ileo
des ailes pour ta vie
Sesiune de formare :
Finalitatea si pedagogia
Ziléos
Februarie 2019Cuprins :
Partea 1: Prezentarea finalitatilor, pedagogiei si programelor
Ziléos P. 3
Partea 2: invatatura si timp de meditatie cu privire la tema
evanghelizarii P. 6
Partea 3: Analiza sociologica a tinerilor P. 24
Partea 4: Misiunea ca Minister al Prezentei aproape de tineri:
principii, fundamente si punerea in practicd P. 27
Partea 5: Aspecte pedagogice legate de fiecare categorie de
varsta P. 32
Partea 6: Sinteza a activitatilor propuse de Ziléos pentru tineri
P.34
Partea 7: Cluburile - prezentare, programme si punerea in
practica P. 34
Partea 8: Taberele si parcursul «Aprofundat
crestine» P. 36
credintei
Partea 1
Prezentarea finalitatilor, pedagogiei si
programelor Ziléos
Identitatea si misiunea asociatiei
lgos
LT er wa tol
Marturseste Vestea cea Buna a Evanghetiei care pune barbatu si femeia in vericaltate
Este Insflet de interests pent tinor
Ti prmeste pe tines in cautore
Este catoic cu deschiders spre ecumenism
Favorizeaza schimburl internationale pentru a deschide drumari noi
Face posit experienta comunitticrestine
Trvata cum sa fim discipot a i Hristo
Marifestéo ora fla de carisme g de vocal
‘Raman in migcare s este actor al chimbari
10. Este n ascutarea novoilor tinea, sustndnd ceea ce @ mai bine pentru ei.
1. laboreazd partenerite
12, Reurestelubirea, competenta gl reeponsabiltatea
Carta p. 6
rae nu
114-14 ani 16-19 ani 19-26 ani
Pre-club
club
| Tabard
Parcurs aprot.
credinjeiSeren Teed unter sikece eral
tnotoranes rota
protinge Dumnezeu ¥
iberentetor oe
“rata propa
Schema rotii
Inceputurite
“Veni vedo foan 1 39
Inradacinarea
‘amanierta in urmaren
Aprotundarea
‘Raeoo ne Hoon 15.4 Irae a parca Aprotindares
real caste
‘em ma 9 ot pe eae ec
nea ‘Favor, cuter, ecium socal inst
Prezonal, Seoul coat
Lectura personala a cartei Ziléos :
B. Finalitatea si misiunea Ziléos P. 5 et 6
C. Obiectivele si pedagogia Ziléos P.7 413,
‘intrebari:
Dupé ce am vizut, ascultat si citit prezentarea asociatiei Ziléos, care
sunt punctele care imi par cele mai importante?
Completeazé acestea modul meu de gandire si practica mea
pastorala?
‘ince da si in ce nu? Exist elemente de noutate?
Care sunt intrebarile mele?
Lectura seri: Textul de referint3 pentru formarea in cadrul Ziléos (site
www.zileos.org apoi click pe «prezentarea miscérii» apoi documentul
1.3 «textul de refering pentru formarea in cadrul Ziléos»)Partea 2
Tnvatatura si timp de meditatie cu privire la tema
evanghelizarii
Tnvataturd 1 : «A evangheliza: Acest foc al Evangheliei care ne
porneste la drum» «A evangheliza: o cemare la convertire sila
unificare»
Ce inseamna a evangheliza evanghelizm? — Eloi Leclerc
«Domnul ne-a trimis s4 evanghelizam omenirea. Dar ai meditat deja la
ceea ce inseamné a evangheliza omenirea? A evangheliza un barbat
sau o femeie, vezi tu, este a-i spune: si tu esti iubit de Dumnezeu in
Domnul Isus. Dar nu doar s8-i spunem acest lucru, ci sa si credem intr-
adevar. $i nu doar s8 credem lucrul acesta ci sé ne comportém cu
barbatul sau femeia respectiva in asa fel incét acesta s8 simtd si s8
descopere cé exist in el ceva de salvat, ceva mai maret si mai nobil
decat ce credea, si cin acest fel el se trezeste la 0 noua constiinta de
sine. Aceasta inseamné a anunta Vestea cea Buna. Nu poti face acest
lucru decat oferindu-i prietenia ta. O prietenie real, dezinteresata,
fara condescendenta, bazata pe incredere si stima profunda. Trebuie
s& mergem inspre barbati si femei. Misiunea este delicata. Lumea lor
este un cmp de lupta imens pentru bogatie si putere. $i prea multe
suferinte si atrocitati le ascund acestora chipul lui Dumnezeu. Trebuie
mai ales avut grija ca, mergand in intémpinarea lor, s& nu parem o alt’
competitie. in mijlocul lor trebuie s& fim marturisitori ai pacii eliberate
de orice putere, s& fim persoane fra aviditate sau rea intentie,
capabili sa le devenim intr-adevar prieteni. Cea ce asteapta ei este
tocmai prietenia noastré, o prietenie care s8 fi fac’ s& simt c& sunt
iubiti de Dumnezeu si mantuiti de Isus Hristos.»
Eloi Leclerc, La sagesse d’un pauvre -200
Un apel la convertire sila unificare
1 Cor 13,1-7 : «Daca ag vorbi limbile oamenilor si ale ingerilor, dar nu
ag avea iubire, as deveni o arama sunatoare sau un chimval
zAnganitor. Si daca as avea darul profetiei, si daca as cunoaste toate
misterele si toata stiinta, si dacd as avea toat’ credinta asa incat sa
mut muntii, daca n-ag avea iubire, n-as fi nimic. $i acd toatd averea
mea as da-o ca hrana saracilor, si daca mi-as da trupul ca sa fie ars, dar
1n-ag avea iubire, nu mi-ar folosi la nimic. lubirea este indelung
6
rabdatoare, iubirea este binevoitoare, nu este invidioasa, iubirea nu se
laud, nu se mandreste. Ea nu se poart8 necuviincios, nu cauté ale
sale, nu se mnie, nu tine cont de raul [primit]. Nu se bucura de
nedreptate, ci se bucurd de adevar. Toate le suporti, toate le crede,
toate le sper8, toate le indur’.»
1 Cor 13,13: «lar acum ramén acestea trei: credinta, speranta si
iubirea, Dar cea mai mare dintre toate acestea este iubirea.»
jntrebari pentru timpul personal
‘imi rezerv un moment pentru a revedea momentele importante din
viata mea in care am experimentat iubirea infinita a Domnului pentru
mine si/sau pentru fratii si surorile mele din neamul omenesc.
(Aceasta pana in momentul in care am ales sa raspund chemérii lui
Dumnezeu pentru a-mi lua angajament ca preot, ca diacon, cdlugar,
cAlugarit’, ca sot/sotie, ca agent pastoral sau ca voluntar in misiune)
Pot s& spun c& trdiesc viata mea in familie, la locul de muncé, misiunea
mea, angajamentele mele pornind de la aceasta surs&, de la acest
«foe» al iubirii Domnului tn viata mea? In ce da? In ce nu?
Mé& uit la cel care are nevoie de a fi unit in viata mea si/sau la cel care
are nevoie s& fie convertit pentru a trai mai mult iubirea Domnului?‘Tnvataturd 2, prima parte: «A evangheliza: "A trai aceleasi
atitudini pe care Isus le-a trait in Evanghel
Sail observam pe Isus cu Samariteana... - loan 4,1-42 :
«1 Asadar, cand Domnul a aflat c& fariseii auzisera cd Isus facea mai
multi discipoli si boteza mai multi decat loan ~ 2 desi nu Isus insusi
boteza, ci discipolii lui - 3 a parasit ludeea si s-a dus din nouin
Galileea, 4 dar trebuia s8 treacd prin Samaria. 5 A venit, asadar, intr-o
cetate din Samaria, numita Sihar, aproape de tinutul pe care lacob l-a
dat fiului sau, losif. 6 Acolo era fantana lui lacob. Atunci, obosit fiind
de drum, Isus s-a asezat la fantana. Era pe la ceasul al saselea. 7 A
venit o femeie din Samaria ca s& scoat apa. Isusi-a spus: ,Da-mi si
beau!” 8 Discipolii lui plecaserd in cetate ca s8 cumpere de mancare. 9
Asadar, femeia samariteané i-a zis: ,Cum, tu, care esti iudeu, ceri 8
bei de la mine, care sunt 0 femeie samariteana?” De fapt, iudeii nu
aveau legaturi cu samaritenii. 10 Isus a rspuns sii-a zis: ,Dacd ai fi
cunoscut darul lui Dumnezeu si cine este acela care iti spune «Da-mi s&
beau», tu ai fi cerut de la el si el ti-ar fi dat apa vie”. 11 Femeia i-a
spus: ,Doamne, nici nu ai cu ce scoate apa, iar fantana este adanca; de
unde, deci, ai apa vie? 12 Nu cumva esti tu mai mare decat parintele
nostru, lacob, care ne-a dat fantana si a baut din ea el, fiii lui si turmele
lui?” 13 Isus a rspuns si i-a zis: ,,Oricui bea din apa aceasta i va fi sete
din nou, 14 dar pentru cel care bea apa pe care i-o voi da eu va deveni
in el izvor de apa care tasneste spre viata vesnica”. 15 -a zis femei:
»Doamne, da-mi aceasta apa ca s& nu-mi mai fie sete si s& nu mai vin
aici sd scot”. 16 El i-a zis: ,Du-te si cheam’- pe barbatul tau si vino
aici!” 17 Femeia a rspuns si i-a zis: ,Nu am barbat”. Isus i-a spus:
»Bine ai zis «Nu am barbat», 18 pentru ca ai avut cinci barbati si cel pe
care il ai acum nu este barbatul tau. in privinta asta ai spus adevarul”.
19 Femeia i-a zis: , Doamne, vad cd tu esti profet. 20 Parintii nostri s-au
inchinat pe muntele acesta, iar voi spuneti cd la lerusalim este locul
unde trebuie sd te inchini”. 21 Isus i-a spus: ,Femeie, crede-ma ca a
venit ceasul cand nu il veti adora pe Tatal nici pe muntele acesta, nici
la lerusalim. 22 Voi adorati ceea ce nu cunoasteti. Noi adorém cea ce
cunoastem, pentru ca méntuirea vine de la iudei. 23 ins vine ceasul —
si chiar acum este — cdnd adevaratii adoratori il vor adora pe Tatal in
spirit $i adevar, c&ci si Tatal astfel de adoratori isi cautd. 24 Dumnezeu
este spirit si cei care il ador’, in spirit si adevar trebuie s3-1 adore”. 25
Femeia i-a zis: ,,Stiu c& vine Mesia, care este numit Hristos. Cand va
veni, el ne va invata toate”. 26 Isus i-a zis: ,Eu sunt, cel care iti
vorbese!” 27 Tocmai atunci au ajuns discipolii lui. $i se mirau c&
vorbeste cu o femeie. Dar nimeni dintre ei nu i-a zis: ,Ce cauti?” sau:
De ce vorbesti cu ea?” 28 Atunci, femeia si-a lsat ulciorul, a plecat in
cetate si le-a spus oamenilor: 29 ,,Veniti si vedeti omul care mi-a spus
tot ce am facut. Oare nu este acesta Hristos?” 30 Ei au iesit din cetate
si au venit la el. 31 intre timp, discipolii l rugau: ,Rabbi, m&nancdl” 32
Dar el le-a zis: ,Eu am de mancat o m&ncare pe care voi nuo
cunoasteti”. 33 Asadar, discipolii ziceau unii c&tre altii: ,Oare i-a adus
cineva de mancare?” 34 Isus le-a zis: ,Hrana mea este s& fac vointa
celui care m-a trimis si s& implinesc lucrarea lui. 35 Nu spuneti voi:
«Mai sunt incé patru luni si vine secerisuln? lata, eu va spun, ridicati-va
ochii si priviti lanurile c& sunt albe pentru seceris. Deja 36 seceratorul
primeste plata si adund roadele spre viata vegnic3, pentru ca
seménatorul s& se bucure la fel cu seceratorul. 37 Caci in aceasta se
adevereste cuvantul: «Unul este semanatorul, altul secerstorul». 38 Eu
v-am trimis s8 secerati ceva pentru care nu v-ati ostenit. Altii s-au
ostenit, iar voi ati intrat peste munca lor”. 39 Multi dintre samaritenii
cet8tii aceleia au crezut in el pentru cuvantul femeii care a mérturisit:
»Mi-a spus tot ce am facut”. 40 Asadar, cand au venit la el, samaritenii
|-au rugat s8 rméné la ei, iar el a rmas acolo doua zile. 41 $i cu mult
mai multi au crezut pentru cuvantul lui. 42 i spuneau femeii: , Nu mai
credem pentru cuvantul tau, céci noi ingine am auzit si stim c& acesta
este cu adevarat Mantuitorul lumii”.»nvatatura 2, partea a doua: «A evangheliza: a se lasa atinsi pand
‘in adancul fiintei noastre de nevoile fratilor si surorilor noastre din
neamul omenesc.» «A evangheliza: o trimitere in misiune in lume.»
Matei 9,36 : «V8zand multimile, i s-a facut mild de ele, cdci erau
istovite si parasite, ca niste oi care nu au pastor.»
Chouraqui traduce: «A fost miscat pana in adancul fiintei pentru ele»
Mateiu 28,18-20 : «Apropiindu-se, Isus le-a vorbit: ,Mi-a fost data
toat puterea in cer si pe pamént. Asadar, mergeti, si faceti ucenici din
toate natiunile, botezdndu-i in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului
Spirit, invaténdu-i sd tind toate cate v-am poruncit. $i iata, eu sunt cu
voi in toate zilele, pana la sfarsitul lu
Marcu 16,7 : «Dar mergeti si spuneti discipolilor lui si lui Petru c& el
merge inaintea voastra in Galileea.»
Matei 28,7 : «El nu este aici... iatd, merge inaintea voastra in Galileea.
Acolo il veti vedea.»
Luca 10,1-2 : «Domnul le-a spus: ,Secerigul este mare, insa lucratorii
sunt putini. Rugati-I deci pe Domnul secerigului sa trimita lucr&tori in
secerigul lui.»
Ef 6,10-11 : « in rest, intariti-va in Domnul si fn fata puterii lui.
‘Imbrcati-va cu armura lui Dumnezeu ca s4 puteti stain picioare in
fata inselatoriilor diavolului.»
Ef 6,14-20 : «Asadar, stati drepti, incingi la mijloc cu adevarul si
‘imbrdcati cu platosa dreptatii, avand incltaminte in picioare, find
gata pentru evanghelia pci, Sa tineti intotdeauna scutul credintei cu
care veti putea stinge sgetile aprinse ale Celui Rau. Luati si coiful
méntuirii si sabia spiritului care este cuvantul lui Dumnezeu. Faceti
toate acestea in rugaciuni si cereri in Spirit, in orice timp. Pentru
aceasta fiti vigilenti si statornici in rugaciune pentru toti sfintii si
pentru mine, ca sa mi se dea cuvantul care sa-mi deschida gura, ca sa
fac cunoscut cu indrazneala misterul evangheliei pentru care am fost
trimis, legat in lanturi, ca s& am curajul s4 vorbesc despre ea asa cum
trebuie.»
10
MIATA SPIRITUALA
Rugaciune personal
sith grup,
‘Sacramente
in pastorate
si (sau) in
angajamente
sociale
HRISTOS
VIATA COMUNITARA
in grupur, Impartasita
fratemitate, ascuttare,
‘ugaciuni comuntare,
invatare, Insotire|
Psalmi 69,10 : «Cci ravna casei tale m8 mistuie»
Luca 12,49 : «Foc am venit s8 arunc pe pamént si ce altceva vreau
decat s8 se aprindal»
atjntrebari pentru timpul personal
Dup’ studierea textului Samariteanei: Ce s-a schimbat in modul meu
de a fi marturisitor, de a fi crestin, de a anunta Evanghelia? Ce s-a
intarit?
Ce este nou?
Ce m-a facut s8-mi pun intrebari?
Identific in viata mea persoanele care au fost importante in drumul
meu de credint&.
De ce au fost ele importante?
Care sunt atitudinile, maniera lor de a se comporta cu mine care m-au
marcat?
MA uit in viata mea la acele momente care m-au marcat pana in
ad&ncul fiintei mele, au marcat inima mea, vazand nevoile diferite ale
celor care ma inconjoara.
Ce au provocat in mine acestea?
Ce mai provoacd pan’ si ast&zi?
Dupa aceste dou’ momente de invatatura:
Ce mi-a intarit sau luminat convingerile cu privire la evanghelizare?
Ce este nou?
12
Anexe
Papa Francisc, Evangelii Gaudium (Bucuria Evangheli
Nr. 1: «Bucuria evangheliei umple inima si viata celor care se intlnesc cu Isus.
Cei care se las mantuiti de el sunt eliberati de pacat, de tristefe, de golul
interior, de izolare. Cu Isus Cristos mereu se naste si se renaste bucuria. in
aceast exortatie doresc si m8 adresez credinciosilor crestini, pentru a-i invita
lao nou’ etapa evanghelizatoare marcat’ de aceasta bucurie si pentru a ardta
c&i pentru drumul Bisericii in urmatoriiani.».
Nr. 11: «lsus Cristos poate s8 desfiinteze inclusiv schemele plictisitoare in care
pretindem sé-l inchidem si ne surprinde cu permanenta sa creativitate divin.
De fiecare dat cand incercdm s ne intoarcem la izvor si s recuperdm
prospetimea original’ a evangheliei apar noi drumuri, metode creative, alte
forme de exprimare, serine mai elocvente, cuvinte incarcate de semnificatie
reinnoitd pentru lumea actuala. In realitate, orice actiune evanghelizatoare
autenticd este mereu ,nou’”»,
Nr. 25: «Sper ca toate comunitstile s8 facé in aga fel incat s& traducd in fapte
mijloacele necesare pentru a inainta pe drumul unei convertiri pastorale si
misionare, care nu poate lisa lucrurile asa cum sunt. Acum nu ne e de folos 0
,Simpla administrare”. Sd ne constituim in toate regiunile paméntului intr-o
Stare permanenta de misiune”».
Nr. 27 : «Visez la 0 optiune misionara capabild s8 transforme orice lucru,
deoarece cutumele, stilurile, programele, limbajul si orice structura ecleziala
devin un canal adecvat pentru evanghelizarea lumii actuale, mai mult decét
pentru autoaparare. Reforma structurilor, pe care o cere convertirea
pastoral, se poate intelege numai in acest sens: a face in asa fel incat ele sa
devin’ toate mai misionare, ca pastoratia obisnuitd in toate acfiunile sale s&
fie mai expansiva si mai deschisé, astfel incat s8-i puna pe lucratorii pastorali
intr-o atitudine constant’ de ,jesire in lume” si astfel sé favorizeze rspunsul
pozitiv al tuturor celor carora Isus le ofera prietenia sa. Asa cum: le spunea loan
Paul al Il-lea episcopilor din Oceania, ,,orice reinnoire Biserica trebuie sé
abi misiunea ca scop al sSu pentru @ nu c&dea prad& unui soi de interiorizare
ecleziala”»
Nr. 33: «Pastoratia in cheie misionard cere sa se abandoneze criteriul pastoral
‘comod al lui ,s-a fcut mereu asa”. ji invit pe toti sd fie curajosi si creativi in
13aceasté misiune de a regandi obiectivele, structurile, stilul si metodele
evanghelizatoare ale propriilor comunitati.»
N° 259 : « evanghelizatori care se deschid fard fricd la actiunea Duhului Sfant
[... confer putere pentru a vesti noutatea evangheliei cu indrazneala
(parresia), cu glas tare iin orice timp si loc, chiar 5! impotriva curentului.
Acesti evanghelizatori ,se roaga si lucreaza” stiind cd misiunea este ,o pasiune
pentru Isus, darin acelasi timp, o pasiune pentru poporul sau”»
Papa Francisc, interviu pentru revista Civilta Cattolica in septembrie
2013: «in locul faptului de a fi numat o Bisericd ce asteapta si primeste cu
portile deschise, s8 facem un efort in afi o Biseric’ ce giseste noi cdi, care este
capabild s8 iasd din ea insdsi si si mearga inspre cel care nu o frecventeaz’,
care a plecat sau care este indiferent.»
Episcopii din Franta: A propune credinta in societatea de astzi,
Scrisoare c&tre catolici din Franta Tm 3, Paris, Cerf, 1996.
«in vremea cand Biserica era practic unita cu societatea globald, transmiterea
credintel se fcea printr-o cale aproape automatic’, mecanismele acestei
transmisi fiind oricum integrate in functionarea normala a societ3tii. A devenit
dificil faptul de a verifica zicala potrivit cdreia «nu suntem crestini, ci devenim
i», (Tertulian, Périnte al Bisericii, secolul al tea).
Sun oct B10 Co’
Joseph Moingt, « Faire bouger Pesiise Cath lique »Desclée de
Brouwer 2012
«Retragerea religiei este un fenomen cultural si social, a unei lente evolutii a
ci ‘atiei care va ajunge fara dubii in zilele noastre la punctul culminant, dar
care se lasa a fi observat intr-o maniera continua din secolul al XViI-lea si chiar
secolul al XIV-lea, care isi stabileste rédacinile odata cu formarea marilor
imperii ale Orientului si care s-a accentuat odaté cu aparitia Statului modern si
a democratiei; este un fenomen care la sfarsit si mai presus de toate se
datoreazi mult nasterii constiintei persoanei in crestinism, lucru ce explicd
faptul cel se naste in tari de traditie crestind si cd se raspandeste peste tot in
favoarea culturil occidentale.
Retragerea religiei nu este deci la origine o miscare de decrestinare datorata
acumulairii de respingeri ale credintei, este un fenomen al civilizatiein(p. 26-
27).
«A interpreta astfel retragerea religiei, inseamind a intelege, pe deo parte, cd
acest fenomen nu se datoreaza unel pierderi a vitalitati, a atragerii sau a
energiei credinfel crestine, care a devenit incapabild s8 converteasca spiritele
moderne, dar care este semnul intrarii intr-o epoca noua a omenirii; si este
14
prin urmare a intelege cd nu a facut o crizd superficiala si trecatoare, ci cia
creat o situatie noua a Bisericii in raport cu lumea, o situatie a lucrurilr care fi
impune o atitudine misionara total diferita fata de cea a trecutului. Acest lucru
ne impune si privim acest lume sub lumina Evangheliei» (p. 29-30).
latia preocupanté a Bisericii Catolice de azi, nu este cea de a-i restaura
puterea avutd tn vechime ci de a 0 pume intr-un mod eficace in slujirea
Evangheliei, care este misiunea sa si care prin consecinta va fi m&ntuirea sa.»
(p. 16)
«Toaté vitalitatea Bisericii tine de capacitatea ei de a merge in lume pentu ao
‘nsufleti cu viata si spiritul lui Hristos. Dacd ea este deci in sufering3 gi in
pericol, nu trebuie s& se preocupe de o refacere a sanatatii, ci sé analizeze
dupa prioritati ceea ce este dupa capacitatile sale misionare si sa stabileasc&
un mod mai bun de a anunta Evanghelia lumii: de acolo va veni drept
consecinté restabilirea sa... Cdci acesteia i se adreseaza avertismentul lui Isus:
«cici cine vrea s8 tsi salveze viata o va pierde; cine insiisi pierde viata pentru
mine o va afla » (Matei 16,25). Este vorba deci de convertirea Bisericii, s& stie
s& se indrepte spre lume, fara a dori si se conformeze acesteia («nu vi
conformati lumii acesteia» spune sfantul Pavel in scrisoarea catre Romani
12,2). C pentru a comunica cu el, a-i vorbi de Evanghelie. (pp. 19-20).
André Fossion, une nouvelle fois : vingt chemins pour recommencer
a croire : Lumen Vitae - Montréal, Novalis - Paris, L'Atelier, 2004
«Ne géndim adesea c& a evangheliza inseamna s& ducem celorlalti cea ce nu
au, ceea ce le lipseste. Totul se int&mplé ca si cum dintr-o parte exist un plin
care trebuie transmis si de cealalta parte un vid de umplut. in aceasta
perspectiva noi facem un efort s& ne asigurim c& ceilalti se schimba, c& ei se
convertesc’3 convingerile noastre, c& ei cred ca noi
Obiectivul nostru este deci sd se aud’ mesajul nostru in pofida tuturor
obstacolelor. Astfel evanghelizarea este génditd cao cucerire a celuilalt, cao
rspandire a Vestii celeli Bune pornind de la m&rturia pe care ni o dim. Dar
astfel se face evanghelizarea? Cuvintele ingerului, in dimineata Pastelui, ne
invit8 la cu totul altd perspectiva. «El nu este aici», spune ingerul, «voi nut!
le voastre, nu puteti sé fl atngeti, dar mergeti il glsitiin alt
parte, in mijlocul oamenilor, unde s-a dus inaintea voastr». Evanghelizarea nu
const, asa cum credem uneori, in a transmite celorlalti o Vestei Bund bine
inchegate pe care o detinem cu sigurant&. Ea consist mai mult in a merge
c&tre cellalti cu sperantd, pentru a descoperi impreund cu ei, in mediile lor, in
sufletul existentei lor, semnele celui Inviat care pururi ne anticipeazd, care
este deja acolo incognito. Din acest punct de vedere, noi nu ducem celorlalti
un har la care acestia nu au acces: harul lui Dumnezeu este deja acolo, Spiritul
15lui Hristos inviat este rspandit in tot trupul. Noi nu aducem nimic nou, in
afara de un cuvant care invitd la descoperirea sila a recunoaste ceea ce este
deja oferit in secret in intimitatea fiecéruia. Abordarea credingei nu este de
fapt de fiecare dat o analiz profund a existentei pentru a descoperi acolo ~
din nou, este adevarat - cea ce deja este daruit? Este, in orice caz, cea ce
spun cei convertiti atunci cand vorbesc de drumul lor de Gredinta: «El era deja
acolo lucrand in viata mea, si nu stiam aceasta, dar acum fl recunosc». Toata
arta evanghelizirii consti in favorizarea recunoasterii, in discernerea si
indicarea cu degetul a prezentei Imparatiel in persoane si situatii, chiar si acolo
unde ne asteptam mai putin.
Aceste perspective nu eliming nimic din fota convingerilor noastre, ci invitd la
‘mult& umiling’ in abordarea celuilalt. Noi mergem inspre el nu pentru a-l
cAstiga pentru cauza noastr, nu pentru ca s8 i ducem cea ce nu are, ci
pentru a recunoaste impreund cu el, in viata sa, prezenta celui inviat care
poate intr-un fel s& ne surprinds si pe noi. Din acest punct de vedere,
evanghelizarea este pururi reciprocd; ea este o marturie data care solicita sa
se dea marturie. Nu vom repeta destul acest lucru: noi suntem evanghelizati
de cei pe care noi Ti evanghelizim.»
Papa Francisc, Evangelii Gaudium (Bucuria Evangheliei]
Nr. 105: «Pastoratia tineretului, aga cum eram obisnuiti s-o desfésuram, a fost
supusd impactului schimbrilor sociale. Tinerii, in structurile obisnuite, adesea
nu gisesc rspunsuri la nelinistile, necesitatile, problematicile si suferintele
lor. Pe noi, adultii, ne costa s8-i ascultam cu rbdare, sé le intelegem nelinistile
si cererile si s& invatim s& vorbim cu ei in limbajul pe care iil pricep. Tot din
aceastd cauz propunerile educative nu aduc roadele sperate. Proliferarea si
dezvoltarea de asoci reponderent adresate tinerilor pot fi
interpretate ca 0 actiune a Duhului care deschide drumuri noi in sintonie cu
asteptirile lor si cu cdutarea une’ spiritualitati profunde sia unui simt de
apartenent mai concret. Este necesar totusi s8 se facd mai stabil
participarea acestor grupuri in cadrul pastoratiei de ansamblu a Bisericii.»
Discursul Papei Francisc adresat comitetului de coordonare a
Consiliului episcopal latino-american, Rio, 29 iulie 2013.
«La Aparecida, avem intr-un mod special dou categorii pastorale care ies la
ivealé din ins8si originalitatea Evangheliei si care pot sd ne slujeasca drept
criteriu de evaluare a cum traim noi in maniera ecleziala ca discipoli misionari
apropierea si intalnirea. Niciuna din acestea doud nu este noua, dar constituie
modalitatea prin intermediul céreia Dumnezeu s-a revelat in istorie. El este
"Dumnezeul apropiat” de poporul séu, o apropiere care atinge punctul siu
culminant in intrupare. El este Duminezeul care iese in intalnirea poporului
16
su. [...] Apropierea creaz3 comuniune si apartenenta, face posi Italnirea.
Apropierea achizitioneazd forme de dialog i creeaz 0 cultur& a intAlnirilor»
Discursul papei Francisc la ceremonia de primire, Rio, 22 iulie 2013
«Tineretea este fereastra prin intermediul cSreia viitorul intr& in lume, sine
Ppropune deci mari provocari. Generatia noastra se va dovedi la inaltimea
promisiunii care este in fiecare tnar atunci cAnd va sti s Ti ofere un spatiu si
s8-i asigure conditiile materiale si spirituale necesare inflorrii sale; cnd va sti
sii dea fundamente solide pe care el si poatd si-si construiasca viata si sa fi
garanteze siguranta si educatia pand cand devine ceea ce poate si fie; cfnd va
sti si transmit valori inrddaicinate pentru care merit si tréiascd gi s8
asigure un orizont transcendent care sa-i sting’ setea de fericire autentica si
creativitatea sa in bine; si cand va sti s8-i lase mostenire o lume care
corespunde masurii vietii umane si s& trezeasca in el cele mai bune calitati
pentru afi protagonistul zilei de maine si coresponsabil la destinul tuturor.»
Extras din Discursul Papei Francisc adresat comitetului de
coordonare a Consiliului episcopal latino-american, Rio, 29 iulie
2013.
CAteva ispite ale discipolului misionar
Optiunea misionaré a discipolului va fi supus8 ispitelor. Este important sa stim
8 infelegem strategia spiritului rau ca s8 ne ajutim in discernaimant. Nu este
vorba de faptul de a iesi pentru a vana demonil, ci numai de o luciditate si de
zel evanghelic. Mentionez numai cteva atitudini care configureaza o Biseric&
"ispitita". Este vorba de a cunoaste anumite propuneri actuale care pot
disimulate in dinamica discipolului misionar si s8 opreascd, pand la a face sa
esueze, procesul convertirii pastorale
1. Ideologizarea mesajului evanghelic. Exitd o ispit8 care s-a intalnit in Biserica
primaré: cdutarea unei hermeneutici de interpretare evanghelic’ in afara
mesajului Evangheliel sin afara Bisericii. Un exemplu: Aparecida, intr-o vreme
‘a cunoscut sub forma «asepsiein. Am folosit, si este bine, metoda «vezi,
judec8, actioneaz» (Cf. n. 19). Ispita statea in faptul ca a alege 0 «vedere»
total aseptic’, o «vedere» neutri,care este irealizabil8. Vederea este tot
timpul influentaté de privire. NU exist8 o hermeneutic’ aseptizatd. Atunci,
Intrebarea a fost: cu ce privire vedem noi realitatea? Aparecida a rspuns: cu
privirea discipolului. $i asa se inteleg nr. 20-32. Existd alte moduri de a
ideologiza mesajul si, astzi apar in America Latina si in Caraibe produneri de
acest fel. Voi aminti doar catev
a) Reductia socializanta. Este ideologizarea care se poate descoperi cel mai
usor. In anumite momente, ea este foarte puternic’. Este vorba de o pretentie
aeinterpretativa bazatd pe o hermeneuticé a stiinfelor sociale. Ea inglibeaz’
domenii foarte variate: de la liberalisrmul mercantil la categoriile marxiste.
) Ideologizarea psihologicd. Este vorba de o hermeneutic’ elitist’ care
reduce «intAlnirea cu Isus Hristos», si dezvoltarea ulterioard a acesteia, la o
dinamicd de auto-cunoastere. O gésim de obicei in cursurile de spiritualitate,
cu ocazia retragerilor spirituale, etc. Se sfarseste prin a deveni un
comportament imanent auto-referential. Nu auzim de transcendent si prin
urmare, nici de comportament misionar.
¢) Propunerea gnostic’. Pe aceeasi pozitie cu ispita precedent3, O gasim de
obicel in grupurile elitiste care propun o spiritualitate superioard, de multe ori
{fr substantd si care ne conduce la punerea unor «intrebiiri controversate»
ale atitudinilor pastorale. Aceasta a fost prima deviatie a comunitatii primare,
ea a reapirut in cursulistoriei Bisericii, bazdndu-se pe versiuni revazute $i
corectate. In mod vulgar fi numim «Catolici ai Luminilor» (deoarece sunt
mostenitori ai culturii Luminilor).
4d) Propunerea pelagiana. Ea a aparut in mod fundamental sub forma unei
restaurari. In fata relelor Bisericii, cdut&m o solutie pur disciplinar3 pentru
restaurarea conduitelor si formelor depasite care nu au nici din macar din
punct de vedere cultural capacitatea de a fi semnificative. In America Latina, 0
asim in grupuri mici, in cateva Congregatit religioase noi care cautd intr-o
manier3 exagerat o «sigurant» doctrinard sau disciplinara. Ea este static’, in
pofida faptului c8 promite o dinamic’ ad intra, care s8 se intoarc’ inapol. Ea
‘inceasca s8 «recupereze» trecutul pierdut.
2. Functionalismul. Actiunea sa in Bisericd este paralizant8, Se entuziasmeaza
mai mult pentru «foaia de drum a c&ii» decat pentru realitatea drumului care
trebuie si parcurg’. Conceptia fuctionalist8 nu accept misterul, ea se uit’ la
eficacitate. Ea reduce realitatea Bisericii la structura unui ONG. Ceea ce
conteazi sunt rezultatele constatabile si statisticile. De acolo ajungem cu
sigurant cu totii niste antrepenori ai Bisericii. Ea constituie un fel de «teolog!
2a prosperitatii» tn organizarea Pastoratiei
3. Clericalismul este de asemenea o ispita foarte actuala in America Latina. in
mod straniu, in majoritatea cazurilor, este vorba de o complicitate pacdtoasd:
parohul clericalizat, si laicul care fi cere s8 fie clericalizat, pentru cd, la sférsit,
este mai usor pentru el. Fenomenul clericalismului explic3, in mare parte, lipsa
de maturitate side libertate crestind intr-o parte a laicatului latino-american.
Mai bine zis, el nu creste, sau mai bine-zis, se face comod sub acoperirea
ideologizatilor de care am vorbit sau in apartenete partiale si limitate. Exist,
{in regiunile noastre o forma de libertate a laicilor mijlocita de experienta
poporulu: catolicul ca popor. Aici vedem o autonomie mai mare, sénatoasa in
general, care se exprima fin mod fundamental prin intermedi pietdtii
18
populare. Capitolul Aparecida despre pietatea populard descrie in profunzime
aceasta dimensiune. Propunerea grupurilor biblice, a comunitatilor, ecleziale
de baza si a consililor pastorale merge in directia unei depasiri a
clericalismului si o crestere a responsabilit3tiilaicilor..
‘Am putea s& continuim cu descierea altor ispite impotriva conditiei de discipol
isionar, dar cred c& acestea sunt cele mai importante si au cea mai mare
putere in acest moment atat in America Latic8, ct siin Caraibe.
Cteva criteril ecleziologice
1. Conditia discipolului misionar pe care Aparecida o propune Bisericilor
‘Americii Latine si Caraibelor este calea pe care Dumnezeu o vrea pentru
eprezent». Toate proiectille utopice (cdtre vitor), la fel ca toate restaurarile
(c&tre trecut) nu sunt de bun augur. Dumnezeu este real si se manifest’ in
prezent». Inspre trecut, prezenta sa ne este dat ca «memorie» a marii opere
de mantuire atat in poporul séu, cat si in fiecare dintre noi; c&tre viitor, ea ne
este data ca «promisiune» si spernta. in trecut, Dumnezeu a fost prezent si a
lasat urmele sale: memoria ne ajuta s3-L intdlnim. in viitor este numai o
promisiune... «Prezentul» este cel care seaman cel mai mult cu eternitatea;
mai mult: «prezentul» este scénteie de vesnicie. In «prezent» se joacd viata
vesnica.
Conditia discipolutui misionar este vocatie: chemare si invitare. Ea are loc
{ntr-un «prezent, dar «in drum». Nu exist o conditie a discipolului misionar
static. Discipolul misionar nu poate sa se posede pe el insusi, imanenta sa este
in drum spre transcendenga conditiei de discipol si spre transcendenta
misiunii, Ea nu admite auto-referentialitatea: sau se refer’ la Isus Hristos, sau
se referp la poporul ciruia trebuie s-i duc anuntul. Subiect care se
depaseste. Subiect proiectat inspre intanire: intalnirea cu invatatorul (care ne
face discipoli) si intdlnirea cu oamenii care asteapté anuntul.
Aceasta pentru ci imi place si spun c& pozitia discipolului misionar nu este 0
pozitie centralé, ci de periferie: el traieste in drum spre periferi... incluse si
cele ale vesniciei din intalnirea cu Isus Hristos. in anuntul evanghelic, a vorbi
despre «periferii existentiale» ne descentreaza si noua ne este fricd de a lisa
centrul. Discipolul misionar este un «decentrat»: centrul este Isus Hristos care
convocd si trimite, Discipolul este trimis la periferiile existentiale.
2. Biserica este o institutie, dar cind ea se inaltd in «centru», ea care in
functionalism si, putin céte putin, ea se transforma intr-un ONG. Biserica
pretinde deci ci are o lumina proprie si nceteaz8 a fi acel «misterium lunae»
despre care vorbesc Sfinti Paint (ai Bisericii). Ea devine din ce in ce mai mult
auto-referentiald si necesitatea ei de a fi misionara dispare.Din «institutie», ea
se transforma in «Operdn. Ea inceteaz’ a fi Mireasd si sfarseste in afi
Administratoare; din Slujitoare, ea se transforma in «Controloare». Aparecida
19vrea 0 Bisericd Mireasd, Mami, Slujitoare, o Biserica ce faciliteaza credinta si -G. Routhier, Itinérances de croyances des jeunes au Québec,
nu 0 Bisericd ce o controleaza. Décembre 2005, edit. A. Sigier.
3. La Aparecida, avem intr-un mod special dou’ categorii pastorale care ies la
iveala din insasi originalitatea Evangheliei si care pot sa ne slujeasc& drept
criteriu de evaluare a cum traim noi in manier’ eclezial ca discipoli
misionari: apropierea si intalnirea. Niciuna din acestea dou nu este noua, dar
constituie modalitatea prin intermediul cdreia Dumnezeu s-a revelat in istorie.
Eleste "Dumnezeul apropiat" de poporul su, o apropiere care atinge punctul i
su culminantd in intrupare. El este Dumnezeul care iese in intalnirea
poporului sau. in America Latina si in Caraibe, exist pastoratii «distante», J
pastoratii disciplinare care privilegiazp principille, conduitele, procedurile
organizatoare... in mod evident fra apropiere, f&r& bandete, fara mangaiere.
Ignorém «revolutia blandetii» care a provocat intruparea Cuvantului. Exist
pastoratii organizate cu o dozé de distant’, care sunt incapabile s& ajunga la
intdlnire: intlnire cu Isus Hristos, intdlnire cu fratii. De la acest tip de
pastoratii ne putem astepta ce mult la o dimensiune de prozelitism, dar ele nu
conduc niciodaté nici la insertia ecleziala, nici la apartenenta ecleziala.
Apropierea creaz comuniune si apartenenté, face posibild intdlnirea.
Apropierea achizitioneaza forme de dialog si creeaza o cultur’ a intalnirilor
Bibliografie
-P. Bacq et C. Theobald, Une nouvelle chance pour I’Evangile - vers
une pastorale d’engendrement, Lumen Vitae- Novalis-I'Atelier, 2004,
-Les Evéques de France, Proposer la foi dans la société actuelle, Lettre
aux catholiques de France Tm 3, Paris, Cerf, 1996.
- Etty Hillesum, Ue vie bouleversée - Journal de 1941-1943, Seuil,
1995.
-André Fossion, Une nouvelle fois : vingt chemins pour recommencer &
croire, édit. L’Atelier, Novalis, Lumen Vitae, 2004
-Henri Jéréme Gagey, la nouvelle donne pastorale, Ed. L’Atelier, Paris,
1999.
- Eloi Leclerc, La sagesse d’un pauvre, Desclée de Brouwer, 2007 ?
- Joseph Moingt, Faire bouger I’ Eglise catholique, Desclée de Brouwer, }
2012.
-Gilles Routhier et A. Borras(Dir). Paroisses et ministéres, Montréal,
Mediaspaul, 2001
20 21Partea 3
Analiza sociologica a tinerilor
Analiza sociologica a tinerilor care ne inconjoara
‘INTREBARI:
Care sunt preocuparule, intrebirile si asteptérile tinerilor care va
inconjoara (pozitive si negative) in raport cu:
A. Dumnezeu, credinta, religiile, Biserica si crestinii.
B. Educatia, familia, rudele, sexualitatea, prietenii
C. Politica, angajamentul social, economia, sinitatea, ecologia,
locurile...?
22
intrebari pentru timpul personal
Dupa aceast& muncd, ce am constientizat?
Lace ma invité acestea in practica pastorala cu tinerii?
‘Am intrebari?
Cunoasterea diferitelor categorii de varsta ale tinerilor si
evolutia lor: Citire individuals a documentelor de referinta din
Repertoriu («Specificitatin)
intrebari pentru citirea documentul
- Ceimi confirma acesta?
~ Care sunt descoperirile mele si ce am constientizat?
- Exist elemente complementare pe care ag dori si le adaug?
23a ee
Documentatie — Texte sau carti de referinta
- Christine Aulenbacher, Les adolescents et la vie spirituelle (site
Ziléos)
- Diferite articole sau cérti de pe site-ul Ziléos in sectiunea
«Documente»
24
Partea 4
Misiunea ca Minister al Prezentei aproape de
tineri: principii, fundamente si punerea in
practicd
Lectura individuala (10 min.)
«Carta Ziléos» p. 8-9 si anexa G, pagina 25
intrebari pentru timpul personal
~ Ce se pare in mod particular important in invatatura pe care o voi
asculta si dupa citirea documentelor?
- Reuneste aceasta convingeri si practici pe care le am deja?
~ Am facut anumite descoperiri? Care sunt?
~ Lace sunt invitat(4) in misiunea mea cu tinerii?
Am intrebari?
en OY A reat
25Documentatie ~ Texte sau carti de referinta
Paginile 16-24 ale acestui carnet: difer declaratii ale Papei Francisc
cu privire la tineri
Documents Episcopat (Conférence épiscopale francaise) nr. 12, 2013
évangéliser les jeunes adultes en particulier , «évangéliser les jeunes
adultes dans le souffle des JIMJ» de Sr Nathalie Becquart.
Site Ziléos — Documente - évangéliser et proposer la foi - Les
composantes de I’évangélisation aujourd’hui, Conférence des Evéques
du Canada, « Le témoignage de la rencontre » p.4-9.
Site Ziléos - Documente - évangéliser et proposer la foi - A Vécole du
Christ initiateur . Christophe Theobald
Jean-Marie Donegani quelques orientations sociologiques pour une
Pastorale des jeunes , novembre 2011, site www.jeunes-vocations/
catholiquefr
Livre : « Une Eglise en sortie » Novalis/Lumen-vitae Gilles Routhier
2018
26
Ministerul Prezentei
Intrebarea 1:
um sa il punem in practic?
Sunt in contact cu tinerii tn locurile unde traiesc acestia? (scoala,
universitate, loc de munca, cluburi sportive sau de suporteri, sili de
joc, autobuze de scoalé, multimedia, cinema, locale, discoteci,
biblioteci, activitati culturale si artisctice, etc.).
Daca da, de ce? Daca nu, de ce?
ey
a
————— ae ay
intrebarea 2:
Care sunt sau vor fi roadele dacd mergem in intampinarea tinerilor?
ss
27‘intrebarea 3:
Care sunt sau vor fi roadele pentru tinerii spre care ne indreptam?
intrebarea 4:
Care sunt piedicile, personale sau externe care ne impiedica s&
mergem in intampinarea tinerilor?
intrebarea 5:
Ce ne-ar ajuta sé depasim aceste obstacole?
28
a de
gS ee ee
loan 14,26 : «Dar Mangaietorul, Duhul Sfant, pe care il va
trimite Tatal in numele meu, va va invata toate si va va aminti
toate cate vi le-am spus eu.»
loan 16,23-24 : «Adevar, adevar va spun: orice veti cere de la
Tatal in numele meu, va va da. [...] Cereti si veti primi, pentru ca
bucuria voastra sé fie deplina.»
Matthieu 28, 7 «A inviat din morti si, iat’, merge inaintea voastrs
in Galileea. Acolo il veti vedea»
CAteva principii si atitudini pentru a merge in
intampinarea tinerilor
1, S&mergem acolo unde se intalnesc tine!
2. S&ii acceptém asa cum sunt.
3. S&construim pornind de la setea lor de aventura.
4. Sainvatam s8 ne comportam cu intelepciune, in particular cu cei
care sunt departe de credint’.
5. $8 recunoastem demnitatea fiecdrui tanar.
6. Sa construim o relatie de incredere pentru «a castigan dreptul dea
fi ascultati.
7. S&consider&m un pacat plictisirea tinerilor, mai ales cu Evanghelia.
8, Sa vorbim in mod natural folosindu-ne de termeni familiar
tinerilor (fara si cadem tn «tinerisme»)
9. S& comunice entuziasmul, convingerile si nddejdile sale.
‘intrebarea 6:
Care sunt talentele, hobby-urile, pasinile mele care ar putea
aduna tineri?
29Se ae ea at ae cea) eo Rv neeleS
eee eee re es
Partea 5: Aspecte pedagogice legate de
fiecare categorie de varsta
Citirea documentului din repertriu pentru categoria de varsté
care va intereseazi
intrebari
Aspectele pedagogice:
- Ce se confirma?
- Care sunt descoperirile si constientizarile mele?
~ Exist elemente complementare pe care ag dori s& le adug?
- Am intrebari?
30
a ee
a ASEAN ema a eeu ACY
Partea 6: Sinteza a activitatilor propuse de
Ziléos pentru tineri
Partea 7: Cluburile — prezentare, programe
si punerea in practica
31Programul tip al unui club
Programul tip al unui club
Primite gi prezentare 5 min
Activtate ludicd, sportva sau social = 50min
Gustre 10min
Timp cu invitatul 30 min
Micl grupuri de Impartasire si de
Intrepart Impreuna cu invitatul amp
Moment spiritual 20 min
Coneluzie ‘Smin
Total: 2 ore 30 min. ¢variabil In functie de club)
Lectura individuala: ce este un club? (studierea in repertorii pe
categorie de varst8: «Programe si pedagogie ...» «Clubul...»
Studierea impreuné a uneifise tip 4.1.5.2.16 (10 min.)
Studierea impreuné a fiselor: Cluburile 4.1.1 la 4.1.4.1 (lansarea,
bilantul, interclub, etc.) si a fisei pentru invitati 4.5 (30 min.)
Materiale pentru organizarea unui club
ee eet unc eee ene ny
sept oct nov doc fan
Cub fansare—_Interclub club Chub cub
Intereus aban’ 15-19 Intereab Inferclub Interetub
feb mar apr mai jun
Club Interclub club club (Chub de btant
Intereu Tabard 19-14 Intachab Intereiub
lue-August activité pot forganizate
Pentru a pastralagaturle ou tne
eGImplicarea pentru Ministerul Prezentei si organizarea
unui club Ziléos
Ministerul Prezentei
Tinertl animatort
~ 1830 pregatirea clubutuisinterchubull, 3h club 52h intorctu = 60 pe tana
~ Tota aproximativ 65 ore pentru un an complet
Responsabi
~ 4h Ministers Prezentel = 20h po kind
~ th pregatversap, clubs! ntercub, 3h club gl 2h interclub = dh po una
~ Total aproximativ 290 ore pentru un an complet (7hisapt.)
Partea 8: Taberele si parcursul
«Aprofundarea credintei crestine»
Program tip al unei tabere
p al unei tabere
Programul
2
Tema
1
a
§
t
Marturii
vitat -
grupuri m
ne - Invitat
Tema
id :
Sosire
Primire
irateni
Cu
Plecare
e
5
Pj
3
1
Ss
CHImplicarea in organizarea unei tabere Ziléos
ul er eee Mot eee Ute Relies ora ol
Tineri animatori
= 2:3 ntaine de pregatire de 230, g12-3h de munca indviduats
2-4 zie in timpul taberat
‘Adult responsabili implica in animate
(de exemplu aduiti animator i cuburlor locale)
+ 233 inlin de pregitre de 2630 si 10-15h de munca individuals
= 244 zile tn timpul tabore
Organizator: animare, logistica $1 promovarea taberei
Se referd numai la echipa nationala sau provinciala (34 persoane)
‘35h pregatie (tepartizate in 4-8 lun), 2-4 le in tmp tabersi
2.3 Intanie de pregatio de 230
Parcursul «Aprofundarea credintei crestine»
Pee a eta cee Rac eRe it
36
TRAIREA
MISIUNEA
In pastorate iN
angujarente ISUS
er HRISTOS
VIATA COMUNITARA
hee net
rupaclunt comuntare,
invatare, insoir
eet Saree ec ert cece ts
ee me aes ais
5 parasees eleaade uaa
Cama Sarg a me
ntsin (ce nseaid socom vor
‘ota eee
Parametrii necesari lipsesc sau sunt gresiti.
37BILANT SESIUNE
La sfarsitul acestei sesiuni, ce am invatat sau descoperit?
Ce trebuie s8 pun din nou la bataie in practica mea pastoralé?
Dac nu sunt animator sau responsabil Ziléos: vreau si demarez un
proiect Ziléos? Daca da, de ce am nevoie?
Care sunt intrebarile mele?
Va invitém s& completati figa de evaluare distribuita si sd o restituiti
formatorilor Ziléos