Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice MUZICA SI MISCARE Mirela Rizea Marinescu * Mihaela Predoiu Ana Motora-lonescu Editura INTUITEXTMinisterul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice MUZICA $I MISGARE: Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei Nationale si Cercetarii Sti Manualul scolar a fost aprobat prin Ordinul ministrului educatiei nationale si ii stiintifice nr. 3052 din 12.01.2016, in urma evaluarii, si este realizat in cont te cu Mirela Rizea Marinescu_* Mihaela Predoiu programa scolara aprobata prin Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 5003 din Ana Motora-lonescu 02.12.2014. Clasa_ a Ill-a Editura INTUITEXT intuttextDisciplina: Muzica si miscare Clasa: a Ill-a, semestrul | Tipul programe scolare: Muzicd si miscare, clasele a IlI-a— a IV-a Acest proiect de manual scolar este realizat in conformitate cu Programa scolara aprobat prin OMEN nr. 5003/ 02.12.2014, Anexa nr. 2 Numar de pagini/volum: 56 ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE Anul Numele elevului Clasa | Scoala {An scolar}——St2"ea manualulut Ta primire_| la returnare 1 2 3 4 “Starea manualului se inscrie folosind termenii: nou, bun, ingrijit, nesatisfactitor, deteriorat. Cadrele didactice vor controla dac4 numele elevulul este scris corect. Elevii nu trebuie sé faci niciun fel de insemnéri pe manual. 6 111 Copyright © 2016 ~ Editura INTUITEXT Toate drepturile rezervate Editurii INTUITEXT. r coPuwwh ; r Ti a Te GS GAA) Nicio parte din acest volum nu poate fi copiatéfar8 permisiunea ‘Tecan pentrucont scrisa a Editurii INTUITEXT. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Editura INTUITEXT Rizea-Marinescu, Mirela Bucuresti, b-dul Dimitrie Muzica si miscare, clasa a Ill-a: manual/ Mirela Rizea Marinescu, Pompens Te iOA. Mihaela Predoiu, Ana Motora-lonescu (postum). ~ Bucuresti: . eet Clddirea Conect 1, etaj 1, Intuitext, 2016 2vol. zona A, biroul nr. 2, sector 2 ISBN 978-606-8681-29-0 ‘Semestrul 1. — 2016. —ISBN 978-606-8681-26-9 Departamentul vanzari: 7 Telefon: 0372.156.300 |. Predoiu, Mihaela Fae 0212223.07.68 ll. Motora-lonescu, Ana vanzari@intuitext.ro 371.671:78:373.3 www.intuitext.ro Referenti: Conf, univ. dr. Dragos Clin - Universitatea National de Muzic& Bucuresti Prof. dr. Stefan Popescu — Colegiul National de Muzic3 ,,George Enescu” Bucuresti IMNUL DE STAT AL ROMANIEI DESTEAPTA-TE, ROMANE! Versurile: Andrei Muresan ‘Muzica: dup’ Anton Pann si Gheorghe Ucenescu Maestoso | —_______— 1.Des - teap - ti-te, ro - ma - ne, din som-oulcel de moar - te, in 2A - cum orinici-o - da - th si dim dovei la lu - me Cin 3.Pri - vii, mi-re- fe um - bre, Mi - bai, $te-fan, Cor - vi - ne, Ro - 4.Pre - off, cu cru-cen frun ~ te! Cici oas = tea e crep- i - mi, De - — ———— ca- re tea-din - ci-ri bar -ba~riide ti - rani, bar ~ ba-rii de ti ~ as - te mini mai cur-ge un sin - gede ro - man, un. singe de ro ~ mi- na na - i - u-ne, ai vog-tristri-ne - pot, ai_—=vos-tri_stri-ne ~ vi- wi li - ber - ta-te si sco pulei prea sfim,__ si sco-pul ci prea rani! A - cum ori nici-o - da - th cro - ies-tefial - ti soar - te La man, $i ci-m_— a noas~tre—piep - turi pls - trim cu fa - Run nu - me Tri - pot, Cu bra ~ fe sfént. Mu - rim mai le ar - ma- te cu fo - cul vos-tun vi - ne, ,Vi- i-ne-n lup - ti, cu glo - ri-e de ~ pli ~ ni, De- ———— ——$= ae ca - re si sen = chi-ne gi. crm = ii. thi dus. - = mani, si um - in lup-te, uns mu = some de Tra = iam, un a- tin li - ber - t-te ori moar ~ te!" sti - 2X tof, _—__ ori cat si fim sclavi ia rigi mye ~ chil ost’) pl ~~ maint, fn cu - aii (i dus - mani! A- nu - me de Tra - ian! Si moar = tel” sti - gil tof. cu ve ~ chiul nos’ p= mane! ‘Mu -@ Cuprins Desteapta-te, romane! .. Prietenii mei, Mara si Radu ... Magia muzici eae ‘Canitarea individuals, in mci grupur in cole, cu asocierea nor clemente de miscare sia acompaniamentull instrumental, “Manifestarea unor reaci, emo, sentimente sugerated vente muricale. Hai, cantati cu tofi in cor cu solist si dirijor! Trei piso. Coract respirém, bine cantam! Mare bal.. inclasi.. ~ ‘Vocalizam, apol cant! Vulpea si rata.. Acum e toamna, dal Evaluare .. Lectur’ facultativ’ ~ Wolfgang Amadeus Mozart... Eu sunt numai un copilas ‘Centarea individual, in miei grupur in elect eurasocerea unor clemente de miscare sia acompaniamentulul instrumental; ‘Manifestarea unor read, moti, sentimente sagerate de Cantece din folclorul copiilor Melcul supirat. Gri ri, ri ‘Sesizarea diferentelor de indlime gi durataintre sunete, Tn audlia Exprimarea prin misc corporsie a unor ucrir/ragmente rmuzieale. Lectura facultativa ~ Timotei Popovici Dansuri populare lajec... Acnceput petrecerea Foaie verde busuioc Hor’ din Banat.mmn Colinde romanest.. Seard luminat€ smn Astai s-a nscut Hristos. \Vremea e de colindat .. Plugusor cu sase boi Bradulet, brdulet nnn Ritu. Evaluare Lectura facultativa ~ Ciprian Porumbescu. Percutia corporal si instrumentals. Dacé vesel se traieste.. Jucériile muzicale Fragment din Simfonia ,Surpriza’” =. Ralul de dincolo de pray oe — Imagine cu sau fara sunet in manualul digital > Film sau animatie in manualul digital o& - Activitate interactiva in manualul digital ‘MuricS si migcare ‘Manual pentru clasa a ila —semestrul |'Vei interpreta corect cantece: © in colectiy, in mici grupuri si individual; insotind cantarea de batai din palme, respectiv din picioare; antrenandu-te pentru intonarea acestora prin exercitii de respiratie, dictie si diverse vocalize. Vel interpreta personaje din cantece: jucand diferite roluri, folosind masti; © exprimandu-ti sentimentele fata de versurile sau melodia intonate. ‘Manual pentru clasa a lla —semestrul |@ Hai, cantati cu toti in cor cu solist si dirijor! g © Trei pisoi CG dup auz - ww ¢ . Cor soi ori isi Cor soi ori pisict Solo Mi- au mi- au mi- ay mi- aul A-re ma-ma rei pi-soi, sunt copii cu ~ Pisoi Solo ‘ming, ca voi, Mo - a mi = au mi = ay mi - aut © De ce crezi cd pana la urma mama Mit s-a razgdndit si le-a dat placintuta pisoilor? © Cum procedeaza parintii ti atunci cand gresesti? ‘xe CAntarea vocala inseamna sa interpretim | xe Este foarte important sa preiei intocmai cu vocea o piesd muzicala. Putem sa tonul de la dirijor si sa fii atent la cAntéim in colectiv (cu intreaga clas8, in | _ semnalul de inceput. cor), in mici grupuri si individual (ca solist). Were divan = canapea fara spatar pe care se dirijor = persoané care dirijeaz, conduce un poate sta sau dormi cor sau un grup de instrumentisti DOSNT @ Priveste cu atentie imaginile! Scrie tipul de cantare vocal sinumarul imaginii care‘ corespunde. po CAntare *) individuala > Q citeste versurile cdntecului ,Trei pisoi”, pronuntand clar cuvintele. In acest timp, bate din picior sau din palme pe fiecare silaba recitata. Apoi, interpreteaz din nou cantecul. 0 Loc — Pisoii jucdusi Lucreazi in grup. Formeaza un semicerc impreuna cu toti copiii din clas. Trei dintre voi vor juca rolul pisoilor, iar unul pe cel al mamei din cAntecul ,Trei pisoi”. Ceilalti colegi vor canta in cor povestea motanilor. La fiecare strofa, schimbati rolurile si fiti c&t mai jucdusi in interpretare! + REREEEy seis ils Confectioneaz’ o masca de pisoi si adu-o la scoala la ora urmatoare de muzica si miscare. ‘© Pune-ti masca $i reia jocul , Pisoil jucdusi” alaturi de colegii tai. @ Joc —Scaunele muzicale Lucreazd in grup. Alaturi de colegii téi, alege un conducator de joc, apoi asezati scaunele din clas’ in semicerc. Réspanditi-va printre ele si interpretati cantecul , Tei pisoi”. Odat cu semnalul conducStorului de joc, ocupati-v3 un scaun! Atentie! La fiecare etapa a jocului, vor fi cu patru scaune mai putine decat in momentul interpretarii voastre. CAstig’ copilul care reuseste si isi g3seasc mereu loc pe un scaun. @ loc - Dirijorul de serviciu Alaturi de colegii tai, alege un dirijor care si dea semnalul de incepere a cantecului ,Trei pisoi”. © Ce obiect din jurul vostru ar putea inlocui bagheta unui dirijor? © Interpretati cdntecul, condusi de dirijor si de , bagheta” sa.@ Corect respiram, bine cantam! + Priveste cu atentie imaginile de mai jos. Dacé vreisé cAnticu usurinté, respecta poztile de cAntat! 4 Atunci cand cAnti trebuie s& ai o pozitie |xe Cand canti, trebuie sa respiri corect: corecté pentru a putea emite clar sunetele | — inspiri pe nas (tragi aer in plmni, fra sipentrua interpreta cu usurinta o melodie. zgomot) si expiri pe gurd (elimini aerul din © Stai relaxat, in picioare sau asezat pe plamani calm si treptat). scaun cu spatele drept, rezemat. Were ‘a emite sunete = a produce sunete © Uneori, in cantece, locul unde se respira este marcat printr-o virgula asezata ca cea scrisi intre paranteze (’). © Respiratia corect’ oxigeneaz creierul si asigura aerul necesar pentru a emite sunetele muzicale (pentru a cénta). @ Joc - Arborele-n vant Imagineaza-ti ca esti un copac! © Picioarele tale sunt radacinile bine infipte in pamant. Bate din picioare! © Bratele tale sunt crengile care se ridicd spre cer. Bate vantul si crengile se indoaie. © incepe furtuna. in scurt timp, natura se calmeaz8. Lasa bratele pe lang corp, ridic& umerii cat de sus poti, apoi relaxeaz’. CAnd ai ridicat umerii ai inspirat sau ai expirat? O Joc — Raceste ceaiul fierbinte Lucreazd in grup. Esti in cerc alaturi de colegii ti. Imaginati-va c& este dimineata si v8 grabiti s& ajungeti la scoala. Trebuie s& luati micul dejun, iar ceaiul este prea fierbinte. Fiecare dintre voi trebuie s raceasca ceaiul printr-o inspiratie lung’ urmata de expiratie controlata, sufland cat mai prelung. © Joc - Stinge jumdndrile de pe tort Lucreaz in grup. Formeaza un cerc impreun’ cu toti copili din clas&. Imaginati-va c& este aniversarea fiecdruia dintre voi si cd a venit momentul tortului. Stingeti lumAnarile de pe tort cu o inspiratie puternica urmat de expiratie fortata, prin scoaterea aerului din pléméni. O Joc - Zboard fulgul Lucreaza in grup. Asazé-te intr-un cerc alaturi de colegii ta Luati un fulg si incercati s4 jl tineti cat mai mult in aer, in mijlocul cercului, suffandu-l. Cronometrati céte minute ati reusit sd il faceti sa pluteasca. © Cum ai inspirat ca sai aer pentru a sufla fulgul? © CAnd ai suflat fulgul, al inspirat sau ai expirat? @© Ca si stii s8 cAnti, trebuie s& stil s8 respiri. De fiecare data cand te pregatesti sa cAnti, poti repeta exercitiul de mai jos, cu ajutorul profesorului. inspire expingie inspirgie expimyie inspirage@ ; Vocalizém, apoi cantaém! eo Gla pozitia corecté de cAntat si foloseste-te de exercitiile anterioare ca s& interpretezi corect ea ea > Mare bal ~ dupa auz - Muzica gi versurile: Mirela Rizea Marinesc s h Jae Nava e EP aS hh were * Tu, tu, tu, tu, tu! Vor sii se du-cila bal. Prin-tre fragi i prin-tre rugi_ In-til-nesco ze-brii-ndungi. $—h he +k 4 DISD Do FS oes yh oS SS. 2 oe —s a ‘Tu stii, ze-bra, si a~jungi La ba-lul ce s-amu-tat?_ Tu stii,ze-bri, si a~jungi_Chiarla mar-gi-ne de sat? Trenul pleacd de la gard Cees tara. Dre-mul tre-ce prin pi-du-re Prin zi-vo-iul plin cu mu-re._ — Ur - sul cin la am~bal,__—- Bur~su ~ cu-i trom-pe- tist, Jar ma-ga ~ rul chi - ta-ris fob *@ Alturi de colegii t3i, alege un dirijor care si dea semnalul de inceput si cantati cu totii, in colectiv, piesa muzicala de mai jos. Bateti din palme pe silabele ,,tra, la, la”. in clasi ~ dupa auz - Muzica: Alexandru Voevidea 1. Cand in - vi-f& - to-rul vi - ne, Dra-giimei sco - lari, Noi si stim cum se cu-vi-ne, * 2EL i bu-ne, Dra-gii mei sco - lari, Deci s-as-cul-tim ce ne _spu-ne, © in céntarea vocala este foarte important sa ai o dictie corecta. e inainte de a interpreta o piesa muzicalA, este bine sa faci vocal = aera eels Dra-giimei yco-lari. Tra,la, 1a, tra,la, la, Toft fru-mossi stim, — Ja, $i sil as-cul-tim. dictie = pronuntarea corectA si clara vocalize = exercitii de incalzire a vocii ‘Dra-gii mei sco-lari. Tra,la, la, tra,la, la, Cu drag si-n-vi-{im, Tra, la, la, tra,la, la, $i si-I as-cul-tim. a cuvintelorMISIUNE MUZICALA @ Pronuntd fara sa te incurci! incearca si cu un creion in gurS, intre dinti! ) (@ Un vultur st& pe-un pisc c-un pixtn plisc._) (@ Sase sasi in sase saci. Bucurel e bucuro: Bucur si Bucura se bucu @ sunete lips * e Inlocuieste vocala ,a” cu o alta. Sopteste |e Gaseste o consoana si pronunt-o de 5 ori alaturi de vocalele: HLS intr-un cerc. Jumatate dintre voi jucati rolul clar, apoi cu voce tare, ce ai obtinut: ma, ma, ma, ma, ma * © Lucreaza in perechi. Asazi-te alaturi de colegii vulpii, iar restul pe cel al ratei. Fiti ct mai jucdusi fn interpretarea cdntecului de mai jos. © Care este mesajul acestui dialog muzical? Cum ai descrie vulpea? ~ dupa auz - luzica: Gheorghe I. Mugur 1.Mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, Ce _pof- testi? Ce pot testi? 2.Mac, mac, mac, mac, — mac, mac, mac, mac, Nu glu-mesti Nu glu-mesti? 3.Mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, — Un mai co ~ dac, 4,Mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, Bi ne _zici, bi - ne zici”, si fac, Cici ma pot pe vor - bim, Si ne si-n-ru - dit $i colti as cu ~ De ca vi fe - ri Tris-ta mai ple - cat Du-pi alt vi - nat. +*@ Joc - Stafeta muzicalé Lucreaza in grup. Alaturi de colegii tai, cnt in intregime piesa muzicala de mai jos. Alegeti, apoi, doar strofele in care toamna este descrisa ca un anotimp bogat si cantati fiecare, pe rand, cate un vers din acestea. Vocalizele va vor ajuta sé interpretati cdntecul cu mai mare usurint3. e toamna, da! = dup auz - 4 os Muzica: Grigore Teodosiu A cum © toam-ni, da! Frun-za-n co-dru-n ~ gil be~neg-te, P= cu- ti vre-me Me-re, pru-ne, — nuci si pe-re, Ve = niti, co-pii, Ia vii! Stu-gu-re- le must se fa~ce Se duc co-co-rii-n — stol, ySe duc cuci si ran-du-ne & a a ! A= cum © toam= el P= cu- ve i! Ve = niti, co~ pii, Se duc co~< ba-ncimp se —ves-te ~ jes-te. a-vem du - pi pli-ce~re. no - ui mus ~ tul ne pla-ce Si ne pa-re iu de e~'e. Ormp> © Care este anotimpul tau preferat? Descrie- colegilor printr-o poezie, cantec, Try © Anotimpurile de Antonio Vivaldi ORTOFOLIU © Reprezinta prin desene fiecare Verificd daca: dintre cele patru p&rti ale lucrarii © ai realizat cel putin doua desene inspirate Anotimpurile de Antonio Vivaldi. din lucrarea muzicala audiat’; © Arat-le colegilor tai si explicé-le ce © ai formulat propoziti clare si complete semnificé fiecare desen. cand le-ai explicat colegilor desenele tale. oe AUTOEVALUARE ‘MuricS si migcare@ Evaluare @ Scrie numarul imaginii si tipul de cantare corespunzator. @ Mara a uitat cum poate canta mai usor o melodie. Da-i o mana de ajutor, indicandu-i pozitiile corecte de cantat. Transcrie numerele imaginilor corespunzatoare. oh © Acum stii ce trebuie sd faci pentru a canta corect. Transcrie variantele adevarate. a) inspir pe nas s! expir pe gur8; b) am o pozitie corecta de cantat; c) pronunt corect sunetele; d) cnt cu voce cat mai tare. [Cumtepotiaprecia} a | | pine | tipi pov | variante | [suficient | ttip | tpovitie | tvariants | oe eimai ZENS Wolfgang Amadeus Mozart (1756 - 1791) Copilul-minune Wolfgang Amadeus Mozart s-a nascut fn orasul Salzburg din Austria, intr-o casa cu trei etaje, plina de instrumente muzicale: vioard, viola, violoncel, clavecin, harp’, flaut. Dintre toate, cel mai mult a indragit clavecinul (stramosul pianului) care fi prea asemenea unei colivii imense in care erau inchise pupeze, mierle si turturele cu glasul fermecat. inca de la trei ani, Wolfgang se catdra pe scaunul clavecinului surorii sale, Maria Anna, si canta cu atata placere la acest instrument! Uneori, noaptea, se furisa din pat, se cocota la clavecin sicompunea melodii asa cum isiinchipuia el cd trebuie s& fie muzica unor cntece de leagiin. La varsta de cinci ani a inceput sé interpreteze menuete. La sase ani, canta cu foarte mare usurintd la pian si violoncel, asa c parintii sai |-au dus in fata unor mari personalitati pentru le arta talentul uimitor al fiului lor. Asa se face cA la varsta de sase ani, W. A. Mozart pleaca intr-un turneu cu scopul de a da concerte prin diferite orase, ajungand, in final, la Viena, capitala Austriei. In acest oras se face cunoscut prin neuitatul su concert de clavecin dat la Palatul Imperial, unde a fost considerat »copil-minune”. Marele succes de care s-a bucurat, I-a determinat pe tatél su — Leopold Mozart — si organizeze in continuare o serie de cdlatorii in marile orase europene. La varsta de doisprezece ani, W. A. Mozart a compus 0 opereti care s-a prezentat cu mare succes la Viena. Doi ani mai tarziu, a scris 0 opera care s-a reprezentat in Italia. Ideile , jl vizitau” dinainte s& implineasca sase ani, de aceea in scurta sa viatd a scris peste 600 de lucrari muzicale. Pretutindeni, micul Mozart a uimit ascultatorii at&t prin interpretare, ct si prin creatie. Era in stare s& improvizeze (s& compuni pe loc) timp de dou’ ore, fara intrerupere. Retinea muzica cu o usurintd care intrecea orice inchipuire. Muzica lui Wolfgang Amadeus Mozart este foarte vesel8 si umple de bucurie inimile celor care o asculta. VOCABULAR menuet = dans popular, gratios, de origine francez; melodie dupa care se executa acest dans simfonie = compozitie care contine trei sau patru parti si care este interpretatd de grupuri mari de instrumentisti@ Reena @ Roaga-i pe parintii tai sé te insoteasca la o sala de spectacole pentru a asculta o lucrare compusa de Wolfgang Amadeus Mozart. @ Urmareste programele de televiziune dedicate muzicii clasice si audiaz8 o lucrare muzicala a marelui compozitor. © Mica serenadé pentru orchestr& de coarde (Eine kleine Nachtmusik); © Arii din operele Nunta lui Figaro, Flautul fermecat si Don Juan; © Cantece pentru copii; % © Fragmente din diferite concert de tatal lui Wolfgang t dar si Repetitie de concert scrisi Eu sunt numai un copilas _ ~ dupa auz - Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart Eu sunt_nu-mai un co ~ pila, Dri - guy si mi- i - teh Zburd Cu dra-gos~te na - tu - racint, Cici 0 iu-bese cu foc, De - As - tept ne~rib- di - tor) si cresc, Si fiu un ste - jf = rel, ou | f ° oe { | f = Ss pope oh fp ES oe fit l ve= sel ca un flu = wma, Nu 0 = bo-sese de fel si sunt mic mi strh - duriese, Cu cei mari ta un oe. si mi man=drese Cand voi fi mi-si - cel, mun = ca mea © Muzica imnului Austriei este scris& de W. A. Mozart. © W. A. Mozart a fost stangaci. © Printre pasiunile sale s-a numérat si dansul. © Mozart a fost atat de fascinat de matematic&, incat scria ecuatii pe peretii camerei sale. interpreta cantece si jocuri muzicale: in colectiv, in mici grupul © tinand corpull din degete; © acompaniindu-te cu orchestra de jucérii muzicale._) © mimand cum se canta la diverse instrumente; © trdind emotii specifice fragmentului, Manual pentru clasa a lla — semestrul |@ + WEY. Percutia corporala si instrumentala * (2 ) Daca vesel se traieste Joc muzical = dupa auz - -€ Da-ck ye-sel se ti - iep-te ba-te-a - ga: Da-ci ve-sel se tri Roa ge . cal-ca ~ sa bi-ne ef Da-ci ve-sel se tri ~ ies-te, u-nul al-tu-ia zim- gee okee ba % cal = bi 8 © De ce crezi ca acest cantec este un joc muzical? © Producerea de sunete prin lovire se numeste percutie. Aceasta poate fi corporala, prin batai din palme, din picioare, prin lovirea cu palmele a diferitelor parti ale corpului (genunchi, piept, coapse etc.) sau instrumentala, prin utilizarea de instrumente sau jucSrii muzicale precum: timpanul, xilofonul, tamburina, castanietele, toba, clopoteii etc. e DOSNT @ Joc - Cercul bucuriei Lucreaza in grup. Formeaza un cerc alaturi de colegii tai si intonati jocul muzical ,,Dacd vesel se trdieste.” Bateti din palme, din picioare, cdlcati sténga-dreapta. Pentru mai mult amuzament, puteti lovi palmele de genunchi, pocni din degete, bate din calcdie etc. Distrati-va si interpretati cAntecul zambind. © Ce fel de percutie ati folosit in interpretarea jocului ,Dacd vesel se traieste”? llustreaz’ printr-un desen tipul de percutie corporal8 pe care il preferi. @ Transcrie numerele imaginilor. Deseneaz& un patrat verde in dreptul numerelor care ilustreazé percutia corporal si un cerc rosu in dreptul celor care ilustreaz& percutia instrumentalé. »* Be © Pentru a emite sunete cu ajutorul instrumentelor de percutie, percutionistii lovesc in ele, le agit sau le ciocnesc. g La timpan se bate. Castanietele se ciocnesc. Maracasul se agit3. ‘MuricS si migcarea Jucariile muzicale é *~ | * * * Cane) Taare) Cet SS) Cae * * f * * (mumicut’—) (fuier ) (saxofon) (_trompeté_) *~ | * *~ * (——silofon—) (tob8——~+):«(tamburin’ +) (cine ——~S i *' * * (Cwiangio ) ("~clopatel) (maracas) (_eiraitoare _) © Tu ai asemenea jucarii muzicale acasa? Pe care dintre ele? La care iti place cel mai mult s& cénti? Rees © Vizioneazé desenele animate Pisicile aristocrate si noteazé ce instrumente muzicale ai recunoscut. Care este instrumentul muzical preferat al lui Berlioz? e * (SEY, © Jucariile muzicale te ajutd sa iti dezvolti imaginatia, creativitatea, sunt distractive si, in plus, te obisnuiesc cu sunetul muzical. Ele se gasesc Intr-o gama variat’. ET alot e @ Joc — Dacd vesel se tréieste Interpreteaz& jocul muzical ,Dac& vesel se traieste”, inlocuind bataile din palme si picioare cu sunete produse de jucarii muzicale. @ Joc - Clasa jucéritlor muzicale Cauté fn jurul tau obiecte care s-ar putea transforma in jucdrii muzicale. Ca s& produci sunete, cum te-ai juca cu sticla de apa, cu pensula sau cu 0 cutie de creioane? sR Confectioneazé-ti propria toba. Pentru asta ai nevoie de: =o cutie metalicé rotunda; * hartie autocolanta; * betisoare chinezesti; = un bol cu apa; = acuarele. © Decupeaz din hartia autocolanta triunghiuri ca in imagine silipeste-te pe lateralele cutiei (nu si pe capacul ei). © Din apa, ziare si fSina realizeaza un aluat din care trebuie s modelezi doua bilute. Infige cate un betisor chinezesc in fiecare bilutd si asteapt sd se usuce. Foloseste acuarelele si picteaz’ betele dupa plac. =" © Joc - Batem toba si trianglul Lucteaza in grup. impartiti-va in doua grupe. Recitati versurile de mai jos. in acest timp, o grupa va merge spre spatele clasei cu pasi egali, batand la tobele tocmai confectionate, iar cealalt’ grupa va merge in sens opus, tot cu pasi egali, batand la trianglu sau la obiecte asemanatoare acestora: Ba-tem to-ba $i tri-an-glul, lar voi ti-neti bi-ne han-gul. Ieee a tine hangul = a acompania (o melodie)@ @ Radu si Mara au Tnvatat cu bucurle c&ntecul de mai jos. Invaté- si tu! Bate toba - dupa auz - Muzica si versurile: Mirela Rizea Marinescu | Su-ne-tul riz-ba - te, Bum, bum, bum, ‘Su-ne-tul riz-ba- te Fu ~ . bum, bum, Cin-timaicu via - ¢4, Bum, bum, bum. © Care este cuvantul din cantec prin care se imita sunetul tobei? @ Joc - Bum, bum, bum! Foloseste toba confectionatd de tine in interpretarea cantecului de mai sus. In momentul in care cAnti,,Bum, bum, bum”, loveste toba de trei ori. Ai grija s& cAnti si s8 bati la toba in acelasi timp cu toti colegii! TO © Tobele au fost descoperite pentru prima dat8 in triburile africane. © Ele au forme, marimi si chiar intrebuintari diferite. In trecut, tobele africane erau folosite pentru a comunica la distante mari, ritmul lor find o limba nevorbita. Orchestra jucariilor oe * "ar sm’ Muzicantii : s m ~ dupi auz - a 5 Muzica gi versurile: Grigore Teodosiu rim, tim, Tim, tim, tim, tim, tim, tim, tim, Ti rim, tim, tim,| tim, ta, ta, ta, Ta ta, ta, ta, a ff, Ta t,t ta ta. Prin ce cuvinte din textul céntecului sunt redate sunetele viorii? Dar ale trompetei? m WCC © Orchestra este un grup mare de muzicieni care canta impreuna o oper’ muzicalé la diferite instrumente. Orchestra este condusa de un di@ (UIST Paro @ Joc - De-a instrumentistii % Lucreazé in grup. impartiti-va in doua grupe. Prima grup canta la vioara, iar cealalté la trompeta. Interpretati cdntecul , Muzicantii”, mimand cum se canta la aceste instrumente. “6 @ doc - Orchestra de jucarii * Creeazi+ti o orchestra de juc&rii! inloculeste cifrele din interiorul careulul cu literele corespunztoare acestora in sensul acelor de ceasornic si descoperd instrumentele de care ai nevoie. 7 J-10 N-13 R-16 U-19 Z-22 H-8 tet oO-14 $-17 V-20 1-9 M-12 P-15 9 -T-18 =X a © / | © Termenul orchestra” provine din limba greacd veche si desemna in teatru un spatiu rezervat corului, loc situat intre scené si spectatori. ae Lucreaza in grup. Formeaza alaturi de colegii tai o orchestr8. Ganditi-va la un nume potrivit si alegeti un dirijor. Realizati un afig ca s8 promovati orchestra si concertele pe care le veti sustine. IE © interpreteaz’ cantecul de mai jos, folosind elemente de percutie instrumental’ sau corporala. Puigorii de gain’ ge te x ~ dupa auz - Le * Muzica gi versurile: Ana Motora - Ionescu Au 0 ma-mi gos-po-di- ni, clone, clone, clone, ee “po-va- Hi, Pi-unie gi Cio- fi - le cand tese, -ck se pi-tese. SSS z a z I pin, piu, piu, piu, piu! Cloporet rianglu sf bt din palme tt *—He ¢ =p ¢ Hl © Ce invataturd ai desprins din textul cantecului? Joc - Puisorii dansatori Lucreaz’ in perechi. impreuna cu toti copiii din clas’ formeaz’ un semicerc. Apoi, jucati rolul personajelor din cantecul de mai sus. Puteti folosi si alte exemple de percutie corporala si instrumental decat cele propuse in cantec. PORTOFOLIU ‘© Realizeazi 0 fis de prezentare pentru\ _| Verificd daca: jucdria muzicalé preferat’. © ai formulat propozitii clare si complete © Compune o ghicitoare despre aceasta cand ai descris jucdria muzicala preferat3; jucérie, ; @ Deseneaz-o sau fotografiaz-o. AUTOEVALUARE EU etricd si lupul de Serghei Prokofiev@ Evaluare @ care dintre jucariile de mai jos sunt muzicale? Transcrie variantele corecte. a) trianglul; b) toba; ¢) trenuletul electri d) castanieta. @ Transcrie tabelul de mai jos si completeaz’I cu numarul imaginii corespunzéitoare fiecarui tip de percutie. Elemente de percutie corporal instrumental © bi trei exemple de percutie corporala, altele decat cele ilustrate la exercitiul anterior. [Cumtepotiaprecia} a | | | Foartebine | 3variante [| Simagini_ [| 3exemple eine | avariante [ zimagins_[2exempe | [suficient | ivariants | timagine | texemplu Tina ZENZA Joseph Haydn (1732 - 1809) * Tobosar la sase ani ‘inca de la varsta de sase ani, micul Joseph Haydn, nascut in Austria, a dovedit un talent deosebit pentru studiul muzicii. De aceea, parintii |-au inscris la 0 scoala de specialitate. ‘intr-o zi de sarbatoare, o fanfara trebuia sd traverseze orasul de la un capat la altul. Printr-o intémplare, fanfara a ramas fara tobosar. in ultimul moment, directorul scolii a hotarat sa incredinteze micului Haydn, in varst de 6 ani, misiunea de tobosar al fanfarei. ‘Ajuns acas8 cu aceast sarcin de lucru, inventivul copil, neavand la indeménd o tobi ca sé facd exercitii, a fdcut rost de un vas mare cu faina, in care se frémanta painea si La acoperit cu o panzi, pe care a legat-o bine cu o sfoara de gura vasului. Instaland apoi instrumentul in chip de tob& pe un scaun, Haydn a luat un bat sia inceput s& bat’ cu sete in toba improvizata, acoperind cu un nor de faina toata mobila din casa. Bineinteles cd isprava nu a rimas nerasplatita! Cu toate acestea, micul tobosar a batut cu succes toba fanfare’ la serbarea organizati in oras. Aceastd intamplare explicd atractia de mai tarziu pe care a simtit-o celebrul compozitor pentru tobe. in compozitiile sale, tobele tineau locul solistilor, lucru neobisnuit pentru vremea aceea. In cei 77 de ani de viat, marele compozitor a scris 104 simfonii si foarte multe lucrari muzicale. RECOMANDARE Caut pe internet urmatoarele piese scrise de Joseph Haydn si ascult’-le cu atentie. © Simfonia copiilor (a jucéritlor), in care un fluier imit& cucul, iar © pip’ cu api — c4ntecul pasarilor; © Fragmente din Anotimpurile; © Simfonia Surpriza, partea a ll-a, unde vei putea auzi sunete batute la timpane (un fel de tobe, ca niste cazane). ‘Manual pentru clasa a l-a—semestrul |Dy. . . . ‘i |) Fragment din Simfonia ,,Surpriza” ~ dup’ auz - Joseph Haydn © Nu se stie cu exactitate cine a scris Simfonia copillor (a jucariilor). Unii o atribuie lui Leopold Mozart, altii lui Joseph Haydn. *~ © In timpul unui concert de muzica clasic3, se aplaud’ la finalul fiecdrei piese muzicale. Uneori este dificil s3 iti dai seama daca piesa a ajuns la sfarsit, pentru c& poate avea mai multe parti. lat un sfat: Atunci cAnd dirijorul coboar’ bratele si se Intoarce c&tre public, inseamni cA piesa, Intr-adevar, s-a terminat. Este, asadar, momentul s aplauzi. © Muzica clasic’ este ,condimentut” bucatariei japoneze. Brutarii japonezi spun c& muzica fi ajutd s8 obtina paini foarte bune. Ei ascult{ muzica clasic’, lent, in timp ce aluatul dospeste. Respectand aceasta retetd, bucitarii japonezi au observat c& painea este mai afanata si are un gust mai bun. CANTECELE COPILARIEI€), { Vei audia si invata: | cntece din folclorul copiilor; | colinde; dansuri si jocuri populare. } Vel audia fragmente muzicale si vei recunoaste sunetele lungi sau scurte. Vei recunoaste si executa: diverse dansuri populare, in grup sau perechi; dansuri libere pe diverse piese. ‘MuricS si migcare ‘Manual pentru clasa a lla —semestrul |@ Cantece din folclorul copiilor Cu citsuta prinsi-n spate — Si-n 54 le inciltat, Mele a pornit. conla ict leedectntet at Din folclorul copiilor dupa George Breazul O fur = ni - ch ba pig ~ cat ~ ga: Fugi dea - i - cea, mu mai sta! Si cum vi - ne pis, pas, pas, in = tal - neg-te-un cA - rh = bus. Da-ten-co = lo, nu stan drum, CA te iu im cour ne-a~ cum. © Ce insusire a melcului reiese din ultimele doua versuri ale cantecului? <> * WN © Piesa muzicala ,,Melcul supdrat” face parte din folclorul co} © CAntecele care apartin folclorului copiilor au o vechime foarte mare si sunt inspirate atat din natur§, din viata plantelor si a animalelor, cat si din viata oamenilor. Ele sunt create de copii. folclor = totalitatea creatiilor artistice, literare, muzicale, plastice etc., a obiceiurilor si traditiilor populare ale unei tari sau ale unei regiuni DOSY @ interpreteaza cantecul ,Melcul suparat”, folosindu-te in cantarea ta de o jucarie muzicalé pe care s8 0 intrebuintezi cand rostesti ,,p45, pas, pas”. © Joc — Aventurile unui mele Lucreaza in grup. Asaz-te in semicerc impreuné cu toti colegii ti. impartiti-va in trei grupe: cea a melcilor, furnicilor si c&rabusilor. Fiecare grupa se va folosi in interpretarea piesei muzicale »Melcul suparat” de mimica si gesturile potrivite versurilor pe care le cénta. * © Interpreteaz’ cdntecul de mai jos, b&tand la trianglu cand rostesti silaba cri”. Bp ag" Cri, cri, cri . Ne ~ dupi auz - & y Din folclorul copii Cri, cri, in ~ ce-ti-gor, — moap-tea sa 1 ~ sath Cri, cri, (ty Lu-na . a pi-tit sia a-ti -/pit,/* PR RAR NN ROD O Joc — stafeta iepurasilor Lucreazé in grup. Cantati, pe rand, cate un vers din piesa muzicala ,,lepurasii”. Fiti cét mai expresivi in interpretarea voastra. Iepurasii = dup’ auz - 1.Je-purrasi.fu - giji a~cum, Te-pu-rasi - lor, Hai la crang.nu statin drum, Te-pu-ra-si ~ lor. 2. Si v-as-cun-deti_maicu-rind, Ie-pu-ra-si - lor, Vin co-po-ii tofi li-trand, Ie-pu-ra-yi - lor. Véni-to-rul da~ci vi-ne, le-pu-ra-si - lor, Neate svi fi-e bi-ne, le-pu-ra-si ~ lor. Vaiau uma si v-a-lun-g8, Te-pu-ra-si - lor, — Haifurgigi,sti nu v-jun-gi, Te-pu-ra-si ~ lor.@ @ Joc — Padurea veselé % Interpreteaz8 piesa muzicala de mai jos, folosindu-te de percutia corporala si instrumental8. Alaturi de colegi, alege un dirijor care s8 dea semnalul de incepere a cantecului. La padure ~ dupa auz - Din folclorul copiilor 1.Cind am fost noi la pa-du-re, la, Ta, la, a Ia, Am cu-les la 2.$i-am vi-zut un ie-pu-ras— la, Ta, Ta, ta da, ‘Si rea_sprin-ten, 3.B - rau mul-te pii-si-re-le, Ia, Ia, la, Ia, lay Nen-tre-ceam in 4.Tot fe-lul de flu- eu ~ la, 1 a la 1a, Nen-tre-ceam in fragi si mu-re, Ja, la, Ta, Ja, Ia. dri-gi-lag___ la, la, la, la, la zbor cu e-le, la, ta, Ja, la, da zbor cu ei,__._— la, Ia, la, la, la. 1234, Uitewga, ui-teaya, a, Ja, Ta, a, Ia, Ui -te-a- sa, ui ~ te-a ~ $a, Ta, Ta, la, da, Ta @ Lucreaza in grup. Alaturi de colegii tai, ridicd-te din banca si repet piesa muzical’ de mai sus, bitand din palme de fiecare dat8 cand canti a” si pocnind din degete la ,,uite-asa”. AUDIAZA! 6 ¥ ) © La pddure (din folclorul copiilor) © Mergi aléturi de colegi sau de familia ta la munte si culegeti fructe de padure. Pe langa faptul c& sunt foarte gustoase, fructele de padure au si multe vitamine. De aceea, daca le consumi frecvent, devii mai rezistent la boli. ® @ Lucreaza in grup. Formeaza un cere alaturi de colegii tai, tineti-va de maini, bateti pasul pe loc si interpretati cdntecul ,Hora”. Hora peta ae Din folclorul copiilor 1.Prn-2i ver-de de ci-coa-re, Tra, la, Ia, 2.8% ju-cim ho - m pe be Tr, la, Ia, Fr Hai sf tra~ gem Ta, Si sa-vem me - PF EE ho-1a ma-re! Tra, la, la, la, ba, a. Pe cim-pi-a cea cu flo, Tra, la, Ia, reu no-mel_ Tra a, ha, a, a ‘Tot mai lin, mai lin, mai lin, Tr, la, be, hk, by Choe sa-re | fh 18 nos, Tra, bb, hh, hb, bb, Ca soa-re- le pe se~nin, Ta, bb, hh, FF © cant’ si alte piese din folclorul copiilor! wT ses la 0 coal8 de hartie $i indoai-o pe jumatatea latimii. * Apoi, taie de-a lungul indoiturii. Pliaz& bucata de hartie pana obtii un evantal. Deseneazi pe |) una dintre parti o siluet& de béiat sau de fata. Decupeazi ~, dupa conturul desenat, apoi coloreazé fiecare siluetain parte. | Uneste cu lipici primul si ultimul personaj din sirul format. | Acum, hora papusilor este gata! Y © Cel mai cunoscut dans popular este hora. © Hora reuneste intreaga adunare intr-un cerc mare. Hora se danseazé si la nunti. eeG ey hora = dans popular romanesc, in care jucatorii se prind de mana formand un cere inchis ‘MuricS si migcareTene Timotei Popovici (1870 - 1950) O voce inchinata muzicii Compozitorul Timotei Popovici s-a nascut cu peste 100 de ani in urma in satul Tincova din judetul Caras-Severin. De mic copil s-a dovedit a avea deosebite inclinatii muzicale. fi placeau, in special, céntecele populare pe care le auzea la oamenii satului. Inzestrat cu o voce dulce si cristalin’, mostenita de la mama sa, micul Tima (asa i se spunea in familie pe cand era copil) invata cu © repeziciune uimitoare toate melodiile pe care le auzea. La scoala, elevul Timotei Popovici era intotdeauna primul la cntat, pitrunznd cu multa pricepere in minunatele taine ale muzicii, care fi umpleau sufletul de bucurie. Timotei Popovici a studiat la Conservatorul de Muzica din lasi, devenind apoi profesor de muzica, dirijor de cor si compozitor. A fost, de asemenea, si preot. in calitate de compozitor, Timotei Popovici a scris numeroase cdntece destinate celor mari si mici, precum: Florile dalbe sau Hora lui lancu. Cu siguranta ai auzit versurile ,Joacd fete si bdieti hora-n bdtdturd,/ Ah, de ce n-am zece vieti sé te cGnt, naturd?”. Stiai c’ melodia cantecului in care intalnim aceste versuri fi apartine lui Timotei Popovici? Litter Wey Nits = 1. Roagé-| pe p&rintii t8i s& te nsoteasc’ la sala de spectacole pentru a asculta o lucrare scrisi de Timotei Popovici. 2. Caut& pe internet cantecele pentru copii scrise de Timotei Popovici: © Vine mai; © Luncile s-au desteptat; © Marsul lui lancu; © Infloresc grédinile; © Moara. © Timotei Popovici a scris primul dictionar complet de muzica. Dansuri populare 9 * * ‘imi place mult sa dansez! Dansul este foarte bun pentru $i Radu este pasionat de sanatate. Te ajuta sa te a miscarea in ritmul muzi relaxezi. Mereu dansim impreuna. ‘n plus, este foarte distractiv. * : La joc : - dupa ae Muzica: Ana Motora - Ionescu Allegretto Hora incepe intotdeauna cu piciorul stang si are patru pasi inainte si patru inapoi. Bratele sunt indoite de la cot, iar palmele ajung la nivelul umerilor. BE ae hop. hop, Anta alaturi de colegii tai piesa muzical& ,La joc”. Formati un cerc, tinandu-va de maini. Strangeti-va spre mijlocul cercului, apoi grija s8 nu va desprindeti mainile. © Tie iti place sa dansezi? Cu ce ocazie ai dansat prima data o hora? WeTeEET cobzar = muzicant care cAnta la cobza (instrument muzical cu coarde, asem&nator chitarei) * TE. © Unele dansuri populare au coregrafii cunoscute, iar pasii trebuie invatati intocmai. In acest categorie int iuleandra, Brasoveanca, hora, Scaloianul etc. La alte dansuri, oamenil pot folosi misc&ri libere, adicd danseaza asa cum simt el. ‘Manual pentru clasa a l-a—semestrul |@ # HORA LENTA Hora lenta este un dans popular romanesc in care d&ntuitorii se prind de man formand un cer. Pasii ce compun acest dans sunt lenti. * *_CIULEANDRA Dans popular din Muntenia, Ciuleandra are un ritm care devine din ce in ce mai rapid. Se danseaz4 de s&rbatoarea SAnzienelor. incepe cu 0 hord foarte lent, apoi ritmul muzicii si miscarea se accelereaza treptat. Sunt scriitori care, fascinati de acest dans, |-au descris in detaliu in operele lor. De exemplu, Liviu Rebreanu in romanul ,Ciuleandra”. BRASOVEANCA Brasoveanca este un dans popular din Ardeal. El se danseaza in perechi. La inceput ritmul este lent, iar pe parcurs, acesta se accelereazi. Perechile de dansatori fac dol pasi inainte, apoi doi inapoi si isi schimba locurile. * SCALOIANUL Practicat de obicei la inceputul primaveri, Scaloianul (caloianul) este un obicei popular de aducere a ploli si de indep&rtare a secetel. Acest obicei se intalneste in Oltenia, Muntenia, Dobrogea si Moldova. Adesea, la incheierea ceremoniei de inmormantare a caloianului (papusa din lut cu trésaturi masculine), se canta din fluier si cimpoi, facdndu-se hor’ si |joc, pana seara tarziu. DOSY @ Lucreaza in perechi. Alege-ti o pereche si danseaza impreuna cu ea Brasoveanca! * @ Joc - De-a prinselea Lucreazi in grup. Pentru cantecul ,,A-nceput petrecerea”, interpreteaza urmatoarele roluri alaturi de colegii tai: copilul viespe, baiatul dansator/fetita dansatoare. Jocul se desfasoar prin miscari pe dans. © Mai intai, asezati-va intr-o hor’. © Doi dintre voi vor dansa in mijlocul horei. Viespea__ va juca si ea alaturi de perechea din centru, incercnd sé incurce pasii de dans. In prima parte a melodiei, faceti doi pasi la dreapta, apoi doi la stanga. © Cand incepeti sé cdntati ,Tra, la, la”, mergeti in pasi de dans spre dreapta, iar la repetitie spre stanga. © Perechea din mijloc joaca pe aceiasi pasi de dans, ins dansatorii se invart unul in jurul celuilalt. e . A-nceput petrecerea € = dupa auz- 5 Versuri: Malina Cajal Muzica: Ana Motora - Ionescu Cor Solo sau cor Cor ° 1.Acn~ce-put pe - tre~ce-rea, 2.Vi - ne vies-pea, fugi de ea, @ 12345. Hei, hei, eit 3.Jo - cul ve~sel e in toi, Hei, hei, hei! 4,Am cre-zut_ ck mie-re_e, 5.N-am si te a ~ ting cind joci, e Refren ‘Solo sau cor Cor Hai, pe~re-chea mea! ‘Tra, Jala, la, Ja, Ja, Ja, La, a, ta, Ja, Ja, Ia, la, Ja. A- re (ea- pi rea, Viespe,ce-ai cu noi? a4 Ba-i pe-tre~ce - rel Plec, va las, bo - boci! ‘MuricS si migcare@ © Joc — Hora clasei Lucreazi in grup. Formeazi alaturi de colegii ti un cerc si dansati o hord lent th timp ce interpretati cantecul ,Foaie verde busuioc”. Foaie verde busuioc - dupa auz - e Muzica: Ion D. Vicol “Moderato s ¥r Fos-ie verde bu-surioc, Tra, a, la, la, la, Tofifti-cti-ii sar Ia joc, Tra, la, la, 1a, e ° Ia, St bk kT k,l ol © a @ Lucreazi in grup. Formeazi alaturi de colegii ti o hor si dansati ,Ciuleandra”. © Si albinele danseaz3. Dansul in cerc inseamna ca hrana se afla la o distanta mai mica de 100 m fat de stup, iar dansul in forma de opt arata directia hranei, dar si c& aceasta este la o distant mai mare de 100 m. * © Cele mai vechi dansuri sunt dansurile tribale din Africa. Pentru a-si exprima bucuria, dansatorii purtau clopotei la picioare. ® © Lucreaza in grup. Formeaz’ o hor’ alaturi de colegii t&i si exersati pasii invatati in timp ce interpretati cntecul , Hora din Banat”. Dac’ doriti, puteti chiar si chiui! Hora din Banat - dupa auz - Dupa Tiberiu Brediceanu RE Repede Chi - u- iep- te, mu sti - ga, Si ie su-ne ou - i @ Lucreaza in grup. impértiti-va in trei grupe. Fiecare grup3 va mima pasii unui dans popular (Hora lenta, Brasoveanca sau Ciuleandra). Copiii din grupele care privesc pe cei care danseaz, trebuie si ghiceasc& despre ce dans este vorba, apoi sa imite si ei pasii altui dans popular. @ tucreaz in grup. Organizati un mini-spectacol de dans in clasa voastr. Impértiti-va in mal multe grupe, apoi invatati un cantec si un dans dintr-o regiune a tarii. Va fi foarte distractiv! * Qo = one IE ZIUA MONDIALA A paNsutu! | 22 APRIL@ Colinde romanesti x Seara luminata \ - dupa auz - Muzica si versurile: Mirela Rizea Marinescu : ———— ——————} —— On aed SSS => ay r t mi 1.Sea = risfin - elu - mi - na - th © Oa = me-nii sau a - du ~ nat 2.Ba ves-tes-te-n lu~mean-trea - gi Ci-n- trunsat in - de ~ pir - tat, 3.Vin pis-to - tii in trun su - fle, Ca ~ tre sta - ul vin grii- biti, Ca si va = di cum in ce - muri Man - dristea sa a - ri - tat. Pen - truman-tu - i - rea noas - tri, Dum - ne-zeu sa in - tru ~ pat, in - tu pa-ce gi cre- din - (i Lui semchi - ni fe - ri - cifi Pe la ca-se- le cres-ti - me, Ca sicin-te Le- mi ler © Ce simbolizeaz steaua de Craciun? © Cealte infelesuri ale cuvantului ,stea” cunosti? TEE. © Colindul este un obicei strémosesc si un vechi cantec popular cantat in grup de catre coy fl&c&i sau adulti cu prilejul sArb&torilor de iarn. Colindatorli trec pe la casele oamenilor pentru a le ura snatate, pace, bucurie si dragoste. @ Joc — Bucuria colindétorilor Lucreaza in grup. Alaturi de colegii ti, formeaz’ o ceat de colindatori. Mergeti la clasele vecine sa colindati. * Astazi s-a nascut Hristos - dupa auz - s. ; Colectia: Timotei Popovici Moderato OE yD ODPM SS DIDI ISD 1. As~tizi sa niis - cut Hris ~ tos,__ Me - si - a, chip lu - mi ~ nos__ 2Mi-t- tl in - fi ge tel, in scubtee de bum - bi ~ cel__ 3. Vén-tul ba - te, mua mlz = ba - te Nea- ua |Jnin - ge, nu-L a ~ tin A.Si de-a-cum pi -\fmin” ve = ci - © SSMi\- la | Dom-nu - tui si fi - & p > Lau - dati si clin = tapi si vb = cu rail La - 0 = dati si ean = tath si Abu - cu - rail La =u - dai si cin = seis va bu - cu agit La - u ~ dati si ein = ta “SWE fbu = cu - tatit ‘ B @e evremea e de colindat ° e - dupa auz - e ‘Muzica si versurile: Mirela Rizea Marinescu 61 —— sh yh ~~ oe ee ¢ - Zs - o > ca o eo 1.De pe vii si de pe den luri, Co ~ pit mici, co ~ pi mai mari 2. Nuci, co ~ vrigi al - te da-ruri De prin sat au a - du - nat, 3E a - &-t bu-cu-fi- e Cu tofi as - tei ample ~ cat Se a - du = ni in a - la = iuri, Vre- mea € de co = lin ~ dat. Mul - te ci - ci -turi au strfins,__ li- meni nu s-a su — pa ~ rat. Si vi fa-em 0 u- mre vre- mea de co ~ lin ~ dat Refren — hh pp hh SS 4 . « si = oe = os 123.88 vi fi - € ca - sa S-a- vefi su - flet bun, cu - rat, _ i a yh ek 6: ow aw) 2 FT ] Si fitPlugusor cu sase boi - dupa auz - a Melodie populari Plu gu-sor ma - mat de noi. U- rai, fi - cli, ma - nati, Cu cor-ni- je - le de foc. U- rai, fli - ‘ma nati, ‘mai! mai! U = rai, i - cai, ma - nati, mii! © Joc — Plugusorul Lucreaza in grup. Canta alaturi de colegii tai colindul de mai sus, sunand din clopotel de fiecare data cnd pronuntati ,mai!”. in ce moment din an se merge cu ,Plugusorul”? a * ® Plugusorul si Capra sunt cele mai raspandite obiceiuri de larnd din tara noastra. = Plugusorul este un colind despre munca omului pentru ‘obtinerea painil. = Capra este un dialog intre un cioban si negustor. in acest dans se mimeaz3 vanzarea si cumpararea unei capre. Acest obicei este considerat aducator de belsug si bunéstare. Dansul Caprei are loc in preajma Anului Nou. © Exist si colinde care se cAnt& de Pasti. Ele exprima bucuria invierii Mantuitorului. © Joc — Hora bradului Lucreaza in grup. Alaturi de colegii tai formeaz& un cerc in jurul bradului impodobit fn clasé. Dansati o hora lenta in timp ce interpretati cdntecul de mai jos. ? we? A Bradulet, bradulet - dupa auz - Versuri: M. Biciulescu Muzica: Ana Motora - Ionescu 1. Bri du ~ let, bra = du ~ let, Par - ci esti un soa - re, 2. Bri-du ~ lef, bri - du ~ let, Smuls din varf de = mun te, 3. Bri-du - lef, bri - du - leg Eu stiu foar - te bi - ne, Stra - lu ~ cegti can po ~ vesti, Plin de glo - bu - goa - re, Ai Mi = lil, ju - ch - tii Si po-doa - be = mul - te Ci mai sus sunt pe ram, Da - ruripen- tu = mi - ne. Hai, ve ~ nifi, dragi_ co ~ pil! Mos Critciun mai a= Hai, ve - nifi, agi Mos Crivciun. «mai a= re Hai, ve ~ nili, dragi Mos Cri-ciun mai ao in de ~ sagi of = te-un dar Pe ~ tu fi > e = ca = re. in de ~ sagi e&-teun dar Pea “wu fie - ca - re jin de - sagi ci - teun dar Pen - tu fi- © - ca - re © Ai pregatit scrisoarea pentru Mos Craciun? Ce iti doresti s8 gasesti anul acesta sub brad? PORTOFOLIU AUTOEVALUARE Scrie o lista cu titlurile a cel putin sase colinde. © lista de cel putin sase colinde; ' Scrie versurile acestora si invati-le. ‘ai scris versurile pentru cel putin patru colinde; stiis& canti cel putin doud colinde; © Deseneazii cate o imagine ean ue renner ich eal Hs izat desene potrivite pentru fiecareSi mk joccu ti - ne, $i vi-mola mi - ne, Ci mam mi-ri-ci - ne. Silabele cantecului de mai sus au fost la fel de lungi? Ce ai observat? * Tao ‘© Ritmul rezult& din inl&ntuirea sunetelor si a pauzelor mai lungi sau mai scurte in cadrul unei creatii muzicale. El este cel care da viata muzicii. 7 butas = parte dintr-o planta care produce acd ina radacini, formand 0 noua planta TEENY —__________ [rear [pas @ interpreteaz’ piesa muzicalé ,,Fluturas, fluturas”, inlocuind silabele d J acoperita cu spini cntecului cu ,pas”, respectiv ,ra-ar”, sunet sunet lung | _mediu Fluturas, fluturas Ht petted ee tts td td tt Pas,pas, rivar, pas,pas, ra-ar, Pas,pas, pas,pas, pas,pas, ra-ar, Pas,pas, pas,pas, ra-ar, ra-ar, ‘pas,pas, ra-ar, ra-ar, Pas,pas, pas,pas, ra-ar, ra-ar. @ tucreaza in grup. Alaturi de colegii tai, interpreteaza cantecul .Fluturas, fluturas’, ridicdndu-va din banci si respectand regula: pe silabele reprezentate de semnul grafic: ,,.”, mergeti cu pas Z normal, iar pe silabele reprezentate de semnul grafic,,.”, bateti pasul pe loc (drept-stang). © Joc —impérate, impdrate, in cat timp ajung in spate? Lucreazé in grup. Alege alituri de colegi un copil care s8 fie imparat. Acesta va sta pe un scaun, in spatele clase. Ceilalti copii vor fin fata clasei. Cand un copil intreaba: Impdrate, impdrate, In c&it timp ajung In spate?, imp&ratul fi va cere copilulul respectiv sa imite pasul cuiva care se grabeste, al unei persoane care se plimbi linistit in parc sau al unui copil care merge normal catre scoala. © Aiobservat? in functie de activitatea pe care o faci, ritmul pasilor tai este jute, rar sau potrivit. + © Joc — in ritmul inimii Lucreazi in grup. Alaturi de colegii t3i, impartiti-va in trei grupe: Elefantii, Soriceii si CSprioarele. Animalele mici au ritmul inimii mai rapid, cele de talie medie il au potrivit, iar animalele mari au ritmul inimii mai lent. Cu ajutorul cuvintelor tic-tac, fiecare grup trebuie sa imite, pe rand, ritmul inimii animalului grupei din care face parte. © Ganditi-va sila alte animale care, in functie de marimea lor, au ritmul inimii rar, jute sau potrivit. * © Interpreteaza cantecul de mai jos, batand la toba pe fiecare silaba. Caldarusa plina - dupa auz - Din folclorul copiilor Cal = di ru = gi pl = on, Hai - dem in gr = di = om, Un - de am 0 — floa - re, Ceo si creas - ch sma = te, Da- ci oe sto - pi - tt Sie im - eri - ji - ti@ 9 inlocuind silabele initiale cu ,iu-te”, respectiv © interpreteaza cAntecul ,Saniuta”, insotind cAntarea de doua juc&rii muzicale: una pentru silabele lungi si alta pentru cele scurte. Saniuta = dupa auz - @ interpreteaza din nou cAntecul ,,Caldarusa plina”, Pas”, Poti insoti cantarea ta, folosindu-te de elemente de percutie corporalé. * Caldarusa plina ZA 4_3_43_1_1 +443 31 _1 Hai la joa-e-a - fa - 18, Si-ni-u-ja mea, Hai la joa-ca ~ fa - 1% Tu - te, iu - te, pas, as, Tu - te, iu - pas, as, eee - - abi - - & mu vom ca ~ dea. Ui-te-n-cep si mear - gi Sk-nii_ cu co - pii, lu = te = ee Pps. pas “La, Ia, I la, ly ay La, I Ia, Ia, Ia, d—4_A_ 44 ¢ a—A_4 44 - = Hai, a - ler- ga - lew - gh De ci i te fii Le So a a Ly a, kk k De co st te fii @® Joc — Deschide urechea bine! +O ii — mniigearemnssia Lucreaz’ in grup. imprtiti-va in dou grupe. Prima grup va cdnta piesa muzicala ,Saniuta”, Liicréae{in grip, Forimeszs alstuit de coleglltal un‘cerel nul iar cealalt va trebui sé recunoasca sunetele lungi si scurte. Respectati urm&toarea regula: dintre voi trebuie s& bat8 toba mai rar sau mai iute, dup cum bateti din palme la sunetele scurte si pocniti din degete la cele lungi. doreste, Luati o minge din burete sitreceti-o din man3 in man |g. * Reluatijocul si pentru céntecul de mat jos, respectand aceleasi regull! de la unul la celdlalt in sensul acelor de ceasornic. Cand toba e ‘ Ceasul este batutd rar, mingea va trece cu miscari lente de la un copil a altul. Daca ritmul se accelereaza, atunci mingea va fi pasata maialert.in momentul in care copilul care bate toba se opreste din batut, cel care tocmai a primit mingea ii ia locul. p Muzica: Alexandru Voevidea ca i ee os tic, tae, ba = sul - ce - tat, * @ Joc - Urmeazé ritmul concertului! ae a re Pe Lucreaza in grup. Asezati-va cu tofii intr-un cerc. Unul dintre * 93.Ti, tac, tic, tac, cea - sul nu ba - ten za ~ dar, voi incepe jocul batand din maini sau din picioare pe un ritm dorit. Copilul din dreapta va trebui s8 copieze gesturile colegului, producdnd exact aceleasi sunete. Urmatorul copil va Scoa - li - te, face acelasi lucru si jocul va continua pana cand toata clasa va co = pi = le, vre = meai den - vi - fat. ren icipe i rt. ‘Vre- mea tre - ce ju - te, iu > te cum bat eu. reusi s& participe la concert. CMe a ha - a ei = im: OAM ) S e © Fiir Elise de Ludwig van Beethoven y@ Recapitulare @ Pronunta fara sa te incurci! Stanca sta-n castan ca Stan. © Stiu ca stii cd stiuca-i stiuca si mai stiu cd stiuca-i peste. E pestrita prepelita pestrit’, dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite. © Rezolva rebusul de mai jos. ORIZONTAL 1. CAntarea vocal inseamné s8 cantim cu...... 2. Putem s& cnt&m vocal in ...., pe grupuri si individual. it 3. Recomandat este sa se stea in .... cand se canta. 2 4, Dacd obosesti cantdnd in picioare, te poti aseza pe... } 5. S8 expiram inseamna sa .... aerul din plamani. 5 I 6. Am o..... buna, daca pronunt corect si clar un text. S 7. Cand cént&m de pe scaun, spatele este .... de sptar. = 8. Cand inspiram, tragem ....in piept. VERTICAL A-B Pentru a ne incalzi vocea trebuie sa facem..... . * © Transcrie tabelul si completeaza fiecare casetd cu denumirea jucariei muzicale corespunzatoare. ze 2 3 A B c D (2A) {3,D) (1,0) a" en. 3, A) (3,¢) ae (3, B) eS (2,¢) (1, A) (2, D) (2,8) Km ® * @ Noteazé care dintre cantecele de pe etichete sunt colinde si care provin din folclorul copiilor. © Lucreaza in perechi. Alege un coleg care s& bata din palme pe un ritm inventat de el. Dupa ce asculti cu atentie, este randul tSu s& reproduci intocmai ritmul respectiv. ra-ar pas iu-te @ inlocuieste silabele cantecului de mai jos cu ,ra-ar”, ,pas’, J J ) d respectiv ,iu-te”, tindnd cont de codul muzical aléturat. sunet sunet sunete lung _|_mediu | scurte Vulpea si gastele ~ dupa auz - ‘Muzica si versurile: Ana Motora - Ionescu Ghi,@ Evaluare Mara si Radu s-au inscris la concusul ,Cine stie castiga”. Participa si tu alaturi de ei! @ Ce transmit colindele de Craciun? Transcrie variantele corecte. a) urari de san&tate; b) bucuria Tnvierii Mantuitorului; ¢) bucuria Nasterii M&ntuitorului; d) urdri de Implinire a dorintelor in noul an. © D3 trei exemple de colinde. © Noteaza titlurile a trei cdntece din folclorul copiilor. @ Scrie trei exemple de dansuri populare in care regasim coregrafii cunoscute. © inlocuieste fiecare silaba din versurile de mai jos cu ,ra-ar”, , pas”, respectiv ,iu-te”. d—d—_s_—d dds 4d 4 J 4 J 4 4 ‘Mos Mar - tin e © su - pi - rat, Doar un fa - gu - rea min ~ cat. «J 44 11444 /1 1/4 1/4 14 ‘Mer~gem uw - nul du- pi al-tul i pis - trim cu gri- ji tae ~ tl, ie = pu - ra sul! Prin pi-du-re — gri- biti pa - sul. |cumtepotiaprecia) 1 | 2 | 3 | 4 | os | | foarte bine | avariante | 3colinde | 3 cantece| 3 dansuri_| 3 randuri muzicae | [sine | 2variante | 2colinde | 2 cantece| 2 dansuri_| 2 randuri muzicale | [ suficient | avariants | a colind [a cantec | adans | a rand muzical ® Ciprian Porumbescu (1853 - 1883) Compozitorul patriot Ciprian Porumbescu s-a nascut Inga orasul Suceava, in satul Stupca. Inc& de mic era pasionat de muzica’. Impreuné cu prietenii de joaca isi facea fluierase din lemn de soc sau din coaja de salcie. Ti pléceau foarte mult doinele si dansurile populare. Deseori, casa lui parinteascd era vizitata de un vestit profesor de muzici — numit Miculi — pe care Ciprian, curios din fire, il asalta cu nenumarate intrebari despre cantece ori despre ,oamenii care cénté uneori vesel, alteori trist”. Ciprian incepe s8 cAnte la vioar& inca de la varsta de 6 ani, sub ‘jndrumarea unui talentat fnvatator din sat. Marea lui dragoste pentru acest instrument muzical a crescut mereu in anii de scoala si de facultate, devenind un foarte bun violonist. Cu ocazia unei serbari populare, Ciprian Porumbescu a luat vioara in mana si, conducand cei 30 de lautari, a insufletit mulyimea de la Man&stirea Putna. Dupa absolvirea faculttii, Ciprian Porumbescu a plecat la Viena sd se perfectioneze. A revenit apol in Brasov, unde a fost profesor de muzicé la liceu, violonist, dirijor si compozitor. Creatia sa muzicala este inspirata de dorintele, durerile, bucuriile poporului roman. De aceea ise spune si ,compozitorul patriot”. A scris peste 300 de lucr8ri muzicale, cea mai cunoscut8 fiind Balada pentru vioard si orchestra. Reena 1. Cauta pe internet filmul biogratic Ciprian Porumbescu si afl cat mai multe despre viata compozitorului roman. 2. Caut pe internet cdntece scrise de Ciprian Porumbescu: © Balada pentru vioard si orchestra; © Rapsodia roménd; © Imnul Unirii; © Hora de la Stupca; © Hora Brasovului; © Hora Prahovei. © Imnul national al Albaniei este compus de Ciprian Porumbescu.e Repertoriu . ” / ‘S\* Glasul instrumentelor : * = dupii auz - Muzica: Alexandru Hrisanide @- " Cotinds de Criciun © sdupiauz- ‘Moderato (a ote. © Muzica si versurile: Mirela Rizea Marinescu = LFlu-ie - ma- gu eo ae ir, i, lin, lis, fit, ir, vom, vom, vum, canta ~ sa: canta - sa: vom, vum, yum, F Ey 1.Doi_ un ~ chesi pi - ici, chla toa poa-te Mog A ~ jun. — Sa~cii 1.23.U-mul e, —es~te MosCri-ciun, Ce ~I& ~ alt, a-cum ei sau dus. Pe la ca-se fn spa-te sau pus, ‘mari Tra, la, Ja, Ia, la, Ta, Ia, Siu a= ph Team ow ~ dat. ‘Tra, Ja, Ja, la, la, la, la, CA iu - bi - re ii pis - trim. ‘Manual pentru clasa a ill-a— semestrul |Tai in - tiiulcin ~ to, vin pe pit-mint snes su = fle - ul pri-beag, Ra ial ce sus-pi ~ nh din-co - Jo de prag.Muzica si miscare 978-606-8681-29-0 HH 948492! 310441 Editura INTUITEXT 5