VITAMINE Consideratii generale Clasificarea si nomenclatura Vitamine hidrosolubile Vitamine liposolubile Rolbiochimicsfitiologie sure vitamine si provitarnine Crente vitaminice, Aneivieamine Coensime eu rol vitaminie celta + Definiti ‘Vitaminele rearesinte 0 categorie care ru poate fl sinteizate de| organism ar cafe este esartiala pentru cresterea a ezvoltarea organismal Sunt rutelanti non-calorsi fara rol energetic ewe au se sintetizeaza in organism sau se sintetizeaza in canttst foate| mci si sunt aduse pin apert alimentos + Rolulvitominelar cofactor encimaticl in reactilabiclogce VITAMINE CU ROL DE COENZIME eS ES “ami cra 78 iseraans irra) FF Nisha adanicsc ccunanite NAD, NAOP ami) Filcoim prisoatptigsanina ideo rami) Sreaasiuipsrtrsi(ie 5) Casnsina Pouwansce7. oonaintpewu cabouine SareaaqduifoieNe 83.M) Tewari {sarin terrae2) lane rest, ‘Accson Coonaintinrivcaiaeato sisi acs stooge ein caparen ‘Shgpsinimenn ore Eee + Denurniraa vitaminelor se poate stabil) dupa tel crtor = Komancatre vec ‘tere se serumese dupa Ineele mari“, B,C, D, Ete. Ia adil celuias! yup, yiaranie se denumese cu inde, Ee Bias, et ~ Dupe oll fiiobgic pe care indoplinse in organism Vsmnira anisconbutic toring C), arin ancien Dye. = Dupe sinctue chime Taming garg Bp), ibellaina (itamina B), a2id aocatbie twramine C) pidosing taming fateCLASIFICARE + Dupo soiubilitatee for wtaminale pat f HIDROSCLUBILE - colle in ap, Insoluble in solvent erganici tamnineleB scidal folic + acidul pantotenic biotina = taininae LIPOSOLUBILE- insolubilein aps, solubilein solvent organic’ si grasimi -ntamingla’, 0, £518 VITAMINE HIDROSOLUBILE ‘Vamnele hcroseuble sunt substan fare fens structural Proprietet "melee pone Soli ina eeobibld soles organics tect tab in mos acd inetable ia mec bazic ny peceata nanspar! apace: wirculahibere in sarge iy 88 depozheozs ices = elmna dn emanism se ang prin eunere fs urna, callus, yen Fovmele sive ale wtaminalor heroscluale au role TTY Ure Me eee erotLeroe Favaa aciva. TP, 3e obtne dn vowia dupa obsess 9 aust, Retore toat nie ns Top ate ccenao pen eames care otlaeezo rected dverbodore ecehinbats Surse de vitamini 8 + Drajdie de ere, coriexul Sunk substanfetermastable, ristente fala de acliunea scisllorsi bezelor si carepat fi depenttate In organism $1 wilizateuitener Viteminelelposolubile sunt viteminele &,D,E, K + Proprietans Soluble insolvent onganici ~ tnsalubile in ap — Sunt sbsortites\vensporata sub forma chilomierailar ~ Se depositaana in cantnat mat infleat = tesutul adipos ddeterminand apts eFectelor toxice PTA LWey RAT ARH ARSUCULi te Sa) Hidracerbur nezaturate cu sehelee naprene \Vitaminele &sunt bigsintatizste numa’ da plante sub form’ de provitornine eu stuctur’s coratenoiaie (earcteni eB y sunt prowitamine A) inficatsi peretels intestinal din B-caroten se formeacd 2 molecule de vtamina A (rerinalin prezenta carcteneze, din prin reducers formeae$ retinal [stamina 4) prin oxidare formacs8 acidretinei= Rolulbiachimic al vitaminelor A + peti + Pearoten © Adal vetiie etna fevoieashoreterea st ieremerenesitunior Intepinetesintezasicoorotndlrs! anucopolusharddor Inpicatnprocesuveert “eats compare lpgmerisluviuelrdopsnrecentincalulleca bestonapedinrctne nase dacampune a luring siserelocelninuneicrespaneb “evederea aluningsabe‘Avitaminoza gi hipervitaminoza A + avitaminozs dereglart aculare, tn pracesul vauel~ hamevalepie (aru thinlor si procese degenerative —veraftalmia si haratamalacie - afectivni ae tegumentelor si mucaaselor—aspre, ingosste, Ficus eruste| + infect rmalformagt fetalelo gravid + Hipervitamninoza toxied pentru SNC feat, epiteli, dezvoltaraa emisrionul eur cefeles, samnolants, ematal - cronicd: tegument galben, usta leriuni osoase sursede vitamina & taming din Ficat pesto gras -laptessemiprerarste Provacmme, ie at case, pers bansng, vsme + Adult 7on-800 we + copuann-60n ye + Gravide 1000 ug. + Se cunese € utamine (natate de [aga By] + Tn naturd se glsesc libere si sub form de provitamine (sterol) + Toate vtaminele D sunt inrudite prin structurachimic’ de sterol pe care sunt gefate difent radical + Tronsformarea provitorainetor in vitamine se realizeaziiTa prezeaga humtaltsolare, 9 radiator UW printe-un proces fotochimiccu consum de energie Dn ao outa aU, some caps med rs apa eqrie vemne = “ PE 8 to ee LS ct ean ongocakifory,Colcol (amin) eso pods nie pn adoro cu raze UVa ‘shicocasta povent de cceSero relat xansm xn alertae Cerentade vitamina D Hipovitaminozascade sbsorbpacaleilul gi eliminareacalciuul 3 {fosforului din organism ‘Se produe mouif ick lane carlajlor de erestare care a Ra par cu merain neregulste ¢ crestate certlaj2ngragate vehiier [a ep osteomalacia (demineralireres g inmuieres oaselods stacparce’ (rarefiaraa aoeelor a acklp vitamina Dy + Gopi 209 = 40 I (ecacaltorel + sul) 100~ 200 Ut + Serecqmand3mépiresdoceila $00 700 Ulan exzul uner ‘ulburdrimetavelceiscaleuelsfostorululg stracturior + Vitorinele D regleaed absorbiia intestinal a Ca 5iP PTW NewS + Hivelul nlest ce Ca st P in s8rge mérose tera de (tocoferol) rmineralicare a gaselor (depunerea Cain case) + Hivelul selaut de caleiy si fosfor in sfinge produc Structura deminerslizares caselor pentru: mentinerea concertretial *Dynpunt de veers cmc yeaminag rennet unamestc de onoua sericea ealciulufhlimite normale prcaresurtarupatemat alte gupbr mc gus droll # scan Surse de vitamina D peste aceanic, sartind henng, samen * fiat, gélbenus de ou, lapte, unt, drojdia de bere Ho. yo Oe ms aActiune biachimics VITAMINA K + Bi taeformoren ievesbi 0 grup Mara To clon, vita E . ; Jinefaneces fv orgavom a aiken sedan Pe gerald propia oe (eneeeie te) beaeeab ol [ar onttnant petind ale sudstrge ovecu Marance BG, bra oh gp 7 Rel + radusecalasterlul sere ‘+ rol important in rsairaia celular stalzeartonensimac + sinters hameglobing! + timuleaestmulda cestore + rol mur tay ratejesoi crganismul deintecti cofactor al y-glutamil carboxilara caogularea singel, paticip|a sinteza hepatic’ 4 factor de caegulare + Protejenca hematileimpotrva hemolic surse de vitamina ~ tess de orznne anual ex, ries ou apt ‘overt fouEtf vtamioa scarenga de vitamine E clstrofi musculare ‘parlya unor leiunt neryoase Tipuri + serosclararé ‘atomina t sirtticaide plantstever) Is famei hipovitaminoza preduce avort spentan ‘temina2 sinttisatecle mlerotlorsintastnlé sregtaeatestarail series 0 mugsht Surza de vitamina K Legumsvera:spanag saat, mar + DzR selbonusdeausflest,camerasis 1D 15mg, alimente séracein acit gras polineseturan 20-25 mg, slimertebogste th aciigrasipelinasaturst Crenga de vitamina K stediuni hepstice “hepattgeronics igermecane fread hhemoragi faererfavortzant al oeteoperces) DeR=2mg