ileo des ailes pour ta vie Sesiune de formare : Finalitatea si pedagogia Ziléos Februarie 2019Cuprins : Partea 1: Prezentarea finalitatilor, pedagogiei si programelor Ziléos P. 3 Partea 2: invatatura si timp de meditatie cu privire la tema evanghelizarii P. 6 Partea 3: Analiza sociologica a tinerilor P. 24 Partea 4: Misiunea ca Minister al Prezentei aproape de tineri: principii, fundamente si punerea in practicd P. 27 Partea 5: Aspecte pedagogice legate de fiecare categorie de varsta P. 32 Partea 6: Sinteza a activitatilor propuse de Ziléos pentru tineri P.34 Partea 7: Cluburile - prezentare, programme si punerea in practica P. 34 Partea 8: Taberele si parcursul «Aprofundat crestine» P. 36 credintei Partea 1 Prezentarea finalitatilor, pedagogiei si programelor Ziléos Identitatea si misiunea asociatiei lgos LT er wa tol Marturseste Vestea cea Buna a Evanghetiei care pune barbatu si femeia in vericaltate Este Insflet de interests pent tinor Ti prmeste pe tines in cautore Este catoic cu deschiders spre ecumenism Favorizeaza schimburl internationale pentru a deschide drumari noi Face posit experienta comunitticrestine Trvata cum sa fim discipot a i Hristo Marifestéo ora fla de carisme g de vocal ‘Raman in migcare s este actor al chimbari 10. Este n ascutarea novoilor tinea, sustndnd ceea ce @ mai bine pentru ei. 1. laboreazd partenerite 12, Reurestelubirea, competenta gl reeponsabiltatea Carta p. 6 rae nu 114-14 ani 16-19 ani 19-26 ani Pre-club club | Tabard Parcurs aprot. credinjeiSeren Teed unter sikece eral tnotoranes rota protinge Dumnezeu ¥ iberentetor oe “rata propa Schema rotii Inceputurite “Veni vedo foan 1 39 Inradacinarea ‘amanierta in urmaren Aprotundarea ‘Raeoo ne Hoon 15.4 Irae a parca Aprotindares real caste ‘em ma 9 ot pe eae ec nea ‘Favor, cuter, ecium socal inst Prezonal, Seoul coat Lectura personala a cartei Ziléos : B. Finalitatea si misiunea Ziléos P. 5 et 6 C. Obiectivele si pedagogia Ziléos P.7 413, ‘intrebari: Dupé ce am vizut, ascultat si citit prezentarea asociatiei Ziléos, care sunt punctele care imi par cele mai importante? Completeazé acestea modul meu de gandire si practica mea pastorala? ‘ince da si in ce nu? Exist elemente de noutate? Care sunt intrebarile mele? Lectura seri: Textul de referint3 pentru formarea in cadrul Ziléos (site www.zileos.org apoi click pe «prezentarea miscérii» apoi documentul 1.3 «textul de refering pentru formarea in cadrul Ziléos»)Partea 2 Tnvatatura si timp de meditatie cu privire la tema evanghelizarii Tnvataturd 1 : «A evangheliza: Acest foc al Evangheliei care ne porneste la drum» «A evangheliza: o cemare la convertire sila unificare» Ce inseamna a evangheliza evanghelizm? — Eloi Leclerc «Domnul ne-a trimis s4 evanghelizam omenirea. Dar ai meditat deja la ceea ce inseamné a evangheliza omenirea? A evangheliza un barbat sau o femeie, vezi tu, este a-i spune: si tu esti iubit de Dumnezeu in Domnul Isus. Dar nu doar s8-i spunem acest lucru, ci sa si credem intr- adevar. $i nu doar s8 credem lucrul acesta ci sé ne comportém cu barbatul sau femeia respectiva in asa fel incét acesta s8 simtd si s8 descopere cé exist in el ceva de salvat, ceva mai maret si mai nobil decat ce credea, si cin acest fel el se trezeste la 0 noua constiinta de sine. Aceasta inseamné a anunta Vestea cea Buna. Nu poti face acest lucru decat oferindu-i prietenia ta. O prietenie real, dezinteresata, fara condescendenta, bazata pe incredere si stima profunda. Trebuie s& mergem inspre barbati si femei. Misiunea este delicata. Lumea lor este un cmp de lupta imens pentru bogatie si putere. $i prea multe suferinte si atrocitati le ascund acestora chipul lui Dumnezeu. Trebuie mai ales avut grija ca, mergand in intémpinarea lor, s& nu parem o alt’ competitie. in mijlocul lor trebuie s& fim marturisitori ai pacii eliberate de orice putere, s& fim persoane fra aviditate sau rea intentie, capabili sa le devenim intr-adevar prieteni. Cea ce asteapta ei este tocmai prietenia noastré, o prietenie care s8 fi fac’ s& simt c& sunt iubiti de Dumnezeu si mantuiti de Isus Hristos.» Eloi Leclerc, La sagesse d’un pauvre -200 Un apel la convertire sila unificare 1 Cor 13,1-7 : «Daca ag vorbi limbile oamenilor si ale ingerilor, dar nu ag avea iubire, as deveni o arama sunatoare sau un chimval zAnganitor. Si daca as avea darul profetiei, si daca as cunoaste toate misterele si toata stiinta, si dacd as avea toat’ credinta asa incat sa mut muntii, daca n-ag avea iubire, n-as fi nimic. $i acd toatd averea mea as da-o ca hrana saracilor, si daca mi-as da trupul ca sa fie ars, dar 1n-ag avea iubire, nu mi-ar folosi la nimic. lubirea este indelung 6 rabdatoare, iubirea este binevoitoare, nu este invidioasa, iubirea nu se laud, nu se mandreste. Ea nu se poart8 necuviincios, nu cauté ale sale, nu se mnie, nu tine cont de raul [primit]. Nu se bucura de nedreptate, ci se bucurd de adevar. Toate le suporti, toate le crede, toate le sper8, toate le indur’.» 1 Cor 13,13: «lar acum ramén acestea trei: credinta, speranta si iubirea, Dar cea mai mare dintre toate acestea este iubirea.» jntrebari pentru timpul personal ‘imi rezerv un moment pentru a revedea momentele importante din viata mea in care am experimentat iubirea infinita a Domnului pentru mine si/sau pentru fratii si surorile mele din neamul omenesc. (Aceasta pana in momentul in care am ales sa raspund chemérii lui Dumnezeu pentru a-mi lua angajament ca preot, ca diacon, cdlugar, cAlugarit’, ca sot/sotie, ca agent pastoral sau ca voluntar in misiune) Pot s& spun c& trdiesc viata mea in familie, la locul de muncé, misiunea mea, angajamentele mele pornind de la aceasta surs&, de la acest «foe» al iubirii Domnului tn viata mea? In ce da? In ce nu? Mé& uit la cel care are nevoie de a fi unit in viata mea si/sau la cel care are nevoie s& fie convertit pentru a trai mai mult iubirea Domnului?‘Tnvataturd 2, prima parte: «A evangheliza: "A trai aceleasi atitudini pe care Isus le-a trait in Evanghel Sail observam pe Isus cu Samariteana... - loan 4,1-42 : «1 Asadar, cand Domnul a aflat c& fariseii auzisera cd Isus facea mai multi discipoli si boteza mai multi decat loan ~ 2 desi nu Isus insusi boteza, ci discipolii lui - 3 a parasit ludeea si s-a dus din nouin Galileea, 4 dar trebuia s8 treacd prin Samaria. 5 A venit, asadar, intr-o cetate din Samaria, numita Sihar, aproape de tinutul pe care lacob l-a dat fiului sau, losif. 6 Acolo era fantana lui lacob. Atunci, obosit fiind de drum, Isus s-a asezat la fantana. Era pe la ceasul al saselea. 7 A venit o femeie din Samaria ca s& scoat apa. Isusi-a spus: ,Da-mi si beau!” 8 Discipolii lui plecaserd in cetate ca s8 cumpere de mancare. 9 Asadar, femeia samariteané i-a zis: ,Cum, tu, care esti iudeu, ceri 8 bei de la mine, care sunt 0 femeie samariteana?” De fapt, iudeii nu aveau legaturi cu samaritenii. 10 Isus a rspuns sii-a zis: ,Dacd ai fi cunoscut darul lui Dumnezeu si cine este acela care iti spune «Da-mi s& beau», tu ai fi cerut de la el si el ti-ar fi dat apa vie”. 11 Femeia i-a spus: ,Doamne, nici nu ai cu ce scoate apa, iar fantana este adanca; de unde, deci, ai apa vie? 12 Nu cumva esti tu mai mare decat parintele nostru, lacob, care ne-a dat fantana si a baut din ea el, fiii lui si turmele lui?” 13 Isus a rspuns si i-a zis: ,,Oricui bea din apa aceasta i va fi sete din nou, 14 dar pentru cel care bea apa pe care i-o voi da eu va deveni in el izvor de apa care tasneste spre viata vesnica”. 15 -a zis femei: »Doamne, da-mi aceasta apa ca s& nu-mi mai fie sete si s& nu mai vin aici sd scot”. 16 El i-a zis: ,Du-te si cheam’- pe barbatul tau si vino aici!” 17 Femeia a rspuns si i-a zis: ,Nu am barbat”. Isus i-a spus: »Bine ai zis «Nu am barbat», 18 pentru ca ai avut cinci barbati si cel pe care il ai acum nu este barbatul tau. in privinta asta ai spus adevarul”. 19 Femeia i-a zis: , Doamne, vad cd tu esti profet. 20 Parintii nostri s-au inchinat pe muntele acesta, iar voi spuneti cd la lerusalim este locul unde trebuie sd te inchini”. 21 Isus i-a spus: ,Femeie, crede-ma ca a venit ceasul cand nu il veti adora pe Tatal nici pe muntele acesta, nici la lerusalim. 22 Voi adorati ceea ce nu cunoasteti. Noi adorém cea ce cunoastem, pentru ca méntuirea vine de la iudei. 23 ins vine ceasul — si chiar acum este — cdnd adevaratii adoratori il vor adora pe Tatal in spirit $i adevar, c&ci si Tatal astfel de adoratori isi cautd. 24 Dumnezeu este spirit si cei care il ador’, in spirit si adevar trebuie s3-1 adore”. 25 Femeia i-a zis: ,,Stiu c& vine Mesia, care este numit Hristos. Cand va veni, el ne va invata toate”. 26 Isus i-a zis: ,Eu sunt, cel care iti vorbese!” 27 Tocmai atunci au ajuns discipolii lui. $i se mirau c& vorbeste cu o femeie. Dar nimeni dintre ei nu i-a zis: ,Ce cauti?” sau: De ce vorbesti cu ea?” 28 Atunci, femeia si-a lsat ulciorul, a plecat in cetate si le-a spus oamenilor: 29 ,,Veniti si vedeti omul care mi-a spus tot ce am facut. Oare nu este acesta Hristos?” 30 Ei au iesit din cetate si au venit la el. 31 intre timp, discipolii l rugau: ,Rabbi, m&nancdl” 32 Dar el le-a zis: ,Eu am de mancat o m&ncare pe care voi nuo cunoasteti”. 33 Asadar, discipolii ziceau unii c&tre altii: ,Oare i-a adus cineva de mancare?” 34 Isus le-a zis: ,Hrana mea este s& fac vointa celui care m-a trimis si s& implinesc lucrarea lui. 35 Nu spuneti voi: «Mai sunt incé patru luni si vine secerisuln? lata, eu va spun, ridicati-va ochii si priviti lanurile c& sunt albe pentru seceris. Deja 36 seceratorul primeste plata si adund roadele spre viata vegnic3, pentru ca seménatorul s& se bucure la fel cu seceratorul. 37 Caci in aceasta se adevereste cuvantul: «Unul este semanatorul, altul secerstorul». 38 Eu v-am trimis s8 secerati ceva pentru care nu v-ati ostenit. Altii s-au ostenit, iar voi ati intrat peste munca lor”. 39 Multi dintre samaritenii cet8tii aceleia au crezut in el pentru cuvantul femeii care a mérturisit: »Mi-a spus tot ce am facut”. 40 Asadar, cand au venit la el, samaritenii |-au rugat s8 rméné la ei, iar el a rmas acolo doua zile. 41 $i cu mult mai multi au crezut pentru cuvantul lui. 42 i spuneau femeii: , Nu mai credem pentru cuvantul tau, céci noi ingine am auzit si stim c& acesta este cu adevarat Mantuitorul lumii”.»nvatatura 2, partea a doua: «A evangheliza: a se lasa atinsi pand ‘in adancul fiintei noastre de nevoile fratilor si surorilor noastre din neamul omenesc.» «A evangheliza: o trimitere in misiune in lume.» Matei 9,36 : «V8zand multimile, i s-a facut mild de ele, cdci erau istovite si parasite, ca niste oi care nu au pastor.» Chouraqui traduce: «A fost miscat pana in adancul fiintei pentru ele» Mateiu 28,18-20 : «Apropiindu-se, Isus le-a vorbit: ,Mi-a fost data toat puterea in cer si pe pamént. Asadar, mergeti, si faceti ucenici din toate natiunile, botezdndu-i in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Spirit, invaténdu-i sd tind toate cate v-am poruncit. $i iata, eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul lu Marcu 16,7 : «Dar mergeti si spuneti discipolilor lui si lui Petru c& el merge inaintea voastra in Galileea.» Matei 28,7 : «El nu este aici... iatd, merge inaintea voastra in Galileea. Acolo il veti vedea.» Luca 10,1-2 : «Domnul le-a spus: ,Secerigul este mare, insa lucratorii sunt putini. Rugati-I deci pe Domnul secerigului sa trimita lucr&tori in secerigul lui.» Ef 6,10-11 : « in rest, intariti-va in Domnul si fn fata puterii lui. ‘Imbrcati-va cu armura lui Dumnezeu ca s4 puteti stain picioare in fata inselatoriilor diavolului.» Ef 6,14-20 : «Asadar, stati drepti, incingi la mijloc cu adevarul si ‘imbrdcati cu platosa dreptatii, avand incltaminte in picioare, find gata pentru evanghelia pci, Sa tineti intotdeauna scutul credintei cu care veti putea stinge sgetile aprinse ale Celui Rau. Luati si coiful méntuirii si sabia spiritului care este cuvantul lui Dumnezeu. Faceti toate acestea in rugaciuni si cereri in Spirit, in orice timp. Pentru aceasta fiti vigilenti si statornici in rugaciune pentru toti sfintii si pentru mine, ca sa mi se dea cuvantul care sa-mi deschida gura, ca sa fac cunoscut cu indrazneala misterul evangheliei pentru care am fost trimis, legat in lanturi, ca s& am curajul s4 vorbesc despre ea asa cum trebuie.» 10 MIATA SPIRITUALA Rugaciune personal sith grup, ‘Sacramente in pastorate si (sau) in angajamente sociale HRISTOS VIATA COMUNITARA in grupur, Impartasita fratemitate, ascuttare, ‘ugaciuni comuntare, invatare, Insotire| Psalmi 69,10 : «Cci ravna casei tale m8 mistuie» Luca 12,49 : «Foc am venit s8 arunc pe pamént si ce altceva vreau decat s8 se aprindal» atjntrebari pentru timpul personal Dup’ studierea textului Samariteanei: Ce s-a schimbat in modul meu de a fi marturisitor, de a fi crestin, de a anunta Evanghelia? Ce s-a intarit? Ce este nou? Ce m-a facut s8-mi pun intrebari? Identific in viata mea persoanele care au fost importante in drumul meu de credint&. De ce au fost ele importante? Care sunt atitudinile, maniera lor de a se comporta cu mine care m-au marcat? MA uit in viata mea la acele momente care m-au marcat pana in ad&ncul fiintei mele, au marcat inima mea, vazand nevoile diferite ale celor care ma inconjoara. Ce au provocat in mine acestea? Ce mai provoacd pan’ si ast&zi? Dupa aceste dou’ momente de invatatura: Ce mi-a intarit sau luminat convingerile cu privire la evanghelizare? Ce este nou? 12 Anexe Papa Francisc, Evangelii Gaudium (Bucuria Evangheli Nr. 1: «Bucuria evangheliei umple inima si viata celor care se intlnesc cu Isus. Cei care se las mantuiti de el sunt eliberati de pacat, de tristefe, de golul interior, de izolare. Cu Isus Cristos mereu se naste si se renaste bucuria. in aceast exortatie doresc si m8 adresez credinciosilor crestini, pentru a-i invita lao nou’ etapa evanghelizatoare marcat’ de aceasta bucurie si pentru a ardta c&i pentru drumul Bisericii in urmatoriiani.». Nr. 11: «lsus Cristos poate s8 desfiinteze inclusiv schemele plictisitoare in care pretindem sé-l inchidem si ne surprinde cu permanenta sa creativitate divin. De fiecare dat cand incercdm s ne intoarcem la izvor si s recuperdm prospetimea original’ a evangheliei apar noi drumuri, metode creative, alte forme de exprimare, serine mai elocvente, cuvinte incarcate de semnificatie reinnoitd pentru lumea actuala. In realitate, orice actiune evanghelizatoare autenticd este mereu ,nou’”», Nr. 25: «Sper ca toate comunitstile s8 facé in aga fel incat s& traducd in fapte mijloacele necesare pentru a inainta pe drumul unei convertiri pastorale si misionare, care nu poate lisa lucrurile asa cum sunt. Acum nu ne e de folos 0 ,Simpla administrare”. Sd ne constituim in toate regiunile paméntului intr-o Stare permanenta de misiune”». Nr. 27 : «Visez la 0 optiune misionara capabild s8 transforme orice lucru, deoarece cutumele, stilurile, programele, limbajul si orice structura ecleziala devin un canal adecvat pentru evanghelizarea lumii actuale, mai mult decét pentru autoaparare. Reforma structurilor, pe care o cere convertirea pastoral, se poate intelege numai in acest sens: a face in asa fel incat ele sa devin’ toate mai misionare, ca pastoratia obisnuitd in toate acfiunile sale s& fie mai expansiva si mai deschisé, astfel incat s8-i puna pe lucratorii pastorali intr-o atitudine constant’ de ,jesire in lume” si astfel sé favorizeze rspunsul pozitiv al tuturor celor carora Isus le ofera prietenia sa. Asa cum: le spunea loan Paul al Il-lea episcopilor din Oceania, ,,orice reinnoire Biserica trebuie sé abi misiunea ca scop al sSu pentru @ nu c&dea prad& unui soi de interiorizare ecleziala”» Nr. 33: «Pastoratia in cheie misionard cere sa se abandoneze criteriul pastoral ‘comod al lui ,s-a fcut mereu asa”. ji invit pe toti sd fie curajosi si creativi in 13aceasté misiune de a regandi obiectivele, structurile, stilul si metodele evanghelizatoare ale propriilor comunitati.» N° 259 : « evanghelizatori care se deschid fard fricd la actiunea Duhului Sfant [... confer putere pentru a vesti noutatea evangheliei cu indrazneala (parresia), cu glas tare iin orice timp si loc, chiar 5! impotriva curentului. Acesti evanghelizatori ,se roaga si lucreaza” stiind cd misiunea este ,o pasiune pentru Isus, darin acelasi timp, o pasiune pentru poporul sau”» Papa Francisc, interviu pentru revista Civilta Cattolica in septembrie 2013: «in locul faptului de a fi numat o Bisericd ce asteapta si primeste cu portile deschise, s8 facem un efort in afi o Biseric’ ce giseste noi cdi, care este capabild s8 iasd din ea insdsi si si mearga inspre cel care nu o frecventeaz’, care a plecat sau care este indiferent.» Episcopii din Franta: A propune credinta in societatea de astzi, Scrisoare c&tre catolici din Franta Tm 3, Paris, Cerf, 1996. «in vremea cand Biserica era practic unita cu societatea globald, transmiterea credintel se fcea printr-o cale aproape automatic’, mecanismele acestei transmisi fiind oricum integrate in functionarea normala a societ3tii. A devenit dificil faptul de a verifica zicala potrivit cdreia «nu suntem crestini, ci devenim i», (Tertulian, Périnte al Bisericii, secolul al tea). Sun oct B10 Co’ Joseph Moingt, « Faire bouger Pesiise Cath lique »Desclée de Brouwer 2012 «Retragerea religiei este un fenomen cultural si social, a unei lente evolutii a ci ‘atiei care va ajunge fara dubii in zilele noastre la punctul culminant, dar care se lasa a fi observat intr-o maniera continua din secolul al XViI-lea si chiar secolul al XIV-lea, care isi stabileste rédacinile odata cu formarea marilor imperii ale Orientului si care s-a accentuat odaté cu aparitia Statului modern si a democratiei; este un fenomen care la sfarsit si mai presus de toate se datoreazi mult nasterii constiintei persoanei in crestinism, lucru ce explicd faptul cel se naste in tari de traditie crestind si cd se raspandeste peste tot in favoarea culturil occidentale. Retragerea religiei nu este deci la origine o miscare de decrestinare datorata acumulairii de respingeri ale credintei, este un fenomen al civilizatiein(p. 26- 27). «A interpreta astfel retragerea religiei, inseamind a intelege, pe deo parte, cd acest fenomen nu se datoreaza unel pierderi a vitalitati, a atragerii sau a energiei credinfel crestine, care a devenit incapabild s8 converteasca spiritele moderne, dar care este semnul intrarii intr-o epoca noua a omenirii; si este 14 prin urmare a intelege cd nu a facut o crizd superficiala si trecatoare, ci cia creat o situatie noua a Bisericii in raport cu lumea, o situatie a lucrurilr care fi impune o atitudine misionara total diferita fata de cea a trecutului. Acest lucru ne impune si privim acest lume sub lumina Evangheliei» (p. 29-30). latia preocupanté a Bisericii Catolice de azi, nu este cea de a-i restaura puterea avutd tn vechime ci de a 0 pume intr-un mod eficace in slujirea Evangheliei, care este misiunea sa si care prin consecinta va fi m&ntuirea sa.» (p. 16) «Toaté vitalitatea Bisericii tine de capacitatea ei de a merge in lume pentu ao ‘nsufleti cu viata si spiritul lui Hristos. Dacd ea este deci in sufering3 gi in pericol, nu trebuie s& se preocupe de o refacere a sanatatii, ci sé analizeze dupa prioritati ceea ce este dupa capacitatile sale misionare si sa stabileasc& un mod mai bun de a anunta Evanghelia lumii: de acolo va veni drept consecinté restabilirea sa... Cdci acesteia i se adreseaza avertismentul lui Isus: «cici cine vrea s8 tsi salveze viata o va pierde; cine insiisi pierde viata pentru mine o va afla » (Matei 16,25). Este vorba deci de convertirea Bisericii, s& stie s& se indrepte spre lume, fara a dori si se conformeze acesteia («nu vi conformati lumii acesteia» spune sfantul Pavel in scrisoarea catre Romani 12,2). C pentru a comunica cu el, a-i vorbi de Evanghelie. (pp. 19-20). André Fossion, une nouvelle fois : vingt chemins pour recommencer a croire : Lumen Vitae - Montréal, Novalis - Paris, L'Atelier, 2004 «Ne géndim adesea c& a evangheliza inseamna s& ducem celorlalti cea ce nu au, ceea ce le lipseste. Totul se int&mplé ca si cum dintr-o parte exist un plin care trebuie transmis si de cealalta parte un vid de umplut. in aceasta perspectiva noi facem un efort s& ne asigurim c& ceilalti se schimba, c& ei se convertesc’3 convingerile noastre, c& ei cred ca noi Obiectivul nostru este deci sd se aud’ mesajul nostru in pofida tuturor obstacolelor. Astfel evanghelizarea este génditd cao cucerire a celuilalt, cao rspandire a Vestii celeli Bune pornind de la m&rturia pe care ni o dim. Dar astfel se face evanghelizarea? Cuvintele ingerului, in dimineata Pastelui, ne invit8 la cu totul altd perspectiva. «El nu este aici», spune ingerul, «voi nut! le voastre, nu puteti sé fl atngeti, dar mergeti il glsitiin alt parte, in mijlocul oamenilor, unde s-a dus inaintea voastr». Evanghelizarea nu const, asa cum credem uneori, in a transmite celorlalti o Vestei Bund bine inchegate pe care o detinem cu sigurant&. Ea consist mai mult in a merge c&tre cellalti cu sperantd, pentru a descoperi impreund cu ei, in mediile lor, in sufletul existentei lor, semnele celui Inviat care pururi ne anticipeazd, care este deja acolo incognito. Din acest punct de vedere, noi nu ducem celorlalti un har la care acestia nu au acces: harul lui Dumnezeu este deja acolo, Spiritul 15lui Hristos inviat este rspandit in tot trupul. Noi nu aducem nimic nou, in afara de un cuvant care invitd la descoperirea sila a recunoaste ceea ce este deja oferit in secret in intimitatea fiecéruia. Abordarea credingei nu este de fapt de fiecare dat o analiz profund a existentei pentru a descoperi acolo ~ din nou, este adevarat - cea ce deja este daruit? Este, in orice caz, cea ce spun cei convertiti atunci cand vorbesc de drumul lor de Gredinta: «El era deja acolo lucrand in viata mea, si nu stiam aceasta, dar acum fl recunosc». Toata arta evanghelizirii consti in favorizarea recunoasterii, in discernerea si indicarea cu degetul a prezentei Imparatiel in persoane si situatii, chiar si acolo unde ne asteptam mai putin. Aceste perspective nu eliming nimic din fota convingerilor noastre, ci invitd la ‘mult& umiling’ in abordarea celuilalt. Noi mergem inspre el nu pentru a-l cAstiga pentru cauza noastr, nu pentru ca s8 i ducem cea ce nu are, ci pentru a recunoaste impreund cu el, in viata sa, prezenta celui inviat care poate intr-un fel s& ne surprinds si pe noi. Din acest punct de vedere, evanghelizarea este pururi reciprocd; ea este o marturie data care solicita sa se dea marturie. Nu vom repeta destul acest lucru: noi suntem evanghelizati de cei pe care noi Ti evanghelizim.» Papa Francisc, Evangelii Gaudium (Bucuria Evangheliei] Nr. 105: «Pastoratia tineretului, aga cum eram obisnuiti s-o desfésuram, a fost supusd impactului schimbrilor sociale. Tinerii, in structurile obisnuite, adesea nu gisesc rspunsuri la nelinistile, necesitatile, problematicile si suferintele lor. Pe noi, adultii, ne costa s8-i ascultam cu rbdare, sé le intelegem nelinistile si cererile si s& invatim s& vorbim cu ei in limbajul pe care iil pricep. Tot din aceastd cauz propunerile educative nu aduc roadele sperate. Proliferarea si dezvoltarea de asoci reponderent adresate tinerilor pot fi interpretate ca 0 actiune a Duhului care deschide drumuri noi in sintonie cu asteptirile lor si cu cdutarea une’ spiritualitati profunde sia unui simt de apartenent mai concret. Este necesar totusi s8 se facd mai stabil participarea acestor grupuri in cadrul pastoratiei de ansamblu a Bisericii.» Discursul Papei Francisc adresat comitetului de coordonare a Consiliului episcopal latino-american, Rio, 29 iulie 2013. «La Aparecida, avem intr-un mod special dou categorii pastorale care ies la ivealé din ins8si originalitatea Evangheliei si care pot sd ne slujeasca drept criteriu de evaluare a cum traim noi in maniera ecleziala ca discipoli misionari apropierea si intalnirea. Niciuna din acestea doud nu este noua, dar constituie modalitatea prin intermediul céreia Dumnezeu s-a revelat in istorie. El este "Dumnezeul apropiat” de poporul séu, o apropiere care atinge punctul siu culminant in intrupare. El este Duminezeul care iese in intalnirea poporului 16 su. [...] Apropierea creaz3 comuniune si apartenenta, face posi Italnirea. Apropierea achizitioneazd forme de dialog i creeaz 0 cultur& a intAlnirilor» Discursul papei Francisc la ceremonia de primire, Rio, 22 iulie 2013 «Tineretea este fereastra prin intermediul cSreia viitorul intr& in lume, sine Ppropune deci mari provocari. Generatia noastra se va dovedi la inaltimea promisiunii care este in fiecare tnar atunci cAnd va sti s Ti ofere un spatiu si s8-i asigure conditiile materiale si spirituale necesare inflorrii sale; cnd va sti sii dea fundamente solide pe care el si poatd si-si construiasca viata si sa fi garanteze siguranta si educatia pand cand devine ceea ce poate si fie; cfnd va sti si transmit valori inrddaicinate pentru care merit si tréiascd gi s8 asigure un orizont transcendent care sa-i sting’ setea de fericire autentica si creativitatea sa in bine; si cand va sti s8-i lase mostenire o lume care corespunde masurii vietii umane si s& trezeasca in el cele mai bune calitati pentru afi protagonistul zilei de maine si coresponsabil la destinul tuturor.» Extras din Discursul Papei Francisc adresat comitetului de coordonare a Consiliului episcopal latino-american, Rio, 29 iulie 2013. CAteva ispite ale discipolului misionar Optiunea misionaré a discipolului va fi supus8 ispitelor. Este important sa stim 8 infelegem strategia spiritului rau ca s8 ne ajutim in discernaimant. Nu este vorba de faptul de a iesi pentru a vana demonil, ci numai de o luciditate si de zel evanghelic. Mentionez numai cteva atitudini care configureaza o Biseric& "ispitita". Este vorba de a cunoaste anumite propuneri actuale care pot disimulate in dinamica discipolului misionar si s8 opreascd, pand la a face sa esueze, procesul convertirii pastorale 1. Ideologizarea mesajului evanghelic. Exitd o ispit8 care s-a intalnit in Biserica primaré: cdutarea unei hermeneutici de interpretare evanghelic’ in afara mesajului Evangheliel sin afara Bisericii. Un exemplu: Aparecida, intr-o vreme ‘a cunoscut sub forma «asepsiein. Am folosit, si este bine, metoda «vezi, judec8, actioneaz» (Cf. n. 19). Ispita statea in faptul ca a alege 0 «vedere» total aseptic’, o «vedere» neutri,care este irealizabil8. Vederea este tot timpul influentaté de privire. NU exist8 o hermeneutic’ aseptizatd. Atunci, Intrebarea a fost: cu ce privire vedem noi realitatea? Aparecida a rspuns: cu privirea discipolului. $i asa se inteleg nr. 20-32. Existd alte moduri de a ideologiza mesajul si, astzi apar in America Latina si in Caraibe produneri de acest fel. Voi aminti doar catev a) Reductia socializanta. Este ideologizarea care se poate descoperi cel mai usor. In anumite momente, ea este foarte puternic’. Este vorba de o pretentie aeinterpretativa bazatd pe o hermeneuticé a stiinfelor sociale. Ea inglibeaz’ domenii foarte variate: de la liberalisrmul mercantil la categoriile marxiste. ) Ideologizarea psihologicd. Este vorba de o hermeneutic’ elitist’ care reduce «intAlnirea cu Isus Hristos», si dezvoltarea ulterioard a acesteia, la o dinamicd de auto-cunoastere. O gésim de obicei in cursurile de spiritualitate, cu ocazia retragerilor spirituale, etc. Se sfarseste prin a deveni un comportament imanent auto-referential. Nu auzim de transcendent si prin urmare, nici de comportament misionar. ¢) Propunerea gnostic’. Pe aceeasi pozitie cu ispita precedent3, O gasim de obicel in grupurile elitiste care propun o spiritualitate superioard, de multe ori {fr substantd si care ne conduce la punerea unor «intrebiiri controversate» ale atitudinilor pastorale. Aceasta a fost prima deviatie a comunitatii primare, ea a reapirut in cursulistoriei Bisericii, bazdndu-se pe versiuni revazute $i corectate. In mod vulgar fi numim «Catolici ai Luminilor» (deoarece sunt mostenitori ai culturii Luminilor). 4d) Propunerea pelagiana. Ea a aparut in mod fundamental sub forma unei restaurari. In fata relelor Bisericii, cdut&m o solutie pur disciplinar3 pentru restaurarea conduitelor si formelor depasite care nu au nici din macar din punct de vedere cultural capacitatea de a fi semnificative. In America Latina, 0 asim in grupuri mici, in cateva Congregatit religioase noi care cautd intr-o manier3 exagerat o «sigurant» doctrinard sau disciplinara. Ea este static’, in pofida faptului c8 promite o dinamic’ ad intra, care s8 se intoarc’ inapol. Ea ‘inceasca s8 «recupereze» trecutul pierdut. 2. Functionalismul. Actiunea sa in Bisericd este paralizant8, Se entuziasmeaza mai mult pentru «foaia de drum a c&ii» decat pentru realitatea drumului care trebuie si parcurg’. Conceptia fuctionalist8 nu accept misterul, ea se uit’ la eficacitate. Ea reduce realitatea Bisericii la structura unui ONG. Ceea ce conteazi sunt rezultatele constatabile si statisticile. De acolo ajungem cu sigurant cu totii niste antrepenori ai Bisericii. Ea constituie un fel de «teolog! 2a prosperitatii» tn organizarea Pastoratiei 3. Clericalismul este de asemenea o ispita foarte actuala in America Latina. in mod straniu, in majoritatea cazurilor, este vorba de o complicitate pacdtoasd: parohul clericalizat, si laicul care fi cere s8 fie clericalizat, pentru cd, la sférsit, este mai usor pentru el. Fenomenul clericalismului explic3, in mare parte, lipsa de maturitate side libertate crestind intr-o parte a laicatului latino-american. Mai bine zis, el nu creste, sau mai bine-zis, se face comod sub acoperirea ideologizatilor de care am vorbit sau in apartenete partiale si limitate. Exist, {in regiunile noastre o forma de libertate a laicilor mijlocita de experienta poporulu: catolicul ca popor. Aici vedem o autonomie mai mare, sénatoasa in general, care se exprima fin mod fundamental prin intermedi pietdtii 18 populare. Capitolul Aparecida despre pietatea populard descrie in profunzime aceasta dimensiune. Propunerea grupurilor biblice, a comunitatilor, ecleziale de baza si a consililor pastorale merge in directia unei depasiri a clericalismului si o crestere a responsabilit3tiilaicilor.. ‘Am putea s& continuim cu descierea altor ispite impotriva conditiei de discipol isionar, dar cred c& acestea sunt cele mai importante si au cea mai mare putere in acest moment atat in America Latic8, ct siin Caraibe. Cteva criteril ecleziologice 1. Conditia discipolului misionar pe care Aparecida o propune Bisericilor ‘Americii Latine si Caraibelor este calea pe care Dumnezeu o vrea pentru eprezent». Toate proiectille utopice (cdtre vitor), la fel ca toate restaurarile (c&tre trecut) nu sunt de bun augur. Dumnezeu este real si se manifest’ in prezent». Inspre trecut, prezenta sa ne este dat ca «memorie» a marii opere de mantuire atat in poporul séu, cat si in fiecare dintre noi; c&tre viitor, ea ne este data ca «promisiune» si spernta. in trecut, Dumnezeu a fost prezent si a lasat urmele sale: memoria ne ajuta s3-L intdlnim. in viitor este numai o promisiune... «Prezentul» este cel care seaman cel mai mult cu eternitatea; mai mult: «prezentul» este scénteie de vesnicie. In «prezent» se joacd viata vesnica. Conditia discipolutui misionar este vocatie: chemare si invitare. Ea are loc {ntr-un «prezent, dar «in drum». Nu exist o conditie a discipolului misionar static. Discipolul misionar nu poate sa se posede pe el insusi, imanenta sa este in drum spre transcendenga conditiei de discipol si spre transcendenta misiunii, Ea nu admite auto-referentialitatea: sau se refer’ la Isus Hristos, sau se referp la poporul ciruia trebuie s-i duc anuntul. Subiect care se depaseste. Subiect proiectat inspre intanire: intalnirea cu invatatorul (care ne face discipoli) si intdlnirea cu oamenii care asteapté anuntul. Aceasta pentru ci imi place si spun c& pozitia discipolului misionar nu este 0 pozitie centralé, ci de periferie: el traieste in drum spre periferi... incluse si cele ale vesniciei din intalnirea cu Isus Hristos. in anuntul evanghelic, a vorbi despre «periferii existentiale» ne descentreaza si noua ne este fricd de a lisa centrul. Discipolul misionar este un «decentrat»: centrul este Isus Hristos care convocd si trimite, Discipolul este trimis la periferiile existentiale. 2. Biserica este o institutie, dar cind ea se inaltd in «centru», ea care in functionalism si, putin céte putin, ea se transforma intr-un ONG. Biserica pretinde deci ci are o lumina proprie si nceteaz8 a fi acel «misterium lunae» despre care vorbesc Sfinti Paint (ai Bisericii). Ea devine din ce in ce mai mult auto-referentiald si necesitatea ei de a fi misionara dispare.Din «institutie», ea se transforma in «Operdn. Ea inceteaz’ a fi Mireasd si sfarseste in afi Administratoare; din Slujitoare, ea se transforma in «Controloare». Aparecida 19vrea 0 Bisericd Mireasd, Mami, Slujitoare, o Biserica ce faciliteaza credinta si -G. Routhier, Itinérances de croyances des jeunes au Québec, nu 0 Bisericd ce o controleaza. Décembre 2005, edit. A. Sigier. 3. La Aparecida, avem intr-un mod special dou’ categorii pastorale care ies la iveala din insasi originalitatea Evangheliei si care pot sa ne slujeasc& drept criteriu de evaluare a cum traim noi in manier’ eclezial ca discipoli misionari: apropierea si intalnirea. Niciuna din acestea dou nu este noua, dar constituie modalitatea prin intermediul cdreia Dumnezeu s-a revelat in istorie. Eleste "Dumnezeul apropiat" de poporul su, o apropiere care atinge punctul i su culminantd in intrupare. El este Dumnezeul care iese in intalnirea poporului sau. in America Latina si in Caraibe, exist pastoratii «distante», J pastoratii disciplinare care privilegiazp principille, conduitele, procedurile organizatoare... in mod evident fra apropiere, f&r& bandete, fara mangaiere. Ignorém «revolutia blandetii» care a provocat intruparea Cuvantului. Exist pastoratii organizate cu o dozé de distant’, care sunt incapabile s& ajunga la intdlnire: intlnire cu Isus Hristos, intdlnire cu fratii. De la acest tip de pastoratii ne putem astepta ce mult la o dimensiune de prozelitism, dar ele nu conduc niciodaté nici la insertia ecleziala, nici la apartenenta ecleziala. Apropierea creaz comuniune si apartenenté, face posibild intdlnirea. Apropierea achizitioneaza forme de dialog si creeaza o cultur’ a intalnirilor Bibliografie -P. Bacq et C. Theobald, Une nouvelle chance pour I’Evangile - vers une pastorale d’engendrement, Lumen Vitae- Novalis-I'Atelier, 2004, -Les Evéques de France, Proposer la foi dans la société actuelle, Lettre aux catholiques de France Tm 3, Paris, Cerf, 1996. - Etty Hillesum, Ue vie bouleversée - Journal de 1941-1943, Seuil, 1995. -André Fossion, Une nouvelle fois : vingt chemins pour recommencer & croire, édit. L’Atelier, Novalis, Lumen Vitae, 2004 -Henri Jéréme Gagey, la nouvelle donne pastorale, Ed. L’Atelier, Paris, 1999. - Eloi Leclerc, La sagesse d’un pauvre, Desclée de Brouwer, 2007 ? - Joseph Moingt, Faire bouger I’ Eglise catholique, Desclée de Brouwer, } 2012. -Gilles Routhier et A. Borras(Dir). Paroisses et ministéres, Montréal, Mediaspaul, 2001 20 21Partea 3 Analiza sociologica a tinerilor Analiza sociologica a tinerilor care ne inconjoara ‘INTREBARI: Care sunt preocuparule, intrebirile si asteptérile tinerilor care va inconjoara (pozitive si negative) in raport cu: A. Dumnezeu, credinta, religiile, Biserica si crestinii. B. Educatia, familia, rudele, sexualitatea, prietenii C. Politica, angajamentul social, economia, sinitatea, ecologia, locurile...? 22 intrebari pentru timpul personal Dupa aceast& muncd, ce am constientizat? Lace ma invité acestea in practica pastorala cu tinerii? ‘Am intrebari? Cunoasterea diferitelor categorii de varsta ale tinerilor si evolutia lor: Citire individuals a documentelor de referinta din Repertoriu («Specificitatin) intrebari pentru citirea documentul - Ceimi confirma acesta? ~ Care sunt descoperirile mele si ce am constientizat? - Exist elemente complementare pe care ag dori si le adaug? 23a ee Documentatie — Texte sau carti de referinta - Christine Aulenbacher, Les adolescents et la vie spirituelle (site Ziléos) - Diferite articole sau cérti de pe site-ul Ziléos in sectiunea «Documente» 24 Partea 4 Misiunea ca Minister al Prezentei aproape de tineri: principii, fundamente si punerea in practicd Lectura individuala (10 min.) «Carta Ziléos» p. 8-9 si anexa G, pagina 25 intrebari pentru timpul personal ~ Ce se pare in mod particular important in invatatura pe care o voi asculta si dupa citirea documentelor? - Reuneste aceasta convingeri si practici pe care le am deja? ~ Am facut anumite descoperiri? Care sunt? ~ Lace sunt invitat(4) in misiunea mea cu tinerii? Am intrebari? en OY A reat 25Documentatie ~ Texte sau carti de referinta Paginile 16-24 ale acestui carnet: difer declaratii ale Papei Francisc cu privire la tineri Documents Episcopat (Conférence épiscopale francaise) nr. 12, 2013 évangéliser les jeunes adultes en particulier , «évangéliser les jeunes adultes dans le souffle des JIMJ» de Sr Nathalie Becquart. Site Ziléos — Documente - évangéliser et proposer la foi - Les composantes de I’évangélisation aujourd’hui, Conférence des Evéques du Canada, « Le témoignage de la rencontre » p.4-9. Site Ziléos - Documente - évangéliser et proposer la foi - A Vécole du Christ initiateur . Christophe Theobald Jean-Marie Donegani quelques orientations sociologiques pour une Pastorale des jeunes , novembre 2011, site www.jeunes-vocations/ catholiquefr Livre : « Une Eglise en sortie » Novalis/Lumen-vitae Gilles Routhier 2018 26 Ministerul Prezentei Intrebarea 1: um sa il punem in practic? Sunt in contact cu tinerii tn locurile unde traiesc acestia? (scoala, universitate, loc de munca, cluburi sportive sau de suporteri, sili de joc, autobuze de scoalé, multimedia, cinema, locale, discoteci, biblioteci, activitati culturale si artisctice, etc.). Daca da, de ce? Daca nu, de ce? ey a ————— ae ay intrebarea 2: Care sunt sau vor fi roadele dacd mergem in intampinarea tinerilor? ss 27‘intrebarea 3: Care sunt sau vor fi roadele pentru tinerii spre care ne indreptam? intrebarea 4: Care sunt piedicile, personale sau externe care ne impiedica s& mergem in intampinarea tinerilor? intrebarea 5: Ce ne-ar ajuta sé depasim aceste obstacole? 28 a de gS ee ee loan 14,26 : «Dar Mangaietorul, Duhul Sfant, pe care il va trimite Tatal in numele meu, va va invata toate si va va aminti toate cate vi le-am spus eu.» loan 16,23-24 : «Adevar, adevar va spun: orice veti cere de la Tatal in numele meu, va va da. [...] Cereti si veti primi, pentru ca bucuria voastra sé fie deplina.» Matthieu 28, 7 «A inviat din morti si, iat’, merge inaintea voastrs in Galileea. Acolo il veti vedea» CAteva principii si atitudini pentru a merge in intampinarea tinerilor 1, S&mergem acolo unde se intalnesc tine! 2. S&ii acceptém asa cum sunt. 3. S&construim pornind de la setea lor de aventura. 4. Sainvatam s8 ne comportam cu intelepciune, in particular cu cei care sunt departe de credint’. 5. $8 recunoastem demnitatea fiecdrui tanar. 6. Sa construim o relatie de incredere pentru «a castigan dreptul dea fi ascultati. 7. S&consider&m un pacat plictisirea tinerilor, mai ales cu Evanghelia. 8, Sa vorbim in mod natural folosindu-ne de termeni familiar tinerilor (fara si cadem tn «tinerisme») 9. S& comunice entuziasmul, convingerile si nddejdile sale. ‘intrebarea 6: Care sunt talentele, hobby-urile, pasinile mele care ar putea aduna tineri? 29Se ae ea at ae cea) eo Rv neeleS eee eee re es Partea 5: Aspecte pedagogice legate de fiecare categorie de varsta Citirea documentului din repertriu pentru categoria de varsté care va intereseazi intrebari Aspectele pedagogice: - Ce se confirma? - Care sunt descoperirile si constientizarile mele? ~ Exist elemente complementare pe care ag dori s& le adug? - Am intrebari? 30 a ee a ASEAN ema a eeu ACY Partea 6: Sinteza a activitatilor propuse de Ziléos pentru tineri Partea 7: Cluburile — prezentare, programe si punerea in practica 31Programul tip al unui club Programul tip al unui club Primite gi prezentare 5 min Activtate ludicd, sportva sau social = 50min Gustre 10min Timp cu invitatul 30 min Micl grupuri de Impartasire si de Intrepart Impreuna cu invitatul amp Moment spiritual 20 min Coneluzie ‘Smin Total: 2 ore 30 min. ¢variabil In functie de club) Lectura individuala: ce este un club? (studierea in repertorii pe categorie de varst8: «Programe si pedagogie ...» «Clubul...» Studierea impreuné a uneifise tip 4.1.5.2.16 (10 min.) Studierea impreuné a fiselor: Cluburile 4.1.1 la 4.1.4.1 (lansarea, bilantul, interclub, etc.) si a fisei pentru invitati 4.5 (30 min.) Materiale pentru organizarea unui club ee eet unc eee ene ny sept oct nov doc fan Cub fansare—_Interclub club Chub cub Intereus aban’ 15-19 Intereab Inferclub Interetub feb mar apr mai jun Club Interclub club club (Chub de btant Intereu Tabard 19-14 Intachab Intereiub lue-August activité pot forganizate Pentru a pastralagaturle ou tne eGImplicarea pentru Ministerul Prezentei si organizarea unui club Ziléos Ministerul Prezentei Tinertl animatort ~ 1830 pregatirea clubutuisinterchubull, 3h club 52h intorctu = 60 pe tana ~ Tota aproximativ 65 ore pentru un an complet Responsabi ~ 4h Ministers Prezentel = 20h po kind ~ th pregatversap, clubs! ntercub, 3h club gl 2h interclub = dh po una ~ Total aproximativ 290 ore pentru un an complet (7hisapt.) Partea 8: Taberele si parcursul «Aprofundarea credintei crestine» Program tip al unei tabere p al unei tabere Programul 2 Tema 1 a § t Marturii vitat - grupuri m ne - Invitat Tema id : Sosire Primire irateni Cu Plecare e 5 Pj 3 1 Ss CHImplicarea in organizarea unei tabere Ziléos ul er eee Mot eee Ute Relies ora ol Tineri animatori = 2:3 ntaine de pregatire de 230, g12-3h de munca indviduats 2-4 zie in timpul taberat ‘Adult responsabili implica in animate (de exemplu aduiti animator i cuburlor locale) + 233 inlin de pregitre de 2630 si 10-15h de munca individuals = 244 zile tn timpul tabore Organizator: animare, logistica $1 promovarea taberei Se referd numai la echipa nationala sau provinciala (34 persoane) ‘35h pregatie (tepartizate in 4-8 lun), 2-4 le in tmp tabersi 2.3 Intanie de pregatio de 230 Parcursul «Aprofundarea credintei crestine» Pee a eta cee Rac eRe it 36 TRAIREA MISIUNEA In pastorate iN angujarente ISUS er HRISTOS VIATA COMUNITARA hee net rupaclunt comuntare, invatare, insoir eet Saree ec ert cece ts ee me aes ais 5 parasees eleaade uaa Cama Sarg a me ntsin (ce nseaid socom vor ‘ota eee Parametrii necesari lipsesc sau sunt gresiti. 37BILANT SESIUNE La sfarsitul acestei sesiuni, ce am invatat sau descoperit? Ce trebuie s8 pun din nou la bataie in practica mea pastoralé? Dac nu sunt animator sau responsabil Ziléos: vreau si demarez un proiect Ziléos? Daca da, de ce am nevoie? Care sunt intrebarile mele? Va invitém s& completati figa de evaluare distribuita si sd o restituiti formatorilor Ziléos