci am reusit. Oricine declara ,Sunt obiectv" este sau nai saut ‘mincinos. Alta vreme cat nu sa gisit mijlocul de ai aplica informa- tiei criteriéstintifice (ar suprainformarea contemporana ne Tratat de dezinformare 175 interzice paid si sa visim la 0 asemenea aplicare), ar fi prefe- rabil si ne informém cu privire la persoanele care isi marturi- sesc deschis prejudecatile. imi amintesc o perioada cand, insircinat si realizez 0 revista a presei pariziene pentru un mic ziar din Martinica, ajunsesem si nu mai conspectez decat L'Humanité si Aspects de la France, pentru c& nici una si nici cealalta dintre aceste publicatii nu pretindeau, cel putin, o obiectvitate ramasé intot deauna intangibili. Mai adéugam Combat, fiindca acest ziar binecuvantat le didea voie redactorilor sai si se contrazica intre ei, Ce lux! Si ce deosebire de acest sfarsit de secol in care a apirut notiunea totalitara a ,corectitudinii politice* care Ie interzice nu numai redactorilor unui acelasi ziar, ci si orga nelor de presi insele, si se contrazica intre ele altfel decat asupra detaliilor!‘Caprrowut XV E ADEVARAT FIINDCA AM VAZUT Superioritatea imaginii in materie de dezinformare Tot ceea ce am asimilat pana acum nu e decat un mizilic {n comparate cu dezinformarea prin imagine. Principiul ,este adevirat pentru cd am citt’ al strimosilor nostri e 0 nimica toata pe lang ,e adevarat fiindcé am vazut" al contemporani- lor nostri sou Mantle imaginin materi de derinformare sunt mu- tiple. {in primal rnd, est literalmente incontestabili Replica Madamei Pernelle: ,L-am vazut, cu ochit mei kam. viaut, ceea ce se cheama vazut* e mai valabilé ca oricdnd si ‘nu facem cu adevirat deosebirea intre cea ce am vazut ,cu ‘chi nostri" sice am vizutintr-o fotografie, int-an fl, la tele- vizor. Stim bine ca exist trucaje, sau pur si simplu prezentiri partiale, dar ceva din noi repeta continut ca trebuie sa .ne ‘rede ochilor". Sfantul Toma si existentialisti, cizand de cord macar in acest caz, aveau dreptate sa nu creada decat {n simul tact, dar noi nu avem intelepciunea lo. In al doilea rand, informatia vizwala nu are nevoie sa treacd prin creier pentru a ne afecta, dupa caz,inima sau viscerel. Creierul este din fire suspicios; din fie, inima si viscerele sunt emotive si ¢ adevarat 4 incarcatura emotionala a unei imagini, mai ales in culori, mai ales animata, este mai puter- nicd decat expresia verbali corespondenti. Daca cititi,fetita eplina de singe", nu sunteila fel de emotionatica atuncl cénd vedeti o fetitiplina de singe. In al trelea rind, imaginea, prin insési natura ei, se pretea- Zila toate manipulérile:selecte, incadratura, unghi de filmare, feventualé animatie, toate ii stau la dispocitie pentru a orienta atentia spectatorului intracolo unde se doreste si pentru ai sopii interpretarea pe care acesta trebuie sa to atribuie. Tratat de dezinformare wr {n al patrulea rind, imaginea se adreseaza maselor intro ‘mai mare misura decat cuvantul: este usor de perceput, usot de reprodus si devine imediat subiect de conversatie. Artico- Jul trebuie safe citt, ceea ce dureaza cel putin céteva minute; afigul sau imaginea de televiziune au un efect instantaneu; prin urmare, articolul pe care il citi dumneavoastra nu este {ntru totul acelasi cu cel pe care fl citesc eu, c&ta vreme ima- sinea ise impune, aceeasi si simultan, unor spectatori nent mérati sicontribuie imediat la masificarea acestora, ceea ce} {ilipseste pe loc de mijloacele lor naturale de aparare contra iluziei ( dezinformare involuntard: Crucigatorul Potemkin Se povesteste cé, in timpul turnari filmului Crucisatorul Potemkin (1926), Eisenstein stabilise cu amiralul escadrei sovietice pusd la'dispozitia echipei de filmare ca navele si apara imediat ce regizorul facea un anumit gest cu bratul, pe ccheu. Un asistent a schitat un gest pe care amiralul ba luat drept semnal, $i toate navele au pornit, cind aparatul nici macar nu era incarcat, Nu aveau cum sa intoarci escadra din drum si ar fi costat prea scump ca sé reia manevra in alta 2, asa cé Eisenstein sa ‘mulfumit sa insereze in film imagini documentare de arhiva: astfel la proiectia filmului, pe ecrane a apirut 0 adevirata escadra a Marinei Imperiale, mult mai numeroasi decat o permitea starea flotei sovietice. In marinele occidentale sa raspandit panica: ,Serviciile noastre de informafii nu neat tinut la curent: flota ruseasca sa reconstituit, am vazuito cu ochii nostri!" Neliniste in rn- ddurile guvernelor. Credite deblocate pentru inarmari ale flote- lor, mult mai considerable decat se prevazuse. Efectele speciale Lev Kulesov (1899-1970) a realizat urmatoarea experienti Un actor (Georges Bigot) priveste in aparat, far nici o expre- sie pe fa. In film sunt inserate trei imagini, reprezentind 0 farfurie cu ciorba aburinds, o fetta culcata intrun sicriu si o femeie bruneta, lasciva, Toti spectatorii,vad* chipul lui Bigot exprimand pe rind foamea, tristetea si dorinta18 VLADIMIR VOLKOFF In Statele Unite, anumite emisiuni televizate explica meca- nismul mesajelor publicitare. De exemplu, unei famili i se prezinta un spot in care se aude cAntind un cocos. Intrebati ‘ce au vazut, mai multi membri ai familieifsi amintese de niste peisaje rurale care nici mau fost transtnise. Catorva indivi li se difuzeazi un film in care un actor vorbeste pe fondul unor zgomote de rizboi. Multi spectatori refin c& actorul se comporta agresiv. Acelasi spectacol erotic este prezentat in fata a dou gru- i lat, pe ecranul televizorului. In- dicatorii de sensibiltate (itm cardiac, transpiratie, tensiune) cresc mai mult in cazultelespectatorilor decit intral spect torilor care vid actiunea desfasurdnduse in ffa lor Fotomontajele Fotomontajele dezinformatoare sunt la fel de vechi ca foto- stil, in plin secol al XIX-lea, sa putut vedea trupal nein- sufleit al printului imperial, fiui lui Napoleon al THea, cu obrazul ras, cand de fapt avea barb; Lecomte si‘Thomas im- cand in realitate au fost sfisiati in bucati de muljime; ostatiii din La Roquette, domi- nicanii de la Arcueil, martri de pe rue Haxo, exterminati in conditi fanteziste si, de altel, periculoase pentru presupustl fotograf, din moment ce, in anuite fotografi, pusilestau n- dreptate direct spre el. ‘Un anume Appert era specialist in asemenea trucaje. ustrul Hansi sia pus talentele asemanatoare in serviciul propagandei de rizboi dintre ani 1914-1918. In timp ce germa- nii prezentau fotografi ale luptelor de strada din Verdun (), francesii publicau o falsi Gazette des Ardennes ilustrata,imi- tndo perfect pe cea reala, care era un organ de propaganda german, Sa dezlinfut 0 gherilé a cartilor postal patriotce, uurmarind sa desconsidere inamicul si sii glorfice pe aliati. Sau vizut atacuri de cavalerie sau de infanterietransformate in debandade, ofteri germani prezentafi ca nistetilhari finda inainte de rizboi pozaserd cu trofeele cistigate la concursurile hipice, cadavre ale rusilor asasinati in 1905 la Odessa care Tratat de dezintormare 179 ‘erau date drept victime ale atroctitilor germane la Varsovia, Un ziar cu ttl predestinat J'ai vu — Am vazut” sa pretat la multe asemenea contrafaceri. Dupa Primal Rizboi Mondial, dorinta de ai judeca pe Kaiser! Wilhelm, pe Kronprinz, pe Laxlendorff sipe Hindenburg ca pe nise criminali de razboi a {ost att de puternica, int nu Sa ezitat si fie fotografia intro Doxa acuzatilor imaginara. Intro perioada cénd fotografile de pres nu ajungeau in céteva secunde pand in paginile revistelor, in Franta a aparut obiceiul de ase lpi capetele noilor presedint ai republicii pe ‘rupurile celor vechi, pentru ca din costumul prezidential sa ru lipseasea nimic. Desigur, comunistii sau vadit deosebit de priceputi la mig caulalile de acest gen, asa ca Trotky, Salin, Radek, Buharin, Zinoviev, au fost vazuti aparand si ds leasi fotografi istorice, in functie de imprejurari ‘Al Doilea Rizboi Mondial a dat nastere tuturor acrobatllor posible in acelasi spirit. Germanii au fotografit in Bretania © cucerirefctva'a Moscovel si cu ajutorul unei bucle ce mon- taj, britanicii au folosit filmu armistitului de la Rethondes pentru a ardta un Hitler demonic care dansa o gigd, cénd el ‘hu ficuse mai mult decat si bata o singura data cu piciorul in ppimint. Intrevederea de la Montoire (1940) intre maresalul Pétain sicancelarul Hitler a fost flmata constiincios, dar ope- ratorul a pierdut momentul esential: stringerea mdinilor. Aceasta a fost adugaté a posterior, intran plan fix. Celebrele fotografii cu infigerea drapelului Ia Iwo Jima si cucerirea Reichstagului sunt aranjate. In Les Ecrans de Fombre (,Ect nele umbref*), Sylvie Lindeperg, care afirma ca jarhivelor li se poate face orice", povesteste cd diverse montje ale filmelor cu eliberarea Parisului hau putut prezenta pe generalul de Gaulle fie aclamat, fie huiduit, in functie de preferintele poitce ale indivizilor responsabili de montajele respective. In fotogra- fia cu scheletele vii de la Mauthausen, cadavrele au fost adau- gate ulterior. Insdrcinat si filmeze eiberarea deportatilor de la Bergen-Belsen, Sidney Bernstein ia cerut sfaturi lui Alfred Hitchcock sia folosit toate resursele studiourilor de la Holly- ‘wood. Sovieticii doreat Si realizeze un film despre eliberarea180 VLADIMIR VOLKOFF de la Auschwitz si, nesisind destui deportat vii, au recrutat localnici german din satul vecin, pe care -au pus sii aclame. Perioada postbelicé a fost la fel de fertla in fotomontae. [Imagini cu colaborationisti executati de uptatori din Recistenta au fost prezentate drept imagini cu luptatori din Rezistenta cexecutati de colaborationisti, iar o celebra fotografie reprezen- tand razia contra evreilor din Vel Hiv, in luna lie a anului 142, este in realtate, conform prefete lui Jean-Francois Revel la cartea lui Gérard Le Marec, fotografia unet alte raz: cea {mpotriva colaborationistilor, in: momentul eliberari Parisui Pe pagina de ziar care anunta punerea sub urmirire a lui Tito si Mihailovii, fotografia lui Mihailovici a disparut, pen- tru ca Tito si ramana singurul comandant al partizanilor. Pentru a protesta contra brutaltatilor politien i francez a transformat in manifestant un poitisttranit la pie ‘mént; altul, nereusind sé obtind o fotografie mortuara a reze- lui George al Vea, sa multumit si culce pe orizontala un cliseu cu regele in picioare, inchizandw artificial pleoapele. ‘Domnal Bidault, presedintele Consilului National al Rezisten- tej, fusese fotografatalturi de generalul de Gaulle, in timpal celebrei treceri pe Champs Bysées. Ulterior, Bidault a adoptat © atitudine favorabilé Algerie’ franceze si cénd cunoscuta foto- ‘grafie, marta considerabil, a inceput s& impodobeasca pereti ‘metroului cu ocazia diverselor aniversir ale victoiei, dommnul Bidaut nu mai aparea in cadrul ei Exemplele unor asemenea procedee sunt nenumarate. in timpul razboiului din Algeria, armata franceza a trebuit chiar ‘si publice un manual despre Metode de trucajfoloste de pro- paganda FLN. Televiziunea Daci imaginea este ambianta natural a dezinformatorului, televiziunea este paradisul lui, dar un paradis inconjurat cu ziduti, de unde nu exist nici o cale de al izgoni. Televiziunea prezinti, efectiy, o intreaga serie de faclitti care devin foarte lusor constrangeri Stirile din lumea intreaga sosese rapid, iar directorit de programe au impus regula de a plasa pe primul loc in jurnatul Tratat de deznformare 181 de actualtiti ultima ,informati-bomb" si, prin insisi aceasta priotitate, sii confere importanta pe care poate sa nu o ‘fina neapérat in sine. Un eveniment are loc la orele 19:30 va apatrea in deschiderea telejurnalului de la orele 20:00; are Joc la orele 23:00, sar putea sa nu se vorbeasca despre el nici ‘macar maine, Aceasta deformare este multplicata de prolife ‘area telejurnalelor: acum douzeci de ani, in Franta, jurnalul de actualitti de la orele 20:00 parea sa fie de ajuns; acum, se transmit tei dimineata,o edie principal la orele 13:0, o alta laorele 2000 so editie medie in jurul miezului nopti Scurtimea intervenor impiedica tn mod firese orice apro- fundare informatie. ati duratele maximale le interven ps ~comentariu de specialist: 50 secunde; ~eveniment extern: 75 secunde; = reportaj: 120 secunde, Presupun ei am avut un aer comic cénd, novice find fn- teale nterviurilor i televiune, mi sa cerut si vorbesc despre oman! meu Montjul in imp de un minut. Am refuzat. Gre- seam. Jacques Merlino povesteste ci se dusese sé intervie vveze pe cel mai mare scritor de limba sarba, care in acel mo- iment era si presedintele Republic Iugoslave, Dobrita Ciosici Fa pus tel intrebir. Cele tei rspunsuri au toalzatcincispre- 2ece minute. A iest un interviu reusi’, dar ,cvasineexploata bil la televiziune*. Tar Jacques Merlino, un om care nu umbli cu ocolisuri, recunoaste: ,Orice gand care are nevoie de peste tun minut ca si se dezvolie este exclus" intrun telejurnal. jue tor, Socrate! Sarit, Spinoza, Bergson, Schopenhauer! Dar ducimatul* e implacabil iar reactie publicului, rm site minut cu minut. Omul cu telecomanda e cel ce trebuieim- ppuscat, sau mai bine is capturat ~ deci, captivat.,Trebuie s schimbam subiectulinainte ca telespectatorul si Schimbe ca- nalul este deviza producitorlor din zilele noastre. Or, telespec- tatorul va schimba canalul dacé, in afara marlor confruntari Politic, se vede obligat si suporte orice dezbatere asemini+ * Indie pentru misurareaaudientc posturilr de teevisiune (tr)182 VAADIMIR VOLKOFF toare cu un rationament. Emotia, sentimental sau senza, singura capabila de ai retine cat de cat atentia. Namai pos- turile pornografice isi pot permite sé-si desfigoare programele cu incetineala. Jacques Merlino isi aminteste o comanda pri- mit prin interfon la orele unsprezece dimineata, pentru 0 cemisiune care urma sa se transmit la orele treisprezec ne faci o explicatie a = Ia spunesmi, Jacques, mai putea Coranului in cineizeci de secunde? in televiziune se creeazi un vartej de informatii care inter- zice orice dialectica. ,Jocurile sunt deja facute, opinia publica incalzita pina la incandescenta, oricat de bun si cinstit ar fi reporterul, nu mai poate decat sa caute imagini care cores- ‘pund informatiilor deja difuzate’, scrie domnul Merlino. Aceas- 1& caracteristica ar putea fi cea mai periculoas’ dintre toate. Contradictia nu este telegenica.’Acumularea, da. Or, reporterii de televiziune sunt bine platiti si tin la situa- {ia lor: dec, nu au nici un interes si culeaga imagini care nu Je vor placea autoritatilor pentru ca nu se inscriu in curentul general admis. Anumite subiecte nu sunt populare si daca, de exemplu, ajutorul unianitar acordat unei tari X este acaparat de profitori, sau daca se instaleaza mortiere in curtile spitale- Jor din tara Y in scopuri provocatoare, televiziunea nu va arta decat impartiri idilice de saci cu orez sau revoltatoare bom bardamente asupra bolnavilor din paturi. In rest, oricat de bine platiti ar fi, reporterii nu-si primesc banii ca si moara la dato- rie sie firese sii ia misuri de prevedere pentru a nu suferi represali: in consecint, is interzic singuri anumite anchete, in special cele refertoare la organizaile cele mai agresive Piata imaginilor este o facilitate care se transforma in catas- trofa. Agentia W-TN. vinde imagini tuturor televiziunilor din lume. Daca ofera imagini obiective, realiste, acestea par terne: ‘nu se cumpara decat senzationalul, deci dihatomicul, care este transmis imediat prin satelit. 0 evhipa care se deplaseaza la fata locului si realizeaza un reportaj mai conform cu realitatea nu are nici o sansi de a difuza faptele pe care lea vazut: se stie de mult ca e aproape imposibil sa se mai corecteze o injor Imatie deformata". Ceea ce se aplica dezmintiri verbale este Tratat ce dezinformare 183 si mai valabil pentru dezminfirea care sar dori adus unei ‘magini ancorate deja in subconstientul spectatorulu. Exista si 0 bursa a imaginilor: de cinci ori pe 2, marile refele de televiziune fac schimb de imagini; astte, TF1 sau France 2 primese circa doua sute de minute de imagini. E usor de ghicit dupé ce crteri sunt alese. Nu cost mult, Nu cexisti timp pentru a le verifica. Si, evident, nu sunt semnate, Iresponsabilitatea atinge culmea. Dar efectul este cu att mai _irobitor asupra publicului cu cét, att din lene cét si din cauza ‘gustului pentru senzational, toate refelele din lume ajung in cele din urma sé difuzeze aceeasi imagine, care se regaseste pe toate ecranele si al carei impact creste dincolo de orice proportie nu atat datorta interesului pe care il prezinta, cind caelect al repetii Se observa ci, i stn cele mal inocente situa, se reunese toate elementele pentru a induce telespectatorul in eroare. Plasati la originea informatiei un grup de influenta care are interesul de a dezinforma opinia publica asupra unui anumit punct, iar sabstul vrjitoarelor mediatice se va dezlintui fir ca ulterior si se mai poati aduce nici o corectie uti, fra ca nici o marturie, oricat de competent ar fi, si se mai pdati face auzit ‘Vom cita numai doua exemple, care nu at avut consecinte grave, dar care demonstreaza usurinta sifirescul eu care se dezinformeaza la televiziune. Emisiunea Arrét sur image a prezentat, intre alte cAteva sute, urmitorul incident. In cursul reluaritransmisiunii unei interventi in Camera Deputatilor de cétre un parlamentar ostil guvernului, o emisiune de televiziune a aratat mimica cexpresiva a primuluiministru, domnul Lionel Jospin. Informa- tile ulterioare au dezvaluit ci acele expresiifusesera filmate in alte imprejurari si inserate in banda video a reluarii. Dar {oli telespectatori au continuat sa spun: ,Daca am vazut cu ‘ochii mei In timpul unei emisiuni televizate, presedintele Elin a parut sa aiba un debit verbal ciudat de lent: sa tras concluzia ‘cam pripiti ca i se impleticea limba, pentru c bause prea mult. Or, adevarul era c& inginerul de sunet, nefacénd parte184 VLADIMIR VOLKOFF dintre simpatizanti sii politic, incetinise cu deliberare banda. ‘Omul a sfarsit prin a recunoaste dar, bineinteles, era prea tirziu: telespectatorul il ,vizuse" pe presedinte beat. Nu sia schimbat parerea, cum fu siatt schimbat-o nici toti cei care se distreaza sa perpetueze legenda numai pentru ci le con- vine. Imi imaginez ci cittorul acestor rinduri rade pe sub mustata, murmurand: ,Zicé Volkoff ceo vrea, stiu bine ca Bltine un betiv fra a avea nici cea mai mica dovada, Totusi, la fel de adevarat este c& anumite mituri, prost ticluite, nu ,prind”. : ‘Se organizase 0 operatiune de dezinformare pentru a ras- i in lume convingerea ca la Timisoara se gasisera gropi ‘comune. In realitate, se fotografiasera doar cadavrele dintro ‘morgg, iar minciuna a avut picioare scurte. De asemenea, campania de ,satanizare” a Irakului a tras si-ea cateva rateuti. O kuweitiancé de cincisprezece ani a de- Clarat in fata Congresului american ca vazuse soldat irakieni tind alimentarea cu oxigen a incubatoarelor, ficdnd si moar zeci de sugar, Aceasta marturie a fost citati de opt ori de cétre presedintele George Bush in emisiunile televizate unde api- rea, declansénd o emotie enorm in acea natiune unde curg rauri de lapte al tandretei omenesti. In realitate, tanara era fiica ambasadorului,kuetian la O.N.U. si nu mai fusese in fara ei de ctiva ani, Intrucatafacerea nu se petrecea in Franta, CBS. aindrazmit so demaste. ‘Sai salutam in trecere pe profesionisti de calitate care salveazi onoarea meseriei, aparand o informatie edt mai con- forma posibil cu realitatea Caprowt XVI UN STUDIU DE CAZ Un caz recent dé dezinformare merita si fie studiat in de- taliu, pentru ca reuneste aproape toate elementele unei opera- tiuni exemplare. Din acest motiy, i vom consacra citeva pagini. Este vorba de operatiunea ,Bosnia’, care ar putea prefigura altele de acelasi gen. Si reluim structura pe care am definito putin mai devreme. Glieatul O declaratie a agentiei private de relatii cu publicul Ruder Finn Global Public Affairs, citata de Jacques Merlino in cartea sa Les vérités yougoslaves ne sont pas toutes bonnes 4 dire— Nu e bine ca toate adevarurile iugoslave s4 fie cunoscute' arata ci, intre lunile august 1991 siiunie 1992, clientul acestei afaceri a fost republica Croatia; din luna mai a anului 1992 pand in decembrie a aceluiasi an, clientul a fost republica Bosnia: Herfegovina (mai exact, fractiunea musulmand a acestei repu- blici; iar dupa octombrie 1992, a fost regiunea autonoms Ko- sovo. Or, se intimpla ca, parca accidental, comunitatea media ticd sa fi sist in ajutorul croatilor, al musulmanilor bosniaci sial kosovatilor, mereu contra aceluiasi inamic: Serbia. ‘Totusi, nu e prea verosimil si presupunem ci aceste dou’ republici now-nascute si cea dea treia — care, laora cand scriu aceste rinduri, inca nu are o existent legal - au putut achita notele de plati ale‘agentiei Ruder Finn. Dincolo de aceste cectoplasme, se vad profilanducse clienti mai seriosi. Adevarul este ci mizele jocurilor geopolitice din Balcani sunt considerabile. 1, Balcanii controleaza drumurile petrolului si gazelor, nu hhumai pe cele ale Arabiei, Irakului si Kuweitului, ci si, poten- tial, pe cele din Marea Caspica si Kazahstan,186 VLADIMIR VOLKOFF 2. Pribusirea comunismului ridicd problema dominatiei supra Europei de Est, care debordeaza de materi prime si ‘mind de lucru iefin gi in curdnd va primi cu bratele deschise toate exporturile occidentale ' 3, Pentru mai multe puter, printre care Statele Unite si Germania mai ales, e foarte important sa incercuiasca Rusia, {nconjurando cu o ,centura verde" (jslamica), sti submineze prestigiul, so paralizeze cat de mult posi 4. NATO,, care este chemat sa devind jandarmul lumi, are nevoie si se antreneze si sisi experimenteze materalele (de preferinté, pe un teren devotat vendettei universale). ‘5, Lumea germanica nu a remuntat la ideca de asi deschide o iesire la Marea Mediterand, 6, Islamul arde de nerabdare sa inceapa o ,cruciad’ pe invers" si dispune de mijloacele fabuloase pe care i le ofera petrolul arab, 7. Tatil islamice vor forma o pial cu sapte sute de mili cane de cumparitori - nu peste mult, un miliard ~ oferind si ele o mana de lucru ieftina 8, Vaticanul, care a permis si se construiascé o moschee la Roma fir a cere o actiune reciproca in tiile musulmane, prefer sa sprifine prezenta istamica decat prezenta ortodo: pe tertorile pe care in realitate ar dori si le vad intrate com- pilet sub influenta Iu. 9. Dunarea este calea natural care uneste Estul si Vestul Buropei. 10. Statele Unite dorese ca Europa sa se unifice, pentru a slibi nafiunile europene, dar sub o forma dezavantajoasa si, de preferinta, impotriva Rusie, “Toate aceste puncte sunt piese componente ale unui joc de puzzle, Ca atare, ele nu permit si se conchida cine este adeviratul client, unul sau mai mull, care se ascunde in spa- tele croatlor, al musulmanilor boshiaci si al kosovarilor. Se poate presupune ca respectivul nui va lisa masca si cada prea curand. Tratat de dezinormare 187 Agentul In domeniul dezinformar, aii nouizeci au adus tri me tafii principale: ~ prabusirea clientului principal (comunismul); ~~ triumful imaginii; ~ vulgarizarea metodelor. Practic, in zilele noastre, la fel cum este suficient sa se consulteInternetul pentru a sti sa se construiasca, cel putin in teorie, o bomba atomica, tehnica dezinformarii, de altfel destul de simpla, sta la indemana ori- cui are mijloacele de ao pune in aplicare. Reaultat: privatizarea dezinformanii, care aduce profit, pen- ‘fru moment, mai multor societifi americane ce-si asuma, fara mustrari de constiinta, manipularea maselor, contra unor sume de bani sunatori wrnaitori, impodobiti, de preferinté, cu de- clarafia In God we trust. Doua dintre aceste societati sunt cunoscute publicului, sau ar putea fi, daca publicul sar preocupa de lucrurile de acest gen: agentia Hill and Knowlton, care a intreprins operatiunea fle deanformare despre Irak intra mod cam balbat st agen tia ee care a executat un ,parcurs ireprogabil" in afa- cerea bosniac Jacques Merino ba interviewat pe directorul agente Rur der Finn, in biroul su de pe M Street, la Washington D.C., si mprumutim de la el confidenfele acestui persona}, numit James Harft Societatea, spune el, actioneaz cu ajutorul unui fisier, al unui computer si al unui fax. Fisierul contine cateva sute de nume: ziaristi, oameni politici, reprezentanti ai asociatiilor umanitare, universitari. CCompaterultriaza aces sir conform unor teme incrucsate, pentru a gasiteme eficiente. Faxul trimiteinformafit precise {uturortintelorseletionate »Meseria noastra", spune James Harff, ,este aceea de a disemina informatii (..). Viteza reprezinta un element esential. Imediat ce o informatie devine buna pentru noi, rebut sa 0 ancoram imediat in opinia publica. stim perfect ca prima afirmatie e aceea care conteaza. Dezmintirile nu au nici o efica- citate"188 VLADIMIR VOLKOFF Inte lune junie si septembrie ale anului 1992, in folosul ‘musulmanilor bosniae, agentia a ~ av treizeci de intr cu principale grupuri de presis ~ difuzat treisprezece informati‘in exclusvitate; ~transmis treizeci si sapte de faxuri de ultim minut, cexpediat saptesprezece scrisor oficiale; tat opt rapoarte oficiale; ~ dat patruzeci si opt de telefoane unor membri ai Casei Albe; ~ purtat douizeci de convorbir telefonice cu senatori lansat aproape o suté de apeluri unor personalititi din massmedia Profesionist,ascultatim pe mine. Studiul piefet Agentia Ruder Finn a studiat piata, adic’ starea de spirit ‘mondial in privinta Serbiei, Situatia se prezenta foarte prost, de pe urma mai multor factor: ~ sirbi luptasera eroicalaturi de Alii lor rizboaie mondiale; ~ nazistiinfintaser un stat croat, pe care croati din pre- zent il revendicau far pudoare; ~ unii musuimani luptaserd alituri de germani tn timpul celui deal Doilea Rizboi Mondial, furnizanduele chiar so div 2e SS: Handschar Division, cunoscuta pentru slice ~ ustasiicroafi si musuimanii din solda nazistlor svar sera un genocid contra populailor sirbesti, evreiesti si tga nesti din Iugoslavia. Numarul vitimelor difera in functe de surse (dle la tri sute de mii la sapte sute cincizeci de mi), dar faptul in sine nu este contesta; domnul Franjo Tudlman, presedintele Croat, publicase jn 1989 0 carte care poate fi consideraté antisemiti, Deruta adevarului istoric, si nusi ascundea deloc admiratia faté de Ante Pavelii dctatorul nazist al Croat; ~ domna! Alja Lzetbegovei, liderul musulmanilor bosniaci, publicase sel, in 1970, o Declaratie islamicdin care lua atitud ne in favoarea unui stat islamistitins din Maroc pin in Indo- ‘timpul ambe- Teta de dezinormare nedia, De asemenea, se pretindea ci in fiecare fi mulkumea Jui Dumnezeu ci nu avea de sotie 0 sarboaica sau o evreica. Dezinformatorii de la Ruder Finn au apreciat situatia si au .ceput sa astepte cu vigilenta ocazia pentru a o rasturna. ‘Trebuie sa spunem, pentru a le reduce intrucdtva meritele, ca ignoranta opiniei publice mondiale (si indeosebi a celei americane) asupra situatiei din Iugoslavia era stupefianta, ‘marturie find acest dialog dintre Warren Christopher, Secre- tarul de Stat al Statelor Unite, si David Owen, mediatorul bri- tanic, citat de Michel Collon: CHRISTOPHER: ~ Dumneavoastri, europenii, sunteti de vind cd ‘ati lsat pe sarbi si invadeze Bosnia, OWEN: - Dar acolo locuiau, CHRISTOPHER: - De mult? OWEN: - Dintotdeauna. Prinnul suport Primul suport de care s.a folosit agentia a fost publicarea in ziarul New York Newsday a unor articole despre lagarele de prizonieri unde erau inchisi musulmani, Sé-i omagiem perspicacitatea cici, in fond, ce altceva dovedeste un lagarr de prizonieri, decat ca nu toti sunt omoriti? Dar pretextul se ga sise, iar Ruder Finn, cares infipsese colt in el ca un buldog, ii dea drumul, ae Ideea de geniu a agentiei Ruder Finn a fost, conform pro- priei sale marturisiri, aceea de asi asigura un transmitator ‘Cuvantul ,lagar* find suficient, dupa cum lesne se poate intelege, pentru a pune pe jaraic acea comunitate, Ruder Finn a.abordat imediat trei mari organizali: B'nai B'rith Anti-Defa- mation League, American Jewish Committee si American Jewish Congress. ,Le-am propus sa publice 0 nota in New York Times si si organizeze o manifestatie de protest in fata sediului Nafiunilor Unite", declara James Harff, fara nici un echivoc. Acest mod de a specula holocaustul nu il socheazit ‘cu nimic. ,A reusit formidabil de bine; intrarea in joc a orga-120 VLADIMIR VOLKOFF nizatilor evreiesti alturi de [musulmanii] bosniaci a fost o lovitura de poker extraordinara ste ct se poate de adevirat, Aci diiculitile dintre Israel si lumea arabs sunt cunoscute, citi vreme, in Serbia, evrei ‘au convietuitintotdeauna in termeni buni cu populatia autoh- ton iar in timpul celui deal Doilea Rizboi Mondial au suferit aceleasi masuri de discriminare, sub opresiunea croatonazisti: ‘evreiipurtau steaua, iar ortodocsi, brasarda, Dar jocurile erau deja facute. ,Am reusit si facem ca, in opinia publica, sérbii sa coincida cu nazisti, declara James Hart, mulfumit de sine insusi pe bund dreptate. Da, a fost 0 lovitura de maestru, Deacum incolo, puteam prezenta o afa- cere simpli, o istorie cu personaje pocitve si negative", Mani- heism. O arle cunoscuta Tar James Hari se felicia cu caldur: ,Am ochit intrade- vr bine, alewnd tinta potrviti tinta evreiasc’, Imediat, sa observat o schimbare de imbaj foarte neta in presi, cu folos- rea unor termeni de mare putere emotiva, cum arf: puriticare erica, lagire de concentrare, etc, totul amintind Germania nazista, camerele de gazare si llagarul de la] Auschwitz. Incir- Ccitura emotiva era atat de puternic, init nimeni nu se putea pune contra, riscand acuzatia de revizionism In toate acestea exist si un detaliu savuros, si anume, for- mula ,riscdnd acuzatia de revizionism*. Practic, sirbii nici rmacar nu sunt banuiti de a fi folositcamere de gazare, dar € de ajuns si se puna la indoialé anumite atrocititi care le sunt atribuite, pentri a fi asimilat pe loc celor care se indoiesc tle existenta lagarelor mortii din Germania - amalgamul find unul dintre reflexele spontane ale dezinformatorului. Se pune problema moralei in afacerile de acest gen? Jacques Merlino ia atras atentia Iui James Harff ca nu avea nici o dovada a realitti celor afirmate in Newsday. -Sarcina noastra nu este aceea de a verifca informatie ‘Nu Suntem echipati pentru asa ceva. Activitatea noastra (..) cconsta in a accelera circulatia informatilor care ne sunt favo- rable (.). Nu am afirmat ci in Bosnia exist lagare ale mor- tii, ci doar am anuntat ca asa afirma Newsday." Procedeul ‘ransmitétorilor functioneaza din plin, Jar acum", conchide Tratat de dezinformare 191 onorabilal domn Harff,,daci vreti si dovediti ca sirbii sunt niste biete victime, naveti decit, veti fi singur singurel." In cazul de fata, pronumele ,noi* si ,noastra* sunt foarte interesante. Sunt un ,noi* si un ;noastré" avocatesti. Domnul Harff vorbeste in numele clientului stu. Daca sirbii ar avut inteligenta (Si mijloacele) de a plat, ar fi fost un fidel si abil purtator de cuvant al sarbilor, ar fi angajat comunitatea evre- iascd alaturi de sérbi, opinia publica mondial ar fi basculat de partea sérbilor si toti asasinii, violatorii si mancitori copii mici ar fi devenit musulmani sau croati—la alegere. ‘Nu, na fost deloc atat de simplu: e cat se poate de evident i interesele americane si germane, de exemplu, nu coinc- ddeau cu interesele sirbesti, cé domnul Harff nu a muncit de- ‘geaba si ca a beneficat fara indoiala de binecuvantarea sau dde ochii inchisi ai guvernului siu. Dezinformarea nu poate reusi cu vantul din prova. Concluzia ramane aceea ca poate ‘efectua niste manevre foarte abile, iar realitatea faptelor e ult- ma dintre grijile ei Tema ‘Tema operatiuni a constat, dupa cum am vazut, in ai echi- vala pe sarbi cu nazisti, Incongruitatea acestei teme nu a avut nici o important sirbii sunt un popor, nu un partid, au luptat contra nazistilor ‘mai bine ca oricine, au suferit mai multe pierderi, proportional, decét oricare, sunt comunisti, sunt ortodocsi, deci in nici un ccaz nazisti, au fost de partea evreilor in timpul razboiului, nu au purtat un rzboi de cucerire ci de aparare a mosteniriilor, au luptat contra musulmanilor, care sunt prin traditie ala ‘germanilor: toate acestea nu au avut ~ si nu au ~ nici o impor- tanta, Asimilarea a fost realizata de cdtre mijloacele de infor- ‘mare care sau aruncat asupra acestei teme ca pestii piranha spre o ciosvarti de carne. Era iremediabili. Doua elemente au actionat in favoarea temei. Pe de o par- te, oroarea legitima a lagarelor de exterminare naziste. Pe de alta parte, vestigiile marxismului, chiar infrént, chiar si demas- cat. Aceastideologie nea penetrat cercutile asa-zis ganditoare pnd la o asemenea profunzime, incdt orice asimilare cu nazis-192 VLADIMIR VOLKOFF ‘mul ne face sa ne pierdem toate reperele bunului simt, din mo- tive care au la fel de multe in comun atat cu detestabilul pact Molotov-Ribbentrop, cat si cu ,solutia final Prin urmare, tema era aleasi perfect. Trebuia sa fie bine primita in mai multe grupuri influente: ~ grupurileisraelite, din cauza sensibilitii lor usor de in {eles fat de tema extermingri unei minortitis ~ grupurile postmarxiste, din cauza uri lor la adresa unui rival care ar fi putut si fe feric = gruputile umanitare de toate facturile,atinse de ict ‘mofile* si avand tendinta de a simpatiza cu primele vietime scoase la rampa, victimele sosite mat tirzu interesindwe mai putin si find excluse din randul vedetelor; = grupurile de intelectuali nostalgic’ dupa bolsevism si atasat, prin compensate, de imaginea de forta pe care o pro- iecteaza Islarmul militant. Restul opiniei publice lea urmat din dou motive princi- pale: ~ influenta preponderenta exercitata asupra mijloacelor de informare pe care leam enumerat; ~ dreptul la proeminenta al primuli caruia ise da dreptul de a spune ,sufér’. In mentalitatea simplisté impusa de tele Viziune, daca B a spus cel dinti ca suferea, A nu mai are drep- tulsa sufere, Tema ,sirbi = nazisti* a fost energizati de nenumérate ori, céteodati cu 0 remarcabila elegant profesional. Exemplu: oud afise. Pe unul se vedeau dou fotografi, una a lui Adolf Hitler, cealalti a lui Slobodan Milosevic, cu urmatoarea intre- bare dedesubt: ,Discursurile despre purificarea etnici nu vi amintesc de nimic* Cellalt ais prezenta tot dowi fotografi, din doua lagare de concentrare: una data din al Doilea Rizboi ‘Mondial, cealaltfusese facut recent in Croatia Si aici, tot 0 intrebare: ,Un lagar unde se purifica etnile nu vi aminteste de nimic?* Ce superb economie de mijloace! Tratat de dezinformare 193 ‘Tratarea temei: ate suporturi Sapte suporturi principale aa servit la operatiunea de dez- informare ,Bosnia", axata pe tema ,sarbi = nazist": distruge- rile, purficarea etnica, lagirele, violurile, gazele, gropil comune, masacrele de la Sarajevo. 2) Distrugerile Astiel, numarul din 28 noiembrie 1991 al revistei Paris ‘Match titra: ,Dubrovnik, orasul martir ~ Bijuteria medieval ‘a Croatiei zdrobita de focul armatei iugoslave". De fapt, vvechiul oras Dubrovnik nu a fost lovit nici un moment de focul armatei iugoslave, rimAndnd practic intact. Dar pind si cei care se deplaseazi la fata locului,turisti, vor uta sa faca aso- cierea de ide, ‘Actuel, in luna decembrie a anului 1993, publica fotografia unui pod, cu urmétorul text: ,Punct strategic de eliminat pen- tru sirbi, podul din Vukovar era o splendoare a patrimoniului arhitectural sistoric al orasuluicroat. Dela inceputal rézboiu- lui, aproape cinci sute de biserici,fortirete, muzee si alte mo- rhumente istorice din fosta lugoslavie au fost laminate de arti- Jeria sérba si transformate in grimezi de moloz.* Cititorul varsé o lacrimépentru frumosul pod din Vukovar, fara sa se {ndoiasca de faptul ca si acesta a fost laminat si eliminat, cum insinueaza parsivul imperfect era. Or, la Vukovar nu exist nici un pod. Podul fotografat se afla la Mostar si a fost dis ‘rus.. de croaii! Actuel sia recunoscut eroarea si sa scuzat. pentru confuzia dintre cele dou orase, dar care e ideea care FamAne in spiritul cittorului? Distrugerile sarbilor. LEvénement du jeudi (12 septembrie 1991), reproducdnd arul Glas Slavonije, a descris atroctitile sivarsite de sirbi in satul Cetekovak ~ nasuri tite, urechi smulse, réniti arsi tate ~ dupa care satul a fost ras de pe Cetekovalkeul ¢ la locul lui, dar cine va merge sa verifice? ‘Toate acestea nu inseamné ci nu au existat distrugeri, nici cc sirbii nu au comis partea lor, Dar inseamna cd dezinforma- rea nu are nevoie de distrugeri reale pentru ai inspira publi- cului idea de distrugere.194 VLADIMIR VOLKOFF ) Purificarea etnica In cazul de fata, ,purificare etnica este 0 sintagma care decurge mai mult din logomachie decat din realitate, din mo- ‘ment ce toi jugoslavi sunt asemanatori din punct de vedere ctnic. Mai exact ar fi si se vorbeasca despre 0 repartizare dicia a teritorior inre niste grupuri diferite pe plan religios si cultural. ,Purificarea" a fost practicata din abundenta de cele tei grupari prezente dar, in masura in care ecuatia ,sarbi nazisi" fusese deja acreditati, era usor si se creeze impresia, prin asimilare, 4 numai sérbi se ficusera vinovati de asa ceva. ©) Lagirele O presi onesta a incercat si demonstreze ci termenul saga nu are nimie inspdimantator in sine si ci, faré a mai ‘votbi de taberele de cercetas,trebuie si se faca deosebirea intre lagarele de exterminare, lagirele de concentrare, lagé- rele de internare, lagirele de triere si lagarele de refgiat Dar cosmarul lagarelor hitlerste ¢ at de definitiv consacrat, incét nu mai este nimic de facut: manevrat converiabil,citito rl vede peste tot lagare ale mort, in pofida unor marti avi zate ca ale doamnei Simone Weil sale domnilor Flie Wiese! ‘si Simon Wiesenthal, care au declarat totusi sus si tare ca lagarele sirbesti (le prizonieri) nu aveau nimic in comun cu Jagarele naziste (de concentrare). In rest, oalté parte a preset a mers mult mai departe. Anumiticittori isi amintesc fotografia unui om ema standin spate sre! gmat care eat aul ay rind campania de satanizare a sirbilor. A fost nevoie de vis lenfa unei nemtoaice de buna credi ‘sirma ghimpata era prinsé in cealalti parte a stalplor, pentru ‘ca sotul ei un ziarist scrupulos, si se deplaseze la fata loculti spre a efectua 0 ancheta aprofundati, care a dezvaluit ct in fotografia originala, omul emaciat era inconjurat de alti oameni, care nu erau deloc emaciati; : ~ omul emaciat, pe nume Fikret Alici, nu era prizonier, ct refugiat, ~ relugiatii se aflau in afara gardului de sérma ghimpati, iar fotograful, induntru; ~ sirma ghimpati nu inconjura un lagi, cio pasune! Tratat de dezinformare 195, Zaristal Thomas Deichmann a ajuns deci la conchizia c& imaginile, fotografiate cu aprobarea republic sirbe, fuseser’ ‘manipulate deliberat pentru a crea iluzia unui lagar de con- centrare. De aici au urmat polemici si procese, in care au fost implicate publicati diverse ca Novo, Die Weltwoche, The Guardian $i Living Marxism, pentru a nu cita decat cateva. La nivel absolut, adevarul sa restabilit, dar cine o stie? Falsa impresie creat de imaginea cu omul emaciat dincolo de sarma ghimpati e mult mai convingitoare decat toate dez- mintrile, oricdt de solid argumentate, @) Violurile Idea ,lagarelor de violuri*- ined o lovitura de poker, cum, ar spune, probabil, James Harff -a fost de-a dreptul genial Publicului i sa creat impresia ca sérbii aveau un ,plan siste- matic" de violuri. La Libre Belgique (22 ianuarie 1993) seria -Violarea femeilor in arsenalui terorii sarbesti" Le Nouvel Observateur (or. 1471, ianuarie 1993) adauga: ,Nu mai ineape nici o indoiala asupra caracterului sistematic al acestei prac- tici in cadrul planului de «purificare etnici».* La Gauche (10 februarie 1993) nu se lasi nici ea mai prejos: ,Se pare ca ex- tremistii sérbi folosese violul ca arma de rzboi in cadrul poli- tici lor de epurare etnica.* Oroarea era generala. Ziarele titrau: Rape by Order, Rape Horror, Rape Camps, A Pattern of Rape, Viols en Bosnie, L Europe face a Ihorreur* si nimeni nu se indoieste ca femei ‘musulmane, croate si sirboaice erau violate ocazional dar, sin- cer vorbind, nu suntem atit de siguri ca pentru asta era nevoie de ordine sine intrebam cum ar fi putut servi acest amestec fiziologic de grupuri cultural la ,purificarea* lor, Totus, intre- barea nu este aceasta, . Statisticile sunt mai mult dect indoielnice. Jacques Merli no relateaza ca, la cincizeci de kilometti de lagarul din Tuzla, se vorbea despre patru mil de femei violate; la douazeci de kilometri, nu mai erau decat patru sute. La zece kilometri, * (Resp) Vol a ordin",Oroaea vilurlor,.Lagiele de vilue,.Vilue sistematie,. ilu in Bosnia’, .Buropa fan fc oroarea” (01),196 VLADIMIR VOLKOFF ramasesera patruzeci, ceea ce inseamn mul, nu contest. in total, se vorbise cu dirnicie despre douazect sau saizeci de mii de femei musulmane violate. Comisia Natiunilor Unite avea s estimeze numarul vietimelor la doua mii patru sute (Gin toate cele trei comunitati laollta), pe baza a o suta noua sprezece cazuri cunoscute, iar Comisia Consilului de Securi- tate a interogat dou sute douazeci si trei de victime care au ‘evocat cam patr mii cinci sute de cazuri (inc o dati, din toate cele trei comunititi la un loc). Dar ce a retinut publicul? C& sArbii au violat sistematic ~ nu episodic ~ un mare numa de femei musulmane. Toate acestea sunt ilustrate cu o cantitate minima de foto- ‘graf, revistele L'Express si Paris Match reproducdndo chiar pe aceeasi Este adevirat c& a existat si scrisoarea Luciei Vetruse, 0 cAlugarité bosniaca presupusi af fost viola impreund cu alte doua surori de membrii miltilor sirbesti Lucia Vetruse i scris maici superioare pentru ai spune ca trse ,0 experient atroce, inexprimabila si pentru a o ruga $0 ajute ,s8 accept aceast maternitate nedoriti". Scrisoarea a fost publicaté In revista Notizie dei gesuiti d'Italia si reprodusa de diverse organe de presi, printre care La Libre Belgique si La Croix, care a prezentat documentul pe prima pagina. In data de 14 ianuarie 1996, La Libre Belgique a dezmintit onest: ,Respon- abil au aflat ~cu oarecare intarziere, din picate ~c& aceasta serisoare era un fals, cA fusese redactata (poate pornind de la fapte reale) de un preot din Bosnia, cu scopul de a sensibi- liza comunitatea internationala. ©) Gazele Unul dintre modurile de a face un adversar sa para deose- bit de odios, dupa cum am vazut deja, este acela de a afrma ca foloseste 0 arma care nu e fair play. Gazele, in special, at presi proasti, pe de o parte din cauza utilizar lor de catre .germani in timpul Primului Razboi Mondial, iar pe de ati parte din cauza camerelor de gazare din al Doilea Rizboi Mondial. Bineinteles, si acest procedeu a fost pus in aplicare contra sarbilor. Tratat. de dezintormare 197 Ziarul Le Soir din 10 aprilie 1995, a scris:,Se pare ca sar- bii au folosit gaze. Surse bosniace si occidentale au acuzat pe sarbi de folosirea gazelor." Este adevarat ca Le Soir pre- cizeaza ulterior ct acestea sunt ,gaze irtante (in genul celor {olosite pentru mentinerea ordinii)". Dar Die Welt din aceeasi data de 10 aprile 1995 anunta fara echivoc: ,Srbii au folosit gaze." lar N.B.C. Handelsblad din 28 iulie 1995 declari: ,Pur- titorii de cuvant americani au stablit ci, la Zepa, sirbii aul folo- sit arme chimice.* Gropile comune Sa folosit din pln sintagma groap’ comund, care are ceva inspiimantitor, desi nu inseamna nimic mai mult decat cea ce este: 0 groapa comuna, Nu conteaza cé, in cele din urma, aceste gropi comune sau dezviluit ca find o nimica toatd ‘sau ci pana in ziua de azi nu sau gisit in ele nici femei si nici copii, ca un rizboi este inainte de toate un micel si produce cadavre care trebuie totusi sa fie ingropate, iar tret mii de ‘musulmani declarafia fi ajuns pe fundul ,gropii comune" de la Srebrenica sau dovedit a 6, in luna septembrie a anului 1996, destul de vii ca sa voteze. Ceea ce conteazi este cA ajun- ge Si se arate la televziune 0 parcelé de pimant riscolit proas- se anunte cé dedesubt sar putea si existe un numir de X cadavre, determinat arbitrar, iar ceea ce va ramane in spiritl telespectatorului nu este ,s-ar putea “ul ci numarul X, care de altfel va avea tendinta si creasca atunci cand tele spectatorul le va vorbi prietenilor sii despre emisiune. &) Masacrele de a Sarajevo ‘Sa reamintim faptele: se afirma ci, in datele de 27 mai 10992, 5 februarie 1994 si 25 august 1995, sirbii au bombardat ppopulatia civil (musulmana) de la Sarajevo. Pierderile au fost considerabile, prima oar in fata unei brutari, celelalte dou’ «di intr-o pial comerciala, Sarbii neaga ca ei au tras. Investigatille au demonstrat ca, in toate cele trei cazuri, ipoteza unui tir sérbesc nu era verosimilé. Studiul balistic arata ca mortierele sarbilor nu puteau atinge locurile lovite. Pe de o parte, nu existi gropi in forma de palnie, cum creeaza intotdeauna obuzele de mortiere. Pe de alta parte, vietimele198 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare 199 nu prezinti nila cap sila piept, ci numai in partie inferioare ale trupului, ca in urma unei bombe cu explozie la sol. Obser- vatori militari ai O.N.U. care au anchetat imediat dupa [ult- ma] catastrofi au indicat ci era posibil ca [obuzul] sé fi fost Jansat de musulmani* (Telemoustique, 30 noiembrie 1995) De Standaard (3 august 1995) afirma ca, potrivit soldatilor francezi din trupele O.N.U., ,un anumit numar de tragatort ‘The Nation, Defense and Foreign Affairs Strategic Policy, Times, The Sunday Times, The Independent London, The Toronto Star, puneau insistent la indoialé atacurile sirbesti, iar lordul Owen insusi a declarat la B.B.C,, in 30 octombrie 1995, cé masacrul din 4 februarie 1994 nu putea sé fi fost opera sarbilor. Toate acestea nu au impiedicat isteria celorlalte organe de presi si se dezlintuie: ,Avi, pe strada principal din Sarajevo, curgeau valuri de snge (..). Ploua eu obuze peste civilii din capitala Bosniei" (C.B.S. 27 mai, 1992). Nebunia sarbeasca a.ucis din nou. Carnagiu la Sarajevo" (La Derniére Heure, 29 ‘mai 1992), Sau, scurt si cuprinzitor: ,Serbia e agresoarea* (De Standard, 30 mai 1982) Aceste manifest de indignare, att de slab documentate, se finalizeazi bineinteles cu apelur la represiune si razbunare. “Atrocititile comise in direct de sArbi cer si i se acorde ajutor extern celor din Bosnia care nu mai au nici o speranta* (CB.S, 27 mai 1992). ,Se pare ci a fost nevoie de imaginile dramatice ale bombardamentului din centrul orasului Sarajevo comis de armala sérba, pentru a convinge Comunitatea sa ridice tonul* (Le Monde, 29 mai 1992 ~ observali importanta imaginii). Oroarea de la Sarajevo zguduie in sfarsit lumea. In fine, Bel ‘gradul e sanctionat” (Le Soir, 30 mai 1992). ,Ultimul masacru a facut si devind inevitabilé o reactie a marilor puteri" (Le ‘Nouvel Observateur, 10 februarie 1994). tit internationale au fost din ce brutale, Au inceput cu amenintiri la adresa sirbilor si cu livrari de armament din partea Statelor Unite pentru ‘musulmani, si sau terminat cu trei mii de misiuni ale avioane- lor NATO. care au bombardat tinte sarbesti, militar si civile, ccénd nici una dintre tirile membre N.ATO. nu era in razboi cu Serbia. Unii au fost acuzati de crime de rizboi pentru mult ‘mai putin, Deosebit de interesanté, din punct de vedere al dezinfor- ‘mari, este atitudinea domnului Jean Daniel, care descrie in Le Nouvel Observateur din 31 august 1995 o intrevedere pe care a avut-o cu primulministru Alain Juppé. Cei doi cad de acord pentru a recunoaste c micelul de la Sarajevo este, dupa toate probabiltitile, o provocare musulmani: ,Au fost in stare s& pro- vvoace tn carnagiu printre ai lor! am observat eu cu emoti ‘consemneaz domnul Daniel. Si imediat, se pun de acord si si aprobe atit provocarea, cat si rezultatul acesteia: Au facut NATO. si se trezeasca din amortire’, remarca prinaul-minis- tru; ,Pentru mine, acest lucru nu schimbi cu nimi cauza bos- *, conchide ziaristl, care se declara afi un suflet sensibil. in cazul de fati, ceea ce refine atentia este inkintuirea inten- ~ scopul este acela de a lov o anumiti parte din conflict; = pentru aceasta, trebuie ca opinia publica si ceara lovirea acelei patti ~ drept care, acea parte trebuie si fie antipatizata de opi nia publicd; = deci, trebuie sa comita atrocitii spectaculare; dacd nu ccomite atrocititi care si se poati filma si exploata cu usurin{t pe de o parte, se vor inventa; pe de alti parte, vor fi comise de ali si puse in seama ei. Altfel spus, suportul operatiunii de dezinformare va f, de aceast dati, fabricat de la inceput si pan’ la sfarsit: ~ in consecina, partea vizata e lov; ~ dar trebuie sa se justice, a posteriori, aceste lovituri care ies din uzanfele tarilor civilizate: atunci, dezinformarea isi dubleazd intensitatea; = si asa mai departe,200 VLADIMIR VOLKOFE Fauat Dezinformarea sia lisat frau liber in legatura cu Bosnia, iar lucrul care trebuie refinut e ci numirul de ocazii cénd a fost surprinsé in flagrant delict nu schimba cu nimic opinia publica. Sa citi doar citeva exemple, imprumutate din diverse publicati: fotografia uriei mame prezentati ca find croat, la picioa- rele crucii de pe morméntal fului ei. Pe cruce e scris numele fiului, cu caractere chirilice ~ deci, e vorba de un sarb. ~ fotografia unui torturat. Ni se spune ca e vorba de un ‘musulman céruia i sau thiat trei degete pentru a nu mai putea face semnul V al victoriei. Poarti pe inelarul mainii drepte 0 verighetis deci, e un ortodox; ~tirdnci sirboaice care par si venereze niste latrine. Ade- varul e ca latrinele au fost construite in locul unei biserici distruse; 0 farancé, inarmati cu o pusca, urmati de un copil mic. Nise spune ca sunt musulmani refugiati, dar copilul are pe cap 0 ceaikasa (un soi de cascheta militar’), tipic sirbeasca; = militieni inarmati, deosebit de patibulari, prezentati ca arbi, Insignele lor reprezinta esichierul croat. (Asupra aces- tui subiect, Le Nouvel Observateur a publicat erate in nume- rele 1470 si 1473); alte ziare public dezvaluirile micutei Anisa, care ta vi ‘ut pe sérbi tiind nasuri si urechi la Tuzla, Tuzla nu a cizut niciodata in mainile sarbilor; = Amnesty International le atribuie sirbilor cosul cu ochi scosi a cari poveste a spus-o deja Malaparte, in legatura cu in impul celui deal Doilea Rizboi Mondial; ~ Agentia Reuter semnaleaza, la data de 20 iulie 1998, ci Muntenegru este 0 mica republica iugoslava ,populata in ‘majoritate de musulmani*: sunt in proportie de 18% ~ imagini cu strazile distruse din Vukovar au fost folosite ca decoruri ale luptelor de strada din Dubrovnik, unde nu au avut loc lupte de stra Tratt de deziformare 201 ~ musulmanul prizonier intr-un lagar de concentrare sar- bese, filmat de B.B.C. in 1992, era Branko Veleci, un ofiter sir prizonier intr-n lagi musulman; = niste copii omordti intrun autobuz sunt prezentati ca {find musulmani. Ritual funerar care apare apoi e ortodox; = 0 fotografie prezinté o femeie croata planggandusifiul ucis la Posusje, int-un atac sirbese, Sarbiinu au atacatnicio- data satul croat Posusje care, in schimb, a pierdut treizeci si patru de oameni omorafi de musulmani Usuratatea din modul de prezentare a informatilor bos- niace atinge punctul culminant cu acea reactie a unui carica- turist american care, la data de 19 aprilie 1993, a refuzat sii ‘rimita redactorului'su sef un desen umoristic referitor la verdictal pronuntat in afacerea Rodney King (negrul ameri- can batut bestia de polis): ,Date find complexitatile rasiale sijuridice ale acestui proces, am decis ca ar frpreferabil si nu abordam 0 asemenea problema cu limbajul sumar al unei caricaturi de actualitate, Va voi trimite, in schimb, un desen despre rézboiul din Bosnia” (citat de Peter Brook, Foreign Policy iarna 1993-1994) i Sarbii au operat flsificiri, Excedat de ciutarea violato- rilor strbi, seritorul Nebojsa Jevrici ta facut pe anchetatorit americani si creadi ci cel mai mare violator din toti era un anume Gruban Malic. Gruban Malic este eroul unui roman al lui Bulatovici. Tribunal penal international sa grab sil inculpe pe cel mai mare violator... pana in momentul cand sa Aescoperit pacaleala Daca dorim si studiem serios dezinformarea, trebuie si revenim la profunda intuitie a marilor inaintasi, Lenin si Goebbels: in psihocratie, adevirul nu conteaz’, a limita nici ‘macar nu exist, exist numai ceea ce sunt faicuti oamenii s creadé sau, si mai bine, ceea ce sunt ficuti si ereada ca cred Logomachia Razboiul din Bosnia a dat nastere unei logomachii de cit- cumstanta ‘Am discutat deja despre cuvintele lagar, groapa comuna, purifcare etnica. Termeni a elibera si a ocupa au fost siei de202 VLADIMIR VOLKOFF mare folos. Am auzit vorbindu-se despre Krajina ,eliberata* de croati si despre Bosnia ,ocupati de sirbi, ucruri de care ar ride si curcile, daca ar St istorie: dar iat ca publicul n-0 cunoaste, iar nestintatintei este una dintre marie puteri ale dezinformatorului Riwvoitorul joc de cuvinte sirbolsevic este apanajul unui sgazetar care ka inventat, gésindusl foarte comic. Mai exist si sirbo-aleti care, cel putin, nu are pretenti de umor. ‘Mai interesanta mi se pare expresia autoproclamati, care ise aplicd pe un ton reprobator Republic Sarbe, de parca nit sar fi proclamat singure toate republicile din lume, incepdind cu cea francezi si cea americana. La fel de semnificativa este si folosirea sistematicd a expresiei criminal de rizboi pentrix niste persoane inculpate pentru crime de rizboi dar inca ne- condamnate si, deci, trebuind si beneficieze de prezumtia de nevinovai. Tata lumea a putut auz la radio cd, in timpul lup- telor dintre sirbi si adversari lor croafi sau musulmani, sérbi rau intotdeauna doar ucisi, cata vreme oponentii lor nu erau deca asasinati, ceea ce da mult mai bine intro epoca a viti ‘ofl. Accesorii Manualele gcolare si dictionarele au luat si ele parte la joc, atribuind operatiunile de puriticare asa-zisi etnica numai sér- bilor, cand croatii si musulmanii le-au practicatsiei. Am dori, pentru exemplificare, si citam in extenso un text apirut in Infos junior din 23-29 septembrie 1995. Aceasta publicatie pentrit tineret a ales cuvintele ,Bosnia ~ Marturia de la Fati- ‘mat ca text de coperta, Cum a inceput Fizboiul? Dupa ciderea comunismului, Iugoslavia sa spart in buciti. Croatia, in 1991, apoi si Bosnia, {in 1992, sau pronunfat «prin referendum» pentru indepen- denta, Sarbii nu recunose aceste doua republic, in care sunt minoritari. Vor si domine regiunea, obtinand maximum din teritoriu. Prin urmare, ataca cele doua tari” (Aceasti relatare istorica e ipocrita. Daca referendumul cera acceptabil in provinciile Croatia si Bosnia, atunci de ce nu. a fost valabil si in Bosnia sirbeasc’?? Faptul ca sarbit bosniaci 203 la referendumul organizat de musul- ‘mani nue relatat Se intreine cu bund stinta confuzia dintre sirbi din republica Serbia si sirbi din Republica sirbeasca) »Ce sa intamplat la Sarajevo? In luna aprilie a anului 1992, sirbilincep si asedieze si si bombardeze capitala Bosnici. Sarajevo simbolizeaza ceea ce urdse srbii«ultranationalistn: un oras unde traiesc impreun musulmani, croafi si chiar sirbi Il acuz pe musulmanii bosniaci cd vor si clideasci 0 «tepublcaislamica> dup modell iranian. Ceea cee fal, c&ci cesta sunt europen, iar cultura si modul lor de viata seaman cuale noastre.* (Capitala Bosniei” presupune o tari independent atacala de strani, pe cénd sarbiicare tac orasul Sarajevo sunt la fel de bosniac si ,sarajevieni* ca si musulmanii. Nu prea puter intelege cum ar uri un oras pe care il considera capitala lor. Si cunoastem destul de bine Declaratia islamic a domnului Izetbegovici pentru a sti ci ceea ce doreste el si construiasca este intradevar 0 ,republicislamica". E de ajuns si calitorim in regiunile musulmane din Iugoslavia, pentru a constata ci Cum traieste un copil din Sarajevo? De trei ani, micii sara- jevieni locuiesc intro imensé inchisoare. Nu pot iesi din orasul ‘nconjurat de sarbi, Ni 7 ci deplasarile sunt periculoase, din cauza obuzelor. Apa si curentul electric se intrerup foarte des, iar scolile sunt inchise. La ce viseaz (Pasaj sentimental, estinat si aducd lacrima in ochii co- pillor de scoala. Fun rizboi just. Se omite numai si se mentio- neze ci in Sarajevo traiesc si sirbi si, pe deasupra, un tunel aflat in méinile musulmanilor leaga orasul si exteriorul. Si revadi marea?... Viziune sentimentala a unui oras asediat dur. Dar iat cé urmeaza esentialul: chemarea singelui, att de caracteristicd pentru intelectualii care nu au trait niciodata tun razboi) «Ce trebuie si se facd pentru a reveni pacea? Bombarda- ‘mentele avioanelor NATO. si ale Fortei de Reactie Rapida ERR) asupra pocitilor sirbesti din jurul oraselor Sarajevo,204 VLADIMIR VOLKOFF_ Gorazde si Tuzla pot readuce pacea. Pentru prima oar’, de fapt, sirbii au fost «pedepsiti» si, fard indoiali, vor & obligati siise aseze la 0 masi a tratativelor,altfelriscdnd si se expuna ‘nor noi represali Din partea unui text destinat s instruiascatineretul, near. 4 putut astepta la mai mult impartialitate si moderatie, dar Ja drept vorbind neam fi insela. Dezinformarea penetreaz Ja toate nivelurile, imbiba toate terenurile daca nu urmareste un scop universal rimane egal cu zero, Rizboiul prin imagine Tmaginea a fost folosité mult in timpul operatiuni de dez- informare ,Bosnia". Daca, intro fotografie sau la televiziune, se vedeau Soldati trigdnd cu armele, eram aproape siguri cd erau sirb, sau cel putin ci aveau si fe prezentati ca sarbi acd apareau copii pléngnd sau famili in dolu, nu ne indo- jam cd erau copii si famili croate sau musulmane. Daci se aratau copii arbi, acestia se jucau dea rézboiu, xin timp ce raft lor mai mari devasteaza deja cartierele musulmane si croate*,precia textul, Unele fotografi erau corjate: de exem plu, lagirului din Fikret Alii sau adugat foisoare ‘Verva caricaturistilor sa consumat si ea mult pe cheltuiala séxbilor. Cuvintul Serbia erasers cu un Sin forma de zvastika. Radovan Karadjici era reprezentat cu coada si fred. Srbii prezentau intotdeauna o asemnare vib cu maimutele. Intrucat trebuia sa se creeze impresia ca sarbii incepusera izboiul si, deci, sé se fac tabula rasa din tot ceea ce prece- dase evenimentele cele mai recente, o caricaturd reprezenta trei sirbi cu un aerferoce, printre care si un copil, iar legenda spunea: , Milian razbundndu-si curnnatul omorat in 1917, soldat rigbundndwi verisoara viola in 1944, bebelus gandin- duse sisi rizhune tata in 2023." De vreme ce 0 campanie de dezinformare, cénd e dus toriu lao forma de nebunie,o alta unl la Sarajevo". Doi soldat srbi tocmai crucifcasera un copil, iar unul dnt ei spunea celui- Jalt.,Doar nu era sa asteptam treizeci si tre de ani casi facem treaba asta". Tratat de dezinformare 208 Situatia era reaumata foarte clar de o caricatura aratand un specialist in relafii cu publicul spundnd la telefon: I can do ‘you a dead baby on a cross or I've got some nice gouged eyes! Va pot face rost de un copil mort pe o cruce sau am niste ‘chi scosi foarte reusif.”) Cum sa faca rost de asa ceva? Gasea el. Iar daca nu gisea, fi comanda. Daci nu comanda, realiza, fotomontaje. In cel mai rau caz, raspindea zvonuri, de care sigur avea si se agate cineva, Sa nu uitém: daca piatae favora- bil, suportul nu are absolut nici o nevoie sa fie real Psihoza Un esantion al formulelor ne va forma o idee asupra stilt de psihoza in care sat afundat miloacele de informare in voie, apropo de Bosnia: Oroarea cotidiand.. Nebunia criminal @ comandantilor srbi.. Atrocitati fard egal in Europa de cel putin 0 jumatate de secol.. Violuri de o bestilitate aparte... Exist, in tabara sirbilo,criminali de rizboi...Cumplta martursie a arocité filor comise de un tandr sarb...Latura intunecata care exist in fecare om (..) ¢ aici, in toatioroarea ei singeroasé...Un viol este intradevar o crim impotrva umanitai.. Rusinea din Bosnia... 0 piatri pe inima, un copl in burta, povestese uni, suspindnd... Totl indica o dorinta deliberaté de umilie, de anihilare a fintelor, ai crt principal protagonist au fost sirbi.. Srbil au creat un infern.. Cetnik in toata regula: vio- Juri si omoruri cu repette. Srbit au depasit o noua limit in oroarea rizboiului.. Damnafi Europei...La limita ut. Liniste, se ucide.. Intoareere spre infern... Lagirele rusini. Macela- Miici..Psihiatrul nebun. Unite... Cea mai mare tridare de care sa facut responsabili ON.U... Utimul stadiu al unei politic aberante, devorati de propria ei logic... Nici chiar Diavolul cepe un ultragiw atat de crud... Un monstru din filmele de sToaza care se credea mort si tat in bucali, al cirui fiecare tentacul se timila, prinzand o viata autonoma, Climatul a devenit de asa natura, incat au ajuns si se ris gfe si tie erezte cele mai sbsurde fabule. Exemple:206 VADIMIR VOLKOFF ‘Trigatorii de elita sri primese céte trei sute de dolar pentru fiecare copil omorat. ~Comunitatea sisbeasca din Elvetia este acuzata de asi petrece concede de odihna masacrandu-sifostii compatriot din Bosnia, mitralind, spintecind, violind. Acesti oameni se alituri mitologil singeroase a lui Barbi-Albastd, Landru si all Jack Spintecitori" (24 Heures de Lausanne si La Tribune de Geneve din 12 uni 198, cu inspiral iu: ,Orarea in bocanci") 0 persoani a declara,in fata comisiei bosniace pentru cri- mele de rizhoi din Brcko, cia vizattcamioane care duceau ca- dare spre fabrica de carne a orasului, Un alt martor, refugiat in Croatia, spune ci vizut, in interiorul uzinei, cum se deba- rasau sérbii de cadavrele incomode-" (Remarcati ci Le Monde din 11 mai 1994 nui formuleaza acuzatia:oinsinueaz’) Lauri aceseiafacer fi revin, dupa parerea mea, unui ziar canadian, Weekly Word News, care a anunfat, sub titial de Vampire Hunted 2s War Criminal in Bosnia (,Vampir urmixit, in Bosnia pentru crime de rizboi) cé numitul Stanislav Bai, sairb bosniac, era cautat pentru ca bause singele a cinci mii de victime. Informatia e atrbuita unor functionari ai O.N.U. si decorata cu un superb portret robot al ,demonului autor de singe*, cu tot cu coli de vampir. Titeratura de voigj na intirdat si apard. Am citit recent un roman a carui aciune se desfisura in Bosnia si unde toti tortionari specializat in tierea snilor femeilor purtau la gat © cruce ortodoxa mare. In parle, o bandi desenati publcaté a facut pe fla elogiul unei .noi politic de fermitate care fi va constringe in slirsit pe sirbi sh respecte acordurile de ince- tare a focului prea mult timp cdlcate in picioare*. Chemarea stngelui Psihoza provoacd in mod firesc chemarea la varsare de ‘singe, Se poate presupune cd acesta era scopul urmait Mijloacele de informare fi reproseaza blocului NATO cha rimas ,cu arma la picior. Ziarele americane titreazc Time to Use Force (E timpul sé se foloseascé fort") dupa Tratat de dezinformare 207 care se feliciti: Getting Tough at Last (,in sfarsit, masuri dure’). in Le Point, un scrib le reproseaza occidenialilor c& oii atacd pe sarbi far sii distrugat. In L’Evénement du jeudi, lt tund si flgera: ,A sosit timp si i se aplice Serbiei o serie de atacuri aeriene". In aceeasi publicatie, un al treilea declara cé sirbii sunt o ,adundtura de lasi, de betivi si de best si, in consecinta,trebule ,s8 se distruga tara (sic), sa se bombardeze orasele Pale si Belgrad”. Foarte crestim sent preconizeaza soluti staliniste: sirbii trebuie sai ia cli- cile si clacile"*. Le Monde se burauluieste si el: Ce s mai spunem, altceva decit sa urlim de revolta?... Nu $a incercat nici macar un bombardament mic, acolo..." In aceasta atmosfera, nu e de mirare ci, dup atentatul de laRER, Ministerul de Interne a incercat si sugereze publi- cul ca Se descoperise o ,pisté sirbeascat sic, in pofda pare- nit militarlor de grad superior care se gseau la fata locului si repetau continu cé nu exista nici o solute militara pentru problema bosniaca, sondajele relevau (Le Monde, 1 ianuarie 1993) ca saptezeci si sase la sut din francezi erau favorabil folosri forte armate in Bosnia. E adevarat cf scopul era .pro- tejarea ajutoarelor umanitare*, dar se stie bine ca forta nu se poate folosi att de limitat. Cand pocnesti, apoi pocnesti. far ind in sfirsit s@ folosit forts, acest hueru nu sa facut nie un ‘moment ,pentru a proteja utoarele umanitare", ci impotriva ‘sérbilor din Pale, si totus, a trezito satsfactie generala. (Clteva rateuri Stralucita operatiune de dezinformare Bosnia, oricat de fost orchestrati, a dat nastere totusi mai multor Unii militari competenti, care actionaserd la fata locului, au facut o& se aud citeva falseturi. Personalitati ca domnul Jean Dutourd, de la Academia Francezi, domnul Jacques Laurent, de la Academia Francezi, generalul Pierre-Marie Gallois, parintele fortei de soc franceze, domnul Alain Griotte- ray, au refuzat sa urle intran glas cu sacali, Revistele Le Point, * dn orig) prendre leurs cliques cleus claques =, se duct de unde-as lest" /, fuorgiat / 8 dispar (0.1).208 VLADIMIR VOLKOFF Le Canard enchainé, L'Evénement du jeudi, au publicat une oti siarticole impartiale. Le Courrier international a semnalat, in legatura cu ,tragedia de la Gorazde",c& ,autoritatile bosni- ace mentineau o fabrica de armament la Gorazde, incaleand {nsisi notiunea de zona de securitate” sic .numarul de pier deride la Gorazde a fost exagerat cu deliberare prin transmi- siunile radio ale amatorilor despre are se credea ca emiteau din oras, dar in realtate proveneau din afars Citiva oameni lucizi au devenit constient, cel putin partial, cc erau supusi unei operatiuni de dezinformare. Astfel, The New Statesman (31 iulie 1992), dezvaluind in- casitile agentiei Ruder Finn (optsprezece mil de dolar pe lund, suma realmente rezonabila, date find rezultatele obtinute), comenta ci daca, fie si in privinta armelor, Croatia nu era supusi embargoului impus sirbilor, probabil c4 acest lueru cera due to better PR ,datorat unor relatii cu publicul mai Dune" Le Point din 13 martie 1998 nu se situa nici el foarte de parte de adevar cénd constata: ,Totul se intampla ca si cum ‘massmedia ~televiziunile in special - ar avea nevoie sa ingret- neze bilanturile pentru a atinge cét mai sigur pragul de dectan- sare a emotvitti spectatorului sau a cittorufui lar Max Clos, in Le Figaro din 30 aprile 1994, conchidea fara ocolisuri: ,In total, massmedia occidentale sau lisat intoxicate pasiy, fra se intreba nici un moment daca vers uunea furnizata lor era mécar veridica. De ce? Pentru ca, in acest conflict, este «corect poitceste> sé se find partea must ‘manilor bosniaci contra sérbilor ortodocsi.* Nici nu sar fi putut spune mai bine. Dar trebuia mai mult decat att pentru a le deschide och dezinformatilordezinformator. Pentru ei, tot ceea ce mergea contra directiei pe care sio stabilisera trecea drept .dezin- formare sirbeasci, pe cand sérbii sau dezvaluit absolut inca- pabili nu numai sa dezinformeze, ci si si informeze pe cineva. Daca generalul Morillon facea declaratit contrare curen- tuli, se vorbea despre ,strania toleranta a colonelului Mori Jon"; daca generalul Rose nu urma nici el directia, era .naiv [sau prost} ca un miel care se pregiteste sa fie ftat™” Ce? t ‘rata de dezinformare 208 Indriznea el si recunoascé ,bundvointa sarblor bosniaci dove de inne cotidene cu Radovan Kara! Aver ‘motive de nelnise, comenteara fin an zai ¢Bundvoina phopatulu de Karadici? Pang si bravl general Morton a Injeles pn la urma™. De asemenea dad srbitdscutau un lima, erau nist eriminal acd se spunea, eau last, iar daca lordul Carrington facea un gest de pace, ,reincepea mascaradaacordurilor de tncetare a foculutnclcate inate dea se fi uscat cerneala pe hartie*. Publiculaccepta aceasta Smfonie maniheist, in potida tuturor nepotrvtor. Una peste alta, putem deci spune ca operatiunea Bosnia a fost executat cu o mink de macs eliCarrroun XVI RAZBOIUL INFORMATIULOR Razboiul informatilor este un concept relativ now si att de vast, incat nu il putem trata aici. Dar nu putem nici si tre- ccem sub ticere. Prin urmare, ne vom mulfumit sii acordam acestu subiect citevaidei generale, pornind de la premisa dintr-un anumit punct de vedere, dezinformarea moderna in sine nu este decat unul dintre aspectele acestui rizboi al infor- ‘matilor. Generalititi Devenind constienti de faptul ca, in lumea modern, ttul se traduce in informafi, americani au stabilt primi teoria raz Doiului informatilor. in Statele Unite prolifereaza institute, militre sicivile, care se ocupa de acest subiect. ,Tehnologia face si apar in care 2i noi apliafi, ar socetatea americana ‘sa adaptat cu atat mai repede, cu cat impartirea informatilor este un instrumental puterii economice si politce. Din aceasta revolutie a luat nastere conceptia de dominate informational, conform careia este posibl si se stipdneasca mediul ambiant prin stapénirea informatilor’, scrie David Bouden. .Rizboiul informafllor consta in utlizarea ofensiva si de- fensiva a informatilor sia sistemelor de informare pentru a exploata, corupe si distruge informatie si sistemele de infor- mare ale adversarului, protejandu-ne totodata proprille noas- tre informalii si sisteme*, sund definitia propusa de Institute ‘for Advanced Studies on Information Warfare, conform tezei lui Jean-Frangois Tacheau (inci nepublicata, pana in momen- tul de fati) Guerre économique et Guerre de information ~ “Rézboiul economic si Rézboiulinformatilor’. Practic, cercetit Tratat de dezinformare au ~alimpiedica pe celilalt si sie; ~ al face si detina cunostinte deforma. a acest al treilea aspect se inscriu dezinformarea si influ in partea sa, Intelo (iia a Defense Couneil Internato- nal) distinge: ~rézboiul pentru informatie; ~ rizboiul prin informatie; = razboiul contra informatie Alvin gi Heidi Toffler, care siau facut 0 mare reputate in ddomeniu, au creat nofiunea de ,doctor Spin: acesta este ele- ‘mentul care creeazi efectul doit l informatie, maniera de a © prezenta. Sotii Toffler gasese sase mijfoace de ingelare a spiritelor 1. acuzatia de atroc 2: dilatarea hiperbolca'a mizelor; 3 satanizarea sau dezumanizarea adversarului 4. polarizarea: cine nu ecu not e impotriva noastr 5. invocarea unei sanctiuni divine: ,Dumnezeu ocroteste ‘Americal; 6. metapropaganda, ica arta de a dscredita propaganda aadversi, de a arunca suspiciunea asupra a tot ceea ce provine dintr-acolo: ,dezinformarea sirbeasei", ,Sadam Hussein ‘exerciti un control total asupra presei sale, deci tot cea ce e ‘comunicat de ea nu poate fi decat fals Fara indoiala,cititorul a regisit de rie numeroase exemple ale intrebuintari acestor tehnici: rand pe rand, fortele de ocupatie germane din Franta si cele sovie- tice din Afghanistan au fost acuzate c& minau jucarille pentru copii; armata lui Sadam Hussein a fost prezentata ca find ‘mult mai periculoasa decat era de fapt; vendéenii au fost si dezumanizati, si diabolizat; marxismul a acuzat intotdeauna in propria lui memé- ‘To spina depiina, a toarce, a (se) roti (tr, spl sed Tote eb anracb! Bcarct, Batre ANTET, Bn22 VLADIMIR VOLKOFF pe oricine nu era comunist c& ar fi ,dugman de clasi* sau sticdlos” (conform vocabular lui sartian), hardvit unei dam- ‘nar sociale: ,lada de gunoi a itor’ Tar acestetebnici au fost puse in aplicare, cu tot tacdmul, {in operatiunea Bosnia: acuzati de atrocitti, hiperbole, deau- manizare, polarizare si propagandi, dupa cum am vazut. A fost agitatt pnd si sanctiunea diving: Islamul, bineinteles, a vazut in confictul din Bosnia un rizboi int prelatitBiseric romano-atolice au vorbit despre un ,rizboi drept; iar prese- dintele Jacques Chirac, repetind sistematic formula ,fra lege nici credits" cu referire la sarbi urmarea clar si faci din ei niste proscrisi total Aplicatille acestor concepte Sunt numeroase. La prima vedere, descoperim trei princpi:rézboiul economic sub toate formele sale, care ies complet din subiectul nostru de stu conflictele de ordin militar, despre care aver de spus ¢ cuvinte si rizboiul cibernetic asupra ciruia vom face unele constat Aspect militar Militari rancezi au inteles ci dezinformarea putea fi folo siti in scopuri rzboinice si, mai ales, cé razboiul care este al, ‘prin, pentru si contra informatilor devenise deja o strategie indispensabila, Revista L‘Armement consacra acestor proble- ‘me un numér intreg. Rapoarte mai mult sau mai putin confi entiale arati cd o operatiune militar moderna nu se poate cconcepe fir’ un invelis,informational’, dup cum nu se con- ‘cepe nici fara ,acoperire aeriana“. In trecut, nimeni nu pleca Ja rizboi fara ase informa el insus; ast, trebuie se infor 1meze si opinia public, privitor la motivele si rezultatele rizbo- iului in L'Armement, David Bouden scrie ea ,informatia este considerata deacum a cincea dimensiune a bataliei, alturi de dimensiunile pamant, mare, aer sispatiu’, Colonelul Molinier precizeaza: ,Noutatea este posiilitatea de @ manipula confinutul sistemelor de informare ~ informa fll care se vehiculeaza~ si suportalfizic ~instrumentele ne cesare pentru a contura sitransmite acee informal. Este posi bilitatea de a controla, prin intermediul une’ supremati a Tratat de dezinformare 213 ofertei in domeniul retelelor, al compaterelor si al programe- Jor software aplicative, suportul informatie si informa insisi, Facdnd o parale cu al Doilea Rizboi Mondial, sar putea com- para situatia existent cu aceea care ar fi domnit daca germanii stipinead in acelasi timp manevrele operative ale tancurilor dar si calitateatancurilor inamice O asemenea conceptie tine de domeniul visului. Dar tre- Dui si recunoastem cd Rizboiul din Golf, de exemplu, a repre- Zentat mai mult triumful informatie! decat al armamentului, al strategiei sau al moralulu trupelor: miloacele tehnice foarte dezvoltate ale americanilor si folosirea sateliflor care permi- teau si se exploateze informatie ,in timp real, adicd imediat, au facut ca Alii sd tie tot ce fcea Trakul, in timp ce irakienii orbecaiau i Daci televziunea este Paradisul dezinformiri,cibernetica sea devenit Olimpul, Walhalla, Campille Elzee, de eand sa inventat modemul sia intrat in functiune Internetul, aceasta descoperire a militarilor americani care, la inceput, nu avea alt intentie decat aceea de a descentraliza posturle de com i informatice. Depisindusi pe departe vocatia militar, Int netul a devenit prin excelent terenul unde razboiul informa- tilor isi poate da frau liber. Inca din 1989, Cliff Stol, in The Cuckoo's Egg (,Oul de cuc’) relata duelurile pe care le prac- tica, prin computere interpuse, utiizatonitlegitimi ai bincilor de date si hackerii care se infitreaza fraudulos, prada resursele silasa uneori virusi sau...oua de cuc. Desigur, marile societiti folosesc Internetul pentru a se informa, dar si pentru asi dezinforma concurenti. ,In secto- rele concurente*, comenteaza Thierry Régnier, ,culegerea pro- flurilor de cetcetare ale adversarilor prezinti un interes ev- dent. In mod fiese, supravegherea nu se poate exercita decdt asupra aspectelor pe care le las actorii si transpara, Prin urmare, este limitata, nefiind exhaustiva, dar sta la dispozitia tuturor. La acest nivel, se pot folosi unele masuti de protectie: impramatarea de identititi multiple, efectuarea numai de ce- reri foarte mari, punerea de intrebariindepartate de domeniileata VLADIMIR VOLKOFF sale reale de interes pentru a «ineca» preocupairile de moment etc. Existi, bineinteles, contramasuri ca generalizarea folosiri fursecurilor>* (mici succesiuni de caractere care permit si se {ind urma utlzatoruli), tratamente de masa sistematice in sco- puri de regrupare, sau tratamente mai «fine» ale informatiei cu ajutorul unor instrumente de producti a informatiilor elabo- rate.“ ‘Asemenea unui teren propriuzis, terenul cibernetic it apar- tine cui il acapareaza. ,Stapdnirea canalelor de circulatie a in- formatilor, dfuzarea cit mai amplu posibil a proprillor puncte de vedere pentru a le impune, adaptarea continua a metodelor sia instrumentelor de tratare a informatiei sunt deci tot attea elemente care trebuie si fie stipanite pentru a detine contro- Jul asupra unuia dintre teatrele principale ale razboiului infor- ‘matillor: Internetul" (Thierry Regnier). Internetul este in curs de a deveni, la fel ca limba lui Esop, cel mai bun lucru din lume si totodata cel mai rau, cici utiliza torul care se informeazi cu ajutorul displayului sau isi inchi- puie in mod firesc cé informatile pe care le primeste sunt obiective". Nici pomeneali: ,Difuzarea pe scara larga a unui punct de vedere partial, find national, fi face complet depen- denti pe cei care il utilizeaza in mod sistematic, Majoritatea surferilor sunt diijai intotdeauna spre aceleasi siteuri, ace- leasi soluti, acéleasi intreprinderi, dincolo de care nu fac decat rareori efortul si mai caute." Thierry Regnier are drep- tate, cu siguranti, dnd ne pune in garda contra ,impactului economic si cultural care rezulti de aici*, dar trebuie sa pre- cizam ci nu toate partalititile sunt nationale: exista si partiniri religioase, politce, sociale, profesionale, sau altele care provin, pur si simplu din zona modei, si toate devin periculoase atunci ccénd nu sunt marturisite. Dupa cum scrie Frangois Géré, ,In- ternetul se bazeazi mai putin pe calitatea informatilor si mai mult pe capacitatea de cristalizare a unor opinii difuze. Astfel, se formeazi comunititi de credinti pe retea, Prin urmare, * dnorig) cookies (nt). Tratat de dezinformare 215 ‘cea mai importanta este fidelizarea prin site sin cadrul aces- + tuia." Pericolele sarin ochi, Daca tot veni vorba, pe Internet sau lansat deja veritabile actiuni de dezinformare. Unele au un caracter economic, , Inteligenta economic’, scrie L Le Pivain, sinseamna sia sti 84 te inarmezi impotriva campanilor de denigrare, fie programate, ca aceea care sust- ne cé elicopterul Tigre este putin fail sic a avut un accident in momentul cand americanii incercau sé vanda modelul Apache olandezlor, fe oportuniste, atunci cAnd, dupa ac: dentul din una octombrie a anului 1994 al unui ATR, [avion de transport regional}, reteaua Internet a vizut inflorind fige tehnice foarte documentate, dar eronate, despre erorile de conceptie a aparatului A'TR’ Aceste actiuni de dezinformare, ‘ca un cost de operare minim, prezinta un risc cu atat mai mic ntr initiator, cu ct acesta in general nu actioneaza direct, ci prin intermediul unei agentii private. Dezvoltarea informa. tiei si pregatirea pentru confruntarea concurentiala duc la in- ‘multirea afacerilor de acest gen, crednd o veritabilé piata a dezinformari, cu constituirea de dosare a prior’ si eliminarea comanditarlor potential" Alte operatiuni afecteaz mediul ambiant, iar mediul nu se aflé niciodata prea departe de economie si de politica. In 19985, miscarea Greenpeace a lansat o campanie contra activi titilor ,poluante” ale companiei Shell in Marea Nordului. Ra- poartele Greenpeace erat pline de erori, ceea ce onganizatia a sfarsit prin a recunoaste. Dar rapoartele Shell, bazate pe o contraexpertiza corecta, nu att reusit si se impuna niciodata opiniei generale. “Manevra de dezinformare a miscariizapatiste din Mexic a fost declarat politica. La data de 11 februarie 1995, organizatia a reusit ,s& mobilizeze presa din Statele Unite, poi opinia publicd international, lansind pe Internet o chemare in ajutor contra ofensivei guvernului mexican, care pomenea despre ‘masacre in satele regiunii Morelia. Gamacha. Ziaristii care au alergat la fata loculu ctevazile mai tarziu au putut constata c& nu se intamplase nimic, Dar efectul se obtinuse, ote actiune216 VLADIMIR VOLKOFF ‘a armate mexicane in zona devenind impostbila. In plus, popu Jaritatea subcomandantului Marcos avea sa creasca neincetat, printro actiune psihologica organizata cu sri, care recurgea in mare masura la posibilitafle Internetului* (Francois Gere) Din punct de vedere tehnic, posibiltatile de dezinformare prin metode cibernetice sunt nelimitate, mai ales in domenitl imaginii, Programul software Phofoshop permite trucaje inf nite. Fundatia pentru Studii ale Apararii a publicat documenta: tia colocviului sau din 1995 sub titlul de Les Manipulations de Timage et du son, demonstrand ca ar putea fi necesar si ne revedem conceptia asupra realului. ,Este posibil ca, deacum inainte, si se creeze orice efect dorit, pornind de la imagini si sunete. Ieri, pentru a crea o imagine care sa respecte realita tea, era necesara o camer’ de luat vederi. Astizi, un computer siun program adecvat sunt de ajuns pentru a crea o imagine Calculata in plan virtual. Se stie, de exemplu, c& ar fi posibil ‘si se faca «o Isabelle Adjani virtuala» sa evolueze intr-o lume virtuala?* ‘Aceste posibilititi sunt in mare parte exploatate in dome- niul publicitatii, unde se vad, de exemplu, castigatorii unei curse de ciclism trecand linia de sosire sub banderole care fac reclam unor marci de bere diferite, in functie de tara unde proiectata emisiunea. Efectul este asigurat printr-un proce- ‘deu numit EPSIS, pus la punct de Matra Procedeu! FLAME permite sa se grefeze fafa unei perso- nalititi pe trupul altcuiva, In ambele cazuri, se pot intelege cefectele politice pe care lear avea 0 utilizare abuziva. Domnul ‘Todd Leventhal a marturisit ca are in posesia lu o fotografie falsi care il reprezinta primind felicitarile presedintelui Clin- ton, fotografie cumparata cu douazeci si cinci de franc. Valori si produse Unele dintre actiunile sale sunt desfagurate intr-o ordine dispersati, spre folosul celor mai diversifcate interese. Dar ‘exist si constante deloc de negiiat, iar Jean Frangois Tacheaut ne ofera o analiza destul de nelinistitoare. de desinformare ar ‘deca este simpli, sere el; daca imi promovez ‘Aceasti inlintuire valoriproduse, care actioneaza si in sens invers, explicd in par fa cu care Statele Unite exports Te American way of ie Modi devas american intro Europa care nu sta mult pe ginduri si se grabeste si ie om ces ek ind cs aratare in gradinile din carierele rezdentiale. Sar putea si nu existe 0 relate cauzi-efect direct intre Noua Ordine Mon- dialé si consumul de Coca-Cola, dar e cert ea dominatiainfor- ‘mationalé duce la benefici substantiale si ci cineva are de castigat de pe urma acestui intreg dumping cultural. ,Care consumator nu ar cumpara mrfuri americane, cind Statele Unite sunt farul mii" se intreaba domnul Tacheau, »Pentru ele, nu se pune problema sé plece int-o cruciads, cf numal sisi extindd sfera de influenté (clientela, add), ,ram&ndnd cu constinga ipsa” easti constiinta curata confer operatiunilor de genu respctv aroma de dezinformae, ca geal ~ exist intr-adevir 0 manipulare a opinie public, cu ae torul une informal care luda valore i produsele, ~ scopurile sunt partial eomerciale, da si partial poitce, cele dowd domeniifiind de-acum intrepatrunse indisolubil; | iu lose sunt deturnate prin deft, intrucdt nme 1 are sentimental de a jura credinta Statelor Unite at cand intra si manAnce la McDonald's. _ SitotusiCaprrou. XVII UN MOD DE ATRAI Practic necunoscuti acum douizeci de ani, dezinformarea a devenit, la acest sfirsit de secol, o modalitate de a tra Acfiunea psihologicd 0 activitate naturali? in revista L’Armement, Francois Géré prezinti urmatoa- rea analiza a situate: ~ socetatea hipermediaicd acordi o atentie sport actunit psihologice; noiloriehniciclectroinformatice lise adaugi modurile de comunicare anterioare pentru a produce efecte psihologice puternice in intervalur foarte scurte; ~ Ia fel de posibil este si se produca efecte psihologice puternice si cut alte miloace. Este suficient si fe finalizate psihologic, dar aceasta presupune capacitaea de a le transmite ecient “intarzierea Franfei in acest domeniu nu tine att de teh- cd - dispunem de un savoir-fare onorabil ~ ci se explicaprin- {1-0 lipsi de echilibru inte puteriecivile,militare i mediaice; ~actiunea psihologica trebuie deci si devina o activitate naturali, care Si se foloseasca de descoperiile tehnice ale epoci noastre sisi dispund de mifloacele necesare. ‘Nu cumva, autorului ti cam scapa enormitateaipotezelor pe care le avanseazi? Actiunea psihologica,o activitate nattr rali? As spune m: slujba celor mai nobile cauze si, in ultima instanta, chiar just ficati. Este adevarat c& Francois Géré continua prin a spune: ‘ln acest scop, trebuie totusi si ne impunem o regula de aur, imuabila si tiranic’, intro societate democratic, pluralista si, deci, in continua schimbare politica: actiunea psihologica tre- buie si conste in a spune adevarul sub toate formele sale, in toate modurile, folosind la maximum vectorii disponibili” Tratat de dezinformare —. 219 { punct, devine mai difcil si ne aliturdm optimis- ‘mului su. insusi Scopul actiunii psihologice este acela de a comunica informati preocupindu-se exclusiv de utilitatea lor si, oricdt de nobila ar fi ambitia de a-si folosi tehnicile in slujoa adevarului, se pare ca dezinformarea profesionista inerenta psihocratiei face si devind aleatorii posibilttile de a realiza, chiar siaplcdnd ,o regula de aur, imuabila si tiranica", un pro- ject atat de himeric. Nu peste mult, psihocratii vor continua si utilizeze ,vec- tori disponibili* pentru a ne face si luim negrul drept alb, ori de ete ori fi va avantaja acest lucru. ___ Secuvine si precizim ca exemplele sosesc de sus in jos. Conunitatea Europeand a Cirbunelui si a Ofetului Le Monde diplomatique semnala in numirul din tuna junie a anului 1996 4, pentru scopurile presei, Comunitatea Europeana a Carbunelui si a Ofelului investeste sume merew crescande: cheltuieli de calatorie, indemnizati cotidiene, ono- rai pentru reportaje, comandnd si se fac& propaganda pen- tru unificarea european in artcole ocazionale sau cu aparitie regulati, care le permit si dubleze sau si tripleze salar Misiunea acestora este de ,a influenta opinia in momentele critice, a combate prejudecatile si chiar a transforma senti- ‘mentele de suspiciune intr-un curent de simpatie. In schimb, accesul alesilor la informatie e restrins: daca parlamentarii ar dori sé urmareasca lucrarile interne ale Inaltei Autortai, acest lucra ,lear putea trezi dorinta de a interveni mai mult decit e de dori. ,Servicitl de informatitrebuie sé urmareas- cho actiune de ansamblu asigurind formarea si dezvoltarea unui climat de opinie favorabil si a une adevarate educati a publicului (..) recurgdnd la toate mijloacele moderne de éx- presie“" Un grup de purtitori de cuvant va avea responsabil- {atea oportuntai [de a informal si monopoll ortodoxisanul In pofida tuturor eforturilor depuse spre a asigura bunastarea Ziaristilor, inclusiv fotolii comode pentru somn in timpul con- feringelor de presa, ,experienta dovedeste-cd se impune o pru- Contactele cu gazetaril care nu sunt acred- {afi la Bruxelles si care nu sunt cunoscuti personal."220 publicd nu are nevoie de mai multe informati (..). Probabil ci dispune de prea multe informati(..). Oamenii au nevoie (..) de mai multa comunicare: mesaje stimulatoare, excitante, care i motiveaza si ii emotioneaza; stimuli care sa le modifce atitu- dinea" ‘Se impun dow’ tinte: cei mai tineri, fiindca este ,judicios pe plan strategic si se actioneze acolo unde exista cea mai sla- ‘ba rezistenti*, si femeile, pentru c& ele sunt ,mai inclinate sa recunoascd miaiintuitv si mai rapid decat birbati avantajele unui vitor mai bun*. Prin urmare, Comisia va trebui sa dis puna de o ,panoplie a mijloacelor performante din punct de vedere tehnic': ,reviste, dezbater, interviuri, spotur". Presupusa transparenta a acestor luerari ramane litera ‘moartit: The Guardian, care dorea si se informeze asupra dez baterilor, a fost refuzal, sub pretextul cé e esential ca pozitile rministrilor din diversele tri si ramana confidentiale, mai ales dacé acestia sunt constransi si se indeparteze de pocitile natio- nale, ,jungéind, uneor, pind la a nu mai respecta instructiuni- Je pe care leau primit la nivel national asupra cdte unui aspect anume Decizia a fost confirmati de Curtea de Justite din Laxer burg, sub pretextul cd ,puterea de organizare intern’ a inst- tutilor comunitare le permite si reglementeze dreptul de acces al publicului la documentele pe care le det ‘Traiasca libera circulaie a informatilor! Vacile nebune ‘Tindnd o conferinta despre dezinformare in fata Asociatici filosofilor crestini, am fost intrebat ce parere aveam despre afacerea cu vacile nebune. Nu aveam nici o parere siam recurs lao pirueti, considernd ci oamenii devenisera paranoici si vedeau peste tot dezinformare, la fel cum dea lungul timpuri- Jor tofi au cAutat sub pal, in functie de preferinte, cate un iezuit, tun francmason sau un agent K.G.B. Dar, vorba americanilor, faptul de afi paranoic nu te scuteste de a fi persecutat. ‘Nu peste mult, pe biroul meu a ajuns textul pe care il citez mai jos si a earui origine nu pare sa fi fost dezmintita Tratat de dezinformare 2a niciodati, Numérul din 2 iulie 1996 al ziarului Le Monde face aluzie sil citeaza pe domnul Jacques Delors care, chestionat asupra acestui subiect de Le Journal du dimanche, declarase par si simplu ca ,nu a avut niciodata cunostinta despre aceasta roti. Totusi, nu ia negat nici autenticitatea si nici, ceea ce e ‘mult mai gray, verosimilitatea, Comisia Comunititilor Europene Servicil politic al consumatorilor Bruxelles, 12 octombrie 1990 barat /af/N/169 oti succinti de dosar asupra BSE. Obiect: Declaratii ale Comitetului Veterinar Permanent din datele de 9 si 10 octombrie 1990 L.Descl Declaratia reprezentantului Comisiei cu privire la B.S. Trebuie si se manifeste o atitudine de riceali, pentru a ‘nu provoca reactii defavorabile pe piati. Si nu se mai vorbeas- despre BSE. Acestpunct nu trebua st fgureze pe ordinea HL Pe parcursul reuniunit ‘Vom cere oficial Regatului Unit si nu mai publice rezulta- tele cercetirilor. Il, Declaratia delegatiei din Republica Ilanda ‘Trebuie si se modifice decizia comisiei cu privire la car- ccasele expertizate,altfel Irlanda va avea de pierdut. Element nou: Africa de Nord si alte tari terfe cer experti- zarea carcaselor, atit a celor provenite din Regatul Unit, cat siacelor din Irlanda, Patruzeci la suti din exporturile irlandeze sunt destinate Alri de Nord, Coneluai 1. Din motive comercial, Irlanda se altura celorlalte state ‘membre care cer aceasta modificare. 2. Pe plan general, trebuie ca aceasta afacere BSE. sa fie fhinimalizata, prin practicarea dezinformarii, E mai bine si se spund ca presa are tendinta dea exagera."22 VLADIMIR VOLKOFF Presa are un spate sold, iar organele guvernamentale se preteaza la dezinformare cu cel mai mate cinism. Aticolul 24 bis Circulara din 21 martie 1991 a Ministerului de Interne, _privitoare la lupta contra rasismului, antisemitismului si a Fesurgentelor nazismului* se refera, printe altele, la legea din 29 ule 1881, precizand c: ~Articolul 24 bis, adiugat prin legea din 13 julie 1990, sanctioneazi contestarea existentei uneia sau mai multor cri ‘me contra umanitii pasible de aceleasi pedepse cu cele pre- vnute la aricolul 24, alinatul 6° (pedepse cu inchisoarea de ta o lund la un an si amenzi intre dow mis trei sute de mit de franc’), ,Aceasti noua incriminare trebuite sa permit mai ales reprimarea tezelor pretinsiloristorici care se autointitu- leazé in mod abuziv revizionisti sia caror actvitate urmireste ssi nege existentalagirelor mort sia aciuni de exterminare a unor grupari de oameni din cauza originilor sia religeilor.* Desigur, ¢ excelent si se lupte contra rasismulu, antise imitismului sia resurgentelor nazismului* = din partea mea, as fi adaugat cu draga inima pe lista si comunismil ~ dar este tipiefaptul c& guvernul ar prefera so faci reducind la tacere ssursele de informatii contradictori, ceea ce echivaleaza cu a viola spiritul in care au fost concepute libertatea gandiril, a ceuvantulu sia prese, singurele care fundamenteaza ibertatea de opinie. Cici, in fine, e dificil si se faca deosebirea intre _adevaratt"si,pretinsi istorci daca nu Ii se da voie tuturor Sise exprime, si pare curios cd un guvern republican is pro- pune si impund publicului o anumité viziune asupra istoriei sisi ntemniteze pe oamenii care propun ata. Exist aici o confuzie ce pare periculoasé, intrelibertatea de a afirma sau a nega silibertatea de a lauda sau de a con- damna. Se intelege clar ci un guvern ii exerci leitim functille atunei ednd interzice si se facd apologia unei crime, a unui viciu, a unui drog. E mai grew de infeles de ce interzice si se discute despre existenta acelei crime, a acelui viciu sau a acelui drog: cu cate mai absurda o teza care le neagi, cu att Tratat de dezinformare 223 va fi mai usor recunoscuti ca atare si se va descalifica de la sine. Interzi fe si mincinoase, inseamnd i Se ascunda ceva, fri a mai pune la Socoteali faptul cio asemenea msura nu pare deloc conforma cu Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetiteanu- lui pe care se bazeazi Constitutia, ‘In mod viibil, manipularea informatie a devenit o proce- dura freasca in spirtul puterlor publice. Sar zice cam reve. nit in vremurile cind Inchiziia idea foe carlo edrora nu Te aproba continutal plus, asemenea manevre mar fi acceplate in nici o demo- crate daci ele nu ar corespunde cu o anumita stare de sprit, despre care dorese si spun in continuare cateva cuvinte Solenitin Si revenim Ia discursl ui Soljenitin de la Harvard (1978). Dintro privire, marele scritor rus observase, la sosirea sain Occident, boala de care suferémiloacele noasre de infor mare, si denuintase cu curaj ,interesele de grup", ,limitele ‘general admise in decile care se pot pronunta" si faptl cd stoate acesteaactioneazd mi in concurent, cin redtucerea la lula". Pe scurt, descoperise .gndirea unici*,inante chiar ca sistemul care decurge de aici sa se fi generalzat: ,Existi o libertate neinirinati a preseiinsisi, dar nu sia cittorilor: Zarele nu exprima cu fort si reliefare sufcienta dec opinile ‘care nu le contrazic nic pe ale lor, nici aceast tending." ‘Vom vedea mai departe ci, la Harvard, Soljenitin ined ii ‘mai fcea unele iz asupra liberi de care se bucura pres, dar nu se insela cu privre la sclavia intelectual a ctitorlor Parsi se aplice nici o cenzuré, continu marele apostol al libertiti, ,Occidentul desparte scrupulos ideile la mod de cele care nu corespund modei, iar acestea din urma, fra. a fi interzise de cineva anume, nu pot fl exprimate cu adevarat in presa perioica, nici in cit nici de la catedrele univer. june, am. adluga no, ceea ce multpi boala proportional cu toatéaudienta de care beneficiaza acest ilo de informare n mas, cel ma apt de deznformare din228 VLADIMIR VOLKOFF Nu prin constringere directa, ca in Orient, ci prin nece- sitalea de a se supune standardelor de masa, personalitatile care reflecteazi cu cea mai mare independent sunt puse in imposibiltatea de ai aduce cota de participare la viata socie- {ati, Apar trsaturi periculoase ale unui instinct gregar care interzice o dezvoltare eficienta" In momentul cénd vorbea, Solenitin, care se afla atunci ‘pe culmile glorie, nu stia cain curdnd aceste instincte gregare aveaut Si se inhiiteze impotriva iui, ci urma sa fie ridiculizat tocmai pentru ci era o personalitate care reflecta cu cea mai mare independent sifiindca era important si fie pus jn im posibltatea de ai aduce cota de participare la viata socetii ‘cuvant cu implicati poltice — se numeste in rus, mult mai adecvat, ,altfe-ganditor* (inakomisliasci). Soljenitin este in- sisi intruchiparea altel ginditorului. Alice Baumann As dori si amintese un editorial recent despre ilustrul dis- curs de la Harvard, aparut in Revue suisse, sub semnatura Jui Alice Baumann. Fiemi ingiduit sé citez pe larg, Primul meu redactor sef era in acelasi timp si editor (.). Cand era vorba de scrierea eéte unui editorial referitor la ale- geri sau voturi, isi impunea opinia, chiar si impotriva tuturor. nimentele relatate de d 1981). ,Saptesprezece ani mai tirziu, nimeni nu se mai forma lizeaz’ fata de o asemenea concentrare a puter. Astizi, auto- cenzura intervine chiar inaintea discutiei, Redactorul meu sef, acum pensionat, ar fi actualmente pus in minoritate nu de catre ‘membri redactie, ci de autorii anunfurilor:* ‘Doamna Baumann a pus degetul pe unul dintre aspectele Dolii de care suferim: ,Majoritatea mijloacelor de informare aparfin unor grupuri economice; cafiva strategi in marketing determina pozitia multor redacti. Scopul lor consta in marirea Ja maximum a beneficiilor." Si este o greseala si credem, ca Montesquieu, in ,spiritul inofensiv si inocent al comertului, ‘opus ,idealului razboinic si aristocratic’: ,oriunde exista mo- ravurl blande, exista comert; si oriunde exist comert, exist Tatat de dezinformare 225 ‘moravuri blinde (..). Pfectul comertulti este acela de a aduce paceat, scria marele teoretician din secolul al XVIIHea, care nu prevazuse multinationalele. ‘Alice Baumann nt este de aceeasi pirere: ,Cénd comertul triumfa, poporul trage ponoasele.* Ne putem gandi la acele pagini din stinga ale ziarelor care lauda meritele police ale Germaniei, in timp ce paginile din dreapta fac reclamé la Mer- cedes si Volkswagen: ,Cine pliteste, comands," a scris doamna ‘Baumann; ,tot mai milti autori de anunturi vor sé aiba dreptul Ta cuvant ci prvire la continutul ziarului inainte de aparite si folosesc amenintarea cu boicotul. Nu vor si-si vada publicita- tea alituri de informatiideprimante (). Aceasta goand dupa ‘mana publcitar si pietele de cititori este insotita de uniformi- zarea informatie: tot mai multe mijloace de informare relatea- 74 aceleasi lucruri, Punctele de vedere originale, semitonurile si analizele dispar din coloane si emisiuni" Cum s nu ne amintim de Léon Daudet care, imediat dupa Primal Rézboi Mondial, constata deja: ,Pretinsa libertate a presei nu va fi ser ec legate cu lana arelor de ménuitor arg tilor Da, explca ziarista elvetian, ,absorbirea celor mici de c& tre cei mari, normal in lumea economicé, dauneazé enorm ca- litatit din mijloacele de informare. Disparitia concurentei an- treneaza dupa sine disparitia emulate intre redacti zarele isi pierd identitatea si devin plcticoase. Monopoturile din domeni- ile presei si miloacelor de informare electronice las urme in spiritul ziarstlor: autonome la nivel formal, dar nu indepen- dente, sau pierdut pasiunea si sau cufundat in resemnare.* La drept vorbind, mie aceasta resemnare mi se pare afi cel ‘mai grav simpiom al marasmului contemporan in care a ajuns informatia ‘Tridarea clericilor Ar fi intradevar prea usor sé aruncim toata vina in seama negustorilor de sclav: sclavia intelectual ramane liber-con simtit, In Occident exist o clas de ,semi-apti*, cum ar fi spus Pascal, gata oricand sisi dea consimtimintele cele mai ing: duitoare. Din rindurile acestei clase se recrutau hamalii226 VLADIMIR VOLKOFF tovarisii de drum; tot din aceasta clas aluat nastere si mitul _corectitudinii police", aceasta clasé este cea care, odinioara fascinaté de monstrul ros, astiz is acord suragile monstrue lui verde islamic; aceasta clas’, atinsi de victimofile, urma- reste astuparea tuturor vilor si nivelarea taturor muntilor (Or, aceasta clas intelectuala, aceasta elit a rusinii,careia pe nedirepti se laud bunavointa atunci cand nu face decat si ‘se preteze la toate tolerantele, consttuie prin excelenta prada dezinformatorul ‘Sa facem o precizare. Nu trebuie si ne imagindm 0 con- spirate, fe trilateral, fie a uminatflor sau a vanzatorilor de Coca-Cola, care ar fi angajat ca mercenari un anumit numar de intelectualiinsarcinali si distruga diferentele care prote- jeazA individul in sinul colectivtaiior sale naturale. Tradarea Clerics, petra rea insprta expres ai ulen Benda este spontan, face parte dintr-o dezinformare profes careia ii sucomba fara gres toti cei mai putin inzestrafi ane psihocrat i care practcd intotdeauna jocul celui mai puternic. Entropia si aria vremurilor Cleric de la Universitatea din Pars sunt cei care au ars.o pe Toana d'Arc pe rug. Urmasti lor spiritual s-au jucat piesele la Paris sub Ocupatie, au facut apel la dezertare in timp riz- Doiului din Algeria au servit drept onagre comnisimul; tot ei sisesc cae ,politiceste corect" si fi promusulman in Bosnia si Kosovo, dar Cauchon nar fi putut si aprind rugul din Rowen fara complicitatea rouenezilor din acele vremuri Este vorba de aceeasi compliitate intre ratiunile fizice si cele metafizce. in Le Compléxe de Procuste (,Complexul lui Procust’), (1981), denuntam deja entropia* care nu poate duce decit fa snivelarea termodinamica finalé", Fira indoiald, dar faptul de 4 sfi ca vei muri nu inseamnd ci nu trebuie sa te ingrijest nd esti bolnav. Or, lumea moderna intampind entropia nu ‘numai far so combati, ci sicu o resemnare care ajunge pana le entuziasm si nu poate, bineinteles, decat si failiteze sari dezinformarii. Coca-Coia, heroin, prezervative, ideologii si * Autorul se refed a entropia soca (at). Tratt de dezintormare var teme de dezinformare, toate acestea se vand cel mai bine opoarelor dezradacinate. Imi amintesc ca Pierre Doris relata in anii saizeci povestea unui picnic ,european", unde spanioli adusesera paella, tale ‘ii macaroane, englezii pudding, germanii varza murat, iar francezii.. cabanosi. Intamplarea aproape ca nu mai este co- ‘mica, pentru cé az ar fi adus cu toti hamburger. Meterezele culturale cad unele dpi altele, ca zidurile Jerihonului in sunetul trimbitelor multinationale, iar individ, lipsit de miloacele defensive iret ale familie, tribul,atizar naful,natuni, eligi, imbii, ale stripe care eu o numesc noi in opozitie cu eu, se prabuseste in seal amorf al unel omeniri nediferentite: sub pretextul deschiderii spre lume, ‘imine singur si firé aparare in fafa televizorului sau, aceasti universalapalnie a dezinformari. Toleranfa ‘Toate acestea se situeaza sub un pretext ipocrit pe care a sosit momentul sil analizim, cu riscul de ai soca pe uni. ‘epoca noastr, nici o virtute nue att de laudata ca tole- ranta, Le este predata sistematic copiilor. ,Toleranta, o moda- litate inteligenta si armonioasi de a wt" (Nathan, 5), ,Cunoas- terea altor credinfe, a ator opinii, a altor moduri de viata si de «gindire duce la o imbogitire cultural, la o deschidere a spi- Fitului, la o mai buna intelegere internationali. Toleranta ince- pe cu dorinta de cunoastere si de deschidere spre ceilalt* (Nathan, 5). ,Intoleranfa isi aflé sursa intrun spirit ingust si intransigent. Unii cred cd au intotdeauna dreptate, ca defin adevarul sica le sunt superiori celorlalfi, Fanatismal religios, sectarismul politic, iau nastere din intoleranta. Nu pot duce decat la ura sila persecutarea celorlali* (Hatier, 5), ‘Cum si nu subscri la toate aceste declarati, cel putin prin cceea ce exprima? Cum si le respingi, fara a aparea in ochii lumi, si poate si in ai ti propri,ca un spirit fanatic" si ,sectar"? ‘Totusi, si incercam sa vedem putin mai departe decat vir- ful nasului * (orig) nous: je: respectivon (nt).228 VLADIMIR VOLKOFF Mai inti, si recunoastem ci, oricat de agreabilé ar fideea, ‘cuvantul ,toleranta" e neinspirat ales, Din partea mea, nu doresc deloe si fit ,tolerat". Doresc ca persoana mea, familia, obiceiurile, opinille,credinta mea, i fie ,respectate", nu tole rate", Nu dorese si insult pe nimeni .tolerdndu. Voi merge pana la a spune c ceea ce nu merita respect nt trebi babi, si fie nici tolerat. Misa fost foarte greu sé explic acest punct de vedere fermecatoarei foste sott a unui pseudoflo- Sof foarte la mod, siam ajuns, in plin cocktail parizian, si ne aruncim in cap cu ditionarele (a figural), cénd in sfarsit mia venit in minte urmitoarea intrebare: ~ Sa presupunem, doamni, c& am onoarea de a va sce. ‘Sar cuveni sismi inchei scrisoarea cu rugamintea de a primi ‘omagille mele cele mai tolerante? Practic, sensul verbului a tolera a suferito translatie (A lisa si se produc sau si subziste — un lucru care avemn drep- tul sau posibilitatea de al impiedica", Robert) spre substan- tivul ‘oleranti (,Atitudine care consti tn a admite la altcineva un mod de a gandi sau de a actiona diferit de cel pe care i adoptm noi insine — Rober’). Si desigur, deplangand originile cuvantulu tolerant (chiar si fra a face pe seama lui glumele obscene ale lui Paul Claudel), ‘hu putem decit si subscriem la ideea de ale permite altora jn mod de a gindl sau de a actionadiferit deal nostra Dar toleranta, cel putin asa cum e conceputi azi, merge mult mai departe’ Ajunge adesea pani la intolerant Cici nu mai este vorba de a admite diferente, ci de a le suprima afirménd cé ,Orice idee, orice credinta, este demni de afi luata in considerare* (Magnard, 5), pe scurt, ca nu pot decit si faci obiectul unei preferinte, la drept vorbind fara ‘semnificafii majore. What is your Church preference? — ,Ce religie preferati— este o intrebare civlizata din Statele Unite, orice idee de adevar absolut sau macar relativ find evacuats ceea ce reprezint’, team mi, adevaratul scop al operatunii Toleranta. lar in VSD. gisesc aceasta fraza dea dreptul con- sternanta: ,Contrar mari majortii a catoicilor din Franta, integristi nu cred c& toate religile sunt valable, Dar daci, in Franta,catoici ar erede ea ,toate religile sunt valabile* atunci Tratt de dezinforinare mai folosesc? __ Manualul lui Magnard din care am citat last si cada masca, din neglienta, ducandu-i gandul pand la capat: ,Orice idee, orice credinta, este demna de a fi luati in considerare: devine dlemna de respect daca este ea insisi tolerant. ___ Dar daca aceast idee, aceast credint, indrazneste sa se impuna ca un adevar, ca singurul adevar adevarat, ceea ce, in fond, reprezinta pretentiatuturorreligilor, far excepiie? ‘Atunci, cred ca merit si fe indbusita expeditiv, Si dam cateva exemple. Un spirit catolic, ortodox sau ro- ‘man, concepe ecuatia: baptisti = metodisti~ prezbiterieni = dventiti~ martori a lui Iehova » etc. = cele veo trei sute de _«lenumiri*protestante care is impart Statele Unite. Dar acest jucru provine in primul rand din necunoasterea noastra asu- pra lumii protestant, caci aceste Biserici, dintre care fiecare € convinsa ca define mai mult adevar decit concurentele sae, sunt desparite prin deosebiri,orict ar fide marunte, si pen tru orice credincios, fe evreu, fie crestin, fle musuiman, ¢ evident cé ecuatia iudaism » restinism = islamism nu poate i decat un neadevar patentat: numai un agnostic ar putea susfine ca cele treicredinte detin adevarul in pati eile. Jn 1994, am publicat in colaborare cu Jacqueline Dauxois un roman de fctiune politica intitulat Alexandra, Ne imagina- serim ci pe Pmant domnea o noua religie, pe care o numise- rim dieufoulmondisme'. Dieutoulmondisi recitau cu regu- lastate catehismul urmtor: Eu sunt Dumnezeu, tu esti Dumnezeu, dar eu nu sunt Dumnezeu fira tine si tu nu esti Dumnezeu fara mine. Dumnezeu e toata lumea, Toati lumea e Dumnezeu. Amin: Cred cd nam exagerat decat putin marasinul spiritual in care traiese multi dintre contemporanii nostri, carora insuisi * (Aprox) ,2euatotumism” (0 t),200 VLADIMIR VOLKOFF ateismul Ii sar prea excesiy, dezonorant, intran cuvant, nto- lerant’ De unde provine acest egalitarism incréncenat, reductio- nist si, in ultima instanta, sinucigas, care se doreste sa ne fie inculeat sub denumirea mincinoasé de ,toleranti ‘Nu putem decat sa formulam ipoteze. Imi vin in minte trei. {in primul rind, cu scopul de a evita o revolute a populatei lor de origine african’, Statele Unite, pornite cu hotirare pe calea integrari, au considerat ci e util sé i se dea de crezut negrilor, ca sialbilor, c& egalitatea lor ca finte omenesti se aplica si civilizatilor respective, ceea ce ar méguli vanitatea ‘unora gi lear da peste nas celorlalti: de aici, o conlocuire ame- liorata si o posibila integrare. Planul a reusi, iar acum cuprin- de intreaga omenire, ,Sunt egal cu voi si in consecint’ ceea ‘ce gindesc eu e egal cu ceea ce ganditi voi" De acord? In al doilea rand, popoarele occidentale se caiesc atat de mult c& au colonizat alte popoare, inc au tendinta de ale ide- aliza excesiy, iar aceasta idealizare a popoarelor colonizate se extinde pind asupra tuturor umilitlor si obidiilor de pe pe ‘mant,indiferent de meritele lor sau ce absenta oricaror merite in al teilea rand, la ora actuala se manifesta o tendinta decadenti care se manifest in a nega existenta unui adevar, pentru ci recunoasterea acestuia ar impune anumite obligati si, in primul rind, aceea de a vasli, la nevoie, impotriva curen- iului. Ceea ce e foarte obositor pentru nist fii secatuite ca ale noastre. In orice caz, e foarte dificil si te faci ascultat intr-un coloc- viu sau un salon, dacd afrmi ca toate civilzatile, tate religile, toate cutumele, toate teorile, nu sunt egale. Uneor, jung si adopt punctul de vedere al adversarului sisi cer drepturi egale pentru antropofagi, ceea ce micar are avantajul uni dus rece Sar putea ca mania actuala pentru tehnica si sport si fie doar un mod de a compensa prin nite certitudini masurabile tales balmesul in care ne face si trdim ,toleranta® culturala. Neam indepartat de subiect? Nu. Intention si arétm ‘cin fata dezinformarii se deschid domenii tot mai vaste, f sA mai raménd nicio bariera naturala pentru ane proteja Tralat de deziformare 231 Drepturileomuluismmul Religa drepturilor omului actioneazi tocmai in acest sens Are avantajul de a se baza pe dow’ abstract si, in conse- int dea nu trebui sd raspunds in fafa nici uneirealit. Nofiunea de drept nu se aplca decatint-o anumita socie- tate, in anumite circumstanteistorice, geografice si etnice, din moment ce un drept este oblgatoriu acordat, sau cel putin recunoscut, de cineva. Definiia din Robert lamureste chestiv- nea: ,Ceea Ce poate fi pretins,ceea ce este permis, int-o colec- tivtate omeneasci in afara unei colectivititi date, notiunea de drept si pierde sensu. Si ne amintim ci declaraia marilor inaintasiingisi se numeste ,Declaratia drepturilor omului sf ale cetiteanulur. Notiunea de om este si ea abstract, Pe Pamént nu exist nici un om care si nu se fi nscut din anumiti prin, care si ‘nu apartind unei anumite rase, unui anumt climat, unei anu. mite culturi. Un aborigen australian din secolul XX nu este tofuna cu un grec din secoll lui Pericle __ 0, cit de bine se vede grandoarea ideli potrivit carela aborigenii din Australia si atenieni din secoll al Vea au ceva in comun: natura umana - noi, crestinii, am spune: asemina- simpla idee, ci o dovada. Si se observa de asemenea maretia te idei conform cireia orice om trebuie sa fie tratat intr-un mod pe care il vor califica, pentru anu ne complica, tuman, Dar aceasta este o datoriea omului: datoria de ai trata semenii asa cum se cuvine! A face din ea un drept, inseamna a pune cérutainaintea boilor. Cind ajung la un semafor pe rosu, ‘am datoria de a ma opr. Ar firidicol sa spun cd cel care soseste din stinga, unde semaforul e pe verde, are dreptul si ma vada oprinduma la culoarea rosie a semaforului din sensul meu, Dar si nu uitém ca generalizarea, adicd extinderea la nive- lal intregit lumi, a unei reigiiuniversale bazata pe abstract prezinta avantaje evidente pentru producatorul de bunuti de ‘consum destinate att bretonilor, ct si localnicilor din Aleutine, si cut atit mai mult pentru dezinformatorul avid sé-si raspan- deasca balivernele in lumea intreag’,22 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezinformare 233 inttulaté Les Nouveaux Chiens de garde ,Noi cini de paz o formulare nu prea binevoi la adresa cfinilor, Serge Halimi denunti nu dezinformarea Cireia fi suntem victime, ci contifile care o fac pos Franta. Pe de o parte, ziarstit sunt, dupa parerea lui, mult prea propia de putere: ,Franta este, in fond, o tard unde ideea ca presedintele Republic si fie interogat de dou ziarist sunt si soft de ministri nu a parut deloc extravagant", cat vyreme o asemenea practic arf fst imposibila in alt tara: ln Franta, ziaristii se aflé adesea mult prea aproape de cei despre care scr, critica ziarul The Guardian : Pe de alti parte, gazetaril stau la discretia proprietarilor de ziare carei pun si serie ceca ce vor ei si audi si, intrucdt acesti proprietari nu sunt numerosi,rareori se beneficiazé de ‘mai multe note ale diapazonului. Trebuie sa precizam ca, din aul 1946 si pana in 1995, numarul cotdianelor franceze sa redus de la dow’ sute tei la saizect si sapte sic’, de exempht, prin intermedia! fiialei sale CE-P. Communication, primal editor francez, Havas, controleaza periodicele: Informatique, Le Courrier international, LEntreprise, LExpansion, LExpress, Ta France agricole, Gault & Millau, La Gazette des communes, Lire, Maison francaise, Le Moniteur du B.T-P., L'Ordinateur individuel, Le Point, La Vie francaise, L'Usine nouvelle, Win- dows Pius si de asemenea, edituile Belfond, Bordas, Armand Colin, Dalloz, Dunod, Gauthier-Vilars, Harrap, Robert Laffont, Larousse, Masson, Nathan, Perrin, Plon, Pocket, Presses de la Cité, Retz, Le Robert, Solar, Julliard, 10x 18. fn asemenea condi, nu este de mirare ci massmedia, de dreapta sau de stanga, sunt in cea mai mare parte a tim: pului aproape unanime: ,Razboiul din Golf, Tratatul de la Maastricht, cordurile GATT: asupra tuturor acestor subiec: te care presupuneau o confruntare veritabili a punctelor de vedere si care angajau viitorul tari, cvasitotalitatea cotidiane- Jor, a hebdomadarelo, a posturilor de radio si televiziune au Ditut, de fiecare dati, aceeas toba, cu aceleasi argumente.* lar unanimitatea, care simplifica totul, nu poate duce, din nou, decat la maniheism: or, ,prin sita maniheismului, infor- ‘matia internationala trece greu*. ,Publicul nostru va trebui si sse multumeasca, cel mai adesea, cu ginduri de gata, cu ima: ini dramatice, cu limba de lemn a capetelor de atis din poli- ticd si economie*, scriu Marcel Trillat si Yannick Letranchant, {in Le Monde, cata vreme Patrick Poivre d’Arvor marturiseste: Ne aflam aici pentru a prezenta o imagine neteda a lumii Pentru Serge Halimi, independenta mijloacelor de infor- ‘mare din democratiafranceza nu este asadar 0 iluzie, iar auto- ul constata ca profesionistul informafiei isi datoreaza ,cel ‘mai adesea notorietatea mai degraba vizibiltai care i se ofera, decat talentelor pe care le cultiva De unde ia nastere, bineinteles, o considerabila scddere a insesi calitatii informatiei. ,RTL. nu numara decdt patru corespondenti permanenti in afara Europei, dintre care nic tunul in Africa, nici unul in Asia si nici unul in America La- tind.“ lar critica de carte la televiziune nu numai ca da nastere la schimburi impiciuitoare de favoruri intre concurenti, ca $i {ntre patronii si salariatiipresei, dar’ gazetari-oracoli recunose 4 au ,citit aproape totul” sau au ,inceput doar" lectura nor luerari pe care le recomanda sutelor de mii de telespectatori Practic, totul tine de coniventa. Régis Debray ii denunta deja pe cei ,Patruzeci de mediocrati (..) care au putere de viata sau de moarte asupra celor patruzecide mii de autori*, jar Serge Halimi face procesul acestor mediocrati, cérora le reduce numérul la treizeci: ,Nu se poate vorbi mult timp de- spre ziaristca franceza, fara a cita numele trustului celor circa treizeci de asociati care isi impart jetoanele prezentei in con- siliul sau de administratie, care supraviefuiesc tuturor alter- nantelor poltice si industriale. Nu se poate spune ca persona- litatea sau talentul lor arf de neinlocuit. Treizeci de alte per- soane ar rezolva treaba, efectiy, la fel de bine. Dar, pentru a infelege daca nu arhitectura unui sistem, cel putin functiona- ea mediului, trebuie séxi cunoastem si pe acesti treizeci. Acestitreizeci care, departe de asi face concurenta, nt ince- teaza si faca schimb de complicit, adaugand constrangerilor evocate anterior pe cea pe care coniventele lor o fac in moda VLADIMIR VOLKOFF ‘egoist si apese asupra une! intregi profesiuni, cu prinipi si scutieii si. Un medi de idei uniforme si de decodor identi. Ziaristi«intlectuali» sunt abia treizeci, volubil in mod inevita- bil (.). Se intdlnesc, se frecventeazi, Se apreciaza, se citeaza reciproc, sunt de acord in aproape toate privintele-*, Multi six, arati Philippe Meyer, c& puterea lor, ca de ale! si notorietatea, nu are legitimitate. Nu se datoreaza decatfrecventei apariilor, ‘nu muncii, nici cunostintelor sau competent lor profesiona- le‘, iar unul dintre ei, de altel, o recunoaste implicit. ,Sistemul mediatic secret o concentrare a puteri pe angi care acumula- rea primitiva de capita, atat de draga lui Marx, nu e decat un mnizilc. Sa efectuat un tiajcare nu a adus de céstigat decat ‘unui mie grup de intelectual" (Alain Mino) «Dar cine triazi? se intreaba Serge Halim Numele acestor treizeci sunt prezente in mintea tuturor si ar fiinutil sa le facem aici procesul, dar am putea evo« fra nici un dram de compasiune viata epuizanta pe care fa indoial c4 o traiesc. Judecati dupa un singur exemplu: Alain Duhamel a infervenit de cel putin sapte ori pe undele natio- nale, intre datele de sambata 7 ianarie 1996, orele 22:30, i ‘marti 10 ianuarie, la acceasi or’, Sambati seara, a avut o lung’ participare la emisiunea literaré a postului France 3, Duminica dimineata la orele 08:40, pe Europe 1, a participa la intlnirea saptimdnald Facesface cu Serge July. La amiazi, La ches- tionat pe Nicolas Sarkozy, in emisiunea L’Heure de vérité (France 2). Luni, la orele 07:25, a prezentat un editorial pe Europe 1, inainte de a modera, la orele 19:00, Le Club de la presse, avandi! ca invtat pe Robert Hue. Imediat ce aceasta cemisiune a luat sfarsit, la orele 20:00, sa repecit in studiourile France 2 pentru a1 interviewa pe Jacques Chirac, incepand de la orele 22:03. Marti, la orele 19:00, a fostinvtat al emisiu- nil lui Guillaume Durand, pe L.C.L Cu cateva ore mai devre- ‘me, cronica sa cotidiand de pe Burope 1 avusese tema Omni- prezentul Jacques Chirac. Omniprezentul nu € mai degraba domnul Duhamel?" Rezullatul acestui sistem este ci ,duminica, 19 ianuarie 1997, la orele 14:46, manuitorii telécomenzilor il puteau descoperi astfel pe Alain Finkilkraut simultan pe LCL. si pe Tratat de decinformare 238 La Cinquiéme*, iar ,in 9 martie 1997, spre orele amieze, telespectatoriiavizi dupa analizele economice ultraliberale — dar de stanga (.) ~ale lui Elie Cohen, se confruntau la randul lor cu 0 dilema corneilliand: sau il ascultau pe Elie Cohen pe France 2 (..), sau il urmareau «dezbitind» pe LCL" lar Serge Halimi incheie cu o formul necrutétoare: ,Mij- loace de informare in masi din ce in ce mai prezente, zaristi dince in ce mai docil o informatie din ce in ce mai mediocra." ‘Suprimarea informatiet Aceasti informatie, oricét ar fi de mediocri, rimine totusi informatie. Dar, in misura in care contemporanii nostri iau cu ‘ostinta de importanta informatiei ca a atare, in masura in care {nteleg ca nu au deloc dea face cu ,fapte care sunt incapad- nate" ci cu idei, ei devin in mod firesc indemnati sé rispan- deasca informatile care le sunt favorabile si si le disimuleze pe cele defavorabile. Desi animat uneori de cele mai bune intentii, acest exemplu este totusi periculos de urmat. ‘Nu demult,bibliotecara iceului Edmond-Rostand din Saint- Ouen-TAuméne a hotirat si retraga din circulatie cirtile care i se pareau susceptible de a exercita o influent negativa asupra tineretului. Nu era vorba de scrieri pornografice sau incitatoare la violent, ci de lucrari in care erau exprimate idei politice diferite de cele ale bibliotecarei. Am avut onoarea de ami vedea cartile afectate de aceasti misuri, in acelasi timp cu ale lui Soljenitin, pe care vigilenta persoand il ,suspecta* de antisovietismt Cel mai curios lucru e cé acrobatile totaltare ale celor de aceasta speta se fac in numele democratie care, bineinteles, Zidurile oriselului de unde imi fac cumpiriturile sunt aco- perite, a ora scrierii acestor randuri, Cu afise vesele, ilustrate de un calambur neinspirat: ,Sunt franc, mam convertit la euro“. Care oficina psiho-publicitara a emis acest slogan?236. VLADIMIR VOLKOFF Un om politic aparut intro emisiune de televiziune inregis- trata declaré: ,Nu spun ca nu au existat camere de gazare." Un incident tehnic involuntar face ca la reluare si se aud rnumai cuvintele: ,nu au existat camere de gazare.* Un om politic il citeaza pe presedintele Mitterrand cu cuvintele: ,Franta nu stie, dar suntem in razboi cu Americ: Zarul Le Monde consacra un articol acestui discurs si serie c& omul politic ar fi afirmat: ,Franta ¢ in rizboi cu Statele Unite* (1 mai 1997). Raymond Aron trebuia si fie constient de aceste practci din moment ce intr-un articol apart in nue ‘marul din 23 iunie 1975 al cotidianului Le Figaro acuza Le Monde ca forteaz minciuna, prin insinuare sau prin omisiune, dincolo de limitele tolerabile pentru un ziar care se doreste respectabil." in cartea lor Les Onagres, Vindex si Veraldi prezint lista scolilor americane unde se pred manipularea multimilor: Center for Third World Organizing, Citizen Involvement Training Project, College for Human Services, Environmen- {al Conservation Education Program Federation of Southern Cooperatives, Rural Training and Research Center, Indus- trial Arts Foundation, Institute for Social Justice, National Congress of Neighbourhood Women, New School for Demo- cratic Management, New School for Social Research, Graduate ‘School of Management and Urban Professionals, Onganize Training Center, School of Social Development” Aver, in Franta, un emul al americanilor: Pierre Raynaud, care a creat efectiv 0 metod numiti Communication direc- five, pe care o mune in shujba comunicatilor de intreprindere. * Central de Organizate pentru Lumea a Trea, Proiectl de Instruire pen {ru Implicarea Cetateneasea, Colegiul de Servic Umane, Programul Educatv pentru Conservarea Mediuki, Federaia Cooperativeor din Sad, CCentrul de Instructie si Cercetari Rurale, Fundatia Artelor Industral, Institute pentra Juste Sociala, Congress] National al Gospodinclr, ‘Scoala Noua de Administraie Democrat, Seuala Now de Studi Sociale, Scoala Poaicea de Administrate si Profesiuni Urbane, Cente de Taste taj pentrs Organizators, Scola de Dezolare Social (6) Tratat de dezinformare 27 De asemenea, a mai infintato scoal in care fi preda doctrina Sia publicat mai multe lcrar, printre care i Are de manu ler Arta dea manipula", cite structura este revelatoare ~ Capitolul I: Absenta manipulari e imposibil = Capitolul II: Or, suntem deja manipulati ~ Capitol Iii: Atune, si invatim manipula = Capitolul 1V: Programul nostru Sar putea ca, intr-adevar, aceasta si fle soluta, Si totus, exist in noi o anumiti navitate si inocenta care ar prefera Si restringa pe cat posibil domeniul manipulirilor.Cavrrou. XIX CEE DE FACUT? ‘nu ne amiigim: perspectivele nu sunt deloc optimiste Este adevarat ca Departamentul A al K.G.B-alui nu mai activeazi pe scena international, pentru ci ambitile mondiale 1u mai au nici o ratiune de a exista, Specia- lisi in jmasuri active" se multumese in cea mai mare parte a timpului si torpleze diversi oameni politic din CSL, acuzain- dui de coruptie, uneori in modurile cele mai fantezist: astfel au fost eliminaii din poiticd domnul Kraveiuk, fostul presedin- te al Ucrainei, si domnul Sobcealk, fostul primar al orasului Sankt Petersburg. Fleacur sinimic mai mult. Dar tehnicile de dezinformare au devenit accesible tutu ror, oficinele specializate prolfereazi,statele declarate ca find cele mai demoeratice intra in joc, opinia publica este receptiva, iar miloacelor clasice ale dezinformarii— relatia guréureche, tiparul, radioul,filmul, televiziunea ~ li se adauga un all, mult ma insidios: computerul, deosebit de periculos sub for- ma Internetulu. Si maar daci am sti unde se ascunde inam- cul! Dar nu stim nici micar cine e. Bunul Sun Ti ca miloacele sale subtle, lupta pentru seniorul siu, pentru tara lui contra tunei alte titi, contra altui senior. In epoca noastra, multinatio- nalele apatride nu mai au chip si, combindnduse intre ele la nesfarsit, nici macar nu mai sunt perceptbile. Nu degeaba specialisii preferd sé le numeasca ,transnationale in loc de toate debiteaza dezinformari. : ‘Acestui val seismic nu i se poate impotrvi nici un stivilar traditional, bun sau ru: nici instinctl familial, sipat sistema- tic aat de educatia nationala, cat si de comertul cu produsele sale concepute anume pentru consumatori ner: nic tradi ile nationale, contracarate atit prin propaganda antixenofobs, cit si prin faclittile mondializari; nie chiar o anumitavirtute a nestintei care ka caracterizat pe strimosii nostri: ast, e Tratat de dezinformare 239 de de bon ton si fi ,preocupat* sau chiar ,implicat* ce se intampla la antipozi. ‘Mucchiell intelesese bine ca ,apartenenta la grupuri in ‘transi coeziune serveste drept bastion contra propagandei (prin rezistenta sistemului de opinii individuale, atunei cénd ¢ sustinut de securitatea apartenentei si supus, gratie schim- burilor socio-afective, unei intariri permanente)", Dar aceste -grapuri in strnsa coeziune” au fost eliminate unele dup’ altele, distrugandu-se sistematic castele, triburile, breslele ‘meseriilor, partidele, familie, toate ordinile preexistente libe- ‘ului arbitru, sine strduim sa fi punem intro lumina proasta pana si pe putin indivi care inca sil mai revendica. In acest ‘moment, moda este aceea de a nivela ct mai mult posibil, pana la diferentele de sexe, prin apologia homosexualitati, a transsexualititi sia unisexualitati, Pe scurt, sa pus in migcare o epidemie a uniformizitii ‘cum nu sa mai vazut niciodati, toate mijloacele noastre firesti aparare find anibilate. Ce putem face, in fata acestel sitia- isperate, daca nu chiar grave", cum Spun englezii? Sirenele lui Ulise Porniserm de la mitul CaluluiTroian; vom incheia cu mi- tul sirenelor lui Ulise ~ caci grecii previzusera totul: si dezin formarea, si antidezinformarea, Corabia lui Ulise trebuie si treaca prin stramtorile frecver- late de Sirene: ,Acestea fi farmeca pe toti muritorii care se apropie de ele. Dar vai de cel ce se opreste si Te asculte cén- tecele! Niciodata, in ciminul siu, nevasta si copiii nui vor mai sirbatori reintoarcerea: cici, cu vocile lor ademenitoare, Sirenele il vrijesc, ar limanul, silasul lor, e marginit cu o plaja {indlbita de-a binelea de oase si rimasite omenesti, pe care utrezeste carnea*. Astfel prevenit de Circe, vicleanul Ulise ‘nu are incredere nict in tovarasii sdi de drum, nici chiar in el insusi, pentru a le rezista seducatoarelor Sirene. Cand se apropie de locurile peticuloase, it’ ce face: ,Cu pumnalul meu de bronz, impart o turti mare de ceari: cu mainile, rup si fré- ‘mnt bucatile. Nu peste mult, ceara se inmoaie intre degetele mele puternice. De o parte si de alta a corabiei, le voi astupa240 VLADIMIR VOLKOFF urechile; apoi ei, in corabie, imi vor lega bratele si picioarele si ma vor prinde de catarg, are pe punte." Daca le porunceste sa desfaci nodutile, va trebui ca ei sa le stranga simai tare! lise si insotitorii lui nu au spus: ,Toti se las dezinfor mati, numai noi suntem lucizi" Sau pus in posite de aparare. ‘Aceast aparare este posibilé datoriti ,coeziunii grupului, ca si reludm termenii lui Mucchiel. Functile se repartizeaza: viislasiivaslese pentru cé nu aud nimic, capitanul aude, dar a fost legat de vaslasi si deci nu poate raspunde chemi fru- ‘moaselor malefice. | Sirenele incep si cAnte: ,Vino inoace! Vino lanl. Opres- teri corabia: vino sa ne asculti voce! Nici o corabie neagra nua trecut vreodata de insula noastra fara a asculta fermecé- toarele cintece care se inalta de pe buzele noastre; vei pleca ‘mai departe multumit si mai bogat in cunostinte." lise singurul care nu are urechile astupate cu ceari, sar supune bucuros acestor voc! admirabile care it ,umplu inima ccudorinta de a asculta, ar doris fie mai bogat in cunostinte* Se incrunta, dandu-le porunca oamenilor lui sil elibereze. Dar, i timp ce majoritatea trag la rame, doi se ridicd pentru ai ,strange si mai tare" legaturll, Stratagema reuseste: ,Tre- em $i, curand, nu se mai aud nici strigitele, nici cintecele Sirenelor. Vitejii mei se gribesc atunci si scoata ceara pe care Jeo infundasem in urechi sisimadezleze." Aceasta izbdnda presupune luciditate, umilinta, incredere reciproca si asceza fata de consumul informatie in interiorul unui grup dat. Suntem si noi capabili de aceste virtuti? Consumatorul Cu toil suntem consumatori de informati si, ca atare,tre- buie si ne protejam, : ~ Si nu ne lisim sufocati de suprainformatia ambiant = Si nu ne formam opinii decat asupra subiectelor de- spre care putem avea acces la mai multe surse de informare. (Wreau sa spun: cu adevarat mai multe surse; amarnic se mai amigea acel director de ziar care afirma ca era bine informat, fiindcd se abonase la doua agentii de presi care spuneau exact acelasi hier), Tratat de dezintormare aa {nvitam sa depistém simptomele unei campanii de dezinformare: obligatoriu, existi ceva necurat la mijloc cind doua ziare din tabere opuse cad de acord aproape pana la nivelul detailor. ~ Sa practicém spiritul de contradictie, fra de care nu e posibilé nico virtute, conform domnului Jean Dutourd. ~ Sine interesim de ,observatoritdezinformarii. In acest spit, semnalam: ~ Insttutul de Studi asupra Dezinformari, care publicd un buleti, din pate politzat si, uneor, el insust dezinformator, ~ biletinul Balkans-Info care sa specilizat in problemele iugoslave si prezinta originalitatea de a numara colaboratori proveniti de pe orizontunpolitice foarte diversificate, uniti prin dorinta de a readuce la lumina adevarul asupra unui subiect atat de maltratat; = Radio Courtoisie,a cui linie politic’ marturista ~ este wleschis tuturor dreptelor* ~ reprezinta o prima garantie de antidezinformare:, ~ si toate ziarcle care se declard public ca organe alle unor partide politice ~ Si fim atent la rarele scrieri care denunti dezinformarea, {n acest sens, si remarcim ca anumiti cineasti de dincolo de Aflantc incep sit devind constienti de manipularea sistemalicd a opiniei publce. Concluzia aceli film surprinzator care se int tuleazé The Last Supper - ,Cina cea de taina* este aceea ci 0 natiune sinatoasé are nevoie de extremisti opusi pe cele dow tmaluri ale mocirlei mediene incapabile de a produce nici.o dbiferenta de potential si condamnata si zacé in mediocritate. in ‘The Tail Wags the Dog - ,Coada da din edie", il vedem pe presedintele Statelor Unite inventind un rizboi virtuos pentru ‘a deturna atentia dinspre isprivile lui personale, orice asemi- hare cu evenimente reale neputind f,bineinfeles, deca intim- platoare. ~ Si fim atenti la studile pe care le fac tehnicienii asupra ‘metodelor de dezinformare. Ne gandim, de exempl la, Inta nirile Médiatop* care au permis si se studieze deschis arta ssubliminalului, sa la intlnirile Internationale Media-Défense, precum sila publicatile miltare pe acest subiect.242 VLADIMIR VOLKOFF = Si incereim si ne formam opin in Toc de a fe cumpara gata fabricate ~ Si refuzim, mai presus de orice, pracicarea autocenu tii So refuzim sistematic, feroce, inteligent. Acest refuz de- pinde de fecare dintre noi, cam putin ca si Ie tinem piept Sirenelo, stu, ee De obicei, rarele persoane care sunt constiente de peri- colele dezinformri se inversuneaza si denunfe matrapazlacu- rile miloacelor de informare, fra si greseasca prea mult: este adevarat ci neglijenta si delasarea muitor ziarsti nu acioneazt {in favoarea une informari de calitate. De fap, insi, problema e alta. Dupi cum problema criminaltiti: nu’se rezolva prin interzicerea armelor, nici aceea a dezinformarii nu se rezolva facandui réspunzitor pe niste gazetari care, la drept vorbind, nu sunt decat nisteinstrumente, Sursele se ali in alti parte si, cel mai adesea, sunt ascunse: state si acele superstate in ¢are constau multnationalel, anumii imperialist si poate anu- rite reliii, nodurile de interese care se exerciti, prin inter- mediul miloacelor de informare in masi, asupra unui public pe care toati ,cultura moderna il concifioneaza sa consimta in cea mai mare parte. Prin urmare, ar fi bine ca, in loc i atacim aceste mijloace de informare, si le ajutim si devina constiente de responsabi litatea lor, care se agraveaza de lao zila alta, Dui si fe considerat, ar trebui si se considere el insusi, un om de ineredere, la fl ¢a medicul care se ingrijeste de sinatatea noastra ca savantul care manipuleaza incareaturle nucleare, ca soldatul sau politistul autorizat si poarte arme. Actualele sa- tute deontologice nu folosesc la mare lucru, pentru ca nu con- {in nici o sanctiune pentru cazurile de incalcare a deontologiet profesionale. Nu stiu de ce se supara ziaristi cind li se spune char trebui, urmand exemplul medicilor sat al avocafilo, sa consituie un consiia sau colegiu de ordin, si depund un jurée rant, si se declare ei insisi pasbili de pedepse in caz ca incal- ca deontologia propriei lor profesiuni. Tratat de dezinformare 23 O asemenea organizatie nu ar proteja numai adevarul ca atare si publicul care il merit: -ar apira si pe gazetariinsis, att impotrva confrailorlipsiti de scrupule cat si contra patro- nilor care le pretnd articole senzationale, rapide, aproximative, complezente, cénd nu e vorba de falsurisfruntate. inssi cori {eli ar fi constransi ssi modereze exigentele, daca ar avea dea face cu o breasla unita si respectata. Dar inteleg bine c& toate acestea nu se pot scrie decat la ‘modul conditional. Cine fi va da profesiunii impulsul virtuti {nera corectitudini politce? Statul Statul care isi arogi dreptul de a pervepe impozite are si da- toria de ami garanta securitatea. Securitatea mea fata de stri- natate ~ acesta este rolul apararii nationale. Securitatea fata de delincventa ~ este rolul poitei. Securitatea in fata vecinilor —e roluljustitiei. De ce nu-mi asigura statul protectia sin fata dez- informari, cand pretinde ca imi asigura alimente sanitoase sio farmacopee non-toxica? Din pacate, relatile dintre informatie si stat nu au fost in- totdeauna foarte fericite Dintotdeauna au existat cenzuri pe cat de ineficiente, pe atat de odioase, si manipulari mai mult sau mai putin ratat. ‘Au avut loc confiscari absolute din partea regimurilor totali- tare, comuniste sat naviste. Au existat orientari savante din partea regimurilor autoritare (Imi amintese ef, in timpul raz boiului din Algeria, eram obligati si ascultim Radio Sottens pentru a scipa cat de cat de propaganda posturilor de radio franceze). Astivi, in francez, se remarca o acaparare tacita din partea fortelor pretinse de stinga asupra mijloacelor de infor- mare ale statului, chiar daca statul este asa-zis de dreapta. In Statele Unite se practic liberalismul absolut al informatie, adica o libertate deplina acordati terorismului intelectual. Si astfel cidem, dupa cum a inteles atdt de bine Soljenitin degradanta autocenzura in care ne impotmolim zilnic. Chiar siin Franta, fosta patrie a libertitii, am impresia ci am consta- fat, de douazeci de ani incoace, o inmullire a subiectelor care nu se mai abordeaza in public fara a cobori glasul28 VLADIMIR VOLKOFF So spunem direct: in materie de dezinformare, actvitatea statului este aproape intotdeauna nociva lar inactivitatea hui, de asemenea, Siatunci? ‘Am putea cel mult si ne imaginm, in anumite eazuri, posi- bilitatea de a aplica o stampila pe informaill livate publicu- i: asumarea responsabilitai’ asupra unora, neasumarea ei in cazul altora, Se poate chiar consemna, cum fac militar, tea surselor cu litere, de la A la F, far verosimi informatilr, cu cifre de la I la 6. Astel, ar exista informati EGG. (Fara garantie guvernamentala), si informalii C.G.G. (Cu garantie guvernamentala) ‘Toate acestea, recunosc, nu rezolva mare lucru, ‘Stlntul Chivot La drept vorbind, nu cred ci existi nici cea mai mic sans’ de alupta cu succes deplin, sau macar cu un succes conside- rabil, contra dezinformari, atita vreme cat nu se va invéta sé se iain serios adevarul informatici,atita vreme cat publicul in intregime nu va fi dobandit - dar de unde sé1 dobéndeas- ca? ~ sentimental ca adevarul e un lucru sacru, intangibil, cel mai pretios bun al nostru, poate cé, daca il avem in maini pentru #1 comunica altora,trebuie si tratim cu o veneratie religioasé, ca pe Sfantul Chivot, si c& orice atentat la purita- tea lui se pedepseste prin ciderea pe loc, ca fulgerat. ‘Asa ceva nu se va realiza cu una cu dows. Un sfint, capturat si jefuit de tilhar, lea cerut sil Tase s& ce pentru cd nu mai avea la el nici un ban, Tau dat drum Indepartinduse, a gdsit in fundul buzunarului un gologan. Atunci, sa intors in fuga pentru a li da, pentru cd nu suporta cade pe buzele lui si se fi rispandit o informatie falsi Tata cum ar cere decenta sé fie tratat adevarul. Mai avern mult pan acolo, Nu va placut lectura acestui capitol? Inchipuiti-va c& nici mie nu méa plécut sé scriu. lar eu, ca si ma consolez, imi spun ca diagnosticarea boli ‘nu e totuna cu vindecarea ei, dar rareori o boala poate fi vin- decata fara ai fi stabilit diagmosticul MULTUMIRI Multe persoane miu adus un ajutor pretios pentru redac: tarea acestei lucrari. As dori si le multumese in special printe- sei Andronikof, doamnelor de Baudus, Helly, Mattei, Winckler, abatelui Wartelle, domnilor Adeline, Branca, Brancourt, Com: az, Dalmas, De Gaeghere, Despot, Fédorovsky, Galliez, Gressé, Martin, Reydi, Scordia,NOTA AUTORULUI Din dotinta ca aceast carte si se poat citi cat mai usor, ‘mkam interzis 60 inearc cu note si referinte, cu exceptia cam rilor cand acestea mi sat parutindispensabile. De asemenea, am evitat si citer. numele propri, atunci cand folosirea lor putea si para fe diundtoare, fie publictar, Aceasta nu inseam nic dosarul nu e perfect documentat, si imi este posibil si resltu, la cerere, aparatul documentar cu care am hotirat si ‘nu ingreunez textul. VV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA LArmement nt. 60, decemnbrie 1997 ianuarie 1998, Pais. Bijaoui, Remy, Voltaire avocat (Voltaire, avocat),Tallandier, Pati, 1994, FFandatia pentru Stuile April, Les Manipulations de Fimage et dur son (.Manipulirile imagini sale sunetuut), Hachette, Paris, 1996. Collon, Michel, Poker menteur (,Poker mincins), EPO, Bruxelles, 198, Le Bon, Gustave, La Psychologie des foules .Psihologia mulimilor’), PUR, Paris, 1971 Learis, Jacques Le Monde tel quit est (+Lumea» asa cum este), Pon, Paris, 1976, Le Maree, Gérard, Les Photos truquées (Fotografie trucate’), Alas, Paris, 1985, ‘Merlino, Jacques, Les verités yougoslaves ne sont pas toutes bonnes @ dire (Nu bine ca toate adevérurle iugostave si fie cunoscute’), Albin Michel, Pars, 198, Mucchieli, Roger, La Subversion Subversinea'), Borda, Pai, 1971, reedltare CLC, Paris, 1976 Nord, Pierre, Lintoxicaton intoxicares‘), Rencontre; Pati, 1971, Orwell, George, 1984, Penguin, Londra, 1989 Raynaud, Pere, Art de manipuler (Arta dea manipula’), Ulich, 1996, Regimbal, Abbe, Rock and Roll, DF, Argentré-du Plessis, 1988. ‘Sun Tau, LAr de fa guerre (Arta rizboiulu), Flammarion, Paris, 1972, ‘Stoll Clif, The Cuckoo's Ege (,Oul de cue", Pocket Books, New York, 1990, ‘Tehakhotine, Serge, Le Viol des foules par la propagande politique (Viol asupra mulimilor prin propaganda polis"), Gallimard, Paris, 1352, ‘Thom, Francoise, La Langue de bois (.Limiba de lem", Juliard, Pars, 1987, Vindex, Jacques si Veal, Gabriel, Les Onagres (,Onagrele), LAge homme, Lausanne, 1988, ‘Volkl, Viadimir, Le Complexe de Procuste (Complexul li Procust), Age dthomme, Lausanne, 1981 Volkoff, Viadimir, Le Montage (.Montajut), 1982, L’Age d’homme, Lausanne,248 VLADIMIR VOLKOFA ‘Volkofi, Viadimir, Le Trétre (Preotul triditor“), 1983, Age hom Lausanne. Volkot, Vidimir, La Désinformation,arme de guerre ( Dezini arma de raz"), LAge homme, Lausanne, 1986, Wolton, Thierry, La France sous influence (Franta sub influent"), Grasset, Paris, 1997 ‘Wolton, Thierry, Liste interdte (storia interisi), Late, Pars 1998,