AMORES ALTAMENTE PELIGROSOS Walter Riso Copyright ©2008 Walter Riso Hy Agieement with Pontas Literary & Filey Agency HUBIRITOXICE Walter Riso Copyright © 2012 Editura ALL. Descrierea CLP a Bibliotecti Nationale a Romaniel RISO, WALTER Iubirl toxice: tipologii afective de care ar fi mai bine simu ne| indragostim: cum s& le stem gi cum si le infruntim | ‘Walter Riso; trad.: Dorina-Maria Ivan, - Bucuresti: Editura ALT, 2012 ISBN 978-606-587-019-2 Livan, Dos Maria (trad) 199.902.4 Toate drepturile rezervate Fditurit ALL, Nicio parte din acest volum nu puate fi copiat fara permisiunea serisa a Editurii ALL, Drepturile de distribute in srdinditate apartin in exclusivitate edituri, Allrights reserved. The dstsibution of this book outside Romania, without the written permission of ALL. is strictly prohibited, (Copyright @ 2012 by ALL. Editura ALL: Bd. Constructorilor nr, 21 sector 6, cod (60512 — Bui Tel: 021 40226 00 Fax: 021 402.26 10) Distribute: Tel: 021 402 26.30; 021 42.26.03, Comenzi comenzivmal.s0 wwvwaall.ro Redactare ‘Alina Bogdan ‘Tehnoredactare ; Corectura: Design coperts IUBIRI TOXICE Tipologiile afective de care ar fi mai bine $d nu ne indragostim: cum sé le recunoastem si cum $4 le infruntém Traducere din limba spaniolé de Dorina-Maria IvanIntroducere De ce egttim atat de mult in dragoste? De ce atatia oa- meni aleg persoana gresitd sau se implic4 fn relatii pe cat de periculoase, pe atat de irafionale? De ce ne complacem in te lafii dureroase? Credem c& iubirea este de neinvins gi uitim tun fucru esential pentra supraviefuirea amoroasa: acela c& nu toate legaturile sentimentale sunt benefice pentru bunis- tarea noastré, Fie c& ne place sau nu, unele moduri de a iubi sunt pur si/simplu insuportabile si obositoare, chiar gi dac& avem instincte masochiste si o atitudine supuss. Nu spun c& astfel de persoane nu ar merita s8 fie iubite; ceea ce afirm este ci orice legaturé afectiv, in care valorile noasire esenfiale sunt ameninjate, nu este recomandatd pen- teu propria fericire, indiferent de c&td fuhire s-ar afla la mij- foc. Sunt de acord cu faptul c& viate de cuplu nu este ugoars sicd tofi trebuie s& ,sacrificim” anumite hicruri (fireste, intr- tun mod constructiv) pentru ca relatia si prospere; cu toate acestea, modurile de a iubi pe care le voi descrie aici sunt foarte dificil de abordat si foleret, chiar si pentru acei ,indrigos- titi de dragoste”, care suport cu trie orice, Aceste tipologit afective disfunctionale il consum& pe celdlalt gi il store de energie, il mistuie incet sau il tulbura intr-atat de tare Inca ajunge s& se simta in mod inexplicabil vinovat sau si creada ca suferinta din dragoste este normal gi comun’ (de parc 0 iubi gi a f victim ar fi unul si acclasi lucru). Este drept c& nimeni nu-i perfect si c4 toti avem micile noastre ,nebunii*, ‘ins tipurile de relafii pe care le voi mentiona depigese cuWalter Riso. ‘mult sladiul unei marunte si inofensive preferinte siinu fin le un simplu capriciu: sunt atitudini extrem de toxice pen- {Wu cei care se decid sa intre in asemenea jocuri emolionale. Paland si le identificém, vom fi in stare de acum inainte si lum decizii mai sintoase gi mai bine gandite cu privire la viitorul nostra emotional, fie s& le evitim, dacd ined nu am fost afectati fe si! Te contzuntim, daca suntem deja implica sentimental. Preveniro si confruntare, iati doui strategii de supravieluize ghidate de rafiune. Neva fost intiparita in minte ideoa c& trebuie 83 acceptim Pariencrul aga cum ¢, si of este gregit si fi corem si fact lu hui care nui staw in fire sau pe care mu vroa sa le faca;altfel SPs, ci existé pentru fiecare un fel de a fi cu care trebuie sa neconformam, din respect pentru acesta, Sunt de acord, ins cu cdteva precizari. Bu ag spune ci trebuie s3 acceptim fekal dea fi al partenerului, insi numai daca asta nu peesupune tun sacrificiu psihologie din partea noasts’, Te accept aga cum ati, atdta vreme cat nu va trebui si mA autodistrug pentru a te face ferict, pentrurc8, daca fericirea ta este invers propor- {ionalé cu a.mea, inseamni cd fntre noi ceva nu functioneara ‘asa cum ar trebui. in fata unei incompatiblititi majore, voin- {2 si bunele intentii ind! si nu fe suficiente pentru a rezolva Problema. Cum intretii o relalie potrivitd si linistit cu cineva care se crede unic si special ¢i care mu se poate iubi decat pe sine? Cum poli reusi si ai o relatie cel prutin decent cu un om care te considers de negiijatsau cu cineva ale cirui senti- mente fat de tine oscileaz constant intre iubire si ar? Cum s87TI supraviefuiesti unei iubiri insistento, care nut las8 loc 84 respiri, sau une iubiti nducitoare si ambivalente in care celiialt nu poate edi nici cu tine, nici far’ tine"? Cum men- {iio relatie reciprocd si tandra atunci cind partenerul te m= Piedic& s& iti exprimi afectiunea? Cum ifi traicsti jubirea i Tinigle cu cineva care te doming pentru cd are impresia c& e9ti 0 fiints incapabilé si inutilA? Te-ai darai teup si suflet culva care te considera un potential inamic si care, in fiecare Tubiri toxice xi regret c& te inbeste? Ai continua relafia cu 0 persoan’ infidela care mu este capabili sisi pardseasci amantul? Sunt atatia martiri si sunt atét de venerati in cultura aceasta a iu- birii neconditionate! Nu se poate pune la indoialé faptul ci nu avem cu totii sceeagt parere despre ce inseamn& o relatie bun’ de cupte sti persvane care consiierd cH o legaturd bazata pe iubire rebuie si dureze toati viata si, deci, toleranta mu are limite Mai sunt si cei care cred cd nu trebuie neapSratsé metgi pan’ in panzele albe si c& iubirea nu are nimic de-a face cu fap- tul de a indura absurditatile i stirile patologice ale celuilalt, Fiecare hotardgte pentru sine co are de facut si pana unde irebute s% mearga, in fumctie de convingerile sale si de viziu- nea asupra lami, Cu toate acestea, ne putem pune de acord supra unui lucru esenfal:o relate reusité este aceea in care abit parleneri sunt mulfurnif ii pot realiza planusile de viitor si niciunul nu-gi vede drepturile incilcate. Insist, ins: santé parteneri. La ce tipologii afective ma refer? La-un grup select, sinu tocmai faimos, intrucat majoritatea opereaza in spatele corti~ nel. Se poate si fl avut contact cu unele dintre ele (fie pentru ci am fost vietime directe ale acestur moduri de a inbi, fe pentru eé am cunoscut pe cinevaimpotmolit intr-o relatie tra~ umatizanta din care nu este capabil sd jas’), aga cum se poate sane fie gi total necunoscute, permiifandu-le astlel s4 dea ocol ‘wietii noastre gi sii ne pandeasci din umbra. Mii voi referi concret la opt tipologii afective, cele care sunt considerate ex- trem de vatamatoare si primejdioase pentru bundstarea emo- tionala a cuiva: tipul histriontc-teatral (inbire latrtuitoare), ti- pul paranoid-vigilent (lubize suspicions}, tipul pasiv-agresiv Gubir subversi}, Spal narcisist-egocentric(tbireegoist),ti- pul obsesiv-compulsiv (iubire perfectionist), tipul antisocial- artagos (fubire violenta), tipul schizoid-sihastru (iubire distant ‘sew indiferenta) 9 tipul limitrot-instabil (iubire haoticd), FiccareWalter Riso dintre acestes poarti tn sine uma sau mai multe antivalori ‘care se opun tne’ iubiri implinite si sinatoase. Cei care dispun de aceste feluri de iubire pot ajunge sa activeze cu succes in anumite domenii specifice, gi de aceea societatea fi accept sau chiar ii considera drept modele de urmat, {nsi, influenfa lor cea mai puternicé, cea cu adevarat problematicé, se araté in selafille interpersonale intime, mai exact in mediu familial si de cupli. Exact ca in proverbul Popular: ,Afari-i vopsit gardul si-nauntrui leopardul.” in spatele usilor inchise, in lumea privats a iubirii, magtile cad sise arati adevarata fata. De pilda, indivizii narcisisti tind si ‘ocupe pozitii importante in firme sau in politic’, gratie nein- franatei lor competitivitati si setei de putere, insd Tsi rlinese foarte mult partenerii din cauza egoismului gi egocentrismu- lui cronte care ii caracterizeaz4. Subiectii obsesiv-compulsivi ar ajunge la o performata excelentit in acele sarcini in care controlul si perfectionismul sunt 0 cerinf& important’; cu toate acestea, atunci cind aduc acelagi model de exigen({ in c&minul familial, ajung s% pun o presiune foarte mare as- Pra partenerului gi si creeze o atmosfer’ extrem de stresanti, Persoanele histrionice au abilititi extraordinare care le per- mit si se angajeze cu succes in activitsti care {in de teateu, film, televiziune sau ozice alt mediu in care ar putea fin cen. trul atentiei si, conectaji” la public, insi in viata amoroasit ‘intémpin& dificultati majore in a intretine o relatie linistits gi a respecta limitele partenerului, Un individ paranoid se va impune in domenii care ai ca cerin{e fundamentale vigilenta si prudenfa, ined conviefuirea cu el se poate transforma intr- © experienti terorizanta si sufocanta. ‘Aci gresit sa credeti ci ma refer la cazum izolate sau iesite din comun. Studiile releva c& sua tuturor acestor tipuri, in ‘manifestirile lor extreme (tulburdri de personalitate), ajun- ge undeva intre 20% $i 30% din totalul populatiei. $i, dacd um in considerare si cazurile moderate, numarul creste simtitor. Pastenerii/victimele indivizilor care poseda aceste 10 Tubiritoxice Vipuri de personalitate inoeared uneori s& echilibreze situatia, pelind ta tactica Tui da, dar..", 0 strategie compensatorie foarte apreciata de cultura petitoare, care sustine rezistenta cu orice pret: ,Este egoist, dar nu din cale afar”, fi place si Mlirteze, dar nu e atat de grav", ,E destul de geloass, dar ma pot descurca cu asta’, , Nu prea igi exprinii sentimentele, dar Irebuie 68 infeleg c& aga e felul lui de a fi", ,fiste agresiv, dar ve-va mai tempera", ,E destal de instabilé, dar eu incere si ma adaptez si s& am ribdare.” Majoritatea acestor day-uri nu sunt nnimic altceva decat false forme de autoiluzionare si justificare in fata fricii sau a imposibilitatii de a rezolva decalajul emo- (ional. Sau ar trebui oare sé tinem jubirea la terapie intensiva pentru tot restul viefii? Nu spun ca trebuie s& aruncim proso- pul in fafa primei neinfelegeri cu celilalt; nu aparrelatifle dis- pensabile, ceea ce sugerez este folosirea unui oarecare realism emotional, care s8 ne permitd 58 stabilim pana cénd suntem ispusi s& apteptim transformarea persoanei iubite. Cel care decid s& puna capit unei astfel de inbiri nu 0 fac de azi pe maine, Dimpotriva, cei mai multi dintre ei kupts, cer ajutorul ‘unui profesionist si igi depagesc necontenit limitele, Incercind si dea gi o a doua, a treia, a patra gia cincea gansd, chiar si atunci cand se afld in joc integritatea lor fizicd si psihicd, Insa nu trebuie si exagerim; uneori trebuie si depunem armele si si ingelegem ci anumite bata nu sunt ale noastre, nu ne privese sau pur si simplu nu ne avantajeazi. Persoanele care au avut sansa de a intra deja in contact cu aceasta tema gi de a 0 aplica In viata lor de fiecare zi se simt mai sigure pe sine atunci cand trebuie s&-si rezolve proble- mele de cuplu gi au invatat s& ia decizii bazate pe dovezi con- crete. Totugi, exist’ patru intrebiiri referitoare la tipologiile afective, care se repet’ cu regularitate $i pe care cred cd este important s8 le clarific: «# Este posibil sit manifesti simultan cavacteristici ale mat multor Lipologii? Da, este posibil. Unele profiluri se pot suprapune {in anumite aspecte; de exemplu, indiferenfa este comund uWalter Riso atat tipului antisocial, edt gi colui narcisist gi celui schizoid, {ins numat in ultimul dintre acestea igi atinge punctul ma- xim. in orice eaz, chiar dacd ai putea define anumite trisd- turi apartinand mai multor stilusi, into:deauna vor fi unele care vor iesi mai mult in evident. Ceea ce defineste ficcare mod dea iubi este o ,csenfa psihologics" specific’. Cel mai indicat ar fi si lum tipologiile afective ca pe un ghid care si ne ajute si reflect gi si fim mai chibzuiti in dragoste. Nit credefl of trasaturile fect tip sunt putin rigide? Fipurile pe care le prezint nu corespund nei clasificati categorice i definitive (listi de simptome), ci mai degrab’ reprezintd dinamica intern’ « felului tn care anumite persoane trdiesc si simt dragostea, un anumit mactus uperandi cate le aparti- ‘ne, motivatiile si structura lor cognitiva/afectiva. » Tipologiileafective disfunctionale sunt mai freccente la birbati sau le ferei? Studie recente ne aratd urmétoarea variatie: a) iubirile haotice gi subversive sunt mai frecvente la femei (mai mult primele decét ultimele); b) in tipul histrionic- teatral ambele sexe isi disput prinnul loc (dupa cum vom vedea, ,isteria” a devenit deja unisex) si c) celelalte tipoto- aii afective sunt mai comune la barbati (inca o data, sexul ‘masculin are Intaietate in chestiuni de insalubritate). * Ceeste asadat o tipologie afectit? Este un mod de a procesa informatia emotionalii: de a o sims, de a 0 evalua gi de ao ‘incorpora in viata de cuplu. Dac& acest mod de procesare a respectivel informatii este distorsional si ghidat de scheme negative cu privire Ia sine insugi, viitor si lumea inconju- Bitoare, respectiva tipologie va sférsi prin a fi diunitoare atét pentru propria sindtate mintalé gi emotionala, cat gi pentru cea a partenerului. Fiecare dintre cele opt profiluri psihologice propuse ocu- PA cite un capitol din carte. fn fiecare dintre acestea se pre= int, intr-un limba; accesibil pentry-publicul larg: a) trisdtu- tile principale ale fiec3rei tipalogii afective si implicatiile lor y Ini toxive ‘supra vielit de cupli; b) vulnorabilitatile personale care ex- pplica de.ce anumifi oameni se impotmolese in acoste tipusi de wwlatie; ©) pang unde este posibil a se pastra o relatie simatoa- si ou fiecare tip studiat gi ce riseuri implies aceasta; d) cum $8 jweunogti aceste moduti de a iti inainte si te indrigostesti ie) in fine, ce's-ar intimpla dacd cititorul ar descoperi ci: po- sedi unele dintre trasdturile caracteristice mentionate. Tipul limitrof-instabil, data flind strvictura sa haotica gi dezorgani- vats, este singurul care, in arumite puncte, nu va urma cu ‘vaetitate schema aplicata celorlalte, desi am mentinut tithuri- le generale pentru a nu v4 perturba lectura. In ordonarea capitolelor, nu am urmat conventiile tradi: lionale ale clasificatilor psihologice sau psihiatrice, ci 0 ins wire care s% faciliteze lectura. Cu exceptia introducerii, pe cate © consider absolut necesar pentru a infelege sensul i obiectivele textului, fiecare capitol se poate citi in ordinea do- rita de cititor, desi ar fi de preferat ca tipul limitrof-instabil si fie pastrat pentru final. ‘Tipologille afective disfunctionale prezentate aici au fost studiate cu ajutorul celor mai recente clescoperiri in psiholo- gia dinted cognitiva si in alte discipline asemanitoare, dar gi prin mijlocirea 4 nenumarate cazuri extrase din diverse surse stiingifice gt din experienta clinicd a autorului. Acest text se adreseaza oricarei persoane care doreste s& isi revizuiascd viata amoroasi si si transforme iubirea intr-o experienfi satisficdtoare, Nu este carte optimista ori pesi- ‘mista, cieste una realist. Nu vei giisi aici cele mai bune reguli pentru conviefttirea cu unul sau cu altul dintre aceste tipuri disfunctionale si pentrua inchide ochii in fafa evidentului, ci, ‘mai degrabi, vei reusi si stabilesti anumite spatii de reflectie pentru a putea infelege mai bine relatia cut partenerul ti si a clatifica pani unde se merild si lupti pentru ea. Vei putea chiar si descoperi ca problema te priveste pe tine, si nu pe ccel pe care il iubesti. Cele tret intrebiri care ghideazd acest traseu sunt simple gi in acelasi timp profunde: ,Care este BWalter Riso. modul de a iubi al partenerului meu?”, Care este modul meu de a iubi?", .Pand cnd putem fi impreuné fra A ne facem riu?” Daca reugim s8 vedem Incrurile asa cum sunt, ‘rd trucuri sau sperante naive, vom putea lua decizii corec- fe, care si ne ajute sii ne imbuntititim calitatea vietii, chiar dacé uneori drumul de urmat va fi anevoios sau dureros, Pomese de la simpla premisi cd a ubi mu inseamni a suferi, sid avem dreptul s& fim fericifi. Acesta este binele suprem, pe care nu ni-t poate lua nimeni, nici macar in numele iubirii,TIPUL HISTRIONIC-TEATRAL Lubirea hértuitoare Friumusefendesewie lcatele inimilor; Si inveti sa te descurci cu atacurile Iui de panic’, care vor fi frecvente intense, jativa in relatia sexual’, pentru ci asta i-ar tre~ Poti sd triiesti toati viata sub ochiul vigilent gi sub obser- varea permanent a partenerului (du, ea si cum ai fi e per- soand neloiali si un potential trddtor? Casétoria nu este un arest la domiciliu sanciificat prin iubire, aga cum nici relafia de cuplu nu este un examen de adecvare moral’. Sd nu te conformezi niciunei exigenfe irationale sisiefi aftr independenta Dae& refuzi sa intri in jocul distructiv al iubirii suspici- ‘ase, te vei transforma in principalul inamic al partenerului iu. Faptul de a nu te supune exigentelor lui sau ale ei va fi viru ca un act impardonabil de inalta tridare si, daci ina- inte se indoia de tine, acum suspiciunile fi vor fi confirmate 59Walter Riso cu varf si indesat. Asadar, a+! pune pe un paranoid la locul cuvenit nu este 0 sarcind deloc usoar’, deoarece anxietatea Jui va fi direct proportional cu gradul tau de libertate. Cateva dinire comportamentele care definesc acest tip de atitudine sunt: # O relafie sinstoasi nu poate exista fara ineredere. Pe cont propriti sau cu ceva ajutor, partencrul paranoie trebuie s& isi asume riscurile firesti ale oricired legsturi amoroase. ‘+ Aceasta presupune ci relafia trebuie sa fie reciprocs gi echi- Hibraté in ceea ce priveste administrarea libertatii fiecdruia dintre parteneri. « Ranchiuna, indiferent de forma sub care ar apairea, este in- acceptabilii. Daca existi resentimente reprimate, iubicea se va stinge la un moment dat. ‘Trebuie si ii reclami dreptul de a fi informat asupra bu- nurilor materiale Impartite, pe care, in general, subiectul paranoid le va ascunde, de teama ,fraudei maritale”. ‘+ Trebuie si fie bine infeles faptul cii niciun act de agresiu- ne sau de persecutie injusta nu va trece nepedepsit si va fi adus in atentia autoritatilor statului © Trebuie eliminat prostul obicei de a oferi justificaci pentru orice gi de a da explicatii despre propriul comportament, acd acestea ti se par incomode sau ofensatoare. ‘+ Nu bebuie si fii complice la comportamentele sau atitu- dinile paranoide indreptate asupra altor persoane nevino- vate. © Trebuie atrasi atentia, atunci cdindecazul, asupra greselilor si prejudecatilor, * Trebuie si ii impui partenerului sii mearpéi la un control psihiatrie sau psihologic. Mali indrégostiti paranoici nu pot suporta libertatea par tenerului gi preferd s4 puna capit relatiei , pentru propria guranta” (ceea ce ar putea fi considerat un final fericit). insi, alfiise vor folosi de dreptul lor de legitima aparare $i ar putea 60 Iubinttosice Si initieze represalii violente si/sau persecutoare, cosa ce nu prevesteste deloc un deznodimant matur gi pagnic, aga cum ar trebui s& fie. Ai putea incerca si porti un dialog construc- tiv gi sd i arditi c¥, daca nu igi schimbi felul de a fi, relatia va ua sfargit; dar asta ar fi ca si cum ai ara in desert, pentru c& decizia ta de a te putea lipsi de el sau ea” va fi interpretata ca un afront moral sau ca 0 dovada irefutabilé a faptului c& exist oa treia persoana. PANA UNDE PUTEM NEGOCIA? ‘Aga cum am spus gi la inceput, premisa de la care pornegte © persoana paranoico-vigilenta este demolatoare pentru ci, indiferent ce ai face, totul va fi folosit impotriva ta. $i, chiar dac& nu esti un , infidel in serie” sau 0 ,escroaca compulsi- v8", in mod implicit sau explicit, vei fi tratat ca atare. Aceasta atitudine nu las& prea mult loc de negocieri. Cum si intretii co telatie feticiti cu cineva care te considera neloial gi care iti pune permanent la indoiali' solvabilitatea etico-morali? Persoanele care au fost singure mult& vrerne gi cate isi g8- sese in sfargit un partener care s4 merite efortul unei relatii stiu cd una dintre cele mai mari satisfactii posibile este adusa de sentimental c& arta axe pe cinera cu care st fi impart cial Ideea framoasa si teconfortanta a unui partener nu pare sa existe la subiectul paranoid. Viziunea tui limitatd nui permi- te s8 proceseze iubirea si prietenia pe care i le ofer’ partene- ral. Nu exist camarazi, ci doar potentiali atacatori Trebuie si recunosc c& unii subiecti paranoizi reugese in- tro anumitd mifsurd si se schimbe, cu ajutorul unui terape- ut. $i totusi, aceste imbundtAtiri nu tind si se prelungeasca si fn viata amoroas’, pentru of suspiciunea de fond, transfor- mati in stil de viata, este foarte dificil de eradicat. Fara incre- Gere, o relatie bund devine imposibild. Indiferent de forma él‘Walter Riso sub care ar apatea, suspiciunea nedreapta si nefundamentats 1 afecteaza intotdeauna pe cel acuzat; ceva se fringe atunci cand persoana care spune ci te iubeste iti pune Ia indoiala ‘onestitatea, Ce si mai negaciezi atunci? Depinde de fiecare: de cat’ iubire fi porti, de principiile gi valorile tale, de con- ceptia ta asupra relatie! si, mai presus de toate, de oft de mult pro{uiesti ,increderea interpersonala”. Tu decizi. Cum si recunosti o persoand paranoid’ inainte de a te indrigosti Paranoicii nu se pricep deloc si se prefacd, Pentru ci li se ‘pare c8 si pun viafa in joc in fiecare clips si c& sunt inconju- afi de prédatori, ei nu Iasi niciodaté garda jos. Vor fi atenti lacele mai mici detalii, incercand s& descopere cat de fiabil(a) este noul sau noua pretendent(a). Aga cd nu sunt atat de greu de depistat. Cateva dintre urm&toarele indicil i-ar putea fi de ajutor. + Nu va dori si rispunda la intrebari legate de viata sa per- sonald. Curiozitafi normale, ca de exemphy, cAfi iubifi sau iubite a avut, unde locuieste, cut ce se ocup’ si alte lucruri de felul acesta, vor fi percepute intr-un mod negativ. fi va fi teama c& aceste informatii ar putea fi folosite impotriva sa. «+ E posibil sii vrea si deschida personal biutura pe care ur- meazii si o bea. in mod similar, atunei cdnd va cere ceva de mancare, va examina atent alimentele. + Nuva accepta sé faci sex intr-un loc necunoscut, va verifi- ca cu mare atentie prezervativele si va incerca sii mentind © relatie distant din punct de vedere afectiv, pentru a mu fi ,descoperit”. * Va incerca si afle multe Iucruri despre trecutul tu, céiu- ‘and detalii suspecte. ee Iubiri toxice Vai foarte atent la atitudinea pe care o afigezi in fata altor persoane de sex opus (flirturi, priviri, insinuSri), pentra afi evalua gradul de fidelitate. Un pacient nu a mai iesit uo femeie dupa prima intalnire pentru c3, spunea el, fe- ‘meia I-a privit pentru o fractiune de secunda pe un birbat prerentebil care a intrat in restaurantul in cate se aflau. ‘* Va verifica nota de plata de mai multe ori si nu va consuma alcool, pentru a nu pierde controlul sia-si mentine vigilenfa. + Va avea tendinfa si-si minimalizeze cistigutile materiale gi profesionale, pentru a se asigura c& nu umbli dup averea sa. Near trebui s& te surprind’ dact dupa céteva intélnisi it va cere explicatii pentru vreo intaxziere gi/sau vreun gol {n informatiile pe care le-ai dat, Gelozia gi dorinja de a te controla nu vor intirzia si apari. * Repertoriul siu va fi plin de ,de ce-uri", in incercarea de a-fiiinfelege intentiile » in general, te vei simti ca la un examen pentru admitereain KGB. La final, vei simti un gol in stomac si vei avea nepla- cuta senzafie ci ai oferit mai mult decat ai primit. Atunci cand persoana paranoico-vigilenta egti chiar tu. Cateva observatii Poate 8 ai dreptate crezand cé trim fntr-o lume pericu- oasé gi cA trebuie sa fim atenfi. Dar cred ca exagerezi cénd consideri ci traiegti intr-o Ime complet ,,canibala”, pentru c& exist’ si oameni buni. Un important pas inainte ar fi si reusesti si infelegi punctul de vedere al celorlalfi si si te apropii de ei fird atat de multe masuri de precautie. Nu spun 58 lasi de tot garda jos, cel putin nu la inceput, ci doar si le acorzi celorlalli o sansa. Esti prizonier‘ints-un vere vicios ware functioneaza in felul urmitor: daci esti ostil fat de cineva 63Walter Riso pentru c& presuput c& te va trata réu, persoana respectiva se va apira de ostilitatea ta devenind agresiv, ceea ce iti va con- firma profetia. Credinta de fond care provoac’ suspiciunea ta se va vedea amplificati iar si iar. De aceea ifi sugerez.s5-ti controlezi precautia gi si vezi daca in realitate lumea este atat de rea pe cat spui. Insist: nu Urdiesti pe un camp de lupti, pune-{iipoteza la incercare. La fel se intémpla gi cand vine vorba de infidelitate: prix faptul ca devin agasante, persoanele suspicioase isi imping partenerii in bratele altora, mai calmi i mai respectuogi. Nu poti crede cit persoana pe care o iubesti iti va fi fidela tocmai pentru cdi fi vei lua o gard de corp sau n-o vei lisa si iasi i pan’ Ja colt. Asum-ti riscuri! in fond, nu ¢ mai bine si stii pe cine poti conta? Fidelitatea este o chestitme de deci- zie, de voinfa si, evident, de autocontrol. intrebarea mea e foarte sincerd: dac& intr-adevar simfi cd nu esti capabil s& ai fneredere in partenerul tu, de ce s8 nu fl lagi in pace sisi te indepirtezi? Daca privesti putin in urma, este posibil s gasesti an tre- cutul thu persoane, strdine sau din familie, care sa te fi ridicu- lizal, abuzat sau agzesat in vreun fel. Experientele rusinoase, faptul de a fi avut 0 familie pe care nu te puteai baza sau parinfi care iff exploatau slibicitmile sunt, probabil, facto care au creat in tine predispozitia de a rimane mereu in aler- la sianu avea tncredere fn nimeni. Dacé, din cauza unor rele tratamente sau a umilitii continue, limitele tale fizice, sexu- ale i psihologice au fost ineiilcate, mintea ta, in incercarea de a se proteja, a declansat o stare de hipervigilenta de care le folosesti acum fafa de toata lumea gi care te-a indopartat afectiv de partener si familie. Iie team de oameni, crezi ci te vor rani din nou i de aceea apelezi la o logica defensiva, ‘Te simfi fragil. Toatd aceasta situalie este groaznics, si posi- bil c& ifi explicd partial comportamentul. Si spun partial” ‘intrucdt, conform expertilor in aceasta tem§, exista si factori ereditari sau biologici care ar fi pulut interveni in formarea 64 Lubivi toxice personalitifii tale. Recomandarea mea este s& cauti ajutor, in- cliferent de cit de grave sunt simptomele tale. Vei beneficia {5rd indoialé, denoile tehnologii. $i cea ce ffi spun nu are ni: mic de-a face cu presupusele ,spaliri pe crcier” saxt cu plasa- rea vreonui cip intracranian menit sa te manipuleze. Vorbese despre o terapie eficace si rational care sé iti permit’ si te integrezi in limea social, amiabil si pasnic. Fie c8-ti place sau nu, trebuie si te inerezi in bunele in- tenfii ale celorlalfi pentsu a deveni un om implinit. Ca sa faci parte din specia ta, ai nevoie de linigtea pe care ti-o confer inerederea in ceilalti. $i prin asta nu vreau si sugerez ci ar trebui s% adopti o pusturd ingenua, credula sau de tintiliiu, ci si inveti si faci diferenja dintre oamenii in care poti avez {ncredere gi cei in care nu poti. Nimeni nu ifi cere si ai incre- dere in fiinta umand in general. Pur si simplu, concenireazi- te asupra persoanelor pe care Ie cunosti bine, lasi-te ghidat de faptul ca va stifi de mult vreme. Daca persoana pe care o tubosti nu {La facut niciodatai rau, degi ar fi putut, de ce simu ai incredere in ea? De ce sd nu ifi asumi siscul si s& accepti i cel maj rau lucru care s-ar putea intampla? Nu e nevoie si fii inarmat pnd in dinti ca si oferi gi sk primesti iubire. Kipling, folosindu-se de un pragmatism inteligent, spunea: , Prefer si cred cA ceilalfi sunt mai buni decat in realitate: scap astfel de multe ge”TIPUL PASIV-AGRESIV Jubirea subversiva dis iubine, exist prado awa fine care sunt una singuri gi, cs toate asiea, continu st fle dau, ERIC FROMMintotdeauna m-am intrebat cum o fi fost Ghandi in rolul de sot, pentru c& dact a aplicat relatiei sale amoroase accleagi metode de nesupunere socialii pe care le-e utilizat pentru a-i invingo pe britanici (nici mai mult, nici mai putin decat pe britanici!), mi-e mila de cea care i-a fost sotie, Si ai o relatie cu o persoand pasiv-agresiva inscamni si ai o migcare de re- zisten{& civilé in propria casé: sabotaj, insurectie (mu armat’, i, amoroasé), lentoare exasperanti, incalcare a promisiuni- lor gi indolent, toate Ia un loc gi imprevizibile. Iubire ambi- valenté, deconcertants gi conflictuala: nici prea aproape, nici prea departe, iubire cu jumatate de masura, incompletd; in- tirziat’, adormit5. Jubire ostilé gi dependent® in acelagi timp. Monica este o femeie cisitorita cx un barbat pasiv-agre- civ. Este disperatd, pentru c& trdieste Intr-o casi termina- 18 doar pe jumitate, de vreme ce soful ei, inginer si gef de santier, nu a terminat niciodaté proiectul. inci de acum trei ani, barbatul tot promite «8 incheie fucraile, insii totul 2&- mine la fel. Baile ou an toalete, bucitaria nu are robinet, cablurile ¢i fevile ata’ peste tot. in fine, pentru Monica este un cogmar faptul 4 trebuie sii se bazeze pe sojul ei, din moment co acesta nu misc un deget pentru a face casa mai buna de Jocuit. Argumentul Iui ¢ ci Monica este prea duri si tot ,face pe sefa” si ci Ini mri place sa fac’ lucrurile din obligatie. Spune c& are propriul Jui sitm de lucru, pe care ea ar trebui s&1 respecte. Sotul gi-a schimbat locul de munca de saptesprezece ori in decurs de cinci ani gi motiveaz’ asta prin faptul ef gefii Jui nu stiu si il aprecieze. Ba a fncercat silWalter Riso Imectny & Poti baza deloct M-am gindit #1 P H imediat ce it sugerez asta, plinge coun copil, imi cere iertare 5% fotul merge bine timp de o ‘Saptimani, ins dup aceea tedevine acelasi om...” evenimentul, ins’, ceva Aeasteptat s-a in {Smmplat. Imediat cea sosit prional aspete, invitata de onoare $a furigat pe o fereastré si a mors int-un parc unde a baut bere toatit noaptea. in imineafa urmatoare, politia a isin 70 cei cu tot acest scandal 4 4 beau dteva beri” Tendinta de a fugi de Fesponsabilitati, comportamentul “vaziv $i provocator al subiectilor asiv-agresivi sfirseste prin 4 {ransforma iubirea in icitare oi frustrare crescande. Oricat dle mult aliubi, subiectal pasiv-agresiv va conspira impotriva relatiel; dar va fi, in acelag timp, incapabil si renunte la ea, Calmul insuportabil al fiintei iubite <4 face parte din terapie, visul meu ecte sf le poata duce!” Anumite forme de calm, mai ales cele care wy cansforma fn instramente de ,lupta” sau ale rizbuni- Hi Sunt deosebit de dureroase si geneveart s dozi creseuta de agresivitate. Cet care au iubite iubiti, prietene, prieteni, ann Soli sau soti care se miges cu tncetinitorul siin direc. fia opusd acelor de ceasomie stu la ce md refer. aWalter Riso lubiri toxice Propunerea afectivit inacceptabila a tipului Pasiv-agresiy «1 ling, nici £8 tine. In plus, acest joo Permanent al oscilarii Jbl are originca in tei atituding piitem de déunitoare: ,Apro. ‘nlte apropierea siindepis Piereataafectivs ndincstuseaz’, depirtarea tamanelinisteste” iM care lise modifies st (undiontenga interpersonaid); ,Trebuie S43 opun iubinit tale, imi de acest fel ira si insd fa si to pierdi« (abate) afectio) si Desi ne iubim, totul va Daca esti unul dint osresiv, nu Iti face il sliberata din acest jug imi spumess fin AMBIVALENTA INTERPERSONAL A: sem oed ol problems ea -APROPIEREA TA AFECTIVAMA artis. De mnt ina INCATUSBAZ A, DEPARTAREA TA ‘upa care am Infeles cai nin MANELINiSTESTE” fi putut descurca cu el, Timi peste masurs: feu Silucerna eray foe Bet 28020 fara sullare ints cele doua balo- ame! Nu fusese in stare oa aleag. Aceasta 8 Paredoxul miigarul iyi Buridan, re. Hecti cu claritate una dintre face cele mai comune apérn. fein urma confruntizi cu 6 diem’ importants: imobilizarea Persoanele pasiv.agresive ae conteunta cu © ambivalent AuetPersonala: au nevoie de o Figuré autoritard/protectoane @artenerul), de vremo.ce se Percep peele insele ca fiind, iragile i lipsite de spriin; ins, areinc limp, au nevoie s& ce sims Jimi diraiest afectiune, e riy (oma stot) ia dact me, mio aruiesti ela fl de 18: (ay Pots suport singuritatea"), Nic 2logic, meni si tulbure ordinea stabil, Premise at care rerante an -aereivi este grew de suport: iubites arene ‘erea dea constringe, prin urmare ea trebuie dariman ,qabotajul vine de obiceitnsotit de 0 multime de Pretexte Side o dozd crescuté de ciism, cate disperd de eens data o fem Be cei care le cad victims. Un pacient choton ne 0 femeie pasiv-agresiva descria in felul urmaios relatia lor Pennat gSt nemigcati, de parc ar fi moar, 9 cu ia cela muti. Eu sunt cel care preiaMnotdeauna infaee cel care 9 dezbract si care trebuie s&fack tot ce sti in putin. Niet & 0 excita si aproape niciodata nu reacliomeoet i genes inteesce fac... De obicl, sfargescprin ama manta Sane ep miteard laa ma prvi. Cind o tg <8 ma ajate fot drome Rated as un obsedat sexual sim imbraisenr dispret... Intruna din dai, sa intimplat ceva de necrezut: Impbal act sexual ya aprins ofigarl sia inceput of fone Imaginafi-va! A acceptat si mergem la sexolog, insi din trei geclinte& ajuns numai la una, si chiar si animes cae jumstate de ort intirziere...Vedeti, doctore, cinismul ane Prostia ei, ici dejan mai sin cee ete atat de mary ined cand Pulsioneaz8 pe pasiv-agresiv. Si obsorvim ian exemplu de autoperpetuare: alearga fa c&utarea lor. Mai térzi, atunei ind barbatul qinee casi femeia il musts’ sii reprogeaca ck a anne donat cop”. Elnéspunde cd nu ijelege ce eage Brav, ceca Te pagh & emeia sfc sf mai ofensati, Birbatul f neane infafS acuzata ck are o atiudine persecutoate si aes Tubivi toxice Ea continua sa ii ceara lamuriri pentru neglijentd, insi el refuza s& ii mai vorbeasci. Doamna incearci si se mai Tinisteasca, las supararea deoparte oi il roag s& aibii un dialog. El iese din casa fara si spun’ o vorba si se intoarce in zori, Ea cere explicatii, la care el fi reprogeazi cd este la fel de pretentioasd ca maici-sa. Pe seurt, el sfarseste prin a-gi reconfinma ideea pe baza céreia isi justifics impotri- virea pasiva: ,Nevasti-mea este o femeie tiranici si vrea si m4 domine’, in vreme ce sofia vede cum i se termind tezerva de iubire, piedtura cu picdturi, Trebuie si recunoastem cd atitudinea pasiv-agresiva este utilé in anumite relatii de dominatie/supunere, unde trebusie Mimmarit un dezacord, in aga fel ineat 98 nu fie incalcate drep- turile omului si, in acelasi timp, si se evite sanctiumile. De exempl, ve obismuieste ca in armati recrutii si se foloseasc’ de comportamente pasiv-agresive in fata prosiunii unwti su- erior foarte dur, sau ca unii studenti s& recurga la lipsa de cuminjenie scolar fn fata unor profesori excesiv de autori- tari sau de exigenti. Cu toate acesiea, dac& partenerul nu este tun membru al SS, dialogul direct si cinstit reprezint& cea mai buna alternativa PESIMISM CONTAGIOS: ,DESI NE IUBIM, TOTUL VA MERGE DIN RAU iN MAI RAU“ Probabil una dintre cele mai insuportabile trasituri ale Pasiv-agresivului este capacitatea lui dea vedea numai jumi- tatea goala a paharului gi de a crea 0 atmosfera de pesimism contagios. Ca niste profeti ai dezastrului, acestia tréiesc per- manent intr-un holocaust imaginar. Maxima lor este: ,Ce-i mai rau abia acum incepe.” Un birbat imi spunea despre Partenera lui indolenti/pesimist’: ,Putem fi in cel mai bunWalter Riso Joedin lune, foto i splendid, in fata unui peisaj minunat, Jor ea tot va gsi ceva de eriticat. De pated iar plicea nam, sttice chiar sicele mai frumoase momente. fn ultima vreme, i n ecuafie certuri de care nici mcar nu imi mai amintesc.. Indivinii pasiv-agresivi au darul dei descuraja pe ceilalti si de ai aduce a limita dispersrii. Exists oare vreo modalitan, Pain care sf poti suporta ingirarea lunga si pesimista a pasiv. agresivului gi si rimai cu nervii intregi? Eu cunosc tei: 24 intr intro faz8 autist, si te transformi intr-un Buddha see siifugi mancand paméntul. La un moment dat, am intrebat-o pe o pacienti aflata le Prima sedintd de ce crede ck este deprimatd, Raspunsula fest jSotul meu ma convins ef viafa este 0 porcivie..” Partenerul eiera un pasiv-agresivtipic, care de cincisprezece ani o tot ine Jecta cu doza lui zilnicd de venin. Sarcina mea a constat in af oferifemeit spriin psihologic, incercind si echilibwes balanta $158 compensez efectul pe careil producea asupra ei abordac dep esimistl a sofului. Dupaun an s-au despattit, iar astiai, desinu are pealtcineva, a lisat, din fericire, depresia in urma Personalitalea pasiv-agresiva face 0 apologie a nenoroeale si vesle in orice manifestare a optimismului celuilat un soi de obiectiv militar pe care trebuie 58-1 bombardeze, Decene impotmolim intr-o relatie Pasiv-agresiva? Ingerul imaturitatii Unil oameni se simt atrayi de tipul pasiv-agresiv, Tar asta fu din causa unui masochism amoros sau a unui joc pervers de-a incongtienfa, ci din cauza tmor scheme ‘compensatorii care ‘ncearc’ si echilibeeze vechi probleme nerezoivete, Aceasta 6 Lubin toxice conexiune, extrem de periculoasé, se realizeazA intre doud (nistturi specifice ale tipulu pasiv-agresiv (fragilitatenesig- ‘ant $i calmidelasare) si doud atitudini pe care potentialcle victime le adopta (protectionism si tipsi de prevcupare/comodi- ‘ate), Aceste legaturi disfunetionale pot fi ilustrate dup ur- matoarea schema: A I {_Frsilitate/nesigurangy O persoana protectoare, cut un puternic instinct mater san pater, va gisi deosebit de atragitoare fragilitatea su- biectulul pasiv-agresiv gi disponibilitatea acestuia de a se lisa ingzijt 91 protejat B. ee Pentru o persoana indolent’, care ns poate suporta cu usu Hin{& responsabilititile pe care le presupune o relatie, fajoto calma/delasitoare a perconalititii pasiv-agresive va apirea rept cea mai fericita dintre coincidente, Astiel, putem defini cele doua scheme principale de com- Portament care i determina pe uni oameni s& cada in capea- na pasiv-agresivilor: protectionism amoros si lips de preocupare! comoditate. Daca prezinti vreuna dintre urmitoarele vulnera- bilitati disfunetionale, ai face bine si activeri codul rosu de aler‘d, pentru ci iubirea subversivi ar putea gis! in tine un teren fertil unde s3 se instaleze si si prindi raddcini: Am nevoie s2 aib3 nevoie de mine” (protectionism arioras) si Am nevoie s4 mi se ofere libertatea de a face ce vreau” (lips de preocuparelcomoditate).! ROTECTIONISM AMOROS :,AMNEVOIE SA AIBA NEVOIE DE MINE“ Exist doud idei adinc inrddacinate in mintea acestor per- soane cate functioneazi ca imbolduri de nestipanit: ,sensi- bilitatea este excitanti” si ,fragilitatea mA sensibilizeazi”, Concluzia este, in mod clar, contraproductiva: ,Slibiciunea celuilalt ma ateage gi ma seduce.” $inu vorbescaici de iubirea care insdndtoseste, ci despre tendinfa cronica dea se transfor- ma in mama rinitilor. Subiectii pasiv-agresivi au acea mind de neajutorati/ipsiti de apitrare care, fri si fie neapairat con- stantd, este suficient’ pentru ca ,taticii” sau ,mamicile” de serviciu 88 fic adane migcafi. Un pacient $mi descria in felul urmator prima impresie pe care i-o fcuse, in momentul in care s-au cunoscut, cea care avea s¥ ti devind sofie: ,Cand am intainit-o pentru prima dati, am simfit o nevoie instinctiva gi incontrolabili de a-i veni in ajutor, nevoie care a devenit mai intens& pe masurd ce am avut posibilitatea de a 0 cunoaste ‘mai bine... Dupi o lun deja ti rezolvam problemele zi ii ad- ministram viata, care era un labirint de treburi neterminate. Masimteam in acelasi timp obligat gi fericit sA completez ceca ce rimasese nefinalizet sau si imbunatifese ceca ce ea ficuse prost. Era o alta forma dea o posed... Acum, toate astea s-2u transformat intraun cosmar; ma simt de parcd ag fi adoptat fetif’... Cu ct o ajut mai mult, cu atat mai multe probleme apar si, sincer s& fiu, am obosit... Situafia imi aminteste de un film pe care Lam vizut mai demult, despre un monstru cu mai multe capete, c&ruia, imediat ce ii t&iau unul, ii crestea altul in loc...” Aceasta analogie cu monstrul care tot renaste, de ficcare dati mai puternic, din propria cenusi, un soi de ‘Terminator psiho-afectiv, red cu destula fidelitate senzatia neplacuta pe care o au de obicei partenerii pasiv-agresivilor. Sotia pacientului meu era o specialist de renume in dome- niul financiar si lucra pentru o cunoscut firms din domeniu, {ns atunei cand era cu soful siu intra intr-o stare intalerabili 78 Iubiri toxice + inutilitate cronies. Fusese barbatul victima propriilor le actiuni? Numai partial, pentru c& deja exista in sofia lui aceast® predispozitie. Cea ce a facut pacientul meu a fost doar s& pund mecanismul in migcare. Daci intri in schema protecfionismului afectiv, merita si iti revizuiesti comportamentul. Nu ai nevoie de un partener care si adopte rolul de fiu sau filed, asa cum nu ai nevoie nici sf te unesti cu cineva doar in virtutea slabiciunilor Iu. $i fn plus, analiznd lucrurile dintr-un punct de vedere pragmatic, de ce ai vrea pe cineva care ,nu poate trai fird tine, dar care te martirizeazi"? Persoanele excesiv de protectoare ascund tun sentiment disproportionat al responsabilitatii, cumulat cu o vinovattie inchipuit&. Dac& nu iti schimbi felul de a relatio- na cu ceilalti, indivizii pasiv-agresivi vor continua si exercite asupra ta 0 atraotie greu de controlat: vei deveni dependent(é) de slibictunen altora, Schema protectionismului amoros ar pu- tea fi perfect asimilatd cu conceptul de codependenti, unde jubirea se confund cu dorinja de a1 ajuta si a-l sustine cu orice pret pe celilalt, Ins, daci a fi codependent este deja © problemé care ifi va amari viafa, oare cum va fi cand vei ramane legat de o persoana pasiv-agresiva? ,Nu numai cd trebuie sii am grijé de tine, dar mai trebuie s& te conving gi si {mi permiti si fac asta!” O exisla o nebunie mai mare? LIPSA DE PREOCUPARE/COMODITATE: /AMNEVOIRSAMISEOFERELIBERTATEA DE A FACE CE VREAU” Schema lipsei de preocuparelcomoditatii amoroase este carac- terizata de o anumita indolent’ fad de partener si de un spi. rit de sactificin redus la minimum. Se bazeazA pe idea irati onalé ca relatiile emotionale nu impun niciun fel de obligajii sau, in orice caz, foarte putine. Premisa infantilé si comod% 9Walter Riso de la care porneste este accea ci: ,Vreau ai am 0 relatie care sai.nu necesite eforturi sisi nu aibé niciun fel de complicatii” La ineeputul flirtului, ,apSrarea propriei independente” si conformismul specifice pasiv-agresivului se pot dovedi te- bil de atrigStoare pentru cineva care functioneaza in sche- ma lipsei de preocupare/comodititi (aceasta mai ales datori- ‘8 faptului ci motivatiile color doi sunt similare). Cu timpul, persoana pasiv-agresiv va incope si ceara protectie gi Bri)& special, ceea ce va face ca acea incantitoare atitudine dogajati de la inceput (care a indus si a mentinust atractia) ‘4 se evapore ca prin farmec. Din print in broasca raioass: 0 dergustatoare vraji ristumati. Un adolescent, al cari unie scop era 88 scape de restricti- le casei pirintestigi ale lumii in general, imi povestea despre noua lui cucerire: ,Femeia asta e fcuta pentru mine;e foarte relaxati si nui pasi de nimic, Ne distram de minune, nu tine cont de nimic si nu se ia de nimeni... E exact ca mine, daci nvare chef si fac ceva, nu face... Imi place la nebunie ca alét de independent, desi are nigte probleme cu ai ei, pen- tra cd nu invaté deloc bine si fi contrazice mereu... Semandm mult si:ne infelegem foarte bine.” Min{i lichide, vietilichide, iubire lichida, ar spune sociologul Sigmund Bauman. Totul se evapora intro clip atunei cénd iubirea nu giseste niciun fel de mediu solid care si o determine. Ce fel de mediu? Un compromis inteligent gi echilibrat, faptul de a-l include pe celdlalt 2rd autoritarisn si fara cocteihuri incendiare, Putem avea o relatie sanatoasa uo persoana pasiv-agresiva? Pentru a avea o relatie cu un partener pasiv-agresiv e ne- voie de multa rabdare gi cle un accentuat simt al datorici, pen- tru cd reacfia naturala pe care o provoac’ fubirea subversiva 0 Iubiri toxice este futria, insofita de un sentiment al neputinfei sial pierderii controkaai, Va trebui sé inveti cum sa glisezi intre extremele unui conflict nerezolvat gi s& te adaptezi unei ,apropieri de la distanté* gi unei_,indepartiri apropiate”. Cuvantul-cheie este ,incertitudine’, Intr-o zi poate fi apropiat de tine, ins Linjind dup independen|%, pentru ca in alti zi si se arate dlistant, dar reclamand siguranta pe care i-o oferi. Vei simti cca sunt zile in care are nevoie de tine, urmate de altcle in care te respinge. Uneori va spune ci esti o persoand intruziva, exi- enti, bigicioasi, manipulatoare si dominatoare, iar alteori te va privi ca pe cineva capabil sé-l accepte, s8-1 aprobe gi s8-L ‘ingrijeasc3. Liber gi captiv, atasat gi neatasat: cum si suporti tot acest du-te-vino gi s¥ mai indrigostit? STRATEGIIDESUPRAVIETUIREAFECTIVA in fata unui asemenea peisaj emotional, oamenii recurg in general la una dintre aceste doua modalititi de confruntare: fie il adopt pe celilalt si ti devin astfel custode infelegator, fie initiaz& o migcare contrainsurgenta. fn cazul primei opfi- uni, strategia este in mod evident masochist sau inspirata de vreun soi de filosofie a daruirii spirituale, ier in cazul ce- lei de-a doua, este agresiva: se revolts impotriva rebeliunit si reprima protestele. Sa Te analizim pe fiecare in detali, gi consecinfele acestora, Sil iei tn adoptie pe pasiv-agresi sisi suporti ambivalenfa Pentru a duce la bun sfarsit aceasts strategie trebuie ca, din capul locului, si ti-o asumi ea pe un soi de noviciat sau ca pe un misionarism cu caracter aproape religios. Si-ti adopti partenerul gi si-ti dedlici viata complacerii lui, sliind ci mu vei reugi niciodata sil satisfaci cu adevarat. Acest tel trebuie alWalter Riso inut de un altruism radical: si caufi fericirea eehui- {alt in detrimentul propriei fericiri (indiferent ce ar face sau ar spune celilalt), Comportamentele cele mai reprezentative pentru o astfel de atitudine sunt: * S841 acoepti pe pasiv-agresiv exact aga cum e, fir si incerct Si schimbi, pentru cé, dact vei sugera vivo schimbare, rezistenja lui va spori geometric. * SW incerci s vezi stumai aspectele pozitive sisi nu iei seama de cele negative, totul in ritmul impus de celilalt. * Si te adaptezi la pasivitatea partenerului si si-ti cobori standardele personale de randament, pentru a fi comple- mentare cu ale lui. *° Si fil dispus(4) 58 faci orice fel de sacrificiu, ‘* 38 nu astepti nimicin schimb, * Si oferi toate explicatiile pe care pasiv-agresivul le-ar cere Cu referire la oricare dintre comportamentele sau gandu- rile tale. * Si fii oricand la dispozitia cererilor sau nevoilor sale. * Si sti foarte bine ci agresivitatea mascatd este principala sa modalitate de exprimare. ‘* Col mai bine ar fi si ii implinesti, pur gi simply, orice do- Tints, pentru a evita imbufnatile, crizele de isterie sau ac- tele de sabotaj. Adaptare totala si neconditionatd. Daca vei reusi, pasiv- agresivul se va putea migca dupi placul inimii intre poliiam- bivalenfei sale afective. Ai face asta in numele iubirii? Te-ai adapta punctelor propuse mai sus, dup3 cheremul ei sau al ui? Aceasts pozitie supust are gi un cost inevitabil: forta ta interioard se va mistui treptat. Intx-o zi vei dori la schimb puti- na iubire gi putin’ pace, vei dori s& vezi cl partenerul tau se maturizeaza si devine mai previzibil. Aceste asteptiri vor 14- anne fn continuare latente gi iti vor strate subconstientul, creand, cu timpul, violenfa interioara si disconfort, chiar daca ‘sar putea si mu constientizezi asta. He Tubiri toxice liexi 0 migcare de contra-insurgenta si sei solicit pasio-qgresiouluio relate maturd Cei care aleg aceasta strategie mai dura nu sunt dispusi wi se lase manipulati de ambivalenta iubirii subversive gi vor cere o solufie pentru conflictul de baz si pentru pro- blemele viefii cotidiene. Desi aceast pozitie putemnici tin- de s& semnaleze clidirea unei relajii oneste si democratice, prima consecin'S va fi aceea c& pasiv-agresivul igi va spori actele subversive gi tacticile perturbatoare; iubirea va opune cu fiecare zi mai multi rezistent’, cea ce ar putea duce la © ruptur’ definitiva. Structura mentald a pasiv-agresivah confunda tendinja normal de a-ti apéira propriile drepturi sau dea spune ,.nu", cu dorinta de a impune constrangeri si de a fi autoritar. De aceea, strategia ta contra-insurgentd va fi interpretata ca 0 confirmare a faptului c& esti 0 persoanit despoticd 3i absolutist’. Daca strategia va ajunge si aibé succes, s-ar putea intim- pla doua lucruri: din cauza temerii de a te pierde at putea accepta si caute consiliere psihologic’ sau ar putea avea intdietate dorinta sa de libertate, caz in care s-ar retrage cu indignare si ar merge si caute pe altcineva mai pulin ,auto- ritar” si ,problematic”. in primul dintre scenarii, vei reusi si Sladuci sub observarea unui profesionist, iar in al doilea, vei fi cdstigat potul cel mare. Mai jos, iati cdteva clintre comportameniele care definese oastfel de atitudine: ‘* Nucti cheltui energia incercdnd s3-1 convingi pe celdlalt de lucruzi evidente. Cu siguranté, partenerul thu pasiv-agre- siv ifi infelege foarte bine motivele, dar nu vrea si le ia in considerare. Dialogul ttebuie si apard ca o forma normal de apropiere * Nu incredinfa partenerului tau activitati pe eare nu le poa- te duce la capit de unl singur. De ce mai agtepti inci re- surectia persoanei jubite? Nu, Lazar nu se va ridica din ‘mormiént, aga cum nici printesa din Pacurea Adormita nu 88Walter Riso se va trezi sdrutat de un indrigostit. Deja stii cum este el sau ea, asa ci ocupi-te personal de acele sarcini, S-ar putea sf cheltuiesti mai mull timp gi efort, ins cel putin nu ii vei nai cersi ajutoral gi sinceritatea, © Nu raspunde provoctirilor tipice pasiv-agresivukai, aga cum sunt Incetineala, nerespectarea sau incriminarea. Cdnd sti= ful subversiv se dezlinjuie, nu-i da atentie, daci nu yrei s& ai de-a face cu un dugman. Scopul este ca strategiile acestu- ja s& nu te afecteze, iar partenerul sé-si dea seama de acest lucru. Este de preferat s8 nu intri in jocul dublu al pasiv-agresi- vului. Crezi c& ar putea suporta cineva 0 asemenea conf- ie fra 8A se streseze? Lasil si se ocupe singur de pro- priul conflict. + Incearc& si-1 determini si accepte o terapie meniti si ii modifice personalitatea disfuncfionali. Atentie, insi! Nu spun cd asta ar trebui si se transforme ints-o conditie pen- tru continuarea relatiei voastre, ci trebuie si fie o incercare binevoitoare de a convinge pe cineva si-si imbundtiteaseé sindiatea mintala. * Cea mai bund modalitate de a-1 intrunta pe un pasiv-agre- siv este siguranta de sine: capacitatea de a-ti apdra propri- ile drepturi, far ale incilca pe ale celorlalti (in cartea mea, O chestinine de demnitate, explic pe larg acest concept). Sn cazi in capcana atitudinilor indivecte gi sabotoare, ci actio- -neazii pe fat’, cu calm gi onestitate, chiar dac& problema se inriutiteste, © Nu te da drept tatal sau mama partenerului tau; lasi1 si creascd. Nu ti asuma tu vina pentru greselile h ca pe un adult, chiar daca face nazuri. Esti in stare si alegi aceasté atiludine dur3 si si-ti asumi consecinfele mentionate mai sus? Aceasia strategie nu este cruda”, ci cauts doar si stabilease’ o relagie normalii $i $4- natoasa. Nu uita cd pasiv-agresivul a indreptat deja cateva a Iubiri toxice rachete psihologice in direcfia ta. Dac preferi, poti ad&uga comportamentului tit 0 explicatie prietenoasa si tandra, ins cefectul va fi acelagi: eliberarea ta va fi tragedia lui, pentru e& va pierde controlul si protectia ta. Alifel spus, daca vrei si-ti ici de pe umeri vina inutilA gi si-fi despovarezi viitorul, pa- siv-agresivul va intra iremediabil in criza. Straniu paradox: fericirea la este tristotea lui. PANA UNDE PUTEM NEGOCIA? Nu cunosc nicio persoand care si aiba drept partener un pasiv-agresiv si care si trdiasca relativ fericit. Indiferent dack simptomele sunt severe, moderate sau ugoare, esenta conflic- tuald care determina actele subversive va fi prezenta. Dina- ‘ica interna va fi acceasi, iar partenerii pasiv-agresivilor, mai mult sau mai putin, vor avea negresit de suferit. S& traiesti scufundat Intr-un conflict care nu este al tiu, simu pofi conta pe partener atunci cand ai nevoie, sf fi ,iubit” cu ranchiuns si88 te simti de pares ai avoa desenat’ pe corp o tint pentru tot felul de atacuri subterane, acestea nu sunt puncte in caze sh existe loc de negocieri, asta dacit vrei si iti salvezi propria san3tate mintals. In cazul in care contradictia de fond a pasiv-agresivului (libertate vs. protectie) se mentine, posibilitatea unui acord este anulata din start, Cum pofi iubi pe cineva care te con- sidera un obstacol in viafa fui? Un pacient pasiv-agresiv a reusit, dupa multe sedinge gi chiar in mijlocul unui consult, sa ii explice cu onestitate sotiel sale ce simtea, de fapt, pentru ea. A spus urmatoarele: ,Faptul ci te tubesc este pentru mine © problema; m-ag simti mai bine daca nu te-as iubi. Ins’, asia simt gi nu pot face nimic pentru a temedia situafia.” lubire demna de plans gi cu gust de infringere: ,Nenorocirea de a te iubi.” Exist oare o declaratie de dragoste mai dureroas’? 85Walter Riso Poll negocia dispretul, exigenta, iosiile agtesive, ranchiuna i negativismul de zi cu zi? Cun st imbritizezt imaturitatea celuilat fia sate tulbure? Tipul Pasiv-agresiv nu admite cale dle mijloc i tocmai de areea tieste Io extremele unei dihoto- Cum sa recunosti o persoand pas inainte dea te indrigosti Daci esti suficient de atent, 1 vei putea demasca pe pasiv- agtesiv. Impotrivirea lui nu Cusor de ,disimulat, si e sufi- cient s& te arti putin mai impunitor, Pentru ca antagonis- ‘mal lui si se arate, Rezistenta pasiva, indolenta si lentoarea, den titi vor apirea ca semnale luminoace, dave activezi declicul potrivit, Dezminte-iafirmatile in timpul primelor intilnii, incearcé st iti impui punctul de vedere gi s8-i pui Sub semul intrebarii unele atitudini, totul os amabilitate. Nu ti sugerez si faci din asta 0 obsesie $i 90 incepi s& veri simptome acolo unde nu exist, ci pur si simplu 8 stii lar Se constelatie de ganduri gi comportamente i] caracterizears 86 * Daca le vezi intai Jatura Neputincioas’, te vei trezi din se- nin c4 incepi sa Je faci tot felul de favoruri, * Sunt deosebit de Neseriosi (nu Taspund la telefon, ajung \rziu sau mu ajung deloc la intlnin). Se vor justifica me Cav mumai pentru a o lua de Ta capt mai tarziu, ruci nu vor prelua ei friele. Vetiajunge de foarte ‘multe ori {a punetul mort al unor situafi * Relatia va iniza rapid pe un teren sinuos, lin de suigusi i cobordguri. Dac nu sti, to va cduta ea on reinnoit in- teres; iar cénd te vei arsta, la réndul tu, interesat, se va indepirta din now. * Pirerile lui despre anumite persoane sau situatii pot fi foarte thioase, distructive sau negative. Atunei cand persoana pasiv-agresivi esti chiar tu. Cateva observatiierp ete Aanives atectiunil, ceea ve a produs in tine o ambiguitate interioaré si te-a ficut si Piexzi increderea dle ba2a de care are nevoie orice copil Pentru a putea in- frunta lumea. * Feptul dea fi primit informatii contradictoni de la paring, ade neat Un aera gi fceau altul, cova ce te-a forfat sa adopt o strategie de apropiore/evitare Pentru a te adapta {a statile lor de spirit. * Rivalitate cu frati si surorile tate, in senoul of sosirea unui Este important si nu confunzi autoritatea cu autoritaris- ‘mul. Fromm ficea o diferenfiere iateresanta intre autoritatea ional Gegitims, genuina) si autoritatenivationala (autori- Grism). Cu privire la prima, spunea: Autoren rational fed nti cH Peemite, dar si solicta scrutiri siete constan- te din pattea indivizilor eae ise supuin; intotdeauna are ca- fone mPOrer $i acceptarea ef depinde numai de buna sa functionare.” Despre despotismul autorititii irafionale afir- Gar astie! de sistem nu se bazeacd pe ratiums slintelep- reas {i be teama de autortate si pe sentimental de slabiciu- ni 8i de dependenta al celui supus.” Agadan, uns inseamns controll insolent, dominatia si abuzul co putere si cu totul altceva este oferirea unor opinit indreptatite, faptul de a fi 88 Tubivitoxice tern, de a prelua initiativa cu gandul la binele partenerului ‘lea demara un proces til pentru familie, Totul poate fi ‘ius la-um consens, pind si dezacordurile, dack hcrurile se foc amiabil. insa, presupunand ci ai dreptate gi cA persoana be care o iubesti are nizariri dictatoriale sau despotice, nu ir fi mat bine 88 te indepartezi, tn loc si rimai captiv intr-¢ 'stiel de relatie, impotziva vointei tale? Nu esti ugor de fubit. $i asta mu pentru c& nu ai merita, c pentru ck nehotirarea, imaturitatea si ambiguitatea ta sunt free de suportat. Trebuie sri cf oboseala ucide iubitea, gi disconfortul pe care i-l produci astazi partenorulai va sfarsi prin a fe afecta si pe tine, Este clar faptul c& si nevoie de aju- ‘orul tmui profestonist; opreste-fi tactile subversive, care Ru Per si functioneze in folosul nimenui si lasicte sfituit, Niciun profesionist nu te va obliga sit iti negociezi principiile si nici mu te va transforma in supusul celuilalt, Cooa co va face va fi si einveje si discern intre momentele In care opo- itia ta ce justificd si cele in care nu, intze locutile unde se afla auloritarismal si cele in care se aflk prietenia. Vei invita 58 Vorbesti deschis si a iti exprimi gndurile si emotiile inte-o manierd adecvat8. $i atunci, nu vei mai avea nevoie de tery. sismul afectiv, pentru c4 deja nu vei mai fluctua intre nevoia de alagament si teama de abuz, 89,TIPULNARCISIST-EGOCENTRIC Iubirea egoista Un egoist este acela care se netpiiimennt Sit ff vorbeasen despre el tnstsé atunci id tu nw i doresti nine altceva deca ‘I vorbesti despre tine JBAN COCTEAUDaci esti perechea unui narcisist, te vei simfi tol timpul ca Lun soi de satelit afectiv. Egoul functioneaza, in relaiile inter- personale, ca un soare sau ca o stea palpaitoare: ocupa locul central, este orbitor si, daci te apropii prea tare, te pulveri- zeaza. Persoanele narcisiste se considera pe ele insele speci- ale si unice si aproape atinse de divinitate, in vreme ce pe ceilalfi fi percep ca fiindu-le inferior’, supusi sau simpli pioni Juanita era o femeie de treizeci si doi de ani, destul de timid, cu un aspect fizic placut gi cere provenca dintr-o fa- milie cu o situatie material bund. De mai bine de sase ani era impreuna cu un barbat narcisist gi, din cauza stresulai emo- tional pe care il presupunea efortul ei continuu de a mentine relatia pe linia de plutire, a fost nevoita si vina la cabinetul ‘meu. fn ultimal an igi pierduse cu totul stima de sine, incepu- se 5K se simtii din ce in ce mai singura si sd manifeste simp- tome ale depresiei. Randamentul si eficienta ei la locul de munca se diminuasera drastic, intr-un fel sau altul, exigente- le unei jubiri alat de greu de manevrat Aicuseri ca sistemul ei imunitar si slabeasc’, astfel ci ea trecea constant de la 0 boala la alta, din fericire, niciuna grav§. Pielea ii era crapal’, parul, lipsit de vitalitate, iar privirea lasa la iveali acea expre- sie inconfundabili a lipsei de speranf’. Era ca un arbore mic care incepuse s8 se usuce. Desi in timpul primelor gedinte i-a fost greu si vorbeasc’ despre relatia ei amoroasé, intra 98Jubiri toxice ai Facuse, in “icdsprezece ani de cisnicie) si din adaneul finfei sale, ia cbt: Te tubesc cu adevarat, pentru chi ma admiri.” Tot efor- lull s-a ndtuit into clips, cind sotia lui, in mod evident iesalisticuta de declaratie, ica recomandat cdldinos 8 igi Schimbe psihologul, Am incereat

You might also like

• Drink and Drive

  

  Document92 pages

  Drink and Drive

  Alina Tomeș Alexoiu

  100% (1)
• 0 Plan de Interventie Personalizat

  

  Document5 pages

  0 Plan de Interventie Personalizat

  Mariana Dan

  100% (2)
• Ghid Parinti de Copii Speciali

  

  Document27 pages

  Ghid Parinti de Copii Speciali

  Alina Tomeș Alexoiu

  0% (1)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Planificare Dislalie

  

  Document12 pages

  Planificare Dislalie

  Alina Tomeș Alexoiu

  100% (1)
• Tratament Cognitiv Comportamental

  

  Document3 pages

  Tratament Cognitiv Comportamental

  Alina Tomeș Alexoiu

  No ratings yet
• Raport Consiliere Psihologica Anonimizat

  

  Document5 pages

  Raport Consiliere Psihologica Anonimizat

  Alina Tomeș Alexoiu

  0% (1)
• Linia Vietii

  

  Document1 page

  Linia Vietii

  Alina Tomeș Alexoiu

  No ratings yet
• Cum Se Simte Iepurila

  

  Document2 pages

  Cum Se Simte Iepurila

  ElenaAndreeaRîciu

  No ratings yet
• Carte Venus

  

  Document151 pages

  Carte Venus

  Alina Tomeș Alexoiu

  No ratings yet
• Anxietate Sociala

  

  Document1 page

  Anxietate Sociala

  Alina Tomeș Alexoiu

  No ratings yet
• Grila Varianta3

  

  Document5 pages

  Grila Varianta3

  Alina Tomeș Alexoiu

  No ratings yet
• Fise

  

  Document5 pages

  Fise

  Alina Tomeș Alexoiu

  No ratings yet
• Probațiune Presentințială

  

  Document31 pages

  Probațiune Presentințială

  Alina Tomeș Alexoiu

  No ratings yet
• 48 Raport Consiliere Psihologica Anonimizat PDF

  

  Document5 pages

  48 Raport Consiliere Psihologica Anonimizat PDF

  Alina Tomeș Alexoiu

  No ratings yet