coractorul unitar al loilae gf plurltate legitims a punctelor de vedere. Este remareabil ef modalitiiie salo cla mai substanfale ST tegerea reprezentanilor st a. guvernelor, formaren 9 dezrolt area portidelor politic, publictaea asupra epinilor #i a deaba- terior’ — sint considerate trisiturite cole mai semnificative. ale politcal, { Tn sceast privingasociologia erltict ar trcbul si fe contami nati de metedalogie sau perverts de tdeolngie pentr = pute reduce politcul democratic la un cimp Inehis de raporturt de forte ‘c pune Ia batale © mick minortate, ,profesionisti" wot polities, 110 majortate daminant, profanit” proventi din popor. Eee sfi- lent af comparim cotdianul nei soietai democratice ei acela ‘al une societal! autertare pentru a ne dn seama ce prépuste le separ i pentra a evalua incompatbiitates es 0 eatgorie procam ‘cea a dominatieh. Demoeraia reprevintfard indoall single fim eu o orientare hort eapabila #4 determine indivi eau gran Dutile si judcee normal, singurul regim capabil sh irige Im perma ‘nen fesutul sola eu desbatert gi eontroverse gl In sf, sngural eg eapabil s8 menfind socielaten into stare de efervacen(& ‘ties ide vigenth eligi. Char daca teoria politics este Tenith Si inten. aceatf vioicune, ex m poate ignora difeal= Lille democrat stn acest seop foloseyte Pezultatele cece sociologictpoitice. In conformitate cu vocais i, aceasta din rma a fl preceupatd mai mult de cum" doct de yde ce" de ycompor~ tamente de yinterese”, de yatructuri® dec de finalii 9 uta. Bs contribuie' tn bund masura gla infelogerea politcul modern. ‘Se cavine ale aii ne plstrim tn plan teoriepolitcn fed ined a ‘soerifica fntatradtionals‘ seciologe politic. CAPITOLUL V Alegerile, regulator central al societai{ii demoeratice Scar putea erode ef rolul jucat de alogere liber gi periodic +» guvernanfilor in economia de anaamblu a socotilor democratice Deneleland de 0 recunoagtere general, Alegerile funcjioncarh tit co princpia de legitimare conducitorior, cit si ca tehles de Feglare a viel’ police Ele condenseszi, pe de althperte, varie ‘Ge Ibertate gi de epaltate care sta la Baza nei socit demo- ‘ratte. Cabina de wot ert In aceast privn(s un spafiv miaforie [prin excelnfs al democratetberale; pentru un moment indivi- ‘Gul se debarascans de Ineemnele sociale pentru a deveni ace ceth- {ea abstract i luminal invitat af judece Uber o politica sia si GEanctoneze un guvern. Importanja acordata alegerilr in toate de~ ‘mocrafile este de alfel atestats de bitbile aprige ce at inoft “iniversalizares progresive a sufragiuil. Obiect al stacurilor conver~ igente din parten unor curente at de diferite cam ar fi tradiio~ Foley fant, snarhig gt marxist-leninigti, tendinja dea rg it mal mult posit capacitatea eivied a fost intotdeauna conside- ata ca un coro natural al Iagisl democratic! politics, restrin- iperes exercifuiulsufragflul sao practica de frauda find, dimpo- ‘iva, considerate ncoreiri de mulllare a consiruciei democratce. ‘i tough chiar gin acest exe roiolgia politic igi manifesta ambigatatea, In versanen et jerite", ca fmbrach into polialt hinges vechea Intecdleie marsis-leninista arurenta asupes st Tragulus universal. cesta, departe dea Incarnaideall participa Matt de een, a esti mpi an meme hi jienarea contemporand dominator aratind cera ce eaeartificial port fm ceremonialal cabinet de vot. In versiunea sa ‘imeutralisti", socilogla Ist dezvilule in mod spontan behavior ‘nul. a se aratdinteresaté mai putin de alegert det de legato, ‘mai putin de demneraia politics doeit de ,.cmportamentul elec tural, Ba se dovedeste extracedinar de prefiard in studeres ‘orturilor votulul, im corelares operator eletorle in profil so ‘ial cultural al eletorilor. In seh, eaterurprinator de discret tune! eind trebule s@clarfieerolul mecanismulis sufragivhl in esfigurarea dinamiit democratic. Tn aceasta sitatie teebule = ‘recurgem la resuscle tori politic 1 ALBGERILE. ‘OGLINDA COMPORTAMENTELOR POLITICE ‘Timp destul de indelungat, sings politics = foxt cu bund sili confundata cu sociologia‘eectorald. Lncrarea deachistoare ‘de drumurtsevish de Andee: Siogfried in anu 191%, Le Tebloow politique de la France de TOuest oous la Tile République, cate ‘chiar ‘comsieratd scl de naytere oficial al sociolgie electorale 3h al linge police. Pentra prima data, un analist provent din Aisciplineleistorie si geogafice se strAduogte i Idenifice deter- ‘minant polite, cultura, roca gi spatial care snfluentsok intro ‘mani inegal ‘cumulative votul individual. Am retinut ma alee Atenfia doosebitt pe care autoral a acordat-o.finulului Verde, tenia ea cave a trata varabil geologic 4 eolbra ecuate ra rita votsazt le dreapt, calearul votea la stings! F vorba all ‘de abordare simplifiatoare. A. Siegiied sugera 0 abordare yl Uuncionala™ a votulss, unde nature slulut este asceatl In veal {te cu aft perametri In fel de semrificatvi = dioperla mai ich sau mal mare a habitat, difusia inegls a propsietatitfunclare sau fora integra elitelr nobllace gt religiose, In timp ce obietete stinjo! politiee sou dversifient onside ‘abil socologia eletorla imine unul ain terenurile ste cle mai 106 emmopUeR IN soCiOLOGtA PaLICA ‘ext, Sub imboldul CEVIPOP (Centre d'études de 1a vie politique {canes} gf alas a hl Pascal Perrineau, Nonna Meyer, Gérard Grunberg si Plimbeth Dupolrier, anliza cloctrals 2 imbogiit ‘considerabil Pe de © parts, ex a devenit mal densi, refund recen= ile pur satistice ale voturlor st strlduinds-se s& cuncosed mal {in aminunt resrturile gt determinarilecomportamental electoral ‘Pe de alll parte, datorta mai cu acer hi Mare Abels, analiza ‘lectoral ee dechisintegrnd tn afara clyigrilor slasice ale ma Terie, aporturle toretice $1 metodologice ale alr discipline, cum arf istora, pihologia sau antropelogia social. Dact privim cele ‘ous modele expletive ale votului gi dae ne lisim tn voia ten- {util dihotomists, putem dstinge dous orientri paris divergent tina insstind supa determinanflor sociall al votulul, cealalia reper strategie persnale ale clu care votcaz. A. Modelul alegitorutui coptiv [Mult timp a fost model cel mat reprezentativ. Else potivea, 4 fap, perfect ot sarenile considerate cele mai decisive ale 3 ‘ologel eletorale: impletiren datelor direte ale alegerit eu un ‘anunchi bogat de determinan}i In seopul stabil unoe corelait SGorabile fal eo wariabielor eu adeviratprodictibile ale eom- pportamentul electoral. BI nu a disparut nich pe departe, Este pox fernied tentatin dea face dstincie Intre variaille gree, eare Iimprumutd elemente din demogratie, posite socal, atltaint cul= turale t variabilele punctuale eu seopul de a identifica factorit oe Yor claritiea pe termen lung rolementirle electorate. a) Teza identificrii partizane In 1960, ta iniiaiva Grupa de ceretare a Universitat din Michigan, apare 0 luerare colectivd, The American Voter, care propane 9 interpretare qlobslé = eamportamenfulul electratulshamerican. Aga a. niscut celobra paradigm’ din Michigan” ce Crlenteasi de mul snl cos mat mare parte a cerertirilor elec tornle, Incraren identifica mai multe elemento considerate sermni~ Fative ale comportamentulul american un interes achat pentru ltck, 0 repulse inctinctiva fat de attractic, superticialitatea ‘pinillr dari, sat ma ae, un atagament puter gdurabi tA de nul din tele dou mari partide ce strctureard viata polities fmericani, In legiturk cu acoasta din rma problems, hraren ‘totes In evident trot serit de factor. Pe de parte, rlul funda mental jucat de sentimental de Hentificare purtizang mu numai In ena oe privegtehotirires de 4 vot, dar gn struturare atta nile politice. Pe de alt parte stabiitaten remarcailé a identi Ticirlor partisane pe tot pareursul viel, aceastt loge suferind Aeroplrt exceplionale legate im general de evenimente specific. ‘Sin afr, reproducerea aproape mecanick 4 proferinelor partl- Zane de Is 0. generate Ia ala, copiirin i adaleacenfa Gnd mo Inentele sensible ale constituin Vali durable. Medi fa Ud apare astfel ca loeul peiileiat al ansmiterl atitdinilor po- tog, acest scilizare peecoce coteibuind Ia cristlizarea iden ‘ifcrior partizane si la mentinerea astfl a echilibruli general 1 alstemulul politic. Votul este im acest fel mai mult un oct de ‘redints decit un ealul, figura electorulss.Jedependent” find mar- fnsd eau conjuneturald. Dar dack paradigma din Michigan refura ‘leterminisnul social in schimb se cramponesa8 de figura unui ‘sector eaptv, pains In angrenajul meeanismeor socialize politice, solider cu gropurile sale de apartenenta, practicind de bundvoie “renuntaroa la sine" gi Snredintind celor ous mari partide maio~ ‘ule paridul democrat si partial republlean, grija de a face inte iribile mizcle si trmenih decbateri polities. Faptul e& in Statele Unite, sm tots ‘aceasts perioadt, majortatea muncitorilorsindica~ ‘menbrilor eomunitafit de cufoare sav chiar a eveilor wotan peniru candidat partidulal democrat furnizeazd 0 Inconestabila logimitateocestel interprets: holst a votull, [HeTRODUCHRE x SOCIOLOGIA POLITICA >) Aqw-zisa tezd a ,sistemelor simbolice* 1 Franfa, cereetirleelectorale contomporane presinth partica- lavtafi atemandtoare co. paradigma din Michigan. Asttel studi Fealiate de Guy Michelat gf Michel Simon demonstreaxi ch struc- turaveaindivizilor, a famiilr, a grupuror sociale Intcegt tn jurul linorsisteme stabile de reprenestare, de aitudini si de norme pot {cei mat sig! predictor at eompertamentulul electoral. Dupi pi— fren lor, eletoratul francer se repartizea int-o manier® mai ‘ull sau anal putin egalé inte dova modele polare corespunind TRecare hegemonii unit sistem simblie™ specific. Pe de 0 parte polul catoleula declarat™ permite Mentfiares unut prim sistem. ‘Smbolie strueturat in jurul valolorreligiogse sl orienteazA votul pre paridele conservatoare, De eealalts parte, poll ,muncitoru- i nereligoe’ permite decearea unui al doilea sistem simbolic Sructurat th jurul valor de last gt de conflict ce orenteaza otul spre partidle conteratare. Ar exista deci o relaie directs {nee mivelal de integrare religiowst st probabltaten votull spre Greapla st intre gradul de intgrare & clash muneitoae si proba Diitaten votulus le stings. Im plus, atunel cnd functioness4 din pilin, factor smbolic primenzS ssupea importantel_ sciologice {stl un munctor estlie practieant este mai aproape din punct ‘de vedere electoral de un superior deeit de un muneitornereigios. Ipolesn elaborath de Michelat gi Simon pare perfect coroboraié eu ipoarizaren vii police franceze Sneepind din anul 1958. El vor ‘istinge asfel in UNReal gawlst gin PCF eci doi poli simboic fn jurul eirora 26 structure, dupa prerea lor, atitudines france ‘hor. Bi validay in maniera propel celebralsforism al Tut André Malraux © ntze comunist si no nu exist nimi" Ta inifitiva CEVIPOF, Snoepind cx anul 1978, a fost init ‘un Introg ansambla de cercetitt care’ a_pornit de'Ia ipoteza Jui Michelat i Simone gi care au sfirit prin constitirea a crea DP. Perrineau giN, Mayer au numitvariantafranceck a paradigmet Michigan”. Teebuie ciate ic, inate de toate, primete Irae ale woJ Annick Percheron care su sae in evident, pe baza unor an= fice. Mal trebule citth Wurarea colectivs condund de J. Capdevill 1 E, Dupisir, Fronce de gauche, Vote 2 droite; aceasta a S25 Jn evident 0 nous varibila important, efinerea nut patrimonit, ‘Fisind ditine}e Inire ynon-posedanti" (niet _un element patrimo- ‘al gi posedani" (cel putin unl, dout sau tei elemente de pati- ‘mont ei remared astel of tings are succes categorie It on- posdanti, In timp ce dreapla este volata de elector eare posed 2 putin doua elemente de patrimonia. Mai mult deitnivelul vni- Uurilor — non-posedantt bagall™ voteerA In majritaea lor cu ‘stings tn imp ce yxtrmank posedanhi"voteaedregulat eu dreapta —, Posen unui patrimenia devine astfel, 1a alas nivel x integra- Fea religioats1 cu apartenenfa Ja clas muncitoare, un now pre- ‘ictor al eomportamentulul elector) $n sft, lucite eonduse ‘multan de Norma Meyer gi Beenne Sehwelnguh In jurul yrapor {Geile munei" permit identlficares unel 9 dous polarity peet- rente din punet de vedere electoral ; pe de'o parte independenta {in mune" modeleaa 0 visune individualist asupee Tull poss- Sivd si mancitare, care este un indicator precis al votuui de Sreapta, In timp ce ,rupunerea fath de o autortate patronali” yi ‘orolaral ait, revendiearea drepturion gs protectiel,explies pur ternica propensiune a silaiailar, In speclal «color afl la nivel cel mai de jo, spre votul de stingn. Ineepind ex anul 1918 sintem tentati s4coelim cigtguleletoral al forjelor de stings eu expan Shines slariailr si mel ales a ,pturilor mijlect ale slarator” fn lnul populates active, Vietoia socialist ain 10 Mai 1901 prea Sk mareheze apageal modelului sociologe. MemODUCERE Tk SOCIOLOGIA POLIMICA, B, Modetul alegitorutui individualist un model apdrut cao reseie impotriva modetulut holt. ‘Deyt ea delimitat de cawzaam, mulfumindw-se a etabieaseh an ‘nite ore mah importante, cesta prea sf igore sau eel putin 1 subestimece peeferinjle slepitorilor. Abordarea individual “eoate In Iumind toomal o atemenea capitate relatos dem alege. ‘Altemativa propust nu e att de lars car ar paren Ja prima ve- Gere. Abundenta vocabularulst — elector rajianal, elector stra= tog, yelector mobi", ,eletor instabils — tekdearA cofuzia rela tivi'e abordiiloe. Arm sabiit e8 aceasta a dous gril interpreta- {lv pe eare in lips de alts alternative o vom num individualist, ‘expr fmbinarea fericta x dows fenomene: pe de 0 parte, aS ‘rea semnifictva a comportamentslor de ienticare atest de finchetele empirice mumeroate 4 coneardante, pe de ath part, n= ‘urajaren alegitorulut de a se pune cit mal des in situatia ‘edeacopertearacterul personal singular al gestulul electoral ex Drive Ia oferta politi ce este supun judeci 4) Stabirea identificrilor partizane Analize convergente ay relist slibirea continali a sentimen- tutu de Mentificare ca un partid sau o famille de idet fn Statle Unite, in timp oe in Franfa ta constaat slabirea prinepiual sim= bole ere fe prenspune ef orlenteazdvotal in mod durabi “— In Statele Unite, fncepind ex anit 1870, anchetele mai not ‘os coretatsensbil ecuatile propuse de grupul din Michigan. The ‘Changing American Voter, publiatt sub conductres Ini S. Verbs, N.M. Nie st. Petro, © 0 Iuerare de referinf la acest cap foi, In primul rind e-a stabil o erepere sensbil nivelutut de ‘ovrenf ideologies a opinllor manifestate de legator sun deci I veehl yabandondrt & sinelul” pe mina mecanisieor de parti ‘Sea mai contatat fendings emmifeativa spre yderaliniees par= ‘teande, im special in eindul cohorolor tinere". Fate aereditat imbean v000N8 pai uns wot catty ifort, axa mat mult pe mie 3 pom esa wn te pregame. ezine sue co soared gan ex in douh ind contrara, Pe de © rags gn ocala dase parental de sociale cin rt, ck Toatatrt important leh oa peri peice elements. iin jvc preferinor lca. Pe de ak ou ata me o Menta sol su elturl eptor Bart nem cin ce a lt oferta fomotnor pol a eer ed Main el ce expen tonaliaten generals See Dupt erecorle mriwmercane, dmensunen aaa" & nal ec alt de imencanea expected Eraaia TRE SS, Smart ca ct prance struct cae cu th pil tn Stale Unite duce tn mod tains SES entre partisan aay Prana ols oan Te conte, dak mt dapat pt con soi ene avr conade= 2, april Pi comport elector ndatorul rego: sa rem ecdepartnet in moment ce abla Ie dn pop eae cark practices ae reg. Dein co a Pra gous asin Pierre infaefe Be a se ak micgerese al in principle cent snc sat Cutty, tn aervator. Hart antgonimeor sca fois sl wot oi precu pren tints pin aca flo rma ato carl devine problema. Paeratea d= ren indi Jpemiente cole sire inde 8 se atecre et cmjat a ean a cme a gr 2 fac es deli atl munca transl. Matar cult, dt art sn inprennante.Socingu H. Mendes font suri decode reli nde, seman pa te rae ath emule Smita mac Sema de met ia nel smile gra avr cree nis iene 8 erode suave ute ink unl ale yeselorsupriue” ale Pome dominee,aprounfars eve conamie 9 extinderes er eaten staan de prc sae mae~ i ' Me ODUGENE IN SOCIOLOONA inaliare, accented, print allele, ragmentaren eychlethi oe Cal Hate din ce in co mal ifs raportaren comportamentul, Cecoral Ia yeoncintriri" sociale compacte si omogene. inva, ‘civajele Sn jurul lrora se gripes in mod traditional via! plle tieh se estompeaad st devin mat complexe Insect timp. Asan 1 epuiaren progresivs a conflict in jurul eirora ae consiulas fetore antaganismele inte ,éreapta" sl ,atingn «Institut napus ‘ane, seosla publics, decolanizare, regi economic ete. Dein spectacuon al PCF gt ovolfia pragmatic PS slibese particular "ile sting, tn Gimp oe apariia miciri eclopiste st reapaitia fine yexteeme drepte" contribute st mal mult Ia tulborarea cate- orilor urusle ale clasficirilo. Una din uliele anchete theute “de Annick Pereheron In rindsl tnertlor adolescent ardta ok dock Universul le polite continu af le marcat deo identiicare precoce ‘co valorle gt tualure majore ale republic, in schimb seatimen- {ul de identificare cu 0 organizatle politic sa cx o familie idolo- fet slabeste cnsiderabi. Tn ultima Instn{A erosunea sentimentului de ientifioare gi 4 sbtemelor simbolice atstath empire de un fenomen a elrul fmplitudine nu ineoteass ao extindh: creyeren volatlitiit ele {orele, amploarea fenomenclor de transhumanfs, fie in interiorul heeliasl Bloe (eres votulul de Ja RPR spre un vot national frontiat de exempl, fi gi acest lucru se dovedeyte gi mat edifi- ator, trecerea dela un blog Ia alt (recerea votull socialist spre Linvot UDP sou viceversa). Ceegoren ,fluxulut migrator™ afeteazh ‘chiar esenfa interpret oliste # votulul. Deck aceasi persoank Iet-schimbl tm mod regulat intent. de vot, tora determindril so- fale ¢-consdesabil edruncinaté. Ta Franfa,instabiitaten endemich 2 Viet poltice incepind ex 1901, intensitatza ql freevenla revin- Imenielor eletorale confirma te pare aceasta now! relate, Trebuie {oust sh recunoasiem cf en Insigh este obietul une interpretin fiferite. Dupi realegerea Tut P.Mittrand in 1986, Alain Lancelot Si Philippe Habert au conststat apariia unl now tip de alagitor, nat mobil, cu o cult mat eleva, eare ne aminteste de galegh- 12 trae ee oe satorul de mijloc* Wentficat si tn Statele Unite do Antony Downs. “lisbeth Duporier gi Daniel Bey au_atras atentia aqupra fapulut ‘el aprecerea volattatt electoral ert nepotivth 9 fat 0 dexter sliferitéaegttorulsi mobil: © vorba de persoune tinere sau adult, 1 geoald punk, politzai medioera, eu 0 inserie solald $1 eco ‘nomic slaba. Ceejtoren mumirulul indecglor contituie un sem de crejtere a mafurtii intelectule x, din contra, trideash com fsa eategorillorsoeisle marginlizate? Posbitatea de interpeare rine deschist. Tn orice eaz, ea ne indeamnd af revedem factrih ‘ce determina comportement electoral, +) Reabilitarea factorlor singulari ‘Siabirea Identfcailr partizane sl eresterea volta elec orale au dept corclar natural reevaluarea unl Introg tet de va- labile pe eate 0 Interpretare excesiv de soilianth lear coni- era retiduale sau panagere, 1 Factor itoric Producerea nor evenimente iatorice deoseit de intense exte lun prim element ce parasiteara ,variabille gree". De aoeea ma ntimplator ea P. Perrineau gi N. Meyer vorbese despre model fraumatismului istoric™. Luerarea.itorculul Paul Bata," Popeon 44e YOuest, apirutt in 1858, tn care autorul inceareh ak corer Sudiul tol Andre Siapied, furnizaos un prim exempla in acest tena. Analiind cazul particular din regiunen Sorte, el remarci Tapa cn Interiorat un departament marestsociloge gt geo ate de .predaminaia cringulti" sen intalat totus un eliva} inte Vestal coiservator gi Esul republican, Dupt el, acest dimorfam politco-cltural a fort generat de un eveniment daoeabit, Revoltia francert. La vestal depsrtamentului, masa de firani posesori de parcele micieare prives cu ontiitate,foamea de paint" marifor- Iutd de burghest Smbopiii din erage, ea plasat sub futela clara Yat gi nobiimi. Ln eet, indnimen siraedpractieé i meter INTRODUCER IF SOCIOLOOEA POLITICA ‘caracteraotzanal, avind Jogitur\comerelale cu burghesla etading pe eare mu o considerd-un dusman el un ala. tft, im plin for= ‘oare revolugionart, vestul departamentulut se altura inmuretil ‘Showanilor, In timp ce partea de ext a departamentulut se rallash Fewoufil Tata eum, evenimental fondater,deq aut prin pean Joculul de interes, crstalizensa astel preferinte police stele forale durabile. Studiul condus de Noosa Meyer in jurul proble- ‘mck mica privilie independents" este un alt exempla. Autorul Feamintejte faptal ct fm Pranfa, mle pravigl nu au wot Sntot- equa ex dreapta,c ba eu revelutionaitsane-culote, ba cu amar hismul proudhanian, teu radical republican, dupa cum se suecedau epocle. Divortul sa produs dup anal’ 1990. Frontal Popular, expecienfa sovielicl, dezvoltarea nul eamunigm revoli- ‘vonar in Franja tind 4 Impingd spre dreapta si spre extrema Greapla un grup socal pln atune! cerogen, care poreope de acu Inco ystinga” pein prima unsi eoleetiviam nivelator ce ucide Uibertaten. Gi intoun eaz pt tn celia, evenimente traumatizante fot sd tulbure echilibrul soilogie sf pot determina nol conficte politics, 1 Factor politic ‘Struetura oferta police constitie un al dois factor pertur- Datoe al verisilelor sociologioe, Aste, sstemul polite, mat alee agin portidlor politic gt fell gratin, exerith influent specific’ asupra actu oti, Ine-un sogiin multipart con (@us de un serutin majoitar im dows turur, st cu allt mal mult do un scrutin proporjanal, exis o-probablitate mai tare ca votu- file's exprime qi preferinfe personal. In schimb, Tatum eatem bipurit unde allerneazi cu regularitate la. putere dowd partie dominant, evantalul psibiiiar pare mult mat restrng, Un lee {or britanie stu nord-american care nu se recunaaste fn nil unt din cele doui mari paride nationale are doar tee alterative : retineren sau absentismul, care fk planes In afara jot inatitu- Hons, un vot de constringere in favoaren pactdulul ce poeziné a 185see maupouny ‘el mal inalt grad de proximate idelogich, un vot de mirturie {in favosren candidalor sau grupurilor sorte unet marginalsit police endemice. Intensitaten canjuncturii plitice repezined un {i dates factor de structurare a prelerinfelor electoral. Acesten mit mai sintregullejocul ei conaccin(a problemeloe crucale 9 chiar ‘apace! unel personalitai puternice care Joach rolul unvt st fnulator privlagiat. Cecetrile recente au pus in lumi’ dous felur de efoce. Pe de o part, jefectul miaa* + apartia unor mize importante alteesed distrbutia lasied a voturilor, tulbure afe- ‘He partnice si obligh formatinile politic s8 sesizeze mal de= frabl aceste probleme dect #4 expund un progeam-eadro, Astel {hm Stateie Unite, a stablit of migearea In fevoaren éreptuclor ‘ull, atitudines fata de rSsbolul din Vietnam sau Uberalzarea ‘contracepie! gi a avortulul at mobiizat intr-o manieri preferen- {lal paturi semnifeative ale electoratulul, Aver, pe de ai parte, etectul lider el Inel dubiat aneork de yefectl media” : analiza ‘lectorald ete tent gl la rolul perturbator jueat de pesonaitiile Pscrnie, caromatice, a clror persoand 9 ale cor aciuni pot Tnodifen mai mult sau mai putin profund oblesiurie de vot. Ast~ fh in ait 1958 91 1068, in Fran(a, generful de Gaulle a edunat In jurul persoanel sale cohorte eleclorale care depiyeas cu mult ientelaobigmuits a drepel franceze, 4s Pectoral persona CConsiderapile precedente duc in final la aceeayl conelusie = cect ce tebuie cerca chine reabiltat este alygitorul, cetAfeanul. nts articol remareabil — ,./flecieur frenents devientitindi- idualse?* Georges Lave invita sociologla electoralt tran rah lao ipl autoertc, Mal intl ea ar fi exagerat de obiecti- ‘inth:Interevindu-se mal malt de eolectiv dect de individu, m Inull de elector decit de alogitor, i intersice adevirataintele~ ero a ratonalt individual care st3 gen la bara votuhi, Pe Seat parte, eo ese implicit normativa + numindu-_,fotant” “dedoé, mobil" anu chiar jinetabll™ pe alepStors ce refuzi 108 symopuCene IY SOCIOLbAFORLTICA siinioen partisana sau ip schimb8 tn mod cegulat ofentared, ot Acscalifioh in mod insidice comportamentcle etoradaxe 4 Fyfe fi meditexe asvpra volatiits electoral. i, tn sig eh 40 aa fntrenath neort im contradic Interne. G. Lavan rematch malig i, eceditind In funetie de conjuneturs cnd tdews unl vot de fvertiment cnd yun vot protetatar", nd un ot de anctlunes, ‘telologa electoral lass ae Snfleaga ch aegatora trancer te foal pun incompetent decit -a previmst gi ch aceta ea dovedit apabil et fact alogerirelatv seule. (Ca foald evidenta su vielcune, studi lui G, Lavau mu ret ‘geste at risipeneed ambigutate, Trebule s& fim de acord cl opo- ‘Bila care 4 reat intreecle doud marl sisteme de interpretare ale Votulul ised i deving rtficala dact na vor aven rij a ear fickm notianen do yalogator individualist”. In genera, dacd cele ‘dout todele par profund antagonist, reaiatea pe care pretind ‘oho reunose ~ in aceasta impeejurare comportamentul electoral — ‘ste en inal pling de contraste. In aeeasts prlvin ar 1 stupid 4 trocem de 1a 0 extromd la alta, 28 ingroptin yaletorul eativ® pentru at elogla pe ,alegitorul rational". Nonna Meyer refurd pe bund éreptate ti elogiene variablele roiologioe si be aminteyte pponderea detcrminaniloe social si eultaral in stabilizaren relativd 4 comportamentelor elceorale. Eeeatilul se af Inst fn alt parte, act reduoem ,individusliemal” slegStorulat la registrl exclusiv st ambigus al "ratlonaliamulul, al strategie, al yealeulull™ qh ts Interesuluitn ete sigur ef vom ofet o adevirat alterativs. Delerminiseul msi mult sau mat putin mérturist al primal d= mers ql utara fmpliit al eelul deal dolla Te conjuga tne Atradevir talentele pentru a ine Jn distant ipoteza constitutes a otal Keen of alogitorul, chiar dae nu este aco! cetifean mo- Sel care ii folosyte raftunea in scopul departajért clare a ditert- {elor programe cel sint presontte, se arald tatu! capa s8 emit © judeestt despre scionen publics, manifetindu-i asfel senibi- Iitaten Ia oferta palit, seastaatitudine nefind neapirat conse ‘ina poufiet ale socale sau a Sntereselor personae. Ca gl camsean navboun : saciologia cletorld,confunding toate tendinjel, ar fi bintuith de {rca insoporabilt ck trebuie 38 rstituie un anumitprag de legit- Ills gi de sutonomie judsciilor formule de cetijean ct oeazia ‘inaultrorelectorale 2 ALBGHRILE. ‘© ACUMULARE DE VIRTUTL REPUBLICANE pt cd reduce semniictin votulul doar 1a comportament cA ante igvocd artcuaji sublllt care se opercardSntre strani SS universal nu este-singura ciudifenie a socilogiel electorale ‘Teoria poiticd are un alt fel e ratlonament. Ea prefer al sctio~ pee aaupra universal votlod ett asupra partculrititllr ‘Se comporiament. Ba preferd a3 studleze acen alchimie cudats at faocinarth care duce In agregarea preferinfelor individual, ta for Imarea une woinje colective", ea Insig supusi nor reajustirt pe- ‘Bosice Ha dubstiule infrebares devenits ritual: ce votim? ca fina ce loc ocups alegeile fm dinamia democraica?” Desemnaren igueeroclon,tpecarea antagonismelor. Cytgurile ni pot ft subes~ teats A, Desemnerea guvernantitor “Eaten fapt aceeplat in princplu eA In orice scictate demo ratio slogerie au 0 dubla ¢ indisocabilt functie. to primul rid, ‘de eonferd guvernelor 0 putoenied bazi de legitimitate, Bernard Manin remaret in acest privinS eh fondatort demoerapilor m0- domme au renunfat cu bund stinta Ja sistemol tragerit Ia sori a fuvernastir, dearece acesta ms ateage inerederea i eonsimtérnin= {UL Alegeite, In scimb, permit scletarea personal conduct for. Dont aleyeren de citre popor eonferd conducttorilor politi maven oflala de legitimate necestra guvernit papnice » tr [eTRODUCERE fs SOCIOLOGIA FOLEMIGA ‘Pe de alts parte, alegeiie functionenzt ea un rogulator'al wl polite, princpisl majorter find regula ce permite atribuiren at fori Unor titular care pot fk ldentificalt tm mod foarte lar cate permite organiza payeich s Snvestitunor gf a altemanflor. ‘Trobuie tot sh admiter ch asemenca avantaje care sue ur smdtoarea intebare = ey ocaia alagert condueltorilor reujeste ‘are Doporul ssi transmit cel putin partial ,volnja, reugeste el at Je neredinjeze un mandst doct nu imperatiy cel putin inclant? ‘Stim cd aga-isle teri ale elitimulul democratic prferd st Jjudece mai degrabl fa termeniialendst deat In ei a} transmi- teri Din aceasta perepeciva Iueraren marc economist Joseph Schumpeter, Captatinme et Démocratie,canstiuie un punct de re {rind decay, El ert ca siguranta nul din cel ce au coasumet ‘mult talent pentra a demonta mite euveraniafil poporui. Dupi Dlreren Iu, ste o purd amgire sh credem ef, alogind-4t repee- “entan,eisetort transmit i egal rlsurd glo wings. HY nu eon Aesth Valebilitstes democratic ci o reinterpreteazh prin prism Jogiet econamies de plaid Alegerle au ca sop une devermnaren| fintre concurentt care vor sh evcereach 64 exereie puterea pe ‘cia care or fi pentru un timp lita titular funeie. Dero ‘rain neste deloe ,pterea poporshul. Ea parmite doar slecio- inarea in mod paynic'a une elite conduettoare Exist totus si {erprtiri mal putin simplifiatoae, care atsibule modalitai elee~ ‘orale obiective mult mal substanisie 4) Repetarea alegerilor ‘Trebuie din now sh ne referim la Iuerarea ul Bernard Manin, Principes du gouvernement représentati, Dupi prerea lui erwaren Js Schumpeter ar consia in fapial c& el ig concentreazi atentia doar asupra une alegerl, um fapt oplt dei, In le si concen treme atentin srupra.procerul electoral: .dispoaitival. central, erie el, care conert elegitorilor infiuent& asupea coninutull de alr Iuate de-representanfi, este in realitte caracterul repeat i90kay BAuDOUR 1 alegerloe. Repetarea slegerilor e, de apt, unul aintre factor Geciiv care It determin pe guvernanti sf find eont de opin pu- Dick In Iuaren decnilor” Coen ce autora numeste ,elterarea e- serilor* are un 10) dubla, Pe de 0 pare, faptul edo echipl condu- titoare este expusd periodic probe! realegei, dee probabiltat nfingeril, confera 0 Importan{a deosebitt momentulul revacirt ondctorilor Instalind nous guvernre, poporul nu objine o- {seb asigurarea ch dorinfele sale vor ft satsfacue : candidat gh partidele care itd say care ft nuanfess4 promisiunile de len ‘int cazur isolate. In scm, el impledich eehipe precedents sii ‘onsinule poten sl cu atft mai mult sh radicallzeze, Deravuin- ‘dot pe Jacques Chirac eare a comis © imprudent dizalvind Adu pared Nationals, poporul frances mua cerut is mod obligatory ‘doptarea tne polite abuolt aiferte. Dar, ia mod sigur, 9 Inte opt politica guverulilcondis de Alain Juppé. Mecanismul een- tral prin care guverani influenjeazs decile gavernantior, serie 1B Manin este in ralzate urmatorul: reprenentanitexre nt - Psi rewegert sit atimalal! af antieipese judecataretrospectivi ‘Sclecoretlal anupra politic dure de cit. Guvernaren presupune fo arta deoseit de subild m comporfiel In endrul cirla trebuie Tate decile ele mai judicioaee gi Sn acca! timp trebuie antcl= pte reaeile slegitorior atunet cod vor fh chemafi din now la fume. De lao algere I alta, s produce un fl de antronament o- leet Sn codrul edrula guvernalil Is pistreazh Inotdeauna posi- Talitaten dee judece de a mulfumi, im imp eo guversantit sit es atit mal mult simulalt st anticipeze gi af dnreasch by Testul destituiri Atiemaile Tui Hernard Manin coined tn mod eivdat uo tea nai veche Iai Karl Popper dezvolata In eelebra su lucrary, La ‘Société ouverte et sex exnemis, scrish in 1942 gi pe eare 0 va re- ua mat tireiu tne-un studiu publiat in The Economist in 1902. Popper stablen 0 comparatie curajoas intre metodele cerectiri _nermopvcene 1 ‘Winfifice i regulile jocutul solestit democratee 0 unos devine gtintties atunci cind o ipotet © suscepti de af, tne ‘ath apoifalsificatd,falificarn find momenta ‘operinl guintiice in detrimental confirma, La telah devine democratic atunel ind. mulfumim condueitorion ty liber, detiturea devenind chiar prin aceasta: mommedtal a1 procesului de legtimare. Popper nu eit inverse stoner stall Entre erearen ql revocaren uni guvern. Teele rea unel noi conducert police mu merit onorurt speciale $i a ‘rebut a fle considera ea o simpli eliberare » unel consi precare sf revocable. Posibiltates oferith unel adunir) parla ‘entare, unel curfi contitafinale sf bineineles nul popor de a preda guvemares fird virsare de singe: reprezin epoct nob 4 reimului democratic. Putem recunoayte o societate democrticl In primal rind dupt capactaten de a organiza destituiren pay 2 conducttorilr si: mimic serte Karl Popper, mi arath mal bie carscteral democratic al Statclor Unite deft demisin preedintelt ‘Nixon, care a fost de fapt o destture®. Am putes dee! afirma ef Jn Nicaragua a revenit democrat atunel cind guvernul sandinist isa recunoseut Infeingeren eletorala la aceeptat victoria Vio- Tettel Chamorro, sau ed Brazilians revenit cu adevirat la demoera~ fie atunct tnd procedura de impeachment « fort condush in mod tori de pregedinele Collor Popper notess4 oarecum amuzat fi majriates demacraislor modemme 8 afsit prin a-qi Ins fscensth conceptie nogativa despre democratic, consterind-o furl ‘ic gi politic prin organtaarea foarte meticuoeas a modalitfilor de evocare a conducttorior poll. In fell sit, Popper fl actual ‘aach pe Montosequiew: #8 nu eSutim ai inereinfi puteren Jor mai buni" sf facem tr sqa fl, Sit gavernantis rH st post deattat fara wolentsea suo 9) Stimularea eritici 1a aftegltul viet, Popper @ ajuns sigh precizeze opinile sisi raporiece concepiia procedural asppra demoeratet Ia Pro: ‘lca serutinuts, mal pres Im dilera cased: reprerentare Po- porflonals au serutin majortar. Dupa pireren si, proportional Pra erte abwotut diunitor, El faverizazh fartnitaren partiansy ‘Bhuil guverndri de compromic gf mireyie vulnerabiitaten 93 ee Tegenlaten coaliilor quvernamentale O astfel de situayie, die ‘Damentul in care indepirteaz4 structural probabiltaten nel m= Jost clare of emogene, inluneck in down felurl exersaren une! omoerafit bine tnfeleze, In primul rind, ex condamad cchips &- Srmamentald s fac nist compromisuri medicere qi trunzactt i Terminabile, lund prin aceasta responsabiliaten pe care © Te n mnd fires fata de popor- Dar mai ales ea ineurch problema de- vt a dealt guvernului qastfl produce demotivares publican gf in a Satine im jurul le slmpati teredinte durable. ‘Aste, in Pranta, PCP-ol sa dobaracat cu Gmpul de moytnirea ‘Sallis gt au a ealtat st se indepirteze de vechea concepiie 2 ‘ictaturi proletariat gi ak validene, putin ete putin, valonle Tondamentale ale Republic, Nic Frontul Nafional mu face excop- tie de In regull. Char dack se alimenteasd copon din veel re peor xenofob 9 populist al extreme! drepte clasic, elm ur~ Inrese un prolect explicit de distrugere a formelor demnerti Este chiar remareabil faptal ch blebs gt femch, care fm lte tm. port ar fk fost nlgte fascist” sau stalin!" excelent, vorbe {sth ntraun limba) democratic, sit nevoia sig Iscre tell 5 stratgile tn cadrulinsitupilr republican. tn Halla, PCL a hunfat Is orice referinfé marxistIeninists pentru a devel un ps 1d democratic asic, n timp e MSL se definste de cum e 9 a0JEAN BAUDOUDN formatiune ,past-tasciats* gi fehele alisnje cu notl partd bert reat de Sivio Beruston. Tnsidicinaren net culturt a Uberti a megueerl i a par sicipir represiniS, tn fina, elemental deci. Tm Iuerarca sx co- lebra, Théorie de la jution, John Rawls deserls perfect mecanis- ‘mul central al contagiunit'democratce. O formalie extremisé ce beneficent de liberijile fundamentale de gindire, de conn, do pros i do asclere va afr, rk vola sa, prin & acorda 0 ani nila Yalore futuror acestor practic Raw este, In acest punct, a unison cu Kent. Cu oft o socetate e mai capabili sl se umani= ‘tae din punet de vedere politic i moral, cu atlt membril sit au ‘mal multe ganse sl se impregnese eu_angumentele umanismalut {a8 sbandonese tentafle toalitaiste.Trebuie #8 acordim 0 men~ ‘une specala rolulut jaeat de maccanimul electoral tn eiviiarea Drogresivi a extromismelor polities. In uraren Le Jardin des Aelces démocratiques, P. Braud a desrs efectul de fend Ta care ‘ite constrinsl 0 organizafie extreminth pe plata electoral". Ort {si valorifet cudsjenia qt ealta particuaritiile, dar se adce= feazh nut publie ft gf beh bath pusul pe toe din punct de vedere. politic, Ori cauth si-gh Irgeasch baza electoral, 38 ‘Site o clentold nous, sil diversifice lozinele, thas atunci fe expune unei logic! de inocalre, une pierderi a. substanel. Th pemul cae, extremismul rimine pur qi iotransgent, dar rset sf riming molt timp le marginea sstemului politic. tn el deal foilon eae, el el ptreash speranfa unel dezoltiri politics, dar Jit pleede’ din caracteratic it deceptioneaxt dep. Acesta fun soenari) comun pentraexiremismel de dreapta si pentru (cel de atinga. Si unit sf colli trSlese 1a modul dramatic ten~ Saves dine princpist deoeebinl gt login expnsiunl; » rine fo minortatemartr, sau) chiar un grup protstatas, 24 a devent tin adevara! perlid de guvernamint, purtaor al unel etch a re ‘ponsbiiti gin doar 5 une ell a convingei ‘eTRODLCERE IN SOCIOLOGIA POLITICA, ‘$1 ultima romareS, Teoria polities votulut indearn8 1 dot prindres de injlegeren de ip antroplogi care, preexting ef vor aoe unital” major al democratic, se promunt pentru ex fa 228 Guecanismelbe simbolioe propel socetalortradtonale Linderes Fume, Nu'e adevirat ok votaren funconcarh ca un ritual cet oe gh ameninitor ou ar semnala at ar rl Bila de ne, TREO inte domeniul ysrut al puter wi domenul profan® al TSUN O ssemenen inerpretare tnsh deainjearh canaele mule case ae amu pen care ajung In guvernant semnalele crise de to a mlind uncort ca succes eepacitaten lor de comands ea al cru Tn fap ce une aca a een se devia tn verano nh exact etind, Domes ra unitate orgie aaa, Una pe acl are ratnren vu, de cain pte,snbolra eo Pa mice dernocraic, Arf un ronsnt oh 14 — ewes neg a