»MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL IN LOCALITATILE VIILE TECII, TEACA, ARCHIUD SI OCNITA, COMUNA TEACA, JUDETUL BISTRITA NASAUD” OPIS PROIECT TEHNIC [ir Document Pagina et | 1 [ne de pare i procese veiled predare = pie 1 (2 [Referee de vera 38 3 | Aisi silegtimai verte de prot 73. 4 [Pri srs memo eric ~ 845 5 | Anexe are Pee don 7568 Cait de sacri eee Formule F ite & cnt wie]ne rarer mora ORDIN DE INCEPERE A SERVICIILOR DE VERIFICARE TEHNICA A PROIECTARI Prestalor PROFESIONAL PRED DESIGN SM, Sx. Gul, n: 48, Tl wo T8in0E, nuke de ee Mazo co tral NO 2aT3O4 cart STFLOI2O ATK tae Tar. ect onPreda aura Darl, nist, alan dea. a * Morizare dr oneal nelle Yo Tes, Tse, ci Oat, cosa Tse, eis nasa ‘id cvcc See de verter thc «petal pany precti:” Modantza ra nares led ‘nical Ve Tec, Tae, civ ena, coma Tete ud Bice sas" Denis ruc Prada aus Danen ‘nung alc eis 86 dn Gt 7.02.20 conrad 0 82618 ‘i lcepe reste err de etre whic ric ee,prsoeansoss018 PROCES VERBAL DE PREDARE-PRIMIRE ADOCUMENTATIE! DE VERIFICARE TEHNICA A FAR Inch estan 0.03208 inte: om TEACA cu wt n Teen Pipa $08. jh Bitoni 260782, co ek ‘anger Teste Sa ROSY TREZ Tra 180260 HK eps pn Dn an Maan na ‘xe comin, ec ae FROFESIONAL PRED DESIGN SA, Se. ri. 0, a +40 788060 stdin MOSZONON, cot eal RO 22150904 cant OAGETTO- ULAR wees een Te, Tee pe Ped Lane el rina, eto rsa li: * Moder rar irs i nose Vl Te, Tee, Arch i Oe, oman Tees, ua lata Nasu” Contec nr YE5S can 2202201: Sede vere cts a pret paot po: * odeare rune eres loca ioctl Vil Tel, Tec, reed Onis come Tees, sia Kasse” PROFESIONAL PRED DESIGN SAL a pred cate COMUNA TEACA pret ahem us meri wll po amen nosy ear de veo trent.‘Numele prenumele verificatoin: ‘POPESCU A NICOLAE. ‘Adres: Corbeaen, St, Plt 1 ow tl 0764 759.685, Priv vericaren de caltat a eine A, B2, D Gucrari de drum) poietl |Moderaizare Grazr de inseres oa a locale Vie Tee, Teaca, Archind Oca, ‘comuns Tene, ede Bistrii- Nisa FAZA:DTAC Protet ne 12018 Datedeidenifcae: Project §.C. DANI BUILDING 88 Lies ‘Benois: Coma Tes. ‘Amplnsen : Conuna Teas, jade Bs. Nest. Data preci preecul pen verfcare: 0503 2018. Cisse incinae ais poiecu st. aleconstich Str en pon Fa meow le HGP aml cme Tess, jet Hig Ms Sale renee mode st fate. ‘Drude accor cimtiremeereTeson-LW255003 8.0 \ DrmdecescimtirOmita-L-s368m J / Dru de aces popuiieOseze -L-S11,35 m Drum east Parca Ocrie TSS m Dram lingh Viewe-Ocnipe-L=140,069m | Drum emir vee Ocnife— 267,712 |, Dam de acoes cir Arid = L-872,515 > Dru de aces goat Arhind ~1-562,188 Dm de secs pgune Cedovana —L=225 50 m ‘Drum de acces popalite bel ronson =L=442.738 m ‘Drum de scespopulaie Qunbe| torson I~ L-317.323 m ‘Drum de soespopulle Dube, oss I-24 409m Drum de aces cir Vio Tee ~L=248,227 Vinean de posta ete de 25 Svs ca zone de rest ena a ma rela expropcesuplimectareet. (or ar.1296016,eaiall 5.2) ‘Drama de ea tebe V. ‘Stale re sure ect principale eu dows bensi de crelatie pent tfc in dubln sens a stash secundaecu sings banda decal, sxe fle de teste roduse onto OMT 501988 Elementee paforme! au fox spate ln concilelcals tinand sean ca trae! ete foarte reds, ‘reautnd umatarele profile tansversale ob ‘PROFIL TRANSVERSAL TIP | se plied pest. Drum de acces criti meeseTesca ‘Km0+000 Km 0-060 [Litime pao deur -4.00m 2x1 som "2050 se aplcpe sr. Drm de acces cir eweiseTexca Kmnde179-Km 025503 [ime plaformt dram 00m [ajine pate carossila C2e150mcosas pce ghldepk costs Reali Seon pe peer PROML TRANSVERSAL. TIP se eglst post. Dru ds anes ini oni Brame sees pene Oxere ams dsceces goals Artis ‘Kev 0+000-= un O+30, Rm O+165 220156288 Dru de aoos citi rcs Km +000 Kn 0-260, ‘Dramde acces nlguse Godovan Archi ‘Lnimeplatornd um = 600m {ajime pare cerssbilt 228230 ‘Acostanen pia tages Chyosom Rigo dia bron patentee PROF. TRANSVERSAL TPS seaplica peste Dru fog Vier 000" Km 0-050 Daa ds aces pepalejic Debet trngon! Km 01000 Ken 0-000 “aje platform 50m tine pee arses “2x20 ‘conan pres deep Ye0.sox Rigo din bt pres singh PROT. TRANSVERSAL TT? 6 se plat pe a Drs ngs Viort (+050 Kz 02060, {ifineplavonat dram 4.000 Eatize pare eeousd 2x1 5m ‘Acoaarar paren Lei? Sino ‘igotk in betoo paren stag PROFIL TRANSVERSA:. TTP 7 seuple pe a. Drum a Vist Kim 04060 Km 0340069 Tine pats dai “3502, Bie pares ems 2a 1759 Borda poise 1018 din bron C3037 reps PROFIL TRANSVERSAL, TP & fe med ne Drum de ace imi veh! Des Ksn0s000—Krs 01765 Eine plavoont dram 45 “Line pe eroasilt 242.25m ‘Bowid pretSbcead i015 in bean C3087 “attngn ‘igols dn betas paren et PROFIL THANSVERSAL TI? 9 se ali pats Don 6 anes citi veh Dente Kir 0*163 Kin 0:267,702 igen plato drum 3.00%, sme one coast VB 30 jen 10x55 in 540003007 stinga Rigo dia bien parse rg PROFIL TRANSVERSA! TIP 10 ‘2d pens. Drum de sces cose peri Onate {ipo oltorat rua “ison (Bins sari onone 2x30 Aceteien pation cap -1x0500 Xl cin mato paves gs PROFIL TRANSVERSAL TIPShi ds oes ele Achat Kor 0260- Km 0:970515, Laie plata dm 00 ims parcearusiit 242.8 [igols din Seon panes ng PROFIL TRANSVERSAL. TP 12 se sale pe ee: Deas de acces ppulae Deb! tomuon Kon01090. Xen 01778 iin pao era -500m {im pestecarosei S2x2500 ‘Rigols :beion pia sngdrennt PROF, TRANSVERSAL 11> 13 seuple pew. Dram de cee popciale Dames aso | KenOs1/S -KanOv40n38 {Eine plant dram. 5.000. [ine pee cuona SDe2s0m Borda petibicat 10x18 din buon C357.“ reain ‘ga da beens tgs RANSVIERSAL TIP ‘Sct pes, Dun cous prs Danbe rome 3 ‘ra 0000 —KanO"12? ‘fine plato Grom 550m “ifime partccarschlk “2e22m ‘Scosurent prea sgidreaps “2 050m Rigo c's buen pores sug DROP, TRANSVERSAL TIP 15 seamict peat Dr, de ness popuaie niet worsen 3 Kenos127 Ken 01200 KnsG:226 -xsn 04241,409, atm pairs dear 500m Lie pane creed -242250 ‘Acosta prea days 12050m Rigs die boa pees ngs ROME, TRANSVERSAL 12? 16 ied pow. Daun de ates populie Dube onsen 3 ‘Ken020) Ken On226 {Eime plaforms ers 450%, "igine pene eeoseb “22.25 "2id.de spin cin pabloons pura dept im Rigsa dis Deon pace stengs {PROFIL TRANSVEREAL T° Scaplitne se. Dram de asces pula Dumber ronson 2 Taine peocn dra 500 ane pe cars Vae22se Acontawers pate sng 1030 ‘igs cin bee paren reget KOFI, TRANSVERSAL TI 18 seapied esr. Drum de oes citi Vile Tea an 0-000 Kin 01080 flime atom cram 400s [atmepere ceed “2x2. ‘Borda prefaced OaiS din beton C3037 —dreapin ‘igo cin been porta sae! PROFIL TRANSVERSAL UD 19 se apie pest. Dram de ates ce Vie‘ee Kond-i80 Km 0.780 “Exes gubens eaee 213m‘Lape paste carob -axtatim Bordutt pellet 1x15 in baton C397 eet Riga din bon parte snes ‘Smarr apr cob tip ex na: 4m sat de nar din btn eft BA. 16 rl S070, BA 16 rl SO7Onuge le ectiviay 1786 confeem SR EN 13108-12006;SR EN 15108-1:2006/AC:2008 (BAIS, BAR 16 confoam ANDGOS- reviia 12014), ‘Sem st de logis nxn asic ip BAD20 leg 5070 conform SR EN 13108-12006; SR EN 13108-1:2006/AC:2008 (BAD20 confor ANDSOS revise 12018), = 1S.om at de bad en pied sp conform STAS 6400-4 wi SR EN 13262+1-2008; 30m rat de indie din ae, conform STAS 640.94 oi SR EN 13242Ai.2008, 20m sa de forms din ala nisyos atl drm compacta “Acostarentele se vor ein pe oii de 50cm, lute din tem blast sabia pe 5 ca aii. Sau preva sau i gol Beton, amenaare acest le propria cw rigolecaratils, aneajare interecir cu stale ata pe 15 hangin revezandiae sl pode tubule 050, ‘Se va relia sersalnare vical, mucae. Sau provizat parapet, gabioane. La podete sau smenjet, camer decade ‘Categorie de important .C* ~ jnomsle” ~ conform HG 766/197 si clan de importants leon 1egit0/1998 repubiasf 30.09.2016, 1 See et pic rec coco ie nieve [Lucie protects sigur essen stsitatee i lic ice nace, Soll dopa a in vedere sigan exponen mening dates oureslr su medial iconurton. ‘Coma Tenn jude Bist Nisoud ‘SC. DANIBUILDING SRLaa EVODINES soma zunan oom» Modernizare drumuri de interes local in localitafile Ville Tecil, Teaca, Archiud $i Ocnita, comuna Teaca, judetul Bistrita- NAsdud “ PROIECT TEHNIC DE EXECUTIB S.C. DAN! BUILDING $.R.L Ste Pesiu Nou NESS, Sector 5, Bucuresti Ne inreg, Reg. Com: J40/9706/2008 ‘CUERO23989654LUsta de sematur Memoriutohnie ‘Anexe PIESE DESENATE 4.1.1 Plan de ansambiu localitatie Archlud,Teaca, Vile Tec ‘scarat:25.000 1.2 Plan do ansamblu localtatea Ocnita scarat:26,000 1.2.1 Plan general localtatea Ocnita scara 1:5000 41.22 Plan general localitatea Archiud scara 1:5000 4.23 Plan general localitstea Teaca seara 1:5000 12.4 Plan general localtatea Vile Teci sara 1:5000 2.1.4 Pan de situate drum de acces cite evreiese Teaca seara 1:1000 2.2.1 Plan de situate drum de acces cimitr Oonta scara 1:1000 2.3: Plan de stuatie drum de acces popuiati Osteze scara 1:1000 2.4.1 Pan de situate drum langa Viorel seara 1:1000 2.5.1 Plan de stuatio drum eine vechi Ocnita scara 1:1000 2.61 Plan de stuatie drum casa parohala Ocrita scara 1:1000 2.71 Plan de situate drum de acces scoala Archiud scare 1:1000 2.8.1 Plan de situate drum de acces cit vech Archiud scara 1:1000 2.9.1 Plan de situatie rum do acces pasune Godovana scara 1:1000 2.40.4 Pan de situatio drum de acces populate Dumbet ronson 1 scara1:1000 2.11.1 Plan de stuatie drum de.acoes populate Dumbet ronson 3 scara 1:10002.42.1 Plan de situatio drum de acces populate Dumbet tronson 2 2.19.1 Plan de situate drum de accos ciitr Vile Teci 3.4.4 Prof longitudinal drum de acces cmt evrelese Teaca ‘3.2.1 Profil longitudinal drum de acces cine Oonta 3.22 Pro longitudinal drum de acces cimitr Ocnita 3.3.4 Pro ongitudinal drum de acces populate Osteze 3.8.2 Proll longtudinal drum de acces populate Osteze 34.4 Profi longitudnal drum langa Viorel 3.5.1 Profi longitudinal drum cimiti vechi Ocnita 3.6.1 Prof longitudnal drum casa parchiala Ocnita 8.7.1 Profi longitudinal drum acces scoala Archiud {8.7.2 Prof longitudinal drum acozs scoala Archiud 8.8.1 Profl longitudinal drum de acces citi Archiud 3.8.2 Prof longitudinal drum de acces cir Archiad 2.9: Profi ongtunal drum de acces pasune Godovana 3.40.4 Profi ongitudinal drum de acces populate Dumbet t 1 3.10.2 Prof longitudinal drum de acces popuiatle Dumbet tr 1 3.114 Profi longitudinal drum de acces populate Dumbet tr 3 3.1211 Prof longitudinal drum de acces populate Dumbet tr 2 8.18.1 Profilongitudinal drum de acces Vile Tec 4.1.1 Profile transversal caractristice 4.4.2 Profle ransversale caracteristce 4.13 Profile transversalecaracteristco 4.14 Profle ransversale caractristce 42:1 Profile transversale caractristce 41.2 Profile transversal caractristice seara 1:100/1:1000 ‘cara 1:100/1:1000 sara 1:100/1:1000 scara 1:100/1:1000 scara 1:100/1:1000 scare 1:100/1:1000 seava 1:100/1:1000 scara 4:100/4:1000 scara 1:100/1:1000 scera 1:100/1:1000 ‘cara 1:100/1:1000 scare 4:100/4:1000 scare 1:100/1:1000 scare 1:100/1:1000 ‘cara 1:100/1:1000 scara 1:100/1:1000 ‘cara 1:100/1:1000 scare 1:100/1:1000 scare 1:100 scara.t:100 seara :100 seara 1:100 sara 4:100 sera 11004.22 Profle ransversale caracteristice 4.2.9 Profle transversale caractristoe 4.24 Profle transversale caracersice 4.25 Profle transversale caracterstice 4.26 Profil ransversale caractrstice 42,7 Profle transversale caracterstice 4.3.1 Profile transversal caractristice 4.32 Profle transvorsale caractersice 4.33 Profile transversal caractrisice 4.34 Profle transversale caracerstice 4.35 Profile transversal caractristce 4.38 Profile transversale caractrstice 43.7 Profile transverse caractristce 4.3.8 Profi traneversele caractristice 44.4 Profile transversal caracteristioe 442 Profile transversal caracteristce 45.1 Profile transversal caracteristioe 452 Profile transversal caractoristce 45.3 Profle transversal caracteristee 454 Profle transversal caractritce 48.1 Profle transversale caractristice 4.7.4 Profile transversal caracteristice 4.7.2 Profile transversale caractristice 4.7.3 Profile transversal caracteristice 4.7.4 Profile transversal caractristce 4.15 Profile transversale caracteristice scara 1:10 scara 1:100 seara 1:100 scara 1:100 scare 1:100 scara 1:10 scara 1:10 scara 1:100 sara 1:100 seara 1:10 scara 1:100 seara 1:10 scara 1:10 seara 1:10 scara 1:100 sara 1:10 seara 1:100 seara 1:10 scare 1:100 ‘cara 1:100 soara 1:100 scara 1:100 soara 1:100 scara 1:100 scare 1:1004.76 Profle transversale caractorstice 4.8.1 Profle transversale caractorstice 482 Profle transversale caracteristice 48.3 Poole transversale caractoristice 484 Profile transversale caracterstice 4.91 Profle transversale caracterstice 4.9.2 Poole transvorsale caracteristice 493 Poole traneversale caractrtice 4.10.1 Profile transversal caracteristice 4.10.2 Profile transversale caracteristice 4.10.3 Profile transversal caracteristce 4.10.4 Profile transversal caracteristoe 4.10.5 Profie ransversale caractristce 4.11.4 Profile transversale caracteristce 4.11.2 Profle transversale caracteristice 4.11.3 Profie transversale caractoritce 4.12.1 Profie transversal caracteritice 4.122 Profi transversal caracteristice 4.128 Frofiletransversale caracterstice 4.124 Frofie tranevereale caracteritice 4.18.1 Profile transversal caracterstice 4.19.2 Profile transversale caracterstce 4.18.3 Profile transversal caracteristice 5.1 Profs transversal tp 1 si2 6.2 Profil transversale tip 3 si 4 5.3 Profil transversale tip 5 si6 sara 1:100 seara 1:100 scara 1100 soara 1:10 scara 1:100 seara 1:10 scara 1:10 scara 1:10 seara 1:10 scara 1:100 scara 1:100 sara 1:10 seara1:100 scara 1:100 sara 1:10 seara 1:100 scara 1:100 sara 1:100 cara 1:100 soara 1:10 scare 1:100 scara1:100 ‘sara 1:50 scara 1:60 soara 1:505.4 Profle transversaletip 7 818 ‘5.5 Profile transversale op 9 si 10 5.6 Profile ransversaletip 11 9112 5.7 Profile ransvorsale tip 13 i 14 5.8 Profle transversal ip 15 5.9 Profle transversele ip 16 617 5.10 Profle transversale tip 18 si 19 6.1 Dispoztive de scurgere a apelor 6.2 Rigola carosabiia accese proprietat 6.3 Detaliu podet transversal D-500mm 6.4 Detalu parapet metelc neat 6.5 Plansa tip - gabioans 6.6 Detaliu camera de colectare scara 1:50 seara 1:50 soara 1:60 ‘cara 1:50 scara 1:50 seara 1:60 sara 1:20 scara 1:20/1:50 scare 1:20Director: Set de proiect: Prelectat: Dasenat: Lista de semnaturi Ec, Pintea Nicolae Ing. Mihai ~ Razvan PisTcL 7 \ ing.ana-waracracen (PC rete ACE Aceastl documentate(piesescrise gi desenste) este proprictatea§.C. DANI BUILDING. ‘SLL. gi poste fi folosi tn exclusvitate pentru scopal in ear este in mod specie furizaté conform prevederiorcontractuale. Es nu poste i reprodus,copat, mprumutt, intrebuintt total sau paral, direct sau indirect in alt scop fri permisianea preslabid a sociesi .C.DANL BUILDING S.RL. scordatl in sri. ‘eerias ROISTHEZNSNONNNIHN heer Terre Sr Maa| WEMORT 3 1. Informati gon cval de investi 9 1.1 Denumirea obiecivuul de investiie. enn 4.2 Amplasamentl tur, 9 4.3 Actul administratv prin care a fost aprobat), in cone legi, stud! de {ezabilitatetdocumentalia de avizare a lurérior de interven 7 9 1.4 Ordonator principal de credite oo 9 15 Investtou os 8 9 ° 1.8 Bonefclarlinvestiil os - 1.7 Elaboratorul project tehnic de execute. 2. Prezentarea scenariull/optiunli aprobat(e) in cadrul studiul ‘ezabiltateldocumentatiei de avizare a uerarilor de interventit, 9 2.1 Particular ale amplacementuii, cuprinztind:.. 9 8) Descrerea amplasamentu os 9 b) Topograte cl ©) Clima $i fenomenele naturale epecitice zone. 10 4) Addincimea de inghet a ©) Goologia ¢ Selsmicitatea secs 4 Sursele de aps, energie eloctricé, gaze, telefon 9 allo asemenea ponty kort Aetitve § proWeoronn. an 9) Cite de acces permanente, cile de telecomunicatl gi allele asemenea, ll 1b) Cale de acces proven oe 2 1) Bumuride gatimoniy eutural mobi os 2 22 Solute tebnica cuprinzins penned 1. MEMORIITEHNICE PE SPECIALITAT oon 2 [MEMORIU TEHNIC LUCRARI DE DRUMURI. 2 SITUATIA EXISTENTA, snd SOLUTIA PROIECTATA.., 7 2 | CAIETE DE SARCIN 3 Rolul si scopul ealetelor de sarcini 31 Tipuri de calete de sarcin 7 32 IV, LISTE CU CANTITATI DE LUCRARI 7 3 V. GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTITIEL 33 Vi. EXIGENTE DE VERIFICARE A PROIECTULUI 33or 12 1 Le pe jvul de investi Denumirea obiectivului de investitic - Modernizare drumuri de interes local fn localitatile Ville Teci, Teaca, Archiud si Ocnifa, comuna Teaca, judetul Bistrifa- Nasiud * Amplasamentul lucrarii Investtia este amplasata in Romania, judetul Bistrife - Nsdud, Comuna Teaca, locaitaile Vile Tec, Teaca, Archiud, Ocrita ‘Actul administratl prin care a fost aprobat(a), in condiile legh, studiul de {ezabiltate/documentatia de avizare a lucrrilor de Intervent Studiul de fezabiltate © fost aprobat prin Hotirrea de Consihy Local or io 14 Ordonatorul principal de credite Primaria Comunei Teaca. 15. Investitorul 16 47 Comuna Taca, judetul Bistrite - Naséiud Beneficiarul investita! ‘Comuna Teaca, judeful Bistija -Nassiud Elaboratorul proiectului tehnic de execute S.C. DANI BUILDING S.RLL., cu sodiul In Str Peciu Nou, nr.55, sector 5 Bucurest, Inregistrata la Regictrul Comortulul eub nr. J4010706/2008 . 2. Prezentarea scensriuluiloptiunli_aprobat{e) _in_cadrul studiului_de {fozabilitate/documentatiei de avizare a luerérilor de interventi 2.1 Particularitit! ale amplasamentului, cuprinzand: a) Desorierea amplasamentulu! Documentatia tehnicd trateaza luerle de fatare a 4286.72 m stiz\ di eomuna Teaca, LLucrale previzute sunt amplasate pe terior administrativ al comune! Teaca, Judetul Bistrija NasaudDrumurile prezentate se vor modemiza pe o lungime total de 4286.72 m, i 4198.72 m se aia in intravilanullocalii, iar 90 m 98 ef in extravilan Comuna Teaca este situaté in partea de sud - est a judetului Bstita Nasaud, $1 apaitine regiunii de dezvoltare 6 NORD-VEST. Ca forma de relief se Incadreaza in zona de deal, longitudine 24,4041, latitudine 46,9003, indice de aridtate 35,9462891. Are cod SIRUTA 34985, 0 rata a s&rdiciel de 42,9%, defict de consum 14,4%, severtatea sérdciei 69%. Comuna ¢¢ compune din 6 local > Teaca (resedinta), > Ocnita, > Archiud, > Pinticu, > Budurieni, > Ville Teci. ») Topografia ‘Studiletopograice au fost efectuate astelincat datolerezultate 8 pol Iutiizate pentru modelarea tridimensional a terenulul(coordonate X.V,Z) ! 88 pot fi prelucrate ‘cu programe de proiectare specific. Studile topografice au fost reaizate In sistem Stereo 70 plan de refering Marea "Neagra 1975, respecténd normativele impuse de Oficiul National de Cadasttu, Geodezie ‘i Cartografie. S-a executat o rdicare topografica a constructilor ¢ instalafiiorexistente in toren (sialp, consiucti, garduri, conducte, Instalai, c&mine, guri de scurgere, bordur) te. ©) Clima sifenomenele naturale specifice zonei Din punct de vedere climatic, zona studiatd apartine sectorulu cu cima ‘continentala ¢ se caracterizeaza prin ver foarte calde, cu precipita nu pree abundente (9 cad mai ales suo forma de averse, gi prin iam relativreci, marcate uneori de viscole puternice, dar si de frecvente perioade de Inclzre care provoaca discontinuitirepetate ale stratulul de 28pads gi repetate ciluri de inghet - dezghet. [mn conformitate cu harta privind repartizarea tipurilor cimatice, dupa indicele da umezealé Thortwate, zona la care ne referim se Incadreazé la tipul climatic Il cu 0 0.55 Da Coeticient Sistom rutior hem) | echivalare_ Uzura BAI z os Binder BAD20 5 Os Piatra sparta is a7s Balast 30 080 ‘Strat de formva din balast hisipos(fractiune 0-7.rmm, peste 50%) 20 090. Za" Zé AZ unde: Z.—adancime de inghet « pamantulu de fundare conform STAS 1709/1-90 AZ=Hsx- Hay Hg grosime SR. Hiss = grosime echivalente de calcu a inghet ta Spt rose sire ine etme (Cc enefcionti de echivalare a capacitali de transmitere a calduri specifcefiecarui materiel din alatuirea strat rtier latin estou! ‘n~numaral de staturi din materiale rezistente Ia inghet-dezghet Hen = 445441530410 = 740m, i i ing. Ana- Masi onlANEXA 2 PROGRAM PRIVIND CONTROLUL DE CALITATE PE FAZE DE EXECUTIF A LUCRARILORSC BISTRITA NZ PROGRAM PRIVIND CONTROLUL DE CALITATE PE FAZE DE EXECUTIE A LUCRARILOR LA INVESTITIA: »Modernizare drumuri de interes local in localititile Ville Tecl, Teaca, Archlud, si Ocnita, comuna Teaca, judetul Bistrifa- Nasiud” Benefciar (8) PRIMARIA COMUNE! TEACA Prolctnt (P)S.C.DANIBUILOING SRL Execuant —(E) Inepocta do Stat n Gonsruct () In confomitate cu Loge ne. 10885 6s moxfcarieuterare, Htirrae Gaver x 27319084 omatvel tevice in vigoare se sales progarel por convo calla ica ce Sever exoaut ae cw oie fe nc ariel nate receponeees_ [Document |i meee], gat catty pipet cre webtne feast] ging actu fit fr SE ; z Secure SSTEWRCTER 4. [Predare amp f PMRC BPE 2 [Tresare borer [© | TRV. PE 3. [Atngere cote delundate Bipvia, REP « [eescirtommigensaee Z| lta | eee aaa [Set coleatra te BADD Pula [REP 7: [et cue ip Be TART) PvRG | BEF ISISTENE De EWACUARE RAPED +: [rare alone euRO_] BPE 2 [asa er ERG BE 3. [Arar xa da pvLA [Ber = [bei pdt acre besa) | Pn. [ RE ‘6. |Rocopte la torminarea Wwcranior PVT BP.Ed CGABIOANE 1 Pt aoe Fue [RE 3. [Ags xa rare — pita} eer [lio ee caer EVER = 7 5: [Reaninwiomiares usonee | “PvE [BerBENERCIAR EXECUTANT ise. NOTA, Conc a pn dat omc ct as! pr poco re eek eine tea cin bai eae ess wa Pe ope ane, ‘ican 5s amp ic Pee ch gh {asa mann a hp aarp pce et utp Ge ue erotic exam dn pred pe amelie men Re art3, ban Butaing 2 ANEXA3 PROGRAM DE URMARIRE A COMPORTARILIN TIMP, Pagina tin 18DOCUMENTATIEE EXPLOATARE $I INTERV! ee a Prevederi ale proiestantult 1.1 Preveder privind urmirirea comportirii constru. Prezenta documentete are ca obectstabilresconditilr si modului de desfasurarea ‘ummarini in explostare a construtei -respetiv pentru ,Moderizare drumuri de interes local i Tocalttile Ville Tec, Teac, Archiud si Oonita, comuna Teaca jedeful Bistrija-Nasiud” in socpul ‘depistact din timp a depradarilor cre pot condce la scaderea performantelor priv sigurana si {functionalitatea consructic Documenafja este fntoemiti conform “Normativpeivind comportaea in timp constructor indicatv P130/1999 * ‘Aceasia sctivitate se desfasoar in conformitte cu prevederile Leg 10/199S privind calitatea in consructiale regulamentululprvind urmarirs in exploutarinterventi in tmp si ostutilizare a consractilor. Persoanele desemnste de care proprietarul constructe sa efectueze urmarirea curenta seu ‘umireaspecila semumese responsabil cu urmarirea comportaril construcict ‘Unmariea comportari constructci se face pe baza unui program stabil de protectant, Evenimentele se consemnesza in jumslul Evenimentlor. Propritarl construct’ organizeazaactivtatea de urmarre a constructs institute un sistem de urmarire cae va tebui sa prevada in mod explicit proceduil cere se utlzeaza de eae responsabl si elatile cu proiectatul in eazulapavtiei unor situa neprevazute. ‘Unmariea comportari in timp este de douacategori: 0 unmacrecurent go urmirire special .Unmrirea caren gi specild comport constucie nu se exclude recipro; inceperca _urmisii speciale nu interupe efectuaree umn curente, cele dou categorievnd perioade de observatie gi cbectvediferite, Intervalelestabilite nil se pot mode pe parcureulexplostiti acestea,cuavizul proiectantlu.Factori care inluienteazdintervalele de urmivre in explostare a construfilor sunt: = categoria de inportani a constrctch varsa consrufiel se considerd de la data intr paeimoniu + staeaconstrutici cexistenta si natura fatorilor de mediu ce pot f agent agresivi asupra construct: ‘enomenele de inghet-dezghet alt factor agrvant:preepiail,tensporturi agabsrtce accidentalepentra transport Temnelor din exploatafile forester, etc. Participant implicete in ativitatea de umariere in exploatare a constructor sunt: -investtorl; -proprietrul, -proiectantul; executantul RIREA COMPORTARI i ‘1 iN TIMP asaviator adminstrstoru -responsabilul cu urmarres in exploatare; -Inspectoratul de Stat in Construct 1.2.[nstructiunile de exploatare si intretinere Stazile din comuna Teace pe perioadaexploatiri dup modemizare in mod normal mu sunt supuse urmirir speciale. 1.2.1.Urmitrirea curenti areca obiectv observarea si inrogistrarea unorfenomene ‘sau situa care pot sa duca le scadoreacapacitaii contri’ prvitoace I siaranta in explostare si 1 funetiunile pentru care a fost proiecata-inscopal lui masurilor de interventie si durabiitate@ ‘Unariea curenta are carecter permanent sis fae pe tota durataexistente construct! , feel putin o dita pe an si in mod obligatoriu dupa produceres nor evenimente eosebite Responsebilul cu umarirea in exploatare va inlocmi rapoarte ce vor fi mentionste in ‘Jumall evenimentelor si cuprnse in doserul wma curete. In azul in care apardeteriorari care pot afecta rezistentastbilitates si duabilitatea constructielresponsabiful cu unmariea in explotare a constrtiei va solictaproprietarlui sa ‘comande 0 expertiza tenia a constructe 1.2.2.Durata normala de functionare a drumurilor publice 1) Durata nomala de funtionarea unui drum este durat de uilizae in condi normale de cexploatare ,exprimata in ani, de I daea in circulate a drumuli a nou, si pana le introducerea sa inprima eparatie capital sau intre doua reprati capital. 2) urate nommala de functionarescursa dela dara in circulate a érumlui ca nou, si pens 1a prima reparatie capital (sou reabilitare) este durta initia de funcionare. 13) Durata normals de functonare (initiala sau intre dou reparticapitale sau reabiitar) se stabilest in raport cu intenstatea modie anulaa traficului de perspectva exprimata in vehicale fizice, side tpalsistemului rater realizat, 4) Durata initial de functionare sau intre dousreparatii capital, se stabileste consideranduse ‘ala proietae se prevad toate elementele si constractil aferente care asigurasabilitatea si capacitatea de cicalatie a drumuh '5) Lu alegereesistemelorrtire si dimensionares acestora, lemente care determina in mod ‘iret duratanormala de functonare a dramarilor, se va ine seama de normele si reglementarile tehnice de proiectarespecifice. 6) Durstele normale de funtionare a diverselor sstemeratiee tabilt in raport eu lementcle mentionate mai su,pot fi reduse, dupa ca, daca dupe dare in circulate (ca now sau dupa efeevtuarea unr reparati capital) au itervenitcresterialetaficulu sav modifier in structra aestora altele decat cele avute in vedere Ia dimensionare sstemelorruiere respectiveIn acest caz se vor efectuaInrar de reparaticaitele Ia drumusile respective inante de expitarea arate normale de funetionse. 7) Se considera ca durata normals de functionare este expirsa sin situate in care ER REST | FFT a, stalpilor acestora, a portaleior, a ‘es aif rmijloacelor de senalizare w punctclor de Iucru sau aaltor mijleace de semnalizare vertical (buesmp) econditionarestablelorindicatoae, Ti fuati d necaitat 6 material Toate {nclusiv pens semnalizareapunctslor de Ineru gi sectoerelor eu pericale, a portlelor gia eonsoleor, emontarea ces Tatresineray Tredionale: Toa al cuties, splarea, repararea encuielilor, a zidurloraducere Ie cota, complectarea 00 saosin EP = SFARSIT PROECT Deena pees ae ei“Gas npr oma Ne cme ‘CERIN [REFRRAT//RXPERTIZA NR TDATA ae Ei Rone st facie ‘Cum ecu BN oe Ta res puntt sone © cannery 8 stalp electric ‘SPECIFICATIE | NUME. maTUN specs [ser rRomer: i a ee SFARSIT PROIECT [PROBCTAT leg Awe Gases 7d sane =a ae = Dru scm copie One| 23LEGENDA - Gn dete oma oo — marge carob - WZA(-STANGA « DREAPTA) — marge seostamert mUREATENT | vows [sawearota) GeanTa "EFERATT EXPERIAN TATA T=LUNGIME TAGENTA(m) ~~ axarum proecat ae : SECTOARE(n) orito tomer spent eer [Bei Poke EX=LUNGIE AUNTAMENT au puncte cola a cae ag a INGIME CURBA © cnn vette Soonest vans FANGENTA -CURBA ‘oocte wecncane | woe (samara) So ERR em ee — {CURBATAYGENTA i, eee “ ee secu INCEPUT PROJECT newral [SEE PROTECT ag Miser 110 tin Nowe _—___ atk EP = SrARSIT PROIEGT FIOUCIRT ig wate oem | 1777 Oa: Tas a Fae Benatar eee | A ose Sarees farLeceNoA Sateen Tee a — me ro = RT ‘NUME —|SEMNATURA| CERINTA [REFERAT / EXPERTIZA NR./ DATA ee ee ee en ee meaner [woe sara) SR PT JEP = SFARSIT PROIECT Hea, _ [pana cea Pransa |LEGENDA Gatien om ar image cet = ‘eSTGK +oREAPTA) | — merge somtonent RETR | wine —fsomnaronal cane TESA epERTZA HL TDATA LUNGIME TANGENTA (m) == ax drum provectat 7 “ 5 0-110 kiometry sc feihounrss seit Boars (Bs Pre Ne toma punet de cota ‘ip Reg Cem OOOO Comin Te ju iNeed, 3 cnnwee ‘uhostanse ‘ vent 2 apace Sanexte | woe penaroe) (TERT See ox HS trate Sarasa —T vo | See | one EP = sranetrexorect -ROUCTAT. hapa | AZZ, EE FeeS Gina LEGENDA = s ip = vare — marine carcebi 4 FR=RAZAC-STANGA + OREAPTA) | —— marine szotament Te | sae Renton) Gan TEFERAT EXTERTWA NRTOATA LUNGIMETANGENTA(n) "~~ eum peat 5 0 Kiomets sefeelanactee tigen [Ass Prt mune ae cola We Ep ca Commarea joes atenond | "Toy US iuncme conse © cama veto 7 ~ | f= aNeeNra-cURaA > ship leat, svocmean: [ wowe —[sewarvna) Seo [RSS Sasi oeeee aaa fe — ren naa! SERRE al 000 ne ap. HRORCIAT: ease a fatten Fess [orsena FEAT ani ounenscmtsoaeae |LEGENDA Z Can npr Gama | le =vaRF — margine cross JR=RAZA(-STANGA » DREAPTA) — maine acostament | VEREATORT[ yas [snauatinal ceRTA TEFERAT/ENPERTIZA NR DATA [T= LUNGIME TANGENTA(m) acum proeciat Sc DANSON ST 2110 mea sighed eens Sa Mie Pres Moan uel de cote Nitya Sab a = wuNome cURGA D caminvatare euonboase vaoe_| Tis TANGENTA. CURBA 2 sip sectie woe ipewwanina] Fem ‘CURGA: TANOENTA cbecere i 00 he INCEPUT PROIECT en natura SEEPROIECT: nate Past 7 JEP = SFARSIT PROIECT CT fiancee | AZ,LEGENDA marine earoabi ‘Cid impor 3 (oma ERIERCATOR = nape setae Name __|sevnaTunal Goma {REFERAT/ ENPFRTIZA NR TDATA ovtto korea Sc paNTpunDNGSRI. eee ata se Pee aha aes awe Pet © cannvatare Guoniiest rans 3 stab elects ‘sercnicanie [NOME Sa ‘Te= CURBA- TANGENTA ua sexual Fe SP = INCEPUT PROIECT teren natural SEF PROTECT fen 309 Pe, IEP = SFARGIT PROIECT TROUECIAT: fg hts Gees | 07D PaarLEGENDA p= vaRe — margin cacsab R= RAZA(STANGA + OREAPTA) © — margine aostament T=LUNGIE TANGENTA(m) | = axrum prletat, B= BISECTOARE (m) 110 komt ]LA=LUNGIME ALIMENT ee unc de ola JE Lunaive cURaA © camnvictore [T= TANGENTA-CURBA Te = CURBA-TANGENTA |S = INCEPUT PROIECT IEP = SFARSIT PROIECT 5 slap eecre —— Peron natal ‘laa de ri my VENEER [wane Sivaronalceanvra [REFERAT/ ENPERTIZA NR DATA Sc eTauDNGSRL sa egengeN se sare [Set Pret Me Ettononese onome Teens Bintasoees | yaoig sPectrICATIE [_NUNE [senvaruray See ‘Sooo tartet te Foe | - a ‘eke cee, fon i ie ‘run ty cm epee Dante eran | n't‘Car pra Carma RAZA (-STANGA,* DREAPTA) [T= LUNGIE TANGENTA i), ‘REFGRAT/EXPERTIZA NRCTDATA |S = INCEPUT PROIECT JEP = SFARSIT PROIECT ee De a onmdo msrp Outen at‘Cs apo: rma LEGENDA ne margin caret RAZA(-STANGA +OREAPTA) — marge acoetament a [REPERAT/EXPERTA NR DATA INGIMETANGENTA(n) = —_ adm protect r 3c DAT OEONG SRL lmao Bobiescroane im ise see ee ces Pri Sonnets Siksiese commented | tone peas anc Dae naar) a TT —— tren natural [Ser PROTECT: $1000, antes oe [Se =INCEPUT PROIECT uoUcTaT: ft ees os eae Fina [EP = SFARSIT PROIECT DESENAT: se Toe runes pote Outten 212LEGENDA JEP = SFARGTT PROIECT ‘inate oma — rargneacostament ~~ axarun poectat, [nse |S = INCEPUT PROIECT TREERAT/ERPERTIZA NR DATA ma Gacawadl| ie cee oe Acree = IEE: A tia Wag ill li i iy hi aL HE fal ["Porecrar: DESENT: N ————————— 9 sonranme SOR = 4 oe ee ee | ommocr fee ffi & m Ef tees f Gai Sew fii Se if fg i 8: COTE TEREN & 5 & 5 5 & a a i a i a a i a a orca nae poo gg cg lg gg gg ge = ae ey = z oor T = www HULL i owt oP HEE a Eo eo ecuan ee AK I ee _ or ee : a inom [TE ‘sweciricarie | NUME —— fsewnarura) Sem | HREBe: = Fa a eee ee a| comroecr limp 6 dus 7B 98 8 G2 crm [Hf GG GE oun |g gg gs gg ~~ if (Me ih scorn [RES eee Gant inpe Comm [YERERATORT | —~Vanee _sewnavunal Gonna TRETERAT /EXVERIWZA NR /DATA 4 ‘Pests Soe wet Pic h ARAN aia Ecoamsese ros sweamicaTm® | NOME [sewarora] i, Fo SEF PRORCT ig art — 1000 PTE, ROURCTAT gem [| [Pa]BE bce err an [aan | | 535 — agg ox [sms | wes tt se | wanes ae fom |e sea8b} 5 PBB eo [ew Slocsngl oro || nee u z i a g | TFA TEXPERTIZA NR /BDATA ia§ 3 i i i ~1 | bt 4 i ae oe commoner | 3 5 st corn | = ii oman |g Boog mom |S Hig ia “ 5 a a off ae [Nee 3 — _Clasa de mportaeta: C3 (normal) [veneer] — ware —faomaro| cane EAT RPT TTDiu seed nes coenoes ft aes owe anw | Gianna 6 ema PROLECTAT =fo} ot Foggy] ae fol Ga Santen ae — 4 = kimi Ee ss oan EB 7 e 7 7 = = = = Book UE GG H oven ee ee ee ee 3 ea se ar = vs ie Hii (i Bei Git ih of i = a am SI [YERIFICXTOR, ‘NUME _|SEMNATURA| CERINTA _REFERAT / EXPERTIZA NR./DATA_ Shee NS Bees ores [Pantie Pre Vea Comwranhatntant | Scmeane | wae sro) Sy, THEY SSR Tye [SEF PROTECT ing Maren +1000 Sine PTE ERaceat eum afm Sea | roe | [obisenat:—jat A esc L co _Srum de woo papa Dumibetvoraon 2) 3.121‘ase gran ara 9 iy toea acme 2 | VORA? NUME_|SEMINAT CERENTA _REFERAT /EXPERTIZA NR. /DATA SEONEIEROSRL aie a ae eee sree [ wae faa) 5, ER NEE | ieee | i Frater (ane = ares | ee sa ee ooroem inv fener | aae oot aioe mows | ll | oar a [esene a5 ase iid § aaas lid 5935 Ses it B88 $8885 “ GREG GG G8 “~ ji Gi HE one gig 8 8 8 pas Steen go 2 sas To Fooviao i Gane agra Germ) T ERTECATORT | wate [nvaTURalCERNTA | —___REFERAT iBGRTIZA WTB Sc Peo NaNSs Sees Riera [Bata Piet Ne “ir ie: ep Come union 08 Comune Tens jue Nad Buihosee| v8 et Fs: ‘SEF PROTECT ig a awe at. Soaeetces Pre. PROBCTAT it arenas Das fra “A oes | Ama] Drenar pa eee est 7 aoa um srecar ma Eremtans | etdi i {-- = ps 5 ik -—* ae gig cone 3.5 3 3388 G = ss_@ aunt gs s2 5 sans 8 = “- iid iii ~ oe spss as | O00 pms I “| core Gif aga aeons BS 8 Ssass ~ i ti fil | § Bes eave -Sores B55 Gage Pap 538 3 Sass cee ai iii hammhenl 3 5 a3 8 ea ! ae — a8 a lamnanal a8 g 8388 oon Bi Sa aad Dad He ee ee ‘K=Dv255.05 ‘Cia impor 6a | 4 a maw Nese oiSiecs vaois ‘anew [wow equa) Ay =| Honea facmuentes | 77 —| ba — [Tarai “Ae tet mes Hee eee ee ees |am rato \ cone aii i a a8d cones SEE E 5 EERE cee 995 4 s a aaa eet 393 9 8 gang cone jag ii iia on REE £22 2 £8 222 § @ _ as ae 3 aa S858 art ER EEE TOT owe ! I | —s Le et Ti | we | wae il | cone Hi i ie core 388 8 i i E88 pa 5599 i 39055 ert 3085 5 aan5 ~— BaMBE f 3B of 2 #8 oe BESREE Of 28 §8 2383 8 ball 5583 59g 8 mS oan § 3338 8 $8 ages saa = cor eorEsS i: a l ez Bots ‘Ga de npn (oma) ae [Cremer Septal -caoes | Reo | Seger FL |S ‘weancane | Nome ian) =, [a ‘emer fe Fox mote See be SC ee ee eon conascmcaworm | ast8 aii a4 ie G95 i a3 885 3 Ca porn eae) TERT /ERPERTIZA NR BATA voit“4 — | ons core ii i a383 5 core aaa a i iigs 3 nace 3999 3 gang § eae $988 3 5855 9 one GRGRRG GG GHG aaa OG ove iii Hd ib a Ok ou 32095855 gf sees me eee ee eee ee Foro B60 | wns fil hh — one aii i i333 i owns “ne 2989 9 3 agag $ a pt haa R332 2 BGG dda OG ~— cen S399958 $955 s88 8 ae Fre ooTe8 gan TERA RTA DATA 4 soe note: pede swecincaT: | Nome |ommatura) Sea, [TMeaoee Cores Fae [REPRE ft iiuseie coer, ore. [ROECIAT: ais a Rana feeaeuenons [P| moa uniemenSewene | aaL | natn moana one cone Bail i ainda oer Sacer 9338 3 9 8888 ~ i on i HR RAG GG of isa 3 — 3 cen gout Ss ft sf oaaees g ROD - a [ - ' cos gad i a Bane ere 9393 9 3 ass on Pes iil iif Gh 2a ~ S58 S95 sg 85 gas 3 8S 85 Ter Tent nena Gama 7 [eRRCTOC | — none —feaewariaal Gaara TETERAT/EROERTZA NE TDATA 9 CR waareaTe | Nowe [soqurin] “ig, FEE Geena [fen moucat asoueee Dar — ferent Fae Enesexrts —feetssies cee Pt ozo ‘Dum oracee Gre Oaf | | HL SERRE a ie caret dai i a i388 3955 § 3 3 ses: comme ss Rass SSE Gag Gg dG 5 “ aii Gd Gi i Bose S53 8 8 a 3 ose ae eee 3 ave — ao TI isd pra (arm) Z [Creer] venue —fereaal crane TAT RENTAL TRUER a SoA Bae enone | od ee a tex | ‘SEF PROIECT. : eboeal Z “_ Ss sta comers Ton, PTE[amme 8 i i is Daa pt 33: 3 a 888 will oe Hii a 8 i g5358 ner re g3393 53 5 EI ae VERIFTCATOR ‘NUME _[SeMNaTuRa| _REFERAT/ EXPERTIZA NR./ DATA specincanie | NUME_ |sexoatural Sr: “Fax | [SEF PROTECT: kee Poel neiT ree Hii tae me Semi $884 i 395 ree -— Qn] oss naga ome : oo mass: lone SS ERE BE ESEE ional 3 $3. (83 SAR eS | i a ap : Tit ence i l (Ti pace li Ul nem cr i ue = Pn : a | een 3 8333 3 a a88 oem 355 9 a aan = ou 1 WW ob Bae oe Bio) GP HG Hee “— 3 $828 8 BS SSAES “wae By 53 85 saasSs r= oe Gn Geo | ear [SEMNATURA| CERINTA _REFERAT/EXPERTIZA NR / DATA 56, piNTRULONG SRL a sqiteishae hesicnge Sica rok o 22. SPECIFICATIE| [semnaTonay Sam, [RRR ioc rat a ae [ooo Boreas vee [rrowetar fir seas Da a [cbesewat —f {ae ‘Dumsaswcaroae | aree ET i 3 Raf gaa Ga G i BS $ 5 $8 82 5 8 5 Ka=DOOT aE i ii i 98 8 i ga as a BGG mm RE ii oe Haida ii ial $33 8 93 a3 oaneon 55s 88 S33 Foe Keo Can apor O) [ VERRICATOR | Nina [enorona|-omuera ETERAT/GRTWA NRLTDATA $e DINU ONGSRI eae 1 se hein iets nee Bees oma "i a a Fa comma Tens peasants | "ne Tone | oe pean Se, [RT Tie [SEFPRORCT areal ———] . ote [Foreerenr fas i ‘an[renrexo’| — rane — fanmail ana TET TERTMA NTR Scr cae = 4 Se ‘SPECIFICATIE | UME |semarus Taal Crs ss pat Cae' | Vi — i aide 3 a8 985 ri tee! 33 SR Ssa88 a i ii ii a a8 989 a8 a2 ii__838 ee S35 Hanes ae eOeO {Clas iinprae Coemal REPEAT EXPURTIZA NRCTDATA fsa: ‘ome en ee nantenend | Toone [rusts “Fre Fae Dru econ le aesommes | cores Wii Pa et 9355 ee ii 8 Soto 38335585. one Parte i a aa8a 5 i 9459 3 3 8883 = i GfagE GGG Ga Gd 88 TE5588 93a 28 as 99 2 C Clas de importanea: C3 (wormal) eT NOME [SeMNATURA[ CERINTA 'REFERAT /EXPERTIZA NR./DATA Scapianaata home oe =e Sa aT — ‘os von seccme | wae femora] =a fm | START cams ieee, | ena — pe nes 2 tn Swenargemtes | “neiid 5 a 855 hans ii 35 5 ii aaa iad ag fas a ES s83ss3] Ene a punta ita a 33598 3 S888 Wi i} HBP TREES a § 88 SS Sass S55 3889 as roe Samat 7 =a a) eoSee Sa eu NUN: 38, Sears ae ran panne mek vows [sanareed 5 [SS certs Faas Sete Se = a os |e4 - cones 5 SESS i a aES au pene 39939 : aaa 44 ov a aaRRE fi Gi Gh a2 iG oot 939998 3300435 ome oags a800«&S r=0000 hs sepcleme a, == 4 wn _ ll l | cores iad i 4 a aadae = 3888 i Pat basil 99999 3 29983 oan $9858 5 ed one i daa8 tis 9 ii ov id if ect 35358 gg23 2A a3 oa gs mae a4 Tomat000 coo ~~ Class de importa: C3 (normal) VERTETEATOR NOME [SenATORal Coma ‘REFERAT/EXPERTIZA NR DATA sqFeungenessengestacgess [Bale Piet Tee ea ern CommeTicneeatininns | "ray Sd ce | [SEF PROTECT “fg i arn Seueaeten Poe [Freocrar perros | 77, amr — [Te "ASAE nas | Pa Dasenat—er ssnas cee | 1-7] "oa Cnaceronmone | a6ii] iif il ones Rak G a 5 aag5 caret Eta & 4 SRE ai $955 3 g 8 3885 ere 358 4 a gang ove iG jo PaeTr i “— BGR G22 @ 22 8 2 BME) cen Bag a goss 3835 — $535385 8 99 2 88 28 335 rma or | a5, 1 | a— emt 2 3 Tht (oo pes I es fil cones aaa E i 3 a6ee banal BEER E i i EES nee 338 8 a bed ewe 5985 § 3 a 288 haan ii #2 #2 2 8 8 42 ov ERE oS BEES ane Senne $5 38 98 8 OF BES 7 S933 9 38 8 sas aaa | ‘ene 0 nes 80 San ap ma EETORT | wun — fama) cnata TEFERAT/IPERTZA NRTA SC DANTRULOING SR. 3 SEE PY nmanaummmneen | Yaa wrcncaT@ [Nae expruna) Ry, ————" | = | RonEcTaT!— fr uses es fs, [se ee na TenseTit i Uh mastentn [ ores 583 & z i288 cures 535 23 z 3 282 z ores $988 a 3 SRS eeestt 58394 8 EEL a oe Sage 2 88 Se 28d & i] one ZG G22 22 2 2 i| Son y359 3) $5 sesaa 8 5 RBIS $5 oF OA 3 000 < e800 08 ! | TT fi tft | Ti cone 383 é i fd cores Hee EE i i 5e8 seer 585 9 g 8 8858 meno 35558 a gags “— fg a28 88 92 ae one MBO OSREAHE OE i8 {wwe $5 855 58 83388 ose Eee 59 en=58000 oman Gaerne Goma | ® Stee Scene wae bomen) Si, RTE — | Ee he ee Se |nun [ | | — | [owe ii care Hii ag | foniaden 3 3 a oon ze 3553 a 22 oo“ ia i i = og ae GR GGG ca wee g 3 a = nt ae S308 35 8 38 5 RS mam aa I i i t _ tl i co hae i is en i 5955 i sa oo i oo ov $i BEE g Sees a Ee ee 38 ete a RF 8 8 Tae Tt \ Clasa de importnen: C3 (normal) _| [CYERRERTORT | Vane carnal CaRINTA ‘RERSRAT [EXPERTIZA NR TDATA SEnOaEDORL : 6 ke SrecincaTiE | NUE __[oenexaTunal Sera | HEDIS Seer Pow aor aoe ELS, ee etter eeSomme = = cara mans is a | =! i f Py ~ Hf i @ indent hat 3 8s 8 on Hid — SES maar ores 88 = bittit. § 8 $ SEE EF 5 o ene $$ 3 8 333 8 5 Toe | aaa ie [P=ERIe TNUNE—_/SiaavAToRAl CERINTA REFERAT/EXPERTIZA NR/DATA Ee moe Poe se iar Cetin | Seance | woe fogurin) SS, PRET Mee a TEGICTA pete 2p OG [ni “Ptran [Has DESNAT Io een [7] oro Dre oe er ae)ba om us 4] — mane | a i i oor i i iss et s a ot 3 : aa8 — ii Mii G88 og gf GG ov Gad Gta Gi cme So 545 8938 88S een B35 sb se 8 8 Td cor mane | mann coat ia oom a ai Seem it 5 aaa pat 3 nea “ di if de “ ii ii GiGi ii _ $3 25 38 88 cen $8 33 93 58 88 Tor mea oF Gite Soma | VERIEICATOR JSEMNATURA] CERINTA, [REFERAT /EXPERTIZA NR/DATA AROS I o a el Sica ane =, a Ei rR = caveat, Pr OECTA he — ce a oar Laer fenton nao manos rmon i i AGRA caret jg a oem tt 8 2 fe Some 3 3 masz ome aa Bais Gi cone HG LH LnG G ome Bs gss3 58 98 [pac SNGH $93 5 8858 a eta — iii : igs coves 4 5 RRS 3 sage = ORE LEE GLA iia i — S343 FSR 8 £5 OS $2 88 a8 39 m=¥00.00 ‘Km=740,00 Gi ic ip G [SERECATORT] june _|seMaTUmAal CERINTA TREFERAT/EXPERTIZA NR DATA $C DANTRULDINGSRL- Tnoas 1 si feet d ies Ne Tae Ca ao Comme ndetsininnione | Tae weancanm | woe amoarona) S,, [RR Speetor {Tt ones gj § 88h cones ii 88 5 tt 3 288 Sut 3 mss “~ Hiidi oid gaa eo ote “ee Bo 3 58 §3 8 8 5 88 285 88 88 88 _ r i mt a is oot sass ss5 — ieaidi iii = adigGi bd oon ggsese ses oe _ EDS5S5a 98 Riva 2005 maoterAT fae es | 927 any — Foe DESENAT Diy Ase Mai Cees —_ 55= iii ES ii i Lenelonnl s 8 985 Pa et 8 § aE oe HLGHGLL ov if HHH G omni SBS 59558 82 ee 58 3352 888 a wear | _ LUM one gi G8 met g 3 aa an minut ew SS 598 9888 or Sateen ; SEER PO sttemtees | Bee eo ee De= ape ri Can iapranee © ran — = : REERTORT | Nw REFERAT/ BERTIZA NRDAT cane 2 e a fear 7 4 5 se Belnhanes3 scene Pt: lata 2 1 EtonsoNst Comment innsneet | yan FROTECTAT! —it har Ge Tian“ foincae ass] Pan ov cape Os tarnse | “ HG 5 5 38R ania 345 $ a gang oe if i Gf Gh a GE Sermon $5 9 8 38 8 83 co I coms gaa i Per cero 3 333 9 s 45988 “ fi fa 4 oosee ge0033s 88 $ T2008 ~~ } | Dirt a il cere Peta i a8 peers § 993 8 a age ae a i # huOE [Searuna) canieia TEFERAT/ENTERTIZA NR BATA et ' sy esos sae ‘Ken=40.00, SPCIFICATIE Fox | [mortar caer DesiNa comm | ant| ones aaa 3 i ine | a it $953 a 3588 ~~ Bf of f39 9) 3 6 oe 5 T1000 con iad a aa carves 59985 § 2548 haa i gi Gg 4 lanl g $8 93 z$ ‘Rnr120050 1 = i l~ i ones 4333 a i382 Son ape Goma + sane rit $338 3 a oaey = | PRERAIGRT | noe —[aenarnal Coa TERERAT PETA WT “~ i Gigi Hh GG io8 S¢ DANBUILDING SRE. — me ewe a tase satan api Comer pstmt | § $858 88 8 F a) S“Eudhonsicst ‘s 2018 KneTa0.00 svecimcart: | NuME — faeanarupa) 8, [REESE nea tan, ae ee sy area —_ [oases — feet am 0 ozo “Cmasmenananie | ara1 Lo i _ ' i a — i | i for #82 E E BEG ee | pees 339 3 8 aaa 8 comps Aa : Ease fee i tt iil i on 4958 9 a faa3 “ S953 5 FE g S88 8 8 oa ges pop gf a8 BBE =e ner 353 $3 88) 88 sea i Tanase to — ! —_ | a cure iad id a aa oer 995 8 a aang mann | | | o“~ GRRE og i cope 2 BRR i Ll i — Bee S38 od 34938 : Te Teresa 08 haa 3 BEE £E aS de82 @ L a5 25 3588 5 oa . iad 5 SEES BEERS Gas inp Cooma) nape 95383 $885 8 z oe REST | _nunee —_[sewnarural conta TREPSLAT /EXPERTIZA NR /DATA ov id ER ES OE Se_pANRUEDNOS lana cou STEERS Tumse Sea a3 S30Gf ere thoniese Toe ii ame R200 srcneart | wom [snowriny jg [TE Bevan Fun | SFPROTECT fr rs [PROTA fr ae a Sa eae] ee eee conesscatcrocue | ars— ae ee | cars aBh i aa HE cori BER E 4 i SRE meee $939 8 555 Dae 898 8 s 858 “ aa ff 9 HG 2 cnn Seeee § BR G2 2 aa Seminal 3 5 a3 88 3 SSG833 8 Strom 9533 $05 § 38 SF 38 er=idapo Cy ! l L I o— Hui. tae sy! ar $9583 3 sens measesnae i | i oe a ee a ee roe aT i Te coe S88 5 ais ELLE MLS monroe a3 8 ¢ 5 agg S GER RE PE 8 Bopgs tts se a | bw atone | 7 = - _ [ii il cores EEE EEE Gia inp ema) = 5383 8 £388 [REFERAT/ EXPERTIZA NR./DATA cn iff ff 38 2 2 esta come Bae 3 858 93 8 8 Coe nin eet Paar <<eno : cee ' a | | ii aaa i i PH - 885 9 H § 388 Pants B G8i 398 G8 G8 g $59 335 5 e000 7 rs gaGg Gg Gk gs58 5 8 ag i i [an npr Caos S £888 VERE | woe —_fsaenavimal comin EPERAT/EXVERTIZA NR TDATA ii fii i GHG i Sa PENSE Satins [tte Pit Sere : i ey a Comme exo itn — | nny eee ‘SPBCIFICATIE oe TexSacenm ‘REPERAT/ENPERTEZA NRLIDATA [acccor i i i set 3 3 g = - nn [os iii i coment — a3 : “Km=0.00_ fest | meitl = TH —" Lt cores i RG i AoE sa sana 3 988 ove BSR GR RG iG mee $995 5 ge sy ees \ one iM ia Sethe = = 39988 i a sass [ene "| — ane —fesaa core | —— ea aa To am i 7 eG oo ha 5 iit ii Sinica umes ptestnmens | — lS 8 Bg a8 SS amen} Seances [wow feinaran) ly i es ae Ei ewes_wertic = EGE 3 ian lemiiaael 3998 § a 4 888 hanna Ris 3 98 GG zl om 395 83 3838 sy co i ied idl im Deepest 5 3383 3 aang os am iii ib ii ii cane goes? $8 5 8 25 aT i 7 WT tit I 7 | [perme wilh Sakae Seam ne is §sans Fepea7| aa faemranl cama | — ea a fave igi fit ii 4 ER ew fe a — 85 8 ws # a ee a eet Fae eee SEE ome roan [CDESENAT: ling stars Crees T7177] earn "orm Go acne Cnt Ans “a21 — Ti = ia Coan batt] oe Lili #888 8 cs ii Wi ii ta a a 54 Bg 5s 28 5 | = [area ; mau ae "NUME _|SEMNATURA| CERINTA. [REFERAT/ EXPERTIZA NR. /DATA neo oa ra1 : 1 r eons ke. oe wenn | one at i a8 are aS ay 288 8 a88 eee ass on ga ab Ge 4 ore i conn a3 $3058 83 8 “re 2 3008 ! | cores FA - bane a88 | coe i i ie ome z 5 a85 @ UH # | term 5 tae hase AoA = Gi ap mad 7 jee ae i i — mnt 283 $ 483 EET] — wn — fara) GTA ETORATDERTTOA Wa TATA cote * su Reinet ee Ranma: | Asi Pre Ne bR GEREE GE s ie Can Comme exe nttitasnd —| "nary Cece 33 33 5 535 8 8 ‘SPEGICATIE | _NUME [sewnarural Sema; [Tituaclet sa are ma Fam Kee 34000 [SEF FROIECT fg aa = ‘Seusira' Pre [teeter eke tes | 7277, [oa Se aa | Homa [asst Ses vaio ‘Smaccmomncae | che— § mesos — % [ome = ai z = ou nM # com hi | stom mi dE il ae 3958 3 2555 i one HEnG: HOB Mii vane ote $9 5935 5S 33) 48388 9 5 2 e200 a_i iii 1 g.o88 3 a8 ' : | ' A ean mpm 5 —— ae : Capea Oe — BIG oH RGN: Ege | — we Secure cea | ee remanrza eros bean § S59 8F 82 BS sss 8 SE Tiling Reg Cai OCS a sea ae TPROIECTAT ling Anns Cues |-Zi | as yr see 72 ionnaron = = coe aaa i ii oor ae “ee 983 § 8 S288 comme haa i Gi gi AG er ae Sigg Se BAS q = 0500 Cana Fy = — ec i mee cone Bn 5 5 SR ‘omen neces 3889 3 4588 ~~ G5 ESR OGG ie omen 33395535 883 asses as == Roe Z fs pesnan FL 3 a mpc 383 3 i PRE Xs Not Tana fs Dal SRT TREE Fain cot al ca pa ene Seana pentru stratul de uzura se va folosi & ‘Str, Peciu Now NESS, Sector 3, Bucuresti [Peace Proiect Nr- Exe cont ano so a nites es bar omnes otl Bn d In cazul in care drumurile su | CORON = ‘sectoare cu decivitai variabite nail ‘sppciricaTie | NUME [smaqiarumal Sem; [THUBSIC TS vee Fara: crn Lies Poel Eee | eae a rs = eae re a a a — I saree 2 ZETA waar STPROFIL TRANSVERSAL TIP 15 Sean: 1.50 baw ene tn 3 Senet ERE ERB ww ‘STRUCTURA RUTIERA, PROIECTATA on ava de uz din blon sate BA 16(BAR 16) 5.70 [Sc stat ce enatura mir asap BAD 20g 5070 Bm sat de baza dn lata sparta 0 om sat de ae in balst [20.0n aust de toms ain bait nlpen(Faotune 0-71 mm [Gate Se Nota 7ERIEICATORT ‘NUME_|SEMNATURA| CERINTA [REFERAT/ EXPERTIZA NR /DATA Fas Tait maT ee = el Pon srctlse arose ts 4 oes ies a Barisan ano ety ay Car Comments | SN seetoare cu decliviah varabile nal ‘sreciicanie | NUME [senqusruma] Sowa, [ERIE Tene ae Tne Fa atta menae eoeice equa] a a Cerctoc or oan cnt Iara eee Fae Sess 7 er mee eaeigola baton Pat i Sem Nota Penta desist malar de Te oneal de unum 2 a flo BAR tec AND 805). Incaaulin care drumunia2u fectoare cu decviat variable ma esau mal mar de 79% sal de {eur float va GAR seco AND 605) PROFIL TRANSVERSAL TIP 16 Seara: 150 ram de accet popula Dune ronson 3 Se apes ‘STRUCTURA RUTIERK PROIECTATA, [8.2m svat de bara dn pata spars 30. svat de fundate dn als in 0+200 km 04226, ey Zid de erin dn gobioane fac BA 16(BAR 1) ru 5070 Sen sal ge leaurh mix astlio p BAD 20 ag S170 [20cm sat de fena dn bass nidpea(foelune 0-71 mm peste 50%) Lets propriete Acostawent als abies 100m PROFIL TRANSVERSAL TIP 17 Sear 1:50 Drum de aces populate Dumbet treason 2 ‘STRUCTURA RUTIERA Som PROIECTATA cm strat do zur dn btn asfaic BA 16(BAR 16) ru 5070 [sc stat de lenatura motu asf tp BAD 20 fy 0/70 lem stat debazd Gn pad span 30 on stat der 20.on abet defo aay, pani 5) EUILDING porn Coad y/ WME [REFGRAT/EXTERTIZA NRT DATA ‘Patan 5 Sera a [Besse Proect ie Con Sa Conan Tennjnta Divan — | yi [CSEFRROECT pT Sean Re [Ta “Pre tose ip BaF —| Pinas]Lint proprotate i PROFIL TRANSVERSAL TIP 18 Seara: 150 rum de acces cir Vile Tec Se apes Km 94000 + Km 0+050 rltate pai a PROFIL TRANSVERSAL TIP 19 Seara 150 Soapies Kim 0050 + Km 0424.23, ipsa btn, ctv one Fontan on 20 Pat deni sen Son STRUCTURA RUTIERA STRUCTURA RUTIERA PROIECTATA PROIECTATA, con al our dn blo sate BA 6A 16) 50.70 contra de unr. blo atic BA 1(BAR 164 507 Scr at oor maz asalid tp BAD 20 |e 507 Sc sat endured p BAD 20 fp 570 fS.an sa bard dn pats sar Sato bard dn pa apart 20 en sat ound an bait Scone de dae dbl 20 en sat eos dn bit poa(acine 071mm pete 50%) a4 me pet 0%) 5 ¢ NS & om Ry : su Ne ©) — ~ ‘cmmmeZocmn Nota Twn —feanavvna) cena TEFERATEXPERTA WR DATA Peru cecstat ai a deT SES ‘pentru stratul de uzura se va folosi ‘Su, Pool Now Nr.$5, Sector §, Bucarea [ene Pret Ne ‘BAR 16{cont_ AND 606), “eta en Come uo oa08 min Ten je iit ad inezun care cram au Cuno a setae cu docs varie al srcncaT= | wae ogee] Sj, | SOY meena ne Fae ‘maa de Ti rae = % te Sieromerm, | ere wi sama mat de [CSEFRROUECT— fanaa ance es Tuc Sette | Z|, [IER wa) Pa‘SANT PEREAT DIN BETON EXECUTAT MONOLIT \VOLUM DE LUGRARI PENTRU 1m! SANT = [fo RIGOLA PEREATA DIN BETON EXECUTATA MONOLIT \VOLUM DE LUGRARI PENTRU Im! RIGOLA sheng tasers are [Asie ] reine] (Se SSP] Neisaeensr Commatoen catenins | oie ——a srcncane | Naw omar] 5, |S SEES rom a a i; — frat“ Pa HSENAT: eS am crore | ba SANT PEREAT DIN BETON EXECUTAT MONOIT (Rigola caroeablie deserperita) VOLUM DE LUCRARI PE! filed 7 i ENTRU ‘ml SANT. Cina nora Ca)SANT MONOLIT ACOPERIT CU PLACUTE CAROSABILE PLAGUTA CAROSABILA DIN BETON ARMAT [EXTRAS DE MATERIALE PENTRU 1 ML SANT PREFABRICAT PENTRU ACOPERREA SANTULUIMOROUT (PLAGUTA PREPABRICATA) 86.160 80.120 i | vou omen | coin | arveme | = |. ~ | waren [reameromse | oom | ow | am ; DCTALUAMWAREPLACUTA GAROGABIA (26 oi) SECTINEAA seorunese secruneoo 1p) EXTRAS DE ARMATURA PENTRU O PLACUTA o |i ]a fea] ielelefel = Clad imperar Ca ERECTOR | owe] nal CERINTA ‘REFERAT/ENPERTIZA NRIDATA a Corntsscnsons | aroneaTe [woe (siqarin) Si, EO SS REESE Rona (sient Te Se Hie [Farr — esses {fh [ eo sa SS 4) | PS SECTIUNEC-¢ $e 1:20 25PARAPETE METALIC ZINCAT (Conform AND 591 - CATALOG DE SISTEME DE PROTECTIE PENTRU SIGURANTA CIRCULATIEI PE DRUMURI SI AUTOSTRAZI) PARAPETE METALIC ZINCAT PARAPETE METALIC ZINCAT PARAPETE METALIC ZINCAT PARAPETE METALIC ZINCAT CU NIVEL DE PROTECTIE Hi CU NIVEL DE PROTECTIE H2 CU NIVEL DE PROTECTIE H3 CU NIVEL DE PROTECTIE Hab pop 0.00 an "i no nom ne fa ti ii ut wad go ge {TV nesson suet recente see 6 nt Pat pr opr 2 Ramm oa rete, Seca i es cs pr ing (ies ees tou de rapt i T[_Giiseioran Coma Se — [-VETETORT | —wanae —_fenveupal CeaDeT} REFERAT/EXPORIIZA NR /DATA Se paNTDURDING SE seteau haunts tetera (tec Prete Meese tka Soman ote isieNewst | yoout specricani® | NUM fsanarinal Son [ian Te fx agrees | 7220, “Tener | Fssvigston| = ee] auyouoass ee frase an |, & > = CS a ez av. nwa (98 vaind worn 2@0 tie» as oa] ees 9 3 = (Sp saacs Waesay feo ots» @ eon] sees i : win) (sis) Jans !8 (6!9) 3NVOIBVD ILD NYLN3d FIVINSLYW 3d WNSNOD a wo + 4 7 7 opines 1s80 188 on oe ela iT EE © r | I 1 E (s)8 di (s)o di aLvansv4s3q 3134v¥anNS dil 31311VS IS —3NVOI8VS NYLN3d 9L-E7SZ SVLS 000ZXSI'Ex0GZ diL ISVId (s)o au © 31ALWS Is 3NVOI@v9 IyNSOO NINad_J¥GvOAmonte > \ ERG Camera de colectare beton elasa C 20/25 AN mane Fundatie timpan beton clasa C 12/15 Aval Fundatio timpan bton clasa C 12/15 Vedere A-A ‘Timpan podet din beton: | sa i | —T1 dl. i : ; T ‘Gas de importa 3 roma) | | } { ali! — 1 Vas | a | i 4) TCO RROSL ea ea el ee ar | | | I Steiner va Sc Raw fener] = pe eee PO le Ly Fae eee leCAIETE DE SARCINI Cuprins Ne Tith er. " _| 1 Cuero terasamente 2 | Strate funda cn baat sau deb amestec opti! 2.| stratdetorma an pamantstaizat 4, | Strate pat spar g/sou de patra spats amestecoptinal 5 ‘Mir attic cindrate (strat de ururd, de legiturd de bar) 6 | _Semnatzare rier zontal marcaie 7 | _semnalaare rutiera verte indicator : Thera de podete ° T Dispozitive de scurgere s1 evacuarenapeor de spraashCAIET DE SARCINI GENERALE LUCRARI DE TERASAMENTE. eam nee NORDIN Rear Gone TTT ‘cons Roni nin eroopoN a ae ran Soc, \, Fetes notamzznesoonsne ae acres eran Sen $4 Moe BcwesCuprins: CAPITOLUL1. GENERALITAT 4 ‘ART. 1.1. Seop. Domeniu de aplicare : 4 ‘ART 1.2. Defini gl arevier 4 ‘ART. 1.3. Preveder generale. 7 CAPITOLUL I CONDTI DE GALITATE PENTRU MATERIALELE FOLOSITE LA EXECUTIA TERASAMENTELOR ° ‘ART. 2.1. Goneraitat 8 ‘ART. 2.2: Materiaiefelosite penu umpitur oo 10 22.41 Pamantu : w40 2.22 Pamanture imbunite 35 2.253, Desour s subproduse industiaie . 19 ART. 2.3, te materiale folosite la reaizarea terasamenteior 2.3.1. Pamantur pentru stratur de protect 2.32 Apa de compactare, 233. Geosinetice CAPITOLUL li, EXECUTAREA TERASAMENTELOR ‘ART. 33, Plohetaulirator ART. 32. Lucra pregattoare ‘ART. 39, Miscarea pamantul (migcaroa trasamontoior) ‘ART. 3.4. Grop de Inprumut ART. 35 Executa debleurior. ‘ART. 36. Progatiealerenuli de sub rambieur ‘ART. 37, Exeeula rembleutilor, Tronsoane experimentale. 3.7.1. Prescrii generale. jin mod infomaty, gradu! decorpactare Procior Normal, se poate echivala cu SESBRRReeeeys Tezuitstele obtite en metoda Zom ~ prezentate In abel 98... 94 3.7.2, Modul de execs a ranbieurlor. 34 3.73. Stablitates torasamentslor 38 3.7.4. Compartarea ramblector. Car ART. 38. Control execute terasamenicior 37 ‘3.8.1 Preveden privind Sisterul de Managerrent ai Caltat... 37 3.8.2 Planu de Managoment al Cita. 38 383 Plaul de Corto Calta, Verio ners a exec terasareieor (cov) 3.8.4, Controlil execute ucrarior de terasamente 2 3.85. Valor mpuse, Condi de admisibitate 3 3.86. Verficwea elementelor geometice ale terasamentelor 44 3.87. Ate preczal pring controul execute terasamentelor oa 3.8.8. Presorpi special apliate execute’ rambleuOr 8 3.89. Finsarea platforne! . a7 ART. 39, Prof gi aluzur 8 ‘ART. 3.10, Proteciaimpotiva apeor. “3 3.10.1. Exeeuta santutlor si igoeior 50 3.10.2 Drenares apoor subtevane i) 3110.3, Protects taluzurlor eu pamant vegetal oso ART. 2.41, Stratul deforms. ae 50 3.11.1. Descrerea lurarior. 50 3.11.2. Elapee controlulul de caltate 5 3.11.3. Verticarea caltati materallo folie la execua stati de forma . 51? PRES 3.11.4. Condi de admisbitate. st 3.4155 Varfearen cat executilsiratull de forma. 53 3.1168. Valor admisile 54 3.117. Verflcarea elementelor geometice 54 3.118. Ale proveder. 55 ART. 3.12. inlretverea in timpultommanuiul de garantie, 55 CAPITOLUL IV. RECEPTIA LUCRARI 58 ‘ART. 41, Recepia pe faze de executio 56 ‘ART. 42. Recepfa prelimnara la terminarea licrarior 57 ‘ART. 43. Recepfiafnala 57 CAPITOLULS. ALTE PREVEDER 58 5.1. Inreruperes lerriersiroluaroa acocira 58 5.2, Montoraarea terenul. Metoda observaionala 58 5.3. Secutatea si Sanatatea in Munca 59 5.4, Protecia mesiulu. 59 DOCUMENTE DE REFERINTA: 20 Lista fguilor Figura 7. Schema constuetivs a unuieresament de rum @ 9 Figura 2. Nomograma Casagrande, 2 Lista tabelelor TTabel 1 Crt de caltots ale paméntunir necoezivefoloste ca material penty terasamente (dupa 'STAS 2914) co TTabe! 2 Crier de cata ale piménturlorcoozive folest ca moteril pent teresament (dupa STAS 2914) 12 Tabel 3. Frecventa verfcgior pamanturor inbunatstie. 19 TTabel 4. Tipurl de degeuincustiale 20 Tabet 5. Valeri poniry parametrl de casifcare utlzat In cazul meteralelr sténcoase, 23 TTabol 6. Clesiicarea parranturlor cu uni sicontracti mar (in NP 126), 30 TTabel 7 ncinareataluzelor de dobleu (cu h<12,0m) conform STAS 2914 3t TTabel 8. Toleranfle de execute pentru suprataf platformaisnivelarea taluzunior sub ata de 3 m... 32 TTabel 9. Valorie graduls de compactare (Proctor Norms) impuse in corpul drumuti 33 TTabel 10. Cerinte minime pent intocmiea PCCVI - privin vericarea execute trasamentolr si Stepilrea fazolor determinants ea TTabel 11. Tolerantele de execufo pentru suprafea pate snivelare teluzurior sub late de 3m. AS abel 12. naltimea mexma pe verticaa @rambleelr cu inlinarea 11.8 (conform STAS 2914)... AB abel 13. inaimea mexma a rambloeiorasezate pe toronur cu cepacilate portanta redusa 4 TTabel 14. Verficarea cat matorislelorflosit a statu deforma 2 TTebel 15. Frecvenfa vericSrfor cali execu! statu de forma . 84 rear MOVIES ete nerd Teer terse acreCAPITOLUL 1. GENERALITATI ART. 1.1. Scop. Domeniu de aplicare Prezentul Calet de Sarcini are drept scop realizarea terasamentelor rutiere de calitate ccorespunzatoare exigentelor actelor normative in vigoare la rivel national si european si se aplica la executarea terasamentelor necesare pentru modernizarea, construcia gi reconstructia un owes | ore | Je sos na ome ae oe] we | 92 room fos = oe - oe * “@vRPRUN 9p onlezen wap aROEL| TX Bur ad = 81 Siku SVB suas “auuXyLNOU 0 = oy Sp e fef =P Le fey pn op aneuen 9 seo 0usu, sree en of op oes reuse | gy) “as” | un [see | atm | woe |g deed eoungony =, 2 |upwiRd 9p und aedUYS eaverpa;Da-RO 18 BININUAD Somes | 7 | “once vp sueus becu reutioo | _oe * Show | FEES eR EDT RT RTS A TOOTH AT PRT I TT BAIT cutunraum@eue ue ey “Tats Bupang wea os —@Ses | oo [amie epuntesen uesoucu weg som | *S | Tae " | 2 | smut so ds smdot simmons eounina Saran 4 — | couutrerg rundown zenoy |_| MAR SnHIN Hr Probe (16z SVIS PARP) SETRSETEY ALB ATGTOU WS BISCO] BATOCD TMHIGURT OG OUT OD OHS 2 EL == Shs Supima nea o's“murs np aun 99 odo eet veo rio un eeu un a TENeweserat once Pamanturle clasificate ca “foarte bune” conform STAS 2914 (tabel 1) pot ffolosite ‘ca material de umplutura pentru terasamente in orice condiji climaterice gi hidrologice (conform STAS 1709/1,2 Lucréri de drumuri. Acfiunea fenomenului de Inghet-dezghet la lucriti de drumur). Deasemenea ele pot fi foloste fard restifi la execufia stratului de ‘forma si a pari superioare a terasamentul Pamanturle clasificate ca “bune” pot fi de asemenea utiizate In orice condi clmaterice 1 hidtolagice. Ele pot pune unele probleme legate de compactiiltate si traficabilitate datorta uniformtajii granulometrice ceea ce impune o tehnologie adecvats de punere In opera. In cazul pamanturllor @ caror caltate, conform tabelelor 1 si 2_ este ‘mediocra” se ‘va analiza comportarea lor la inghet-dezghel precum si influenta conditilor hidrologice, provazandu-se dupa caz, masurie indicate de STAS 1709/1,2,3 ‘In-rambleuri nu se folosesc pamamtur de consistenta scazuta ca: malur, namolur, ‘peminturi eu continut de saruri soluble in apa mai mare de 5%, bulgari de pamant sau amant cu substante putrescibile (razde, crengi,radacii, etc) La realizarea umplututlor cu inaltimi mari (peste 3,00 m) se pot folosi la baza acestora blocuri de patra sau din beton cu dimensiunea sub 0,50 m cu condiia respectari urmatoaretor masuri - impanarea golurlor cu pamant ; asigurarea tasarilor in timp = eallzarea unel umpluturi omogene din pamint de calitate corespunzatoare pe cel putin 2,00 m grosime la partea superioara a rambieuli Fr cazul terasamentelor in debleu sau la nivelulterenuiul in care in patul drumulut sunt pamaturi coezive cu simbolul de, 4f si a caror calitate conform tabelulul2 este “rea” ‘sau “foarte rea” acestea vor fi inlocuite cu pamanturi corespunzatoare sau vor fi stabizate mecanic sau ou lati (var, cenuse de termocentrala etc.) pe o grosime de mnumum 2U em in cazul pamanturilor "rele" si de minimum 50 cm in cazul pamanturior “Yoarte rele” (sau a ‘celor cu densitalea in stare uscata (ie) mai mica de 1,5 glcm®). Atatinlocuirea cat si stabiizarea lor se va face pe toata latimes platform, grosimea find considerata sub nivelul patului drumutul In cazul in care in patul drumului (pentru terasamentele in debleu sau la nivel terenulu) sunt pamanturi argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabiizarea lor pe 0 grosime de minimum 30 om. Stabiizarea se poate face cu var, nisip ‘grkunfos, ciment, stablizatori chimici, ete. aR debs hanna Toes vere Meg Baieie Aira oat. ties ‘Stablizarea pamanturlor (tip 44 si 46) cu var (macinat - nestns), ciment sau stabilizatori chimici se va face i straturi succesive. In cazul trai cu var sau ciment ‘amestecul acestuia cu pamantul va fl In proporgi de 2-6% (ain masa materlalului usca Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utllzeaza pamanturi simbol 4d (enorganice) si 4e (cu materi organice peste 5%) a carorcaitate conform tabelulul 2 este “rea’, este necesar ca alegerea solutiel de punere in opera si eventvalele masuri de immbunatatire sa fe fundamentate pe consideratitehnico-economice [Nu se vor utiliza in rambles pamanturie de tip "af" cu continut de materi organice mal_mare_ de 6% (mélurl_ namoluri_ pamantutle tuiboase si vi amanturi cu ‘consistent redusa (care au indicele de consistenta Ic < 0,65%), precum si pamanturlle cu Cconjinut mai mare de 2.300 mg/dme de sulfa solubil in apa - din sol, delerminat conform STAS 71847-87. [Nu se vor introduce tn umpluturt Bulgari de pamant Inghelat sav cu continut de ‘materi organice In descompunere/putrefactie (brazde,frunzis, rdcin, crengi, etc). Pent materialele de umpluturé consttuite din pamanturi (coezive sau necoezive) provenite dir depozite temporare sau gropi de imprumut este absolut necesar Incadrarea In categori din punct de vedere al caitii lor ca material pentru terassmente (conform ctterilor dir tabelele 1 si 2). Pentru a putea fi incadrate In respectivele categori (conform STAS 2814) trebuie efectuate obligatoriu (pe probe recoltate din material din depozitele temporare) urmatoarele tipuri de determina de laborator: + granulometrie; = coeicient de neuniformitate - Un (pentru pamanturi necoezive) - plastica (imite de plastctate wi gi we gi indicele de plastctate- Ip) Continut in materi organice (MO). ~ umfarea libera (Ui) ~ sensibiltatea la inghet In afara pamantullor, ale caror caracterstc! ca materiale de umplutura au fost descrise in acest capitol mai pot fflosite ca umpluturi pentru terasamente: = pardnturle Imbunatatit. + alte materiale (degeur) 2.2.2, Paménturile imbunatagite 2.2.1.4. Generalitati Imbunatatirea pamantunior se face pentru «= Imbunatatirea portanfei gi viabiltai infrastructur i terenuiui natural aus boat aso st ae emma MHCERPZTESUNAN de eh ae Tree rte Sane Base‘Sc. Dan! Bung Messe snowing = asigurarea unui strat cu 0 portant’ sufcienta pentru a permite compactares ‘straturlor rutire (strat de forma); + protectia unei suprafete sensible la intemperit (variatt de umiditate); realzarea Lnui strat de repartie a Incarcdslor in cazul plmanturlor deformabile; ~Imbunétiires ienbunstaieacaltayi pamanturior coneta tr: - modiicarea granulozitai; + modiicarea uml - tratament (stabilizarea chimic’ sau mecanica), Modificarea granulozititi se poate face prin: + eliminarea fracjunilor sensibie la apa sila Inghet; + elimiarea tractunilor grosiere care pot impiedica un amestec 51 0 nivelare ccorespunzatoare a materalelor, = fragmentarea i fardmijarea fraciunlor grosiere pentru amengjarea corespunzatoare amestecurior. ‘Modificarea umidtayi tn cazul c&nd pamantunile au o umictate in atara intervaulul de variate wen de compactare consta Tn = umeaiea pamanturilor eu umd mai mick uscarea pamantuilor tn cazul unor umiditati mai mari. ‘Tratarrentele pamanturior In cazul reduceri umiditai gi Imbunatafi plasticitiior sicaracteristiclor mecanice constau in + tratamente cu lian hidrauli var gi ciment; ratamente cu anti puzzolamic — zgurd granuiats, cenusa i var = tratamente cu caracter granular ~ Imbunatitri granulometrice sau stabiizdri ‘mecanice. Pamarturileimbunatatite prin tratament cu lianti se pot folosi numai: la ivelulterenulu de fundare; pe zona activa (partea superioard a terasamentelor) fa stratul de forma {n.cazu corpului rambleului_ pamantutlor imbundtatite prin tratament cu lant nu pot fitols i 38 nu conduce Ia realizarea unui masiv rigid 221.2. Condit de admisibiltate a piménturilor imbunétifite la exesutia torasamentolor 6Ca $i In cazul paménturilor naturale condijle de admisiblitate ale pamantul citer n functie de locul de ulilizare gi anume: = In corpul rambleului; - In partea superioard a terasamentului tn cazul rambleelor gi debleelor, in statul de forma. |n_corpul_rambleelor, conform STAS 2914 nu pot fi utlizate_oamanturle cu ‘consistentd scdzuté: maluri, nfmolur pimantur turboase cu un continut de séruri solv napa mai mare de 6% sau cu substante outrescibile, Tn cazul uiizdri:pamanturtor imbunatatte la partea superioara a terasamentelor (ona activa in cazuldebleelor gi rambleeor) gin strtu de forma, se mai mpun o serie de restr determinate de = dimensiunea maxima a granuleor compactiitatea pamantuli ‘rafcabiltate, gelato Dimensiunea maxima a granuielor nu poate depdgi 100 mm in cazul pamantutlor Utizate ca atare sau 50 mm in cazul p&maintutlortratate, restric find condijonaté de pesibiltaile de nivelare a suprafeei strat ‘Compactibiiatea péméntuluitrebuie sa fe corespunzitoare. Pamanturle cu un cocficient de neuniformitate (Un) mai mic de 5, find grou de compactat, pot f utiizate numa dupa imbunattirea granulometrca care s4 conduc la compactbitate gi incestare corespunzatoare a statul Trafcabiittea stratuui este impusé de circuletia de santier in condi rmeteo‘ologice defavorabile. In aceasté situate pémanturie sensible la varati de ida pentru a putea futlizatetrebuie mmbunatatte. Goltvtatoa, In general partea superioar a terasamentelr gi stratl de forma se af la addncimi situate in zona de inghet, In acestesituati paménturie uiizate nu tebuie 68 fie golive. Gelvtatea pamarturlor se stabileste conforn STAS 1708/3. Gelvtatea poate apreciaté pe baza unor ort grenuiometrice sau prin mésurerea umflarii unor epruvete supuse la Tnghet. Un pamant este gelv cénd el indepineste concomitent urmatearele tei condi “ita de curgere (limita superar a domeniuhi de comportare plastics) w.>55 5; ~ urftarealbera U.>60 %; = tracjunea argioasa sub 0.002 mm este >20 %. Folosirea pamantutlor imbunatatite le executia terasamentelor mai necesita si respectarea unor condi de aprovizionare i stocaj care constau tn ~asigurarea unei aprovizionri continue Th limita spatilor de depozitare;4 = depozitarea ianjlor In condii optime, In silozuri, magazil, etc. care s& permits péstrarea cali iantuli Dozajul de lant pentru tratarea pamanturllor va fl stabil de cBtre un laborator de specialitate prin incercar, conform STAS 10473/1 gi STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice, confecfionate din amestecuri de pamént giant. Deasemenea pe probe prefabricate la umiditate optima de compactare se vor realza determinari de compresibitae gi rezsten{a la forfecare, conform procedutlor de Incercarigeotehnice, Tn condi de efort si umiditate specifice terasamentuli Cerinfele privind dozajul tn cazul solufilor de stabilizare cu lianfi sunt prezentate in 'STAS 1253-84. Corinfole cu grivre la rezistenfa la Inghet materialelor stablizate cu anf) sunt Indicate In STAS 1700/3, Beneficiaru! are obligatvitatea verificarii compatbiltai lantului cu plmantultratat Un fol principal in stabiirea apttucini unui pment fafa de lant I are: + compozitia granuiometric. - verificarea continutului de materi organice a pamantutlr, care sunt In general ocve, in cazul tata paménturilor cu ciment sau vat. ~ continutul de humus sau materi organice nu trebuie s& depaigeasca 5%, In timpul execute, operatunea cea mai importanté @ conrouki, tn cazul cali pméntuior, este controll cali amestecull. Acest contol contain: = verifcaree respect dozajuui de ant sau a proporilor de amestec; = vericarea compozi granuiometice a amestecului, = caltatea amestoculi propriv-zis, cu refer la unformitate gi gredul de faramitare; - veficarea dca cu utlaje corespunzatoare de Imprastere si dozare a Kantulig de malaxare. In cazul reaizrit amestecuui in stati, operaje co se realizeaz8 cu 0 frecventé redusd in astel de luca, dozaul gi malaxarea sunt controlate prin procesul de fabricate. ‘in cazurile cole mai frocvente, realizarea amestecuiui se face,"in situ’, dozerea liantuui facdndu-se ou dispozttve speciale sau in cazul aprovzionérii cu Sadi, prin reparizarea acestorala volumul de pimant corespunzator reetc de amestec. Respectarea dozaluli in cazul imprigti cu utlale speciale se face prin reglarea ispoztivului de descridere, ast! incats8 rezuite 0 canttate necesara de at in coretare cu viteza de deplasare a uta Veriticarea ressectani dozajulu de kant se face prin asternerea une foi de plastic uo suprafa de 1m? inainte de tecerea ublulu de impragtere gi céntarivea canta de lant depusé dupa trecerea uslajlu de impragtore Toleranja admis la varia cantiti de lant este do 215%. 18In cazul stabilzarii mecanice, proporia de amestec se verified prin stabilrea ‘ranulozitti amestecului. Caltatea amestecului este determinets de omogenitate, deci gi de gradul de farbmiare, ‘Omogenitatea amestecului se apreciaza vizual prin observarea culori gi structurt astil incatliantul sa fie repartizat omogen tn pamant gi pe toata grosimea stratul Gradul de faramiare de determina conform STAS 10473/2. Pe tot parcursul executiel, In cazul stabilizan cu Kani hidraulicl sau puzzolanici, se vor preleva probe de amestec din care se vor executa epruvete clindrice gi se’ va determina rezistenta la compresiune la varsta de 14 zile in cazul pmanturlor Imbundtaite cu var si zguri granulate gi la varsta de 7 si 28 zile a pamantuilor stablizate cu ciment conform STAS 1047372, Frecventa verificarilor in cazul controluul de caltate @ pamanturlr stabilzate este urmatoarea: abel 3. Frecventa vericsilor pamanturilorimbunatatito ‘Determinarea Freee aa ant inca pu Wel puna T6000 at oJ edu de ramiare Inco pu Wei puncte a 18007 yanvioatatea amenooiis Tncel pun ei punto 1500 = reisoia i compresisne 2 set de eruveto (3 oprwvets se) a TEDONT aa Colelate verfcari privind caltatea lucrilor din timpul executil i anume: - umiditatea pamantuli (amestecului)inainte de compactare; - grosimea stratului compactat; + gradul de compactare al stratulul, se vor efectua conform preveserilr capitolelor arterioare ‘in cazul cénd Inginerul constata abateri de la reglementale privind caltatea straturlor stabilzate va dispune msuri adecvate pentru remedierea defcientelor Generalitati Deseurle si subprodusele industiale consttuie 0 categorie de materiale considerate speciale, a ciror utlizare in lucrarile de terasamente (ramblee gi svaturi de forms) poste fi luatd In considerare cu condita respectarii criteriior de caltate si amendamentele legat de proteciia mediului, Materialele considerate degeuri se potphy zp =) 5. ban Bui assent Clasifica in 7 subclase indicéndu-se pentru flecare, In mod orientativ, paramettii ce pot determina domeniul de utiizare (tabelul 4) Degeur industiale sunt considerate + zgutile; ~ degeurile de catiers; - materiale din derocai ‘Acestea se constitu in: agregate uscare naturale: rezuitat al concasérilrcilor sedimentare (ciatomitul gi calcarele cochilfere) gi a rocllor vulcanice (scoria bazalic’, tufurle vukanice, piatra once). agregate ugoare artificial: cele fabricate din materi prime naturale fie cele procesate / recuperate din aga numitele degeuri industiale; materiale care fac obiectul ‘analizei: zgura de fural + agregate recuperate din demolari ~ agregate recicate utiizate In amestec cu agregate naturale pentru lucrar de umplutul tn vederes utlizril agregatelor din demolari se impune verifcarea cerinjelor de conformitate @ caracteristielor tehnice gi In plus Proprietle de Invite a unor agent contaminant. Deseurileindustriale pot futlizate numai in condijile stable In proiect, pe baz de Incereari (laborator gipe sectoare experimentale) Tub 4. Tur ce gen dst a5 ra pe Ccaugoiaceratraie | aut | "ascmncen’ | shtoiabeme | Vanrindeate S* |e | coments are T2SBRO Fit Camus ayer See Cori sburstone cs hac Sto" aun 71z Gongs | —WRbuee et Baom cenduuelsarderes | F1 one, Limite medi Proctor Neral ronda Fh Cenuy | UTewecr Sana Tomocenle | eee nie el Fi ong wr Tae feamevstas_| prety eat Vaoreaoarbataig | FO Sis oar | Uhosaanee toa ste anna conee i Pe hel costnavatsr'én |g | carceroteor Sciwateadeomactos | *? | geoumncecrtevels | yF22.9844l |” cuando recncatee “atone Vrowegtandne. | Memoetane | oyance mewosr ata _ [Geneweae || ace pereas rarer —) 28 proven Tne Se denen Eta nce eaten itcaecaser | rs saubie Iino aonsbie toca meee Cra ce omopadate eras soca hal Ons : asin 20 ‘rem MISTREENESNONNNINS Oh ever Ter Sr Moat Bee22: lor la execuia lucrarilor de terasamente Materialele stincoase sunt fragmente de roci compacte de dliferte dimensiuni rezultate in procesele de derocare , detritusur gi pietiguri, materiale care nu sunt sensible la actiunea apei -— Pale read 3% tomers xe slbiatn F82 | let ariet (dforate sleorate, produse rece) Parenasrs 23] F33.2gua post | Bemems toe sole oe Pests ie ari (odfereas mesa Fa wai raver vault ead de omegontte Motels rovente dn Sansoziat ‘onan Fa | Prezeniclementor a2. ome T + ot on Evabare vals a3 Matte recast oe ‘sees Eraare vous indesi recur ‘Caracas geiniice— 2aura de tural roventa | pg | crenata cle vzte . dois fabcare ote pent parton fatale stnczase FE Festa ‘omen sroeerneuatat eS Procor Nomal una cas esl ops aril Se vores dca poate | F62.Festoabs a fabcares rewrlaatcnme svar | rove neuealeat 1207 Ingest fetes, | 5 Cimous | Saran om rmatora stocat pe cle Grancstata te) | urate sa Prd Noel Trane) pron Fe Fostgis nares ar : aire ie maps nda os (gauice gotten cotnese praret Geruritere cepeur cl) | FT | ay CRileree sah - - indus petocnca 9 a umes, Conditii de calitate pentru materialele stincoase in vederea utilizrit = Ra agar a TS —CCaracteristicile pe baza carora se clasificd materalele st&ncoase sunt ~covicentul Los Angeles (LA); + coeicientul de fragmentabiltate dinamicd (FD); - densitatea tn stare uscat (Ci): Cu pivre la conditile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasc’ materialele st8ncoase de utlizat in lucrérile de terasamente se menfioneaz urmatoarele: = valoarea rezistenfi la compresiune Tn stare scat: minim 5000 kPa; = coeficient de uniformitate: minim 9; = dimensiunea maxima a granulei $4 fle mai mic& de 1/3 din grosimea stratuui ccompactat In cazul tn care este necesara tratarea (stabiizarea chimica) a materalulul stances ‘dimensiunea maxima a granulei este de 25 mm; Cu prvire la concitile de executie se menfioneaza urmatoarele: = materaiele st&ncoase in care predomind fragmente mari de roc& (blocun), trebule ‘amplasate numai la baza terasamentelor de realizat = grosimea maxima a stratului din materalele st&ncoase este de 40-50 om, fragmentele utiizate neputdnd s& depaigeascd 600 mm; fragmentele de rock ce nu Indeplinesc concifjile indicate anterior se vor elimina sau prin procedee mecanive vor fi ‘acuse In limite impuse - straturle pentru lucréri de terasamente realizate din materiale stincoase nu se recomanda a realize la mai pulin de 50 cm faja de patul drumulul; de asemenea se recomanda ca dimensiunea maxima a fragmentelor de ocd pan la limita indicat $8 fle 160 mm; + dimensiunea maxima a pietrei de uilizat la partea superioara a terasamentelor (rambiee) este de 70 mm stratul dispus sub nivell platformel avand o grosime de cel putin 50 om; = fiecere strat din terasamentele in care sunt utlizate materiale stancoese va trebui ‘compactat cu tehnolagie adecvaté amplasamentul (din punct de vedere geotehnic gi al vvesinatajlon: tehnologia de compactare include utiizarea de clin! vibratori si maiuri = parametii operate (Lehnologie, energie, condi de calitate gi parametil de ccapacitale fortanta de Indepinit) de compactare trebuie stabilij prin realizarea de Inceredir th tren pe sectoare experiment ‘In tabolul 5 se prezinta valoile recomandate pentru parameti de clasifcare utiliza 1m cazul materialelor stancoase funcfe de natura petrografica gi mineralogic ‘renee: ROWSEREZINSHINNOSSL de ett rome ener Mona BoersNATURA PETROGRAFICA §! MINERALOGICA ia oaat 2 cot Se ee — tee eae Sy ener ed = | ca ae scarbonati travertinuri co cocaruprtarmet | rest 700m ra agi Ga foarte degradabile for rowan gaan | — Roc | ge ned Sogradeble Foe? one | sitive Frage ets] ——ne sme |e onan ssa Sa rao — = aman = x See [ere ee] — pant | ebm eee | — ye at areca = na Bazato us. tacts i ad Tosa aT | se op m ie ried ae rt toe Te magyee meena auras wor ct tr FD = Coeficiont de ragmentabiiate dnamica; LA = coeficeriul Los Angeles ART, 2.3. Alte materiale folosite la realizarea torasamentolor -amanturl pontru straturi de protectio Pamantul vegetal folostt pentru acoperirea supratejelor ce urmoaza a fi Insdménfate sau plantate trebuie sa alba o calitate corespunzatoare si poate proveni fie ca rezulte al curd terenuli fle adus de pe alte suprafete locale de teren Paménturlo care 2e vor folee la roalizarea etraturlior de protect a rembleurilor erodabile trebuie £8 aibe caltatie pamanturilor care se admit la reaizarea rambleurior, find excluse nisipurie $i pletrigurile aluvionare. Aceste piménturi nu trebuie s& aiba celemerte cu dimensiuni mai mari de 100 mm. De asemenea nu se vor folosi pamanturi cu, ‘ali rire AGERE Nara Coe SOLID‘Sc. Dan’ Buty ¥y Sat Lmilari si contracfii mari sau acestea vor fitratate cu nisip graunfos (amestec de minim 40% nisip grdunfos). 23.2 Apa de compactare ‘Apa necesara compactail rambleurlor nu trebule 28 fle murdar& gi nu trebuie sé ‘contin materi organice in suspensic, Apa sicie va putea fi folosits cu acordul “inginerulu", cu excepta compacta terasamentelor din spatele lucrilor de ata Eventusla adaugare a unor produse, destinate s4 facilteze compactarea nu se va {face decat cu aprobarea Clientuu, aprobare care va preciza gi modalitie de utlizare. 23.3. Geosintotice Geosinisticele sunt produse cu structura plana realizate din fibre sintetice (geotextlele) sau din materiale polimerice (geogrilele si geomembranele). Folosirea ‘gecsinteticelor la lucrarile de drumuri se afla in stransa legatura cu pamantuilecarora le imbunatatesc caracteristicele fizico-mecanice pentru ale transforma int-un teren bun de fundare sau ur material bun de construct Caracteisticile si modul de folosire a geosinteticelor trebuie specicat prin proiect slsau prinr-un caiet de sarcini special. CAPITOLUL Ill, EXECUTAREA TERASAMENTELOR ART. 3.1. Pichotajul lucrarilor De regula, pichetajul axei traseului este efectuat prin grja Clientulul, Sunt ‘materialzate pe teren toate punctele importante ale traseulul prin pichel! cu martor, ar varfuile de unghi prin bome de beton legati de reperi ampiasafi in afara amprizei drumulul. Pichetajul este Insoft side o rejea de reperi de nivelment stabil, din borne de beton, amplasaj in afara zonei drumulul, cel putin céte dol reper pe km. Jn cazul c€nd documentatia este Intocmita pe planuri fotogrametrice, traseul drumulul prolectat nu este materalizat pe teren. Materalzarea lui urmeaza sa se faca la ‘nceperea lucriilor de executie pe baza planului de situale, a liste! cu coordonate pentru vvrfurle de unghi ga reperilor de pe tren. Ininte ce inceperea lucrailor de terasamente Antreprenorul, pe chetiala sa, rece ta restablirea si completarea pichetauui (in cazul situate prevazuta in paragrafl 1) sau ta executarea pichetajlui compet nou (in cazul situate de la paragraful 2). In ambele4 cazuri trebuie £8 se facd o pichetare detaliaté a profiuror transversale, la o distant maxima intre acestea de 20 m in aliniament gi de 20 m in curb. Pichetitimplantatin cadrul pichetajului complement vor fi legatj n plan gn prof ‘nlung, de aceiagi reper ca gi pichefi din pichetajl inal. (Odaté cu defintivarea pichetajulul, tn afaré de axa drumului, Antreprenorul va ‘materiaiza prin taugi gi gabloane urmatoarele: = nditimea umpluturi sau ad&ncimea saturn ax, de-a lungul axulul drum punctele de intersecfi ale taluzuilor cu terenul natural (ampriza); = Inelinarea taluzelor. ‘Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturorpichetilor si reperilor gi are obligajja de a restabil sau de al reamplasa dact este necesar. |n caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizel lucrllor este efectuata de cde Antveprenor, pe cheltuiala gi raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scris& a Inginerului, Cu notificare cu cel putin 24 ore in devans. Cu ocazia efectuari pichetajuui vor fi identifcate gi toate instalatile subterane gi ‘aeriene,aflate in ampriza uerilor in vederea muti sau protejii acestora, ART. 3.2. Lucrari progatitoare Tnainte de Inceperea lucrarior de terasamente se executa urmatoarele lucrérl pregatitoare in limita zonel expropriate: ~ deftgar; + curajrea terenului de resturi vegetal gi buruieni; = decaparea si depoztarea pamantului vegetal; ‘asanarea zonei drumulu prin Indepdirtarea apelor de suprafala gi de adéncime; = demolarea construcfilor existente (pe baza documentatilor special tntocmite probate). Antroprenorul trebuie 88 execute In mod oblgatoriu taierea arborilr, pomilor gi aroustior, $8 scoaté rédacinile gi buturugile, inclusiv transportul materialulu lemnos rezulat, n caz cd este necesar, In conformitate cu legislatia in vigoare. Scoaterea buturuglor ! rédacnllor se face obligatory la rambleuri cu inatime mai ‘mica de 2m precum sila debleur, Curia terenului de frunze, crengi,iarba gi buruieni gi alte materiale se tace pe Intreaga suprafata a amprizel‘Peas het ut Decaparea pamAnhi vegetal se face pe Intrega suprafata a amprizei drumuli groper de Imprumut Pamantul decapat si orice alte paménturi care sunt impropri pentru umpluturi vor n.d defintive, evitind orice amestec sau impuriicar terasamentelor deurrulul. Pamantul vegetal va i pus tn depozite provizori, In vederea reutizari Pe potunile 4e drum unde apele supericiale se pot scurge spre rambleul sau 2 m),Excedentul de sépaturd s/ pamantutle din debleuri care sunt impropti realizl rambleurl (In sensul prevederior din cap. 2) precum gi pémantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie Inlocute vor f trarsportate In depozite definitive. Necesarul de pimant care rw poate fl asigurat din debleur, va preveni din gropi de {mprumat. Recurgerea la debleuti si rambleuri in afara profiuiui din proiect, sub forma de supralaigire, trebuie sa fie supusa aprobai “Inginerulu"si*Proiectantu Dac’, In cursul execute’ lucailor, natura pm&nturlor provenite din debleur gi ‘opi de Tmorumut este incompatibilé cu prescrptle prezentulul caiet de sarcni (capitol 2) sale caiotului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tence n vigoare, vind calitatea si condiile de execute a rambleurior, Antreprenorultrebuie #8 informeze inginerul” «i s8-) supund pre aprobare propuneri de modificare a provententei pémantului entry umpluturd, pe bazé de. morstrand existent {ald a matoralelor si evaluarea cantor de pamant oe se vor exploata, La Luctatile importante, daci beneficiarul consider’ necesar, poate preciza, ‘completa sau modifica prevederile art. 2.2. al prezentului caiet de sarchi. In acost caz, ‘Antreprenorul poate ‘ntocmi, in cadrul unui caiet de sarcini specie, “Tabloul de ‘corespondenia a pamm&ntuli” prin care se defineste destinalia fiecdrei nauri a pamantului provenit din debleuri sau gropi de Imprumut. ‘Transportul pamntulul se face pe baza unui plan tntocmit de Antreprenor, “Tabelul de migcare a piméntului” care defineste In spatiu migcale gi localizaree fala a fleciret canta) zolate de pamant din debleu sau din groapa de Imprumut. Eline cont de “Tabloul de corespondenta a pamantulu"stabilt de Client, daca aceasta existd, ca gi de punctele de trecere obligato ale itinerariului de transport gi de prescripfile caistului de sarcini ‘speciale, Acest plan este supus aprobarl “Inginerulu tr termen de {0 de zile de la netficarea erdinulu de Inceperea lucrlor. ART. 3.4. Gropi de imprumut Tn cazul in care gropile de imprumut gi depozitele de plmant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenarul, cu ‘acordul “Inginerulu’, Acest acord va trebui 88 fie soictat cu minimum opt le tnainte de 1eeperea exploatrigroplor de imprumut sau a depozitlor. Cererea trebuie 3 fie nso de: + un report privind calittea pamantului din gropile de Tmprumut alese, tn spirtul prevederlor articolulul 2.2. din prezentul calet de sarcini, cheltuelilo pentru sondajele g1 analizele de laborator executate pentru acest raport find In sarcina Antrep‘enorull;+ acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite gisau pentru gropile de Imprumut; + un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a smodiului La exploatarea gropilor de imprurnut Antreprenorul va respecta urmatoarele regul: + plimantul vegetal se va indepaita gi depozita in locurile aprobate gi va fi refolost conform prevederilor proiectulu; + crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, tn ipsa autorizalel prealabile a “Inginerulur, 8 fe lao depdrtare mai mare de 10 m de lmitele zonei drumulu ‘+ taluzurile gropior de tmprumut, pot fiexecutate In continuarea taluzurilor de deblew ale drumului cu condita ca fundul sapaturi, la terminarea extrageri,s8 fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipita, ar taluzuile 88 fie ngrijt executate; + sapéturile in gropile de Imprumut ru vor fi mai adanci decat cota practicata in | = | «| -2| <0] 0 Gusaiase | 15] 12 ors-| wo, | | leovs| wl @ || ©. mesa | | we [te | ee | Too | % |‘ | 400 wo | 25-| 100-| yc, | 00] | 7 |ay.oe| | | reo | oe | Be | Mas | ee | Mo | | too a | ‘te | ‘oe Gere [oso | o35 | e125 | tec | o140 | to | 100 | 235 | oar | 10 | -200 Taare: Far (i) pate cua < 0507 mi_o= rl asian, nce de acne a=W Pak cr do plarotae = ur bara: Wer ea Go conbace. = oar vcd m= ead ma 3 lirene: Wor uriatecrepurzlore sun i Sta 5 esa ears [in cazul in care la cota patulul drumului vor fl pamanturl fe cu consistent fedusa iterenuri moi cu indicele de consistenta lc < 0.5) se vor adopta prescrptile din proiect sau se vor compacta sau imbunatati pana la obtinerea, pe 0 adéncime de 30 cm sub patul drumulul a unui grad de compactare D 100% Proctor Normal (conform prevederior din tabelul 9 pct c) sau a unel capacitai portante Ev; = 80 MNim? (pentru structur rutiere suple si mmiste) sau Ko 2 40 MNim® (pentru structuti rutiere rigide). Deasemenea “Ingineru” va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheluiala Clientulu Compactarea acestul strat de forma se va face la gradul de ‘compactare (D) de 100% Proctor Normal. = in cazul in care sub patul drumului se afla depozite necoezive identificate prin studiul geotehnic ca find “Ichefiabile’ se vor aplica prescriptile din proiect (de ex. sistome de drenai) Inctinarea taluzurilor de debleu va depinde de natura terenulul natural intanita efectiv la saparea acestora. Dacd aceasta diferé fata de prevederle proiectulu, Antreprenorul va trebui s& aducd la cunostina “Inginerulu’ neconcordanta constaiats, rmand ca acesta si dispund o modificare a tnclini taluzurilor i modficarea volumului terasamentelor. Otientativ, conform STAS 2914, Incinarea taluzurior la deblee cu adéncim’ de maximum 12,00 m, este data In tabelul 7 ‘can AoA naanbononC coast na Tea Scanabe! 7_Inctnarea tauzelor do debieu (ou h<12,0m) conform STAS 2914 Taso ratorsobr an dbleu (pon sud gootshnc) ‘Pmt argos, in general argienisipoase sau prafoase, nip que aloase sau raf arpioase r Pamantat memoase ois 100s dius macroporice (oes 9 pmantunlessode) 106 Foci stncase alieable, in une de gradu de erable de yo1s.a010 Etanomea debleurior Foe! staroase neatrable Rosi stancoase care nu se depradeazi u svatcarea favorabla in| dela 00,1 pana la poz 2 prveslesabatatea vera au chiar consol 4.00 m au pentru ca in NP ra) sau a nf Da i incimes lor, inlinares falusurlor es ve stabil pra-un calcu de stabil Taluzurile vor trebul sie curdtate de pietre sau de bulgar de pmmnt care nu sunt perfect aderente sau incorporate In teren ca gi rocile dislocate a céror stablitate este incor acs pe parcursul lucrlor de terasamente, masole de pimant devin instabile, ‘Antreprencrul va lua masuriimediate de stabilizare, anunfénd In acelagi timp “Ingineru. ‘In terenuri st&ncoase, la stpaturle executate cu ajutorul explozivull, Antreprenorul va trebui s& stabileasc’ i apol sa adapteze planurile sale de derocare In aga fel Incdt dupa explozi s& se obtina ‘+ dogajarea la gabarit a taluzuritor gi platforms + c5a mai mare fraciionare posi a roci, evitind orice rise de deteriorare lucraior. Pe tmpul intregli urate a Iuerului va trebui s8 se inspecteze, in mod frecvent gi in special dupa explozie, taluzutile de debleuri gi terenurile de deasupre acestora, in scopul de a ¢e inlstura parle de roca, care ar putea 8a fie dislocate de vitoare explozi sau din alte cauze. Dup# executia Iueralor, se va verifica daca adfncimea necesara este atins’ peste tot Acolo unde aceasta nu este atins’, Antreprenorul va trebui s& execute derocarea suplimentara necesara, Tolerantele de execute rentru suprafata platformei gi nivelarea taluzurior sub lata de 3 m sunt date In tabelul 84 _ tee “cmc abo! 8 Tolerantele de execute pentru suprafata platforme’ si nivelarea taluzurior sub lata de3m Prati "Talearie sarace eel nacorpaas eel compaaia Patormt cu svat de forma eden 480m Piatorma rt erat oo forma wee we0en “Talis de debiou noacoper| wien verablintuciaderatrarccl Metoda utiizat’ pentru nivelarea platformei in cazul terenurlor sténcoase este isaté la alegerea Antreprenoruiul. EI are posibiltatea de a realiza o adancme suplimentard, apoi de @ completa, pe cheltuila sa, cu un strat de plmant, pentru ‘acucerea la cole, care va trebui compactat aga cum este arétat in art. 3.7 Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu paménturile sensible la umezire provenite din debleuri.“Ingineruf" va prescre ca executarea sapaturilor in debieuri sé se acd astfe: + Tnperioada ploicast: extragerea verticals + dupa perioada ploioasd: sépaturi in straturl, pan la orizontul al c&rul continut tn ‘api va fi supesir cu 10 puncte, umiditi optime Proctor Normal. ‘In timpul execute! debleurior, Antreprenorul este obligat 88 conduct lucrarile astel ‘ca pamantuile ce urmieaza s8 fie folosite In realizarea rambieurior 88 nu fie degradate ‘sau Tnmuiate de apele de ploale. Va trebui in special sa se Inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profiulul Tn lung. aca topografia locurior permite 0 evacuare gravitational a apelor, Antreprenorul \va trebui sé menfind o panta suficenta pentru scurgere, la suprafafa pai excavate si $8 execute tn timp util ganturi, rigole, lucari provizort necesare evacusti apelor tn timpul excavir ART. 3.6. Pregatirea terenului de sub rambleuri Lucrérle pregatitoare aratate la art3.1. si 32sunt comune alat sectoarelor de debleu cat g celor de rembleu, Pentru rambleuri mai sunt necesare gi se vor executa gl alle lucr&ri pregattoare, Cand nia de coa mai mare pant a terenului este superioard lui 20%, Artreprenorul va trebui 68 execute trepte de infritire avand o Indilime minim cu grosimea stratului prescis pentru compactare, distanfate la maximum 1,00 m inaljime pe terenuri obignuite gi cu inclinarea de 4% spre exterior lajimea une trepte va fide minim 1.00 m. ona RnR DORR toe bs Yeon Sa8. oan Buta X ES Pe terenuri stncoase aceste trepte vor fl realizate cu mijoace agreate de "Inginer. Pe terenurile remaniate tn cursu lucrarilor pregatitoare prevazute la art.3.2. sau pe terenur de portanta scazuta se va executa o compactare a terenului de la baza ramble pe 0 adaincime minima de 30 cm, pentru a obfine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelull 9 sio capacitate portanta EV = 45 MN/m? ART. 3.7. Executia rambleurilor. Tronsoane experimentale 3.74. Prescriptii generale Antreprenorul nu poate executa nici 0 lucrare Inainte ca pregatile terenulul Indicate tn caietul de sarcini gi caietul de sarcini speciale, s& fe verifcate gi acceptate de “Inginer”. Aceastt acceptare trebuie 8 fie, in mod obligetoru, consemnaté In caietul ce santier Nu se executd veri de terasamento pe timp de ploaie sau ninsoare. Execulia rambleutlor trebule $8 fie Tnrerupta In cazul cénd calitaie lor minimate definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor f compromise de intomper Executia nu poate fireluata decat dupa un timp fxat de "Inginer" sau reprezentantul ‘sd, la propunerea Anireprenorului. Thainte de Inceperea lucrailor pentru ramblee, se va realiza céte un tronson ce Incereare (experimental) de minim 30 m lungime gi 6 m lime pentru fiecare tip de pammant Lunde se vor stabi grosimile straturior de compactare, utlajul de compactare, numérul ce {receri pentru a se asigura gradul de compactare necesar(tabel 9). abel 9. Valorie gradu de compactare (Proctor Normal) impuse in corp drumulsi (conform STAS 2814) Pana Zonele dn frasamente (i care se presrle Tama Coa. ‘rad do compactor) Tribes] Imari | Tmbeseariny | Tabracoay permanente |" sent | permanente | "sem permanente permanent ramble, cu inane 22.00 100 85 s7 9 n> 3.00 m 98 se 2 * Trcopulranbiowio, a adacimes sub patul rumuls: 00.50 100 100 100 100 05 200m, 98 2 i %0 = Ti setiou pe adancinea do 30cm ib pul dumoll 100 100 100 100 NOTK Pantu pimantuie necoezve, sancoase Grgrarle de 20 rim in propotie mal mare 50% p unde ragotl ane denstates in sare usrat @ paanuui compacts nu se peat determina, va puton considera a f1 6 100% ain gradu de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumt mee nib neattmaastarccm— — ™ OMT SD nA csc Sean ra ipJn mod informativ, gradul decompactare Proctor Normal, se poate echivala cu rezultatele ‘btinute prin metoda Zorn — prezentate in tabelul Ga: ‘abel 9a -Meteda placa Zom Tp mea NomalSTAS:Agiement Sire SOATEST ‘Grad do compactare % ] Modula dare ud (MPa) Water coaan 00) = 38, sae 8 3283 aT, Ea) | Se SES 35 S200 | Water receiv $100 a0 3a a5 398 >a sar 3 Modul de executie a rambleurilor Rambleutle se executé In straturi uniforme suprapuse, paralele cu nia proiectulu, pe Intreaga latime a platformel (pentru a nu se realize rosturi longitudinale. in special la pamantur! stabiizate cu lan) ¢1n principlu pe Intreaga lungime a rambleuli, eviténdu-se segregate gi varaiiie de umiditate gi granulometrie. Dac diffeultsie speciale, recunoscute de “Ingines", impun ca executia straturlor elomentare 88 fie executate pe limi infeioare celel a rambleului, acesta va putea fi fexecutat din benzi aléturate, care Impreund acoperd intreaga lajime a profulul (In intorvale de 2-3 ore), umarind ca decalarea tn tnaljime intre dows benz! alaturate s& nu depageasca grosimea maxima impusa. In statul urmator latimea benzilor va fi schimbat® pentru a se asigura un decalaj de rninim 25 em intr rostul inferior si cel superior nterteserea rostuilor) Pamantul adus pe platforma este imprastat,nivelat gi compactat pe rtreaga lajime 2 platforme! (sau a benzii de lucru) cu rosturiinterfesute In grosimea optim’ de “ne nnn sib ra Sa9. compactare stabits, urmésrind realizarea unui profil lngitudi profil definity. Se vor face verficar privind caitatea materialului pus in opera (granulometrie, mite e pplaticitate, continut de materi organice, umilare Nbera), a gradulul de compactare (D=—L (%}) sia deformabiltal (cu parghia Bemkelman) pe fiecare metru de inaltime a rambleuli ‘Suprafataflecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compaciare, -va fi plana gi va avea o panti traneversald de 3...5% cde exterior, jar suprafaja utimulul strat va avea panta prescrisa confor articoluki 3.8.9. La realizarea umplututilor cu inaitimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi la baza ‘acestora, blocuri de platré sau din beton cu dimensiunea maxima de 0,50 m cu condita, respect umatoarelor masur Impinarea golurilor cu pimant; asigurarea tasarilor in tmp gi luarea lor In considerare; realizarea unei umpluturi omogene din pamant de caltate corespuzatoare pe cel ulin 1,00 m grosime la partea supericara a rambleuli La punerea tn operd a rambleulul se va fine seama de umiditatea optima de ‘compactare. Pentru aceasta, laboratorul gantierului va face determinari ale uid la ‘urs gi se vor lua masurle In consecin{4 pentru punerea In opera, respecty agtermerea gi ecompactarea imediaté, lésand pimantul sa se zvénte sau sd se trateze cu var pentru & ‘reduce umiditatea pana cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratulu _asternut pentru a-| aduce la valoarea umiditai optime. 3.7.3. Stabilitatea terasamentolor Stabiltatea terasamentelor se asiguré prin: = gradul de compactare; = nclinasi diferite ale taluzelor, banchete, etc. (in functie de Inalimea terasamentelor, natura materialelor utlizate): yerficarea stabiliatii rambleelor cu inatime peste 4 m, sia zonslor pe care se realizeaza aceste ~ masurl de asanare gi protejare conform STAS 10796/1 gi STAS 10796/2 precum si altor reglementari legale in vigoare; - capacitatea portanté corespunzatoare gi stabltatea terenului de fundatie; - refacerea unor eventuale zone deconsoldate, In terenul de fundatie, urmare a nor alunecari vechi de teren; 35 iat caratcame” mg Sc. Omni Bu ieeecrat ota - calculul de stabiltate (pantele taluzelor, latimea bernelor, natura terenului din care ‘se va realiza rambleul, etc.) va fi veriicat de exigenta Ar ‘zonele de debleu (h> 4m) se vor realiza pe baze unui calcu de etabiltste (natura Panteletaluzelor, limi beme, lucrari de consolidare, etc) verficat la exigentele pentru Intrefinerea si protecja taluzelor de rambleu sau debleu se vor realiza Inerbari, plantai, cleionaje, etc (se vor consulta unital de specialtate priv plantatile), pentru calcuble de stabiltate se vor utilze datele geotehnice din proiect sau cole objinute in faza de executi, Pentru ca la funerea in opera 68 se obtind, printr-un lucru mecanie judicios ales, ‘gradul de compactare propus, pentru materalele ce urmeazd a ffoloste ca materiale de ‘umpluturd se vor determina caracteristicle de compactare Proctor (umiditatea optima de ‘compactare - Wax gi greutatea volumicd tn stare uscaté maxima - Cans) gi se vor face sectoare experimentale pe care se va stabli metodologia de compactare (tip de uli, ‘humar de treceri, et) 5 amt = fa face pe baza unui caiet de sarc ‘nvoomit In acest sens si verificat la exigentele A, In acesta vor fl stipulate caracteriticile ‘matetialulul wat in considerare tn calculul de stablitate: + pentru terenul de baza: modulul de deformatie linia (E), greutatea volumica (ooo = pentru materalul din care se va realiza umplutura: coeziunea (c), unghiul de {recare inteioara (2), greutatea volumica (c Verificarea avestor sarametri_se_va fa tr de baza cat si pent mplutura, ~ pentru terenul de baza moduiul de deformatieliniara (E) se va determina conform prevederiior din caietul de sarcini speciale sau, daca nu este altel precizat, conform prevederilor Insructunilorprvind vericarea executalterasamentelor — indlcativ AND 530. = pentru urplutura caractersticle mecanice ODsi ¢ se vor determina pentru fiecare metru pe inaltme al rambleului conform prevederiior din caltul de sarcini speciale ssau conform STAS 8942/2. Teren de fundare. Detorminarea rezistentei pamanturlor la forteacre prin incorcerea de fortecare directa. Daca in caietul de sarcini speciale nu este altel precizat incercatle se vor efectua in condi neconsolidat ~ nedrenat” (UU) pe probe ‘compactate In aparatul Proctor la 90 % grad de compactare. ‘Valorie obtinute vor fi comparate cu valorile folosite in analiza de stabiltae,3.7.4. Compactarea rambleelor Toate rambleurile vor fi compactate pentu @ se realiza gradul de compactare (Proctor Normal) prevazut in abel 6 Anireprenorul va trebul s& supund acordului“Inginerulu’, 6s cel putin opt zile Inainte de inceperea lucratior, grosimea maxima a stratuluielementar pentru fecare tip de maint, care poate asigura obfinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare arétate n tabelu 9, cu echipamentele existent si folosite pe gantir. In acest scop, inainte de inceperea \icrrlr, va realize céte un tonson de Ingercare experim inimum 30 m lungime si 6,00 m litime pentru fcare tin de ‘BAmént, Dacd compactarea prescrisé nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui realzeze 0 naua plang de Incercare, dupa ce va aduce modiicrle necesare grosimi Straturior gi ubiajuiui folosit. Rezuitatele acestor inceredsl trebule si fle mentionate In registrul de gantir. In cazuile cand aceasta oblgatie nu va putea fi realizaté, grosimea straturor ‘succesive nu va depaii 20 cm dupa compactare gi va prezenta situafia“ingineruui pentru stablirea de masuri corespunzatoare. Abaterie limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub Imbracdmintle din beton de clment si de 4% sub celelate imbrécaminj gi se accepta in max. 10% din numarat Punctelor de verifcare, ART. 3.8. Controlul executiel terasamentelor 3.8.1. Provederi privind Sistemul de Management al Calitati Verifcarea calitati exeoujei este obligatorie gi se efectueazd de care investor Prin drign de specialtate sau prin agenti economic de consultant’ speciaizaf Acfiunile de verfcare 1 control efectuate in conformitate cu Sistemul de Management al Calititi au drept scop: ~ asigurarea cA unitatea executcare (Antropronoru) posed un sistem propriu de ‘management al caltaficertiicat prin Standardul SR EN ISO/9001 pentru Sistemul de Management al Caltiti (SMC); ~ asigurarea cd laboratoarele specializate care executa veriicdile in sity sau in laborator sunt atestate ISC, si cerifcate prin Standardul SR EN ISO/CE! 17025 privind Ccrinfe generale pentru competenta laboratoarelor de Incercari gi etalonéri, ~ confirmerea cdi unitatea executoare poseda logistica necesara execuiel lucrilor ‘i voriealor gi spune de un personal calficat si competent; confimsrea ci materiale utizate gi tehnologile de execute 4 verficare permit ‘execufia nor lucrdr de caltate, — a scam retestCconfirmarea ca actvitaile supuse verificri gi parametrii de calitate determinali Sunt In concordanta cu prevederile proiectulul gilsau caietului de sarcini si/sau cu specticatile tehnice, ~ confirmarea c& in conformitate cu SMC toate activiile de execuje a terasamentelortrebuie 6 fie veriticate si controlate; - confirmarea cA toate celelalte cerinfe ale SMC (de ex. diagrama de rela prvind controll cali, rasabiltatea documenteler, identifcarea gi rezolvarea neconformitafior, etc) sunt razolvate In mod adecvat: = diigini de speciatate sau agonfi economici de consultant speciaizati care asigura verifcarea executiei vor urméri activtatle cuprinse in SMC pe parcursul esttiguréiti acestora, pentru a verifica conformitatea cu cetinfele recomandate gi agreate, tehnice gi de caltate, pentru a urmarl echipamentele §1 procedure, si pentru a revizui, dupa necesitate, programul de luert - in cazul In care se constata 0 abatere de la cerinjele de caliate cuprinse in SMC ‘aceasta trebuie adusa in scrs la cuncstin{a Antreprenorului care are obligatia de stabiire rapida a cauzelor si de remediere a acestora, pentru a se evita repetarea acestor situa pe vitor. In cazul in care executantul nu ia masuri de remediere a abaterlorinvestiorul poate solicitaintreruperea lucrilr pana la remedierea acestora Antreprenoru! este obligat s& find evidenta zilnic8, In registrul de laborator, @ verificilor efectuate asupra umicitai pAm@ntului pus In opera gia rezultatelor obtinuie ta turma incercarlorefectuate privind calitates lucrilor executate. Antreprenorul poate s& ceara receptia unui strat numai daca toate verificarle ‘efectuate certfica ca s-au indeplinit toate concitile impuse prin proiectsi'sau prin caletele de sarcini. Aceasti receptie va trebui, In mod obligatoriu, menfionata in registrul de santo. ntreprenorul nu va trece la executia urmatorulul strat dacd stratul precede {ost fnalizat si aprobat de Inginer Antreprenorul va. intretine pe cheluiala sa straturle receptionate, pand la ‘acoperirea acestora cu stratul urmator. Planul do Management al Calitatii ‘Antreprenoru! are obligatia 84 intocmeasca un Plan de Management al Caltati cu ‘scopul principal de a urmar si atinge obiectivele calitati, cerute pin legislata in vigoare si/sau alte specifica: tehnice si documentatia aferenta proiectulullanul de Management al Caltati identifica difertele corinte prvind managementul calitati, pentru toate activitatlle legate de realizarea project, Planul de Management al Calfati are drept scop: = sustinerea angajamentelor privind calitatea lucralor si servicilor prestate si furnizarea de instructuni de lucru personal responsabl cu realizarea proiectlu + asigurarea unui control al executiel lucrailor gi un nivel de calitate al Iucréior corespunzator cerintelor, = asigurarea sesizarii neconformitajilor si neconcordantele constatate in MN/m? ‘+ Pentru capacitatea portanta_a pari supericare a terasamentului condijle de admisibiltate sunt specifcate prin protect. In cazul in care prin protect nu sunt ‘specificate aceste conditi capacitatea portanté a zonel active trebuie si Indeplineasca urmatcarele condi Pentru structuri rutiere suple gi mixte (SRE) (conform PD 17) Modulul_dinamic al pamantului_(Ep): va fi determinat prin intermediul ndicelui de ccapacitate portanta calfornian (CBR) conform relatiei:£, = 10xC2R (MPa) \Valoarea impusa, la care se raporteaza modulul dinamic al pamantului (Ep) obtinut pe teten, este cea folosita de proiectant in dimensionarea structurirutiere si aleasa ce acesta in functie de tipul pamantulut*, tu! climatic? si regimul hidrologic® caracteristice sectorulul de drum proiectat In cazul in care se considera necesar indicele de capacitate portanta (CER) poate f ddeterminat in laborator, in conditile cele mai defavorabile in care poate vera terasamentul (Conform IM 003. Metodologie pentru determinarea indicelul calfomian de capacitate portant respectiv anexa 4 din AND 530) ‘confeon PD 177 Normaty pours dinesonaeeieeor rare spl emiiide * cnfor "Hart repaid ine de idtate napa cimace™ di STAS 00 ig 2 “cao STAS 17007290 tae foameral ight dee! ora de mart an ODEO baBAOR ds soa Sen a, “inmui ONEIRE ESN de eae Tenet af anpatBesurstcepa ban oatangans o! 50 % tc cs ir at nnd epi pra damit horn cesta cn ents hee waster (Sno 8 hataag pnts rte clan cc ol ‘Src ama tans eananeluousne a Sec ia ond mo SCC oe ORAL arc pan stot Sotto ah dt de nag sn eset oo Pas ec ND Sh vce rt w]e Conditia de admisibiltate este indeplinita daca dintr-o serie consecutiva de 6 determina ale capacttati portante valosrea coefcientului de variate’ (Cv) este mai mica de 10% Deformabiltatea (determinata cu pairghia Benkelman conform CD 31) este caracterizaté pin deformatia elastic’ corespunzitoare vehicolulul etalon cu sarcina pe osia simpla din spate de 115 KN, Daca prin proiest nu este precizat altel, deformabiliatea la nivelul patului drumului se considera realizats daca deformatia elastics. sub sarcina osiei etalon de 115 KN, are valori mai ‘mici de 3.5 mm In cel mult 10% din numarul punctelor masurate Cand masurarea deformatiei etastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posiila, Antreprenorul va putea folosi $i alle metode standardizate sau agrementate agreate de PProiectant si aprobate de Inginer. Pentru etructuri rutiere rigide (SRR) (conform NP 081) : Modulul de reactie: Se va determina conform AND 530. Valoarea ce tebuie obtinuta, {impusa) este cea folosita de proiectant in dimensionarea structuriruiere si aleasa de acesta in functie de tipul pamantulul,tipul climatic si regimul hidrologic caracteristce sectorului de drum roiectat. In cazul in care prin proiect nu se specifica valoarea modululul de reactie a ppamantulul cu care a fost dimensionata structura rutierarigida valoarea minima impusa va fi Ko = 60 MN Se considera admise valorle modului de reactie daca dintr-o serie consecutva de 6 determinari valoarea coeficientului de variatie (Cv) este mal mica de 10%, 3 Verificarea elementelor geometrice ale terasamentslor Acest control se face pe parcursul executari terasamentului prin verificarea ‘modului de agternere in stratur gi grosimea acestora; Va f verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleulul. Grosimea masuratd trebuie 8 corespund 4,0 m sau debleu cu hue > 4,0 m) este indicat sa se adopte metoca cunoscuta sub numele de "metoda observationala’® “Atunci cand prognozarea comparterii geotehnice 2 nei lucrari este difcila, poste fi potrvit sa se adopte metoda cunoscuta sub numele de “metoda observationala’, in care roiectul este revizuit pe parcursul executici (2)P Trebuie indeplnte urmatoarele cernte inainte de a incepe execulia: - trebule stabilitelinitele in care comportarea se considera acceptabile; = trebuie estimat domeniul de comportari posbile; = trobuio sa so arate ca exista 0 probablltato aoceptabile pentru comportarea reala de @ 0 situa in limite admisibilo; + trebuie elaborat un plan de monitorizare care s@ evidentieze masura in care comportarea reala se situeaza in limite acceptabile. Monitorizarea trebule sa detecteze acest cru cu clantate fa un stadiu sufclent de timpunl al Iucrarior iar trecventa observatitortrebuie a fe sufciont de mare astelincat sa se poata lua cu succes masurie de interventio; = timpii de raspuns ai instrumentelor si metodele de interpretare a rezultaelor trebuie sa fie sufcient de rapide prin raport cu evolutia posibila a sistemutu = trebuie elaborat un plan de masuri de interventio care sa fle adoptate daca ‘monitorizarea evidentiaza o comportars in afara limtelor acceptabile. (IP Pe parcursul executiel, monitorizarea trebuie intreprinsa conform planulu 4 JP Rezultatole monitorizani tebuie evaluate la efape corespunzatoare ale lucraior, far ‘masurile de interventie prevazute trebuie puse in practica atunci cand comportarea iese din limitele acceptabiie® (ewras din “SR EN 1997-1. EurocodT; Proiectarea gootehnic. Patea 1;Regul generale. Cap.2.7) * pa SR EN 1997-1, Bwocod?; Prsetareageotenica Parca I:Regl generate. Cap.27 ‘reas ROUETRFENCSIONSNGI ns et Tome Sr Moa Bort6.3, Securitatea si Sanatatea in Munca In perioada executiel lucrator se vor respecta prevederile generale din Legea securitai $1 sénatagi in munca nr. 319/2006, HG 1425/2006 privind aprobarea Normelor metodologice de ‘aplicaro a Legil securtafl si sénatafi’ In muned nr. 319/206, cu modifcari si completa, HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate $i sénatate pentru santirele temporare sau ‘mabile si alte reglementari_spectice privind securtatea gi sandtatea in munca Tn functie de eC) emeliepote mei peso gevle gemes get | /e- a Piers sees eee tere ee © EF eCPE EE EF ean su 2c penne Se eed oe34, Balstl amostec optimal se poate obje fle pin amestecara sotuor 1625, 2588, fe direct dn belt, dactIndepinogt condi din ate 1.8, Limtele de granuoztale ale agregalis foal in cazulbalestul amestec optimal suntardiate In abet! 2. Tabel2 ‘Doneniude | Lima] Trece nan greutste prin stele sau cura cu dimensiun 66. in graoztate oo [oa] + 4 a [as] ‘wewoors | 0 | « | a | 20 | 35 | oo | 100 on sweicors | 3 [| 2 | 3 | so | ws | 100 3.8, Agregatul (balet sau beast amestec optimal) se va aproviiona din tmp, in depozite intermedi, pentru a se asigura omegentatea g constant cata acestuia.Aproviionarea la local de punere In opera se va face num dupa elecuarea testelor de laborator complete, penta veriica dacd agregatele in depozte indeplinesc cerifele prezentuui calet de srcini $i cup aprobare inner 37. Laboratorul Anteprenorusi va tne evidenfa cali balaetutii sau baistuut amestec optimal acto wr intrun dosar vor f cupine toate certfieatele de caltate omiss de Fuizor = ntrun regis (epistu pentr incercari agregete) rezuttele determindriorefectuate de laborator 38. Deportarea agregatelor se va face in depozite deschise,dimensionate In functe de canttatea necesara gi de egalonarea luca 39. In cazul in caro se va utlza balast din mai multe suse, aprovionarea depcztarea acestora se va face aste int sa se eve amestecarea materialeloraprovionate din srs afore 3.10, In cazl in care la verficarea cali balastuui sau a balastui amestec optimal aproiionat, granuloziatea acestora nu corespunde prevederlor di tabelul 1 aceasta se corecteaz’ cd sorturle granulometice defictare pentru Tndepinrea condor caltatve previzto 3.11 Grosimea sratulifundatic de balast se determina i urcti de trafic sido zona do inghet-dezghet unde se desfasoara crumul (STAS 1339 sia reglomentaror tence in vgoere) Grosimea minima a statlii de fundate din baast este tom (STAS 6400) ~ dupa compacta Gresmeastratlizolator in risip va Tom (STAS 6400) dupa conpactae ARTA, APA ‘Apa necesar’ compacta stratului de belast sau balast amestec optimal poate sa provina din rejeaua public sau din alte surse, dar In acest din urma caz nu trebule $8 contin ‘ici un fel de particule tn suspensie. 6 ‘a I ra RODE Rep cue Mae ‘ans ROD MONDO eB onan rp nr ‘un OLEH ZEDONG denne Tom Sr Ss aps BarART.S. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMES" OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE Controlu cali se fave de catie Antreprenor, prin laboratorul sau, tn conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 3. abel 3 Frecvena mini Vance de Aetunes, procedeul de veiiare sions tau cara oe se vesica | Ta awormionare —] Talbeulda puneie [conform ‘oper z 7 z = z 7 | Eraninarsa datior racrse hy | La fears ot certicatl de cla eau ‘pronsenst - . sereatl de gerane Ope Fosare BE as 2 | betermnareagranulometica, | spovonat, de 2606, Echivalan de np ‘S00 Tone, pent Tecare REN TOG Noomogenitatea Baas sur (dace este cans . pens iecar sot ‘Ope pe Se (sisor)nante de 3. | Umigeate - IMesperaa orator STAS fone ott or se 4808 Soeavs sehimbare cauzata 2 condi meteors Raisers unre somaya Te | OpcEa a faces at SRENTOST 4 | LesAngeles (1A) aprovizionat pent ‘care sur cor a scare 8000 tone ‘CAPITOLUL II, STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ART.S, CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicle optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal ‘se stabllese de catre un laborator de specialitte acreditatInainte de Inceperea Wveréilor de execute. Prin Incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste: dumaxP.M.= greutatea volumica Th stare uscatd, maxima exprimata in glcme WoptP.M. = _umiditate optima de compactare, exprimata in %. ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 7.1. Caracteristicle efective de compactare se determina de laboratorul santieruli pe probe prelevate din lucrare gi anume: 7 ii iri ROR RA EIA TCSdu ef = greutatea volumica, In stare uscatd, efeciva, exprimaté Tn glome Wer = umiditatea efectiva de compactare, exprimala in % ‘n vederea stabil gradului de compactare gc. duet. 90> 100 dumaxPM. 7.2. La executia stratului de fundatje se va uma realzarea gradului de compactare ardtat la ar.13. CAPITOLUL Il, PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI AART.8. MASURI PRELIMINARE 8.1. La executia strat de fundatic din balast sau balast amestec optimal se va trece rnumal dupa receptionarea lucrlor de terasamente, sau de strat de forma, In conformitate cu prevedeile caletulul de sarcini pentru realizarea acestor ler 82. Inainte de tnceperea lurarlor se vor veriica si regla utlajele si dlsportvele ‘necesare puneriin opera balastuui sau balastului amestec optimal 83, Inainte de agternorea balastuui se vor executa luca pentru drenarea apelor din funda: dtenuri transversal de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundaje la acestea, precum si alte lucrariprevazute in acest s0op in proiect. £84, In cazulstraturilor de fundatleprevazute pe Tntreaga platform a drumului, cum este cazul la autostrizi sau la uct la care drenarea apelor este prevzuta ase face prit-un strat drenant cortinuu, se va asigura in prealabil posibitatea evacuai aplor fn orice punct al traseui, la cel putin 15 om deasupra santuui sau in cazui rambleelor deasupraterenulu 8.5. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovzionare cu balast, se vor lua masur de a nu se amesteca agregatele, de ase delimtatronsoanele de drum in func de sursa folost, ‘acestea find consemnate in registrul de gant. [ART.8. EXPERIMENTAREA PUNERIIIN OPERA A BALASTULUI SAU A, BALASTULU! AMESTEC OPTIMAL 9.1, Inainte de inceperea lucrérior, Antreprenorul este obligat sé efectueze o ‘experimentare pe un tronson de proba (experimental) in lungire de minimum 30 m glo latime de cel putin 3,40 m (dubll latin utlajului de compactare. Experimentarea are ca scop stabilirea, In condiji de execute curenta pe gantier, a ‘componentei ateierului de compactare gi a modului de acfionare a acestuia, pentru realizarea ‘gradului de compactare cerut prin caletul de sarcini, precum gi reglarea utlajelor de réspandire, pentru realzerea grosimi din proiect si pentru o suprafatare corecta9.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face tn prezenta cefectutind controlul compacta prin inceredi de laborator, stabilte de comun acord gi efectuate de un laborator de specialtate. Tn cazul tn care gradul de compactare prevazut nu poate fi objinut, Antreprenorul va ‘rebui 68 realizeze 0 noua Incercere, dupa modificarea grosimii stratului sau a ulljului de compacta folosit. ‘Aceste incercévi au dreptscop stablirea paramettilor compacta gi anume: ~ grosimea maxima a stratuui de balast pus tn opera = conditle de compactare (verifcarea eficacitaiutlajelor de compactare gi intensitatea de compactare a utilajiuti). Intensitaea de compactare = Q/S ‘olumut de balast pus in oper, in unitatea de timp (or zi. schimb), exprimat in me suprafata compactata In interval de timp dat, exprimat in mp. In cazul folosii de ullaje de acelagi tip, in tandem, suprafejele compactate de fiecare tla se cumuleaz 9.3, Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezutate, va servi ca ‘sector de referinja pentru restlluerri Caracteristcle objinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de gantier, pentru ‘a senvila urmarirea cali luca ce se vor executa ‘ART.10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 10.1. Pe terasamentul receptionat se asieme gi se niveleazé balastul sau balastul ‘amestec optimal intr-unul sau mai mute strtur, in uncle de grosimea prevzuta In project gi de grosimea optima de compactare stabilta pe tronsonul experimental Astermerea gi nivelarea se face la gablon, cu respectarea latiilor $I pantelor prevzute tn proiect 10.2. Cantitatea necesar de apa pentru asigurarea umicitati optme de compactare se stabilegte de laboratorul de gantirtindnd seama de umiditatea agregatulu si se adauga prin stropire ‘Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea local. 10.3. Compactarea straturlor de fundatie din balast sau balest amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabiit pe tronsonul experimental, respectdndu-se componenia alelieruli,vteza utlajelor de compactare, tehnologia gl intensitatea Q/S de compactare, 10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatje nu se realizeaza pe Tntreaga latime a pletformei, acostamentole so completoazd gi se compacteaz’ odati cu stratul de fundatc, astfel ca acesta sé fie permanent incadrat de acostamente, asiguréndu-se fotodata i masurie de evacuare a apetor, conform pet. 8.3. 10.8, Deniveliile care se produc in tmpul compact straturilor de fundatie, sau care ram&n dup compactare, se corecteaza cu materiale de aport gi se recompacteaza. Suprafefele ‘cu denivetiri mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaz& gi apol se compacteazd din nou. 10.6, Este interzisdfolosirea balastululinghejat ° ‘eens ROWTREZMEROONEAMHON tee ces de me Ses Maa eae107. Este interzisi agternerea balastul pe patul acoperit cu un strat de zipad pojghita de cheat ART.11, CONTROLUL CALITATI COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI ‘AMESTEC OPTIMAL, 11.1. In impul execute’ stratului de fundaye ain balast sau baiast amestec optimal se vor ‘face, pent verificarea compacta, incercaile gi determinarie aratate tn tabelul 4 Tabel4 NR] DETERMINAREA PROCEDEUL | FREGVENTEMINIME LA | METODE DE DE VERIFICARE SAU LOCUL VERIFICARE cR| cARACTERISTICA CARE SE | DEPUNEREINOPERA | CONFORM 1. VERIFICA 1 | ncercare Proctor modificata - STAS 191313 2 | Determinarea unica de Zin, dar cel putin un testla | STAS compactare gi corelaja umictati | fecare 250 m de banda de 4608 culate 3 Determinarea grosimi stratului | minim 3 probe lao suprafata compactat do 2.000 mp de strat - 4 | Veriicarea realizar intenstai de compactare IS Zinio - 5 | Determinarea gradu de Zinic in minim 3 puncte pent | —_ STAS. compactare prin determinarea | supraele < 2.000 mp si minim | 1813/16 Grout volumice in stare uscata_| 5 puncie pentru supraete > STAS 2.000 mp de sat 12.288 6 | Determinarea capaci portarte | Tn cate doud puncte situate tm lanivell superior al stratuuide | profluritransversale la Normativ C0 fundatie Gistanje de 10 m unul de at | 31 pentru fecare band& cu atime e7.5m In ce priveste capacitatea portanté la nivelul superior al stratuui de balast, aceasta so determin’ prin masurétori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativulul pentru determinarea prin deflectografe gi deflectometrie a capacitii portante @ drumurilor cu structuri rutioe suple gi semiigie, indicativ CD 31, 11.2, Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat = compozitia granulometricé a balastulut utizat; ‘nov tiprncounbatares reas ane86. Dani sa nat eater + caracteristcle optime de compactare, obfinute prin metoda Proctor modifcat(.} ‘optim’, densitate maxima uscat) + caracteristiclle efectve ale stratulul executat(umiditate, densitate, capacitate portants). CAPITOLUL IV. CONDITI TEHNICE, REGULI $1 METODE DE VERIFICARE [ART.12, ELEMENTE GEOMETRICE 12.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fide maximum +/- 20 mm, Verificarea grosimil se face cu ajutorul unel tie metalice gradate, cu care se str8punge statul, la fiecare 200 m de strat executat Grosimea stratulul de fundatie este media masuratorilr obtinute pe flecare sector de dium prezentat receptiel. 12.2. Lajimea siratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este previzuta ‘in protect. Abate limit la laime pot fi +5 cm. \Verificarea ajimil executate se va face In dreptul profielortransversale ale proiectulu. 12.3. Panta transversala a fundatjel de balast sau balast amestec optimal este cea a Imbricdminti sub care se execut, prevazuta in proiect. Deniveléile admisibile sunt cu +/- 0,5, com diferte de cele admisible pentru Imbracamintea respectva gi se masoara la fecare 25 m distant 112.4, Decivtile n profi longitudinal sunt conform proiectuli Abaterile limit la cotele fundatie! din baiast, faf4 de cotele din proiect pot fi de +/- 10 ART.13, CONDITH DE COMPACTARE ‘Straturle de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebule compaciate par la realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare scat’ maxima pentru drumurile din clasele tehnice I sl + 100%, In col putin 95% din punctele de mésurare; += 98%, In col muit 6% din punctele de masurare ia autostrizi gin toate punciele de ‘masurare la drumurile de casa tehnic& I! sill > pentru drumutie din clasele tehnice IV siVV ‘+ 98%, In col putin 83% din punctele de masurare ‘+ 95%, In toate punctele de masurare. Capacitatea portanta la nivelui superior al stratului de fundate se consider’ realizaté daca valoarile deflexiunilor masurate nu depagesc valoarea deflexiunior admisibie indicate in ‘abel § (conform CD 31),Valorie defuni aamisibie stratului de ‘Sratul superior al terasamentelor alcatuit din fundate din. [Swat de ‘P&manturi de tipul conform STAS 1243) forma balastsau [Conform | Naip | Prafisipos, ‘Agia prafoas’, balast sTAS | _prafos, | prafargios- argii risipoast, amesiec | 12253 | nisip argios | nisipos, | argla prafoasa nisipoasa gota (3) | prafargios (P4) (5) 10 185 328 at at 6 163 284 3a7 366 20 144 252 280 325 25 129 228 261 292 30 118 208 238 266 35 108 190 219 265 40 101 176 204 a7 45 95 165 190 213 50 89 156 179 201 Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie $8 Indeplineasca condijile de admisibiltate din STAS 6400. Ghid CD 148 (art 55). ‘Se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deflexiunea are valori mai ‘mari decat cea admisibila in cel mutt 10% din punctele masurate. Masuratorle de capacitate portant se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CO 31. Interpretarea masuratorior cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate in ‘scopulcaiftiii execute lucrailor de fundati se va face prin examinarea modului de variate la suprefata stratulul de fundafje, a valorit deflexiunii corespunzétoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) $1 a vali coeficientulu de varaje (Cs). Uniformitatea execute! este satisticatoare daca, la nivelui superior al stratulul de fundatie,valoarea coeficientulul de variajo este sub 35%. ART.14, CARACTERISTICILE SUPRAFETE! STRATULUI DE FUNDATIE Verifcarea denivelarilor suprafejei fundatjei se efectueaz’ cu ajutorul latei de 3,00 m lungime ase: = Th profi longitudinal, masurdtorle se efectueazs In axul fecdrei benzi de circulate gi nu pot f mai mari de + 2,0 em; 2 “ons ROSTERS Sas ons Seca ea= In profil transversal, verficarea se efectueaza in dreptul profilelor ardtate in pi pot fimai mari de + 1,0 om. Jn cazul aparijel denivelsilor mai mari decat cele prevazute tn prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafefl fundatil CAPITOLUL V. RECEPTIA LUCRARILOR ART.A5. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA Recepiia pe faza determinant’, stablité In proiect, se efectueaz conform Regulamentului privind controlul de stat al caltati in construct aprobat cu HG 272/94 conform Procedurit privnd controlul statuui In fazele de execulie determinante, elaborata de MLPAT §1 publicata In Bultinul Construcflor volum 4/1996, atunci cénd toate lucrérle pprevazute in documenta sunt complet terminate gi toate verificirle sunt efectuate tn cconformitate cu prevederile ART. 6, 11, 12, 13, gi 14 Comisia de recepte examineazé lucraile gi verified Indeplinirea condijlor de executie §1 caltative impuse de proiect gl caletul de earcini precum gi constatirle consemnate pe parcursul execute! de cate organele de contro. ‘Tn. urma acestel recep se Incheie "Proces verbal” In registul de lucréri ascunse, ART.{6, RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR. PROTECTIA MUNCIL. Receptia prelimirard se face odati cu receptia preliminaré a Intregii lutéir, conform Regulamentulul de receote @ lucrarilor de construc gi instaati aferente acestora, eprobat cu HG 273704 Protectia munci. Pe tot parcursullucrailer si al receptilor se vor respecta prevederilelegilor -Legea nr. 10 -Legea cali -Legea nr. 319/2006 ~ Legea securitati si sanatati in munca. Legea nr. 307/2006 ~Pevenirea si stingerea incen« -OUG nr, 195/205 -Pretectia mediului -Normativele tehnice de specialitate. |ART.A7, RECEPTIA FINALA,_——~— Receptia finald va avea loc dupa expirarea perioadel de garaniié pent se va face In cone prevederior Regulamentului aprobat fu 2sc.pnipuiang sa <0) Maceo” oad CAIET DE SARCINI GENERALE, FUNDATII DE BALAST $V/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL REFERINTE NORMATIVE |. ACTE NORMATIVE Legea nr. 10/1985 Leges privind calitatea in construct (Orcinul MT/MI nx. 411/171272000-Norme metodologice privind concijile do publican MO 307/24.08.2000 Inchidere a circulafe! gi de instruire a reetricilor de Circulate Tn vederea executini de lucrari in zona 60% el greutate voluricade 12-18 KNe Paimaint loessoid cu fractunea 001. 0.1 mm < 60%. ‘Ata lossul edt si plmantul loessoid au in general aceleasi Tisusi si caracterstic acestea decd rnumai prin compoatiagrenulometic& ‘LASIFICAREA DUPA COMPOZITIA ‘GRANULOMETRICA DENUMIREA Agia] Prat Nip % we. PAMANTURILOR -<0,006 men | 0,008.0,080m | 0,062.2 men 2 2 4 3 z Foate [Al gr 60 arab War 335 cose [Arg 36. 60 __| = decatagia_| "<0 25.35 “A praia '35..60—[ > decat opin |< Goes rat 18-35 cone [Argus nspoass 30.80 | deott eran [> 90 15.38 ‘igi prt nspoasd | 20-85 —[ > dectt eras | > 0 15.28 Pra arg. 45.30 [> decttnisp |< 30 10225 raf epioeringos | 15.50 —| > deeat isp | > 30 520 ab Prat 1s [> decal ara [230 Sis coezve — [ Pratispos O18 [> decat nis [> 20 0-40 isi aioe 76..30 |< seeat nap | deca paf_| 5.20 sip praie 0.15 |< deat nip | > deat pat [0.10 Péiméntlloessoid ciferé de loess prin granuozitat, avand un cortinut mal mare de arg sau nisi, ‘DENUWIRE PAWANT NECOEZN | Dimanaursea proponderend a Fapment som Bolen 70.200 Pots mare 20.70 Petre me 230 Nsipmmare 08.2 Nip ioc 02508 sip fn 298.0.25, La reatzarea straturilor de forma pot fi flesite si deseurle de caries precum si materiale granuiare 1 ~ cons ROMBTRGATRUONM thse cin esaluvionare (baastur). Aceste materiale tebuse #8 indepineasca constile arate in tabelu m3 ‘DENUMIRER CARACTERISTICH ‘VALOAREA Ui? ‘Dinensanea manna a groruer Toone Granulziate| conta chalet ce nisi 2 Fecisenta a stare Los Angeles 50% Rezistenta la nghet = ceaghet (uta Je magnzl) max3% Pémantuile coezive sau slab coezive folosite la reakizares stratulor de forma prin tratare cu var, ‘stablizare cu zgur grarulata si var sau prin stablizare mecanica, trebuie s8 nu contin materi ‘orgarice in procent mal mare de 5%. 3.2. Var Pentru tratare sau pertru stabiizare cu var se pot flosl umatoarele tipuri de var = varnehiratat macinat, conform SR 9310-2000 = varpeniru construct tip CL 90 sau CL 80, conform SR EN 459-1-2011, CConeitile de caltate pe care trebule si le indeplineasca aceste materiale, conform prevederior standardelor respective, sunt arate Tn tabell na ‘Traneportl varulul nebratat macinat sia vari hidratat In pubere se face cu vagoane cistern sau cu cisteme auto, iar transportul varlui bulgiri se face cu mijoace de transport acoperite, fete de umezeal, DDepoztarea varuul nebcratat macinat sia varuulhidratat in pulbere se face in slozuri metalic, far varulbulgri se depozitea In spatlacoperie, frit de umezeala, pe platforme curate, Fiecare lot de lare,indferent de ipl varus, va ingot de un document de cetficare a calli care '8e va pista in registul de sate. Var nective, | Varpontra construct Tiatode CCARACTERIST imicinat Nestins, | Stine, pulbere] de bulgin Tipur de var Incercere Cw pecw] cio [cup e Tce ‘iid de cata wr ragnen m0 fe fe [eo fs eo | SREW {C30 + igo} tt. in ‘uid de megnenu (GOT %e, wax] ZTOT 1982. 20088 Dos de carbon (CO, max S [Fe TF sr ew “rod de el (S0:), —¥e. max] 2 4592. 2) Dura de nga deers pe — | <75 =5 - robe uate In pul ea I, oo. rine “Temperatura tala destingore So [se [zo Em f> SREN determina pe probe lust tmp Inoareat el Tew)"Finaioa de miata sie stale 45022011 009 ‘ I - st 020 % 22 i [ee Denstie pareria gia |= 33.05, Rendamertin pac ——amsvi0 | - 328 [is Aa ba = = = = Vestabea en REN 86-4.2011 2 vor notre mina (SR S910 200, et. 2) 2 [aarp con 6 EN 430-1201), n calotl de sarcini speciale ge va specific in mod obiigaloru Ypul de var ce se vain Ia realzarea strat de forma. 2.3. Zgurd granulaté Pentru stablizarea stratsui de forma gin pimantur coezive, se va putea fol! si zgura granulate {ual inal, care ins rebule 2 corespunds conciilor tence de caltate prevzute in SR 648-2002, aritate tn tabelu 5, CCARACTERISTICI CHIMICE Residual ness, HG, max 7 ‘Gx de mages (NGO), ax 75 ‘Ox de mangan (M203), 6, ma 20 Modul chime SREN ‘CaO * MgO 1 052-2006 502) Wodu chime ‘cad 10 ‘so ‘Danstate sparen in gimaaa, neve TT SREEIE eat gla a pot 2 rate de rotons TED SR 6467002 Sinetra grande aioase ‘Ue adit prezeria buratior compacta mporaats man plate, nip et, 2gura va Ipsi de Inotain' metaice Aprovzionarea gurl granulate se va face atfel Inct procesul de execute @ desfasoare far intrenper ‘Se va soli furicoull vical de callale pentru zgura granuata care va atesta confonritatna ‘ atl de forma 88 se Pa tre aeaS ccaracteristiclorchimice si fzice mentions in tabeli 5 in condaile SR 648-2002. Certicatu de caltate se va péstra In dosaru sarierulu sie indicat ca sentierul 88 fie aprovizionat de la 0 singura surs8, Daca Anireprenorul propune Uilzarea zguri din mai multe surse, pentru aceasté solute este necesard obtinerea aprobai Inginenai si luarea masurlor necesare pentru stablrea de retete distincte pentru flecare surséIn parte ‘pentru folosies lor pe sectoae de drum diert. Depczttarea zguti granulate se va face In depezte deschise, separate de restul materallor din © proba pe schmo Tarapaia granorenics | © BODE TaCHE : aman ‘sprout reconznve | Reason Ta Haram Los | O proba pe fecae izar |= tau | Angeles eseui | ReaRioia a rghet= dezghet | Dia buena dea fumizor (Guta ge magness) carers [Unie ‘Opn pe schmo Eativalorir ep ‘Opraba potecue Be - sprousonat Ops po acre B= nisi! | Echvalentl de isp spronzonet : petos siyvoner Tranirarea Galo iecroa | La Fecare Ot aprovionat carat de calla ver Enea. . Denstates aperenida varia] Lafecareletaprovizonat si | REN drat plbere laexprorea teenie Duata de singers arene 45922011 Tara] Exarinarea detsor nectea n | La fecare Wl opoviionat —[~ ranviats_| coca de cate ‘Examinarea datoor necice h | Ta Yecareotaprovisorat |= coricatl de eal eau effet de garerte ‘Constanta de volun/stabiiate | © determina a fsare at = sprovasonat, anu ma SREN Tina de pr putin deo dezeminarela [= 106-92000 500 peo prot edie iment | Reaitoni necanée ia Tie ['O proba a 100 tsauia [= ‘care siez inca #2 SREN eziserls hecaize la 702e_| depoztat oul arovidonat_[= 596-12008 Pralevares do conta-pobe | La fecare ct apovizonat ~~ 2 fare se plteazt minim 483 | probele sau impreuna cu {paeratencutimetice sau | delegatlIngewutut ungl de potetend sgt), on ott sbtoenon toer oabneren ‘ena SIREENODENUEAN eT beats BaeMaterad FRECVENTA MN Wotode ae] Ta aprovizonrea | Inalnto de | detorminar materiale tulizsre_ | @ conform 7 3 4 s Ceetorrinare a fcare wt | Deus SEN ‘Sars de conserva nara acd ea dopast tren de ‘ponte sau su ntavent ‘ecto de lerare aprovalonst sau laecare | determing pe | 195-6.2010 Sioztncare sa depoziat | loz (ous s foi spovizonat peo | Jos)4, EXECUTIA STRATURILOR DE FORMA 44. Pregitirea stratului suport Expcutastratull3e forma va incope num dupa terminarea executlterasemenilui pe toat ltimes platformel drumuli si receptionarea preliminard a acestra, conform presciptiler calculi do sarcini pentru terasamerte, “Terasamentele ne 8e receptioneez’ preiminar de cite “inginer” In cazul exsovtelstatuiul de forma din material (parntu) existent in corpul drumull prin metoda de stabizare / etre ‘Terasameniole In rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratulsl do form cd acesta este relizat dn pidnturi necoezive, la cota patul cdnd statu de forms eate resize, nto sigur’ repr, din pimBnt coezv eabllzat mecane, cu var eau zpuré granulate! var 24 fa cota patuld minus jumatate din grosimea stratulul deforma cin pamant coezivstabilzat, cing costa Ge exocutin dous roprize, Strato do formé se executé conform profiulu anevereal tip prolecta, po tai latimaa platformel ‘érumull sau autos 4.2. Executia stratului de forma din pimanturi necoezive In zonole de rambles, deseurie de carera sau material pets aluvonar din care se reaizeazs stratul de forma este asterut In sraturi uniform, paralele cu lina rosie a proiectului pe Intreaga late a rambleulu. Supalata flectrul strat intermediar va fi plan’ cu Tncinri de 3.5% spre exterior, lar suprafata patulul 2 drumurle de clasa tebnicd Ill - V va avea aceeasi Incinare transversal ca si Imbricamintea drumulu, Pentru clasele tehnice | si! Tactinarea transversala a patull drumului va fide 35.40%. Grosimea staturior din care ee reaizeazA stratul de forma se alege Th functe de myjocu de Ccompactare,astfelincét si se asigure gradul de compactare prescrs pe toaté grosmea lu Tn functe de grosimea prevazuta pentu stratul de forma side grosimea optima de compactare, stratul {deforma se reaizeaza Tito repizl sau tn dou reprie de uc, Tn cazuldebleslor,sapiturile pentru reakzarea statu de forma se vor executa pe tronsoane limite, Imecatinante de executa acestuia,lufndu-se masur pentru a se evita acumulrea apel pe supratata pata Materialul se aster la profl sige adaugd apa necesard reatzéri umictsti optime de compactare, dace este cazul ‘Statul asternut tebule compactat pnd la realzarea unui grad de compactare de min. 98% din ensitatea in stare uscaté maxima, determinaté prin incercarea Proctor modest, conform STAS 41913/13-83, in co putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masucare, La luce importante, inainte de inceperea lucrilor de execute a statulul de fem se va reakza o planse de incercare pe un tronson experimental lung de min. 30 m, prin cae se vor stabil _ Su abuts sts ns een nabe tresimea optima de compactare Umicitates opin de compactare componenta atelierulde compactare + _umirul optim do tecer ‘cae 88 conduct la obtineres gradu de compactare mantonat la punetu! anterior Rezulatole incerearilor, consemnate Ir registul de santier si aprobate de Ingher se vor respecta Intocmaila executa Ivers: 4.3. Executla stratulul de forma din Impotrulrea existent ‘Stratl de forma din imple existent, in cadrullucéilor de mademiza de drumuri se execatd prin ‘scaricare si rproflareaImpietruii pe toa itimeaplatformei CGrosimea stratului de forma care se reaizeazd, este In functie de gosimea si ltimea tmpietult existent nea nu trebuie 88 fe mai mica de 10 om. Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizar umistatlcptime de compactare pana la realizarea unui grad de compacta do min. 98% cin densitatea in stare uscaté maxim’ daterminats in tnoerearea Proctor mecificata conform STAS 1913/13-83 In cd putin 95% din punctele de ‘masurare side min. 95% In toate punctele de masurare. 44, Executia etratulul de forma din impletruirea existent Prin stabiizare mecanicd a pmanturor so intelege complexul de operatun! prin care se realzeaza Imbunatatrea granuloztati acestora, Sratul de forma cin pamant stabizst mecanic este un stat sir Pim&nt coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din impetruriexistente, balastur or piletrisuri concasate sau deseuri de carer ‘Arestecul ealizat trebule $8 aba urmatoarele caractrstic: = indicele de plastictate In 6 . 8% + echivalentul de risip EN > 30% = granulaztaea intr 0-83 mm conform imitelor din tabelul 7 + _umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1919/13-63 = continutul Tn elemente mo! si geive, max 5% ‘s8nu contin buigat de arg, restr organice sau ate impurtt Domenie Treoei pase sau Gur In Gn mas ranulas | Lita ‘aur parate conform SR EN 6332-2012 (abe) es foe [os [2 [es [se [75 [as mame en ) 0-68 x2 oo oe Jas for 08 | 100 | 100 Reteta de lucru (pracentele de amestec a materilelor) si caracteristcle de compactare conform STAS can abe ANOS toric ree Sve+1913/13-83 prin ncercarea Proctor medial se vor stabi, Inante de Inceperea lurdillor, de cat un laborator de specialitate. ‘Se recomanda ca executa statu de forma sa 88 destasure pe tronsoane de min, 600 m lungime de ‘drum, In vederea asiguirl une productivtacorespunztoar, Executa se va putea face int-orepriza sau In dou reprize de lucru, n functie de grosimea statu de ‘oma prevut in poiec side grosimea optima de execute corespunzatoare ullajull lost. Grosimea optima de compactare, compenenta atelleruiul de compactare si numarul de trecer se va ‘stabil de care Artreprenct la ineeputul uerdilor, pe un ronson experimental Moierialele componente se vor astere in stalin cu grosime uniforma pe patul drumuli, cu ajutorul avtogrederuii Materiaele se vor amesteca pn la completa lor omogerizare, cu freze rutere, cu autogredere sau ca ‘grapa cu ciscurl insotld de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiitatea _amesleculi pe care o va sorecta pind la realizarea umideati optine de compactare, dupa caz, fl prin ‘stropire cu ap, le prin intreruperea lurdlor las ind s8 se reducd continutul de apa prin zvantare. [Nivelarea amesteculi se ‘ace in lung sin profi traneversal cu autogrederu i cu rectficare manual ka ‘sablon CCompactarea se va face ou compactri cu pneuri si lindrul compresor cu ulourinetede, cu sau fra vibrae, respectind parameti stabiki pe Yonsonul experimental, pana la realizarea unui grad de Compactare de minim 98% din denstate In stare uscatd maxima determinsta prin Incercares Proctor rmodiicts, conform STAS 1013/13-83, in cel putin 95% din punctele de masurare side min. 85% In toate punctele de masurare. Repriza a doua, in cazu straturlor de forma executate in doua reprize de Wer, s@ va reaiiza in aceleasi condi a si pri repriz8,ludndu-se masur ca pe itll 60 cm pan lataluze sa se realizeze o panta transversal de 10-12%. Tin zonele din vecintatea tluzurlor umpluturi, unde din mote de stable, utlaul nu poste fflos, Compactarea siratuii de forma se va face cu compactor! de tonaj redus (atime mica), cu maiul ‘mecanic portal sau eu placa vibratoare. 4. Executia stratulul de forma din pimant coeziv tratat cu var ‘Dozalul de var pentru tratarea pmSnturlorcoezive este de 2..4% raportat la masa pmantull usat. ‘Axegerea fpulii de var si a dozajulsi se efectueaza conform tabelulul 8, In functie de umiditatea ppaméntului in comparatis cu umidatea optima de compactare Wopt determinata prin Incercarea Proctor modifica, conform STAS 1913/13-63,corespurzteare domeniyul umed, \Valorle dete in tabelul n.8 sunt orenttve, dozajele de var se vor stabi in cadrul unor tronsoane cexperimentale sau de cate un laborator de specialitate, prin Incerear, conform STAS 10473/2-86 pe fepruvete cilincrice confectionata cin amestecun 6e pimént si var nestins macinat sau var tins ir puibere ‘Denamires ia pamdnturtor pamantul cou assrtianuesnk sens ene ent era peaPamantan fare | Data Wop 7%. ooze st | pana a Wopt+i2..15% coesie Sub Wopt +47 main slab coezve [Dea Wepr= 17% pina la Wopt 2.15% _—__[sarwopins 7 Dozajul de var nesting, bull sau macnat, poate f mat Fata de col prevlzut In tabelul de mal sus In ‘cal trai unor pmntu cu umictate naturalé mal mare dec&t umisitatea optima de compactare Wort +10..15% contnds-se pe 0 reducere a umicitti de 1.2% pontu fecare procent supimentar de var nestin utiliza. Se inierice executia stratlui de forma in percad negative. ‘In cazul in care executia eatull de forma se face In perioada imediat premergatosre Inghetulu, Sectoarele respective vor fi acto! ales Incl acestoa 88 nu fle date crcuatiel do santiordecdt dupd o perioadé de minim 14 le cu temperatur poze ale geri, Exzcutia stratus de form ¢e face prin amestecarea in situ a pméntului cu var si prin compactarea amestecullastel reakat pana la cbtinerea graduli de compactare prescrs. Ti funetio de utlaele foloste si de grosimea stratulu de forms prevzuté In prolect,Artreprerond va stabil pe baza unel experiment dacd execitia se face Into repri2a sau mal multe repre de Iver. Exoermentarea se va face pa un tronson de drum de eal putin 30 m lungime scare va avea ca scop Wopt + 3%, se continu operatia de amestecare sau se lat pimdrtul traat si se Lusuee pnd cid umicitatea acastuia devine Wopt + 3%, 4, 29 nveloazé cu lama aurogrederull la profil necesar, ©. compatctarea amestaculii de pamant cu var cu ajuoru aeleru de compactare stabi 6 face dupa realzares operatiel de amestecare in interval de imppreczat de producatoru de var in fia tehnica CCompactarea se va face pind la realizar, in cel putin 95% din punctele de masurare, a unul grad de ‘compactare de minimum 98% din densitatea In stare uscalé maxima determinaté prin Incercarea Proctor modificat, confor STAS 1913/13:63, el de minimum 85% In toate punctole de masurare Le executia stratulul de forma In repriza a doue, pmfntul adus de fa sursi cu autobasculanta, 6e escarcd, se imprtie cu lama autogrederull, In strat continuu si uniform si se repetd operstiurilo aritate mai sus ‘Se corectoaz8 mice denivelfr apirte pe suprafata statulul de forma tn ura compact, prin tier cu lama autogrederuli peru anu depts! oleranisle adm 46. Executia stratulul de forma din pimant coezly stabilizat cu zgurd granulatd si cu var DDozejele de zgurd granuiaté si de var pentru stablizarea paménturlr coezive se vor stabil de cre un laborator de specialitate pin nce’, conform STAS 10473/2-86 pe epruvee cline, confecionate din amestecur de pant, 2gur8 granulata in propor de 10.20% svar nestins mécinat sau var stns uber, In propotie de 3.4% Rezistenta la compresiune Re la varsta de 14 zle @ pimSnturlor stabizate cu zgurd granult sl var luebuie 8 corespunds valoior din tabeli 8. ‘Denumires pamtnturior conform SR EN 150 T65 Rela alee Fria Soave (ara geass a) 12 onze (arg prafoass rp nipon,_ aria prafoassnlpoas®) 30 Sia covzve (pat apion, pa egos rises, rt) 035 Slab coezve (pref isis, nei args, isp paves] 050 Caracteristicla de compactare ale stratlui de forma (densitateauscatd maxima si umiitatea optima de Ccompactare) vor fi determinate pr Incercarea Proctor modifica conform STAS 1913/13-83 si sunt corespunzatoare domeniuli umedal curbel Proctor.Taito de inceperea lucrrior, Antreprenoru este obigat s execute experimental un strat de fornia din ppémént stabiizat cu 2gUr8 granulata si cu var pe un tronson de drum de cca 30 m lungime si pe intweaga platforma a eumuiu Tncercdrle au drept scop de @ verficafolosrea utlaelor de rispancite, amestecare si compaciare, Personaiulsanteriui si materialele aprovzonate,dozaju optim de zgurd svar, umidtatea si grosimea ‘optima de compactare privnd atingerea caractenstcior cere prin prezentul calet de sarcin Tcercdrle tebuiese repetate pind la cbtinerea rezulatelor saisticdtoare pentu umatoarele ccaracteritic: Uumidtatea optima omogenitatea amesteculi rezistenta la compresiune. (Cu ccazia acestor verificdri se va stabil umérul de treceri suocesive necesare pentru obinerea unui amestec omogen sun grad de ‘aramitare de minimum 70% In 95% din determindriefectuate conform STAS 10473/2-86 daca stratul deforma prevazut In proiect se poate realiza cu ullaele cu care se luereszaint-o singurd repre de lucru sau In doud si care este grosimea oplima de compacta In acest dn uma caz eventuaele corecti care trebulesc aduse dozaluul de zgura sau var stabit in laborator natura si componenta atelieruui de compactae precum si numéul de treceri necesar pentru btinerea gradului de compactae cerut de caictl de sarin ‘Se ver recalta probe cin amestecul reazat In impul experimentart In vederes vercdritottiner Ccracteristcior const, RRezuiatele obtinute pe portunea realzaté experimental, cu caracteristcicorespurzatoare prevederlr prezentuui calt de sarcin, dupa aprobarea de calve Inginer, se Inscrul in registul de santir, respectarea lor find oblgatori pe tot parcursul execute url. ‘Se inierce executia stratului de form tn pericadele cu precipita si cu temperatu atmosterice negative. Tn cazul In care executia stratuli de form se face in perioada imedtat premergatoare Inghetul sectoarele respective vor fi astelaleseTncat acestea sé nu fe dat crcuatel do senior docdt dupa o penoada de minim 16 zie cu temperaturl poztve ale ae Exscuta stratull de forma se face Int-o repi2d de lucru sau doud n functe de rezultatele obtinute pe trononul experimental cu utlaele care se folosesc pe santier. Laexecuiastratlu de forma, Antreprencrul va efectua In mad oblgatoriy ummatoarele operatiun ', scarficarea sau dupa caz, aslemerea pamntulii si rispAndiea varuui cu ajoru reparizetoruui de fondant chimicl pe suprafta strat, aso incdt 68 so asigure dozajul e Var stabil n laboratr si confirmat de experimentarea pe tren , se transport cu autobasculante 2gura granulaté si se aseaz In grimez’, ase ined, prin Impristiorea acestora 68 se realizeze dazajl prescrs; . se imprlste 2gure granulata, cu lama aulogrederuk, pe suprafata siratului de pant si ‘poi se amestecd prin treceri succesve ale utljelorspectice (malaxor, fre28 rutierd eau 1" ieee no Rn Cg TIE‘raps poise) pand se realzeszs 0 fardnvtare corespunzstoare a plmartului sl un amestec ‘ct mal omogen posi de pimant,zgur8 granuiat svar; ‘Se consider cd férdmitarea pimantulu este corespunzitoae, daca gradu de farémitare a! ‘acestia, ese, In minimum 95% dn determina, mai mare de 70%. Gradul de tramitare so determina confocm STAS 10473/2-86. 4. 86 determind umidtatea amestecuui We sin functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele sur Wa < Wopt -96,¢0 adaugd canttatea de api necesard si se efectueaza Inca 2-3 trecert pentru omogenizare Wont - 39% Wopt + 386 ¢0 contin operstunea de amestecare sau se las pdméntltratat 88 86 ‘usuce pnd cind umidtatea acestuia devine Wopt + 3%. ‘ase riveleazd amestecul cu lama autogrederuluia profiul necest . compactarea amestecull de pamant cu var cu ajutorl atelerdui de compacta stabil se face dupa reazerea operatiel de amestecare in interval de impprecizat de producatorul ce vari featehnica CCompactarea se va face pina la realizarea, n cel putin 95% din punctele de mAsurare, a unui grad de Ccompactare de min, 98% din deneitatea in stare uscat maxims delerminatd prin Incercarea Proctor rmedifcats, conform STAS 1913/13-83, side minimum 95% In toate punctele de masurare, La executia tratu de forma in repiza a doua, piméntul adus de la sursé cu autobascuiania, 8 dlescared, se Impriste, cu lama autogrederuiu, In strat continuu si unform si se repeld operatile aritato mai sus ‘Se corectoaza mile denivelir apéruta pe euprafatastatuiul de forma In urma compact, prin tart cu lama autogrederuli pont a nu depisltolerantele adm 4.7. Executia stratului de forma din pimant coozlv stabilizat cu var-ciment Siablizarea pimantuluicu var si cement so face In 6ou8 reprize sl anume: = tratarea Iitialé cu var, n vederea ebtinert unu indice de plastctate redus (10-14%) si pentru a ‘obtine un amestec urabi + amestecarea pamantulu ratat cu var, cu un ant hidraut ter. “Tratarea cuvar ge va fae conform prevederior punctlu 14.6, subpunctele a sb. ‘Amestecares pémértuul ‘raat cu var, cu cimentul se efectueard cu ajutorul echipamenteior specalizate (Reze de amestec,recclatoa’e) pentru obtinerea unui amestec ct mal omogen post ‘Ategerea tipulii de liar hiraulc user ce va fi flost se va face tn functe de natura si umidtatea ‘amestecului de p&méntsl var, dup8 efectuarea unos teste prelminare de laborator. DDozajele finale de var 8: de sant hidraule ruer va fi stabilt dup executa unui sector de proba cu Hant Im procente de 2.6% din masa pamantuluicu var, si ntrpretarea rezuitaeior obtiute. Umictatea de amestee (pdmant + var + ciment + ap’) trebuie sa se stueze In intervalul 1,15 \WoPT...1,80 WOPT. ae ea eee eePentru slegerea atelriui de compactare si a numérulu de treceri corespunzstoare pentu realzarea {gradu de compactare minim so va executa un sector de proba. CCompactarea s¢ va face pind la realizarea, in col putin 85% din punctele de masurare, a unui grad de Ccompactare de minimum 98% din denstatea In stare uscaté maxim8, doterminaté prin Incercarea Proctor modiicts, conform STAS 1913/13-83, si de minimum 95% in toate puncile de misurare, 4.8. Execufia stratulu de formé din pimant stabilizat “In situ” cu lianti hidraulici rutieri Thainte de Inoeperea electvd a stratuui de forma so va stabil de cétre un laborator de specialtate Ccompozita (dozalul de lant) amestecuu. ‘Stabiizarea pmnturler prin tehnologia de stabilzare “IN SITU" cu lant hidaulc rues realizeaz respectind urmétoarele etape astemerea antuuihidraulic rer ~ se reakzeazA cu raspéndtoru de lant pe suprafaja stratului de ppimBnt in procentulstbit In efeta cadu; vteza de tnaintare a rAspanditorll de lant si treapta de ‘vtezi se alege ast inct #8 se obfna canttatea de lant mp stabil prin ofeta cadeu; _amestecarea materiallor (plant + lant hiraulle rue) cu ajutorul frezei de pamént, pan la ‘bjinerea unui grad de firdmijae de min. 70%, prin trecerea amesteculul prin curul cu ochiul patat de 4mm Ccanttatea de ap necesaré pentru asigurarea umictiloptime de compactare se stabilete de cétre laboratortinind seama de umictatea piméntuli, aceasta addugindu-se In timpul amestecdi prin racordarea cistemel lb recidator, In acest fel stropirea realzindu-se unform, eviéndu-se ‘supraumezirea local ‘cempactarea amesteculi cu ciindry compactor trasir. EExecufastratului dn plmantui coezive stabizate cu lant hidraulicruter nu ge efectueaz3 in perioade cu procptati gi cu temperature atmosterice negative. In cazul unor plo! accientale sau de lunga durats, precum si in caz de vant putemic execuja statu stabizat se intterupe. Satu necompactattrebue proteatImpotiva patrunderi ape prin compactaroa statu fa supratata ‘Stat de pamantstabizat cu lant Fidraulc ruler trebuie compactt pana la realzarea unui grad de ‘compactare de min. 96% din densitatea In stare uscaté maxima, determinaté prin incarcarea Proctor ‘meaificat, conform STAS 1913/13-83, tr cel putin 95% cin punctele de masurare gi de min. 95% in toate punctele de masurar, 4.9.Controlul caltatil exocutio! COperatunile de verficare a caltati lcrrlor pe parcursul execu si recventa cu care se efectuesza ‘acestea sunt ardtat, petruiecare tip de strat de forma, ntabell 10, ‘etlunea,procedeul de voiieare sau “Tipu stratull de toma ‘caracieriulle care se verifiesrs a Teepe Uiiateamaeleergranae [BE RONECH® Tsianaa | x Unites pian co inprastew [MERON | orai-e2 x[«]=[* Trina avanbod de pranTad—Pamiewondecs™ Ts.an-an | x [x ‘abel graruor Eieas secur oe ou materia! granuar 4000 me 191305-85 x{x Dora devas ecmerk zie od doce | xfel= aeRO TET ae rr Te Sa aaron apa = Geaarecwarecovarcimena, | eaten soud | sopra x] |x omogenizare a amestecului a P ord de au grant meeaese x ran so ara pan —| os yong Soinemecrncrcmrpmunns | Reapunges,, | wraase x a ‘dup amestecarea cu var-ciment pune w 1800 mp ee x ee Sm : : 2zgurd granulata si var fi este necesar 1913/1-82 TRijdiseorestca de pananica [ane 082623] sorancep z went Seas sess Sa Sonoda ar oiarce [ce wuinanct |THE TT] | Px Sas hunsels1aiimp | iano ts * aa Respetara unferntatigrosin in song co xlelx Sail deforma atm url 200 «|x ines pan coo Tannin conprosure rea co | 0% ve ‘Sais pune eat Piaieeruete | 147e-86 a Tain 0 ‘A srt de forma din pant necoezive - deseuri de calor, material pictros de balater BB - erat de forma din mpietrud existorto C- strat deforma din pmdnturl coezive stabitzate mecenic 1D - strat de forma din pamanturi coezive ata cu var - tra de forma sin pimanturicoezive stablizale cu zgurd granuits si var F- strat de frmd din pimantur coezive stabikzate cu var-ciment Verficarea capaci portante la nivelu stratulor de form si a unitormtati execute! acestora se cefectueaz’ prin masuran cy deflectometrul cu parghie conform Normativull pent determinarea prin deflectograie si delectometie a capastati portante @ drumurlor cu sttucturi rutere suple si semirigide, indicat CD 31 ae Rae eeeConform Normativulul CD 31-2002, capeciatea portant la nivelul superior al str considers corespunzitoare daca valoarea admisibid a deflexiunt (Jadm 0,01 mm), corespunzateare \venicululu etalon (cu sarcina pe osia dn spate de 115 kN) are valor mai mari de 200 tn cel mult 10% dip punctele do masurare, Uniformitatea executiai 8e considers ealisticdtoare dact valoares coefclentuiul de vaitie este sub 40%. (Cand mésurarea capaci portale, cu deflectometrul cu parghle, nu este posibils, Antreprenor va putes floss ate metode standardizate sau agrementste. Tn cazululizari metodei de determinare a deforma! Inlare prevazuts In STAS 2014/88, recventa Incerciilor va fide 1 incercare pe flecare seciune de drum de maxim S00 m lungime, iar In cazul Litztni metedei cu placa ZORN, recveniaincereilor va fide 1 Incercare la max. 25 m distant ‘Valorie masurate cu placa static trebuie sa aibs valoarea min. EV' = 25 Mpa; EV2 = 45 Mpa sou cu run regi de laborater, care n afar de cescrierea determindnor si rezultatelor obtinue va Include si datele metecrlogice pring ‘temperatura acruls prezentapreciptatiior 4.40, Misuri dupa executia stratului de forma Stvaurilo de forms se dau crcuatial de sartier, ou exceptia sectoarelor cu stratur de forma din manus coezlve tratate cu var sau stabilzate cu 2gur8 granuatd si var, sau cu var-cimert, care au {out execulate In perioada imectat premergstoaraInghatili Ti cazul in care prin circulate 2e produc denivelir accentuate ale stratuui de formé care permite tagnarea apei din precptati pe suprafatastratuli, acestea vor fi remediate prin tierea cu lama ‘aroprederut, iar eventualele zone necompactate se compacteaz’ cu placa vbratoare sau cu maiui mecanie Tn perioadele de timp nefavorabile, caractorizate prin precipi abundente si care au determinst ‘supraumeztea terasamentulu, este containcicaté darea circulatiei de santier a stetului de forma proaspat executat Acesta va fi gupus numai crouatie!strct necesare execute sratuli de fundati. Tn sazl straturior de forma din pant tratat cu var sau stabizat cu zpurd granu si var, sau cu vor- ‘iment, stratul de fundate se va executa dupa minim 7 ale de ia executiastratulu de form si uma ‘dupa vericarea portantsiterasamertulul rer la nivel stratulul de forma dupa recepta pe taza a castle. La sratule de forma din pimant stabiizat cu 2gurd granulat si var suprafata statu se va menting In permanenta in stare ured prin trope cu apa, pana la executa statu de fundatio sau cl putin 7 ile acd executiastratull ce fundatie sa fara mal tzu. Cosi mR tor es Fd cra5 5. RECEPTIA LUCRARILOR 5.1. Receptia pe faze de executio Receptia pe fazk a stratului de forma se efectuesza atunc! cind toate lustirle previzute documentatie surt complet terminate si toate verficinle sunt efectuate In conformitate cu cele rmertionate ante. CComisia de recepie examineaz Were si vercd Indoplinirea condiilor de execute si cal imouse de protects caletul de sarin, precum si constatile consemnate pe parcursul executiel de ‘dire organele de contol Tn uma acestel recepti se Inchele “Proces verbal de receptie pe taza" in care sunt specticate remedied care sunt necesare,termenul Ge execute a acestora si evertuslelerecomendéri cu privre a modul de continuare a wcrdlor. 76, REFERINTE NORMATIVE. 6.1. ACTE NORMATIVE. COrdinul MTIMI_ ne, 419/1112/2000 puibcat In MO 397/24.08.2000 - Norme metodologice prvind ‘condtile de Inchidere a circulate side instruire a restrctlor do creulatie in vedorea executii do ‘uerér in zona drumuli pubic sleau pentru protejarea drumulL [NGPMV/1096 - Nome generale de protec munci NSPM nr. 79/1908 - Norme privind expleatarea sl ntretinerea drumurior si podria. ‘Ordin Mi nr. 775/1908 - Norme de preverie si stingere a incendilr si dotarea cu mijoace tehnice de stinger. ‘Ordin AND, 116/1990-Inetructiunlpropri aacurtataa munci pentru lucri de ntotinere,reparare i expiostare a drumurilor si podurr. 6.2. REGLEMENTARI TEHNICE (CO 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectoprafe sl dttectometrie a capactatl porante a 2000 mp.de | 1919/16 rat iar sparta amestec optimal stat STAS 12288 | Veriicares compactani pin incercarea cups | minim 3 mosresi la © In fala compresorulu supratati de 2000mp_| STAS 6400 7, | Determinarea capaci panto a rivehi | n cate doua puncte stuaio superior al statu de fundatie ‘n profi transversal “ate pure de statu de Tunape distante de 10 munutce | Nomaiv atu pt. fiecsre bandb.eu | CD31 lajime de 7.5m Taba? ‘Sa a ROE er TAT HUTTE ———$—5, CONDITI TEHNICE. REGUL! §! METODE DE VERIFICARE 5:1. Elomente geometice ‘Grosimea sratlul de fundate oste cea dn poiect. © Abaterea Init la grsime poate f de maxarum 20 mm. = Verffcerea gross se ‘aoe cu ajutoruluneltje metalic gradato, cu care se srBpunge stat, la fiecare 200™m de Grum executat sau la 1500 mp suprafals de drum + Grosimea stratului de fundaie este mecia misuratorior obfinute pe Tecate sector de drum prezertat recepti ~ Lajmea statu de funda este cea prevazutd in proiect. © Abaterie limita a lame pot f'25 on. = Verficarea limi exzcutate se va face In drptulproficlortransvorsle ole preiectul Panta transvereala a stratuui de fundafe esto cea a imbrdctminji sub care se execut provid in protect, = Roaterea lta la pant este 4%, In valoare absolut va fi msurat ia lecare 25m * Decivtiile In rot longitudinal sunt aosieagi ca gi cole ale imbracdminglor stb care se execu, ‘Abatarile limita a cotele funda at de caele din proiect pot f= 10 mm, 5.2. Condit de compactare ‘Staturile de funda cin piatré sparté mare 40-80 trebule compactate pn la realizarea Inclostri ‘maxime a agregatelr, cafe se prodeaza prin supunerea la stivre 2 unei pitre de aceoasi naiurs perograticd, ca si a piel spare utlzate la execuia stratuior gi cu dimensiunea de crca 40 mm, ‘runctd In fala Ullal cu care se execctd compactarea. CCompactarea se considers corespunzatoare dacd pata respectva este svt fad ca stratl 8 sufere ds.ora sau deforma. Siratulo de fundafe din plats sparta amestec optimal trebule compactato sind la realizarea Lumnatoarelor grade de compactare minime din donstatea In stare uscat maximé determina peir Tncercarea Procter modiicata, conform STAS 1913/13: pentru drumurie dn lesele thrice |i I + 100%, In el putin 95% din punctlo de masurare ‘9896, in cal mult 5% din punctele do masurare la autostri! gin toate purcele de masurare la drumurie de casa tabvie I pentru drumurle din clasee tehrice IV giV + 98%, in cel putin 03% din punctele de masurare; 195%, in toate puncte de masa. Capactatea portant la riveul superior a straturlor de fundale, din plat sparta, ce consider’ Feaizaté dac& valorle defermatiorelasie coreepunzat masurare cu deflectometrl cu prghie tip Benkelman nu depagecc valoarea detormayiorelastice adisiile din tabeul de mal jos wena) ine oe ae penta te ox, Fao sea 70 ss ago 0 fon opza0 | 10 Seu got a Fate gar tesa ey Samoa aa 1 5.3. Caractaristiclle suprafetel stvatulul de fundatio \Veifcarea denivelaor suprafeel fundatii se efectueazd cu ajutorul dreptaruiul ce 3,00 m lungime ast! Tremer ROTSFRYZTESBOMRANGDGO te cer Pou Str Moe Bore‘8c. Dani Bus weet eo In profi longitudinal verticarea ee efectueaza In axl flecdel benz’ de ciculaje gi denivelarle ‘admise pot fl de maximum 2 2,0 cn, fafa de cotele proiectate in profi transversal, verficarea se electueazd in dreptlprofielorartate in proiect s denivelarle adinise pot fide maximum + 1,0 cr, fai de cotee proiectate In cazulapariel denivelarilor mai mari decét cole prevazute In prezentul caet de sarin, s@ va face corectores eupafete!fundati. Eris Ran Regal Garr TTA —~ ne Rosai eR abe Fee a pce Treen: ROVUTREZAISGASIRANINUS evs Ae de Tree Sere ena Bocas'S¢. Doni Bula ean al sent RECEPTIA LUCRARILOR. ‘1. Recepta pe faze detorminantd. Reeceptia pe faza determinants, stabil in prolect, se efectueaza conform Regulamentulul prvind Control de stat al cali In constuci, aprobet cu HG 272164 gi conform Procedutlprvind control ‘tau n fazele de execute determinanta,elaboratd de MLPAT si publicta in Buletinul Constructor ‘Volum 4/1998, atunc cand toate lurarile prevazuto in documertajle surt complet terminate gi toate ‘erode sunt efectuate in conformtate eu provederie Ar, 11, 12,13 i 14 Comisia de recepe examineaza lucrarie $i verfcd Indeplnirea condijilor de execute 5 caltative Iimpuse de proiect sida caltul de sarci, precum si constatarie consernste pe parcursul executel de catreorganele de contro numa acestel recep se inchele“Proces verbal de recepte pe faz In registrul de lucrar ascunse, 6.2. Receptia proliminar, la torminarealucrarlor Receptia preliminara se face la terninarea lute, pentru neaga Iucrar, conform Regulamentui de recepio #leralor ee construct ginstala aferente acestora, arobat cu HG 27376. 3. Receptia preliminar, la terminarea lucrarlor ‘Recepiia finaa va avea loc dupa expirarea peioadel de garanje pentu Intreaga Iuoare gi se va face Incondile respecte prevederior Regulamentull apobat cu HG 273/94,7. REFERINTE NORMATIVE ACTE NORMATIVE. Legea 10 - Legea cata COrdinul MIMI rv, 4111111272000 publicat In MO 387/24.08.2000 = Norme metodologice privind Ccondtile de inchidere a eiculll $i de insirure a restrciio de crculafe In vederea executirl de Ica in zona drumului pubic #sau pentru protearea crumua. LLegea nr 31972006 - Legea secu sl sanatai in munca publcat In MO 646,26, 07.2008 NSPM ry. 79/1998. Norme privne exploatarea gi ntelnerea drumurior gi podurior. LLegea nr. 307/2008 - Norme de prevenire gi stingere a incendilor ‘Ordin AND nr. 11611999 Insrvcun’ propri de securtatea muni pentru luc de Itretnere,reparare {lexpiostare a drumutilor si poduror. ‘OUG 19572008 -Protectia medulul NORMATIVE TEHNICE co 31 - Normatiy pentru detarrinarea prin deflectografe gi deflactometvie a capactiti portato 2 ‘rumor eu etrucur rltere supe gi semiigie, 'STANDARDE. [SREN 12620141 - Agrogate perru betoane. 'SREN 13043/AC - Agregate peru amestecur beumincase gi pentru tnisarea suprafefelorulizate la Ccersiructia goselelor, a aeropoturlor gia allor zone cu trafic SREN 1824244 - Agrogate por material relegate sau lagete héraulic pentru utlizare in inginerie Ci gi construchi de drumur 'SREN 10473/1~Stratur din sgregate natural sau pamanturstabllzate cu cient 'STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umidtati 'STAS 191/15 Teren de fundare. Determinarea greuti volumice pe teren 'STAS 4606 - Agregate naturale gree pentru mortare gi Beloane cu lan mineral. Metode de Incercre 'STAS 6400 Lucrér de drumur. Satur de baz gi de fundalle, Condi tehnice generale de caltata 'STAS 12288 - Lucrit de drumus. Determinarea densitaji svatuir rutere cu dispoztval cu con nisi 'STAS 1919/13 Teren de fundere. Determinarea carsctersticlor de compactare.Incercarea Proctor. 'SREN 1097-2. Incercan pent ceterminarea caractristllor mecance 9 fzce ale agregatelor Pa 2: Metode pentru determinarea rezistenel a sfarémare Into Pietol MifstRazvan ei “ou balan nnnENS POR at ne TeeseCAIET DE SARCINI Mixturi asfaltice cilindrate (straturi de uzurd, de legatura gi de baza) Condifii tehnice privind proiectarea, propararea i punerea in operaCUPRINS CAPITOLULI GENERALITATI 5 ‘Secpunes 1 Obl, meni eapicre,prveder generale 5 Deft sterminolpe . Secjunea 3 Refarinenrmative . CAPITOLUL I NATERIALE.CONDITII TEHNICE “4 Secponen 1 Agente “ Secpuen2 Fler » Secjmea 3 Uant 19 secqunen 4 ade » ‘CAPYTOLULIN MIXTURI ASFALTICE.CONDITITEHNICE, a Secjunea 1 Compoifa mturloratice “Sectea 2 Caractere ikcomecanic le uae asaice 5 ) ” Pe ings preci din SR EN 13108-1: 131085 s13108-7 pentru utlzarea miutlorespectve la sraturlle de eave se ane urmatooelerecomanais i Sectunen3 Caractere sraturor gta erecstte 2 CAPITOLUL IV PREPARAREA $1 PUNEREA IN OPERAA MIXTURILOR ASFALTICE 37 ‘Secpumea 1 Preparare sltransportl miro afatice ” Secpmes 2 Lurie pregtteae 2 ‘Secjumea3Astererea mbcuri afaice » Sectunes 4 Compactarea mir alate Sector experimental, a CAPITOLUL V CONTROLUL CALITATH LUCRARILOR ” Secures 1 Conrlal ati materisiar “ Secles 2 Cantal procera ehroege “‘echeen 9 Conrlelealistreturorencstt in intr ater Secon 4 Verifearenslomentlr geometries “ CAPITOLUL VI RECEPTIA LUCRARILOR 0 ‘Seajunea 1 Receptia pe faze determinante e Secjunes 2 Recep sterminare ceo Protects mune ” Secjunea 3 Reepiatals 2 ANEXE st /ANDAAA (norma) Hart eu sone ematice 2 LISTA TABELE: “Taba 1- Mint asfalice pentru strat de ward ‘Tabel2- Mint astaice pentru stratl de legitua. ‘Tabel3- Mixturiasfaice pentru stratl de baz “Tebel 4: Documente de refering. ‘abel Ste. ‘abel 2ona de granuloutate a compote ncerare site din seria de bard plusteia 1 ‘Tabel7- Zona de ganuloatate a compoutl stable site dn seria de baz’ plus seria 2 (Tabel2 REN 331084). ‘abel Crblurl tant Ia fabricarea mistulor asl. ‘Tabel3- Nsip de concatj sort O-4mm, tliat Ia fabrearea mistullor stl ‘abel 20-Pletrigrutlizate la fabrcarea misturlor asf nnn ‘abel 13-Nisip natural{ 0-4) uilat a fabricar miaturlrastalice.. ‘abel 12: Matrile granulate utleate la fabicarea mbeurlrasatice, ‘abel 13: Limiteleprocentlor de agregate ifr. ‘abel 16 Zona gronslometricS a misturlr asa tip betoaneasfllee sl anrabatebituminosse 24 Tabel 15 Sera de bard ps seria pentry MAS. Tabel 16 Sera de bard pls seria 2 pentru MAS. abel 17-imitele procentuales zona granulometrica pentru mixture asatce sabia Tabel 18 (Tabel 1 SREN 13108-7). “Tabel9-Zona granlometrce a mixturlor flee poroese MAP 16, propush im prezentlclet de sarlni26 ‘Tabel 20- Contin recomandat dent. nn . 28 ‘abe 23-Raportl erat. ‘Taba 2: Carocteritel feleo-mecanice determinate prin incre pe cing Marsha ‘abel 2. Corateristlle mbturlor pentru svatul de uzurd determinate prin incerar dinamice “abel 24. Carateritclle moturlor pentru svatul de legaturs determinate prin incereai diame. 29 “Tabel25.Caracteristcle moxutlor pentru svatul de bark determinate prin incerc namie 30 “abel 26-Caracteritiel spetfie ale miuriorafatice stabilate (SR EN 131085) oa a Se a aes arena “eee: MOVGTREZTESAONNMSDS cethinn hehe de Teer Seer ea Buea‘Tabel27- Caractere specie ale minturllrseatceporosse (SR EN 13106-7) ‘abel 28 Coracterstilesraturlor din mint asfaice. ‘abel 25-lementelegeometrice gi aboterl init pentru stature execitate din mit ‘abel 20- Caractere sprafeel statu BRUMINOaSe nnn Tabel 31-Termperatur la prepararea mixur asta abel 32-Temperaturlle mur aefatice la aternere ficompcare “Tabel 3. Compactarea micurllorataice. Num minim de trece “Tabol 2: Abstert fat de cozaul opti. ‘Tobe 5- Tipu ifrecvenyincercrlor ealizate pe mint asfaice.(CAIET DE SARCINI MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE(STRATURI DE UZURA, DELEGATURASI DE BAZACOMFORMSR EN 13108 si AND 605/2013 CONDITI TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA $IPUNEREA fN OPERA. CAPITOLULI GENERALITAJI Seetiunea 1 Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale Art. 1. Prezentul caict de sarin stables condiiletcnice pe car tebuie i le indepinesse sminturile asfaltice enecutate la cald fn etapee de proiectare, controll calitiii materalelor componente, _preparare, transport, punere In opera, precum gi sraturlertiereexecutate din acest mixtur Art. 2. Caietul de surini se aplicd la constructa, moderizarea, reabilitare gi tntresinerea Mitr aflice. Compactres mixture labcrator cu vibrocompat. 12697-32+A1:2007 =SREN Mitr afiice Metode de ncrcre peat mint asic peparate 12697-33+A1-2007 [ald Puen 3: Conecionreaepruvetelor ou compactor ov plac, > Miri sfles. Metodo do tnereareponru mist astalic prparic cal Parten 34: incercarea Marshall —— ~SREN Mist asftice, Metode d icerare petro miata alee propre In 12697-35+A1:2007 __| sald Pata 4: Malar in labora. — SREN 12697-36:2004 |- Mint face, Deterninaes grosinil aratinl de wi SIREN 12697-32004 |- Mint fae, Echipamente de tsar caltrare =SREN 12697-39:2012 | Miata, Coninut de ant prin metod deri "SREN 12657402012 | Mites, Connl er compete hina aos [[SRENTRGBTALDOTI_|- Mint asic, Coin de ant al iurlr cu bitum modifi = SREN 12697-42012 ~SREN T3697-11:2012 | Mistral, Mette de secure pat miatu salce prepare cald. Pare 11; Determinara afin dite agregat si bitum. = SREN 12697-12:2008 |. Mistr asfakice, Metoe de incecar petra mat asikceprepart a cla. Parea 12: Determinare sensiblii aap a epvetelor itaminonse -SREN ‘Mixturasfice. Metode de incereare ptr itu asflticepreparate la cald 12697-17+A1:2007__| Panea 17: Perera de material a epruetlor din mistura asf drenantt ~ SEN 12607-18200 | Mat asfalce: Metode de iceeare petra mir afatice rear fel Re gon tsanra. (Pare 18: incercarea de seugere a amu Mint asic. Metode de tncerare pentru intr asilice prepare le cald Pare 19-Pemeabiitstes epruvetelr[a 12597-22+A1:2007 = SREN 12697-23:2004 = SREN 12697-24:2012 7 Mur ate Matos de ioerare pera mint wfaice prepare li Parten 22: ncerere de oriers - Misturafltice. Mtoe de ineerare pentru mixturiastice prepara Ia cald. Parea 23: Deteminavea rezistn(i a treiune indirect epruvetelorbituminoae. intr asltie, Metode de Inceteare penta mixturafalicepreperate l cad. Parea 24: Reisen oboseal, = SREN 12697-25:2006 | -Mixteasfutie. Metde de ncercare penta mir slice prepare la cal area 25: ncercare la eompresiune cis. = SREN 12697-262012 ‘Mist asfiltice. Metode de incesare petra mint Puree 26 Rigiitate, Wie prepara Ta cid, = SREN 12697-27:2002 Mist asalioe. Mode de Inoreare pera miu lalce prepare acl area 27: Prelevate pobelor = SREN 12697-28:2002 Mist asfice. Metode de incercre para vib alice proparte a caldy Partee 25 Pept probolor pen determinaea conpnutuul de beam, 2 ‘omjautulul de apg compote granslometce. = SREN 12697-302012 Mix aft. Metode de lnercare pentru mtr salice prepare a cald- artes 30; Confetionare emivetelor cu compectoral cs impact = SREN 12697-31:2007 ~ Miu aflise. Metode de Inecare peru mtr satcepreparte a cald- Part 31: Confeeeonares epraveclr cu press de compacta geri TSREN 12697-33+A1:2007 ~ Miu afie. Metode de inoerere pera mint sfatic prepara a Parten 33: Conefionareaepruveeloe cu compactoal 1 plat = SREN 12697-34202 ~ Mitr asfltice. Metode de inereare pens mixursiticepreparte cla, Paria 34: Fears Marshall. ~SREN 12697-35+A1:2007 intr ass. Metoe de inceear petra intr sfalioe prepare I cal area 38: Malar tn abortr. SR EN 13108-1:2006 = Mitr afte. Specifieai pentru material, Betoun axle TEN 13108-5:2005 SREN ~ SR EN = SREN 13036-1:2010 “SR EN 13108-7.2007 | 13108-20-2006/4¢:2008 |i 13108-21:2006/4C:2008 | abi Miatrasalise.Spoiiati pentru macriale. Minturn asics sblizat, = Mints. Spica peru materiale. Pate - Mixtr sfc poroas ~ Mistrial. Speeficipentu materiale. Parts 20: Procedure pentry [= Misr astalise, Special petra materiale Parca: Conrll produce | Carat le sprafaordramarilor i pial asoporuare. Node de | Incetare, Pare: Misurarea anc macrotexturi suprae intr in thnica volamerich a pte = SREN 13036-42012 = Carstrsi le prefer dranarlor i platlor actoporaae. Meiode de Incerear,Partea 4 Metod de masurare a aderenel unl supraeeIncercrea cu pend. = SREN 13036-72008 * Carsteriil leupraffilordramurilor i piselor soporuae, Metode de Incercare. Pate 7 Misurzes denver sraturilor ds ir ale imbriminle ruere: ncrearea cu dreptr TREN 13043:2003/AC:2008 Agregte pentru amestecurbturinoase poi nssreasupralelrwiliaia consrciasoselelr, seroportsiloe aloe zone cu vai ry Sen Seana a= SREN 13808:2013, | Bam Tag tituinog, Cadel speteailor petro email catoice situ, = SREN 14023:2010 = Bitum lian bitumingi, Cadral pon specicajil btamarlor modifcate eo palmer =SRGIT “Bien Dae ESRI Tae dr rum, Mocsum, Con gnc i . = Rea ae run Sn de india Tino oe = $R1120:1995 -semipenetrat si penetrat. Condifii tchniee de calitate. “REN TSW7S-12001 Serna anil medi ec ESR 405212001 | - Lar de dame, Temi =SRSB7? = 1:2007 Lert de drum Parts: mull ituninoasecaionie. Condi de clits = SR 8877 -2:2007 err de drum, Petes 2: Deteminarespoudo-vasoztii Engler a emule biuminase = Luce de dram: Deteminare desi bamurlor aire sia emlsior = $8 10969:2007 ‘ationcebituminoase fa de agregtelenatale prin moda specrofotometil. =STAS 539.79 Filer de ealens, filer de ee ler de var tins a pulee ESTAS 863.85 = Ler de dum, Element geometrie ale waselor Preseripide poiscare. y ride drumuri Mint aflice 9 ibrdcimin Ntuminoase exectte Ia 2 Stas 12281 8 ald, Prepararea mtu, peptic probelrsconf:jonareaeprvetler. =STAS 1S. Laer de drumur, Dimensionsra sister rte Prizcipi fundamental = STAS 1598/1-89 = er de drumuri Inadrarea inbricSminflot elcid construct na rmoderizii de drumur. Presi generale de proiecure ide exec. Lost de drum. readrare imbriiminjior la ranfsurea sister vaer® *STAS 15982-89 | Cisene Prsrpl gneale de poeta i de exes =STAS 2500-9 Las de drm ajines drupal Ceraeuass acrid drm Srl de bac endl, Conii ence erwale do colt = STAS 10473/1-87 Teri de drwr Satur in agregae nates plat nabs oo {iment Conti hace generale de clit Legos cali sriilae Togea0, Online MTNA ‘Nome metoldologice privind condi de Tnchiders acai zona duel sme 1/11122000 public. Legon 31972006, Lege scart i nai im munch -Legea 30772006 Preveire ji singerea incendie 2OLG 19572005 Proecia medial AND 605-2013 ‘Nommativ mixture alice exes I ald (viz 2013) “ai gas ROBIE al ed TORTCAPITOLUL It MATERIALE.CONDITH TEHNICE Sectinnen 1 Agregate At. 18, Agrgatee care se utilizeaz a prepararea mixturilor asfulticecuprinse in arezentul caiet de sarin sunt conform specificajilor SR EN 13043, Agregatele naturale trebuie st provind én roci omogene, ‘ire umd de degrade rezistent la inghef-dezghet ss nu conind corpuristrine. Stele utiliza trebuie stapartnd (Tabel 5) Seria de baz plus seria 1; Seria de baz plu seit 2; conform tabeului abel S- Site Seria de baza ] Seria de baza + seria || Sela de bara seia? & 6 Limitele de granulozitate pentru betoanee afte trebue a se ncadreaze in tabeele | sau 2 din 131081 ‘Con: ROMBTRLNIO ORES son Boe aaa erSy Seta er us sr pe e918 a ee TT Ta] [Sam een, a a BD flo ieee Toh [100 — [100 [100 — Ta Pra |. i061" [90-156 30-05] 50, T0100 [90.100 [0. 100 2 [50:85:79 [10-79 [9-0 | 10-80| 10-50 —[10.50 [10-30 ona sei [aes es [eis Yunis [ott [ont [ont Tabel 7- Zona de gr seria 2 (Tabel SR EN 131 slocitare a composite! stablite~ site din serta de bara plus y D 7 [eae oe ay ee aT Shima) rece pra si, din mast [rab [100 [100 [100 [100 — [108 [100 —[v00 [190 [700 D 90.100 [90,100 [90.100 [90.180 |90..100 [90.100 | 90..100”| 90.700 | 90.100 z S045 [15.72 [10.72 [10-60 [10.88 | 10..30_[10..50 | 10.30 | 10.50 one [5.17 [25.500[2..13 [2.12 o.12 [oi fo.2 [ett [oii | Procentele de recer prin sitele D2 mm s0.063 mm ale zonei de granulcitate less nu trebuie 88 Postion apltizare, 9, ma. Baw aD ce 7 [nie de Fr, ma stan Tian SREN a pa SREN pp tine ss it suse ade ST vial « Pexiaatin paren Hae 50.5 9a 0] ose [0.500)|1.07.0)| 0.4005) fosems) SEEN itn paral ae 7 pars 2 2 nf lla eich TT awa a s sient Clasatehnicd IV-V (25 (LAx) ‘25(LAm) 1097-2 Ave oan ick 15015) ’ sient -20(Mox20) SREN sti ani VV ath or To Bensibiaea eager. dees a 248) REN de masé (F), 9%, max 2 1367-1 7 eaten a ojos salad ; ; Bet ect ms, 1612 mu seal gover oe Tr crea pr eds cote de pla aa india de fui ind indi fr. Tabel 11- Nisip natural( 0-4) utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice. Rr Condit de caltate pentru “ CCaracteristia determinath ideal ater | Metoda de incre de granule Ta afar oral -re : 4 rt superio(daus). 9% max. § SRENSSH1 2 francine Sata SRENGSA ‘3 Poefcient de neunfornias mim, 3 * [Contin de impur: corp skin, mse [sk EN 933-7 viral + [continue de humus (culsrea slujes dg ™S* adm eben ‘STAS 4606 a1), S__Echivalent dent po sot 0-4 mm, Si 5 ENTS de particule fine sub 0,063 mm] Txt) SREN 933-1 tates paricoleler Tne, sub 0128 wi ae 2 sess 7 ‘Cuan ROUBTRIANATNZUSNONR sons Hc eons capt ‘ree: NOVETREZ PANN eater rrenters Baers¢.2m mang ons SL REELS REND Coeficiente nenifrmitat se determin u reais: Us = doy unde: Giq.~ damrl ochilut siti prin cae tree 60% din mase probei anlizate pent verfcre loi ‘do = dismetal ceil sitet prin care tee 10%6 din masa probei anclizale pent verifier] nur Note 1. Agreyatele vor respecta gi condi ‘moi, fable, proase gi vacuolae, de 5%. Determinarea se face vizual prin sepaarca din mase agregatului a fragmentelor de rot lteratl, mc, ‘iabile si vacuole. Masa granullorsclecatl atfel nu trebuie si depeseasci 5% din masa agregatal format din minis 1 $0 granule pentru fiecre sort analiza 2. Pietiguile coneasteutlizate Ia execufastratului de uzurd vor indeplinicernjele de caltate din tabelul 8-10. '3, in mod excepjona, cu acordul proictantului gl beneficiarulu,pitrgul concasat se va putea utiliza i la executia starului de legttrs la drumurle de clasatehnica Il, cu condiia ca acess Sndeplineascs ceriajee din tabelul 8-10. 4, Agregacle de balastir, foloite la eaizareemixturlorasfie,trebuics8 fe curts, spslatotn ‘otaltate, fn cazul contaminici la transpor/deporitareacestea vor fi splat inainte de wilizare suplimentaraprivind conjinutul maxim de granule alterate, ‘Art. 20. Fiecare tip i sort de agregat trebuie depozitatseparat in silozuri previzute cu platforme betonate, avind pente de seurgere a ape si pret despitori, pentru evitarea amestcari gi impurifcaii agregatelor. Fiecaesiloz vai inscripjiona utipul si sursa de material pe cael confine. Se vor lua misuri pentru evitarea contamindri cu alt materiale gi menineres unei midi scSzute. ‘Art. 21, Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi insoyit de Declrata de conformitate cu performanjeleprodusulu. Sitele de control utlizate pentru determinarea granulozitii aregatelor natural Sunt conform SR EN 935-2, penra stil do ste de baat + serul de site 2. Fiecare fot de material vor fi ‘nao de declarayia de performanj mpreund cu rapoartele de incercareelberate de un aboratoracreitt ‘Art. 22, Se vor efetun verifitr ale caractersticilor prevzate fn tabelele 8, 9, sl], pentra ‘care lot de material eprovizionst, saa pentru maxim: ~ 500 pentru pets sorta gi petrisconcasa; = 200 tpentnsnisp natural insipobfiaut prin concasarea agregatclr de balaticr®; = 500 pentru nisipul de concasare(obfinut prin concasarea apregatelor de carer; 1000 t penta ecb, __ SaSectiunea 2 Filer ‘Art. 23, Filenul filer de calear, filer de eretisi filer de var stns in pulbere)trebuie si corespund prevederilor SR EN 13043 gi STAS 539. Art. 24, La aprovizionare, fileul va fi insofit de Declarasia de conformitate cu performaniele produsuli si se va vrifica obligatoru graulozitatea si umiditate pelo, sau pentru maxim 100, Art, 25, Nu se admitefolosiresalor materiale ca inlocuitor al tileratu (filer de ealer, filer de cre fle de var sins in pulbere) Art. 26. Filerul se depoziteazin silozuri cu inctreare pneumatic. Nu se admitefolosire filerului aglomerat, Sectiunea 3 ‘Lianti ‘Art. 27, Liani care se utlizene Ia preparara mixturilorasfaltice sunt ‘btu de clas 35/50, 50/70, si 70/100, conform SR EN 12591 + Anexa Natonalé NB yi ar.29 respestiv ar. 30 = bitum modifica cu polimeri:clasa 3(penetatic 25/55), clase 4 (penetrate 45/80) si clasa S (penetrate 40/100), conform SR EN 14023 + Anexa Nofionalt NB gi rt. 20. angi se sclecteaziin funjie de penetra, in concordanja cu zone climatice din anexa A, s1 ~ pentra zonee cae se uilizeaza bitumurile 35/505 50/70 si bitumuri modifiate 25/55 gi 45/80; pentru zonele reci se uilizeaza btumurile S0/70 sau 70/100 si bitumnuri modifica 45/80 sau 40/100 ex penetrate mai mare de 70 (1/10 mm); pentru mixtuile stabilizate MAS(tip SMA), indiferent de znd, sutilizearbitumurile SO/70 bitumuti modificate 45/80. Art, 28, Fata de cernjele specificate in SR EN. 12591 + Anexa Nafionala NB, gi SR EN 14023 + ‘Ancxa Nafionala NB, btumul ebuie si preznte condita suplimentard de ductiitat a 25°C (determina conform SR 61) magi mare de 100 em pentru bitumal S0/70 si 70/100; + mai mare de 50 em pentr btumul 35/50; + mai mare de 50 em pentr btu 50/70 imbatrnit prin metodaTFOT/RTFOT": ‘mai mare de 75 cm pentrsbituml 70/100 imbstrnit prin metodaT FOTIRTFOT™, ‘mai mare de 25 em pentrs bitumal 35/50 imbne prin metodaTFOT/RTPOT! ‘Art. 29, Bituzul stir neperafinos si bitumul modifica eu polimertrebuie si prozntoo adezivitate de minim 809% fh de agrogatele naturale uatlizte la Tueraea respective. In eaz contra, se adtiveszd ou ‘agen de adezvitte 6 ae‘Art 30, Adezivitmea se determin prin metoda spectrofotometricA conform SR 10696 s/sauS 12697-11 sau normativul NE 022, uml, bituml modiieat cu polimeri si bituml aditvat se depo-eaza sepaet, pe ipuri de bitum, in conformitate eu specifcaile producttoralui de bitum, respect speifcailortehnice de ‘depositare ale stajilor do mixtriasfaice. Perioade gi temperatura de stocare va fi aleastin functe de specfiaile producttorusi, asl incdt earsctersticile nile le bitumului s8 na sufere modifica Is ‘momentul preparrii mixtur. ‘Se recomands a la stocare temperatura bitumului si fie de 120°C..140°C, iar cel modificat de ‘minimam 140°C gi recireulre 20 minute laincepuul lel de Wer Art. 32, Petru amorsare se utlizeazAemulsi bituminoasecatinice cu rupee rpida conform SR 8877-1 i SREN 13808. Art, 33, La aprovizionare se vor verifica datele din Declaraia de conform tate cu performanjele rodusli s¢ vor efectua verifcri ale caracteristellorprodusulu, conform a. 28(penteubitum sbitum ‘moles si ar.33 (penta emulsi bituninoase) petra fiecare lot provizionat, dar ms pentru mai mult de: = 500 bitum/bitum modifist din acelayi sorment; 7100 emulsie bituminossa din acelagi soriment Sectiunea 4 ‘Aditi Art. 34.n vedereaatingeriiperformantelor mixturilorasfaltice la nivelul cerijslor se pot utiliza adit, eu carateristic declrate, evaluat in conformitate cu legislaia in vigour. Aceyt aditvi pot fi fadiugiti fie drcet in bitum, cum sunt de exemplu agen de adezivtate sau aitvil de marire a Terabe fn mixtura axles, cum sunt de exemplu fibrele minerale sau orgmice, polimeri et. ‘Art, 35, Conform SR EN 13108 - 1 art3.1. 12 aditval este x material component care poate ‘i ania tn cant mil tn mixtura asf, de exemplu fibre minerale sau orgaaic, sau de asemenea ‘polimer, pentru a modifica carocterstiile mecanice, lerabilatea sau culoarea miztwrit asa” Fafa de terminologia din SR EN 13108 ~ 1, fm acest caiet de sarcini au fos: considers aditvi gi produsi ere se adauga direct in bitum gi care nu modifica proprietiie fundamentals ale acestua Art. 36, Tipul st dozajuladitivilr se sabilese pe baza unui studi pretiminarefectat de catre un laboratorautoriat sau acreditat,apreat de beneficiar,fnd in func de realizarea cernfelor de performany specifica ‘Art. 37, Aditvi ilizyilafbricarea mixturilor asflice vor aves la bazd un standard, un agrement teinic european(ATE) sau un document de declare gi evaluare a caractersicilorreglementat pe plan nafionel, cum arf agrementul ten— CAPITOLUL 0 ‘MIXTURI ASFALTICE.CONDITI TEHNICE, Sectiumea 1 ‘Comporitia mixturilor asaltice Art. 38, Materialle uilizate Ia favicarea mixturilorasfaltce sunt bitumul, bitumul modifica, civil gi materiale granular. Art, 39. Materialele granulate care vor fi tliat la fabricarea mixturlor afaltie pentru drumusi sunt prezentate in tbelul 12, abel 12- Material granutare wtilizate la fabricarea mbeturilorasfatiiee ier] "Tipu winter astaice ‘ iiuson 48, 8-125 su 8-16 1, stu astiistsabiinté MAS (SREN [iM nt [aioe Ne MsawtasticspomaMarcnen PBOEERETE 2 fate i cone nt 02s ribluris sort 4-8; 8-16 +. ocnasc mapa Ban SR EN 816-1) [ninpdecnemre sr 4 iuiiso oR 3 aw BI ‘4. beton aso sip de concsare sort 0-4 [pero asta BA (SREN 13108-1) ee ier vt val etry concasal son 8; 816 ton asf cu peri cones BAPC (SR EN mea 3108-1) pet [criblar son 44; 816;1620 sau 16:20 «¢. [Pston asic desehis cu cribiurt BAD (SREEN | Nisip de concasre sort 0-4 Is108-1) sip natural ort 0-4 ile jeg Conese art 18, 16, TED Facto sfc deschis cu pieigeoncasst BADPC| isi de concsare sort +4 (SREN 13108-1) sip natural ort O-+ ier "Bion sie desis cu pevisorin BADPS Peis sore B16, 160 (SR EN 1310841) si de censure sort O-4 rina OVETREZNSRNNNIOE na et ert So|sarobat bitaminos cu eiburs AB (SREN 3108-1) | arobt bituminos cu perp concasst ABPC {SREN 13108-1) eigen 48, 816 Gav 16313 1, Amotersitumizoscu pes sora: ABPS sip de concesae sort Ot Nii tural ert 4 (port [REN 13108-1) ist eu nip de concasare) er Art. 40, La mixturileasfalice destnatestratului de uzuris la betounele asfiltice deschse pentra straul de lgitur se floseytenisip de concasare sa amestec de nsip de concasare cu nisip natural. Din famesteeul total de nisipur,nsipal natural, estein proporie de maxim: < 25% pentru BA + 50% pentru BAD,BAD PCBAD PS, ABPC Pentru mixtiile asetice tip ABPS, destnate statu de baz, se folosete nisip natural sau amestec de nisip natural, cu nsip de concass| in proportievarabl, dupi eaz [Art 4. Limiteleprocentelor de agregate sunt conform: “tabelului 13 pentru mixtur afaltice tip betoane asiltice, destinate straturilor de waar, legitura si baz; ~tabelulu 17 penta minturile asic stablizate, ‘Art. 42, Curba granulometrict a amestecului de agregate naturale, pent fecare tip de mixturt sili, va fi cuprinsdinlimitele prezenate in tabeul 13pentru mixturl ip beton asf, in tabelul 14 petiru mixturile asfltce stbilzate a in tabell 19 pentru mixturile asfalice poroase. ‘Art, 43, Conjinutl optim de lant se stabilest prin studi preliminare de laboraor, de eitre ur laborator de specialtat autoriza! sau areditat jindndeont de recomandirile din abelul 0 fn cazul ineare, din tuiul de composite rezult un dozaj optim de lien in afaralimitelor din tabeul 20, acesta mu va putea fi acceptat deci eu probare proiectantulu ga benefciaruli ‘Art. 44 Limitele recomandate peste confinutal de lant, Ia efectuarea studilorpreliminare de Jaboraorin vederea stabil confinutuhi optim de lian, sunt prezetateintabelul 13s aun vedere o mas volumnied medie a agregatclor de 2680 kg/m Pentru alte valor’ ale mase volumice a agrezateor, iitele ‘onfinutl de bitum se caleulea2't prin coreciacu un coefcient a= 2650/4, unde , este masa volumic& Teall (Geclaraté de producttor si vertical de laborstorul Anteprenorulu) a agregatelorinclusv filer (fredia ponderata conform fracunilr uizate la compozitic), in kg/m'si se determins conform SR EN 1097-6. 2Art. 45, Reportl filer - lant recomandat penta tipurile de mixturi afltice cuprine In caiet sie conform tabclul 21 terme filer in acest context eprezentnd frectiunea 0... 0, mm, ‘Art. 46.n azul minturitrasflticestabilizat cu fibre sau granule cu celuloz8,acegtia se wing conform agrementelortehnie precum si zeglementrilorteice in vigoae pe baza unui studiu preliminar de laboratr. Art, 47, Sabiliea comporitici minturiloresfaltice In vedereaelaborri eet de fabricate e va face pe baza prevedeilor acestui caiet de sacini. Compoziia de fabricaje va cuprinde veriticarea ‘cracterstillor materalelor componente (Sefunel), stabilires amesteculi gi vaidareeacestuia pe baza ‘ester iniiale de ip (Yabo 35), ‘Art, 48. Formula de compozitie(rejets) va fi stabi penta flecare categorie de mixta si va sustinat de stile slncertrileefectuat, impreuni cu rezultaele objinste. "Aceste studi comportsincercisi pent cin conjinutur de lant repatizate de o parte si de alta @ confinitlui de lint recomandat (calcula), dar nu in fara limitelor recomandate eu mai multde0.2%, confor Tabel 35, Art, 49,In exceutc, este obtigntorle wanspunerea compozitic pe sale, exea ce const veriicart ‘respects comport! safc, verificareacompozite ia caractersicilor mixturi elizate. Art, 50, in tabele urmitoare (13.20) sunt prezentate confinutel granulometic si de lisny ecomandat peru mixture afaltee: 13. Limitele procentelor de agregate i ler. 14, Zona granulometict« mixtuilorasfaltice gi anrobatebituninoase. 15, Sera de baz plus seri 1 pentru MAS. 16, Seria de aca pls seria 2 pentru MAS. 17, Limitele procentuale i zona granulometic8 pentru mixture asfatice tbilizate 18, Tabel 1 SR EN 13108-7 19, Zona granulometrca a mixturlor asfaice poroase MAP 20, Coaginutulrecomandet de int 3‘86. Dani Buiding Boeesoatcncegest t us teat de ewe * wm [oe] an parc | nao are] mars | “| Bs [te |e ve] oP | sas oe : I [? [eens . - 5] St inane |S HT 7 ears meee] ee foun | > a aa 1 peste fmm, % } ate neens] PP > aa avai | Tabet 13- Limitele procentelor de agregate $1 fller altice tip betoane asfaltice si enrobate bituminoase Tabel 14- Zona granulometried a mixturlior ccuatistcs | mans | margparcis | nants | sapzosapecznsapesze | aBecsts | Ames 16 18 90.100 90-100 73.90 74.97 Bs 0.108 90.95 792 5674 — : 70.85 6.88 ei 40.60 - as] 4 266 2.56 39.83 28.48 anes 2 35.50 30.30 7.40 20.38 20 L 2438 m2 231 130 1439 015 5.16 als on 5.10 32 0063 5.10 [ro 79) 3 2 Mixture asfltice tip MSA (beton asfultc eu contintrdicat de mastic) se resizeazi conform prevederilor SR EN 13108-5 s se ullizeaz4 in principal pentru stature de rulare.CCompofia mixturlorasakice tip MAS trebuic s se stueze i lima zone de gran ‘ ‘lcatuite din seria de baz plus seria | (tabelul 15) sau seria de baza ps ria 2 (tabelul 16) previzute Tr tabelul I sau tabelul 2 din SR EN 1310855: Tabel 15.Seria de acd plus seria I pemiru MAS Tabet 16, Sertu de bus plas seria 2 pence D4 ae) [80 a Ts Te 20 Teer prin sit, % din mas 14D. 100 [00 [100 Too [100100 D 90,.100-[ 90.100 | 90.100, 59..100 | 90.100 | 90.100 2 20.40 [0.35 [15.30 15.30 15.30 1.068 3.14 [5.13 [5.213 5.12 Sul abel 17- Limitele procentuate gi zoma granulometrica pentru micture asfalticestabiliza ‘Sot de ward Caractories MASS, MASIC Traci de agegat naturale dia amowtcal al Tiler fasion dia sip ub 0,1 | 3 mm, % LL ler 3 sip aciunes 01-4 Diferena pn Crib cu dimeosunes peste 4 mn 6 OB [835 2. | Granlomerie, weer peste eu ochiu plate Sita de 16 0m 10 30,100 Sits de 12,5 30.100 = Sita de § mm 30.70) a Sitade4 mm 27.40) 23.37Sade? mm Sita de 1 mm 16.22 Sita de 0,125mim 9.14 Sia de 0,063 i a2 ae supr asfaltice drenante (poroase) MAP conform SR EN 13108-7, sunt uilizate pentru straturtile ‘Mixture pentru acest betoane asfaltve va fi preparaaastfel incat 8 aiba un confit rdicat de goluri care stasiguretrecrea ape’ is aerull in scopul dea se asigura mixturii compacta caactristci de Arenablitate gi de reducere a zgomotul. Tabeltl I din SR EN 3108-7 stabilertelimitele de grmnulzitate pentru betoanleasfaltice drenants Compozitia stabil prezentam ma jos: a mixturi asiltice drenantetrebuie safe in interoralacesei zone de granulozitae go TTabelui I zone de granulozitae recomindate de SREN 13108-7 compozitiei betonului asic drenant(porouse MAP) Tabel 18(Tabel 1 SR EN 13108-1) Sith Trecera pin i, em) ‘in masa 14D. 100, 50105 2 5.28 0.063 200... 100 Tabel 19- Zona granulometrica a mixturdorasfaltice poroase MAP 16, propusi in precentul calet de sarcini Sie x ociur 2m ea 2an Dosim “Trecer, % 10 30.100 3.25 2210 Continutul recomandat de ant la misturileasfolice este pretentat in rabelul 13 abel 20- Continutrecomandat de Nant ‘Confit de Rant, ‘Tpal statu ‘Tipu mixtart astaice “eee 37 60. fase 59 wari (rulare) BARS 30 Ban, 60 fsa to; 31> IMar i6 “ jaD20 n tet ide, ADPCIE a roe [nrc sis ‘0 ta IABPS 31.5 Tabet 21- Reportal ilertiant reer | Tipaltra ipa mixer asaice Tico sae gos Fetoaneastatice AZ| | fate naire) ton mie plete Tas iar iAsi2s abies 16 Vina [iar atid porous 10.38 Hcionne asfaicdBAD20, 2. | tgitura cinder) —fleschise 1ADPC2D 10.231 [paDps20 arobat Bituminot nae 2% bat Sectiunen 2 Caractrisicile fiieo-mecanice ale mixturilorasfaltice ‘Art, 1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asflice se determin& pe corpuri de probit conferionate din mixtur asfltce preparate in aborator pentru stabilireadozaeloroptime(incerciiiniiale de tip) si pe probe prclevate de la malaxor sau dela astermere pe parcursul execu, precum si din strturile {mbrickminjlor gata executate ‘Art. $2, rolevare probelor de mixturasflice pe parcusul execufielIueririlr, precum iin staul gata executa, se efectueazA conform SR EN 12697-21.Art, 53. Caracteristcile firoo-mecmice ale mixtuilor asfaice de tip beton asfltic trebuie s8 se Sncadreze fn imitele din tabelele 22, 23, 24s 25 Art, Caracteristcile Marshall ale mixturilor afiltice se determin conform SR EN 12697-6 gi SR EN 12697-34 gi vor respecta condi din welul 22 “Absorbfia de apf se va efectua confomn metode din anexa B la nonmatival AND 60. Sensibiltates la ap se determin coaform SR EN 12697-12, metoda A si va respecta conditile din tabelul 2, Tabel 22- Caracteristict ficleo-mecanice deter sate prin incercari pe eilindrit Marshall. ngs pe gent citi ip Marsal ne] Test, [sane] apr] abr ua | ere | tttice Sia 60 °C = |S KNimm, de apa % 2 ic | ty | int a wate [ost |iss0] a6 | is.sa | 0.90 Sohapis—Passis- iso [ai cm (hae 4 fren | 50.13 | 14.40] 12 | 15.60 | 0.00 fanesie hts hans | Art, $8, Caracteristicile Rizico-mecasice ale mixturlor afaltice determinate prin incerctr dinamise se ‘vor incadra in valorile limits din tabelele 23, 24, 25, 26 gi 27. inereiiledinamice care se vor efeetue in Yederee vetficiii carscteristclor fizio-necanice lemixturilor asfatice reglementate prin prezentul snormativl AND 60S sunt urmaoarele: wi Rezistena ln deformafii permanente (incercarea Ia compresinne cclcssi incererea Ia omieral) reprezentat prin + Viteza de fai $i flail dinamic al mixtutiastaltce, determinate prin ncercarea la compresisne cielca triaxial pe probe cilindrce din mixtura asfltcd, conform SR EN 12697-25, metoda B;© Meza de deformate $f adéncimea fagayulu, deweninse pi inceatea de untens) onieeyonate tr labortor sau prlovate prin tire din saul raza (art), cofarm SR EN 12697-22, dispozitv mic in ar, procedeul B; — Rezistenfa la oboseali, determinata conform SR EN 12697-24, fe prin Incercarea Ia fntindere inizectl pe epruvete cilindrice snexa F, fe prin celelalte din cadrl netodelorreglementate de SR EN 1269724 — Modulul de rigiitate,dcterminat prin incercarea Ia sigiditate « uni probe cilindice din mixta asfltica, conform SR EN 12697-26, anexa C; ~ Volumul de goturt al mixtusissatioe compactate, determinat pe epruvete confectionate la presa de compactaregitatore, conform SR EN 12697-31 Tabe\ 24- Caracterieticile méxturilor pentru stratul de wrurd determinate prin incercd!dinamice, Nrew carnctrintcn age wer MLV srcirniel pe indi confejonaila prea grtarie alm de ger la 80 gril, maxim = @ Pesena i deforma permanente ha] dnamie) 12 eformatins 50%, 300 KPa 1000 input in, in snoo0 | 20000 itr de deforma SO, 300 KPa! 10000 impair, ilciiamacim | 2 13 oda de rg 20°C, 1245, MPs, lo aa [ae 2, _[arseteritel ppl cofetionae i borate su pe caote in imbreininte Pein la deforma permanente, 60°C (rser)) a Vitec de eration, 1000 lta os as = Adina gag, dn gesinen nal robe, _ s z abel 4- Caracteristicile méxturilor pentrs stratul de legaturt determinate prin incercdri dinamice eer Caries egatur las tend drum, 1 [Carnet pe tind confoiona ta prea gatorie 1.1 elu de goat a 120 grat, % maxim ~ 35 Tas 1a [Reta a dformafi permanent (0a dinmie Soo sa 000 Fy“Rte AC, SEP TH pl, wan = ites de defomaie bs 40°C, 200KPe 91 1000 input minty, asin 2 3 1.3 [Medd rig a 20°, 14 ms, MPa, eT <0 essen I oboseals, prob clinica sole ie Wades Inde 1.4 Nami minim ella pi sel 15°C 400 00 sao000 | r Rerncgan obo proves eapeolalesauprismatca 10% nin) — 2 100 19 Tabel 25- Caracteristcile misturilor pentru stratul de bard determinate prin tncercdri dinamice “Mistara asf pentr strat de Neer. Carscteratlea Jegatard las thai dram ci) mv 1, aractersticl pe cilinde confection a presagiratore “Li Volum de gor, 120 gira, % maxim 7s og VRezstenga la deformail permanente (Naaj amie) va og mini PC SK 10 fart 7A} aye won JP > vita de defommaie a 4°, 200KPa gi 10000 impaluriy > ila, maxim 13 [Modula de rigiitaie te 30°C, 12 ma, MPa, mii 00, 300 TReritenfa Ia oboseal, proba clindrict solicit Ta ining 14 |isivett Namie minim de sari pnt a saree la 15°C 500 000 400 000 2, tent obs epee apn a rman 1 ‘0 12 Not: Valorite modulilor de rigiitate determing in laborator,previzii tn tabelele 23,24 2, sunt stabil ca nivel de performanié minimal pentru mixture analizate sinu sunt identici cu valorile ‘movulilor de elastctate dinanied utiliza la dimersionaeasistemelorruiere conform Normative PD 177 "Normativ pentru dimensionaeasistemelorratiere suple si semirigide (metoda anata". ncaa ROR Tard Cas ETT enema sensArt, S6.in cazul in care mixta pentru stratul de uzurd va fio mixtur stabilizat, aceasta va condi din tbelele 23 26 Art, $7.Epravetele Marshall penta anslizarea mixturilorasfitice tip MAS se vor confeetiona conform specticajilor SR EN 1269730 pia apicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvet ‘Volumal de goluri umplut cu bitum (VFB) se determin conform SR EN 1269-78, Sensibilitatea la ap se determing conform SR EN 1269712, metoda A. Testu Shellenberg se efectieaza conform SR EN 12697-18. Le mixturllor asfaltce stabilizate (SR EN 13108-5) Caracteraticn 1 [ohm de got pe clin Marshall 3a 2” Volum de glue umplutc bitun,% 77.88 ‘3 [Test Shelenberg, %, maxim 0. “4 Sensibilitwe a a, mini rm ‘Art $8.in cazal in care mixtura pentru statu de uzurd va fio mixturd poroast, aceasta vs Indeplin ‘conde din tabelele22 si 27 abel 27- Coracteristici specifie ale mixtarilor asfaltice poroase (SR EN 13108-D) Neer Carncteriniea [Wotan de goar a0 gia 2 minim 2 Nolum de solr pe lind Manbal Yinin 3 Pere dematril SR EN 12607.17,%maxim Pe linge prciztile din SR EN 13108-1: 131085 si 13108-7 pentru uilizarea mixturilorrespective la stratrle de ruaze se mai fe ¢ unmatoarelerecomand = Betomul asic rugos (BAR 16) asigurto foerte bund rugozitateasupraefei de rlare, poate Muiliza pe drumurile eu declivita pn la 9% si mai ales pe sectoarele unde exists percol de derapae pe timp fumed, plies, Se flogesteca strat de ura pe drum gi saz din clasele tchnice I cu trafic Important. ‘Betonulasfltic ragos se exactericaz4 printr+un schelet mineral puerie eu un confnut defile i de bitum sezut,prezint cli ale ragoetai superioareceloralte tipur de betoaneasfalice. — Misturleasfatice stabilizate (MAS), ee folosese Ia executarea sratull de uzura pe drumuri de clase Mixture asic stabilize print ‘© Flexibiltate si elascitae la temperatur setzte;1 Stailtate la soticiiei mecanice gi termice; © Rezistena Ia deformasi permanente; = Betomal afte cu agregatl mrunt, bogat in agregatul mirunt,bogat in erfblurse flosse la drumusi obisouite ‘Aceste mixture pot flosi a strturile de uzurd, ladrumuri si tz din clase tehnie HI-IV-V, la eclivitai sub 6%, Sectiunes 3 Caracteristiciestraturilor gata executate [Art $9, Caracteristicile strato reaizae din mixturasflice sunt = gindul de compacta, si absobyia de apt; ~ rezistega Ia deforma permanente; = elementcle oomeirce ale stratul execuat; = caracterstiile suprafefe!imbeic&minior bituminoase execute Gradul de compactare, si absorbtia de api Art 60, Gradul de compactare reprzinidraportl procentual dintre densitatea aparentl a mixturi asfltice compactate in strat gi densitatea gparentl detemminalé pe epruvete Marshall compactate tn lborator din aceeasi mixturdasfltc8 prelevat de la astemere, sau din acceasi mixturd provenit din carte. ‘Nota: Densitateaaparenta se termini conform SR EN 12697-6. Epnivetele Marshall se vor confectiona conform specificafilor SR EN 12697-30:2012 pentru tote ‘ipurile de mixturiesfiltice abordate in normatival AND 605, eu excepfia mixturilorasflice tip MAS pentru cate se vor aplica75 de lovituri pe ficare parte a epruvete Art 61, Densitate sparentl s mist asfaltice din strat se poste determine pe earotepreevate din stratl gat executat sau prin msurtri i sit cu echipamente de misuare adecvate, omologae, la minima 7 ile dupa astemere. Art, 62Jnceretrile de laboraor efectste pentru verficarea compacts constau in determinarea easitgi parent ga absorbed ap pe pltcufe (100 100 mm) au pe carte clindrice eu diametral de 100 mmm netlburate. Art. 3.Condiiletehnice pentru absorbjia de apisi gradul de compactare al sraturilor din mixtur asfaltce,cuprinse in normativul AND 605-2013, vor i conforme cu valorile din tabelul 28. Tabet 28- Caracteristlelle straturitor dim mixturiasfaltice [Be ‘Kosorttie de api, | Grad de compucare, steatulat cue a ‘Tim 2 ‘Tre: svgeREDNEAUN oN lanes keane esos Mes BaeGardai abiiata MASI; MASI [ton afalticrgos BAR 16 3:6 97 intr asfalice poroast MAP 16 - 97 Beton asic BA 12.5; BA 15; BAPC 16 23 97 96 36 2m asic deschis BAD 29; BADPC 20; jsapps20 |Aorobat bituninos, AB 3.S;ABPC 3-5; ABPSSI.S la] |nlele le Rezistenta la deformati permanente stratuli executat din mixturi asaltice Art. 64. Rezisenja la deformafil permanente « statului de uzurd executat din mixtui asfutce se verified pe minim douk carote cx diametral de 200 mm prelevate din statu executat, la eel putin 2 zile upagemere Art. 65. Rezistena la deformati permanente pe carote se msoaré prin determinarea vitezei de eformatie la omieraj sau adéncimmea figagui, la temperatura de 60°C, conform SR EN 12697-22. Valorie ‘admisibil, in Funcie de afc, suat prezentate tn tabeal 23, Elemente geometrice ‘Art. 66." Elementele geometrice gi abaterile limit I clementele geomesrice trebuie stindeplineascacondjile din abe'ul 29 ‘abel 29- Elementele peometrice i abaterilelimitd pentru straturile exeeutate din mixturl asfaltice ‘Coadide | Abatrlimia bead mise a Blementerometie sdmsibtttemingem) _slementle geomerice Srosnes minima a seal sadn attra konpacta cm, min ‘mins de posinee st de vart Mining prevent In anal deni 125 m0 40 roi pet fare sat 1 Fosgate deinin 16mm 40 | std epi 50 consis mot de rane de maxim 20 mm spingorea luce strat Se bas T[Litimes pi carol Profil rnsversal poi 2mm 9 Profil ansversst sb fom 5,0 mm al de owl proialr in aliniament scopergcoaformSTAS opinjn coke Tae afro 363 azar specie pant nica <% m% Prot loogindinal Deciviate, 9 maxi 5.0mm fide cote profile ‘4 sutostazi project, eu condita respect DN pasull de poictareadopat Dec mai mari pot fprevizte namsi cu scordul Benefsarlu si asigurarea mlsurilo de sigan crue (Caracteristicllesuprafe(ei straturilorexecutate din miaturi asfaltice Art. 67. Caractersticile suprafeei seatulor de uzura executate din mixturiasfice gi condtile ‘ehnic eae rebuie st fie indeplinite sunt conform tabelului 30. Verifcari ale uniformitiit in profil tansversl si longitudinal se vor face prin sandy si tn cazul stmaturilor de bazisilegitur,Inante de atemereastratlui superior. Acestea nu vor depisi Sram. ‘Art, 68.Determinarea caactersticilorsuprafeeistraturilor exceutte din mixturt asaltice, se efeeweaz4, pent: ~Sratwzur (alae) cu minim 15 zl inane de recep a terminarea luersilor si nantea receptiei finale -strat de legiturt si stat baz insinte de asernerea stratulu urmitor (superior). Condi de aise Neer Ccaractriaten Trait antec] _ Mth deacerare ent hice fe ate profit oid are pend masuree dc de planets, 1, kr; fic plana hon deat cia tt 25 pametrte severe 10m 1m arc vor detemin puncte de rama de hte It ~ erm delat tenia 1V cram de ca tee V se aon ea aan cenalest rat etna besos enna : as on sees [ -emesreer 23 a, 2 — San 3 Planetatea m prot a ao pmologate sau metoda a ETT os essa wm rovnose coins 5 Sma a _ [iene carer soe Sas 2 cane : = (aan anata soe faster | a sanecmemmo |, em = drvmur de la tehnich IV-V_ | 2st _ Van papa arora 5 lbone poroase, deschise,slefvite_ NOTA Planeitica in pros longidinal se determina fie prin masurarcaTndTooTa Ge planeta TR, fie prin misurarea deniveliilor sub dreptanl de 3m. "NOTA 2 Plancitate in profil transversal este cea prin care se constatl abuter de la profil transversal, parti figagclor gis face cu echipamenteelectronice omologate sau metoda sablonuul "NOTA 3Pentru verficarearugozitji se vor determine att aerenja prin metodacu pendulul SRT its adincimea medie s macrotextur ‘Adincimea texturl se determing prin metoda volumeticd sau meoda profilometica Aderenja Se determin ex metoda cu pendulul SRT-In kz de Ikigiu se determing aderenta cu pendulul rite oan: ope Romanoact nu exit alte precizg in caietal de sarcin,aderena supafeei se determin cuaparat alegind 3 sectoare reprezentative pe kmiérum. Pent fecare sector se aleg 5 sectiuni situate la distana de S..10 m nie ele, pentru care se determind rugoctatea, in puncte situate la un metry de marginea piri ‘carosabile (pe urma roi) si lao jumstate de metra de ax (pe urma of). Determinarea adneimi macrotexturit se face in aceleasi puncte in care s-8aplest metoda eu pendulCAPITOLUL IV PREPARAREA $I PUNEREA IN OPERAA MIXTURILOR ASFALTICE, Seetiunea 1 Prepararea 9 transportul mixturilorasfaltice Art, 6% Mixturile asfilice se prepartn instalaji prevazute cu dispocitive de predozare, uscare, resortare si dovare gravimetricd a agregatelor naturale, dozare gravimetrca sau volumetrica a bitumului $i filerului, precum si dispozitiv de malaxareforatt a agregatlor cu lanl bituminos. Veificarea funetionici instalafilor de producere a mixturi asfalice se fae in mod periodic de cate personal de speiaitae conform ‘unui program ce Intejnerespecifieat de producatorul echipamentelor si programului de vrificaremetrologic al dispaitvelr de masuragi contro Certfcaea capabiliti instaleiprivind calimten fabricate si condiile de securitate previzte de Directiva 89/655/CEE se face cu respectarea tuturor standardelor si reglemontrilor nationale gi europene ‘mpuse. Se recomandt efeetuarea inspectieltehnice a instalaii de producere a mixturiasatie la cald de cite un organism de inspctie de tert parte, organism acreditt conform normelor in vigoare Control produce in fabrea se face conform SR 13108.21 Art. 7.Temperaturileagregetelor natural, le btu ale mixturi asiltie la eirea din malaxor se stables nice de pul Hani conform tabellu 1 sa confor specifier production), cu hn epee marine ale stn uns inalpi e as tenperatleminies folie ia lve. In cal wii unl ium modes, «unui btum dur sau a edivilor, ptf apiate {tmperaur dist In acest ea aceasta rebuie se documenta declraa pe maresulreglenenit Tabet 31- Temperaturl la prepararea mixturiiasfatice [ip itu] Bitum Teregaie | Betoane | MAS WAP ‘Misturd asfalticl la fesirea din Temperatura, °C 3550 | 150-170 140-190. 10.190, 160200 150-180 50-70 130.170, 140-190. 140-180. 150-190 140-175 "70-100 150-170, 140-190 140-180. 140-180 140-170, a‘Art. 71, Temperate mistutasfltice la igi ‘concrete de transport (distanjasimijloace de tanspor) gi condi climative s& fe asigurate tempera ‘agterere si compacta conform tabel 3. Art. 72. Se interziceineSlzirea agrogatslo naturale gi a bitumului peste valorilespecificte tn tabel ‘31, im scopul evitri modifier caracteristicilor liantului, tn procesul tehnologic. Art. 73 Trebuie evita inSlziteaprelungit a bitumuluisaureinedlzireaacceias cantt de btm de ‘mai multe oi. Dad tcui din punct de vedere tehnologic nua putt fi evita reincdlzireabitumulUi, atunci este recesari determinares penetrafici acestia. Daci penetraja btumului nu este corespunzitoare se renunya Is vilzare ‘Art, 74, Durats de amestecare, in funcie de tpulinstalaje, tebuie si fle sufciemts pentru realizarea ne} anrobiri complete si uniforme a agregatelor naturale ia flerului cu iantal bituminos. ‘Art, 7, Mixturileasflice excentate la cald se transport cu autobasculanteadecvate, acopeite cu prelate speciale, imediat dupa incdreare wrmirindu-se ca pierderile de temperaturl pe tot timpal transportulu, fie minime, Benele mijloacelr de trarsport vor fi curate gi usete. Art, 76. Mixture esfaick prepeati cu bitum modifiat eu polimeri se transport obligatoriu cu sutobascalante eu bena termoizolanta i scopert cu pret Sectiumes 2 LLucrari pregititoare Art. 77 Preitiea satu supot Insite de punerea in oper a mists asfalice {aainte de astemerea mixtuni, statu suport rebuie bine cusat, iar dacdeste cazul se remediaza gi se reprofileazi. Materialcle neaderente, paful si orice poste afeca legtura inte strat suport gi stratul now xecutat rebuie indepirta. {In cazul sratului suport din macadam, acesta se cura se mir In eazul statu supor din mixture asfalice degradste reparaile se realizeaza conform prevederilor normativilui AND S47 Normativ pentru prevenirea si remedierea defecjunilor la imbeacaminjile Dituminoase CCind strtul suport este realizat din misturi asfilioe deschise se va evita contaminarea suprafejel cestua eu impart datoratetraicului fn cazol fn car acest strat muse protejeazA sau mu se acopersimediat ‘cu stratal urmitor se impune eursfarea prin peiere mecanicisi spllae. Dupi curijare se vor verifica cote strtului suport, care trebue sie conform proectuui de execuie. in eazal in care siratul suport exe constuit din staturi execuate din mixturi asfatice existence, aducereaacestuia a cotele previzite in proectal de excoute se realizeazA, dup caz, fe prin aplicaea unui Strat de egalizare din mixturaasfaltia, fis pn trezare,coniorm prevederilor din provecul de execu. ‘Statl de egalizare va fi realizat dn aelai tp de mixturt ca stratul superior. Grosimea acestore va fi etermiatafunctie de preluare denivelirilor existent. ‘Suprafaj stratalu suport ebuie fle uscat Saa? Art. 78, Amorsarea La realizarea stator executate cin mixtur efultice se amorseaz4 statu suport i rosturile de wera ‘evo emulsie bituminoas8 cational cu rupere rapa. “Amorsaea statu suport se relizeaz uniform cu un dispeztiv special, care poate reglacaritates de lian pe metr pirat in Fane de natura statu suport. "Amorsarea se va face pe suprefaja curd uscal, fn faa inisorulul lo distan maxim de 100-m, fn asa fel net asternerea mista sl se fact dupa ruperea emulseibituminoase. Tn funcfe de natura sxatului suport, cantatea de bitum pur imasd dup& aplicarea amorsajh rebuie sie de (03.0.5) kgm. La siraturile exccutae din mixturiasfilioe realizate pe strat suport de beton de ciment sau macadam Jmentat,cénd grosimen tulsa straturilr ruiere din mixtur asfaltice este mai mica de 15 cm, roturile se acoperd pe o lime de minimum 50 cm eu geosinttice sau alte materiale agrementate tchnic (conform proiectului de execute) TIncazal in care strate suport de beton de cimentprezint fisuri sau crpaturi pronunate se recomandt remedisrea defecfunilor din strctua ratiert existent sau scoperitea total a zonei cu mariare sau mitt tsfaltice (antifisurd) in grosime minim de 2 cm, acoperite cu geosinetce, sav alté solute propus de proiecant in urma une anal ze tehnico - economics Secfiunen 3 Agternerea mixturli asfaltice Art. 79. Astmerea mixtuilor asic se face la temperature stratului suport de minim 10°C,pe 0 suprafas seat, ‘Art 80.incazul mixuuilorasalice eu bitum modifiatcu pole astererea se face latemperatur ale stratuli suport de minim 15°C, peo suprafay usta. ‘Art. 81.Lacrrie se inrerup pe vint pute sau plose gi sereiau numai dup scareastratulai suport, Art. 82, Astemeres nixturlorasflice se efctueazA numai mecanizat, cu repatizatoare -fnisoare prevazte eu sistem inet de nivelare automat care esigurk 0 precompactare, Mixtua asflicstrebuie ‘astern continau, in grosime constants, pe fecare stati pe toatl lungimea unei benzi programald a se ‘exeout in ua respective. Art. §3.in cazul unce tntzeruperiaccidentale care conduc Is se&derea tempersturii mixturi rimasé recompacath sccasta va fi Tndeptrats. Aceasta operatic se face in afarazonelor pe care exist, sau wmeaZ@ a ‘se agleme, mixtura asfaltie, Capitul benit Inirerupte se traleaza ca rost de luera transversal, conform prevederilor de la art. 9 ° #0 toners feaitae |Gonform iabel 26 Minturasiicestabilizate — |«=i Fiicomesanice| cprutetc Marshall confor 122 4 volum de glu p lini Marsal tbe 27. ere cla ata eRe 9 verifier pntr ecare 10 000m execs ‘nin. lore onplherrlor cu supra mall [nist de 10000 ecco eriieaenrristni stu a defor permanente pera sat execu: © veriiare pet are 10 000m exeuta tin. Uuorare ical errilr cu supraftt ma nis de 10 000m exout eifcaren modula de gia oveiicare peat Beare 10-000 mi exeutfi | nin: tcrare in carl leer eu supra maiConform tel 25, Stat de bazt nod de 10000? exccuai Toate tipuril de mixirt nfo aba 28 hfe penrw sta do fur, de earl 9 de baz {Conform we 23 pentru ratafToate pure de miu Laecmierj yeas adincime psfalick destnte sali de ign, cu espectarea a 63 smi, pnt drumurile de not hase teh, V.V ‘Werficare clementorgoomatrice ale seater Veter nfo al 28 Frome sate execute S._Wercares supaite sata execu aloe ae 0 [Tonite execute Werfictr suplmentare in sti corte de consid >. erect (beneiie)- Conform solicit coms Eiccven 1 set carte petra fica slice Sectiunes 3 (Control calitatistraturilorexecutate din mixturl asfalice [Art 108, Verifcarea calitiistratulu se eectueaz prin prelevarea de epravet, asf = carote 0 200 mm rentru determinarearezstenje a omits) = caro 0100 mm sau plici de min,(400 x 400 mm) sau carote de O 200 mm (in supra ecivelenté ou f plici menjionse anterior) pentru determinarea grosimii staturilor, « gradului de compactare gi absorbyie, precum sia compecite - la cererea benaficiaruli. Epruvetele se preleveaziin prezenta delegatului antreprenorulu, al beneficiaruui gi al consultantul sau a diziginteli la aroximativ Im dela marginea parti earosabile, incheindu-se un proces etbal, in care se ‘va nota grosimes straturilr Zonele care se sallese pentru prelevareaprobelor sunt alese din sectonrele cele mai defavorabile ‘Art. 109, Verificarca compact statlu, se efectueaz prin determinaea graduli de compactare fn situ, prin inercisinedstrctive stu prin inceresi de laborator pe caro. Incerdrile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactici constau in deverminarea 60%), argla (A < 20%) gI din nisip (N) sensbbile la unezire, Pamanturle loessoide diferé de loessuri prin conjnutul mai mare de nisip sau argia Fracjiunea predominanta praf (P) este sub 60%. La punerea fh lucru a acestor pamainturi se vor respecta prevederie Normativului privind fundarea constructor pe pémanturi sensible la uumezire (PSU) P7, Instructiuni tehnice peritu consolidarea pimanturlor sensible fa umezire C 168, Instructuniie P 70 pentru fundarea pe péménturi cu unftur gi contractii mati (PUCM) gi alte normative tn vigoare. 6 Sie emezopve8 stones "is ops etc am want | gem | anee | Rowe! | wwszor | auovee | au s0De | aug sree | tsar | stom | oprnognn | S608 EUS ur KFS | See seen Semone veh Svs WOH BINSspunteseo puedouc woo paws PEE SVLS uuoju0D sjeayjse; uMUBUIEd ap apINdh 8 qUOBIED ab ae, syuewesesa) nqued aeueIEW4 4.3, Pamantufle rele gi foarte rolo sau Tn cazul color cu densitate In stare us ‘compactata mai mic& de 1. g/eme, vor fi flocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare pe adancimea recomandaté de Studiul geotehnic sau se vor folosi metode speciale de fundare, conform proiectulul de execu. 4.3.1. Dimensiunile blocului de fundatje sunt date pentru presiuni de teren pana la 2.5 kglomt, Pentru terenuri mal slabe so va recalcula latimea fundafei In functie de natura terenulul Natura terenulul gi solufia fala de fundare se va defintiva cu priejul recepfiei pe faza de executie. TTerenuri bune de fundare directa sunt prezertate in tabelul 6.1 din *Normativul pvind aledtuirea si calculul structurior de poduri si podefe de sosea cu suprastructuri ‘manolite gi prefabricate" PD 168, si anume: 1, = Blocut, bolovaniguri sau pitrguri confinand mai putin de 40% nisip gi mal putin de 30% argila 2. - Pémanturi nisipoase, nisipuri prafoase, Indesate sau indesare medie, straturi orzontale 3, « Pamanturi coezive cu plastictate redusa nisipur argiloase, prafur nisipoase gi prafuri avand e < 0,7 sic > 0,5 (In care e = indicele poor $i le = indice de consistent) 4, - Plméntur coezive si plastictate medi nisipuri argiloase, prafuri nisipoase argiloase, avande < 1 silc> 0,5 5, - Pimanturi coezive cu plastcitate mare: argle niaipoase, argile prafoase si argile avand e < 1,1 sile> 0.5 6. - Roci stancoase gi semistancoase in condifle unei stratificali practic unforme Slorizontale 7. = Oriee combinatie inte stratficatile precizate anterior 8. - Umpluturi de provenients cunoscuta realizate organizat, continand mater lorganice sub 5% 14.32. Dac in urma receptiei pe faz rezuit c& terenul de la baza fundatiei podefului nu Indeplineste conditjile de proiectare stablte din tabelul de mai jos, inginerul proiectant geotehnician Tmpreund cu inginerul prolectant poate dispune Imbunstiires fundafiei podetuluiprin tratarea pamantului cu var, ciment, dorosol, etc. sau iniocuirea tui cu ballast, piatré sparta refuz de cur, etc. pe o adancime de minim 50 cm, dupa care se ver continua luerarile. Rezultatele testelor de capacitate portant ge vor compara cu valorie din tabelul de mai jos. ‘can RomnrnTtngb sens Bs Tae“Tabel cu valorile recomandate de capacitate portant la podete Capaciate portant | __1.5iglom™ Zeger Beige Podele eu elemente ip UG | O=H.260m | 5Om C16/20. Elementele prefabricate se receptjoneaza la sosirea pe gantier, pe baza cettiicatelor de caltate gi a veriicirilor cefectuate pe fiecare bucatd (aspect - deniveldri locale, stir, fisuri, erépatur golur, bavuti, zone de segregar, armaturi dezveite- | Incadrarea in tolerantele admisibil). Elementele prefabricate pe gantier pe platforme, poligcane, in atelier, etc. se vor confeciiona pe baza detalilor din proiect si Proceduri de execulje elaborata de Contractant gi cu respectarea prevederilor din STAS 6657/1, din Codul de practicd panttu celemente profabricate NE 013, la elemente cu clasa betonulti 2 C16/20, din Codul NE 012 (CP 012/1) pontu betoane, $i elementele prefabricate pe gantier vor fi insofte la liveare, de certificate de calitate. Elementele prefabricate tiebule s& fie numerotate, pe ele se va inscrie cu vorsea data fabricar gitioul si numarul elementulu, astfe inet 8 se posta constata poziia or in lucrare. ‘4.10, Manipularea, transportul gi depozitarea elementelor prefabricate se face conform prevederilor proiectulul gi procedurior de execute, cel mai devreme la termenul prevazul In procedura si verifcat prin Incercari pe epruvete de laborator. Agstarea felementelor din alte puncte decat cole prevazute in Proiect sau tn Procedura este erzis Urechi, c&rigele sau alte plese de ridicare prevazute, vor avea aceeasl inatime de prindere, admitandu-se ca abateri maximum # 10 mm, Aceste piese nu trebuie = fie Indoite sau résueite tn impul manipuléri, wansportarii sau depozitarielomentelor. ‘renee ROVGTREENSGONS AIO che ets Tre Mapa BAS 3a Cova nae ‘Transportul se va face folosindu-se plese de fae, dstanferi sau rastele, care si asigure men\inerea pozitei elementelor pe tot parcursul, precum gi evitarea deteriorétor. ‘Asezarea elementelor prefabricate In mijjoacele de transport se va face confam Indicailor din Proiect si Procedura de executie, astel incit s& se asigure integritatea celerentelor. Depazitarea In depozitul de produse finite sau la gantier inainte de montare se va cfectua conform indicatiior date prin Proiect gi Procedura de executle,privtor la condi de protectie, de rezemare, numir maxim de elemente depozitate prin suprapunere, ‘elementele agezindu-se la minimum 10 cm de la sol, n sive cu element de acelagi ti: gi astfel ca notarea lor 88 fe vizibila, iar piesele de agatare si fie ugor accesible. Ire ‘elementele din stva se vor prevedea distanteri cu grosime de cel putin 3 em, dar mai mari Mortar M5 - (Rc28 = 5 Nim?) destinat zidarilor si pereurior din piatré bruté sau bolovani avand un dozaj de minim 230 kg ciment la me de rip; = Mortar M 10 - (Rc28 = 10 N/mm) destinat tenculeilor de ciment scivisit,rostuilor din Zidari de piatrd sau prefabricate, umpleri rosturilortuburlor de canalizare, avand un dozaj de ‘400 kg ciment de clasa 32,6 la m* de risip. ‘Cand mortarul se preparé manual, la locul de punere in operd, dozarea se efectuaaz’ cou life, recipienfi calibra, saci. Nisipul si cimentul se amestecd la uscat, pénd la ‘omogenizarea perfect’, pe 0 suprafa{d plana gi orizontala, din scénduri sau panouri metaice. Se adauga apo, In mod progresiv, cu o stropitoare, canttatea de apa strict necesars, continuandu-se amestecul cu lopata, pind la omogenizare. Ciasele betoanelorfolosite la executia podefelor monolt gi prefabricate vor fi specifcate In desenele de execute, Dacd nu existé acest indica, clasele minime ale betoanelor pentru ata din inghet-dezghet cu sau fara agenti de dezghelare, vor ficele din tabelul 4 Tabeblé Cas oe ope oT POT = Tae Descires madula | Gong Pibmraive tavind | Ca nia ve | Sannin oe ‘rennet ‘Sees eure erat | neem | Sipe veri ae ‘Satrate ose cp ate vetcese | caseo.@4st |p Silage seceegame | Comal expense oa cos ‘Ssurbe mode vente | yg oaeeRVoTaesE | congo eas | agp sper oon sepnon “co, Tarai paerich ask | Saree ontrise sins"| COBO@ISE | sp, firaapey codes | poate ra a Fa crea et Soom aeons | son as spate voted ae oo reo ope de 899 “ghee 8 ‘ons Rosita saben teri ba Fea Sec peesecon ausangane “CF In toate cazurile, mortaultrebuie sf fie foarte bine amestecat pentru ca, strans 184 formeze un bulgare usor umezit, care nu curge Tntre degete. Pentru anurite ‘oiosinte, ca mortare pentru protect, pentru mata s.a., Inginerul poate s& accepte gi alte consistent. Mortaru! trebuie sa fe folositimediat dupa prepararea lu, Orice mortar care se va usca ‘sau va incepe sé fac’ prizd trebuie sa fle aruncat gi este interzisé amestecarea Iai cu mortar proaspat. €) Betoane de ciment Rezistenfele minime la Incercarle prefminare trebuie sa fie conform prevederlor din tabolul 4A (pentru gradul de omogenitate I). ‘Tabel 4A Varsta Reaitonfa la comprestune Ninn, minimum Cao cians | ciao | C2500 _| cmar 2.6 pe cob. 70 5 2 2 37 Nota: In cazurile urgente, se poate adopta provizoru (pan la obtinerea rezuitatelor de Incercari la 28 zile), compozitia betonului, pe baza rezistenjei obfinute la 7 zie, daca aceasta atinge col pulin 60% din rezistenfa la 28 zile, prevazutd, pentru cimentur cu Intaire rrormala 4) Refetele de beton pentru elements profabricate confectionate pe ganter, trebule s& alba la baza prevederile proiectului, compozitia betonului stablindu-se, conform Codului NE 012 (CP 012/1), prin incerclri preliminare gi In condijle de compactare (gi dupa caz, de accelerare 2 Tatil) prevazute In Procedura de execulje. Se determina rezistentele la diferte varst, pertru stabilrea termenelor de decofrare, manipulare, livrare, montare, etc., de realizare a Clasei prescrise la 7 51 28 zile, a gradului de impermeabiltate sau gelivitate, etc. Pentru ‘elemente prefabricate cu beton de clas 2 C 16/20 se va fine cont de prevederile Codulul NE 018 pentru elemente prefabrcate. ‘Cand betonul este expus la atac chimio, clasficarea se va face conform indieailor din tabelul2 CP 012/1, Coreziunea daturata cloruilor din apa de mare se va trata conform punctulu 4 din tabel 1eP 012 16Newstel oagny CAPITOLUL II PREGATIREA LUCRARILOR ART. 7. PICHETAREA Se efectueaz’ pichetarea podefelor, Contractantul procedénd, n primul rand, la trasarea axelor lor, legate de axa pichetata a crumului gi de bomele, reperele de nivelment din afara _amprizel, pe baza detalior din proiect. Pichetarea complementara pe care 0 efectueaz’ Contractantul pentru materializarea axelor gi dimensiunilor Iucrdri gi a reperilor de nivelment, se veriicd de oltre Inginer gi se receptioneaz8, incheindu-se procesul verbal de trasare. ART. 8. SEMNALIZAREA $1 VERIFICAREA ZONEI DE LUCRU In timpul executiel podefelor, zona de lucru va fi semnalizaté gi marcaté cu parapeti gi se va asigura diarea circulaje gi vizilitatea, att ziua cat gi noaptea. ‘Dupa asigurarea semnalizari g dirjri ciculafel n zona de lueru, se realizeaz’ masurile de indepartare a apelor meteorice, se curata gi se ranguiesc materiale care pot cadea de pe taluz, se identified eventualele rejele aeriene sau subterane, In vederea proteari lor. Dac’ este necesar, se vor monta pe taluz, plase encorate pentru protediia oamenior in tmpul execu ART. 9. PLATFORME DE LUCRU ‘In cazurile cand pentru executia podefelor este necesara amenajarea de platforma de lucru, acestea se vor amenaa, in functie de condi locale gi conform prevederior din Proiect De regula, daca nu se prevede altel In Project, pletformele de iueru se realizeaza cu lucri minime de terasamente, putnd fi prevazute, cu latime de 4,0 m, ou un strat compactat de 25 cm grosime din balast sau piatré sparta, care se Inrefine pe parcursul executel (cu pana la 60% cantitate suplimentard de balas!) sau cu dale prefabricate din beton (ex. trapezoidale), ‘agezate prin intermediul unui strat de nisip de 6 om grosime pe fundatie de blast ‘Se va asigura Indepartarea apelor prin rigole, ganfurl tehnovogice cu pante de min. 0,5%. ART. 10, PROCEDURA DE EXECUTIE Contractantui va elabora procedura de executie a podefeior, pe care o va supune proba Inginerulu, Inainte de Inceperea lucrailor. Procedura de execulle va fine cont de Ccernfole impuse de proiect gi prezentul caiet de sarcini gi va cuprinde, cel putin, date priving: lucraile pregatitoare; fazele, ordinea gi ritmul de execuie; materiale, formatile de luc gi Utigjele necesare; modul de asigurare a supravegheri lucrfilor, organizarea tehnologica a locului de lucru; detali tehnologice necesare asigurari calli lucrarler, programul de control al cali pe faze si pentru receptia podejelor; masuri de N.T.S. 51S. gi de protectie a mediuli 20CAPITOLUL Wl EXECUTIA PODETELOR ART. 11, PREVEDERI GENERALE Podejele se execut pe baza de proiecte Intocmite de unital specializate de proiectare si se aprobai de cate Beneficia. Pot fi utlizate proiecte, din care se menfoneaza: podete dalate cu infrastructura mono i suprastructura din elemente prefabricate cu lumina de 1,00...4,00 m; podele daiate prefabricate (elevati tip L gi dale In suprastructura) cu lumina de 3,00...6,00 mi; podele dalate Integral prefabricate din cadre Tnchise lip C+T, cu lumii Ue 1,00 yi 2,00 im, pode dala din cadre prefabricate tip 11, cu luminé de 1,00 si 2,00 m; amenajari laterale de extindere a podeelor dalate existente; aipi prefabricate tip A sau elemente prefabricate tip CP (CPs, CPz aripa + timpan la podefe de 1 gi 2 m) de racordare; podete tubulare de 0.50, 0.75 gi 1.00 m racordate cu cap tegit sau sferturi de con. Prolectele podefelor trebuie 28 cuprinda si Normativului P 18. Proiectele ¢ solute de adaptare la teren trebuie s& jiné cont si de modul de intretinere a ppodefelor, pentru functionarea acestora in permanent’ la parametri proiectaf. La’ Inceperea executlei podefelor, Contractantul trebuie s& alba acordul scris al Inginerului, privind eliberarea amplasamentului de toate refelele subterane, receptia‘asaiilor de delalu, Procedura de executie aprobata, utlitajle necesare executiei corecte: utlaje, echipe specializate de lucru, cal gi rampe de acces amensjate faptarea la teren a acestora, conform ART. 12, EXECUTIA PODETELOR Executia podejslor comportd, de regula, urmtoarele uc = daca este cazul, amenajarea une platforme de lucrs “execuia sapaturr = executiainfrastructurlor: a fundalilor gia elevator, ~executia suprastructurilor; = execulia amenajarilor $i racordarilor la capetele podetelor, realizarea hidrizolatilor, & rigolelor si umpluturior la dren, a pintenilor gi pereutlor, a saltelelor din piatrd brut, etc. prevazute in proiect. 12.1. Executa platformel de lucru Pozijia platformel de lucru este determinaté de condiile locale (pantele transversale, ete) In zona lucrlor $i poate fi amplasats pe platforma drumului sau in afara acesteia, La executia platforme' de luctu se vor respecta prevederile dela at. 9 12.2. Execufa sapaturior La executia sipaturllor se va fine cont de urmatoarele: a ran ERR RTCcee ee a) In cazulfundatiorcirecte sau al sapaturor de deg cefectueaza mecanizat gi manual necesitand, dupa caz, spriinirea malutilor i asigurarea ermanenta a covectri sau devieri si indepartari apelor conform proiectulu de execute. ) Tn zonele tn care sunt inglobate cabluri, conducte, in terenuti arheologice, ete. saptturle co exccutd cu reepectarea inetruciunilor date In seri, de untatea tutolard a instalatitor, eventual cu supravegherea delegatului aceste unit. In eventualtatea in care, la executarea s8paturior se inidinesc refsle subterane (apa, gaze, electice, etc.) neidentifcate prin proiect,trebuie Iuate masuri pentru protejarea acestora ‘impotiva deteriora lor, protejarea oamenilor, oprrea lucrarilor si anurfarea beneficiaruui pentru a lua mésurile necesere, lucrul reludndu-se sub supraveghere, dupa eliminarea ‘eventualelorpericole 6) La executia sépaturlor in piménturi sensible la umezire sau in pamanturi contractile, se vor respecta 3 prevederile Normativuui P 7 si respect Instructiunile P 70. 4) S8patuile £88 spriinii sunt admise pentru adancimi mici (max. 4,00 m), numai in terenuri stable, faré supreumezi fré cpaturi sau expunere la vibrati, ir tn limita prism de rupere posibila,s& nu se crcule si s8 nu existe supraincércéri date de depozite de materiale, alte incre SApaturile faré sprint, pot fi executate pana la adéncimi de 1,0 m in péméintur plastic vartoase gi nisipuri neuniforme in stare indesat8, ¢) In terenur instabile, pentru asigurarea secure oamenir, evitarea ebulmentetor, etc si ferenuri stabile cu adancimi mai mari decat cele dela pet. d), se pot exccuta spriniri cu sustinerijoantive sau cu interepati care ns, in functe de natura terenului nu pot depasi dubil lafimi media elementelor de sustinere. Sapaturile cu sprini vor fi execu‘ate numai pe baz de proiect de execute 4) In terenuridificile (loess, argile contractile, etc), afdnate sau cu infra de apa sau cu condi locale deosebite, indferent de adéncime, sprintle se realizeaza pe baz de proiect de cexecutie, cu cadre $i dulapi vertcali sau cu incinta de paiplange sau cu chesoane deschise, care formeze un perete continuu si etans. @) In timpul execute! sépaturlor, la ad@postul sprininlor, canform proiecteor, cconducatorul punctlui de lueru va urmari comportarea sprinior. Nu va permite aglomerarea spatilor cu muncitri (distanta minima 2 m intr lucrator) sau aruncarea de sus a scuielor sau a ‘meterialelor de spriinite. Spijnirle vor fi verificate zinc, la Inceperea gi situ! programului de Iucru gi vor fi supravegheate permanent, iar cAnd ce observ8 cedéri sau 2¢ aud pdt, se vor cevacua imediattofi muncitori din incinta sdpaturi si se vor ua masuri de Intrire a sprijniior. Dulapi din spiinir vor deal marginea stpaturl cu cca. 50 em sau conform prevederior din proiect, iar Intreaga zona va fi delmitaté cu parapete de protecfe si va fi semnaizal Elementele spinor se vor prinde inte ele cu cule, scoabe, pinioane, buloane, etc. Demontarea sprinitlor se va efectua numeai pe masura executii lucrlor de betonare, Lumplere a gropilor spite hy) La sépaturie in incinta de paiplange, documentafia pentru incint, care se include tn Procedura de execute, va contine ‘ms: ROMBTRLAUITSEDEOMNX tris ase a So- materialole utlizate gi masurle propuse privind dimensionarea incintel, condi ‘execute ale acesteia, poztionarea incintel, modul de spare in interior, mAsurarea eventualelor delasariorzontale, - justificdile necesare privind nedeformablitatea incinte In timpul s8pturlor compezita gi caracterieticis betoanelor, - procedeul de betonare In interior pe toatInaimea fundatii. Contractantul va lua toale masurile pentru pastrarea formel incintel, mentinerea pe: poze In timpul spSturilor pang la cota propusd,tindnd cont de tolerante, tolerante care se vor ‘proba de Inginer. Inainte de a Incepe sépaturile, Contractantul 1 va informa pe lnginer, tn timp Uti, pentru a permite acestuia 84 facd toate verficarle privind amplasamentul, dmensiunile, ‘ncadrarea In toleranfe gi daca instalaiile necesare sApaturlor sunt In stare de funcijonare, Palplangele se bat in avans de 0,5-0,75 m, |) S8paturie In chesoane deschise vor f efectuate numal pe baza proiectelor speciale, 1) Sptilnirle obignulte utiizate pentru spriinicea s’paturlor cu ad€ncimi pérd la max. 3 im, pot fi realzate pe baz de Proiect tehnologic sau Proceduta de executie, avizatd de Proiectant $i aprobala de Inginer, incluzdnd detalii pentru solujia aleasa si planga cu detalile de ‘execute, tinind cont de condiile real de teren, ) Pémantul rezultat din sapatura poate fi depoziat provizoru, la 0 distanta de min. 1 m de marginea s&paturi, iar materalele pentru lucrérle de consolidare, la cel putin § m, aceste valori reducdndu-se la jumaitate, pentri adéncimi ale s8paturlor sub 2 m. Mai departe paméntul se va evacua din zon8, deporitandu-se In locuri stable, ca in cazulterasamentelo, la distanfe ct mai mic), ard a depagi 1 km. 1) Sépaturile se finaizeaz’ cu verifcarea cotelor gi naturi terenuiui de ‘undare, cu veriicarea dimensiunilor cu gabloane, metru, etc, cu veriicarea spriniior sau a incintel de pablange, efectuandu-se receptia lcrailor ce devin ascunse, In acest faza 12.3, Execuainfrastructurlor 2) Infrastructure trebule s& respecte conditjile prevazute In proiect, in STAS 1011/1 "Poduri de cale feraté si gosea, Infrastructuri de zidarie, beton gi beton armat. Prescripii de proiectare” gi tn prezentul caet de sarcini ‘Adancimea de fundare se stabileste pe conskderente de rezistenta si stabiltate la afuier Nu este admisa fundarea infrastructurlor sub adéncimea de Inghet prevazuta In STAS {6054 “Teren de fundare, Addncim! maxime de tnghet. Zonarea teitoriului Roménie’". Nu este admisa fundarea infrastructurlor rd existenta studilor geotehnice, adecvate sistemului de fundare adoptat. Contractantul are obligatia s& urmreasc& corespondenta dintre stratifcajia prevazuté In proiect si cea reald gi 88 semmnaleze Inginerulii orice nepotrivie, In ‘scopulstabiliii msurilor necesare. Tnceperea executiel infrastructuflor se va face in urma trasarli de cétre Contractor a ‘axelorfundatilr gi a avizululInginerului pentru inceperea luctier. b) Executia fundatilor 1) Lucrale la fundati se executd numai pe baza de proiect. ‘Tpurile de fundati care se provid la podote suntFundati directe din beton de ciment de suprafaté executate In sépaturd de: fundati directe de adancime, executate In incinta de palplange, cu sprijnir etajae din beton ‘lad armat sau pe chesoane, Pentru fundatile directe se prezinta detali, in paragrafele care turmeazd. Tipul de fundati diecte executate din beton de ciment, turnat In chesoane deschise ‘sau cu act comprimat, utlizat mal rar la podoe, oste prezentat In calotul de earcini pentru od “= Fundati indirecte executate din pili sau barete de beton. Tipurile de plot, frecvent utitzafi sunt plot fora de diametru mare. Detail privind fundatile indrecte sunt prezentate In cletul de sarcini pentru poduri gin proiectul de execute. 2) Studile pe baza cirora se adopta cole mai indicate tour de fundat,trebule 6 ai precizate stratificatia, pozitia panzei de apa subterane, gradul de agresivitate raturala sau artificial '.3) Fundatile directe ale podetelor din beton de ciment, tumat direct n sapatura se realizeaza imediat dupa terminarea s3patutlor inlusiv receptia acestora, betonul tumandu-se aderent la perefii sApaturirezuitate, Acolo unde se utiteeazé spr, spriiniti care pot fi din lemn sau metalice, acestea se executa odati cu siparea gi se demonteazé concomitent cu umplerea sapatuti cu beton. 4) Fundatile directe executale din beton de ciment, tumat, in incint& de ralplange se realizeaz dupa alungerea la cotd si terminarea gi receptialucrélor de sapatura. Contractantul Iva anunfa pe Inginer, care va face toate verifcaile privitoare la pozitja g stabiltatea incintl g1 vva aproba Inceperea betonsii fundatie b.S) Tunarea betonulul de ciment in fundatie, se realizeaza far Intrerupere, Tn stratus de 20-50 om pana la cota din Prolect, cu ajutorul jgheaburlior metalice sav din lemn, respectindu-se regulile de betonare prevazute In Codul de practica NE 012 (CP 012/1) pentru betoane, ‘Tumarea betonului prin cddere liberé este admis’ de la tnaitimi de maximum 3 m, In ccazul fundatilor cu lafimi de maximum 1 m si respectiv de la Inatimi de maximum 1,5 m, In ccelelate cazur ‘Se vor evita rosturile de lucru, iar in cazul ¢4 nu pot fi evtate, rosturle vor fi tratate conform prevederilor Codulul NE 012(CP 02/1). ‘Se realizeazi rostul de fundalie-elevate, conform prevederior proiectui Dac betonarea se prevede a se desfagura cu beton tumat sub apa, acesta va satisface consti privind betonarea sub apa, din Codul NE 012 (CP 012/1). Betonul trebule si alba caracteistici de consisten{a care s@ asigure o punere in opera ugoara gi o structurd densa care ‘34 nu permits segregarea, Tumarea betonulul sub apa se adopt numai tn inciile cu apa statatoare sau apa care a fost adusa in aceasté stare prin masuri corespunzatoare, conform proiectulul de execute. 6) Dupa terminarea fundatilor se vor efectua, de catre Contractant, no! mésurétor. Contractantul are obligaia s& semmnaleze Inginerului otice abateri de la trasarea inialé gi si ‘propuna soluii de remediere in cazul unor eventuale nepotvir12.4, Exeoutia elevatitor 1) Elevaile la pode - cule, ple (adie, eleva rigle, cuzine, arp gi ziduriinfoarse) sunt elemente de infrastructurd care se executé numai pe baz de proiect, 2) Cofrarea, armarea, pregatiea belonari gi betonarea elevaiilor monolte se ‘ofectueaza dupt aceleagi regul ea cole prevézute in paragraful 12.6 privind eupraetructurie din beton armat monolite ale podefelor. Modul de cotrare si tratare a suprafefelor elevatilor va avea facordul Inginerului sau la solictarea beneficiarului, poate avea la baz’, un proiect de arhitectur, Elevatile prefabricate se vor monta gi fixa prin intermediul mortarului de nivelare gi pozere, iar rosturile dintre elemente se vor mata cu mortar, conform proiectlul tip, ‘Se va da atenfe realizsiihidroizolatilor vertcale gi a radierului de dren din spatele clevatilor, conform detalilor de execute cu asigurarea rigolel si pantei longitudinale prevazute, 6.3) Masuratorile se vor repeta gi dupa terminarea elevatit In scopul determing exacte a lungimisuprastructuri. Eventualele corectui se vor face pe baza propunerilor Contractantului ‘sinumai cu avizul Inginerulu 4) Racordarea culeelor cu terasamentole se realizeaz& cu arip sau sferturi de con, Solutia de racordare se alege pe considerente de ordin tehnic gi economic gise executa pe baza de proiect, care trebule s& contind toate elementele necesare apliciri la teren a racordalor. Sferturle de con vor avea panta maxima de 1:1, se vor perea cu un pereu din piatra bruté sau din dale, Fundatia sfertutior de con trebuie s& aibd adancimea, col putin cdt ‘adéncimea de Inghet, In cazurile in care este necesara evitarea afuieril fundatiei sferturlor de con, se va prevedea fundatje indirect, de obicet pe pilof. Pentru impiedicarea pitrunderil apel si degrada pereulu, acesta se va rostui cu mortar sau se vor colmata rosturle cu bitum, Racordarea cu aripi se aplicd de obicel in cazurile cu oblictati mari sau tn situafi speciale cu spati limitate pentru racordar. In cazul racordarllor cu aril, se vor lua masuri de asigurare Impotriva afuierior. 12.5, Execufia suprastructutlor 4) Suprastructuile trebule & respecte conciile prevazute in proiect, In STAS 10111/ “Poduri de cale ferata si gosea. Suprastructuri din beton, beton armat gi beton precomprimat. Prescripi de proiectare" gn prezentulcalet de sarcini Execufia suprastructurir la podete implica realizarea de element gi lucréri din beton arma elemente prefabrieate din beton armal - dale, cadre tp TT gi cadre Tnchise lip C, pict ccarosabile, plici de trotuar, elemente tip comig pentru parapel gi pléci, prefabricate pentru suprastructurle de tip mist, tburicirculare sau ovoidale, etc. - si monoltizarea elementeior prefabricate; grinzi simplu rezemate sau continui din beton armat; plici tumate monolt din beton armat; cadre, arce, bot din beton armat; jn cazul tn care proiectul prevede si precomprimarea structuii de beton armat se vor apica prevederile din caietul de sarcini pentru podur. ) Lucile provizori necesare execufei suprastructurior din beton armat tumate monolit ‘sav din elemente prefabricate, cum sunt schelele, egafodajele si cintrele se realizeaz’ pe baz 2s cou naan seat Ser Map cere‘86. ban suaing trebuie proiectate $i executate, astfelincat sa garanteze cd lucrérle definitive nu vor sufer In nici un fel, ca urmare a deformatiior Iucrarlor provizor, ca rezistenta sau aspect gi cll se ‘ncadreaza, din punctul de vedere al abaterilor admisibile, in cole prevazute de Anexa lll a Codului NE 012 «} De regula, cofrajele sunt de inventar gi trebuid s& Tndeplineasca prevederila din proiect, din Codul NE 012, Partea A, cap. 11 gi urmatoarele condi “sa asigure obtinerea formel gi dimensiunilor gi a gradului de finisare prevazut In Proiect, cu inscrierea In toleranfele admisible, conform Anexei II.1 a Codului NE 012; + Imbinarie dite panours fie etange; = 8 fie stable gi rezistente sub acfunea incdrcérllor care apar tn timpul procesului de betonare: distant cofrajulu, \8safi In beton, s& nu afecteze durabiltatea sau aspectul betonului = 88 permit amplasarea corecti @ arméturi gi realizarea unei compactéri ccorespunzatoare a betonulul; = felele care vin in contact cu betonul s fle curate gi unse: - s8 pert decofrarea fairl deteriorarea sau lovirea betonului 4) Armatutle tebuie s& respecte planurile de execulje din proiect. Fasonarea si rmontarea barelor de ofe! se va face In sticté conformitate cu prevederile protectulu.Inainte de a se trece la fasonarea armatuilr, exeoutantul va analiza prevederie proiectulul finand cont de posibiltafile practice de montare §ifixare a barelor, precum gi de aspecte tehnologice de betonare gi compactare. Daca se consider necesar, se va solcita reexaminarea de catre proiectant a cispoziilor de armare prevazute n project. Se interzce fasonarea armaturior la temperaturi sub -10°C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cal Fasonarea, montarea si legarea arméturlor din ofel beton trebule sd respecte prevederio din Codul NE 012, Partea A, din cap. 10 si recomandarile privind fasonares, montarea $i legarea arméturilor din Anexa It, cu Tncadrarea in abaterie limita la fasonarea si montarea ‘armaturlor din Anexa IL.2 gi NE 012/2, pt. 7 Tnainte de fasonarea arméturilor, ofelul pentru beton se cursta de praf gi nori, de rugind, urme de ulei side alte impurita Tnnadirea barelor de ofl prin suprapunere se face in conformitate cu prevederile STAS 1011172. Innuivea prin sudurd se face conform normativului C 20 gi celerlate presciptitehnice in vigoare. In cazul th care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute In proiect, 86 poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. Distanjele minime si maxime rezultale Intre bare, precum gi diametrele minime adoptate ale barelorinlocuitoare trebvie s4 indeplineascd conditjile din STAS 1010772 gi STAS 1011/2 sau din ate raglementari spectice. Tnlocuirea se inscrie Tn planurie de executie care se depun la Cartea Construct Eysc.cmuwangann, YS se @) Pasole sudate din sdima trasd neted’ STNB sau profilata STPB se uti ale ori este posibil, la armarea elementolor de suprafata, in conditile prevedarior 1010700 Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperiteféré contact direct cu pméntul sau cu ‘aubstanjo care ar putea afeota armatura eau betonul, pe loturi do acoloagi tpuri i notato Ccotespunzator.Transportul gi manipularea plaselor sudate se vor face cu atentie, eviténdu-se izbirie $i deformarea lor sau desfacerea suduri Inoercéiile sau determinarile spectice plaselor sudate, inclusiv veriicarea cali sud nadutilor se vor efectua conform STAS 438/3, 4) Grosimea stratului de acoperie cu beton a armaturil este cea stabiltd prin proiect, ‘conform prevederilor STAS 10107/0, sau in cazul medilor agresive, conform reglementiilor tetnice speciale, iar In zona Litoralulu, conform Anexei 3. din Codulu de practica NE 012, NE 0127 pet 8. Este interis’ uttzarea distaniefior din cupoane metaice sau din lem, pentu asigurarea grosimi stratuui de acopere. Contractantul va efectua verficdeprvnd caraceristcle mecanice (telstra la rupere, limta de curgere tehnicd,alungiea relativa la rupere, numsrul de Indo la care se rupe ofc, etc) in conde precizate de Codul NE 012, NE 01272 pet. 8 9) Betoanele se propara confor prevederior dn Codul NE 012, tn instal de beton verficate gi atestate. Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se fa0e in reutate Transport $i pregdtiea tumarii betonuui, reguile de betonare si compactare a betonului sunt cee din Codul NE 012 g din prezentul caet de saci Miloacele de transport trebuie s fe curate, autoagitatoareles& fie golte complet de a de spalare. $2 fe asigurate posibilti de spdlare a miloacelor de transport gi de punere tn operd a betonuli, Se veriicd pregatirea tumari betonuui gi se aproba inceperea betondi Betonarea se efectueaza in prezenfa conducatorli tehnc al punctlu de lucru, care rispunde de respectarea Procedut de execute ga regullor de betonare. Dac’ betonul adus la locul de tumare prezint& © consistenj8 necorespunzatoare sau segregari, va fi refwza. Tumarea belonuli prin cdidere iberd este admis& de la indlimi de maximum 3 m, In cazul fundailor cu tami de max, 1m grespectv de la nami de maximum 1,5 m,inceleate cazur. ‘Se vor evil roslule de Wru, lar In cazul C4 nu pot fi eviate, rosturle wor fi atate confor prevederior Codului NE 012 Compactarea betonului este oblgatori. In masura in care este posible Vor evita rosturle de lucru,organizandu-se exccuia, stil incat betonarea 88 se faca fardintrerupere. Cand rostule de Iucru nu pot fi evitate, Pata lor va fi stabilté prin proiect sau procedura de execute si se vor respecta prevederle Coduui NE 012 Decofrarea elementele de beton se efectueazA, atunci dnd betonul aati o anumits reuistenfa, potvt proceduti de execu nnd cont de prevederie Coduui NE 012‘Tratarea i protejarea betonului trebuie s& tnceapa cat mai repede pos! ccompactare. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza imediat ce betonul a cépatat 0 rezistenfa sufcienta, pentru ca material sé nu adere la suprafaia acoperita. h) Elemente prefabricate din beton armat gi beton armat precomprimat Elementele prefabricato utlizato cunt: dale A, ds, A, As contale gi marginale; -elemente tip casete C2, C's, C°x -elemente tip =; ~elemente tip Le, Ls, La Ls; ~ tipi Ao, As, Az As element de capat tip CP2; -timpane tip Ta, T. Te, Ts ~tuburi @ 600 mm, tuburi & 750, @ 1000 Elementele prefabrcate din beton armat gi beton armat precomprimat vor fi executate in Uniti specializate atestate, prin proceduri tehnice specie cu respectarea prevederilor din NE 012 - vol. I Il, NE 013, STAS 6857/1, 2, 3 (elemente prefabricate), STAS 7721 (ipare metalice), Normativ C 16 (turnarea betoanelor pe piste exterioare, pe timp friguros), et Executantul elementelor prefabricate va perezenta Constructorului lucr&rlor de podete CConsultantului procedurile de realizare, transport s! montare a acestor elemente in concordant ‘cu reglementile tehnice specie si cu prevederile sistemuli de asigurare a calti Elementele prefabricate vor fi insote la lucrare de un certifcat de caitate Receptionarea elamentelor prefabricate pe gantier si controlul lor Inainte de montal se vor face Tn concordanta cu NE 013, anexa 17.1 Elementele prefabricate se monteaza pe fundatie sau pe elevatje pe un strat de mortar M 10 de 2 cm numai dupa ce s-au verifcat cotele de montal. Inainte de montare se vertica dlistanta dint armaturile de legturé Inte infrastructura gi suprastructurd (dale). Pentru montarea elementelor prefabricate din beton se vor folosi utiaje care s& asigure ‘montajul tn condi de secuttate. Operatia de monta trebuie 88 fie precedatd de lucie pregatitare specie, prevazute in procedura de executje si care depinde de la caz la cez de tipcl elementulul care se monteaza sau de modul de alc&tuire al structuri. La agezarea elementelor prefabricate pe reazeme, a tuburior prefabricate, se va umari pozijonarea corecta, conform proiectul, att In ceea ce priveste asigurarea amplasamertului, ‘cat $a lungimi de rezemare ga contactulul cu suprafetele de rezemare. Elementele vor fi elberate din dispozitivul de prindere dupa realizarea corecté a rezemai Este obligatorie asigurarea echiibrulul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazema pe acestea. Imbinarile definitive trebuie sa fle executate In cel mai scurt timp posibil de la monta} Fefele elementelor care urmeazé @ veni in contact cu betonul de monoltizare sau mottarul de poz vor fi bine curatate cu o perie de Sarma si apoi slate cu apai din abuncenta ‘sau suflate cu jt de aer, aon ROMANE See Be Tae ur ‘eon: norman eh Seat deem Stary Barebeton armat In conforitate cu detalile de execute. Dalele prefabricate D3, Dé si D5 se solidarizeazd prin introducerea mortarului de ciment In golurle de fixare a elementelor prefabricate pe elevati, La eorectarea eventualotor defacto de montaj nu $e vor folesi procedee caro pot dupe la deteriorarea elerentelor. Elementele prefabricate se vor poza si monoliza inte ele conform detalilor din proiect. Toate elementele prefabricate produse comercial transporiate pe ganter trebuie sa fe certificate pentru caltate in conformitate cu. reglementirle romanesti Elementele care necesité reparatii minore vor avea marcaje corespunzatoare. Aceste celemente vor fi inregistrate pe un raport cu non-conformitate care va include elementul de Identifcare, descrierea defectului, marimea suprafelei defectului, i operatile ce remediererecomandate. Acest raport de non-conformitate va fi folosit pentru veiificarea celementelorreparate Inainte de incorporarea lor in lucrare. Elemetele respinse ce nu vor fi reparate vor fi inregisirate int-un raport ce non- conformitate si etichetate/marcate cu un semn distinctv folosind vopsea acrilica cu 0 culoare ifort de cea folosita de furnizor pentru stan{area elementului de identificare. Aceste elemente respinse vor fl mutate Tnt-o zond separati,folosita temporar pentru materiale respinse inainto de scoaterea lor de pe gantier. Aceastd zona pentru depozitare temporara a materalelor respinse va fi Ingradita si asigurata corespunzator. DHidroizolata la suprastructur se realizeaz3 conform detalir din proiect si cuprinde, de regula, amorsarea, stratul de lipie si stratul de baz de hidroizoatie (carton, pan, fesatura bitumata) sau strat de mastic bituminos, si respectarea indicafilor sin STAS 5008 gi dupa caz, strat de egalzare si strat de protect. |) Se continua umplutura de dren la podele tubulare, ovoidale, Pozija elementelor trebuie s& se incadreze in abaterile admisibile din Codul NE 012, Anexa Il NE 0122, pet. 13. Hidoizcaja la suprastructur se reaizeaza conform detalilor din poiect gi cuprinde, de regu, amorsarea, statu de pire gi statu de baz de hidroizolae (carton, paz, fesaturs bitumata) sau strat de mastc biuminos, cu respectarea incicafilor din STAS 6008 gi dupa ca, strat de egalizare si strat de protec. 120. Ate prevedri La podefelungi (In rambiee inate) sau cu adler in trepl,rosturle dntre tronsoane se realizeaza, conform detallor din proiect, pe tosté secfiunea trnsversalé a podetulu, cu intreducerea, de regula, a2 fol de carton asfatat La prelungirea podelelor existente, se vor respecta prevederile proiectuki, privnd demolarea ariplor,sfertutlor de con sau elementelor de capat,incusiv a fundatilor lor, pe porjunea ocupats’ de nole funda, execuja amenajariorlateale - timpane, corenament, parapete, etc. iar Ine tronsonul vechi si nou se vor trata rostule de separate.Execufia pe podete a straturlorrtiere prevazute de proiect, conform standardel straturle respective sau ale caictului de sarcini pentru podurl Se vor executa, in totalitate, lcrarle prevazute tn detalile de execuije ale podetelor dren din piatrd bruta sau piatré spar, pereuri uscate sau zidite din piatrd brutd, saltele din Piatra brut, tonculell scvsito, etc ART. 13, REMEDIERI In cazul cénd pli} ale podefior sau pode in intregime nu corespund prevederior prolectulut st prezentluicaiet de sarcni, Contactantul este obigat s8 execute remedierie necesare Dupa recunoagterea si analiza defector, inintea inceperi luerarlor de remedire, CContractantul propune Inginerulu, programul de reparati, sre aprobare. Reparaile int in sarcina Contratantul Pentru remedierea defectelor de natura s8 afecteze caltatea structuri, sigurara si C 16,20 sau la 100 m® de beton < C 16/20; betonarea, realizarea vibra betonulul; - caltatea betonulul introdus In lucrare se va aprecia tin nd cont de datele de control de la locul de turnare, datele inscrise In condica de betoane, concluzile analizei efectuate asupra rezutatelor Incercarii epruvetelor de vetfcare a clasel betonulul gl interpret rezultatelor Inceredilor. 114.8. Decofrarea lucrarilor din beton ‘Se verifica aspectul elementeior gi caltatea betonului dupa decotrare, dimensiunile Remedierea eventualelor defecte, 14.8. Montarea elementolor prefabricato Se verified corespondenta cu proiectul, ca tp si pistrarea cali elementelor, pozite in plan gi cote, pozare, matare, monouitzare. Kemedierea eventulelor defecte, 14.10, Hidroizolagi Se verificd hidroizolatia la rosturle de separajie, hidroizolatia la elevatile $i suprastructura podefelor. 14.11. Drenul din spatele elevs Se verifica: = calitatea rigolel de dren, asigurarea pantelor, -caltatea materialelor; lor sau a tuburilor profabricate-dimensiurile drenurior, Inchiderle de dren 14.12, Finisarea lucrarilor Se veriicd calitatea podefelor, inclusiv a racordafilor cu terasamentele, a pereutior, pintenilor de beton, gi unde sunt prevazute - a tencuiellor scivsite, a stratuorrutiere pe podet, CAPITOLUL RECEPTIA LUCRARII Lucrile de terasamente vor fi supuse unor receptl pe parcursul execulel (recepti pe faze de excufie), unei recepti preliinare gi unel recepti finale, ART. 15. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 16:1. Tn cadrul receptci pe faze determinant (de lucrri ascunse) se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al cali In construcfi, aprobat cu HG 272/94 si ‘conform Proceduri privind controll statului Tn fazele de execufje determinate, elaborata de MLPAT $i publicatd in Buletinul Construcfilor volum 4/1996 gi se va verfica daca partea de lucrari ce se receptioneaz’ ¢-a executat conform proiectului gi atesta condijile impuse de rnormativele tehnice in vigoare gi de prezentul calet de sarcini 152. In urma verificéilor se Incheie proces verbal de recepiie pe faze, in care se confirma posibitatea treceri executil la faza imediat urmatoare, 415.3, Receptia pe faze se efectueaza de catre "Inginer” gi Antreprenor, iar documentul co '8¢ Incheie ca urmare a receptei va purta ambele semnatur. 4154. Receptia pe faze se va face in mod obligatoru la ummatoarele momente ale luca = la trasarea de detaliu a podetelor; la terminarea sipéturlor, respect tnainte de executia fundatiei de beton sau beton cote, natura gi starea terenulu de fundare, dimensiun, eventuale spi, corajo; inainte de execuya elevatie- ratarea rostului fundatie - elovae gi verfcarea cofri gi arma caltatea betonului din elevayle dupa decofrare; montarea elementelor prefabricate de elevatie; poztia, dimensiunile, hisarea lucrarior la eleva, = montarea cofrajelor si susfinerlor, montarea amaturi, caltatea betoanelor din suprastructurile monolite, caltatea montarii elementelor prefabricate gl monoltizail acestora; caltatea hidroizolafiior la rosturi de separate, elevati si suprastructur -caltatea drenurlor, = caltatea racord8lor cu terasamentele, a pereurilor, a saltelelor din piatr ruta caltatea straturilorrtiere pe podete 16.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispoziia organelor de contro, ct sia comisiei de recepiieprelminara sau final. cicopl aLes 15.6, La terminare, podele se receptioneaza caltativ, verificandu-se con lueralor cu proiectul gi prezentul caiet de sarcini - calitatea execute, terminarea lucrailor aferente podeelor, de racordare cu terasamentele gi de dire gi Indepartare a apelor - gi ‘examinandu-se documentaija de control al cali’ din tmpul executiel. Constatirle se vor conemna In procesul verbal de recente caltaiva a podefelor. Se va tine cont gi de programul de control al proiectantulul gi de solctaile organelor ‘controluui de stat In construct 187. La terminarea intogral a lucrlor un 1m cadrul receptil la terrinarea Iucrarlor gi in cadrul receptiei finale a sectoruli respect, conform roglementarlor in vigoare. ART. 18, RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR, Receptia preliminars ee face la terminarea lueralor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de recepie a Iuerailor de constructi g instalaflaferente acestora, aprobat cu HR 273,08, ART. 17, RECEPTIA FINALA La receptia final a ural se va consemna modul In care s-au comportat terasamentole 1 daca acestea au fost Intrfinute corespunzator In pericada de garanfie a Tntregii lucri, In Condijilerespectarl prevecerilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94, CAPITOLUL V MASUR! DE PROTECTIA MUNCII $1 PSI ART. 18, MASUR! DE PROTECTIA MUNCII $I PS! Pe toata petioada de execuije a podejelor se vor respecta: Legea 90/1996, normele republicane de protectia muncil ale NM si MS (Ordinele 34 si 60/1975), normele speciice de protecjia muncli pentru exploatarea gi Intreinerea drumurlior si podurior (Ord. MMPS '357/1998), reguiamentul prvind protectia 1 iglena munci In construct (Ord. MLPAT 8/N/1983) rnormele metodologice privind condifile de Inchidere sau de restrict de circulate (Ord. MIMT 1112/2000), normele de prevenire gi stingere a incendilor gi dotarea cu mijloace tehnice de stingere (Ord. MTTe 12/1980) gi alte masur speciice flecdrul loc de muncé, stabite de executant, Th perioada execitcl lucritlor $2 vor respecta prevederile din Legea secur gi sénatitii muneli nr-319/2C05, Legea nr 307/208, Legea privind prevenirea si stngerea incendilor $i OUG 198/2006 Protectia mediuli LA oe VE ety “ _ Se ee ronan er na ee ReeANEXA CAIET DE SARCINI GENERALE PODETE REFERINTE NORMATIVE Wormativ hoe Normativ european Doscriore 1 2 3 Legea 10 7 Legea caltii Legea nr 19/2008 LLegea securtai si séinatagi in muncd Norme de prevenire gi stingere @ Legea nr. 307/2008 Nore de ‘OMG 19572005, - Protectia mediului Remaneso | European EN Desoriere ‘STAS ‘STANDARD TERASAMENTE ‘STAs 39001 ‘Tefen de funda, Pipl generale de ‘Caleufulterenuiui de fundare in eazul | STAS 3300/2 funda directe “Teren de fundare. Clasiicarea gi STAS 1263, SREN ISO 14686-2 eeecmintanon “Teren de fundare, Pilati Prescripii STAS 25019 generale de proiectare STAS ‘STANDARD MATERIALE — Ofel pentru armaturl Produse din ofe pentru armarea me 4961001 ‘betonului.Ofel beton laminat la cald. Miro} si condi de caltate Produse de ojel pentru armarea betonuiul Stas 438/2 ‘Sarma rotunda trefiata Produse din ofa pentru armarea SR 436-3 betonulul, Plasa sudata rrr inn RENEE RETO 28 “rer ROHFEREZROUMNIOI Dre bn eT Sours Moat cee4 Teme | Nonna european H 3 a | Prodi de ll panty amare beta sraoe4 Sarma cup pros oonuta pan deformare piastica la rece ‘Sarme de ofel si produse din sama ‘Stas 6482/1 pentru beton precomprimat. Regull pentru Verticarea caltati ‘Sarme de otel si produse din s | pentru beton precomprimat. Sarma neteda ‘Sarme de otel si produse din sArma Stas 6482/3 pentru beton recomprimat. Sarma ampentata ‘Agregate naturale grele pentru mortar si ‘Stas 4808 betoane cu lant minerali“Metode de Incereari pentru determinarea SREN 932-1 caracteristiclor generale ale agregatelor. Partea 1: Metode de esantionare Incercari pentru determinarea ‘aractersticlor generale ale agregatelor. Partea 1: Metode de esantionare descriere petrografica simplificata Incercari pentru determinarea ‘caracteristcior generale ale agregatelor. Partea 2: Metode de reducere a unt ‘esantion de laborator ‘STAS [ STANDARD. MATERIALE - Ciment “Zgura granulata de furnal pentru industria ‘imental ‘Metode de ncercar’ ale cimenturlor. Stas 22718 | SREN 196-1 Partea 1:Determinarea rezistentelor “Metode de incercar ale cimenturlor ‘Stas 22713 SREN 196-3 Partea 3:Determinarea timpului de priza si a stabiltatit ‘Metode de incercal ale cimenturlr. Partea 6:Determinarea fineti ‘Metode de incercare ale cimenturilor. Stas 8133 SREN 196-7 Pariea 7: Metode de prelevare si pregatre a probelor de ciment Materiale, Ciment, Compozife, Speciieal SSR 1500, SR 368, si efter de conformiate ale cimenturior | Sree SREN 197-4 Bi citer de contort le cert ‘Stas 6482/2 SREN 932-3 SREN 932-2 SR 648 SR 227.2 SREN 196-6 TT TRE RT RTS TOTTI8.6. Dan Building SRL. arena anestceh Wormativ _romanese Normativ european | Descriore 1 ‘SR 7055 ‘Giment Portiand alb ‘Stas 1030 SREN 996-2 ‘Spesficaji ale mortarelor pentru zidavie, Partea 2. Mortare pentru inzidire Stas 1139 SREN 1340 Elemente de borduri de beton. Condi gi metode de incercari SREN 170 Produse si sisteme pentru proteaia si repararea structunor de beton. Metode de Incercari, Determinarea coefciertului de dilatare termica Stas 8625 SREN 034-2 ‘Aditiv pentru beton, mortar si pasta Partea 2: Aditivi pestru beton. Defn Condit, conformitate, marcare gi elichetare STAS ‘STANDARD MATERIALE - Elemente fare ‘Stas 8270 SR 1948-2 ‘STAS ‘STANDARD Materiale. Poduri de sosea Dispoziive pentru acoperirea rosturlor de dlatatie, LLucrari de drumuri. Parapete pe 2oduri Prescripti generale de proiectare si amplasare ‘STRUCTURIDIN BETON ‘Stas 9602 SREN 1766 Produse si sisteme pentru protecta si repararea structurior de beton. Netode de incercarl. Beton de referinta pentru Stas 6479 SREN 12350-7 Tncercare pe beton proaspat Partea 7- Cantitatea de aer, Metoda prin presiune. Stas 5511-89 Incercari pe betoane. Determinarea | aderentel dintre beton si armatura, | Metoda prin smulgere Stas 1275 SR FN 123904,2,3.48 incercare pe beton intart Partea f Forma, dimensiuni sate conditipentru ‘epruvete si tipare. Partea 2: Pregatirer conservarea epruvetelor pentru noercar de rezistenta. Partea 3: Rezister‘a la ‘compresiune a epruvetelor. Partea 4: Rezistenta la compresiune, Caracteristcile masinlor dé incercare. Partea 6: Rezistenta la intindere ain despicare a probelor. ‘Stas 6857-1 SREN 13369 Reguli comune pentru produsele prefabricate din beton a”Normativ |___romanese 1 2 3 Podur de cale ferata si 9086 Stas 1011/1 Infrastructuri de zidarie si beton armat. Presoripti de proiestare. Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Condi tehnice de cealitate Produse gi sistome pentru protecia gi ‘epararea structurlor din beton. Defi condi, controlul cali si evaluarea conforma. Partea 1. Definit_ Betoane de ciment. Prescrpti pentru Stas 334972 stablirea agrosivitati apei fata de betoanele construcilor hidroenergotice | Incercar pe betoane. Determinarea Normativ european Descriere Stas 7721 SR EN 1504-1 Stas 5585, ‘modulull de elasicitate static la ‘compresiune al betonulu ‘Metode de Inoereare companentelor auxliare pentru zidatie. Partea 2: Stas 6203 SREN 846-2 Determinarea rezistenfe! fa aderenta a turlor din rosturile cu morta. ‘Betoane pentru construct hidrotehnice, ‘Stas 6102 CClasificare si condi tehnice de calitate __| ‘Stas 5000 SREN 12670 Piatra naturala, Terminoiogie. = Elemente prefabricate de beton, Beton ‘Stas 6857/2 armat si beton precomprimart. Regull si metode de veriicare a calitati Tolerante in construct, Caltatea ‘Stas 10265 suprafetelor finisate Termeni si notiuni de baza TToleranie in construct, Tolerant Ta ‘Stas 1026514 suprafetele din beton aparent Poduri de beion, beton armat sibeton ‘Stas 1910 precomprimat. Suprastructura, Condit generale de execute Poduri de cale ferata si sosea, Incercarea Stas 12313 pe stand a elementolor prefabricate din | beton, beton armat si beton precomprimat ‘Stas 5626 ~ | Poduri. Terminoiogie ‘Aatiuni in construct Clasifcarea si gruparea actiunior pentru podurle de cale ferata: Stas 1010108‘Sc. Den Bulting Normativ roménese Normativ european Descriore 3 Romaness Publicare Desoriere ‘TEM 2001, ‘Nome, instruction’, normative ‘Standarde TEM ci pracici recomandate| 4-2 edie, 4-6 Decombrie 200% AGR Legea nr. 82/98 “Acordul European prvind princ;palele artere de trafic (AGH ge nr, 82/1098 pentru aprobe rdonantel Guvernlunr.48/997 prin regimul drumurlor Ordin 4398 ‘Norme privind Incadrarea in Categoria ddrumutior nationale Ordin 45/98 ‘Norme tehnice privind proiectarea, Cconstruirea si modemizarea drumurilor NP 074 er 035 Normati privind principle, exigentele rmatodele corcotar geatonnice si a ferenulidefundare _ GGhid pentru modul de Tame 6 verflcare a documentatilorgeotehnice pentru construct Po 161 Ghid de proiectare pentru drumuf, podur de caleferata, consolidari NE013 cp 145 (Cod de practica pentru executarea |wcrailor din beton, beton armat si prefabricate din beton precompe ‘Ghid de metodologie a constructiei penta ‘executarea stratelor de fundatie din balast prin compactarea la un continut optim de Umezeala de compactare. P10 Buletinul Constructor 4187 ‘Normativ privind proiectarea sl executarea erator de fundati directo la construct © 160 Buletinul Constructor 875 ‘Normativ privind alcaturea si executarea pilotilor pentru fundati C215 Buletinul Constructor ores Instruciun tehnice pentru elements d& fundati din beton cu adaos de cenusa de contra termoelectrica, stuate in terenut Cu agresivtati naturale sl industrial, ca Buletinul Constructor 7188; Normativ pentru alcaturea, executarea si folosirea cofrajlor glisant. cm Buletinal Construction 475 Tnstructon tehnice prvind alcaturea si {olosirea in construct a panourior din Cala RAT RODE TCNormativ european scommuungan. (4 2 placal pentru cofraje. Ghid pentru proiectarea si uilzarea cofajeler Buletinul Constructilor Normativ pentru realizarea pe timp cw fron sworn de cone a _ eres instalatilor aferente = Sinn Consviior—| stu tice panty siarea 8 va [vs doll baon e180 ucial Conetvior—] watueun winice pent aplcarea ph ore (Geta a mortals blanc Inui’ pat epcaron poveceio SAS Ba7 20 Clarets psfabrate dn ce Bulatinu Cone | Soon, betonamatbeon precrnptna recede dapoatie de L \orncms exacoatclr genesis Tact whic pind podoe do cus Buletinl Constructor | Tredere alec percents ' Sobetons tatan amet Tevuci fice copsarona pers RENELISPH BPE 10 | pon exwutae contol betoanctor z = [ asa se zens | <525 75 a25N [310 ~ = = - a2sR_| 210 205 | <628 60 10 S25N[ 320 = s25R | 30 = 2225 - 2a 3.4. Condi chimice CCaracteristicle cimertunior aparinnd tipurior si claselor de rezistena indicate in coloanele 3 gi 4 din tabell 3 trebuie 88 eorespunds condilor preczate In coloana 8 din acest tabel atunc!cdnd sunt ‘terminate in conformitate cu standardele de rezistenta menfonate In coleana 2. Condit chimice definite pentu cimentur ca ‘al taranstgn abd 9 EN 1272011 amis srcaieica | ‘Womcereade| Tioga | Gasade | Coma Siamien Teens | _ciment_| renner | eerie dn z = sa i Params a crare eaiio62 | ceM1_| Toate ine Zam Rescues E1962 CEM! —| Toate cansle| “<5 Cong Suey Torna] —eNToE2 | —ceMI | saSN™ | aie seo5 Seu | Ben aan 15k 2% S25N son Cogn con [cenes2i—| “Teas | Tens | ‘Alegerea cimertulul porrind de la EN 197-1:2011, In special in ceea ce prvoste tpul gi clasa de realstenf lclaeele de expunere fle efecuala conform standerdelor coreepunzatoare penu betoane ‘saumorare valable fa locul de utlizar in funcie de conditile in care Vor fi exploatate lucraile se vor reaiza cu betoane rezistente la inghet-dezphet conform tabelulu 4 1315. Clase de betoane la ecurgerie de ape (Cand betonul este expus la atacchimic,clasicarea te va face conform indcatilor dn tabelul 2 (cP o12/1-2007), Coreziunea datorata clorurior din apa de mare se va trata conform punculi 4 din tabelul CP or2n-2007. 36. Condlile tehnice de recepte, ware gi control ale cimentului ebuie 88 corespund8 prevededtor stardarselorreepecive 837. In tmpulraneportlu de Ia tabrica la gatir (sau depezttintermesar), manipula! depozit pe sane, iment va fiferit de umezeald 1 impurifcrl cu corpurlstrine 3.8 Depoatarea cimertul se va face numa! dupa conststarea exstenelceriicatuls de caltate, 3.8 Durata de depozitare © cmentuiul nu va dep 45 ze dela data livin de cre producator3.19. Cimentulrémas in depozt un tmp mal Indelungat nu va putea fIntrebuinat decd dups verfcarea Stl de conservare a rezistenjelor mecanice la 2 (7) ze CCimenturile care vor prezentarezistente mecaniceinferoarelmitlorpresc'se marci respective, orf deciasate gi utlzate corespunzator.] (osva) wm | sen | (0cee'o0re) emoitenpep| eax pene iwoGe a1 ‘ede no (ovee'0ora) ax 29 (ome oore) guste ee) ede m2) ax ° | eesopou epeires, Suna -oveniucou spss 3 | mmpou eaxussoaNecnomal oneegaoo find interzis af wat la preparerea betoanelor ‘Sau a moftarelr. Evacuarea iui so va face pe cheluiala Antreprenori 3°11, Control cata cinersuli de care Executant se face In conformitale cu pravederie tabelli 25, 314. ARTA. AGREGATE 4.4, Pentru prepararea motarelo ga botoaneior de ciment se folosesc: ~agregate naturals * nisi natural 0-4 = pbs 4-8; 6-16, 16-25 (31) pats concasat 48 sau agregate concasate -nisip de concasa| 0-4 + erburd 4-8, 8-16:sau 16-25 9 pia spart (sot) sot 25-40. 4.2. Agrogatele trebuie + provind din oc! table, neallerabie la ser, apa sau inghet; se interzice {olosirea agregatolr provenite din rocialterate 43, Agregatele trebuie si fe inerte 518 nu conduc la efecte dSunatoare repararea betonuiul sau mortars 444 Nisipul trebue 98 fe sepru la pip 45. Nisipul de mare se va putea foesl numal pe baza de prescrip speciale 4.6. Din punct de vedere al forme! geometice, granuiele de pietip sau plas spar trebuie ‘Indepineascd condiile cn tabell 6, pra cimentului folosit la “aba's caracreniori, | _CONDTRE MIME DE OBSERVATH Fa Far Taegaie—careTa_Taopions or oe 23 coer flea ets ‘oral dpa re prea os os Seton 47 pnt ever al cert im pono tebe pace reve taal tabale casa ana i aa st os Srna cana aT [Cortina de impart: — [Scope ane +| Th (Suon on SORT ae TG es au SOE Saati fear a = fa epi SOD, Ha 1 eae om s Zora granuloma pests pert niu ial belo twos Deen Se Tae OE Ti 3 Hato cor farinaNewent emeagaen [2D S76 315 60-90) ac 70-100 Taipul pena mortar Ge cert eau Delon de Given! pantry Tneadrarea TmbrBiminfior | pretejarea taluzurior ganjurior de scurgere a apeor, treble 8 le conform tabelull 7 Pietrigi sau platigul concasat pentru boteane trebule si fle conform tabeluui& Tabel 8 Caraclerisica [Condi de adrisiiate Son Tas. [816 eT ‘Gred da spargere, % minim 65 65 35 ‘Coeficient de forma, % maxim 25 25 25 ‘Conn do pur = = corp srine - | Nase agit ~ pate levigabli, 3 max 0.3 cu condija ca in agregaTul total 6a nu depageascd 4 =a Nase admit Reristen(a la sire a arogatalor Tn 60 Cy CF stave saturata,% minim Reistenia la inghel-dezahet | = pierdere Inmasa, % max. 0 10 70 ‘Uztra cu masina tp Los Angeies (CA), [35 30 2 4.8. Caractersticilefico-mecarice ale agregateor i Indeplineasc’ conde de admisbittate indicate intaboul 8 Tabel ‘Caraciarse Tnicomecanics Condi de acmisibate Denstate aparent, koe, min 7800 Densitate in gramada in stare afnat gi uscaté kg/m, min 41200 Poroztatetotalé pentru piatr8 spat %, max 2 Peroztate aparenta penru pets sau pia sparta max 2 Volum de golur in tare afanats pent: = isi, % max. 40 = pes, % max 48 = Patrd sparta, %6 max 55 FRezistonta la stv. % in stare saturat min. 60 In stare uscata, max. 18 Ceefcientu de tmuiere dupa saturare, min, 2.80 FRezistenia la compresiune a roclor din care provn pe cuburi, sau | 90 clings th stare saturata Nim, min Rezistonf i inghel-dezghet exprimatd prin plerderea procertuala | 10 {ata de masa infil, %6 max, 4.9. Betonul se va realiza dn isp gl pets sortat.4.10, Agregatele se vor aprovona din timp In depozite pentru a Calta scestor materiale. Aprovzicnarea se va face nual dup& ce acestea sunt corespunzatoare. 4:11, Depaztarea se va face pe plattorme amenajate separat pe sorur gi pasate In condi care sa le fereasca de impuricare. 4.12. Contrlul cali agregatelor de cate Antreprenor se face In conformitale cu prevederietabeluul 8 4.13, Laboratorl Antreprenorulu va te evigenta cama agregatelorastet: “run dosar vor f cuprnee toate carticatole de caitateemise de furizor Int-unrogisrurezulatele detericdiorefectuate de laborator. 2.4.2. ARTS. APA 6.1. Apa uilzati la prepararea betcanelor gl mortarelor poate $8 proving din reteaua publicd sau in at ‘urea, dar In acest cn urma caz treble 68 indeplineascd condi tehnice prevzute in tabell 10 ‘Verlicarea se va face de care un labortor de specialiate la inceperea ucrarlr, 5.2 Intimpul ublzér pe garter se va evita ca apa sé se polueze cu detergen, materi organic, lei vegeale, agile, tc. Tabel 10 ‘Confit ota de su got ‘Suto. S087 tra ‘Substane oranice aria (lors g. Cus ‘acta. NOSIS Magnezu gr Mazi Maton suepensie ge 313. ARTS. OTEL BETON 6.1, armature pentru beton armat pe gantler eau elemento prefabicate cn beton armatrealzate pe Santer se vor realiza din ofl baton ca profi neted OL 37 sau ain ofel beten cu prof periodic PC 52 Conform pcevederlor prolectulu. Aceste elu trebuie 68 Indeplineasca conde temice prevazute In STAS 438/1-88. 6.2. Lalirae ojelulbeton va fi Insoft de ceriicatul de catate emis de produestr. 8.3. Oelure vor f stocate Tn locur speciale clasate pe categot 9 dametre, 6.4, Suprafejele de stocare ebule $8 fe curate. Barele nu vor fin contact cu solu, cu materiale eau cu subiecte susceptbie de a entrona umitatea, 6.5. Armature fasonate sau Tasonat gi asamblte vor fi ransportae in aga ‘el Tnct nici un element £2 ru sufere deformati permanent In impul warsportll sau manipula, 6.6. Control cata ofelull Beton 58 face pe fecare cantitate | sortmentaprovizionat3.2 CAPITOLUL ll. MATERIALE PENTRU PEREUR! §I ZIDARII DE PIATRA BRUTA $1 BOLOVANI 32.1. ART. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 7.1. Pentru realizar substrata la pereu se va utiliza nsipl natural sol 0-4 si 4-8 care tsbuie sib conine de fain sub 0,09 mm de max. 12%. 17.2, Petr inpinar pre se a tia nisipol tural sorta -8 me sa svar, 222. ARTS, PIATRA BRUTA PENTRU PEREUR! $I ZIDARII 8:1, Plata brut flosit la pereur gi zd treble 58 provnd in rol far urme viaie de dezagregare filed chimied sau mecanicd,trbule 68 fe omogene in co privegte culcarea gi compoaita mineralogied, 8 aid o structuré compacta £8.2-Caractersicle mecanice ale petelrebuies& corespund8 prevederior din tabelul 11 Tabel 11 Garaclerater ‘Condi de samisitate Rezstenfa la compresine pe epruvele Wi sare useata, Ninmnp min. YEO Fezistena a Inghet-dezghet = coefcent de gelvate, la 25 cclur pe plat’ sparté % max. | 0,3 = coefcient de Inmuiere pe epruvete % max 25, 18.3. Forma gi dimensiunile pitti brute floste la peraurt este artat in tabelul 12 Tabal 12 ‘Caracas Con de sarebTate Ferma regula, propia de un tunch) Ge amid eau de o pana Inatymes, mm Dimensiurle bazei, mm: -ungime 140..180 “atime ‘egal sau mai mare ca Intjmea Piatré pecorespunzétoare dimensiunior, % max. | 80.150, a ‘8.4. Piatra bruté pentru zi va avea forma neregult, aga cum rezuté din carer avand dimersivnea minim de cal putin 100 mm gio greuate care s& nu depageasca 25 ka 8.5. Pentru zie cu rostur orizontale se va flos plats brut stratificat care are deud ele aproximativ paral. 8.6. Periru zidia de patra brut opus incertum peteletrebuie 62 alba o fata vazuta dest de mare; cu ‘muchile de eel pulp 15 om, far ca muchia cea mai lunga s8 depagoased mal mul co 1% dimensiunea Cale mal mar 92.3. ARTS. BOLOVANI PENTRU PEREURI $I ZIDARI 0.1. Bolovani de rau trebule si provind din roci nealerate, nagelativa gi omogene ca struct $i compoaie, Nu se admit bolovani din roc: conglomerate nici Bolovani cu isu eau fee de ela 182 Caracterstiole mecanice ale bolovanlr vor Webu 88 fe dupa cum urmeazs: “rezstenfee la sfarémare prin compresiune min. 60% “rezistentalauzura cu magina Det rin. 149.3. Dimensiunlle bolovailrfolost la pereultrebules& vareze In fmteleartate in tabelul 13, abe! 13, Te saa angi, ae am m0..40 -nthine 120.160 8.4. Bolovanl ols la zirilau dmensinile in mee cupringe in limite 80.200 mm. 3.3. CAPITOLUL Ill MATERIALE $I TUBURI PENTRU DRENURI 3.31. ART. 10. MATERIAL PENTRU FILTRE 10.1. Ca material drenant se flosogte balastul 0.69 mm care true 68 abun echvalent de risp (En) superior hi 30. 10.2. Balastultebule 8 fle curat, s8 nu contin elemente vegetal, humus, detrtusur. Trebuie 88 aibd 0 granuiometie confrua pert a preintampina cortaminarea ii de cSt terenul natural prin anivenarea acesiuia printre granuiele corpului drumuiu Trebule s& se supund reguel iter lu ‘TERZAGHI Dis>4des ues: 15 -cimensiunea clurul care las s& freacd 15% din material! fitrant 1d 65 - dimensiunea clurutlor care lasa 88 treacd 85% dia materiale fear. 1033 Petrig curt 8/25 (6/31) mm agezat In zona tubululperorat al drenului de adancime, 40.4. Ca itr avers so floseste geotextl Caracteristile geotertiulti trebuie 3 corespundsprevederior "Normelor tehnice prvind utliarea geotextelor”aprobat de ICCPDC indicaiv NP 0765/2002. 3.3.2. ART. 11. TUBURI PENTRU DRENUR! ‘11 Pentru colectare gi evacuarea apeor cin drenuri se pot foosi: {uur gide de poicorur de vil (PVC) STAS 6675)2-92 * tubur de patetlena (PE) STAS 106177284 {ubur ondulate iat perforate din PE NI 860060 tp IPMP Buztu, 112, Caractrstile tence ale acestor tub sunt ardtte In tabell 14 Tabel 14 STAS OGTSR-BS | STAS TOSTTIEGA | — NI 8500-60 IPP DIMENSIUNI BUZAU TUB PVE rgd | TUB PE rigid Tus ve Daneiweneror mm —75 | 1100] 75__| 1100 | 650 Dd ‘Geosimea nominal: mm 36 | 53 | 43 | 63 Os. or Lungimea rl 0 | 60 | -s.12| 6-12 [40 170. ‘Greutates kasi 7.120. ~2.610—[ 0.972 | 2.080 |“ 6.200 | 0.395 ‘Suprefata activa empiri 24-45 | nopertorat| 74:48 | nepertort | 2445 | 26-45 4 ‘conn ine nN8. Dani ui Tester egos 411.3. Tuburle rifate din PVG (NI 8500-80 tip Buzdu) de 80,5 mm se folosesc la drenuri spate gi la drenur orate tuba, invelte in geotext “14. Tuburile rigide perforate PVC sau PE de 75 mm se iolosesc la drenur forte netubate 115. Tuburie neperforate din PE eau PVC de 110 mm se foloaaee Ia = intr gl eg cin ciminele crenuror “la cape dren =lacap de aerisire Intre chesoane pentru evacuarea apeor 1118, Fantele de [a tubur perforate cu dmensiunie 1\0x5,0 mm sau 1,5x8,0mm tebule af fle Eun rhumér care 88 realzeze 0 euprafad activa (de intare a ape! in tubur) de 24-45 emp pe mi de tu, 1117, Pentru realizarea capeteor de arise la drenur se flosesc tubur perforate din beton cu section circuare cu cop g1 Buz, fr taip& D = 200 mm gi lngime de 1,00 m conform STAS 816-80 tabel 15. 333. ART. 12. GEOTEXTIL 121, Coractoristile gotextiu rebui 68 corespunda prevederor ‘Normele tenice privindutlzarea estexteio” aprobate de ICCPDC indieativ NP 07572002, 122. Se va accepta materilu care prezinta defect de cel mult 10% din suprafetd, Zonele cu delecte {8 vor Inftura ia punerea in opera 3.4. CAPITOLUL. IV. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 34.4. ART. 13. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 1.1. Pent canalzarea cu scurgere ibe? £8 vor folositubut prefabrieata din beton simply cu seqiune circular cu cep gi buzd sau cu mu, cu tal sau fd talpd, de diverse dlametre conform STAS 816-80 ‘arta in tabelole 15 9 16 6 ‘con: Roatnialaiabomn senST PIEL “Tas Boise nea oe wu uy wns oqunysuowsp aye0.,3.2. Folosreatulul de tub cu cap g! bu2d sau cu muf8, peru imbinde umede sau uscate, cu tlb 1 fra Yap se va face In funcje de prevederle prowcluui de execuje gi ale caietdui de sarcini specale (tabelee 15 i 16) 133. Pentru amenajarea gurlor de scurgere se vor folsituburi ciculare conform STAS 816-80 cu iametrl de $00 mm gi 20 mm specticats tn tabell 17 Tabet 17 Diameter 5 Spectfcaya tub ametl | Lungimes | Grosimea | STAS 616-00 Tabu rior care we racrdeaed | gpp Tos wo re 700 “Tubul superior 500 00 cy Fig20 3000 “Tubal racord 208 ‘i ed Figat Got ou mut 200 3a 26. Fig 12-14 ‘Toate dimensiunle suntan 134, Pentru ciminele de viitare se ver folos| Ubu prefabricate cu clametrul de 1000 si 600 mm conform STAS 816-80 preczate In tatelul 18. abel 18 Specifics wba Dime] Lungimea | Grosmea_| STAT S760 ‘Tubs a partes superioars 1000 1000 140 Fa22 “Tubul de ia partes supercar | 1000 71000, 120 Fig23 800 “Tubulracora $00 500 120 Fig24 ‘Toate dimersianie sunt me 15 Pent cline de vitae gi gure de scirgece 8 vor fois capacecarosable sau mcarosabile {hore ce scurgere in pr previo n STAS 2308-61, respect 327280, conor precision, isonet de sarc epee. 136. Tubunl ¢ psc ce canalzare obues8 aba supattaiteroard cu aapect de bten ness Suprfaa eriard rete #8 notes gs nab defocte Pe eapraa entvorl so at mi fu de contac dirt neogal, dat nu au inert supra cali ante oa a loves cu un socan do max 2009 se obiné un sunt er, eco 437, Tubune Vebue sa fe mpermeableIndepliné conde prevail nabeul 19 pid valores ‘mete a prdoror do opd Gelarmnaia sub presume. Rezthacle nivdvle no tebe ea Gee Ge mac mal mt e 90% Tabet 19 [DIAWETRUL NOMINAL | ——PIERDEREA DE APATA PRESJUNEADE 5M_(W0) —~] DMM ‘GHCIMLUNGIME (LA TUBURI | CMC/DM2 SUPRAFATA DE INTREG MAX INCERCARE: 200 120 300 160 400 20 00 270 600 300 138, Absortja total de apd determinatd pe ciburi de tub conform STAS 816-80, va fi da maximum 6%. ie RIE Re ok OT v‘Sc. ban Buta y Sean 139, Rezistenia Ia compresiune pe generatoare pe tuburi de proba, Incateate conform prevederior STAS 616-80 rebule sd indaplineasca condiila in tebeul 20, 12:10. In cazul cand prefabricarea tuburior se va face pe gantier se va Telos cinentul cu casa de rezsienfd minimum $2.5, agregatele vor trebul si Indepineascd condiile prevazute In SR EN 12520-2000, iar botonul rebue of ei cel pun casa C 16120 (Be 20), DIANETRE NOMINATE DW "TETT Manipdlarea qi Gopoaiavea luburlor se va face cu alone, ferindue Ge oviur Wi Foca. 13.12 Se interace cu deedvirgire: descdrcarea tuburlor prin cédere bers, manipulares tubutior agitate prin trecerea cabluiu longitudinal prin tub sau cu cérige la capeteletubului coenirea tubuAlor Ina oe sau de alte obiecte, “3.13. Deporttarea tuburior se face orizontal cu itercalarea capstului cu maf (in azul tuburlor cu mula), eect tub pe tub sau prin intermedi unorreazeme de ler, Depoztarea se face | pe vertical, cu condija asigurari planeta terenuiui de doroxitar, 13.14, La transport tuburle se ageazd pe suport din lemn, th cazul ambalri pe mai multe ‘andur, suport trebuind si se gaseascé pe aceeasi vertical. Se pot folsi a ranspat alle depoztve precum gate materiale cae s@ asigure tubule Impotiva deteriora ‘13.15. Tubutle cu dametru 600 mm se pt ranspora gin pozta verticals 13.18. Flecare lot de lirare va fino de document de cetfeare a calla, intocmt conform lisporiirlegale in vigoare. "2.17 Tubutla be vor tansporta dood 28 ze de la data cind au fst fabrica, arn cazul cind au fos supuse la tratamente speciale de indie, la temenela cénd 38 realzeazd rerctejele betonul fa 23 zie, 3.5.CAPITOLUL V. BORDUR! DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRURIGOLE, ‘SANTURI $i CASIURI MATERIALE PENTRU CANALIZARI 35.1. ART. 14. BORDUR! DE TROTUARE - BOROURI DE REFUGIL 14.1. Boraurte ge retugi g! borGutie &e Wotvar vor realzate ain beton conform prevederior din SR EN 1343/2004 a céror dimenciunitrebule s8 corespunda datelor Gn tabelul 2. ; Tobe 24 Taiimea | Tnljmea | Longines Tul | Mirimea | bates | Trai tungimea | Opservati a [ee 200 | 300 000,550 | Utizat ia roars a |S 400 | 170 750;500 | Uiiczate la srendle spailor vers ‘ncadramente lated, te 1 fl 300 | 300 600 Utizate fa intr ep |p 500_| 300. 400 Carosabie ‘Toate dimensiunile sunt in mm 14.2, Caractoriticle mecanice pe care trebuie st le Indeplineasca bord sunt arétte In tabell 22 Caso de rezstorf la ncovoiere (GREN 1340-2004, enexa F) 1%ps ied Tabet 22 ‘Ristanf la incowoiere (Pa) Caracteristios Minima 35. 50. 60. Rezistenfa la compresiune minima admisibia pentru beton ciasa C 25/30 este fans = 25: ae ‘30 Nimm? sau pentru beton ciasa C 30/37 fren = 30 $i faye? 114.3. Abater acmisiile ale planet tale iniartati muchilor (abel 23), abel 25, Toginea eiatonuia (om Taian aarisibe (77 300. 215 40 320 500. 25 6007 240 144, Determinarea rezistente ia Inghet-dezghe (SR EN 1940:2004, anexa D) Egantionul este supus la 28 cllun de inghet-dezghe in timp ce suprafala este acoperité cu 0 solu de 3% NaCl. Materiaul care se exfoliaza dupa 28 cil nu vebuie 6 fe mai mare de 1 kg? Tncerean pentru bord “Tabel 24 Wetoes = Ccoractorstica Incarcare (SR_EN | Citri de conformitato 1340-2004) ‘spect veal “Anexa J Tico bordura nu trebule 68 preznte feat ‘sau exfolen Forma gl dimers foe Fiecare borGuil webule 6 corespanda corinielor Revision la Rovere oar Nelo Boraure nu Wwebule ei _ala| reristonta la Inoovolere: mai mic decit Valoarea caracerstica" pentu clata deciarata - Redsienfa Ta acjunea factorlor climatic asa 2 Avena E [Nici o bordura nu tebuie 28 ab abeorbia de apd mal mare ce 6% din masa Media a tre: borduri nu trebuie sé fe nal mare de 1,0 Kgim® cu rici-un rezuat Indiviual mal mare de 1,0 kg/m" (extol la inghet dezghet) 35.2. ART. 15. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR $1 CASIURILOR DE TALUZ 161. La amensjarea rigoeler, gant gi casiulor de talur cin elemente profabricate ¢e vor flesh mentele prevdzute in proiectul de exocufje care pot f cole indicate in STAS 107062-70 sau alte put * aElementele prefabricate vor f realzate pe gantier din beton clasa minim C25/80 respectind Intocmai elementele geometice date In detalile ce execute $i conde impuse In proiectul de execute. 162. In ipsa unor deta ale prolectulul de execuje, amenajarea ganturor poate fi facut fe cu clement prefabricate din beton de un tip agreat de Inginer, fe din beton tumat pe loc a cBror Caractere! trebule precizate In caletul de sarcini specaleLa amenalarea rigoele, ganjurler §) Casiuroe de tauz cn elomente protabricate se vor foloielementele previzute In proiectu de execute ‘care pot cee incicate In STAS 10796/2-79 sau ate tur 3.6.CAPITOLUL VI. CONTROLUL CALITATI MATERIALELOR 26.1. ART. 16. CONTROLUL CALITATI MATERIALELOR 16.1, Matecnele propose de Antreprenor sunt supe incercsilor ecliminae de informare terete le eth definitiv conform clazclorehnie comune autre uci aire 162. Incerciileprliminare de infornare sunt execute pe ejantoare de materiale provennd dia fecare ‘lesion, cviert sau uring propust de Anteprenor. Natura lor fecveaa cu care sunt eecuale tnt arise ‘abet 25 completa eu disponiile din ealetal de sarin spacial ‘Rema aoestoe moerar va uebui sie conform specificailor previzute ta prezentl exe de sarin, venta completa prin diepoaifile din eaztal de sarin speciale. 163. Consitena Incercror de rec sifecvena lr sunt stabilte pens fecare material fn parte ‘abel 25 completa eventual de dspofile din caital de sarc pecale [Nici alt toler det cele cae sunt precizae in preaehul eit de savin, completate eventual de cole se cael de sarc! speciale nu va admis. "Mateilele caren vor corespunde condiilorimpse vor fi refute pase in doporit nfs gentimu ing nginer cancers care se Pacer ite were outline ‘Examinarea dacor din] Ta fesarelor cerifintl do caliate Constante de volam | SR T9875 | 0 dtarnaie Te Fisare “Tipul de pee SR 1963/95 | lot aprovizionat mu mai pujin_de 100 ¢ peo L proba mete TReriteaje mecinice Te | SREN 196-195 [O proba la 100 aa Te 2G)zile Fleer soz Ia care +8 Reristente mocanice le deposit Tot 2erile apovizinst Stara de conservare | SREN 196/395 Dok detonate rma dack $8 depasit pesilozsi joe femenul de deportare Su a0 inti fete de aerare Examinareadatclor din 0Duck, ar congue de mick ‘8. Dani Ban ‘Granaliaea sonar | SEEN O'S/I2 [0 probi maxi 500] 0 diane po tne pen fear sot | lt 100 me isu ‘hvalonal deniip | STAS TIONS [0 deems pena [O decminars pe fica sua leeds Stine Resco Ts wre suasna sip Las Angles STASTIOG? [0 determinare Ta ]- ‘maxim $00 me pears ‘Scere sot isu. Eaaaia Salar as ea sa at | ein nae soviet | pena Rei eR NT: Owes pe Fact si |ompretne rock pe | 19262000 de loom Siiat | conve insur cad _| paws PRs lagi | SAS ROOTS [= Oa pee see, e se loom Beanie aaior] = Taft petons | Ste sen rvs Laem [Rezistenja la sfaramare | STAS 730-89 + D incereare pe Tot ec 9 pis compresune 100m nai ‘Rezistenga Ia uzura cu | STAS 730-89 [ ‘D ncercare pe lot esa Deval 4. one te 25 enn a m= Fare cro Mata [cancers cr “ze | Matodecontiem | Tasceune fom besa vie sua Ronin RE STAR TOO — [Peas pouin wo] on del OT = Se cr Pou apa | his a Gm ‘on prvne da [ taper cou Ane ‘refeaua publicl de api | de poluare bin 0 ala en ur at raat daar |= ti fece aie Orel beton | certificaul de ealitate _aproviziorant ames le a tei [ein caine | ovis Natwiat echlenaldewiap | STASTIDA [0 deerminis poate] O deena Fe Seca a xis ome are SENT 10 grit pets TS | Semi] ps pnt gnivepsnuasy — 21 i Ra RTTubwi | Examinaee daar din | ~ PVC sau | cere as eae _aproviiona PE penta | Suprafas stv > “Tre determin po] = dren ficcar at provision ‘aminarea datlor din |= Le fecare lt] ified clit apeovisiona ‘Tubwi_ ain [Dimensiun’ lamers g2| STASIERO | Determinsr obligntri | O serie ae grsini ecauri {ove Ron itnsbs NX es Be Tews Se pc ‘reer: he IREEWSSSUAEAIOSEG dese heat oe Tremere Sento St totepnal Boewent‘3. Dani But § _ Seesat ongaed 4, PARTEA Il- MODUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR 4.4.CAPITOLUL VII. PICHETAREA $I EXECUTIA SAPATURILOR, 44.1. ART. 17, PICHETAREA LUCRARILOR 174. Pichetarealurailr const in materiakzarea axe Iitele fundatilor sau a amprizelor Mordor, In funcje de natura acestora, legate de axulpichetat al crumului precum si de Implemertarea unor repere de nivelment in imediata apropere @ cro. 172, Pichetarea so face de cétre Aniropceror pe baza planuror de execute, pe care le va respecte Inlocmal gs aproba de citre nginer consemndndu-se in egistul de ganter. 41.2. ART. 18, EXECUTIA SAPATURILOR 1161. SSpSturie pentru funda vor fi efectuste conform desenelor de execute care vor Ml vizate “Bun ‘pen execute” Ele vor fduse pan ia cota stabi de Inginer in impul execute lcrrdr. Ele 9 vor ‘exzcuta la adépostul spinor provzute n proiec. 4182. Sapaturle pentru ganfuri si rigole vor fi executate cu respectarea stctd a cotel,partei gi a prcfiuil dinplangele cu detal de execute (timea fundul, inatimea si ncinares tluzelr) precum i ' amplasamentulu acestora fafa de azul crumulu sau de ruchia tluzelor In cazul ganturlor de garda 483, Sdpature pentru drenun $i canalzar vor f executale eu respectarea stncté a lil trangesl. ‘Incinaritakizelor. a spin malutlor. a cote g pate preizate in pangele de execute. 18.4. Sdpaturle vor executate pe cdt pos pe uscat. acd este cazul de epulsmente acestea cad tn rcina Antreprenoruia In limielestablite prin caietul de sarcni speciale 185. Pamantul rezuitat cin sapaturd va fl evacuat si pus In depozt stablit de Inginer la distana ‘care nu va putea depasi 1 km decal In cazul unor preveder In acest sens In caletul de prescrip ‘speciale 1188. In cazul canaiztilr, dacd este nevole de sprini, Antreprencrul le va executa pentru a evita febuimentele si a asigura securtatea personaluul realzind susfner joantve sau cu interspafi, funcfie de natura terenurior, care in nu pot depasidubll ami med a elementeor de sustnere. 187. Pamantul pentru umplereatrangeetor va curajat ce pietre a cdror imensiune depagesta 15 cortimet ‘Aceste umpluur vor fi metodie compactate, grosinsa maxima 9 feciru erat elomentar nu ve lnpasi ipa tanarn 20cm Danaatea ineath a rambled a trabut ef stings 88% cin densaton ‘optima uscata, Proctor Normal 2 1: RonABTHL arab str ase Ter Se ea,4 4.2.CAPITOLUL Vil. COMPOZITIA $I UTILIZAREA MORTARELOR $1 A BETOANELOR 424. ART. 19, COMPOZITIA $I UTILIZAREA MORTARELOR (SR EN 998-2:2011) 18.1. Mortarele vor avea urmatoarea compozi Intrebuinjare: oi Mortar 5 = Destinat 2daror 1 poreuier di Plat bruté sau bolovanlavnd un does} te 290 kg ciment la me de nisip (Re 28 = 5 Ninna}: Mortar lt 10 - Destnat lencuollor de ciment scvst, rosturlor de zidari de plata eau prefabricate umpler resturilortuburlor de canaizare avind un dozaj de 400 kg ciment la me de nip {Re 28 = 10Nimm2), 422. ART. 20. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 201, Pentru dozares compoztjel mortar, isipul este masurat In liste sau In roabe a osvor capactate prezintd unraportsimplu cu numdrul de saci de lant do folost. 120.2. Mortal este preparat manuel, amesteclnisip gi ciment se face la uscat, pe o suprafat plan gi ‘onzentaa dn soandur sau panour metalce pana la omogenizare, Se adaugs stun, n mod progr, ‘evo stoptoare, mestcénd cu lopata, canttatea ce apa strict necesara. Amestecarea continus, pan ‘nd mortaral dovine omogen, In toste cazurle monarul trebule 88 fe foarte bine amestecat pentru ca, frémantat cu mana, 68 formeze un bulgare usor umezit ce nu cuge Inre degete, Pentru arumite folesinte, ca mortare pent. protect, pentru mata, a. celegatul ciertuli poate sa accepte gate consstene, 203, Mortarltrebuie 88 fe flostimedkst dupa prepararea lu, Orice mortar care se va usca sau va Incope 88 facd pial trebuie sf fie aruncat gi nu va trebuiniciodaté amestecat cu mortrul proaspat. 4.23, ART. 21. CLASIFICAREA $I UTILIZAREA BETOANELOR Clasifcaroe dun’ rezitenté a betosnelor este indicatd In tabelul 4 In care eunt indicate rezstenjele pe care trebvie si le aeste acestebetoane precum si consumurle minime de ciment 424. ART. 22. COMPOZITIA BETOANELOR 22.1. Compezitia betcanelor este defnitd de proporta In volume a diverse categori de agregete scate, geutatealanuli pentru un metry cub de beton gata executat gi volumul ape, proportle otf dltorminate gn grevate. Cantitile necesare pe fecare component al betonuiui vor i determinate Inainte de a Incepe prepararea acestuia de cate Antropreror. Anireprenorul tebuie 88 prezite ingnerului pentru acceptare,Int-un termen de minimum 15 2ile mainte de data prevazuta peru inceperealucri de betonare, studlul compazti justice 222. La stablirea compozitil botonuli se va tine seama de prevederie "Codull de Practic8 pent ‘execularealucrrlor dn beton, beton armat gi beton precomprimat EN 012-99" “Cod de Practica Pentru producerea betonuui CP 012/1-2007", land in considerae: — * ar ET egal Cer OTT4 = dozajul minim de ciment, conform tabelul 4 “ Iuerabiltateabetonulu care treoule asigurat, conform tabelolr 25 $27 + rezitenfele minime ale betonuui ce trebuiesc asigurte, conform tabeluiui 28 223. Limitele domerili de granuioztate pentru cfetele clase de betoane sunt ardtate In tabell 30, abel 26 We ‘MuLoc pr | —LUCRABICITATE % THPUL DE ELEMENTE DE BETON Haxtecrr [worken | TSAR Fonda Ge tan gla mu sab or Soma ew Sa aa Bon ap a PO coagianr h se cut de compacta usec rede ice 1 2 Taber 7a ine pa Cue © 1620 ..€2850 224. Toletarjele adviebie ssupra compozie Detonulu sunt dupl cam urmeazi “pentru fecare sod de agrogat 3% pentru ansarblul de agrogate 2% = pentru cimert 2% = pentra apa tetas 3.5%, Prelevarea de agregate gi contrlul dozajeor de ciment i apa sunt efectuate de Ingner In momentul betona 225. Rezstenteleminime la Incercrle prliminare trebue 68 fe conform provederior din taboiul 28. abe 25 a ‘Cea Sa. cat Tae Tag 195. Sie 250 ma Tabei29. fom [am eters coi ft = rma sresTaroeaszten uso Meecronel oteegeat 42. CAPITOLUL IX. COFRAJE 434. ART. 23. COFRAJE 231. Stables sole de cftare ¢Intoomire detalilor de execu este sarcina Antreprenoruli 232 Colajele proiectato Webuie €4 fle capable s& suporte sarcnie qi supracarcinie fr a se ‘formers, 233. Toate cofaele trebule 68 fe rivelate tn toate punctle cu o tolerant de +/-1 om, Ltjinle sau grosimle intr cotaje ale 3m Descarearea apelor cin gole de acostament se face prin casiri amenajate pe taluze, 307, Santurie de gard se recomanda sd fe pereate,indferent de pant 308, Amplasarea gantulor de garda se va face la distanta minima de 6,00 m de mucha talzuul debleui, ar cAnd este la pcirulrambleuiu a distanfa minimd de 1,50-2,00 m, banda de teren dine piciorulrambleuiui g garul de garda va avea pante de 2% spre gan, 309, Antoprenorul va awecuta lucrarea in sola In care este prevazutd in proiectl de execu 4.7.2. ART. 31. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 34.4, Poste terenu bine nivelat ee aglerne un etrat de nisi grdunjos gi asp, In grosime de § em dupa pilonare. Peste siratul de nisip plonat so asteme stratul ce nisip afénat, de acess caltate, In care so ‘ageazd petrele sau bolovanl Grosimea inijal a acestui strat este de 8 cm. Pietrele se implanta vetca In stall de nisip affnat, unele larga altel, batandu-se deastpra gi lateral cu elocanul,astel ca flecare pata $8 fe bine stransa de pletele vecine. Pietrele se ageard cu rosturlejesute. Pontru @ s@ asigura stabiltates poreuiui se procedeazs la 0 prim’ batere cu mail pe uscat pentru agezarea pitrlor ‘Se agteme apoi un strat de nisip de 1-1.8 em grosime, pentru Impanare care se uda si se ‘meinge cu pertle n golunle dnte pete pnd le ump, dupa care se bata din nou cu maiul pena la rot. 53.2, Suprafaa pereull trebuie se reg, neadmitandu-se abate de peste 2 cm fad de supatata teotstd a talizuli, refacerea facdndu-ee prin seoaterea plete gi roglaea stratull de nisi de sub aceasta, 47.3, ART. 32. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE oIMeNT 32.1. Execuiia acest ip de pereu este acooas| ca la art. 31 cu sxceplia cl dup’ prima plenare Lumpleea rosturlr au e0 face cu nsip coy mortar de cimert, M5 Gup8 care se ploneaza pand la retuz nainte de a Incepe priza mortar ‘32.2. Suprafaa pereulu ebule proteata contra usc prin udare timp de 3 2. 47.4, ART. 33. EXECUTIA PEREULU! IN MORTAR DE CIMENT. 391, Peste terenu bine niveat se agteme un strat denisp gréunfos gl asprin grosime de Sem dupa, pilonare. EySc. Dan Buraifa x. Paoa he 8S Sa ‘ise enter este eratul de nisip plonat se astrme un strat abundent de mortar de ciment M 5 in care se Implant pietrele sau bolovani gee potvese prin alunecare in aga fel ca sd so objind o tasare a rostulor $10 refuare a mortarul! la suprafala pen toate rostvl. ‘Se continua apoi cu umplerea cu arta arosturiorrémase Inv pit gi rivelarea suprafefel pain plonare dupa care moraru este neteat cu mista. 53.2. Suprafafapereuli trebule protejata contra uscari prin udare timp ce 3 ze g psn acoperire cu rogojn sau sacl timp ce 7 2. 38:3. Condiile pentru suprafalare sunt cele dela pot. 31.2. ‘4,75. ART. 34, PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 34:1, Peste terenul bine nivelet se toard stratul de fundatle In giosimes prevzuta in prolectul de texecue din Beton do cment gl pnd 88 Inceapa priza betonului se trece la execufa pereul cin pet | olmatarearosturior cu mortar de ciment M 5 In contile arate lap. 33.1 de surrafatare sunt cele de a pet. 31.2. 4.76. ART. 35, PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 35:1, Peste terenul bie nivelat se toarnd direct pe pimért statu de beton de casa gi In grosinea previzuta in poiect pe ronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm. 5352. Betonu tumat tebule proteatImpotva soarelul sau a plol ncepnd din momentul c&nd incepe priza prin acopere gidupa ce priza este complet terminata prin stropre cu pa, sat cat este nevole Tn {uncfe de condiile atnosferie. 47.7. ART. 36, PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 126.1. Elemente prefabrcate din beton vor fl ayezate fe pe un strat de risip pion fle pe un strat de beton conform prevedsror cin caitul do sarcinl speciale sau a proiectuli de execu. ‘362 Forma gi dimensiunle elementelorprefabricate vor f cele prevlzute in documentatja de execute ‘S0u elementele simiare propuse de Anreprenor gi acceptate de Inginerl lees ‘48, CAPITOLUL. XIV. DRENURI $I DISPOZITIVE DE COLECTAREA $1 EVACUAREA ‘APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 481, ART. 37. PRESCRIPTII GENERALE 97.1, Evacuarea apei din suberatl inferior a furdetei se resizeazs in funcfjo de posibitatle do ‘surge prin - drenur transversale de acostament; + strat crenant continu - dn prelungiea stretulul de balast pana faa taluzuul = dren lengtucnal sub acostament, sau rigols, gan, {31 2, Dronuetransversale de acostament au 0 lime de 25..00 cm g/ adancime de 30.60 cm situate [a distant de 10.20 m fa funcie de panta longitudinal @ drums Panta longitudinal a acestorcrenuri este de 3.5% gl se executa normal pe axa drumului cénd decvitatea in prollngituinal al drumuiui este mal mcd de 2% gi cu Incinarea de cea. 60 grade in deca pantei cn decivitatea este mai mare de 2% com Siete snes Haake crNivea onal omen@e 4 37.3. Statul dronant contnuu are © gfosime de minim 15 cm pind la tauzurie crumulu, el se recomanda In special a drumurie cu mal mutt de 2 benz de culate 1374, Evacuarea apei gin drenurie transversale de acostament sau din stratul drenant continuu prin taluzusle drumuii, €@ face cu cal putin 15 cm deasupra fundull ganurlr sau Tn cazul ramblesior 1820 | Inceresila compresune [> |e |e | clase >c 190 “ngre i Innere [eS | Spe de uerare core = Contre dimensiuni de . ~Thairiesbetonari amplasare gi soltte fe dona = Conti peel amarior a “Thatea Deon — pea figcarvi element Lucréri executate | - Controlul dimensiunilor si | S Sinbeton sau. | ease in toeranfe + Le fecare cre Sidi dn piavs |= Conrollcorectri nis 9 : ruta saubobovan. | eel cute | vert de “Apacer Sar : ca = Dimensiuile gi alate 2 fe rtore err | werarlor La fiecare luerare fortron tanker | "Prd ongtucnal nctunea | |e | i grosimea proter Aplaserert Innarea > rena *Vericareaspaturir rannatede | *Sfrenstie Eotmear ware seotenent = Posibilitatea de scurgere in . san Deena Sangasanert — 2] -Pemanent forgtusnete [Veils s4pliurior 3 Ls fiecare verre __ 3 ont AoantTaesbeos ae oman Se ah[spainiior Cole radierall . “ Realzarea corat a firuul + = Amplasarea camerelor de Ie fe vattare _ Control! funciona . ~Amplasarent oe * Cotte radierului : + Pozarea corect a tubutor gi . Fealizarea imbinarior inte ele “Realzarea covets a . Canalzare Uumpiturt La fecare icrare ~Agezarea gl execuia corect ‘a gutlor do scurgere §1@ Caminelor de vistare = Control funcjonati > te Amplasament 2 fe fe Realzarea corecté a . Bord de wotuar |; Reatza La fecare lurare = Respectarea cotele : ‘A: Jnoereeproiminare de informare B: Incerei de control de alate CC Inereat de contol de receptie 4.42, CAPITOLUL XVIII RECEPTIA LUCRARILOR Lucile prvind scurgerea $i evacuarea apelor de suprafat2 vor fi supuse de rogulé unel recept preiminare $i unel recep finale, lar @colo unde sunt lucrrl ascunse, care neces 6 fe contolte §1 Tecepjonate, Inainte de a se trece fa faza uimatoare de luc cum sunt lucrarle de dren), canalzare, 4.2. acestea vor eupuse gi receptiel pe faz8 de execu. 4.12.1. ART. 48, RECEPTIA PE FAZE 451, In cadeul recente! pe fa28 (de luor8ri sscunse) se va veriica deck partoa de lucrare ce so receplioneaza s-2 executat conform proietlul g atest conslileimpuse de documentaia de execu sie prezentulcaiet de sarcin, 452, Inuma vericrlor se inchele proces verbal de recepti@ pe faze In care se confirms posititates ‘receni execute la faza imediat urmatoare, 45.3, Recoplia pe faz se efectueazé de cétre Inginerul luca Anteprener, document ge Inchele ca urmare a recente i poarta ambele semnatur 45.4, Receptia pe faze 60 va face In mod obligatoru la urmtoarele momente ale ura ‘a Pentru drenuri “ trasavea gl amplasarea céminelor, ps wma ® a seme 9 AIR ete ay= exocutarea spatula cot; executarea spinor; = rwalzarearacierui si pozareatubuli dronant; la realizarea umplitui drenant », Pentru eanalizar: “= trasarea canaluluig| amplasarea gurllor de scurger gi cdminelor de vaitare; = executarea s8patutl, a cote la canal i cdmine; executarea spenilor, pzareatuburilr si realzarea imbin&tlor dintre acestea; = rwalzarearadierdi din gure de scurgere ¢ mine de vitare; = realizarea umpluts compactae pe flare mei ndime gla relizarea Lumplturi a cota inal Pentru luerari din beton gl ziti: garfuriranforsate, gan zit, cam elder, $2 de + trasarea; ‘exoouia sdpiturorla cote; ‘executarea cota - montarea armatur. 4, Dronuritransversale de acostament: reiizarea acest. 145.4, Regisrul de procese verbale de lucriri ascunse se va pune la sispozia organelor de contol cat si comisie’ de recente preliminard, sau ral 4.122. ART. 48, RECEPTIA PRELIMINARA 481. Lateminare url sau» unor pi dn acestes se va procedal electro recep preininae a ucrnior versace i Secordara cu revecerieprezent cit do exec «foc vrtclaprvizute'nprezert ait de src au fost efectunte in ttle = dacd au ost efctete rece pe az reall acest: Spc tence de calla sl execu, procim 9 cars execujl de cate orgaele de coro (Caen. ge, t). nurs act recepi ea nce Proce wore! de ecopleprelirat in care se conserrsarh eventual ened recesare teen Ge execu a acesora Strocomardin curve a mad eee sub observa une Sau corsaat uel abate a8 de Frovndnn resis ea! So sain. inperoade ucrarior se vor rexpeca preveerle generale dn: Logon nt 338 secartal el sarattin ren, Lepea 9012008 prin aporerea bir ‘ica UG mr 1802008 Potecta meds Logs TO Lapea Catt (4.92, ART. 48, RECEPTIA FINALA La recepia final @ lurBrior se va consemna modu in cat funcyonat bine gidaca au fet bine itrefinut, arin, cat do cil speciale gia proiectul Incursutumes! aS ANEXA - REFERINTE NORMATIVE |. ACTE NORMATIVE (Ordinul MTIMI nr 419111212000 - Norme metodologice privnd candle de publica In MO 307/24.08.2000 ”Inchiere a circulate $i de Insure a restrictor de crculaje In \ederea executirlide ucrr In zona crumuli pubic seu pentru protejarea rum Legea n-319/2008 -Legea secur s sanatatiin munca. NSPM nr, 79/1998 = Notme privind exploatarea 9 Trteinerea drumutio i poduror. Legea n-307/2008, = Norm de preverite si stingere aincendilor i dotarea cu miioace tehnice de stingere, rain AND re. 11611908 <= tnstrucuni propa de eecurtatea mune pent Ler de Introinere,reperare gi exploatare a drumurior pot. (UG 19572005 * Protecia medi. 1, NORMATIVE TEHNICE NE 012-00 + Cod de practica pentu executarea lurror din Beton, beton amat $1 beton precomprimat Ge ot2t-2007| Cod de practicd pentru producerea betonuii NE 0122-2010 Normati pentru preducerea gi executarea lurdrlor din beton, ton armat Ml STANDARDE SR 185-1:1995 ~ Luctri de drumur.Imbrcdming de beton de ciment executate In cota fixe. Condi tehrice de caltate, SR 15-2:1008 = Luerar de drumu. Imbricdminf de beton de ciment executate Incofrajeglsante. Condi tevice de caltate SR EN 196-1:2006 Metode de Incercii ale cimentulor. Parte 1: Determinarea rezistejelor mecanice, SREN 196-2:2013 Metode de Incercan ale cimentulor.Partea 2:Anakza chimed mentor. SREN 196-3+41:2000, Metode de incareii ale cimenturler. Partea 3: Determinarea timpulu de priza gia stabi SREN 196-52010 ~ Metode de Incerci ale cimenturlor. Determirarea fei SR EN 196-7:2008, = Metode de Incercri ale cimentutlor. Metode de prelevare gi pregatre a provelor de cent ‘SR EN 197-1:2008 Gimant-cmenturi uzuale ment Portland (P40, P 45, P50, P 58). 'STAS 438/1-891A91:2007/C91:2008 - Produse de ofl pena armarea betonuiui. Oe! betonlaminet Ia ald. Mare! gi conc tehnice de catate. SREN 459-2201 ~ Var pentru construc. Partea 2. Melode de incercare. STAS 539-73, 1 Fler 6 calear, flr de cred gl flor de var sin In pulbere ne Roma} SBE es Br Tans Soom pnSREN 12620+A12008 ‘Agregate pentru beton. SREN 13242812008 ~ Agregale pentu materiale relegate sau legate hicrauli, in construct de drumun, SREN 939-2:1990 + Tnoeteri pent determinarea caracterstilor geometie ale ‘agregailer. Partea 2: Analiza granulometic. Site de conta,

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5810)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (608)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Proiect Tehnic 1 PDF

  

  Document480 pages

  Proiect Tehnic 1 PDF

  gabi chis

  No ratings yet
• Proiect Tehnic 1 PDF

  

  Document480 pages

  Proiect Tehnic 1 PDF

  gabi chis

  No ratings yet
• Parts Manual Parts Manual Parts Manual Parts Manual: Mfg. No: 191707-1153-99

  

  Document25 pages

  Parts Manual Parts Manual Parts Manual Parts Manual: Mfg. No: 191707-1153-99

  gabi chis

  No ratings yet
• Murray Electrical From MA-S-1612 2004 Quick Reference PDF

  

  Document35 pages

  Murray Electrical From MA-S-1612 2004 Quick Reference PDF

  gabi chis

  No ratings yet
• Service Manual: Conf Idential

  

  Document25 pages

  Service Manual: Conf Idential

  gabi chis

  No ratings yet
• PCG-505F/505FX: Service Manual

  

  Document20 pages

  PCG-505F/505FX: Service Manual

  gabi chis

  No ratings yet
• Intel

  

  Document42 pages

  Intel

  gabi chis

  No ratings yet
• United States Patent (10) Patent No.: US 6,578,782 B2

  

  Document10 pages

  United States Patent (10) Patent No.: US 6,578,782 B2

  gabi chis

  No ratings yet
• Us 5494229

  

  Document18 pages

  Us 5494229

  gabi chis

  No ratings yet
• Aeg Fav40750

  

  Document40 pages

  Aeg Fav40750

  gabi chis

  No ratings yet
• CNC Usb Controler - User Manual

  

  Document3 pages

  CNC Usb Controler - User Manual

  gabi chis

  No ratings yet
• Service

  

  Document3 pages

  Service

  gabi chis

  No ratings yet
• Mercedes Russek 207 208 210 307 308 310 408 410D

  

  Document102 pages

  Mercedes Russek 207 208 210 307 308 310 408 410D

  gabi chis

  No ratings yet