a DConsideratt genetsle structure, conformatic. OSpecitcitate catalitica. Mecanism de actiune: In funetig cle structurs |on, $8 impart ir Ocinetca nematic fact cere intkenteaze itera 62 ~ Eta aiseetnie cuss ast peek > roach (concerts hsubsta, concariaia fy era elinereaca dost 23 chimes oz) temperstura, pHLul, efectorii enzimnatici - activatori, inhibitori, — Enzima conjugate —enzime formate din: allosterici). APOENZIMA + PARTE NEPROTEICA , COFACTOR Gerais aloctrco, ecto ister, izooraim, somone * coe emp rtn ece ritiencrates ‘caren ep be de sce 2 Seo rater mnie Disticea 9 romercianra erlmelr _ nora descnerea si ceracterizarea claselr ce ence Sten ca leon eet edo oicorecustace, wensftaze,Tidtleze, laze zomereze Sostmsny gaze its + Gesrtaneroatle Pe urs meee Cure CaN ene ci cee > Bal ~ Encimelesuntstalztoria # qi Taonieada [Soi cenoen [Viena tase csr alec < suena tonagann | cen fpomnomeleet J ea _ or ons a roprietiti enzime : ecronensincenses . Fate colt [so caiaoasn | arate tomer om cot = fsecorumsinause! — [rae 2! anon revcies iianas Coonan [om sertoen — Numodificdconstantade ° fetectrariy wns } a —becereststgeresste) aetna Senne —feelaraud NADH AH? NAD oo 2eHyg—coch > che gots Sey ¥ EF “weno HCOOH Acid pine Sie Taming [aS arm es cama aman Sara —— [arpa Che i §-che — a> Og gto Acidul poi [Grupriacit Acidul ipoke nr @.3-Butan gical) NADH+HT Bix any oavcabor trom ON ao ook ~o —— —— 7 Fatt Sie “iris City ae Ho-cH NADH*+H* NAD* CH elas | Spa Tanabe ce es piruvie tactic STRUCTURA UNEI ENZIME fram Nea PNM a0 (oy) + Prodinta structurile caractoristics proteinclor * Existente pe molecula lar a unor sftusuri (catalitie, slosterid| care leaga substratul #! efector Componenta proteica s encimel determing ‘aracterul de izoenaim, doterrnind speciidtates de substrat dinjeezé spectiaitates de actina + Components neproteicé + micromolecular’ si termostabilé ‘# este implicatsin mecanismul cateitic + Este aca parte a enzimel unde se fixeaza sare loc transforvarea substratulul qCr Xeon (o) + Caracterstc > Ocupaun loc mic in arhitecturs anzimei > Ave structura taeimanstonala > Histurs legsturlar dintre central actly si substrat depinde de sranjarea substratulu model hein in brome > modklulvatisireinausa > Legarea substratulul la centrul activ se reelizeaze prin legatun slaba, af, complavul enima-substrat sa anata alibera aradis de reacties encima > Aa din certrul polar sunt aennepotan, hidrofeb) > Enimele Fannet din mat multe lantur prateice, entime alosterce, prasints pe langa centrul activ si centri alosterich Modelul cheie-lacat- Emil Fischer, 1890 sad subatrat — complex ES Modelul centrul indus - Daniel E. Koshland, Jr., 1958 We Substrat -_ — Complex €sREACTII ENZIMATIC DEFINIREA TERMENILOR Sota Tes arate) s + Reactiile enzimatice se pot reprezentaastfel: +L Enzimele prezinta specificitate de substrat E4S CPESE>EPD ESP —Specificitate absolut: ureaza, _anhidraza| carbonicé, acetilcolinesteraza — Specificitate relativé de grup: AlcoolDH = Specificieate fargd dpdv al nr. substratelor asupra| ciroraactioneazs: proteaze, ipaze, glicozidaze — &:enzima ~ centrul activ ~ s: eubstrer = ES: compleuul encimésubstrat — EP: complexul enzimé-produg! de rasctie =P: procsi ce reache Modele de legare aS la CA al E AT Cree Ec + Enzimele actioneaza asupra unui singur tip de substrat: fora poate ‘rewire + hr ctr enemas otter+ Hexokinaza catalizeaza fosforilarea mai muttor hexoze: glucoza, fructoza, manoza, galactoza cht ATP —> Heed +AD? Peer eras + Does un substrat poate fi trensformat pan fata: eat rmatabalice in predusi cle rasctia, ersimela surt cspatile s= catalieze osingura reactia, sheore.Sstatromorare iuenzefostl tructono Gott ghucozo-6-tostat a a giucozo-1-fostat ae secre ettirary hea Stodat +o Smeets dna sat Pees) + Pentru compusit care. pat sa axiste in mai multe Feme laomera, levogir-dentragir sou cls-trans, enzimele sunt ‘capable sa le recunoasca-t sa eatalzece rensformarea doar 2 luruia in col 2 acme 0H Hom GH e NADY ol GeO NADH + Se realizeaza prin: —Scderea energici de activarea reactantilor —Crestereavitezei de realizare areactiilor “Realizarea_mecanismului presupune ci inte catalizator si substratul asupra caruia actioneazi sa se formeze produse intermediare instabile (FS). ‘¢Centrul activ al enzimelor este respansabil de eficienta cataliticd a enzimei prin folosirea unei diversitati de mecanisme chimice care favorizeaz’ wanslormarea substratuluith produsi.ST ECESD EVP CINETICA ENZIMATICA ‘Shudkazl reactila enaimmatice dpe ~ Al desflsuréri in timp a roactiel ~viteza de reactio: ~ Al actorilor care influenteazé vitoza reactilor ~ Al etapelor intermediare prin care trec reactanti pana devin produsi Energie + Caractetizarea cineticd a unei reacgiichimice se face prin viteza cu care aceasta are loc *+ Viteza unei reactil enzimatice— cantitatea de substrat transformata in produside reactie’n Progresul reactiel unitateade timp cinta tate hte rss acon ‘nowt nym hoa e ey mas galsctose )seraton ena | net enerny releaseACTIVITATEA ENZIMATICA Influenta temperaturii asupra reactiei enzimatice + 0 unitate enzimetien (U) catallzeaza transformarea unul rmicromol de substrat in decurs de un minut in conditile indard recamandate. pL, mUfmt, + Katalul — ecavitates enamel care asigw’ transformeres lun mal da /secunda Kat wkat, rat Pocket sais) EIT UT sleidc ice fe + Vitezs raacfilor ensimatice creste cu cresteres temparstunt + Temperatura intre anumite limite ale acesteia, + Pentru un snumit interval de tomporsturs rum * pHtul “tampersturd optima” vitera de rescp2 si deci sctivitates Adiripe X. + Concentratia de enzima enrimel este maui’ + Odatd depiytd aceostd tempersturd optima; itera de reactie| ‘ncepe 58 soadBrapid + Pentru marea majertete a enzimeloractvtates este efiient| la temperaturhcuprinse inte 20-50% + La temperstun de peste GO'C actiitetea aramelar este redusd, ar la temperaturi mai ridicate actvitatea ensimaticd extesrulatd din couza dencturdnl componente pretateeaco at eS TPC at) Ses PH-UnTe eitetne detemynate de prevents soso 3 Pastor ma fonoertate'densturescs protarme ste aulese® acetate fatalities + Varah mia le pit ninterva in care anima ese staal mosiicg Consieersulviezele 2 vaacta, urbe da vanetie sane aspe= oe| ftepoe + \itens ce reactis cea mai mare se obtine ito rand ingusté~ pl ‘pti Sse; ‘+ tennindie In tro se actuittgu ennmatice se Fae la pi optim, antinaneaselugiterpon +e aera (665) nate Dnilsopaneresticagh opti 7 * ensinanernineLs-2 * fostrarenenimpiontines 0 1S Tapaneatteptine 8 rive strc) INFLUENTA CONCENTRATIEI ENZIMEI ASUPRA Coad Pentru o concentratie constant de substrat, viteza reactiei este proportionala cu concentratia enzimei + vee) ¥ vrsrainipaia ese consontncoracerianes Jn consile dstieces se Seg adauga, ea a ee fepece : fh tae crepe ‘opr teateleninae ator ca ian srrunil) ST Sena [PIn resctile Gun Singur) urbe de snturare eu substrat,—menningnd|—Suetrat» enlmelor constant concentrstia strat 9 enzimel enamel, tresteres concentratiel de substrat, determing marines iteze de reache pane cand se atinge 0 valoare maxima peste care aries ar cesie concentralia Substratulul viteza reactel enameace — raméne nemodificatsEcuatia Michaelis Menten = Incare, = V-osto vitoza do reactio la eactie, corespunzatcare Concentratioi mari de ‘Substrat,cind enzima este Saturata cu substrat [S] [S] —concentratia ‘substratulul km —constanta ‘Micheslle Menten, molt + Ky > reprezinta acea concentratie de substrat| pentru care viteza de reactie este jumatate din viteza maxima — Aveta afintatea ensimel pentrs sustrat: cu cat Ky este mai mica ou atat afritatea enzimal pentru substrat esta ‘Vee Sulteza mada de reactie , se atinge ta] concentrati infinite de substrat K,, +[S] EFECTORI ENZIMATICI + Sunt compusi chimici care influenteaza activitatea enzimaticd in sens pozitiv sau negativ + Tipuri de efectori —Activatort - compusi care stimuleaz activitatea enzimelor Inhibitor! — compusi care inhiba activitatea enaimelor ACTIVATORI ENZIMATICI * Activotori aiunor proenzime. — Forma inactiva a enzimei se numeste proenzima sau zimogen, in care centrul activ al enzimei este mascat. Prin eliminarea unei parti din molecut’, centrul activ este demascat, enzima devenind activi Ex: Pepsinogen-> pepsing (HCI) Tripsinogen-> tripsind (enterokinaza)PN rE + Activetori propriu-tisi. Acestia acfioneaza stimulind activitatea catalitica a enzimelor sau legatea substratului de enzima. Exemplu: - Mg* pentru fosfataze, - Mn pentru peptidaze, -Zn* activeaza alcool dehidrogenaza, ~ Ct pentru amilaza, etc. TNE Nae Inhibitorii -sunt substante capabila.sascadls activtates enzimatica Inhibitio roversibia sireversibla EAN + Se caracterizeaza prin faptul ca intre enzima si inhibitor se formeaza un complex reversibil + Clasificare —Competitiva —Necompetitiva EM aCe weed ag ZY + Inhibitorul se leaga in CA acolo unde se fixeaza si substratul = intre inhibitor si substrat se naste o competitie pentru legarea de CA al enzimei —Inhibitorul prezinta analogie stucturala au substratulEM aCe weed ag ZY + Exemple: —Scaderea sintezei_ de colesterol in urmal tratamentului cu inhibitori ai HMG-CoA reductazei se explica prin aceea ca astfel de inhibit (statinele) au o structura similara ou substratul, HMG-CoA. + HIVG-CoA raluctaza [ereima cheie pe ealea sintezei de| eolesteral} DUE ASP see ZN + Inhibitorul = se leaga de enzima in alt loc decat CA al enzimei. S se leaga in CA si formeazaE-S = nu prezinta analogie structurala si nu intra in competitie cu S pentrul CA Se leaga atat de enzima libera, cat si de £-5,] impiedicand formarea produsilor de reactiePAC + Exemple: — Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei | in angiotensina II (captopril, enalapril, lisinopril) inhibatransformarea’—angiotensinei_ 1 in tensina Ml reducand —astfel_efectl angiotensinei Il ca vasoconstrictor si sunt utilizate in tratamentul hipertensiunii arteriale —Antibioticele sunt inhibitori necompetitivi care inhiba enzimele implicate in sinteza_peretelui bacterian EM aL ey + Cavactenstck Inte inhibitor si encima se forests un complex £4 hroversio —Legares inhibitarulas de emzima se face prin lagstun covalante = Nu poate fi anuataprin indopataraa infubiterau bxemple: J Actiunea gazalortosice esupra acatlcoinesterazal,ennima| cu ral in transmiteres iflusuluinerias lanivell sinaasalor ENZIME ALOSTERICE + -sunt proteine oligomere, cu rol in reglare, formate din mai multe subunitaticu caracteris Aur pare subunitat — Preainta cart estalitil si cents alestarich ~ ie Farmasza ES = Cantul alosterte:legarea efectorlor alostericl, inhibited seu activator cl modifcares activi enaime! = Becbicsy, intervin in prima etaps 3 unui lant metabelic NOMENCLATURA SI CLASIFICAREA ENZIMELOR > Ta Wceauturle enaimsloaiel Gu erau denuke au Aurnale luzuale ma’ vechis pepsing, tipsina, ets + Dups substrata pe care il transformau “ uneana (ancimacare icrolnaat urees), pane (hidrolzear piss) ~ josfataaa hirolzeszaagstunlefostot incompust organs fecfaniat), ~ arisen car hideol zeae emidorl _proteoze(encinecare ssindese proteinea ete + Saluatincensideratie | ttpul dereactiepe care i catelizeaza’ lactat dehidrogenaze [dehidrogenarea acidului lactic)eae ener) enzimelor + Cammisia pentra Enamme @ Uniuni latemetanala de Biochimie 4 intredus in 1956 0 bard sistematic’ pentru danumires encimelor In prozent flasaral ensima i esta etabult un mumar de ene! 5 vn nume sitamatic, Numarul de cod este format din 4 cire prevedete de| prescurtares EC (Enzyme Comission], acestes indicénd! brimacird- dasa de ence iafunese de reac catch, (indent asupradonorulicia react a yale oe subsubclasa (lace erent Le ratursaecepterll lo esate: CLASIFICAREA ENZIMELOR + In funcjie de reactia pe care o catalzeaza, enzimele sunt repartizate in 6 clase: + EC LOXIDOREDUCTAZE + EC 2 TRANSFERAZE + EC 2 HIDROLAZE + ECAUAZE + ECS IZOMERAZE + ECO LIGAZE ‘Onidoreductazele catalizoaz reaatii de oxideraducers, prin care se transferd hicrogen sau elaciront intre dout | substraturi. Subclasele oxidoreductazelor au sf denumiri uzuale: oxidaze, peroxidaze, dehidrogenaze Coenzimele oxidoreductazelor sunt siferite: coencime pitiridinice (NAD*, NADP), coenzime jlavinice (FAD, FMI, coenzime hematinice (citocrami) ex, Transferazele sunt endimre care catelizeage transfer] lunor grupe variate intre doua substreturi. Numele acestera este in functie de natura grupal cransferate:| rrettensferaze, ominotranderaze, frmitranseraz, fosfotransfereze, Coenzimele transferazelor cunt numerosse: piridoxol| fosfatw), tiamin pirofasfotus, coencima A, acielt folic, ‘cocnzimele Bz, bioting,+ Hidrolazele sunt enzime cate participa la hidroliza unor legaturi diverse ale substraturilor. * Liazele sunt enzime care participa la scindarea unor legaturi C-C, C-N, C-O, prin indepartarea nehidrolitica a unor grupe din substrat. + Se poate face reterire la acestea si folosind denumirile uzuale: aldolaze, _hidrataze, decarboxiloze. Izomerazele sunt enzime care permit desfasurarea reactillor de izomerizare, find subclasificate in functie de tipul reactiei catalizate: izomeraze, racemaze, mutaze. * Ligazele sunt enzime care intervin in formarea uunor noi legaturi C-C, C-O, C-N, CS folosind ATP-ul ca sursd de energie. -amidosintetaze, peptidsintetaze, carboxilazeIzoenzime — crea’ Try) IZOENZIME +O parte din enzimele care au structura cuaternara * Creatin kinaze, un dimer cu trei izoenzime: se prezinta sub mai multe forme moleculare, ~ SVM, denumite izoenzime. Toate catalizeaza aceeasi| — 12-8, reactie, dar cu viteze diferite. ~ CLES (M-muscle= muschi, B-bi diferit in organele ce le contin: + MB predominantin miocard, + Acestea sunt codificate de gene diferite si se| + MIM in muschiischeletici si putin in miocard, sintetizeaza in cantitate diferita in diferite . BB in cei si putin in prostata, rai, stomag tesuturi etc). Per ee ea * Lestat dehidrogenaze este un tetramer ce erezinta cindl lepenzime care potfi separate prin electrofereze, + Evista doua puri de lentunl polipepudice M1 (muscle=muschi) siH (heart=inim) + Evista 5 combinean postbile: LDH, (He); LDH, (HsMl; LDH reier} distribuite + Structural difera_ prin raportul in care sunt asociate lanturile de baza PRINCIPALELE ENZIME CU ROL pee Enaimale au importarta clinica deosebita Dozarearetmelar seetectueaza din plasma sou ser Enzimale sjung in plasma datorta distructiel celulare normale sau patolagice, permeabilizari membranelor (ex in cursul eforului fee), ete, (HpMp)sLDHy (HM); LDHs (M4) + LDH predomina in miocerd, LOHs in ficat s! musculature scheletica, in timp ce Formele hibride sunt distribuite diferit la aceste niveluri si in alte tesuturi (plamani, Tinichy, elements figurate, spina, cele, etc In condi: friologice valoares activist ansimatice este onstanta [vteza de sintavasi eliarare din calle aste egala eu ‘ateza de inacsivar) In conditi patclogice activates enzimaler cu valoare de Siagrostie creste Foarte mult datorita elstructiler masive ale felulalar producateare =i propeianel cu grawtetas lanurilor le nivelul tesuturlor care secreta ensima respectiva:inima, fica’ rmuschi scheleto, etePRINCIPALELE ENZIME CU ROL DIAGNOSTIC (Ca. enzima s3 alba valoare de clagrest, dars pentru urmatirea stieanitattratamentelar in anumite hal, aetivitataa ei vebuia sa fereacea sou sa coada comnificctie in funene da grasitates afectiunilor si elect tratamentelan Enaime pentru dlagnasticul sfectiurilor ~ tnima~ LDH, Cx, 160 = Float ~TR 760, fosfataza alealina, 6ST, LDH — Pancreas — amilare sencs, noemilaza pancreatics, lipare, Unpsinogen ~ Muschi ~aldelaza, TSO) ~ Tesutasas—FAL, Fosfatane acid SX estas DIAGNOSTICAREA INFARCTULUI + CK, GOT, LDH + Crestere + CK —dupa 4.6 ore de la infarct se remarea 0 crestere + LDH, GOT maxim la peste 24 ore proportionala inte marimea infarctate sivaloarea activitatii enzimatice semnificativa cu un maxim la 18 ore Troponina T si |: sunt 2 proteine reglatoare ale contractifiati miocardului. Determinarea toponinei| T apare in plasma la 4-6 ore de la debutul unui infarct, Este utila in urmarirea prognosticului IM Peste 10-enzime In legatura cu integritatea celulara, diverse procese metabolice, capacitatea de sinteza a proteinelor si AN, capacitatea de excretie FAL, GDH, GGT, Raportul de Rittis — GOT/GPT < 1,3in afectiuni hepatice