UN MASAJ LA SABIN IVAN INDEMINA ORICUI | PRESOPUNCTURA ts net’ go! 4 9 ie pe oe at LN (ee Z-eep". ter ; 2 ae i pi aor! Lilet Z " UN MASAJ LA INDEMINA ORICUI PRESOPUNCTURA SH EDITURA MEDICALA # BUCURESII, 1983,Coperta de: Jean Udreseu ® PREFATA Lucrarea dr. Sabin Ioan Un masaj ta indemtnz orteui* (Presopunce tura) presinta un interes deosebit, teoretie si practic. ‘Se slic cd aeupunctura — metodé: sirdveche — a fost aplicala mult rome cvasiemptric; de circa 5 decenii s-au facut cereetiré numeroase pentru ei da o baza stiinjified. De fapt, astisi, pe lingd acupunctara clasict, se wtilizeazd yi elec- tropunctura,’ chimiopunctura, auriculopunctura, c-uniopunctura si, mai recent, pe basi sttinfified, presupunctara, care insetmnd apisare pe ani mite puncte ale pielii, insofité de masa. Trebuie si recunoastem c& presopunctura, firé sit fie numiti astfel, se aplica in urmit cw multe milenii, efectuindu-se masajut zonei dareroase, ew recultate uncori satisféiedtoare. Presopunctura moderna utilizeazt punctele dept meridiancle chine- opti, aceste puncte fiind de multe ori la distanié de viscerul bolnav saw zona durcrousd, dar de multe ori, punctut pe care se apasi este metameric aflat Pe proieefia cutanatd a coned sax organului bolnae. In lucrarea de fag — prima de acest gen care apare in fara. noastré — se invedereast meridianele gi punctele clasice eu denumirile vechi chine- esti, dar fapt deosebit de apreciabl este et autorul indict si reperele anato- mice necesare aplicdrié metadei. Aceasta vine in ajetorul celui ce va prac. tica presopunctura, Trebuie si semnalim ed dr. Sabin Ivan presinté pe scurt principiile metodet, discutind problema echilibrivit energetice si principiul actiunii de tonifiere sau dispersare in practica presopunctucit, ea gi in cea a acn- puncturii. Se prezinta in mod julicios starite patologice care beneficiaza de preso- puncturd, insistinda-se asupra tulburdrilor funcjione si in special asupra Simptomutui duvere. Chiar dact se socoteste cit, tn principin, presopunetura ponte fi ta tndemina orieui, totsi se arati in ,Ghidul terapeutic™ necesitatea ca in 3orice ,durere® sd se consulle tutti medicut, pentru a evita a printo traiare nejudicioasé a afectiuntt canzale ‘Presopunctura trebuie wiilisald uncori ea 0 completare a diversvion metode terapentice, alteori ea un tratament de moment. pind ta eonsulial mrodgeal. In fine, nu rareori, pentru calmarea unor algit, ea tn: lumbazoy torticolés, ertzi migrenoasti, insomnie si allele, etd, ein se duce o lupta impotriva poliprazmaziet, ctnd se presintd tot mai frecoent recefii adverse ale ninor medéeamente, presopunclygs — ‘pe basi sliin|ifiod — isi capil locul cuventt. ‘iinisteral Sandtajii, in concordanta ew pirerea emist de O.M-S. se preoenpd in visimié ani de difusarea gi aplicarea siiin{fied. ex cordtar i s erratttele practice —,a vechii metode extrem-ortentale, cu diversele c& derivate moderne. Prinire acestea se sitneasit si presopunetura —metoid eu subsirat stiinific — eficienta, nenocivd si economicd. theorghiu Prof. dr. doe. Nv N. CUPRINS Cuvint insite PARTEAL 1. CE ESTE PRESOPUNCTURAL,. 1, DE CE REMEDI URALE SENU ENTOTDE NAMEDICAMENTE? 4% 11, CINE POATE FOLOSE PRESOPUNCTURA? ay. ueeer MULE MEDICINE TRADIPIONALB. CHINEZE: see 9 Prin eorpul anmuiui cineul, tn nied cele, en sii care provin din cosmos Fe Lan cy it Wale finlels vii vsista 0 bipo NS Hnerwiife citculd dest lungol unor eanuto invizibile, Pe nridiane se gases anumile puncte are, slinsilale fri de ae stu must), pol amediora unele bolt Po supmtala pielit Sint proivetate toute onganele Viula'so Supuie yLagil telor cinei vlementc™ y. SANATANE St BOALK....... z 3 Vi. DIAGNOSTIC ENERGETIC : a Yi. MAS\UD DE-A LUNGUL TIMPULUT. a CUM PUTEPL DEVENE UN BUN PRESOPUNCTORPAWTEA A It 1, GID TERAPEUTIC . Aerofagla s+ Rlcootsimul Alera. ‘Amoleala Angina pectoral Astinul brongiv Palouasile Golub Constipatia Convulsille Grarapeto (Cites) = Cha. hemoruidala © Diareca Durer ‘Durerile de cot. Durerife do dinti Durerile do geaunchi ‘Dureria de miini Duretile muscelare Dureroa de. ochi fleior “f fai fold .. Spate ume Frigiditatew Grejurile ‘cnpa, ‘Guturaiul a Hemoragia naval“... Hiportensiunoa arlerial nsolagia Tasomnla stena = Kuatew Lipotimnia Tumbago . Masajul energetic al tranchiviul Menopauza (Culburdsi) Sev evralgia do teigni Obediatea aseeees Obeseala | Balpitatite Daveliga faiaid “212 Prosopunctura minor Prosopunetura tilpilor Ridula ele Tabagiswnl Torlieolisut ‘Tracul ‘Tusea ‘Varicelo ‘Varsdturile ‘Zgomote In rec! DIBLIOGRAPIE. INDEX ALPABETICCUVINT INAINTE A te incunucta in seeotul XX, seeolul chimioterapici, sit inlocuiesié unele medicamente sae droguri cu remedié naturale, cele mai multe dinire ele milenare, nu esic tolusi tmpesibil A te ineumeta, insii, in seeolul NX, sit recananci sé altora aceste: meto- de de tratament aitt de’ simple — si mua ales presopinctara — intro ta crave de acest fel, este un act de euraj. Va trece en, care, cu bine pe sub fur- eile caudine ate confrayitor? Va rezista ea, onre, eencurentet notanitut de medicamente, ecle mai nuilte dintre ele, din pricate, ait de usar de procurat din orice farmacie? Si totusi, asuminducmi atitea riscuri, m-am hatieit sit pan ta disposi~ fia maritui public, spre folasin(d, cea mai simplit metodd de a tratwo st ferinkii — presopunclura — in pitmele untei sechi vreeept hipocratéc uital, din neferieire, de cei mui multi dintre noi: Mai ‘ntti de toate a me vat mal” (,Pritim non nocere!). De ce sd nu ne maim, eind sitaatia ne permile, cu remedii naturale si nu ew medicaments sax drogeri, al. edror impact ex organism, de mute ori, este imprevtsilal? Este foarte adevdrae ed trutamentil en medicunente este mult mai cond dectt sé masiim mi- nule fr sir anumite puncte de pe piele san si le inypim ew acal. Dar tot alt de acdeviirat este si faptud ct medicamentele pot deveni, in anvrite conditii, nocive, in timp ce remediite naturale, nieiodatt. Remediite nainrate, atit de mutt fotosite azi th toata lumen, sint ele o necesitate sau 0 moda? Raspunsul fa aceasti inirebare toa dat de eurint Organizaia Nattunilor Cuite, prin wud din forurite sale, Organizatia Mon- dial a Siig. care, adarmata fiind de nout flagel eare ameninta omeni- rea — poluarea medicanentoasi — recomandé, printre alte antidoturi, ye revalorificarea mulior mijloace terupeutice naturale, tradiionale, Aeest euvint de inceput ar fi incomplet, dacit nag acluce, pe accastit ale, cele mai sincere multuniri tuturor acelora care uu contribuit la tipi- ee 9 ENE eei, i innit io ta aurea inea luerdrit de fajd si, in primul rind, Editurit medicale, recep! tinea Tuerir i ae Ie sinatitea ont. Mulamesc, de asemencty,arhi- iected Bird Elisbeta, din Constanjay pentru exeentia ceelor pes sect de desene, care ilustreazd aceastit uerare. : vn incheiere, avertizes pe cittort ef ucraren se. adresean mired publi, coca ct explicd expunerea celor mat mule dintre noyiuni irs manierit aceesibild tuturor. Kubord! 1. CE ESTE PRESOPUNCTURA? Aceasta este intrebarea pe care, in mod firese, si-0 va pune orieare cititor, dupa ce va fi facut cunogtingi cu tithul acsstei edirfi. $i, mu mica fi va fi surprinderea, cind va constata, chiar din aceasta primi pagind, ci In spatele misteriosului cuvint ,presopuncturé se afl, de fapt, eal mai simplu mijloo de a trata 0 boeld, masajul, cu c2a mai simpli manevré fa sa, presiunea. Risfoind mai departe cartea, cititoral va afle ci un astfel de masaj nu se face la intimplare, ci pe anumite puncte, fiecare din ele specializat pentru o anumita suferina. Daci cititorul' are gi cunogtinge despre acupuncturé, va mai constata o& presopunetura se aseamand cu mile- nara metodi chinezeasck, eu singura deosebire ca una foloseste ace, iar cealaltd, virful degetului. Din aceste considerente, cei mai multi numese presopunctura —desigur, eu totul impropriu —acupuneturd furd ace. Presopunctura faa de acupuncturi are marele avantaj ci poate fi folosita si sub forma unui autotratament, Ave|i dureri de cap? Apa- safi-vd enorgie ou vieful dogetului sau cu unghie in spafiul dintve cele dou oase din prelungirea degetelor mare gi ardtitor. Transpirati mult? Masaji-va timp de elteva minute in scobitura palmei. Nu auzili prea bine? Freeafi-va cu vinful degetului in scobitura din faja urechii, ce se formeazi cind deschidesi gura. Masajul anumitor puncte de pe piele, in scopuri terapeutice, este are o metoda de tratament eu totul noud? Coi mai mulfi dintre noi igi mai amintese, poate, c& printre leacurile bunicujei sett ale vecinei pe care mama o chema » in eaz de boalé se atla 51 ,trasul* (masajul) ‘unor puncte sau regiuni de pe corp. Aga cum gtiau din mosi-stramosi, aL aaa |dottoroaiele casei ne freeau eu usturoi, ori do elte ori ni se sniplece*, Fro degeta mare de lx min, Ja incheietura puxonulul i pe margins ooter reeeettebratului, iar pe timple si intre sprincene, pentra. aeochi*. Git de repede ne trecen rieeala dupa ee ne punea intrsun anunnit loo de pe docul miinii un ow sau o lingur fierbinte! Ne mai een o Triote, Dunk To apate, cu ofet de trandafiri,o baie fierbinte Ja picioare, dup care Peers un ces, tot fierbinte, induleit eu miere de albine, iar daca ne eurgen Ernaeul ne efurma, dup us’, cw fam de mala aes pe jeratic. Si ne vi Gecam atit do repede, chiar firk medicamente! ‘Tot bunicuja ne trigea $i de urechi®, efnd se intimpla, nu de pujine ori, st fucom si pozne. De unde au invital strimosii nostri ,trasul, care se ascamini allt de mult cu micromasajul chinezesc? $i medicina tradifionalli reeoman- 44 pentru indigestie masajul punctului situat le baze degetutai mare, fn palma, cunosout sub nomele de Py, iar pentru dareri de cap, puncte Je dituate intre sprincene gi pe timple. Masajul tradijional TAO-INN, ptctical de japoncti si ehinezit, inelude printre numeroasele sale Poyre si traeul do urechi Jn copii, pentru a le stimula atentin. Dealtfel, pnulte din manevrele acestui masaj sint folosite de nei, in mod instinetiv tracfiunea degetelor in axu! lor Jongitudinal, rotitea lor in ambele sensu, frecavea miinilor inaintea wnci actiuni mai importante’. Tmpreunarea infinilor, in momente solemne, esto tol o manevra TAO-INN, care, va si celealte, are drept scop usurarea circulaliei energiilor tn corp. ‘Toute aceste manevre TAO-INN noi Je executdm, instinetiv, In urma unei experiente dobindite de-a lungul unei vieli Ne-am intrebat vreodat de ce micujul scolar, eind nu rispunde prea bine la lectie, se scarpind instinctiv tnapoin erestetului eapulai? Dr, exact in acest loc, se gasogte punctul memoriei gi al atentieis VG, folosit, in_acupuncturd Termon al mdicinii populare folosit pentru indigestic. S'Tarmen al mlcinil populare re defineste o saferint pricinull® do @ »privire imtdeloast’, manifestatt print dure de cap sl indisposilie Sp, Nogier (Feat), parintelo acupuuetue ye usvehe, nunait|ouriewlterapicy stabil peebnl sect porived cea mai folosita fa trasul de urge puncte age aaa Bumutarea avestai punet poate tempera coviil «ncrvost ri eascaat unasaj, cunescnt gi sub numele do DO-IN, so proctied pe sear Laret tu multe ari din America si Europe. TNevustorit chinos! gi japoneri obignulese, oti de cite ori au de tratat eu un client mat dich, sist frece miinile, gest ce le confor nat mult eatin, 12 Tata, deci, nenumarate exo vy ents ote r smple ce pot demonstra c& presopunetura pu ete chiar 0 noutate, multe din manevrele sale fiindw-rd cunoseuto. intr-o hun vi va fi devlegati $i enigma aseminirit dintre uncle practici manuale ale medicinit i wld pra le alo medicinii noastre pooulare si, micromasajul Daca ind acum afi folosit In mod instinetiv sau e1 i i 4 ms av ee nese ghid caspenlas Cu aceast& metoda terapeu- esis seat Spee a i oa Chae ats aceon deinen ea hos at a eer acre cana opti ca began gor ue ne feria si Romania (J. Laver ,.Bio-enorgotique eraina i Rominia (J. Lavigr ,Pio-norgetique chinoke", cap. Histoire dos tii TTTTl. DE CE REMEDIL NATURALE §f NU {NTOTDEAUNA MEDICAMENTE? Medicina zilelor noastre a facut progrese uriage, odinioarii de dome- niu) fanteziei. Cine ar fi crezut eit variola poate fi eradicati, eli tuberculoza, febra tifoida, meningita, holera, difteria, scarlatina, boli care pind nu demult. se- corm intrun. singur an milioane de viel}, vor fi invinse de banalul mucegai de penicilin gi derivatele sale? Cine gicar fi imaginal c& unui om i so poate transplanta. o alt ink. ‘mii, un-alt rinichi sau un all organ, eu ajutorul efvora sii mai post trai fined mulfi ani?! a Cine si-ar fi Inohipuit of ereditatea poate fi influenfata cu ajutorul ingineriei genetice? i cine si-ar mai fi inchipuit e& embrionul uman poate fi, conceput tn oprubetd fi din el 84 se mai dezvolte un vitor Jocuitor al Tevvei? Desigur ef lista eu marile cuceriri ale medicinii moderne este cu mult mat longi. ,In ultimii 40 de ani, spune savantul frances J. Ber- Turd, medicina a Téicut mai multo progrese decit in 40 de secole*. Si totusi, ca, un paradox, vizavi de aceste minuni ale stiinfei. tot mai prulfi oameni renunt la serviciile unor medicamente, inlocuindu-t cu remedii naturale: plante medicinale, homeopatic, acupunctur’, TT taza ano 96, hilanut gfe de angan, ta tras me umitorut! Hnichis ‘80 000; inimi: 600; ficat: 400; pancreas: 100; plamini: 40, Pe a aeeman tn cal tn eprbot im aa 978,10 Lon f0 em eae en tn monnenon Tat 12 exp or an nd (lmao gay asm; pts bl) neat (coat sami Ce substan i doz i a rf sn may mires uno om eas cau ly ratblnavll stat Mstoda a fost stoner de Prova acl tae iid) ire fst im supa S. Bk atin ermen 5 eanalvatd couse at Mi essa 14 a dicte speciale, fizioterapie, organoterapie! ete, Toate aceste metode de teatament, nenocive gi trecute prin aspra prob « timpului, sint din ce fn ce mai mult folosite, chiar in tarile ew o industrie farmaceuticd foarte dezvoltatae. Aceste metode naturale de tratament formeazi noul capitol al medicinii, denumit ,bioterapiz", Specialistii considera cd aceste tera pit naturale vor fi ,medieamenicle® secolului al XXT-lea! De ce aceasta brusca cotitur’ in plin avint al medicamentelor de ntexa? Cole peste 35.000 de specialita, cite se afl in rafturile farma~ ciilor din inteagn lume, na adue ele ‘servieii imense omului bolnav? Nu s-aut dovedit ele, antibioticele, cele mai eficiente mijloace de luptit impotriva microbilor? Aspirina si piramidonul naw fost destul de efi- ciente impoiriva febrei sau duterilor? Cortizorul n-a ajutat el oare alitia bolnavi cu reumatism sau astm brongic? Ba, dimpotriv’, nimeni nu contest medicamentul, acest auxiliar pretios al smului, gratie ciruia a Fost posibili menfinerea unei bune stari de sinatate i prelungirea virstei medii de viaja. Progresul civilizafiei moderne a> fi fost. imposibil id medicament. $i atunei de ce sA inlocuim medicamentele eu remedit naturale? Pentiu ed medicamentul are dous taiguri: vindee’, dar uneori produce vunele boli, mai ales eind este consumat in mod ebuziv gi necontrolat de medic. Mai 'intii s-a observat efi unele medicamente sint rau tolerate de bolnavi, fiind chiar insofite de fonomene secundare. Lucrurile sat agraval elnd sa observat cé, odati cu vindecarea bolii tratate, apar alle suferinte, produse de insusi medicamentul atminisirat. Aveste boli numite éairogene’, conform statisticilor, ocupa lcul al TV-lea pe lista flagelelor sociale,’ dupit bolile cardiovasoulare, cancer si accidente de ciroulatie. Dar medicamentul poate deveni otravé na numai consumat in mod abuziv 51 necontrolat, ci gi in doze terapeutice (pe care le preserie medicul), dac& se asociaza ‘unei alte substante, care fi poate oreste toxi- itatea, Sint totusi medicamente care, gi daci sint consumate singure, pot produce, de multe ori, accidente grave. Aga, de exemplu, aspirina, medicamentul la indemina oricui, provoacd hemoragii digestive, mat “Retodé terapeutick ee const tn injectare do calle proaspete do oneane ‘embrionare pretevate dela animal (vac, oi). Aceastt moteda, mimiLt si cluloterape, {Tot float pontru prima data in Elva, in 1954, do ete P.Nichans. aia SUA, vinzara planteloe medicinal, Inu url 1351 sf 1955, & fost do cinci ort mai mare dectt fn devada’precedenta, SCuvintul deriva din grocesto: irs — medic; genen = produce. Bolle iro gee. atari fo madiatentlor, fo mol fot eaaical Sau mica ha iuscop protiluctic, de dlagnostc stl terapeute. Din toslul bolnavifor internal In soit in SUA 10% dat acste sin ntemnal pent avec proe de oicaznente. fn Pedala, im na dovembrie & aul 1980, ton spital, din total oiuavilur intemal, 18.7% erau ou bol) produse do medicamente. 15ales Ia bolnavii ,suferinai de stomae (la o tablets so pierd 0,3 ml singe) Jeaidonul ee a ipseste din nici o farmacie personal, eonsumat pee Macurae ponie altace. maduva osoass, cea eare produce globulele alboy Nut ude mecesare organismulai pentru a se apie: fenacetina, pe care 0 asim in aproape toate antinevralgicele, consumata in mod abuziv, py Seen tubotnivirea rinichiului gi chiar eancer ureteral sau vezical. 5-2 sn javedit ed printre substanjele cu potential cancerigen se numira §i Mpenicilina noastra eea de toate vile ‘Toate aceste argumente constituie ele oare o pledoarie pentru pas risiren complet a medicamentolor si inlocuirea lor ew remedit naturale? Pe departe si fi avut 0 asemenea intentie! A renunia Ja meificarnente, Bad cituafia 0 iimpune, si a le inlocui cu acupuneluri, presopunctur, fhomeopatie. plante medicinale etc. este un fapt de neconceput. Dar a Ahura de ele, cind suferinja respectiva poate benoficia de un remedia Aptural ar fi'mai mult deeit o gresoali. A dobindi vindecares, spunea Tripoerate, este mai presus de orice in slina medical; mai multe edi, ingk ducind eitre aceastt (inti, trebuie 0 alegem pe cea mai putia IIT. CINE POATE FOLOST PRESOPUNCTURA? Orice botnae, inditerent. de virsta, fie ca metodi unicit de tratament, fie asociata prescriptiilor modicale. Orice mand sau bunieu{d, cei dintii edict care vegheax’ In capa ‘ijul nosten. Cu acest nou mijloc terapeutic arsenal Jor eu remedii nai ale va fi inult- mai efieace Grice masor care doreste si contribuie ta alinarea suferintelor, nu numai cu ajulorul masajului clasic, ei si eu cel al presopuneturii, Cu aes non proceden rezultatele sale vor fi spectaculare. Orice conduedior auto, Intrucit printre numeroasele indieatii ale presopuncturii se gisese gi umele urgen|e. Orice sportiv sau antrenor?, deoarece masajul anumitor puncte eon- tribuie la men{inerea unei Iuune forme fizice gi la alungarea oboselii Sa nu witdim nici punctele pentru ameliorarea durerilor dupa trauma ‘isme sau invingerea traculi. Orice artist, pentru menfinerea unei forme fizice gi preveniren tra ui. In plus, cintiretii au Ja dispozifie puncte pentru tonifierea pli nilor gi reglarea ritmului respirator si a mugehiului diafragm. In folul ‘cesta 80 poate dobindi o tehnica vocali elt, mai perfect. Orice cosmetician, intruclt masajul anumiter punete de pe fat, alituri de metodele sale clasice, contribuie Ja combaterea riducilor Si oricine care doregte si-gi ajute o ruda, un prieten, un coleg sau alti persoanii In eax de: Imbolnavire. 2 Ga mii do ani in usm, multe popoare din Extremnd Os fsa si micromesajul pentrd tonifierea san rek boinici i dansatort (Laos). Procadeul este Folosit st sSajul stimulator se folustste In {nile occidentade si la eal sportiv foloaeav geupune- 2 Ww