—= f \ INTRE TRANSFORMARE SI ADAPTARE PVE UE ENR INTE TTY Anuarul institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanese Volumul Vill, 2013in literatura romaneascist o problema de stat in cadrul regimurilor comuniste. in acelasi timp, si un domeniu care a oferit satisfactii populatici. Nu de putine + Si teari de eroi ai muncii, masele de oameni au gist inspon, | ti ea timpului liber. Populatia Roméniei a manifesta interes Pon jar mass-media a alimentat acest fenomen. in fap oy tie jzata decat alte domenii media, stfel cA Spectatori ju ulti incredere in eroii din acest domeniu. Sportivii erau prezentati ca ofa ( ui, ceea ce ficea ca lumea si yin pe stadion pentru a vedea anumite sport si in Uniunea Sovietic’, si in spatiul comunist sportul p&trunde ian 2 ei pege g weorie sa enerald 10] iui tu, gTUPL aqul conduc Aumdnia si SA OF sportul pentru cet&feanul din Romania comunista gi care au fost sistemul politic a livrat publicului spectacolul sportiv? Care sunt jul rural si cel urban cand vine vorba de sport ca divertisment? politic pentru a-i educa pe suporteri’? Acestea sunt intrebiri ure si rispunda, folosindu-se de surse din presa comunista, memorii ecte ale vietii cotidiene sau fotografii de la evenimentele sportive. “Yan pe stadio! Picut parte din rindul distractiilor cetatenesti ale comunismului romi: | ii Qarneni a politicd din acest spaiu a vizutaltfel rolul sportului. Daci in Europe 5 9 stad nial pe sta ‘era 0 modalitate de relaxare organizati dup’ bunul plac, intr-un cadn nu pierduse nimic din semnificatia termenului de loisir', pentru comu- n interpretarea este ceva mai nuantati. Sportul era un domeniu care si intireasc unitatea fri, asa cum se preconiza c& trebuie si se jntample si comuniste europene, unde pan si timpul liber avea 0 conotale nist’ a devenit un factor integrator al populatiei rurale in mediul urban in toate niste, iar Romania nu face exceptie’. Fir’ si mosteneasc’ 0 infrastructural a planurilor mirete de a organiza demonstratii si parade, regimul comunist la Bucuresti s-a mobilizat rapid pentru a indeplini aceasta cerintd. Constructi@ arene sportive a fost realizata intr-un ritm accelerat, ceea ce a permis ca dela ze anilor 1950 si observim o afluenta de spectatori la evenimentele sportive nonstratiile cu rol propagandistic. Comunismul a fost un regim care © 7 in nivel de securitate ridicat. Autorititile, mereu in stare de alert, nu si-aU permis ie spectator, {fn We dar, odati cu hn ea un r¢ “thug, cay I. Alain i (ed.), Parone des loisirs, 1850-1960, Aubier, Paris, 1995- le » Peter Molloy, Lumea dispdrutd a comunismutui. O istori ‘a vieitcoidiene ims" Continei de Fier, Editura RAO, Bucuresti, 2012, ane wae 2. 3 ae, James Riordan, , The impact E a, 1, 2007, p. Ill. ¢ of communism on sport”, in Historical Social ResearclsYVIATA PE STADION: PUBLICUL SPORTIV IN REGIMUL COMUNIST si neglilez® stabilirea ordinii pe stadioane. Partidul a urmarit sii tind sub control toate paivitile de pe stadion, astfel ca fortele de ordine au constituit un grup esential la eveniment din arene. Astfel c& fortele de ordine au devenit 0 categorie de by sritori ce faceau parte din peisajul cotidian a ceea ce am numit »Viata pe cabot. | Poate parea 0 sintagma usor fortata, insi mérturiile si amintirile pe care multi jntre spectatori le genereaza, cand se referd la acest aspect, vorbesc despre un cadru iferit al vietii de zi cu zi. Pe stadion Si in sdlile sportive, comunismul a fost trait altfel. Exist 0 diferent de atitudine sesizabila a nivel spiritual in discursul celor fare au mers frecvent pe stadioanele din comunismul roménesc. Stadionul oferea gosibilitatea unei exprimari mai libere, iar jocurile sportive declansau emotii ce sunt rememorate cu nostalgie de c&tre cei prezenti in public. Ceea ce am intitulat ,, viata pe stadion’, este un fenomen ce isi gseste o interpretare cu ajutorul ideilor lui Antonio Gramsci, Care din postura de teoretician politic marxist propunea o maniera de a intelege mecanismul de impunere a unei culturi. De aceea, imodul in care sportul de mase si demonstratiile propagandistice ajung s& facd parte din viata cotidian& a cet&{enilor Romaniei comuniste, poate fi interpretat prin inter- mediul teoriei hegemoniei culturale’. Aceasta sustine ci masele accepti spontan directia generala impus& de grupul ce detine puterea. Datorita pozitiei privilegiate si arolului sau, grupul politic care conduce statul incearc si impund propria cultura. Este si cazul conducatorilor comunismului, care doresc sa controleze viata cotidiana © sport ca divers 1 Acestea sum inet presa comufis=) in Romania si si organizeze timpul liber al cetitenilor sub noi tipare. evenimentele $= .Viata pe stadion” are un substrat permisiv, dar, in aceeasi méisura, are si o latur’ ale comutism="] evercitivs. Oamenii traiau activititile sportive cu un sentiment al normalitatii. Populatia uli jsf] ra invitata pe stadion si pentru a participa activ, dar si pentru a-si indeplini rolul de eo wl pli. jw] Public spectator. in acest fel, omului fi era satisf&cut& nevoia de spectacol, de a face bunul pa] Som dar, odaté cu acest aspecte, fi era livrat si mesajul politcal regimului comunist. de [ois oi? avea un rol mobilizator, iar comunismul isi dorea 0 populatie cu o forma fizied bund, capabili si apere patria la nevoie. _ Promovand sportul in randul populatiei, comunismul a deschis posibilitatea mul- limi de a-si crea eroi in afara celor promovati de propaganda partidului (muncitori ovisti, revolutionari, lideri politici). Desi vedetismul era infierat de ideologia nist, regimul politic nu a putut anihila simpatia si admiratia spectatorilor pentru I Sportivi. Tocmai din acest motiv, prezenta pe stadion oferea spectatorilor 4 acolo sentimentele nu pot fi controlate, iar trairile sunt libere. Astfel, la Masiva a oamenilor pe stadion sau in silile sportive, pentru a urmari jocurile _ MPionilor, satisficea nevoia spectatorilor de a avea eroi. Acestia se incadrau intr-un ee mv al personajelor cu notorietate, alituri de actori sau cantireti. ee Pie) sponta pe station ese 0 dovada a atasamentului fai de 0 identitate comand. ia oe a Tominese a prilejuit in perioada comunista confruntari, care au generat rivalitati st wee p Sau de grup, Aceste dueluri intre ,noi” si ci” au suscitat o revalorizare a sinelui oe " ; tf FE Amen M2285 ~The concept of cultural hegemony : Problems and possibilities”, in The é ican Historical Review, vol. 90, nt. 3. iunie 1985. pp. 567-593legitimati existenti inainte Ia actiunile sportive ale con decat in ultimul deceniu de clpitat 0 nou’ dimensiune in fost impus la scar nationala, icoleta Ionescu-Gura, Stalinizarea Romank unsforméri institutionale, Editura All, Bueun Girlesteanu, Hristache Naum, Radu Urzice Baditura Uniunii de Cultura Fizicd si Sport, 1 P. 23. licolae Constantin, .Nationalism si sport in Today, ns. 3, marie 2012, pp. 76-77cul si promovarea sportivului de tip nou' si, A jderat se dorea a fi inca 0 dovada de superioritate in Faport cu sistemul capitali ‘goolo unde presa comunistd considera ci huliganismul si incidentele violente era - qrisituri definitorii. ’ — Publicul sportiv, in comunism, era cel care, in teorie, incuraja gloria sportiva, care aprecia eficienta sistemului de productie in mast a eroilor sportivi. Pentru ci ‘i erau de multe ori si participanti activi la viata sportiva (prin competitiile masa) ei ar fi trebuit s& inteleagi mai bine idealurile comunismului. Omul nou alterna postura de sportiv cu aceea de spectator, tocmai pentru a demonstra complexi- constructiei sale si capacititile biologice de care dispune. in acelasi timp, se ntia ipostaza umila si modestia care trebuia si caracterizeze orice campion. ic ct mai numeros, pentru a [asa impresia era utilizata de regimul comunist cu ie stadioane si sili sportive noi, publicul a devenit mult mai scuse fenomenul sportiy in perioada interbelic’. Amploarea dat& de capacitatea constructiilor cu destinatie sportiva. tru a face sport, pentru a-si putea apara patria, dar si pentru alituri de ceilalti cetiteni. In acest fel, spectatorul putea fi au a panourilor de pe marginea terenurilor sportive, mintit constant c& trebuie sa fie alaturi de partid si sustina favoritii de pe teren. Spectatorului fi lui, ed. a IUl-a, Editura Humanitas, BucurestPOMPILIU-NICOLAE CONST Spectatorul de tip nou era indemnat si-si exploate; corpul asemenea sportivilor', Regimul comunist propai cotidiand a romanului ca un soi de emancipare social rept cApitat de populatia muncitoare din mainile burg discurs incearc4 sa justifice si mai bine rolul sportului, da sportivului si al spectatorului in contextul vietii cotidiene c« ins existenta unui public numeros determin’ o serie de pi Masele de oameni erau greu de controlat, iar fortele de ordine n unor asemenea demersuri. De multe ori, rivalitatile depaseau sportive, iar autorititile comuniste se confruntau cu o noua situati . nu era intotdeauna i un personaj docil in inertia protestelor de grup. Aceasta pentru ci, dincolo de informatia furnizataé de regimul pol informatia oral, care se propaga foarte repede in comunismul romanesc. de rivalitatile sportive create pe cale oral, care nu pot fi cuantificate, existenf nu poate fi contestat. Informatia oral propagata in comunism avea o foarte mare, iar zvonurile amplificau acest aspect”. De altfel, zvonul face pa viata spectatorului. Posibile transferuri sportive, meciuri aranjate, presiuni preconizate din partea liderilor politici erau nuante ce se transmiteau de la un spectator la altul pe stadion sau in afara lui. Aceasta pentru ca spectatorul nu-si pierdea statutul odati ce parasea tribuna. Spectatorul devenea un purtator de informatie, iar, de multe ori, el venea la stadion tocmai pentru a afla noutatile. Viata pe stadion insemna socializare ‘$i devenea un mediu in care oamenii interactionau tocmai din dorinta de a-si actualiza informatiile sportive de la oamenii care aveau aceleasi pasiuni si interese. i n a inclus si demonstratii grandioase, orchestrate de regimul cot “Ari. Scopul acestora era de a mobiliza populatia si de a transit fata unor evenimente importante, cum ar fi zilele cu o semni ismul roménesc si international, vizite importante ale lider rete sportive si culturale. Stadionul a devenit o scent simbol g ciala, In incercarea de a perfectiona aceste momente, are trebuiau respectate in organizarea unor asemenea dem” fost publicatd lucrarea Demonstratii sportive de asl in organizarea unor asemenea momente. iment cultural-sportiv. mr) Mass Gymnastic Displays Under Commis © y & Society, vol. 9, nr. 2, 2003, pp: 125. ie: fi gisitd 1a Jean-Noél Kapferet, itura Humanitas, Bucuresti, 2006, sportive de mas, Editura UniuniiVIATA PE STADION: PUBLICUL sporriy ; acestui gen de demonstrat era in nscria in maniera de educatie a regimului cor sportive relevau interesul statului pentru instru: ideii ci evenimentele organizate in mod colectiv s decat o practicd a unei activitati " maselor se propunea si o noua dimensiune a culturii v -tomiineascd. Comunismul a imbinat sportul cu aspectul estetic, pentr - spate grandios si pentru a construi o atmosfera spectaculoasa in jurul in acelasi timp, aspectul vizual evidentia imaginea de ansambl mi si de oameni, care constituie un argument pentru ideologia comuni: agine din presi punea accent si pe forta de sugestie a fotografiilor, in plan secund multimi de oameni. nae ae Politica marilor constructii a fost demarata in spatiul european in perioada dion insemma#| helo. Spatiul romanesc a cunoscut un debut al acestor practici in perioada regirm orinla de248%| Carol al TI-lea, care vedea in sport un domeniu care poate atrage masele de pa interest. puterii. in comunism, acest apetit pentru constructii mirete a fost amplificat. Preo- cuparea pentru stadioane inc&patoare indic& in mod clar intentia regimului comunist de a aduce cAt mai multi oameni in arena. Exist’ o tendinti de a muta poporul pe ion, de a-l chema la demonstratii, la competitii sportive, de a-i oferi, intr-o ier specifica regimului comunist, ,paine si circ”. Numele dat stadioanelor argumenteaza rolul politico-sportiv al acestor constructii. wl petrecea o bund parte din timpul stu pe arenele comunismului. Nu sunt rare in care oamenii ajungeau cu cAteva ore inainte pe stadion, pentru a prinde sau pentru a surprinde atmosfera. Nu existau Jocuri nominale pe stadioanele in comunism, nu puteai mosteni un loc pe stadion, asa cum se intimpla Nu existau granite pe stadion, tocmai pentru a atenua in mod ia de proprietate. Pentru cX oamenii veneau Pe stadion cu céteva ore , pentru a socializa si pentru a beneficia de un loc cuo vizibilitate a conturau episoade clasice viata cotidiand din comunism. e obisnuieste si vind cu méncarea de acasa. Tot el gaseste metode a paitrunde cu bauturi alcoolice pe teren- Este ined un argument din ul prin care cetifeanul cautl Si-si satisfac micile pliceri ale controalele reprezentantilor statului. e fascismo, Editura ‘Vallechi, Florenta, 1985, p. 75-cu cartile de joc Steagurile simple, i dotarea unui supor confectioneze singuri res Viata pe stadion in com dezamigiri, unitate si ap putea transmite de multe ori, reze in orice moment citre recep extra-sportiva a stadioanelor era pr sizdui si manifestatii populare altel de Biletele de intrare la evenimentele sp Statul asigura preturi modice, astfel incat film, opera sau la evenimente sportive. Arhit uniform, pentru c& nu existau mari diferente de aseméndtoare pentru fiecare dintre cei care ocup; ketingul occidental, ceea ce se intmpla in comuni modest, pana si in raport cu Germania comunisti, dar ja rimas cel mai iubit sport in comunism, ca 0 moste sentiment pe care comunismul nu a putut 8% il aten al masculinit&tii, insX publicul feminin a devenit interbelic’. Mersul pe stadion sau in silile de sport aduna o «. dornici si-si impartiseasca ideile si si a i dion. Procentul acestora era foarte sciizut. Ki vroiau si fie acolo, {qu si asiste”. Oamenii participau in mod voluntar la activitatile de pe si yirttea indemnurilor din partea prietenilor. Viata de pe stadion conferea un se1 de socializare. ‘Arenele tarii sub presiunea multimilor Comunismul a impus un spectacol al multimilor, fie c& vorbim de marsuri muncit resti, demonstratii pentru pace sau evenimente sportive. Dintre toate acestea, meciurile -sportive au fost cele care au atras cel mai sincer public, iar de multe ori foarte nume- 10s, de ordinul zecilor de mii. Amploarea acestor evenimente este argumentati de _ umeroase imagini si cronici de meci, care scot in evident prezenta oamenilor muncii i de sportivii patriei. De la popice la fotbal, fiecare sport aducea in tribune mult Iti decat in perioada interbelica. “4 aruncim o privire peste cifrele audientelor pe stadioane sau in salile de sport smului romanesc ne putem da seama de amploarea suporterismului in joanele erau neincaipatoare, existind chiar riscul, de multe ori, ca sustinere ale acestora si cedeze. Oamenii intrau pe pistele de atletism de fotbal, pentru c& nu mai aveau loc in tribune. Stadioane de 60.000 de luiau peste 80,000 de persoane, iar fotografille si filmirile din acea perioada ile de istorie oral care atest acest aspect. Interesul era major jipelor nationale de fotbal, rugby sau handbal. ci se vindeau mai multe bilete decat capacitatea stadioanelor, i, care profitay de lipsa elementelor de sigurangi. Exista si Oameni care lucrau in sistem facilitau prezenta cunoscutilor rele de ordine se trezeau in fata unor multimi greu de stapanit. -esul in incinta stadioanelor a atitor oameni, s-au facut con- ecare localitate a (iri trebuia s aiba un teren de sport. lfinita mai tarziu in literatura de specialitate, am folosit acest fea de fort fizicd si comportament dur al suporterilor, intal- de Vest sau in America de Sud dupit anii 1960.Asstfel, cel mai important stadic J ridicat in mai putin de 100 de zile, dup cum tinea si Stadionul ,23 august” venea si completeze pei sajul a dominat pana atunci de stadionul Republicii. Existenta a a flicut posibilA doborarea mai multor recorduri si a facil Jegende in jurul unor meciuri ,istorice” pentru nationala de regimul comunist a folosit acest stadion pentru cuplajele din pri Cuplajele erau evenimente care constau in organizarea ma fotbal consecutive pe stadionul ,23 august”. Constructia acestui sta avantaj pentru sistemul sportiv comunist. in primul rand, echipe prea multi fani (Progresul, Sportul Studentesc) aveau parte de un pu acelasi stadion facilita dislocarea unui numar mai mic de forte de ordine, si numeroase inconveniente, din moment ce fanii a patru formatii se in tribune. Deseori apareau incidente intre grupurile rivale, cu toate c& scopul era de a omogeniza suporterii si de a atenua ,ura sportiva”. Primele recorduri de audient din comunismul roménesc au fost inregistrate pe stadionul Repub! Analizind o imagine sugestiva pentru prezenta publicului ja Campionatele de atletism ale Republicii Populare Romane din 1953, observim cape stadionul Republicii nu exist vreun loc liber, iar multi spectatori stau in picioare, lz marginea terenului, cea ce sugereaz c& la evenimentul sportiv sunt peste 30.000 de ~ persoane’, ‘oral pe care regimul comunist a incercat s4-I impund asupra vietii in dorinta de a avea o societate omogena si o populatie cu o gid gia comunist, a fost generat un program bine calculat pentru Viata pe stadion a c&patat o dubla valent, atunci cénd televizo zual in casele romanilor, dupa 1965. era instrumentul media care transmitea in direct diverse Co devine repede o optiune interesanti pentru publicul ut anilor 1960, intrecerile sportive au fost transmise I 4 provocare publicului sportiv. : 968, de citre publicatia Sport?, sub semndtura @ Andronic, se urmérea clarificarea chestiun!’ g SO wk ain Bucuresti, in randul a 200 de persoane de la Uzinele Grivita « ai Institutului de Proiectari pentru Industria Chimiei Anorganice si Mt y ase IPRAN-Bucuresti, elevi de la liceul Gheorghe Lazar, dar si studenti d de Istorie si Athitectura. e ul mic de respondenti nu permite concluzii definitive, ci poate doar rel = tendinte. intrebarea a saptea era: ,Cum preferati si urmériti o competitie 9 Pe micul ecran sau in tribuna stadionului ?”. Din cei 200 de intervievati, 17 era interesati de activitatea sportiva. Din cei 131 de barbati si cele 69 de ~ femei, 60 de barbati preferau si mearga pe stadion, iar 58 preferau televizorul, in ti fepse 24 de ome prefer Si mearg pe staion, iar 41 s& vada sportul la televizor. oferite si cateva comentarii ale respondentilor, in care-si justificd preferintele. izatorii anchetei au interpretat aceste date, condamnand sedentarismul populatiei c& lipsa unor baze sportive in cartierele nou-construite impiedica des pe arenele sportive. De asemenea, se recomanda si femeilor sA fie nte pe stadion. 0 solutie in aceasti problema ar fi crearea unui curent de favoriza fluxul elementului feminin cdtre tribune”, se scrie in concluziile ajul amintit confirm’ faptul c& publicul de pe stadioanele romanesti masculin, dar si c& televizorul parea o alternativa la mersul pe itia ca evenimentul care il intereseaz pe spectator si fie transmis. ‘azul unor activit&ti precum ciclismul, automobilismul, moto- le pe apa. Pentru c& locurile amenajate pentru suporteri erau tribunele erau plasate la startul si finigul curselor, publicul unt intnse pe mai mulj kilometr, de obicei traseul traversa existau numerosi curiosi pe marginea drumului, care si incercau s& se informeze despre ce este vorba. Acest farizarea sportului, mai ales dac& yinem seama ci +t al Roméniei, care, de la an la an, a ciptat o dimen- rpetitia avea si un scop propagandistic, acela de a organiza o intrecere de anvergura dup’ modelul concurs participau sportivi din mai multe tari, in imbrica” evenimentul in ,haine” propagan- a sute de mii de spectatori, dupa cum sustine(PILIU-NI te poMi 9 caer evenimentele sportive. Un rol important ina si mod de percepere a publicului 1-a avut angrena intr-un fel sau altul fiecare locuitor spectator). Daciada era cea mai ampli desftisu Cluburile comuniste erau obligate si se implice. F Romania comunisti a organizat la un moment dat Daciadei. Tot in numele Daciadei s-au construit s} iarii acestor noi spatii cuprindeau o pale cu muncitorii oricarei uzine, de performanti, care erau cei mai indreptiiti utilizator realizate in numele Daciadei. Din punct de vedere organizatoric, totul era bine pus la pur propaganda fenomenului, iar autorititile sportive si politice av si adune cat mai multi participanti si spectatori Daciada avea, ins&, si un mesaj politic ce slujea interesele nationa Chiar si numele fenomenului evidentia legitura competitiilor cu apelul straveche, de provenienti dacic’*. in acest caz, substratul ideologic al : suprapus perfect peste discursul promovat in cirtile de istorie. Totul facea ps ceea ce Vlad Georgescu cataloga drept kitsch istoric”®. El includea ace spectacole in curentul de traco-dacolatrie ce inunda societatea roméneascd trebuia si educe si publicul sportiv’. Astfel, putem afirma cA sportul deven: instrument al hegemoniei culturale, impus& de grupul de conducere comunist, teoriei lui Antonio Gramsci. Suporterul romin din comunismul ceausist a fost supus unui bombardament de Pee ed drept pentru care a trebuit s& se conformeze unui set de i reli, s-a dorit conturarea unui spectator cu o constiin{a national 1 0 cltre liderul conducitor. Astfel, in anii 1970, s-au er Saale a inst ui cult al personalitiii, iar imaginea eroului sportiv a fost substitutt de acces ului politic. Spectatorului i-a fost transmis un set de valori, in care nu este perm in la nivel ideologic, s& aibi un erou mai mare decat ,,conducitorul” Nicol usescu, Evident, in practic’, lucrurile stau altfel. Sportivii ce realizeazi pet ae de un public numeros, iar ca dovada avem numeroasele scrisotl stia le primese. Nadia Comaineci, Iie Nastase, Nicolae Dobrin si #l recierea sincera a spectatorilor. 17 mai 1980, p, 3. o vn kgs in the «New Europes: History, Esici e mania, 1945-1989”, in Konrad H. Jarausch si Thoms 3 gs’ + Europeanizing Contemporary History, Bershs” istorie, Cazul comunis i 197), i 008, p. 107, iistilor romani (1944-1!aduna laolalt{ un conglomerat de categorii sociale. Artisti, st sau simpli {rani stramutati la oras, umpleau arenele si isi argument Pentru a populariza sportul in mediul rural, echipe cunoscute de fotbal, ‘sau rugby mergeau prin {ari pentru a disputa meciuri amicale. {n plus, Cupa ive la nivel national. De obicei, meciurile erau organizate pe terenul mai slab cotate. Atunci cdnd o echip’ dintr-o localitate mica intélnea un ant, intreaga activitate la nivel local era paralizata. Viata cotidian’ a respective se reducea la respectivul meci. decembrie 1981. Atat fotografiile de la meci, dar si avancronicile si cronicile par- in saisprezecimile Cupei Romaniei, in condi Steaua nu atinsese nivelul de apreciere din 1986. ,,Stadionul era arhiplin, ii din imprejurimi se formasera ciorchini de spectatori, lipsiti de bilete si scrie Marius Ciuperceanu'. Peisajul descris nu era singular in perioada cadru de armonie, chiar dac& ideologia politic’ Astfel ca, una din tacticile de a indrepta comporta- iv”. La radio sau in presa scris& erau difuzate , pentru a atrage atentia publicului la cum nu , presedintele Colegiului Central al Arbi- iblicului si specifica chiar zonele in care . Bucuresti, 1984, p. 22.186. POMPILIU-NICOLAE CONSTANTIN. 1 P io ingarile i iv spectacolul fotbalistc justificate, ameninfarile influenjeazd negativ spect tbalistic. ea de a cu o parte din publicul spectator, mai ales in orase ca: B Pitesti, Medias, Alexandria, Tr. Severin, etc., incercdrile de intimidare a arbitrilor, presiunile asupra jucdtorilor, m: a i s bunul plac orice decizie. a ? Acest tip de declaratie evidentiaz4 un aspect ce caracterizeazi viata comunismului, Suprapopularea stadioanelor aducea in arent si oameni care nu si citeasc&, persoane care nu cunosteau regulamentul, dar deja isi exprimasera p needucat, care nu stia regulamentele, dar isi manifesta nemultumirea. Diferenta fata de perioada interbelica este la nivel numeric. $i in perioada respectiva erau i si spectatori care creau probleme, ins in comunism acestia au devenit mult numerosi. Astfel, din dorinja de a aduce cét mai multi oameni pe stadion, regimul eal’ comunist se autosabota, ingreundnd capacitatea de interventie. De aceea se iscau tot 4 felul de probleme de ordine, pe care fortele de securitate le gestionau cu greu es Una din tintele principale ale suporterilor era arbitrul. Pentru publicul fi Popular’. . arbitrii reprezentau mai mult decat niste persoane care asigurau ca reg u articol ap sportiv s& fie respectat de citre jucdtori. Aversiunea spectatorilor fata de arbitti $i Constantin, d deciziile lor nu era o noutate pentru ca si in perioada interbelic& acestia a imagine negativa. Arbitrul era perceput ca un om al sistemului, era asimilat cu judecdtorul care trebuie s& imparta dreptatea. Dar, ca si in interbelic, romanul ES avea incredere in judecatori gi in deciziile acestora. Mai mult, in comunism aceasti _*¢l publicu perceptie s-a accentuat, : in subconstient functiona un mecanism, alimentat de zvonuri, care t ideea cd arbitrii sunt partinitori, c& urméresc anumite interese. Publicul se d Care atunci cand punea presiune pe arbitri,cfnd ti apostrofa sau cdnd arunea obiecte sp = ei. A striga la arbitru cApata pentru spectator valentele une eliberdiri, ca un strigat imp ‘ig UN ghia triva unui reprezentant al statului. Regimul comunist nu a interpretat in a Iucrurile si a cautat sX ii educe pe spectatori. Pentru nu didea rezultate, s-a trecut la un demers de Se Astfel, odatd cu perioada de liberalizare a comunismului, cand su a devenit mai liberi in exprimare, comunismul a ses ie i d are, Sesizat c& treb lifice in care educa aceste mase de eee : cameni. A apirut astfel ideea de a realiza un Mig, Put Geet oe aaiaLsi de 2 wansmite stauri eu GaracterTegislatv eXtre Supontl \ veneau pe stadion sau care umpleau silile de Sport. Nu se cunoaste un punct de Ta care $4 pornit acest demers, insi rasfoind Presa sportiva din comunism bee wes observa jeje nat 4 articolelor eu roll dojenitor fat de suport Pent + Cu aCest prilej se militeazé pentru q ive $i COM” ee = lemascarea exemplelor negative $i iy a p 1. Flactira, nt. 459, 14 mantic 1964, », 29